-..... ......- ...-...- .... ;,- .... - - ....... - ... . - ... ..

... .... - ... , ... ..... . . ,

...... . , . _ .

1,-.41..1-,,--'440 Im

.

,

,

. ,

*

.*

*

if

Cri

*

-;:-.

,

.

,

i

,

...!: ,..',,.J.1

ri .'" i4",', .,

, '44.'4.

-ss3t !' s .0'ii...'', i.,i; ss;

.-:., , :.'' '''

i '',...,.....: " ii .41.0,t,_. i, ,

st:4 (, 40,,:.:4.4 '''.r0Iit' . '4, 1 ,','--,Zi 4 ,

. , --,, , ':,;,..

; ...,. 4 "It. ' ''). ..;i.'ri

'.4*" o s:41.1' '

A -, 'I

Is

Of

. '''Is . ' 7,. ,...,

, '"---',77.s'',,,VD-`74-7-1Rmic.----- ,;,'"4

. , .... 74t tar.,,, 4,..suisa:RIKSidreds.s.s*,,Lis. %,',.A ''' ` ''''''

-iv V'..

s

"i

_ til. . ,,,

s,t8 eYfq '.,. ;is

4 =,., ..,.. ..,,,....4,-,r1Nr-, %..17..5, '.

...., s, -ss :i'sr,,,,'" ' -4,,"',i' l'"4,,ii,SVss' "iti; 1,

-,,, .;. 1 ,

., .,.. :,..,, .

, . ,,,, E:.114?5"."1',

. , A

,,,...,. .

- . 1/'''"i4 is

s. ss x

,-...,..,... \

. . r,.. . : 1:(

--,., - - '.i-,%=', ',' .. , ' ,A.;

.

,

-,1

.. ..... _____._

--,

*X......-I . ..... -..

IORGA

PEM Ec"

It

_

3

4444*,3

9

11.

CHIPURI, DATINE, FAPTE, MARTURII

* :14 * * 1 9 1 2 *

*

*

N. JURGA

FEMEILE IN VIATA

NEAMULUI NOSTRll

CHIPDRI, DATINE, FAPTE, MARTURII

VALENIi-DE-1VIUNTE

TIPOGHAFIA. 0,NEAMUL EIOMITNESC0, SOCIETATE PE ACTIUM

1911.

I

.

F

-V:-,

P1i EPA TA.

In 1910 stringeam b parte din articolele si stirdiile mele privitoare la istoria noastra 0 la cul-tura noastra veche, mai ales in legaturei cu parteape care femeile au avut-o in trecut, 0- le publicamsupt titlul s Viata f6neilor in frecutul romanesc".Addugiam feluvite ilustratit 9nenite a face- mat bineprimitei aceasta carte, care era sic fie intrebuintata0 in

Ea s'a desfacut foarte reipede, si o a dona editiea ajuns indatel de nevoie:

gindiam sa o sa dail, in legaturd cu celd'intaia congres at itnel, gerletatt care-p hotareige cascup a pune din not in strinsellegaturel viata femeilorRomania si poporulut romanesc cu datina religi-oasd nationald. Aduceam astfel, ca unul dintreeel d'intaia cari a2c tinut conferinte la societateadoamnelor romine si cartea era alcdtuitei in cea.mat mare parte din aceste conferinte un omagiudatorit acestel opere folositoare, incepitta cu credintasi urmatd cu statornicie de persoane care poartanumele celor mat mart din familiile noastredare seamy pe deplin cite datorii Atei de neam liimpun aceste name.

011

smell.

211ii

si

,

4

La tipdrire insd, mi-am dat mai bine seams camulte din paginile cdrcii ce aveam de gind sa reti-pares° nu erad cum se intimpld totdeauna la adu-narea de scriert razlete salt lcatuite cu alte sco-

purr in lefidturd strinsd cu titlul si cu scopulce se urmaria i pe care buna primie tntimpi-natd din purtea unet anume categorit a publiculul,cetitoarele, trebuie facd a fi mat bine ldmu-rit spre folosul lor.

Deci am fa cut o lucrare noun, Ara sa fi adausprea multe lucruri inedite. Numai ce privefte viatafemeiased aflat local aceasta mi-a in-gdcluit sa adaug materialul bogat de mai-twit",scrisori, foi de zestre a. care minNie cartes.ilustratia a fost redusd to margeni -nzai firesti.

Astfel cred ca aceasta lucrare va fi vrednicd dea fi $i mai Inuit cetita f; vet indemna a da editiinowt, fi mai bune.

Aceasta carte va avea intregire a ei peste citeva zilechiar. In legaturd cu conferinta ce mi s'a Acta onoa-rea de a mi se cere pentru confines, Valoarea tradi-tiilor nationale in educatia femeii", se von da toatescrisorile de doamne jupdnese ce le-am aflat pandacum 3si o alegere de foi de zestre din toate claselesociale, precum citeva dier , testamente, care niingdduie. mai mult decit scrisoarea cea mai intima

mat since * sa vedem cel mai desdviqit adevaral sufletelor. N. ionGA.

sa -1

aici.

f.

fi,

si.

vi

ti -a ySi

vi

vi

I.

DOAMNELE ROMNILOR.

I.

Genera 11titti.

Despre Domnii ce au stapinit aceste teri, despreluptele, ispravile §i nenorocirile lor, s'a vorbitdestul, si bine §i, mai ales, ail. Viata intregiiteri se cuprinde In faptele lor, care s'ail facut innumele el. Din potriva, o uitare nedreapa a aco-perit totdeauna, ca o buruiana, de parasire, mor-mintele Doamnelor, ce aril stat alaturi de sotiilor, in mijlocul furtunilor unui trait asa de zbu-ciumat, inch abia ni-1 putem infaitisa astazi. Fi-gurile viteze, figurile dureroase, figurile binefaca-toare si sfinte, modestele figuri blinde se Impar-asesc de aceia§i nepasare din partea scriitorilor.Si ca si Doamnele sint date uitarii Domniele, acaror copilarie si tineret'a a trecut mai totdeaunaprintr'un lung sir de pribegli si ataciri §i pe carenunta Ie -a stramutat in locuri foarte departatede noi, de unde adesea n'ail mai venit niciodatasa-§1 vada parintii si tiara.

Despre Doamnele noastre se poate vorbi dindou'a puncte de vedere: intaiil din acel al ori-giniX lor §i apoi din acela, nu mai puffin insemnat,al rostuluf pe care-1 aveat la Curtea petrecerilorsat la Curtea afacerilor. Ici si cob se prind dela sine in aceasta baatura de idei florae stralu

8

citoare, vii ale caracterelor, ispravilor si suferintiloracestor Doamne.

In ceia ce priveste originea, neamul si rangulinnainte de casatorie al Doamnelor Terii-Roma-nesti si Moldovei, trebuie sä se tie seamy de celetrei epoce in care se desface, din punct de vederepolitic, si nu numai din acesta, trecutul nostru.Cea e a neatirnarii de fapt, cea de-adoua a unel supuneri cinstite si crutatoare fatiade Turd, cea de-a treia se deosebeste prin ascul-tarea desavirsita, de acesti stapini. Anil 1550si 1720 -ar fi punctele de despartire. Jar dupa1850 incepe, fireste, epoca a patra, de neatirnarenoua, in care traim.

In cea epoca originea Doamnelor va-riaza dupa, cum barbatii lor erail Domni in Scaun,Domni legiuiti sau fii ai unor stapinitori, on numainiste tineri copii din flori, can nu stiati dad,vor ajunge sa donmeasca, si el vre-odata. Faraindoiala ca acestia din umia se Insure-1 mai ratidecit cei Domni sat fiii din casatorieai Doamnelor. Biqa oameni traiail din gra', cres-cuti cu frica mare de mamele lor, feriti de ochiltuturora, arataki, la once prilej, ca feciori deboieri sail chiar de oameni de rind, ca odrasle alesotului cu care le maritase Domnul, iubitul lor.In saracia si teama lor el' se faceati calugarl,negustori de blaturi, de stridii, ciobani, adeca vin-zatori de turme multe, si poporul, care nu uitace fusesera el mai innainte, li zicea si ca Domni:Calugarul, Ciobanul, Stridiagiul.

d'intait

9

De foarte multe ori, un astfel de 'om, carejertfia toate numai pentru slaba nadejde nesiguraa Domniei, nici nu-si mai facea pacatul sa seinsoae. -Chad insa el isi lua nevasta in zilelegrele, se innalta odata cu dinsul in tronul teriio Uat'a femeie fara nicio pregatire pentru mariride acestea. Altfel era Ind', cu Domnii si tined'Voevort insurat parintii ion, Domnii.Acestia-0 cautail satii intre rieamurile marl aleterilor vecine si, data se poate, intre neamurilestapinitoare ale lor.

Neaparat ca se cerea ca mireasa FA fie deaceiasi lege: ortodoxa deer, si nu catolica. Inaceasta privinta, Domnii munteni aveat alegereamai usoara. Dincolo de Dunare erati, in adevar,pana la 1500, o multime de dinastii ortodoxe,mai vechi decit aceia de la Arges sail de la Tin-goviste si Bucuresti, asa Inch pentru ai nostriera o cinste sä se incuscreasca cu ele. Pe vre-mea cind se inchiaga Marele-Voevodat al Terii-Romanesti (1300-1350), eratii trei neamuri de Tanibulgaresti, in cele trei Bulgarii ce se Mouser&pe atuncea: una la Marea Neagra, alta la TIr-nova sin a treia lay Vidin; eratii apoi neamu-rile regale sirbesti din Serbia si din Bosnia, maitarziit si din Hertegovina; veniat apoi o multimede st'apinitori mai mid', tot dintre Sirbi, in Ma-cedonia si ling& Mama Adriatica; in sfirsit, cevamai depute, straluci Inca pana la 1453 familiaimparateasca a Constantinopolei, cu multe ra-muri laterale.

Numele se luatil de eel din alte vremi dupanorme care nu. se mai in in seama astazi: tineon Se da copilului acela al sfintului .serbat in

pe cari-i

10

ziva cind el era Mascut, dar de obicen1 al unei rude,aniime al rudei care boteza sail al cold mai

insemnate prm vdsta, sat' prin rangul ei Domniicei vechi de peste Olt, can n'aveail inrudiri lumi-nate, -se -chemail teeinqte Litovonl; Barbat, unulde dmcoace de Olt are numele de Seneslav, doijudeti, capeterni de judete, se numesc Joan §i

Farca§ La Domini Voevodatulul celui mare intil-mm nume ca Alexandru, care e al unui Tar bul-garesp, ea Mircea, care e al unui domuitor de laAvlona Tar Marea Adnatea (Mrcw,), ca Mihail, alaltui Tar bulgaresc, ca Vladislav (Vlarco), careaminte$te Bani st Voevozi bosmaei Inruduea di-nasttel -noastr s'a facut deci neaparat cu Bul-gani din yov §.1 04 Sirthi Multe neamuri bo-leie*ti at yenit Impreuna cu Doamnele de pesteD -Linke

II

Doamnele muntene,pink la Neagoe (Basarab).

Numele tuturor acestor d'intani Doamne mun-tene s'a pierdut, afara de al Ca/nod/el carepare sa, fie Greaca, soda lui Nadu §1 mamalui Mircea, daa, nu si a fratelui sat Dan Nu secunosc decit putine Doamne -muntene de legeaRasantului din veacul al XV-lea Stain pe Eu-pra4ia, sot/a lui Mad CaAugarul dar aceasta paresa', nu fi fost de Amu mare, ci sa se fi calugantodAa", cu sotul ei innamte ca acesta ,sa fi ajuns,in IV31, la Domme 0 fata, a Eupraxiei, purtindnumele, dKept roinanesc de Caplea, 1u-a, intact peb maul Stanc»Logocatul st ramlind vaduva, tatal

se

ut' pid vi roplad) aavw-p3-uvjalg in! vdos tow

n.g-ja3-npua IN v rpm

vuuma

11

ei desparti de nevasta pe favoritul sail BogdanVornicul, din Moldova, insurindu-.1 cu Cap lea,care muri in 1511, fiind ingropata la manastireadin Deal.

Innaintasul si dusmanul acestui batrin calugar,Basarab-cel-Tinar, era insurat si el cu o femeiede rind, Maria. Despre dinsa se stie ca a statprinsa o bucata de vreme la Brasov. Acel ce pu-sese mina pe dinsa era fatal lui Basarab, Ba-sarab-cel-Batrin, si se stie ea, el a tinut douasotii, dintre care insa ni ciuna de neam mare: pefata unei Maria (aceasta sotie a fost mama celuideal doilea Basarab) si pe fiica unul Grec, Si-nadinos al Capitanulut. Batrinul avea si o fatacu aceasta sotie, si, in ciuda lui, Basarab-cel-`flax prinse si tinu in robie pe sora sa vitrega.

Sofia lui Radu-cel-Frumos se chema tot Mariasat Maria-Despina, si era tot din rindurile fetelorde boieri: ea a intovarasit pe fiica el, care ajunsesotia lui Stefan-cel-Mare; acesta o luase in robiela 1473. Ajungind soacra biruitorului si a pier-zatorulut sotului ei, ea muri in anul 1500, la 11Main, find ingropata in necropola domneasca aPutnei.

In manastirea Govora se vede, linga chipulRadu-cel-Mare, fiul lui Vlad Calugarul, o Doamnacu coroana pe cap, benzi de fier pe piept si lungicercei cu pietre scumpe. E Doamna Catalina, ceiace inseamna Ecaterina. De si Radu se casatorica flu de Domn, ea pare sa fi fost tot mladitaa unei familii boieresti. Crudul Mihnea tinu peo Voica, ce ramase vaduva tinara pe urma lui,dupa uciderea-i in Sibiiu, la 1510; de la dansaavem si o scrisoare catre Brasoveni si altele pe

lui

12

care i le scrie un fit al lui Mihnea, numit Mircea;pe el si pe o fata, Ruxanda, maritata atunci cuBogdan, fiul lui Stefan-cel-Mare, Voica-i iubia cape fiiii ei adevarati. La casatoria Ruxandei cuBogdan, tinarul, dar urItul Domn moldovenesc, setrimesera mireasa 24 de cesti de argint su-flate cu our ", lucrate in Ardeal, care i se dada-sera de zestre. Craiovestii, boierii ce stapiniail 017tenia si faceat Domnii, dadura creatiunif lor, co-pilandrul Vladuta, o tinara Doamna, Anat.

Astfel ajungem la casatoria imparateasca a ha-Neagoe Basarab.

Doamnele catolice in Tara-Romitneascit.

Cele de mai sus sint Doamnele ortodoxe, -nas-cute in Tara sail strainer ale Terii-Romanesti.

intimplator insa, pentru anumite scopuri poli-tice, Domnii munteni, cari ingaduiau, ba chiarsprijiniatt, din acelasi motiv, propaganda catolica,Isl. luau si Doamne de legea Apusului. Regii Ur?gariei erail, din partea lor, bucurosi de asemeneaincuscriri, asa de folositoare din atitea puncte devedere.

Inca din veacul al XIV-lea se Meuse o astfelde legatura de familie. Nicolae Alexandru-Voila,care avusese cu alta sotie, ortodoxa, pe Vladislav,urmasul sau, lua pe la 1350 pe o coboritoare avechilor Bani de Severin, Romini unguriti si tre-mg la religia catolica. Aceasta Doamna, Clara,Mr1.1 doua fete, care arata' insa a fi fost ortodoxe

cu

18

amIndoua: una, Anca, lua pa Strasimir, Tarul"bulgaresc al Vidinului, iar alta, S/ava, ajunse sta-pinitoare in Serbia.

Si Tepes se invrednici de o sotie catolica. Eaera chiar ruda regelui unguresc de atuncea, Ma-tias Corvinul, si casatoria se savirsi, cu toataimpotrivirea Turcilor, la inceputul anului 1462sail in cele din urma, zile ale anului precedent,°data cu incheiarea unlit tratat intre Tara-Ro-maneasca, si Ungaria. Nu stim cum o chema peDoamna catolica a acestni om strasnic. Cu dItisa,avu Vlad dot fiI: unul statu pe ling& cel 'de-aldoilea Ioan Corvin, fiul luI Matas, iar cellalt muriIn slujba episcopulut de Buda. Mihnea-Voda nuera fiul catolicet, dar si lui i se impuse, la Curteaungureasca, o nevasta: de aeeasta lege, culeasaprintre multele _rude romane0i, dar catolice (fiindca,erati nobile) ale regelut

IV.

Cele d'intaiii Doamne ale Moldovei.

Intemeietorul Moldovei, Bogdan-Voda, va fi venitde peste mun# cu sota sa, o fata, de Voevod deacolo, fara indoiala, si cu acel flu LAcu, care-turma. Dupa un vechiti pomelnic, Mitropolitul Do-softeiu da, in versurile sale adause la Parimiile(Proverbele lui Solomon) din 1683, numele acestel

Doamne a Moldovei: Maria.Latcu tinu, de sigur, pe o Rominca, si poate

sa fi fost si el Insurat_ la coborirea din Maramuras.Cind se facu a trece la catolicism, nevasta-sa

14

nu-1 urma pe aceasta eale, si despre dinsa sevorbWie intr'o scrisoare pe care Papa o indreapta,catre noul convertit, in 1372.

Din casatoria lui Lateu cu aceasta ortodox&indaratnica se nascu o fata, Anastasia, care muriabia in anul 1420. Ea 'Astra legea mamei sale§i dadu marea mo§ie a Cotmanului manastirif dinRadautl. Cind muri Latcu, el i se cuvenia mos-tcnirea Moldover

Boierii u cautara un sot, .§i-1 gasira in singuratar& vecina unde erail neamuri marl de legea Ra-sarituldi, in Litvania ruseasea, cu care se mar-genia Moldova de Miazanoapte. Un tinar principedin vestitul neam al Coriatovicilor, luga, venideci in Cara, se cununa, cu Domnita §i stapini, darnumai putin timp, cad fu ucis.

Acei can luptasera cu el gasira, insa o altafemeie din neamul lui Bogdan intemeietorul, poateo sora a WY Latcu. 0 chema 1Vlu ata, dar, fiindea,trecuse la catolicism, i se zicea Margareta. Ealuase de barbat pe un Stefan-Voda, cu care avutrei fii: Petru, Roman si. Stefan. AceOia se ra,z-boira intaiu, apoi domnira pe rind. Un act allui Roman pomeneste pe mama-sa Musata,1392. Petru era ortodox, dar mama -sa cladi, inSiretia, biserica Sfintului Joan Botezatorul, undefu si ingropata.

Nu §tim de unde venia Anastasia, sotia luiRoman, care fu inmormintata in oraul si in bi-8erica facuta, de sot,u1 el, la Roman. Am banuica era fiica lui Iuga si a celei Anastasil.

la

d'intait

15

V.

Doamnele lui Alexandru-cel-Bunsi ale urmasilor lui.

Obiceiul immdirii cu strainii urmeaza si maideparte, cautindu-se principese litvane sail chiarpolone, catolice. Cea d'intaiil Dbamna a luiAlexandru-cel-Bun, ingropata la 1410, supt bap-tisteriul bisericil latine din Baia, e catolica Mar-gareta, cu care el se casatorise Inca. din Polonia,fiind pretendent numai la Coroana Moldova Adoua sotie a marelui Voevod poarta numele deNeacp sail cum o talmaciat carturaril Ana,i era poate o fiica a lui Mircea-cel-Batrin: ea

nascu la 20 Iu lie 1409 pe mo§tenitorul tronului,The, iar, la o data urmatoare, pe acea (Jkiajna,care muri abia in 1479, nemaritata, caci nu ga-sise un barbat de potriva ei. Mormintul Anei sevede Si astazi in manastirea Bistritei, ling, pa-retele din stinga: data mortii, insemnata acolo,e 2 Novembre 1418. indata stapinitorul moldo-vean, care era destul de batrin acum, pete§te peo ruda, o vara a regelui Poloniei, Ryngalla, careera §i ruda lui in al treilea grad", de pe bu-nica-sa, Muata, fiica a we unei Po lone. Casa-toria se desfacu, fait, capii, in 1421, dupa ce-erea Ryngallei, care aratase ea sotul ei nu vreain ruptul capului sa se faca si el catolic.

Dar, peste putin, o alta nunta cu mireasa ve-nita de peste hotare se serba in Suceava. Vla-dislav, regele Poloniei, se casatorise a doua oar&

16

cu fata unui duce litvan, Sofia, si Alexandruceru pentru mo§tenitorul pe Marinca,sora reginel. Mitropolitul eel d'intaiii al Moldovel,Iosif, o ruda, a Domnului, facea slujba nuntii la23 Octombre 1426. I\Iarinca fu o buna, §i credin-cioasa sotie pentru bietul lie Voevod, care muriorbit de fratele sau, si o mama plina de in-grijire pentru flu sal, Roman si Alexandru, canse luptara Malt timp pentru Coroana §i murira,amindoi otraviti. Rita lui llie §i a Marincai

care era ortodoxa, se numi .A.hastasia, casi bunica ei. 0 sora mai mare a el a fort sotia1111 Vlad Dracul, §i aceasta e cea casa-torie sigura intro tole doua Case domnitoare ro-ma,ne§ti.

Doamnele urma§ilor lui lie nu ni sint cunos-cute. Dar se §tie ca unul dintre ei, Petru Aron,lua pe batrina sora a lui Ioan CorvInul, o femeiede cincizeci de an!, si o Rominca din Ardeal,de lege catolica. Dec! aceasta e a doua casatorieprinciara intro Romini din ter! deosebite.

VI.

Doamnele lui Stefan-cel-Mare.

Stefan-cel-Mare -era fiul lul Bogdan, fits el in-su§1 al lui Alexandru-cel-Bun §i al inlet Oltea (incalugarie poate Maria), care se marita, dupesscurta el iubire cu Domnul §i avu doua fete(Maria., sotia lui Sendrea, §i Sorea) §i trei fir, Ioa-chim calugarul, Ioan §i Petrti, ce sint astfel fratiivitregi marelui Domn.

sau The

t

d'intain

al

17

El lua puterea in 1457, neinsurat, cautanevasta la Rusi ca si Hie. Dar Stefan merse pangla Chiev si de aid 11 sosi mireasa, Evdochia,fiica lui Ole lco si sora lui Simion cnejii, cu carefacu nunta la 5 Iu lie 1463. Viata el a fost neno-rocita si scurta. Ea muri in 1466, lasand numaio fata, Elena, pe Gaud alte femei &Aura', baieti luiVoda.

Elena ajunse nevasta mostenitorului tronuluimoscovit, Joan. La 1484 i se nastea un fit, Di-mitrie, menit sa", .iea mostenirea bunicului sari,Mare le-Principe, cad sotul Elenei murise. Darsotia cea de-a doua a batrinului Principe, Sofia,din neamul imparatesc Grecilor, care si eaera mama unui fitl, se puse impotriva. Elena siDimitrie fura aruncati in temnita la 1502 si nutraira multa vreme dupa ce-si capatara libertatea.Fiica lui Stefan-eel-Mare se stinse in durere la1505, la un an dupa, marele el p'arinte.

A doua sotie a lui Stefan veni din Mangup,un orasel pe stinc'a, in Crimeia, unde stapInia oramura a Comnenilor imparatesti din Trapezunt.Maria Comnena fu cununata cu Stefan la 14 Sep-tembre 1472, de sigur in manastirea cea din notzidita, a Putnei. Ea n'avu niciun fel de noroc:cel doi frati ai sai se *tar& intre sine, cel maimic ucise pe cel mai mare; Turcil luara in 1475Mangupul si nu lasara in viata, din tot neamul,decit un copil, care trecu la legea lor. Maria simtizguduiturile primejdiei din 1475, cind Stefan batape Turd. la Podul-Innalt, si ale nenorocirii din1476, Cind el fu invins la Razboieni si citavavreme Doamna nu stiu Ind data el mai traieste.

al

ei-el

18

Cu chteva zile innaintea Craciunului din 1477,ea muria, si trupul, acoperit cu un giulgiu impa-ratesc, fu coborit in gropnita Putnei. Piatra eide mormint poarta aceasta inscriptie: In anul6985 (1477), luna lui Dechemvrie 19, a raposatblagocestiva roaba lui Dumnezeil Maria, Doamnablagocestivului Io Stefan Voevod, Domn al teril,Moldovei, fiul lui Bogdan Voevod".

Pe atunci cresteat la Curtea lui ttefan-cel-Mare, lAnga mama lor, doua roabe domnesti,fetele lui Radu-cel-Frumos, care li lasase ca zestremarea lui frumuseta. Stefafi nu fu eel din urmacare sa vada aceasta, si Inca din 1480 el luape Maria, ca a treia sotie a lui. Ea-i dadu unfiii, Bogdan, care rhmase singurul in viata simosteni Domnia, precilm si o fata, Maria, carese stinse, nemaritata, ca si Chiajna, in 15181.Maria Doamna insh' si, care traise douazeci sipatru de am cu gloriosul ei sot, se mar invred-nici de septe ani de viata, murind abia in Fe-bruar 1511. Mormintul ei se vede pang astazi innecropola domneasca a Putnei.

VI.

Doamna Mi lita a Jul Neagoe-Voda.

Neagoe Basarab, Domnul Terii-Romanesti, lua,de sigur dupa 8uirea sa pe tron, pe acea Des-pine , adeca fata de Despot slrbesc, Milita, caree unul din cele mar curate chipuri de Doamne

1 0 fell a mut Stefan WI pe un nobil ortodox din Rusia, Teodor Visnio-vietchi (Sanguszko), 0 el avurti urmall earl rivnira Domnia BloldoveI. Fa-milia Sapieha se coboara din aceasta Domnita.

19

rornine. Foarte evlavioasa, iubind ca si Neagoejuvaierele, cartile pretioase aceste cloud,

insusiri sint intrunite de inchipuirea poporuluiin legenda care o face sa-si vinda podoabele casa se poata mintui cladirea manastirii de la Ar-ges bun& sotie si duioasa mama, ea nu-sidesmintia neamul innalt din care se cobora. Tata].801,t1 era numit de Sirbi Tarul Lazar Despot", siera unul dintre cei din urma represintanti ai nea-mului ce stapinise doua sute de ani asupra

Un var al el, Maxim, adapostit in Tara-Romaneasca, al caril Mitropolit ajunse, facu luiNeagoe scumpul dar al acestei femei alese.

Niel Despina insa n'avu zile fericite. Doi fii alel, loan si Petru, o nick Anghelina, murira invrista frageda. Dupa noua ani de casatorie, sestingea si sotul ei, Inca tin'ar. Singurul flu al elramas in viata, Teodosie, desbracat de mosteni-rea lui, muria la Constantinopol, fara sa fi pututavea macar mingiierea ca", i-a adormit pe brate.Apoi ea fugi in lume, ratacind multa vreme prinArdeal, desbatindu-se cu datornicii unul sot risi-pitor pentru lucrurile frumoase. Doua fete ale else aflail linga dinsa, Stana §i Ruxanda; si ceamai mica era asa de frumoasa si inteleapta, incitamindoi Domnii romini de atunci incepura cain povestile cu fata de tmparat razboit pen-tru dinsa, in 1525.

Fu invins Moldoveanul, Stefan-cel-Tinar, fit allui Bogdan Orbul si nepot de flu al lui Stefan-eel-Mare (mama -sa insa nu era Doamna lui Bog-dan, Ruxanda, nici alta Doamna, Anastasia, in-gropata in 1512 la Dobrovat, ci numai iubita lui,

,Ser-

bia

20

Stana, pe care o ingropa totu0 in Putna1). So HImuntenl venisera la Sibiiu Inca, de la 17 Ianuar1526 pentru a lua pe frumoasa Domnita, Ruxanda.Nunta ei cu biruitorul, Radu dela Afumati, fuzabovita putin de razboiti, si ea nu se facu decitin Maiti-Iunie urmator.

Doamna Militia, nu trecu Ins& in Cara, cu toateca ginerele ei ceruse pentru aceasta si invoirearegelul unguresc. Inca in 1528, ea statea tot in

trimetind numai din cind in cind stafetein tiara unde domnise. Fiica ei cea mai marefusese maritata cu SteraniVa Moldoveanul. Incadin 1527 insa acest -ginere era ucis si se banuiaca Doamna Stana, inteleasa cu boierii, i-ar fipregatit sfirOtul. Ea disparea ins& peste putin,la 1531. Cu del ani innainte, ginerele munteanera ucis si el de uciga0, de neam mare, impreunacu un fill al lui din intaia casatorie.

Basarabeasa" rataci deci §i mai departe intrestrain. Abia in 1535 tronul muntean era capatatde Radu Paisie, care lua de soVe pe Ruxanda,cred. Radu facu nunta la 1541; copilul lui cufata lui.Neagoe primi numele de Marcu, a§a deobi§nuit in baladele sirbe§ti. Batrina Doamna veni§i ea. in taxa, unde o gasim, stind in Bucuresti,la 17 Novembre din acest an chiar. Dar caderea,In 1545, a lui Radu o arunca iara§i in pribegie.Acplo muri ea peste vre-o zece aril', launde-i placuse totdeauna s'a. petreaca. Numele eidin urma, fu, se pare, acela, calugaresc, de Pla-tonida. Mitropolitul terii, Anania, merse de-I aduse

3 Bogdan Incurcaso, Innainte de a lua pe Anastasia, Moldova lateun greaTithed Cu Polonia pentru cd retina -mama nu yolk si-I dolt pa flea of Ell-saveta.

Neagoe-Voda (Basarab), Doamna Milita 0 copiii for(picturd to ilivq)

21

oasele la 1554, punindu-le in gropnita Arge§ului,de unde de curind le-a dat afar& Jestauratorul"cladirii, d. Lecomte du Noily.

VIII.

Doamna lui Petru Rares si fetele ChiajnaJul Mircea Ciobanul si Ruxanda lui

Alexandra Lapapeanu.

0 nepoata a Despihei, Elena, fata Taruluiloan Despot", fu maritata prin 1530 cu Domnulmoldovenesc Petru Rarm a carui sotiefata vre-unui boier, Maria, murise in 1529, findingropata la Putna. Elena, careia i se mai ziceasi Ecaterina sari Catalina fu o Doamna dup'achipul Despinei. Ea aridicat bisericile Sf. Gheorghesi Ospenia din Boto§anI §i o bisericuta in Suceava§i a daruit atatea odajdii lucrate cu mina el,dintre care una, un aier, se pastreaza Inca laPutna. Si ei II era pastrata o viata bogata, inmulte primejdil §i nenorociri. Navalirea, In 1538,a Sultanului Soliman o sili sa fug& cu baieta§iiDie §i Stefan §i fetele Chiajna §i Ruxanda incetatea ardeleana a Bistritei, unde multa vremeea nu §tiu data sotul el' mai traie§te. and Petruse duse la Constantinopol s& ceara iertarea Sul-tanului §i Domnia, ea avu iarasi lungi zile destrapica, nesiguranta, si la Inceputul anului t541cineva cerea §tiri despre Maria Sa Petru-Vod6pentru ca Maria Sa Doamna Mariei Sale ma

-

el:

22

roaga, s'a, intreb de dinsul, cad mult se Intris-teaza".

Domnia sa cea de-a doua, Petru mat traicinci ant. Doamna, ramasa singura in 1546, avudurerea sa vada ca fiul et cel mare, Ilie, se facuTurc. Peste dot ant, cel mic, Stefan, era omoritde boieri, la Septembre 1552. Doamna avuse§i daub', fete. 0 alta Domnita, poate din intaiacasatorie a lui Tetru-Voda, fusese sotia Domnuluimuntean Vlad, un betiv care se inneca in Dim-bovita. Cea mai mare din fetele Elenei, Chiajna,

cu putin timp innaintea mortsil tatalui et, penoul Domn muntean, urma§ul lui Radu PaisierMircea Ciobanul.

Cu dinsul avu ea, in 1550, un fit pe care-1numi Petru, dupa Petru -Voda Rares, apoi alaidot, can primira numele muntene de Radu (Mircease zicea fiul lui Radu-cel-Mare) si de Mircea, dupatata. Ea avu §i mat multe fete: una din. ele,Maria, fu casatorita, in 1566, cu strabunul Can-tacuzinilor, Mihail, zis Saitan-Oglu sat Fiul Bra-cului", dar, mirele find batrin si urit, ea fugide linga dinsul in calea spre Constantinopol. 0alta, Alexandra, §i o a treia fura maritate dupaboieri, iar a patra cazu prada ambitiei mameisale si trecu in haremul Sultanului Murad. Peuna din ele Chiajna voise s'o marite cu ciudatulGrec Jacob Heraclidul Despotul, care luase DomniaMoldovei si interesant amanunt ea trimeseacestuia portretul miresei

Condeiul tut Alexandru Odobescu a facut dinChiajna un tip de rautate indrazneat'a. De fapt,sotia cumplitului Mircea Ciobanul va fi capatatceva din insu§irile sotului el. Dar din ceia ce

In

1 -id

lua,

lui.

23

savIrseste ea, lute° viata neobosita, dupa moarteaacestui sot, se desface numai o nestinsa patimade a stagini. Platind, uneltind, fagaduind, vicle-nind, ea face ca plapindul Petru Schiopul sa ca-pete mostenirea lui Mircea, apoi tot ea 11 puneDomn in Moldova, ea cumpara o clip& tronulmuntean pentru un Vlad Voevod, care luase incasatorie pe o nepoata a eI. Ea se lupta In 1587pentru ca Turcii sa ajute pe un concurent laCoroana Poloniei, pe care dinsa 11 crescuse. Moarepe la 1588 abia, dupa ce cunoscuse toate celebone si cele rele ale vietii, de la Domnie par& lanegustoria cu maruntisurl pe care o facu pentrua trai, in surgunul eI de la Alep, in 1575. Las&Darin in Moldova pe fiul el Petru, care numiseChiajna pe o copila a lui, nascuta in 1588. CeI-lalt1 doi fir. se turcisera de mult. Locul unde e1ngropat acest zbuciumat trup de femeie nu secunoaste.

Dec' In 1552 ling& Doamna Elena se afla nu-mai fata cea mica, Ruxanda. Maica-sa o mantarapede cu un anume Jo ldea, care lila Domniaca Ioan-Voda. Dar pribeagul Alexandra Lapus-neanu, fiul tut Bogdan Orbul si al frumoaseiAnastasia din Lapusna, iubita lui, navali in tar&si cuceri si Scaunul si mireasa. Elena fu zugru-mata din porunca lui si ramasitele eI incapurasupt piatra ce-s1 sapase de multa vreme ling&sotul el iubit. Ruxanda, o femeie evlavioasa casi mamarsa, facia loc in manastirea Pobrata sifratelui eI ucis.

Si ea putea s& deprinda de la ba'xbat ca sisora din Tara-Romaneasca toate tainele rautatii.

24

Legenda o Invinuieste ca s'ar fi Invoit la ucidereaprin otraya, in 1568, a sotului. Cind acesta muri,fiind arum; de frica Satanei, calugarul Pahomie,ea ingriji de trebile Domniei supt fiul el, Bogdan.El era singurul care-i ramasese, caci urma altuia,Petru, se pierduse, iar fetele ei se maritasera cuboieri romini si greci sati, ca Teofana §i Teodora,trecusera supt lespezile de mormint ale Slatinei,ori, in sfirsit, ca Sultana, se calugarisera. Bogdanmai manta si el doug dintre dinsele cu Poloni, can-1placeat mai mult decit once neam pe lume siintre can ca si Despot peti Doamna.

Pana sä se insoare, el fu atacat ins& pesteNistru de un nobil polon caruia ii fagaduise peuna din aceste surori ale sale fara sa se tie decuvint. Ruxanda nu trai Insa sä vada ispravilenebune ale acestui cocon rau crescut din preamult iubire: ea murise la 12 Novembre 1569,si in astfel de imprejurari nu se gasi tine sariscrie citeva rinduri de pomenire pe mormint.

IX.

Doamna lui Mihai Viteazul.

La Munteni, Mihnea-Voda, fiul lui Alexandrusi nepotul de flu al lui Mircea Ciobanul, iea peo RomInca, Neaga, fiica unui Logofat din partileBuzaului, si mama Domnului scrie unei surori cao asemenea legatura nu scade pe fiul ei, cad'.barbatul dä pret femeii" si, once ar fi fost Irma-inte, Neaga tea fi de-acum Doamna terii.

10.

25

Patrascu-cel-Bun, tatal lui Mihai Viteazul 1, dupamoartea Doamnei sale Voica, cu care avea o fata,Maria, ce se manta in tara, lea, ca Domn, peo alta fata de Logan, Stara, care pribegi multavreme prin lume, dupa, moartea sotului et

Doamna lui Mihai Viteazul, fiul lui Patra,scu,Stanca, fusese intaiti nevasta altui boier, anumeDumitru. Si ea era Olteanca, si barbatul ei testd'intaiti: mama Stancei se schema Maria si eaavea si un fit, Dragomir. Casatoria era facutaacum la 1588, si jupaneasa lui Mihai ca boier11 vazu. la 1593 ajungind Domn. Ea fugi la 1595,Ord ci }Ayala cea mare a lui Sinan-Pasa, inArdeal, dar nu Intovarasi pe sotul el cind elnavali, la 1599, in aceasta tara, ci 'Amaze laBucuresti si T Irgoviste, linga fiul Nicolae Pa-trascu, pe care Mihai 11 lasase aici ca Domn.Stanca veni dhicolo de muati numai in 1600,cind, dupa infringerea sa de Care Nemti si Un-guri, nenorocitul eroil avea nevoie sa, dea zaloage,ca sa, fie lasat, sa-si apere tronul muntean. Deatunci ea n'a mai vazut pe Mihai, care peri ucisin anul urmator. intoarsa, in tara la 1603, Stancamuri de ciuma, si numai altii putura sa, se in-grijeasca de ramasitele Domnului ei, pe care leasezara la Dealu Radu Buzescul si sctia lui,Preda. Fata lui Mihai,, Florica, si fratele ei, Ni-colae,Inmormintati la 1605-6 pe bunica for dupatata, calugarita Teofana. Peste putin, Domnitalua pe Preda din Greci, si o vedem ceva mai

i Mihal fusese nAscut cu o Teodora (cilugArita : Teorana). Dad{ ar II fostfid legiuit, nu putea ocupa bolerit la duesmanil neamulut sad, nicI nu putea4A jure, cu marturT, ea Pitrascu nu-I a tati. ySi el a fAcut si una Si alta.

26

tarziti purtind judecati cu Maru la, fata din forta lui Mihai.

X.

Doamne muntene dup.& Paha. Viteazul

Urmasul lui Mihai, Radu-Voda Serban, isi tea-gea drepturile de Domnie de la bunica-sa, Anca,fiica Banului Serban si sotia Banului Neagoe, unuldin cei de pe urma dintre Craiovesti. Ea stateaIn Ilfov, uncle si astazi se vad de-asupra Argo-sului, la Coeni, ramasitele stralucituldi ei castel.pe care-1 lasa fiicei, Maria, si fiului. Serban Pos-telnicul. Sorban, fiind Inca, boier, luase pe Elena,care, din partea ei, foarte bogata., I tragea nea-mul din vechii boieri de la Margineni, la capa-tul carora se pomenia Udriste batrinul. Cind Radu-Vocla muri, pribeag si lipsit, la Viena, in 1620,Doamna-sa era Inca in viata. Fata el mai. mare,numita Anca dupa bunica-sa, fu maritata apoicu un tovaras de pribegie, fiul lui Mihai Viteazul,si copilul lor, care muri ca tinar viteaz si vestit,priori gloriosul nume al acestui bnnic. Pe la 1640numai, fata cea mai mica, Elina, care pinta un-mele Doamnei, ajunse sotia lui Constantin Pos-telnicul Cantacuzino.

Viata acestel Domnite e un curat tabloii depatriarhala bunatate. Buna gospodina, mama, amulti copii, fii si fete, can tots, afara de pati-masul Serban, cel mai* mare, care ajunse Domnin 1678, se indreptail dupa sfaturile ei cuminti,

27

cind moartea sotsului zugrumat o lasa stapina aeasel, miloasa cu casnicil si teranii el, ea sedesface ca un chip blind din Scripturi ip. mijloculunor aspre vremi viclene si razbunatoare. InDomnia lui Serban, ear facu drumul la Ierusalimsi la muntele Sinai, intovarasita de fiul el Mihai,ctitorul manastiril romanesti a Sinal Moartea oprinse la o vrista foarte innaintata, in ziva de2 Mart 1687, si ingroparea el linga sotul raposatde multi vreme, In tinda bisericii den a dreapta",la Margineni, se facu cu o cinste si o durereadevarata care nu se vedeat adesea.

XI.

Doamna lui Ieremia."

Doamne deosebit de patimase sent ale Moviles-tilor. Elisaveta, sotia lui Ieremia, a fost fata unuinemes ungur cu numele de Csomortany. Feteleel se' maritara toate in Polonia. Begina-phiajnalua pe Mihail Wiszniewiecki, inrudit cu vecheadinastie moldoveneasca si fu bunica unui al doileacu acest nume, care ajunse rege al Poloniei. MariaIn sotia lui Stefan Potocki, Ecaterina a lui SamuilKorecki, iar Ana, o femeie care se amesteca inmulte, stapini pe rind, cu desavirsire, patru bar-bat'. 0 alba fata, Zamfira, murise Inca din 1596:mormintul el se- vede la Sucevita.

Ana samana bine cu mama-sa, care nu era ofemeie obisnuita, ci se poate alatura cu Chiajna,cea veche in ceia ce priveste energia salbateca.Murind Ieremia, fratele acestuia lua puterea, pe

28

cInd Doamna gatise mostenirea fiului ei Constan-tin. Pentru a face Domn pe acest copil, ea ar fiotravit pe Simion si, oricum, incepu o luptd. In-viersunata cu cumnata-sa, Marghita, dupa nu-me, Unguroaic'a si ea , .care innsaltase acum pefiul ei, Mihailas. Acesta fu gonit si muri In Tara-Romaneasca, unde Radu Serban, care voia, sa-i.dea- pe fiica-sa Anca, u facu loc la 1608 in ne-cropola Dealului. Cind Turcil scoasera peste trelani pe Constantin, ea navali cu acesta, care muriInnecat, apoi cu fiul ei cel de-al doilea, Alexan-dra, si cu cel mai mic, Bogdan, cari fur& prinsiin 1615 de Schender-Pala si turciV. Doamna-su-feri atunci cea mai mare rusine din partea pa-ginilor, desfacu de jale si parul, inchinindu-1manh'stirii Sucevita, unde se vad si astazi, spunecineva care a fost acolo: dou'a codite castanii-deschis, lungi de o palmy si jumatate, Impletitela partea de sus, fiecare in deosebi, si legate la-un loc cu un fir de sIrm'a de argint".

Elisaveta muri la Turd: cazut", scrieMiron Costin, dupa un Aga turc, pana, la moarteaer". Cumnata vaduva se invrednici de mai multai mai lung& fericire. Ea izbuti sa faca pe fiul

ei Gavrilas Domn al Terii-Romanesti, unde dom-nise o clipa si sotul ei mort, Simion-Voda,aducind ling& dinsa pe copiii ceilalti, stapini dinmijlocul lor. Dar Gavrilas fugi la 1628 in Ardeal,cu fratele sau Joan, si pierdu pentru totdeaunanadejdea Domniei. Marghitk care dadea porunciin numele ei, intitulindu-se Io Doamna Marghita,sotia raposatului Io Simion Voevod", trecu atunciin Polonia, la Lemberg, cu cei coconi ce-imai ramasesera supt ingrijire. Moise Movila ajunse

si-§I

au

§i,

doi

29

ma' tirziii, de doua off, Domn in Moldova, iarPatrascu se calugari si innainta, pan& la innaltatreapta archiereasca de Mitropolit al Chievului,unde dadu o indreptare noua Bisericil rasaritene.Si ea petrecu in vesmint calugaresc eel din mina.an' al vietii, numindu -se astfel Melania.

_Marghita avuse o singura, fata, Teodosia, carese stinse in copilarie: piatra ei de mormint, laSucevita, a pastrat data mortis: 1596. Dec' Si-mion si Ieremia pierdura in acelasi an doua fe-tite, carora singure li era 'ant sa se odihneascain pamintul stramosilor lor.

Alte femei din neamul Movilestilor se intimpinaInsa pe ling& Elisaveta, in zilele el de pribegie.la P-oloni, dud Linea Curte aproape domneascala mosia ei, Ustie. Astfel, Maria Postelniceasa,vaduva WI Chirita Paleologul care murise lup-tind pentru Movil6sti ; aceasta Marie sail Ma-ricua, care se numeste in 1614 Maria de Lojna,din neamul Curicin", era insasi cumnata Doamnei,pe care o intovarasise in nenorocirea ei. Apo'Logofeteasa B.eana, alt.& sofa a lui Ieremia, care-Bean& pare sa fi fost vaduva, dupa, Inca un sprijinitoral Movilestilor, mort pe cimpul de lupta: Vasile,fiul lui Luca Stoic', si in srirsit mama lul Iere-mia-Voda, Maria, o ruda a Ruxandei Lapusnea-nului, se pare, care avea si un fill din cas'a-toria cu Balica batrinul.

Alta tovarasa de pribegie, alta vaduva, eraElena Barnovschi, care mosteni mai tirzill acestbogat adapost din Ustie. Ea pare s'a fi fost ovara a 1-u' Ieremia. Fiul el, Miron, lnsurat cu ofat& a lul Radu Mihnea, ajunse Domn in Moldova;fugi La Hotin, fu chemat din noil si merse pentru

30

Intarire la Constantinopol, uncle Turcii 11 Mara,in 1633, ca sa se Inv* boierii Moldovei a numai alege Domni. Durerea facu din Elena o ca-lugarita, monahia Elisaveta, si casele din Ustiese umplura iarasi de jalea unei mame nenorocite.Dar sora lui Miron, Scripca, ramase poate in Mol-dova, uncle Rica altei surori (Marica), Safta, luape Costin, tatal lui Miron Costin, pe cind o adoua Rica, Eftimia, se casatori cu unul din bo-gatil si puternicii Cantacuzinesti, Toma.

Cu dinsa se mintuia Inca un neam de Doamnecarora soarta nu li-a crutat durerile cele maimail ale vietii 1.

XII.

Doamne straine in amindota

De-acuma, Limp de 250 de an, Incep Domniide strain sail de Romini instrainati. Cind nu ailei Tronul, el se gaseste in stapinirea vre-unuiboier de tiara, innaltat, in ciucla Turcilor, cu sprijinnemtesc sau unguresc la Munteni, cu ajutor polonin Moldova.

Innainte de Domnii straini avem insa, chiar inin al XVI-lea veac, Doamnele straine.

Numele Doamnelor straine sint cunoscute, darnu si faptele lor, care nu exista. Cele mai multedin ele sint Grecoaice, din Constantinopol saudin Insule, dar intilnim si cite o Bulgarca sailPolona, ba chiar cite o Rusoaica, din Moscova.

Sotia pribeagului Iola MoviIA, mamt sotieT Miran Costin eronicarul,a fost o Teodora. Gavrilas, dupi fuga lul in Ardeal, la& pe o UnguroaleavacluvA, Elisabeta Zolyomy, al aril sc4 fusese Mihail Isureffy.

terile.

I

31

Astfel Alexandru fiul lui Mihnea, ctitorulal manastirii Radu-Voda, vine cu o Doamna Boa-terina, care avea rude In Pera, In Venetia si Ge-nova, care avea simpatii catolice, de si ramaseseortodoxa; mama el trebuie sa fi avut insa unrost prin terile noastre, cad sora Ecaterinei, ma-ritata cu un Vallarga, poarta numele romanescde Marioara.

Ioan-Voda cel Cumplit 1574) fusese casa-tont, in timpurile sate de aventurl prin Moscova,cu fata cneazului RostovuluI, Maria, care-i daduun fiu, Petru. Tarul Ioan Groaznicul u propuneain 1574 sa, lea pe o aka* fiica de cneaz, dar else Insult, cu fata pircalabulul Lupea Huru; aceasta,trai Inca multa vreme dupa moartea sotul-uI eI,rupt de camile, si avem dela dinsa o scrisoarein limba noastra.

Iancu Sasul e sotul Marie Paleologa : ea traiestesa vada pe Iancu Vadat in piata din .Lembergsi-s1 duce apoi viata in intunerec, tot in acestoral, incunjurata de prietenI, cunoscutf si rudede-ale el, cu totiI Greci din deosebite part1; Mariafusese maritata innainte cu un Grec si avea cuel un fiu, Pulp, si o fata, Chrysaphina.

Petru Schiopul, si el Domn al Moldovel, a canalintaie sotie fusese fata, de nobil ardelean, ElenaCherepovid fiica for se chiama Tudorita luaapoi pe Maria Amirali din Rodos, si, in sfirsit, Inpribegie, pe tinara roaba rascump'Orata Irina Doica,din care i se nascuse flu' si mostenitorul, Stefan.

Cu Doamna Maria, Petru avu o file& purtindacelasI nume, care fu maritata intaiu cu Spa-tarul Zotu Tzigaras din Epir. Ea intovarasi petatal el in exilul din Tulin ling& Viena si din

d'intaia

(t

32

Tirol, pana ce Zotu o sili sa piece la Venetia.Aid muri soul el, care e ingropat in bisericagreceasca a Sfintuldi Gheorghe. Iar Maria gasiun not tovark in nobilul venetian Polo Minio,care a vent cindva si la noi. Fiul ei d'intait cuacesta fu botezat Stefan, dupa numele aceluifrate al ei, nascut din doica Irina, care se stinsesela douazeci de an in Innsbruck. I se adausenumele de Teodor, cel dat de Dumnezeil", flindcapana atund Maria nu me avuse copii. Prin el,care a lasat cinci fif, prin cel opt fil al nepo-tului sail Polo vor fi blind si azi in Venetia nobilicu numele de Minio cari ail in el singele .luiStefan-cel-Mare.

Stefan Surdul si Aron-Voda in pe doua feteale lui Andronic Cantacuzino, casatorindu-se cuele la capatarea Domniei sail in cursul acesteia.

La inceputul veacului al XVII-lea, Doamna luiRadu Mihnea se chiama Arghira; Radu insoara,pe fiul sail Alexandru cu Ruxandra, fata lui ScarlatSaigiul sail furnisorul de vite pentru macelariaimparateasca din Constantinopol. De si fiul luiAlexandru Ilia§ 1 se numeste Radu, mama-saElena trebuie sa fi fost tot Greaca. Dintre ur masi'ffor eel d'intaiil, Moise Movila tine pe Ecaterina,fata grecisata a lui Radu Mihnea, si acesta maritaalts fata cu Miron Barnovschi, care ajunse apoisi el Domn al Moldovei. In sfirsit Leon-Voda, fiullui Stefan Tomsa se zice , e sotul unei Vic-toria : tat'al sail adusese cu dinsul in Moldova oalta Levantine din Pera, pe Doamna cu fruMosnume Ginevra.

I Acesta liel li. o Alai, miritati en Hrieoscoleti, Casandra. ; e mama Sul..anal care a uat e Alexandra Marracordat Exap3r1tul.

33

XIII.

Doamna lui Mateit. Basarab.

Mateit din Brincoveni care §i-a zis nepotul luiBasarab, apoi Basarab, aseza pe tron ling& dinsulpe Elina, fata lui Radu Nasturel Postelnicul, dinFierastii Ilfovului, care ajunse apoi, la 1633, siMare-Logofat, dar numai pentru scurta vreme,aparind apoi iara§i ca Vistier si trecindu-se indatasi din viata, pe la 1614. Inca de la sfir§itulanului 1635 se inmormintase in biserica din Fierest' sotia lui Radu si mama Elinei, Despina, ea-reia fiica trebuia sari puie apoi o frumoasa piatra,de amintire. Nu awl boieri din ee' mai marl caobirsie, dar in neamul lor, multamita unor im-prejurari pe care nu be cunoastem, se dadea co-piilor o crestere deosebita, indreptata catre lite-rature, arta si faptele bune. Mama Elinei trai cafata din casa domneasca a lui Mihail", dom-nisoara de onoare, am zice, la Curtea lui Mi-hal Viteazul el insusi.

Foarte evlavioasa, Elina a ridicat doua bise-rici, la Negoiestr si la Fiera§ti. Iubitoare de in-vatatura, ca si fratele ei Udri§te, care a fost celd'intait carturar de slavone$e al timpului saii,ea a cheltuit pentru tipkirea unei cart' de Gin-tan, unui Triod slavon. Gospodina harnica, o ve-dem cerind °data de la Catrina judeceasa", sotiamagistratului sasesc din Brasovul vecin, nizvoadede peteare, si mai marl si mai mid, si de Gilt'si de tot fealiul". Femeie indrazneata, ea purtade grija terii, in 1633, cind sotul ei, care-ST luase

34

Scaunul cu armele, merse la Constantinopol sa-s1capete- intarirea, Si avem ix10 o foarte curruntescrisoare romaneasca pe care o indrepta, ea atunclcatre, prietenul din Ardeal al lui 11iateni, Gheor-ghe Rakoczy I-ill

Elina n'avu noroc Waimea fiul, care furiumit si el Mateni, dar batrina stath, aproapepan& la sfirsit, in 1653, linga batrinul er Mor-mintul ei se vede in mina dreapta, cum Intl. inbiseriea domneasca de la Tirgoviste, i In in-scriptia sapata pe marmura, in Ardeal on de unmester ardelean, de un ales talent, se pomenescprau frumoase cuvinte slavonestl toate InSusirilesi faptel e el bune.

Fri mosul si impunatorul Vasile Lupu, dus-manul lur Mateui-Voila, luase in boierie pe Tu-dosea fata lul Budoc, un socru de victor Domn,care a murit tras in teapa de Turd Ea treceaproape nevazuta, Innaintea noastra, raspindmdmilosteml la biserici Fiul el loan nu trai multavreme, fund de la inceput de o fire bolnavicioasai,dar ea nu ajunse sa si-1 vada, wort Tot asan'apuort mei bucuria nuntli celor doua fete aleel, vestit de frumoase Maria si Ruxanda Cead'intaiti se manta, la 1645, cu Janus Radziwill,unul din eel mar mail magnati al Lituamei, §ifacu dupa casatorie cea dintre Ro-mance o calatorie in Apus tntr'un portret laAcademie al abestel Mani (Mohy-lanka") ea apare intfun bogat costum pylon ofata lungareata, obrajil rumeni-, ochil marl negrisi parul bogat, ca sitatal el S'a stins intre straml,la 1661, dupa ce tot neamul el se mintuise afar&de sora Ruxanda

sari

d'intani

Moviloaaa".

,

Femeie din familia lui Vasile Lupu (poate Doanma Ecaterina)(tapilerie in ilitropolia Veche din lag).

"1".1.11WZ;; .::10.1- 'Ass.-

G

. I .

1_1

35

Aceasta n'avu noroc In toata viata el, si a fosttotdeauna jertfa celei mar brutale salbatacii. Eatrebui sa prirneasca de sot pe fiul de Hatmancazacesc Timus, care o peti arzind satele Mol-dovei si gonindu-i tatal in codri, si care veni lanunta, stingaciii in hainele ce nu-1 prindeati, mic,cu fata de Tatar stricata de varsat, si prinsea-si taia unghiile la fereasta, pe cind sunati mu-sicele si se intindeat danturile pentru bucuria denunta a Domnitel. Se duse departe, ea, luxoasasi invatata fata a lui Vasile-Voda, si trai intreCazacil betivI, zgomotosi si lacomi de sange, intrefemeile for minute 'ca slugile. ApoI i-1 aduseramort de supt zidurile Sucevei, unde o ghiulea Itsfarmase genunchiul, si adapostul el de vaduviefu la Rascov, chiar pe malul Nistrului, asa in citprivelistea teril 11 era totdeauna supt ochi. Inzadar o chema, de acolo fratele ei vitreg, Ste-fanita, in scurta lui Domnie. Dar, cind dezbina-rile intrara in Cazacime si chid cumnatul elErie peri si dinsul, Ruxanda seihtoarse in Moldova,unde avea movie la Deleni1 Botosanilor. Acolo im-batrani ea in apucatuff de stapina. 0 moartegrozava, o astepta. Fugi innaintea Polonilor cenavalisera la 1687 in tara, si se adaposti laNeamt, dar si aid razbatu o ceata, de Cazaci, careajar& pe pragul easel capul stapineI for dinvremea lui Timus.

A doua sotie a lui Vasile a fost .o mai, prinalianta, a Hanului tataresc, o mare frumuseta cir-casiana, care, botezindu-se, lua numele crestinesode Ecaterinal. Cu dinsa avu Domnul singurul flu

, i Constantin, urmasul lui MateiD, avu co a doua sops pe o Cerelezii,Natalta.

36

care -i ramase pe urma, acel Stefanita. La eaderea,14 ea fu incunjurata in Suceava, prinsa dupesuciderea lui Timus, inchisl cu multa, batjocurlla Buciulesti si apoi lasata, in sfirsit, s'a pieceling, sotul el la Constantinopol, in urma caruia-maI trai o bucata de vreme,si dupes ce-I murisefiul.

XIV.

Doamne din veacul al XVII-lea dupes ale luiMateiii Basarab si Vasile Lupu.

Sotia cea d'intait a lui Constantin Basarab,fiul lui Radu Serban si al Elenei, Rica unui preotdin Dobreni (Ilfov), nu era din mare neam boie-resc: tatal eI se chema numai Stolnicul Nicolachi.Numele e grecesc, dar acest boierinas era de sigurRomin, cad altfel n'ar fi dat fiicei sale un numedrept romanesc ca acesta de Balasa. Dupes cefusese juupaneasa de boier multi anl de zile, Ba-lasa avu parte sa fie si Doamna. Multami luiDumnezeil pentru aceasta ridicind cladifi sfinte,Sf. Vineri din Tirgoviste si manastirea Jitianul.In cea d'intaiii fa ingropata, cu pomp& deosebit&

Patriarchul de Antiohia facind slujba , la.1654, si, peste citeva lunl numai, sotul el, decurind casatorit din nou, pierdea Domnia si apucaun lung drum de nenororire. Mica eI, coconiteRalasa, nu §tim ce s'a facut.

Odata cu Constantin cadea si vecinul sail mol-

37

dovean, Gheorghe Stefan, om roscovan, grasuliti,plin de buna voie si gata de chefuri cu yin side curte pe ling& fern& Inca, din boierie, Gheorghe-Voda Linea pe o jupaneas& din neamul Boestilor(Boul), Safta. 0 furase in mijlocul drumului fiindcarIplacuse. Batrinul cronicar Neculae zice asa : Gheor-ghie Stefan-Voda, cind era boier, murindu-I giu-paneasa, au ramas vaduvoit, si, tilnind o giupa-neasa saraca, frumoasa, tInara, anume Safta, autimpinat-o pe drum, mergind cu radvanul la Iasi*,si au poprit radvanul cu sila, si s'aii suit farade voie in fadvan, si au Intors radvanul innapolla casa luI. Si pe urma au primit si ea, sicununat cu dinsul."

N'avu norocul BalaseI de a muri in fericire.Cu sotul ei gonit ea trecu in Ardeal, unde na-dajdui o clip& sa vada iarasI stralucirea Dom-niei. Apoi Gheorghe Stefan porni tot mai departein tell straine, pang in Moscova, 'Dana la MareaBahia. Dar pe dinsa n'o tinu mult timp cu el,cad o fata din casa, Rusoaicl de neam, StefanaMihailova, cAstiga prin tinereta ei inima batri-nuluI Domn izgonit. Cu Stefana, care se dadeadrept Doamna, trai si muri pribeagul, pe cindSafta statea linistita in Moldova, intre credin-ciosiI ce-i ramaseserg, din timpurile bune. Si cro-nicarul Neculce, pe care-1 auziram mai sus, avazut pe biata batrina, care pecetluia Inca scri-sorile ei cu bourul Biloldovei zicea Doamnaa acesteI teri

Ghica batrinul, urmasul lui Gheorghe Stefan,n'avea Doamna. Fiul sau Grigore Linea pe o Mol-doveanca, Maria, Rica luI Matias Sturdza, siaceasta avu iarasI zbucium si durere destula, cu

,,

s'at

ei-el

38

barbatul el. Trecu prin Moldova la Munteni; depe tron in toate pribegiile si primejdiile. Nascuun copil in Ardeal, unde numai mila lui MihailApaffy, principele terii, o scapa de a fi data inmina Turcilor, pe cari Grigore-1 tradase. Rataci-rile ei prin Venetia, de unde veni inTara:Romaneasca purtind scumpe haine de modastraina, pe care. datina' terif nu o ingadui sa lepastreze. AViiun singur fit, Mateit, care nu domni,si doul fete,- dintre care una lua un Mier mol-dovean, pe.AntOhie, Jora ,poate, iar cealalta pefiul lui Antohie-Voda Roset, Iordachi,. Ele trairatot prin tara, Tana la .moarte, si .poate si ea pe

ele, dupa ce ajunse in vaduvie.Istratie-Voda Dabija, batrinul care ajunse Domn

al Molddvei in 1661, avea linga dinsul pe bartrina lui, Gatrina sati Dafina: Ea fusee maritatasi cu un 13uhus, si avea din aceasta casatoried'intaiu o fath, Anastasia 1. Anastasia Buhus,fiastra lui Dabija, lua pe Grecul rumeliot Duca,

la -moartea lui Istratie-Voda, Moldovenil avurape Toda--Duca. AnastaSia-I dadu mai multi ur-masi, una fu sotia lui Nicolae Costin darn'aVu de.lbc grij a ,numelui ei bun, lid fata, desot in' tinereta, nice; la batrineta, fata de copil.La Bucuresti, cind Duca se prileji a domni acolo,se zicea GA Doamna iubeste pe frumosul LogofatSerban Cantacuzino cu lunga barb& neagra siadiricil ochl marl. Iar, dupa ce se duk la Cons-tantinopol cu copiii, foarte putin scirbitg, ca e

3 Fiica Dane! cu Dabija, Maria, a fost sotia lul lordacht Roset. A muritfoarte nada, la 1677, si se vede mormlntul el, lingi domnescul tata, la Blr-nova Ring& Tall.

ling&

§i,

dits-o gi

Constantin Brincoveanu si Doamna Maria(pietarrt la Hurez).

39

vaduva, ea prinse dragoste pentru un beiu deMaina, Limberachi, care-i Mine& banii si o parasi.

Serban Cantacuzino Linea ca Doamna pe oMaria, Rica unui boier Ghetea, de loc din Bul-garia, din Nicopol. Se stie atita ca Doamna Mariaa fost foarte evlavioasa si 6', a stiut sa-si creascafoarte bine, data nu baiatul, cel putin cele patrufete. Trei dintre ale se maritara cu boieri mun-teni dar Casandra fu Doamna lui Dimitrie Can-temir cel invatat. Domnita Maria impartasi soartafoarte schimbatoare a sotului ei, neastimparatulsi nenorocitul boier Constantin Balaceanu, ucisintr'o lupta cu Turcil.

XV.

Doamna lui Constantin Brincoveanu..

Marica lui Constantin Brincoveanu si Faunalui Stefan Cantacuzino incheie rindul Doamnelorde Cara la Munteni, precum la Moldoveni se in-tilneste la urma", Ana, a doua sotie a lui MihalRacovita.

Marica, Rica lui Neagoe Postelnicul si nepoatade fit a lui Antonie-Voda din Popesti, casatoritcu Elina 2, se vede a fi fost o buna gospodina,

Smaranda a luat pe Istrati Urdireanu ; flul el, Istrati, a avut un singurcopil, care n'a trdit. Maria a fost sotia luI Constantin Baliceanu Aga : flatet Ioan n'a lisat cleat fete. Bdtasa ajunse sotia tut Grigore Vlasto : flica eIa luat pe un Cantacuzino-Pdscanu din Moldova.

Antonio era lid al pretendentulul Mihal din TIrsor, a earn! sord, Tudora,fu tubita lul Mihal Viteazul (fata tor, Mar ula, fu sotia lul Socol din Cornii.-.-ten% Fratele lul Antonia, Neagoe, vinase 0 el Domnia.

1,

40

patriarhala, darnica si harnica, bucuroas'a de multicopii patru baieti si septe fete 1 pe caridaduse Dumnezeil. Batrineta-i pregatia ins& gro-zaya lovitura a uciderii Intregului ei neam laConstantinopol, in 1714, de securea calaului, intr'ozi de bucurie, care era tocmai ziva el, Mita-Mariadin August. Statu un timp stugunita de Turd. laChiutaie, apoi ea se Intoarso cu fratele ei Pan&Negoescu in Cara unde fusesera Domni si buniculel pe tata, Antonie-Voda din Popesti, si raposatulei sot. Era acum o biata vaduva, destul de saraca, sicu multa durere se roaga de Brasoveni, in douarInduri, plateasca o veche datorie, ca sa scapesi ea de datornicii ei. Nici moartea, nici locul deingropare al Doamnei cucernice care a facut depiatra la Bucurestl Biserica dintr'o zi, nu ni Sintamoscute.

Fauna era fiica lui Andronic Greceanu. Incainnainte de caderea sotului ei, se zice ca ea avusevedenii care prevestiati o nenorocire. La 1716Stefan-Voda era gituit, lasind in urma o femeiecu mintea slabita si doi copil nevristnici. Acestiase alesera rati. Iar mama lor, dupa ce vintura obung parte din Europa, cersind ajutoare de drum,de la Imparatul, si pensie, se aseza in Ardeal,unde avea mosia Recea, in Tara FagarasuluI.Acolo muri, batrina si singura, intfun

I Stanca lua pe Radu-Vodd Dias ; Maria pe Constantin-Voda Duca (eaavu un Iiu, pe cDuculeti trecut in Rusia) ; Safla pe Iordachi Cretulescu ;Ancufa pe Nicolas Roset ; Britaga pe Manolachi Lambrinb ; Smaranda paConstantin BI.leanu; /linca pe Scarlat Mavrocordat si erban Greceanu.

i-i

sari

41

XVI.

Doamnele din epoca fanariota.

Doamnele veacului al XVI-lea stir sa se luptepentru Domnie, sa porunceasca ostilor, sa, pedep-seasca dusmanii, sa drmuiasca tara si sä judece.Si de la Doamnele din cestalalt veac, al XVII -lea,pornesc porunci, si intiMplator, hotariri de jude-cata. Regenta e pastrata, statornic Doamnelor, cindsotul plead, in razhoit sat cind ele ramln, cavadnvP, c'pitroapele fiilor. Asa s'a intimplat inMold() a cu o Ruxanda Lapusneanu, cu sotiileMovilestilor, iar la Munteni cu Chiajna si cuDoamna Ecaterina, ca si cu Marghita, mama luiGavrilas Movila.

Chid asa-numita era fanariota" incepe dupa1700, sotiile Domnilor, ma' mutt straine, nu maiat insa, niciun amestec in trebile tern', ci lince-zesc in ginecet, in seraiul Curti', aparind numaila hramuri si la cite un alait.

Asa cerea moda turceasca, stapinitoare in Coate.Despre cele trei sotil ale lui Nicolae Mavrocordat,despre cele doua ale fiului sat Constantin, despresotda, a doua a lui Grigore Matel Ghica, Zoita,nu se poate spune nimic. intimplarea face sa,stim ca _Raga, Doamna celui d'intait Callimachi,era o age', stapina de cad, t. acele Doamnepe care le- atinge cea ma' mare nenorocire, sotul

1 Nurorile el, Doamnele lul Grigore si Alexandru-Vodd Callimachi, furlGrece, dar intdia sotie a lul Alexandra, Ruvanda, era Dina lut Scarlat-VoldGhica ei nepoata de au a Zoitel. Sotitt lul Grigore chiar, dell fata lul bei-zadea Alexandra Nicolae Mavrocordat, se chema Realm.

Nici

42

Tor find Injunghiat san decapitat, nicI acelea nufac sa, se auda pan& la not o plingere.

Maria, Pulkerial , Smaranda, sotiile lui Nieolae-Voda, erail Grece, dar Constantin Mavrocordat luain casatorie pe Smaranda, nepoata 1111 Stefan-VodaCantacuzino, fiica a lui Raducanu, frateleapoi pe o Moldoveanca, Ecaterina, fiica ltif Con-stantin Roset; si azi se vede la Cetatuie, linga',Ta4_, icoana Precistei daruita de dInsa. Pe mor-inintul Zoiter., moarta la 1729 si adusa -la ma-nastirea Pantelinion 'do fiul ei Scarlat, pe atunclDomn in Moldova, e o inscriptie romaneasca. EaAsa o flied, Ruxanda. Constantin Racovita tinupe Tgrigradeanca Sultana, poate fiica GheorgheBasa-Mihaldpulo, tare se odihneste la Golia din

moarta in tinereta, spre marea durere asotului care cauta sa mow& din betie. Din fetelelui Grigore Alexandru Ghica, eel taiat de Turd'la 1777, una lua pe Lupu Bals, alta pe FilipCatargiti. Sotia lui Constantin Moruzi era o Greaca,dar fete de-ale Tiff au luat pe Scarlatachi Sturza,pe Sandulachi Sturza, pe linga alte tref date dupaGreet Zoita lui Raducanu Rtiset, o biata orfana,fu sotia lui Alexandru Moruzi, iar o prea-frumoasaVacareasca, Safta, a lui Constantin Ipsilanti 2. 0fata a lui Nicolae Caragea fusese una din sotiilelui Tenachita Vacarescu, poetul. Tar Scarlat Call-machi Linea pe Smaranda, fata lui Nicolae Ma-vrogheni, care muri saraca si e ingropata, la Golia

I A Post Ingropati. la Mitropolie ; mormlntul s'a distrue la vre-o sillbateca1.eparatie. Smaranda avu o flicA, Sultana.

'1 Mama el era Safta Cretulescu, Care purta numele fete, lui ConstantinBrfneoveanu, din care se cobora. TatAl el era Constantin VicArescu. SoraboainneY, Smaranda, lull pe Mihal Mann.

lui

sat,

Smaranda, sotia lui Scarlat-Voda Callimachi.

t,.

At

A 7. . . 6...

tII, , ,tat:

I.:.it 1 ::I)

AAAI

AA A

----JI,

7

-e -

43

din Iasi. Era astfel o nationalisare a dinastiilorstrain ce ajunsesera a domni peste nol.

Cu Ioan Sturdza §i Grigore Ghica, cel d'intahlavind Inca pe batrina lui, Ecaterina Doamnai(Roznovanu), cel de-al doilea des** de sotiasa, Maria Hanger 11, fiica Domnului cu acest nume,ucis in Bucure§tI, Doamna Marghioala, vestitde vorbareta, de primitoare §i de neastImparata,care primii la Colentina, in palatul el care seruineaza acum, si pe Ru§ii lui Liiders §i pe Turciilui Fuad-Efendi din 1848 , incepe vremea ceanoun, la 1822.

Doamnele acestur Limp sint prea cunoscute caA, trebuiasca a se vorbi de dInsele. Adevaratelechipuri eroice sail duioase shit insa ale unor tim=purl acum departate.

II.

CiTEVA CHIPURI DE DOAMNE

I. Fete le Lii,puqneaanuItti.

Fete le lul Alexandru Lapusneanu cu Ruxanda,fiica cea mai mica a lul Petru Rares, au fostacestea:

1. Teofana, moarta Inca. din 1560-1, Ingropatasupt o frumoasa piatra de morniint, de marmurabung, in pronaosul manastiril Slatina, ctitoriaparintelui el.

Dupa chipurile ctitorilor, zugravite la Slatina,se vede ca ea a fost eel mai mare copil al Dom-nului, mai mare si declt fiul Bogdan.

2. Teodora, mai mica decit Lialqii Bogdan siPetru. Ea se stinse in copilarie, la 1565-6, sipiatra de mormint sapata pentru dinsa se vedeapan' mai daunazI tot la Slatina,

3. Illarica, mama unel Ana, veni dupa un altfit, Ionascu. Ea s'a casatorit cu un Polon, Or-zechowski. Supt Aron-Voda, care se dadea dreptfiul lui Alexandru Lapusneanu, ea veni in Mol-dova. Pe atunci fiica el Ana era casatorita enacel Czolhanski, despre care un document mar-turiseste ca se chema Vasile si ca a murk prin1610. Moartea i se va fi IntImplat in lupteledentru gonirea din Moldova a lul Constantin Mo-vila, Domnul el.

48

Dintr'un document contemporan se vede ca dincasatoria Anei cu Czolhanski se nascura doi fiii,can primira nume romanesti: Ionasco are peacela al unchiului sail, Patrasco pe al altui un-chit, Petru Lapusneanu, precum si o fata, nu-mita Maria, ca si bunica.

4. Chiajna se manta la 31 Ianuar 1569, inDomnia fratelui ei Bogdan, on un boier din tara.

Sotul ei fu Grecul Apostolachi Comisul, si dinaceasta casatorie se nascu un fill Dumitrasco,care mini la 1601, amindoi parintii sal fiind inviata. Am crezut ca aceasta Chiajna, nu era fiicaRuxandei, ca una ce nu e zugravita intre ctitoriiSlatinei, dal, gindindu-ma la numele el', care esi al surorii Ruxandei, sint aplecat astazi a lasachestia deschisa.

5. Trofana era sa se casatoreasca in 1583 cuAlexandru, un frate, necunoscut altfel, al lui Mih-nea Turcitul. Mai tarzit ea ajunse sotia nobiluluipolon Paniewski. Era vaduva si card, copii in1592, cind fratele ei Petru, zis Cazacul, lua DomniaMoldovel si n'o uita in darurile lui.

6. Anyhelina, numita asa dupa un nume tra-ditional in familia Despotilor sirbesti, care daduRominilor pe Doamnele Milita a lui Neagoe siElena a lui Petru Rams, nu e cunoscuta decitprin pomelnicul care o aminteste.

7. Sultana, in sfirsit, se facu, precum s'a ara-tat, calugarita la Socola.

II. Fiicele ChiajneI si ale lui Mircea Ciobanul,

Cunoastem numele ,a doll& din surorile, dupatat& §i dupa mama, ale WI Petru Schiopul. Maria

40

fu maritata dupa puternicul Saitan-Oglu, MihailCantacuzino, dar Chiajna, in urma unei certe pedrum Intre batrinul si uritul Grec si noua sa sotie,puse s'a se opreasca caravana nuptiala, ce se in-drepta spre imperiala resedinta din Anchial a gi-nerelui, si sa i se duca fata innapol. Afacerea avurasunet la Poarta si provoca trimeterea unulfirman catre iresponsabilul copil de pe tronulmuntean. Crestinul poreclit Saitan-Oglu", striaPadisahul tinerel sale raiele de la BucurestI, untildin raielele Imparatiel Me le, spuindu-mi innainteea sora ta, pe care i-o dadusesi in casatorie, afost ape( clespartita cu sila de tine, chiar inTara Turceasca, I I scrisesem sa Impaci lucrul.

acum ca dupa purunca mea ai trimesInnapoi prin oamenii tai si ai dat pomenituluISaitan-Oglu tot aurul si hainele ce daruise suroriItale la nunta ei, si ca astfel lucrul a impacat.Dar bag& de seama Ca, oricum, nu to -al purtatbine in aceasta afacere. Pentru asta data ti s'aiertat insa gresala" (17 Zilcade 973).

La aceasta data de 5 Iunie 1566 doua dincelelalte surori ale WI Petru erati maritate. Unaluase, dupa sfatul Patriarhuldi constantinopolitanIoasaf, pe un Grec, Stamati, nepotul prelatului,si casatoria fu serbata in aceiasi vreme cu efe-mera casatorie a Domnital Maria. 0 alta Domnitaajunse innainte de 1562 stria tinarulul Socol,fiul vizirului lul Petrascu, intrebuintat Inca suptacest Domn in misiuni paste hotare si, mai tarziu(1563), candidat la tronul muntean al generalilorimparatesti din Ardeal.

In 1574, o alta flea a Chiajnei fa inchinatatinarului Sultan Murad, atuncl sangeac de Mag-

spuiiml

bo

nesia. Ca sotie" a Sultanului, ca femeie dinharem, aceasta coboritoare a lui Stefan-eel-Maresprijini tronul moldovenesc al bicisniculul ei fratePetru, si el odinioara crescut la Curtea mo§teni-toruldi osman.

Alexandra, sotda CamarasuluI Gheorghe si mamalui loan §i. As lan, amindoi InsemnatI boieri mun-tail din intaia jtunatate a secoluluI al XVII-lea,era poate deosebita de cele trei Domnite pome-nite pang aid. 0 gasim, impreuna cu barbatul

i copili eI., in suita Voevodulul fugar, la 1591.0 soya a lui Petru fu mama lui Gheoghe Hat-

manul, alt Curtean de restri§te al Domnului. Peuna o ceru in 1566 Grantrie de Grandchamp,ambasador trances pe ling& Poarta §i om cu ne-voie de bani. Acelasi ambasador al regeluI Franciei urma aceste staruinte, petind, pe cind Mir-ceoaia era la Alep, pe una dintre principese, printalmaciul §i secretariul sail Jean-Baptiste Bedier,care se intoarse fara isprava. in sfirsit, cum s'aspus, Despot dori §i el sa, fie ginerele Mirceoaii §i,increzator in el cum era, hotarise fata de innaltepersonagif straine si ziva cind se va serba ca-satoria.

III. Doamna Ecaterina a lui Alexandru-VodaMunteanul.

La Constantinopol, Alexandru fiul lui Ivlircea va fivisitat adesea casele primitoare ale Frincilor" dinPera sail, cum II ziceatii GreciI, Galata. Acolo",spune invatatul si naivul Gerlach, gasesti tot felulde petreceri si distract,ii impotriva melancolier sitristetei" Alexandru se casatori prin 1558 cuEcaterina, fiica unei Perote catolice, maritata

51

Intaia oara cu Nicolae Vallarga, Italian din Cons-tantinopole. Barbatul ei .de-al doilea, tatal Eca-terinel, era din familia chiota a Salvaresilor, carefusese odata infloritoare. Doamna avea un frate,Zanetto, si doua surori.

Cea Lucretia, se marita cu un anumemesser Xdrios, care traia Inc a in 1576. Cuacest Xenos ea avu trei fete: Esther, zisa siPrepia, Benetta sat Benedetta si Fauna. Cead'intait se marita cu Ragusanul loan de'MariniPo li; a doua cu Clucerul Pirvu, fiul Mare hal BanStefan, acelasi Stefan, care aduse steagul dedomnie lui Petru-Voda in 1559 si care, tocmaicu acest fit Pirvu, zidi -vechia biserica din Bu-covat, cu portretele Mircestilor, la 1574 ; atreia cu Spatarul Pa'tru Richiacana". Dupa oscurta vaduvie, Lucretia se casatori a doua oaracu Constantin Frangopulo, in 1577. Frangopulo,ruda cu domneasca a MuntenieT, e Marele-Vistiernic Constantin, ce- se intilneste in actelemuntenesti de la 1579 la 1582. in 1579 it vedemfacInd o calatorie la Constantinopole, unde fusesenegustor (era de loc din Zante) ; daduse falimentinsa si se refugiase prin 1563 tocmal in Min-grelia. Un emisar al lui Despot si al partiduluigrecesc din Cipru, care voia sa, faca din acestaregele insulei, it aduce innapoi in Capitala, pro-mitIndu-i plata datoriei, la 1563, spre toamna.

0 alta sora, singura din intaia casatorie, semarita cu un vlastar al familiei ducale genoveseAdorno, cu numele de Fabrizio. Dupa moarteaacestuia, ajunsa in lipsa, traia din ajutoarelesurorel sale din Munt enia, Marioara se retrasela 1573 in manastirea San-Maffio din Murano,

familia

52

unde statea insa ca mireana, avind casele eipropril. Aici zideste o capela, unde era sa fieinmormintata, si redacteaza intaiul el testament,prin care-si lasa averea lui Alvise Spa si fami-lief lui, la 31 August 1574.

Peste putin Alexandru, om poate batrin, ori-cum bolnavicios si slab, ajungea Domn. Ecate-rina nu putea sa, apara in rindul intaiil al acesteiDomnii sterse. Ea crestea dupa normele de bunemoravuri ale Rasaritului pe flul el Mihnea.

Cind acesta ajunse Domn, prin moartea Irma-inte de vreme a tatalui, In Tillie 1577, datinaterii dadu mamei cirmuirea, precum aceiasI da-ting dadea ingrijirea averii sotului mort in seamavaduvei, chiar dupa ce copiii ajungeat

Un sir intreg de scrisori pe care acum vre-ocinsprezece ani le-am gasit in Venetia, in mlniled-lui Urbani de Gheltof, care le daruia Acade-mie'. Romine, ni-o arata pe Ecaterina scriindbogatilor imprumutatori de bani din Tarig,radcari tineat in minile for Domnia si surorii cato-lice, care, ascunsa de lume in manastirea dininsula Murano linga Venetia, ar fi vroit sa viebucuroasa, din saracia si uitarea ei, la bielsugulsi cinstea Ecaterinei, dar care trebuia impiede-cata de la aceasta lung& calatorie ca sa nu tul-bure, ca o Frince, de alta lege, datinile rasari-tene ale Curtil si constiinta supusilor copiluluiMihnea-Voda: Esti, adevarat, sora mea, estisingele mien, si te iubesc si te doresc, dar taraaceasta nu sufere ca eu de atita vreme sa, mnport dupa ritul grecesc si sora noastra (Lucre-tia), asijderea, si acuma d-ta sa vii si sa mergi la o

marl.

53

biserica, frinca si nol pe de alta parte la altabiserica, greceasca. E rusine, si ne ride lumea!"

Ecaterina, in lupta pentru Domnie cu PetruCercel, fratele frumos, elegant, cult, talentat sipurtat pe la Curtea francesa, al lui Mihai Vi-teazul, fu biruita. Petru ajunse Domn, si invinsamerse la Rodos cu nevristnicul el flu, acuma unDomn mazil. Tinara Doamna Neaga, din partileBuzaului, de putin timp sotia lui Mihnea, ii in-tovarasia in aceasta pribegie, care tinu dol anisi fu mai mult o odihna de catre datornici. To-tusi eel' trei pribegi trebuira sa treaca, pentru canoul Domn sa nu se mai teama de apropiata forintoarcere, tocmai la Tripoli din Africa, unde ajun-sera bine, cu ajutorul Maicei Preciste". Aid IIgasi, la 1583, vestea de bucurie a venirii luiMihnea ca Domn a doua oara.

Grija creditorilor va fi oprit-o citva timp peEcaterina la Constantinopol, caci sosi in tiara dupafiul si nora el', tocmai la sfirsitul lui 1584, pentrubucuria Anului Not. Dumnezeti stie cum omaiducem si noi, cu city neliniste si Cu ce strin-soare si supararI", stria biata batrina in prima-vara anulul 1587, dnd, pentru Scaunul domnesc,trebuiaii platite datoriile, marl' de 889 de poveride aspri, ale lui Petru, acel neiertat de nele-giuit", care na prapadit si a saracit lumea si acalicit aid si tiara insaisi, de care numai Dum-nezeti sa-si faca

Indata, in vara, dup.& ce mersese cu fiul, norasi 8.000 de oameni in Moldova, la nunta de Im-paciuire a lui Vlad-Voda, fiul lui Milos si nepotulde frate al sotului el', cu o fiica de fiica" adurnanei Mircioaia", ea cazu bolnavai, si un

mild".

54

Ragusan, care veni in August, o gasi fara tihna,fiindca, Cara e mare §i alte judete nu-s decit on eaon WM* judeca toate: ci vezi d-ta data are delucru on nu!". Din not ea se imbolnavi la Bucu-resti. Fiul el aduse un medic din Ardeal, care o In-drepta. 0 a treia intoarcere a bolii facu peMihnea insu§i sa, plece cu boierii §i Curtea in-treaga, de la Tirgovi§te, pentru a o vedea. Ri-dicindu-se din pat, ea porni indata pe drumul demultamire la o icoana facatoare de minune aMaicei Domnului, departe tale de un teas si statupe ziva de 15 August la hramul de acolo alAdormiril Mariei. Se credea chiar ca ea va duceharaciul, tributul la Poarta, dar nici starea sä-natatii ei nu era Inca, a§a de bung.

lndata Incepea lupta grea, cu barn' multi, icri-potriva du§manuluI", ace14 Petru-Voda, carese intorcea la Constantinopol, setos de Domnie.Ecaterina nu trai sa,-1 vada, biruind lun-gile griji II ispravisera lute viata, §i ea se va fiodihnind, fara piatra de mormint, linga sotul ei,§i el azi fara pomenire, in biserica din deal laBucuresti, care poarta azi numele nepotulul for de

Radu-Voda, Innoitor al cladirii. fi fu astfel cru-tata §i ru§inea de a-§i vedea fiul scos dinDomnie, amenintat cu saracia, temnita, moartea,si ajuns prin aceste mijloace la 1501, paginnot Intro paginii eel vechl, Mihnea Turcul"

pentru noii sai tovara§i de lege, Mehe-med-beit

faracl:

fit,

55

IV. Doamna Velica, iubita 1ui Mihal Viteazulsi stapina Ardealului.

Batrinul damn I. Puscariu, membru al Aca-demiei Romine, a adus, in 1907, o comunicAieintitulata, poate cam neasteptat, Data Zamfire",in care se vorbeste, mai la urma urmel, cum re-cunoaste si autorul micului studiu, nu de doua,ci de o Zamfira".

E cunoscuta cealalta Zonfird, in treacat po-menita, fiica 1ui Moise-Voda, cel ucis la 1530in lupta de la Viisoara, scAia Ungurului StefanKeserii, caruia i-a dat si urmasi, si apoi a Po-lonului Stanislav Nisowski, stapina mosiilor Sin-georgit si Valea-Streiului, in partile hategane, alepamintului dacic stravechiti, ctitora manastiriiPrislopulul, tot de acolo, manastire frumoasa sitrainica, unde i se vede Inca mormintul de piatracu inscripVe latina 1; ziditoarea acelei biserici dinDansus, care poarta Inca zugraveala din vremea,

si care nu e de loc un temple roman, ci unlams de Inchinare crestin, Injghebat cu pre iosmaterial de pietre acoperite cu insemnari antice;ocrotitoarea Vl'adiciei romanesti a egumenilor dinPrislop. Despre aceasta fata de Domn, ramasa castapinitoare de paminturi Intinse in Ardeal, d.Puscariu putea sa mai spuie ca, o clipa,':ea segindise la un al treilea maritis, cu aventurierulungur Pavel Markhazy, care nadajduia sa ajungaprinCal Ardealului cu ajutorul lui Sinan Vizirul,invinsul de mai tarzit de la Calugareni,

Foarte bogata, Zamfira, caruia piatra de mor-S'ar fl gait si una slavona, iml spunea par. vicariu Radu dii Hateg.

el,

56

mint ii da numai 44 de ani la Mart 1580, cindisi incheie veacur, cauta sa se intinereasca, pentrua placea indraznetului mire. Si ar fi fort, de sigur,un noroc pentru bietii iobagi cari infatisat, peatunci, Rominimea Ardealului sa alba drept Cra-iase a tern' pe aceasta Rominca, dupa tata simama, al earn parinte domnise dincolo de muntr.Ctitoria el de la Prislop, bine pastrata, si mor-mintul se pot vedea in vol. I din cartea meaNeamul romanesc in Ardeal si Tara Ungureasca",pp. 311-2.

Cealalta Domnita Zamfira iese la iveala numaiprin actele pe care, cu multi ani in urma, lepunea la inclamina Puscariu colegul satJoan Gal de Hi lib, Ungur ca toti Ungurii, dar,ca nealti Unguri, urmas direct al strasniculuiVoevod muntean Mircea Ciobanul si, deci, maiBasarab decit toti ceilalti.

La Mali" 1564, Gaspar Barcsai, alt fruntasromin trecut la neamul -stapinitor al Ungurilor,vindea satul Cetea, in partile Balgradului, Logo-fatului Ioan din Pitesti, care era sotul DomniceiStana §i ginerele lul Mircea Ciobanul (care avusesi un frate, Stan). Mai tarzit apar, pe .rind, indocumentele d-lui Puscariu copiil lor: Zamfira,care se marita intait cu Petru Racz, citva timeagent ardelean la Constantinopol, apoi cu nein-semnatul Joan Balintit, care, ca si Racz, aveamosie la Teius, locul uncle se leaga acum maimulte linii de tren ardelene; Velica, sotia luiFabio Genga, care capatase o nobleta de Ardealsi mosie la Hategel (deci: de Hadzaczel),lor, Ecaterina ; in sfirsit Petru, zis Logofatul, ca

d -lu!

.

si flea

1-iti

57

si cum numele tatalui sati ar fi fost un numede familie, si despre care nu stun alta nimic.

Destul de interesant si atita: cu Domnita luiMircea-Voda, cu fiicele de Domnita Zamfira siVelica, cu fratele for Petru, drumullot prin aristocratia, de alta credinta, a parnin-tului acestuia strain, totusi asa de romanescsi el.

Dar putem sti mai mult, mult mai mult, despreacest neam instrainat, cu povestea romantics.Din publicatii ale mele, care n'aii ajuns la cu-nostinta d-lui I. Puscariu li putem da tuturoracestor pribegi o viat&

Hirtiile, daniile slavonesti, in Tara- Romaneasca,din partea lui Petru-Voda Schiopul, si el flu allui Mircea, deci fratele Stanei, catre Joan Logo-fatul se pastreaza toate, neatinse de vreme; cufrumoasa for hIrtie aspra pe care se intinde ne-grul slovelor fine si rosul tare al chinovarului inmonogramele artistice, de Museul Ardelean dinCluj, unde le-am vazut in 1901. Din ele se des-luseste ca Joan, sail, mai bine, caci asa Isi zicea

si pe atunci fiecare forma a unui nume debotez era un nume deosebit , Ivan, era la 1563,In Novembre, Mare-Postelnic, stind in Cara, undecapata o parte din mosia Trestenicul, iar apoidania Tiganului Berbecea din Braila. Logofat,ajunge in 1564, cind, fara a se stramuta inArdeal, unde statuse ca pribeag Inca din 1559,dupa peirea ocrotitorului sail, a carui fiica o lu'aapoi, in surgun, si dupa venirea dusmanului in

Is! cumpara, ca o mosie de adapost,Cetea, In 1565-8 i se In-Wen de Petru cumpa-

cari-si au

Scaun, @l

58

raturile muntene la Borulesti, si i se mai dabTigani: Pasadia, care fusese platit stump: cuo mie de aspri turcesti, Coifan ce nume raz-boinic! si mai multi altii. In acelasi an, cum-natul lui Ivan pierde Ins& Domnia, si casa dinArdeal, singura, adaposteste pe fugari, cari nuvoiesc sa stea in tara supt noul Alexandru-Voda,

Inca din 1559 mersese in Ardeal Ioan Logo-fatul, casnic al Jul Mircea-A,Toda Ciobanul", tatallui Petru Schiopul. Tot atunci cacea drumul lano! Petru Thicz, de bunt seama Petru Razz deGilgau, viitorul sari ginere. Joan Logofatul, carevine in Ardeal 'suet Mihnea-Voda, nepotul JulPetru, dupa 1580, pare a fi altul decit acest Than.

Tatal Zamfirei pare a nu se mai fi intors dinArdeal, unde-si cumpara mosii.

Dec!, pe la 1580 Inca, Ivan nu mai era inviata. Nic! Domnita Stana nu mai traia atunci.Ea se stinsese la Cetea sau in Orastie.

La 1599, apar in actele d-lui Puscariu fetelelor, Zamfira, botezata poate de fiica lu! Moise-Voda, si Velica, cea ca vaduva, cea-lalta, ca sotie a Jul Fabio Genga. Peste un an leaflam la aalgrad orasul acum de Mihai-Voda, stapinitorul Ardealulul. zic: njupanitaSamfira" si gospojda Velica", (nu intelegem deo-camdata de ce gospojda", adeca Doamna,",cad ipotesa, ce facusem alta data, ca ar fi fosts4a lul Petru Cercel, fratele Jul Mihal, cade);fratele for Petru e mort, dar surorile ail la elepecetea, si din ea, care poarta cu mindrie vul-turul muntean si insemnarea Petru Voevod", sevede ca acest frate, flu de Domnita, avuse am-b4i1 de Domnie; ii traieste insa fiul, Stefan, care

loGuitIsi

d'intait

59

a fost poate si el, peste citiva ani, doritor detron. Cu totii dail manastirii Golgota movie laRazvad.

Din casatoria Zamfirei cu Petru Racz se nascuAdam, care la 1602 avea mosiile Bogata-Roma-neasc'a si Ungureasca, Poiana-Blenchii, Valea-Por-cului, Falcusa, Tirlisua, Magura si Gilgaul, incomitatul Solnoc-Dobica, precum ni arata onotita a capitanului Martian.

Racz Adam, fiul Doamnei" Zamfirei, poate fiacel Rattz Dan" care se intorcea din Moldovade la Petru-Voda, fratele maicei sale, la 1584.El luase pe Drusiaria Toroczkai. Si din Balintit,al doilea sot al Zamfirei, se nascura urmasi un-guff ai Domnilor nostri.

Notita d-lui Martian ni destainuieste aceastadescendents a Zamfirei (care traia la 1602) dincele doua casatorii.

Astfel neamul lui Stefan-cel-Mare, dinastia Mol-dovei, ca si a lui Basarab-Voda, dinastia mun-teana, traiesc, cu nesfirsit amestec strain, in fa-miliile lui Iosif Kiss, Francisc Balintit, IeremiaCornis si Dominic Gal din 1815.

Si iata Inca un amanunt, acesta si maiinteresant pentru tine vrea sa vada trecutul, sätraiasca in el. Fabio Genga, sotul Velicai, e unom foarte cunoscut, favorit Italian de-ai princi-pelul ardelean Sigismund Bathory care-0 dadeaaiere sa pregateasca rascoala Ardealului, in fo-losul Crestinatatii, impotriva Turcilor. Mihai Vi-teazul 1-a pastrat la Curte, dar nu pentru ta-lentul sail diplomatic sail pentru gratiile lui de

60

curtesan. La 15 Mart 1600 un agent al Impa-ratului, venit la Mihai-Voda, trimete si aceastastire: Toate afacerile terii le are in mina o ju-paneasa rominca, maritata cu Fabio Genga, cucare se tine cu stiinta tuturora, si pan& 'nteatita,inch a porunc,it supt pedeapsa de moarte sotuluisä n'aiba, a face cu dinsa".

Puternica tiitoare a fur Mihai . Viteazul, sta.-pina prin ,iubire a Ardealului, cucerit de sabiaromaneasca, nu cra o femeie de rind, ci o ne-poata de Domn, singele lui Mircea Ciobanulprin bunica er, Doamna Chiajna, fiica lui PetruRams, singe al lui Stefan-cel-Mare.

Doamna". Velica intelegem acuma de ce-sizice asa isi iea locul intre figurile trecutuluinostril, si nimeni nu-1 va face un pacat preamare din aceia ca, intra Fabio Genga si MihaiViteazul, a preferat pe acesta din urma 1.

V. Doamna lui Ieremia-Voda.

In manastirea Sucevita atirna de bolti o cutiede argint, in care se cuprinde o coada groasade frumos par castaniti-deschis. Cutia nu poartanicio insemnare, dar toti stiu sa spuie ca acestae prinosul Doamnei fur Ieremia Movila clot cti-toriel sotului ei in clipa celei mai mail nenoro-

si.celei mai adinci rusinr. Incheind poves-

Pentru cot ce ar clod sit mute dovezile oelor de mai sue, sint de con-aultat Hurmuzaki, XI, tabla ; Doc. Bistrifei, I, p. Lill ; Trel chipuri dinyam-tit at XVII-lea, in Convorbirl literare pe 1901, p. 413 ai urm.; Cronicaitzi Constantin Ccipitanul, ed. lorga, p. 66, tuna 3 ; Citpitanul Martian, InR4varia,

ciri,

n-1, 7.

Doamna Elisaveta M ovilit.

61

tirea luptei de la Dracsani, din 1615, care adusestingerea easel lui Ieremia-Voda, Miron Costin,care n'avuse prilej sa vada pe ambitioasa, in-vinsa, cazuta in mini dusmane si batjocurita, darcare putuse auzi povestiri induiosate despre ma-rirea, trufia, neastImparul si groaznica el cadere,inseamna: Tara Doamna la mare ocara au sosit ;de care singura, a marturisit Cara boieff: trecindcu carul, au vazut pe boieri, si lacramind au zis:Boieri, boieri! rusinatu-m'at paginul."

Aceia care pierdea 'astfel pentru 'totdeaunaonce rost pe lume, once legatura cu lumea cres-dna, pe care o tulburase de a,titea off, chemindpe Turd asupra-11 prin provocarile ei, e fara, in-doiala una din marile figuri tragice ale trecutuluinostru. De la Chiajna, fiica istetului Petru Rare§si sotia sIngerosuluI ,cioban" de macelarie Mircea,nu statuse una ca dinsa linga in Dorm al nostru.Cu Chiajna si samana ea: ca si neptata de filla Jul Stefan-eel-Mare, ea venise prin casatorieintr'o tarn straina, care n'avea de ce s'o iubeasca,gasind insa, in locul strasnicului barbat domnescal aceleia, un blajin boier gras, gros la minte,Incet la fapta; ca si dinsa ea kr petrecu la mor-mint sopa', varsind lacrami de minie impotrivasoartei care o ameninta cu pierderea puterii sistapiniril sale; ca si Chiajna ea se gindi Inca dea doua zi la Domnia el de fapt supt numelefiilor; ca si mama lui Petru Schiopul, DoamnaElisaveta avu odrasle care nu erat in stare amerge de sine pe lume, si astfel in ScaunulTerii ramase ambitia el; ca si innaintasa in energieViteaz'a, ea ajunge prin orasele turcesti rara sapoata 'Astra insa ca aceia demnitatea une'l va-

duve de Domn crestin, cu trecere pe ling ceimari ai Portii si in stare sa aduca mazilli si ri-dicari in Domnie pentru folosul celor din trupulsau.

Nu stim sigur c'ind s'a insurat Ieremiaintr'o vreme cind acest boier inrudit cu Despotifsirbi, prin Doanma lui Petra Rates de sigur, siprin Ruxanda lui Alexandru Lapusneanu, fiica ei,nu visa poate de Domnie, care era a urmasilordinastiei intemeietoare a Moldovei. loan Movila,tatal sau, intovarasise, data se poate talmaciastfel marturia genealogistului polon Okolski, peAlexandru Lapusneamx in campania din Ungariacare aduse din not in stapinire pe v'aduva luiIon Zapolya, Craiasa Isabela; dupa Intoarcere else insura cu vlastarea Despotilor" : ce spuneOkolski despre iubirea si cinstea" ce capatasein neamulkIunyazilor", ispravit atunci, vine nea-parat dintr'o confusie.

Nu e de mirare deci ca fiul eel maimare allui loan, leremia, care poarta, un nume putinobisnuit noi, nume din Vechiul Testament, lacare se indreptat pentru botezuri mai mult Slavadin Balcani, inriuriti de vechiul for bogomilism,

lua si el sotie de la Ungurii din Ardeal, caputini dintre boierii nostri, deprinsi a se insurain Cara, cistigind si mosii nou'a la nunta. Tot Okolskini spune ca el a luat pe o fata din Ardeal, aunui fruntas din neamul Csomcrtany".

Acest neam de nobili ardeleni, aceasta semintiede nemesi se intilneste in Ardealul veacului alXVI-lea si are dese si strinse lega'turi cu terile

Movila,

ba

63

noastre. Ieremia a putut cunoaste pe batrinulCosmortany sail pe fiul acestuia Toma si cu pri-lejul soliilor pe care eel din urma le indepliniain terile noastre. Si Ieremia, data el si nu Vartic.e Vornicul din Moldova" pe care-1 pomenesc so-cotelile Brasovului in 1587, batea drumurile Ar-dealului. Se stie ca odata viitorul Domn al Mol-dovei din mila Polonilor, sprijinitorii statornici alacestui statornic vasal, pribegi in Cara lor, adu-cind caderea lui Iancu Sasul si intoarcerea inScaun a lui Petru Schiopul, de la care Movilestiitoti, Ieremia insusi, Simion, Toader, VladicaGheorghe, ajuns Mitropolit supt acest Domn evla-vios, avura numai bine. Nu e de mirare decic5, Ieremia ca si Simion si acest nog Mitropolital Moldovei intovarasira pe Voda Petru, atuncidud acesta, pierzind "orice nadejde de la Turd,apuca drumul Apusului catolic, de uncle nu erasa se mai intoarca niciodata. Un timp Ieremiastatu pe ling& surgunitul de bung, vole, pentruca apoi sa treaca In Polonia. De acolo nu se in-toarse decit in 1595, pentru a domni.

Inca innainte de aceste din urma rataciri alesale, Ieremia era sotul Elisavetei Csomortany, cadla 25 Maki 1603 el marita pe. fiica-sa Regina(Chiajna) cu Mihail Wiszniewiecki. Cu Elisavetasi cu eel putin cea mai mare din fiicele sale pe-trecu Ieremia in acesti ani de instrainare, laUstie, pe Nistru, intro Jaslowiecz si Rohatyn, peatunci proprietate a ducelui loan- Simion de Sluczk;aid primi el, la 1593, diploma de indigenat polon,si do aid pleca pentru a face propuneri politice

64

pribeagulul Petru Schiopul, pe care-1 afla tocmaila Bozen, in Tirol. Mai tarzit Ieremia cumparaaceast moie de la acela caruia-1 multamia cal-

,

pentru adapost, ca unui domn si bine-facator milostiv", la 21 Decembre 1591. Se poatechiar ca fiul cel mai mare al lui Ieremia, Cons-tantin, al carui nume aminteste pe al putemi-nicului principe ortodox, Constantin de Ostrog,Voevodul Chievului, asa de mult amestecat inafacerile -terilor noastre, sa se fi nascut pe pa-mint polon, acolo la Ustie.

In cursul Domniei lul, Ieremia-Voda 'Astra le-gaturi cu Toma Csomortany. In 1599, indatadupa luarea in stapInire a Ardealului de catrecardinalul Andrei Bathory, cumnatul Domnnluimoldovenesc mergea la dusmanul acestuia, MihaiViteazul, pentru a-i arata ca ar fi bine sarsi lase-taxa, unde Turcii nu voiati sa-1 mai ingaduie.Socotelile Brasovului inseamna, trecerea lui prinacest oral. Prin Mart 1600 Mihai, ajuns el acumaporuncitor In Ardeal, trim6tea deci oameni al salpentru a cauta pe- Csomortany, unde va fi, inMoldova on in Poloiiia, de bung seama pentrua negocia prin el cu Ieremia. El va fi intovarasitindata pe acesta in fuga lui la Hotin, si de acolola Camenita, unde familia domneasca: Voda, fra-tele lui, Simion, fiul lui, Constantin, copil decItiva ani, intovarasitii, de sigur, de Doamna, deepiscopul de Radauti, Teodosie, si de boierimeacredincioasa Movilestilor, se afla la 2 Aug Ust1600. In Tunic 1601, dupa caderea lui Mihai,Toma se strecura prin Bistrita, ca om al lui Si-gismund Bathory, inteles si cu Moise Szekely,

duros

65

gheneralisul" ardelean. In van,. anuluI acestuia1601 It vedem la Cluj, de uncle scrie pentru alua masuri in vederea gazduirii cetelor de 1\1°1-dovenI si Munten1 pe cari Movilestil Ii trimeteatca a sprijine pe Sigismund, intors in t,ara sade mostenire.

Doamna Elisaveta era eatoliel de sigur, si eindoielnie ca ar fi primit legea noastra. Fiii el'au fost, fireste, ortodoesI cu totii, dar, in ce pri-veste fetele, avem aceasta dovada numai pentruAna, care, desi maritata si ea in Po lonia, Isipasted, legea greceasca. De sigur ca Elisaveter ise datoresc si simpatiile lui Ieremia pentru Po lonisi retragerea lui la dinsil si &dui, ce avuse oclipa, de a se aseza pentru totdeauna In mijloeullor. Ea-1 va fi indemnat, ca si acesti vecini sipricteni, vechi ocrotitori si ajutatori intru a luaDomnia, sa sprijine in persoana lui BernardinoQuerini, episcopul de Arges, catolicismul, carecredea pe atunci sa, poata cuceri Moldova. Ea vafi adus lucrurile asa ca fetele eI sa, nu fie datedupa cine stie ce Merl' de Cara, fara, mime mare,ci dupa fruntasi at noliilimiI polone. Regina, luindpe Wiszniewieski, era sa ajunga astfel viitoarebunica de rege al Poloniei; Maria, numita dupa,mama lui Ieremia, lua pe Stefan Potocki, Voevodde Braclaw, Ecaterina pe Samuil Korecki, Ana(Stana) pe Maximilian Przerembski. Mindria Eli-savetel va fi nascocit pentru MovilestI origini asade glorioase ca aceia din Mucius Seaevola ondin ,,Casa Flavie a linparatilor din Constantinopol" .

framintarile luptelor Impotriva lui MihataViteazul, si Ieremia si Simion se temeat sa-si

In

66

amestece pe ai lor, nesigurI fiind Inca, de izbIndadin urma. Astfel Doamnele si copiii domnestiramasera la Camenita din vara anului 1600 pangla Inceputul anului urmator; numal batrIna",adeca Maria, mama Voevozilor, trecu, intovara-

sita de fiul ei, Mitropolitul, in Moldova. DespreDoamna Elisaveta se spune in cleosebI ca nu voiasä piece, pentru a nu-sI lash singur fiul Cons-tantin, unul-nascut pana atunci, pe care Poloniiit chemasera la dieta, uncle avea sa represintevasalitatea pkintelui sail! Moldova Intreaga, lo-vita de un bir not, se ridica pe atunci. Impo-triva greutatilor nesuferite aduse de gazduireaostilor polone, pe care tocmai starostele Camenitei,Intors dupa asezarea in Scaun a lui Simion, lelasase in aceasta Cara cresting si prietena, undese putead hrani bine fara, nicIo cheltuiala. Sate leeras parasite In mijlocul iernil si prin codri copiiimuriat de asprimea gerului din Februar; boieril,ale caror case erat batjocurite de acestl strainlnerusinatl, fugiati peste Dunare, la Turd. Merce-naril treceaA peste Nistru, IKOste, turmele, cire-zile, cara pline de jaful satelor, cuqilor boieresti,tirgurilor. Trebui sa se hotarasca pedeapsa cumoarte pentru eel ce s'ar dovedi dusman al Po-lonilor aflatorI in Moldova ca sa se Impiedecemacelarirea for de catre eel cari-si pierduseraacum toata, rabdarea.

in astfel de ImprejurkI e usor de int,eles pentruce amIndoua Doamnele zabovira la Camenita. Darin primavara anului 1601 ciuma se stirni In aceastacetate de adapost: murira cltIva casnici ai Elisa-vete', si sora eI insasi. Sa piece, n'aveail Incavoie de la 'Zamoyski, si Logofatul muntean Dan.

Danovici, credinciosul lui Simion, arata, la 23April, intr'o scrisoare desperate, in ce hal seafla Elisaveta si cumnata ei, ce necajite, cebolnave, ce bintuite de frica mortii innainte detrap". Tulburarile izbucnite inclata dupe aceastaIn Tara-Romaneasca prin ridicarea Buzestilorasupra lui Simion, strainul", vor fi zabovitpoate si mai departe intoarcerea Doamnelor.insusi, impacat acum cu Imparatul, parea ca segateste de o razbunare intreaga si crincena. Abiala Septembre putea Ieremia sa trimeata inPolonia vestea mortii temutului dusman.

Acuma Elisaveta se va fi intors, ceia ce erafoarte nemerit intr'un Limp cind la Hotin co-mandantul polon batea cu buzduganul pecalabul lui Ieremia_ ameninta ca-f taie barba.Acest pIrcalab din scrisoarea leseasca se chemaGheorghe Izlozeanul, si sotia sa Cristina, careiai se .zicea cneaghina", era fiica lui Ieremia Mo-vila, o fiica necunoscuta pang acum: ei decideaf', in Mart 1599, o Evanghelie,, ferecata de'Iachim argintarul din Suceava, Bisericii Adormiriidin Hotin. Se poate ca aceasta fiica a lui Ie-remia-Voda sa fi fost nascuta cu alta sotie alui, pe care n'o cunoastem, cad' se pare ca Incadin 1600 Izlozeanul avea un fiu, PatrasGu, careera mureadnic" de Botosani. 0 fate a lui Gheorghesi a Domnitei Cristina, Anghelina, e inmorMintataIn necropola Movilestilor, Sucevita. Gheorghe murilimainte de 1619, dud face Vinzari cneaghina.Cristina pircalaboaie" ca vaduva, locuind totin Hotin si stapinind o suma de mosli in acesteparti.

da-

61

Mihain

1-12

si-1

Ss

Inca din timpul razboiului, Domnita Maria luasede sot pe Stefan Potocki, fratele luI Ioan. In Fe-bruar din acelasi an 1603, Ieremia facea cunos-cut& Regelui apropiata casatorie a fiicei sale Re-gina cu Mihail Wiszniewiecki, un Rutean ortodox,ruda cu Domnii Moldovel cei vechi, si ruga peInduratorul sat Domn si stapin" sa, nu des-pretuiasca, sarmana casa, a prea-umilitului satslujitor si credincios supus". Nunta s'a si facut,dupa, cum vestia scrisoarea, la 25 Malt dupa,stilul vechit, in Suceava, care de mult nu va-zuse bucurie domneasca. Cu citeva zile Innainte,delegatii regali, arhiepiscopul si castelanul dinLemberg, cercetasera pricina pentru Ustie, mosiapolona, cumparata de Ieremia si ocupata acumde ostasiI neplatiti ai fratelui sat Simion, si ho-tarlsera ca Ieremia, garant pentru fratele satsi gazda a lui, trebuia sa se inteleaga cu acestapentru plat, Intregii datoril pana to Novembre.Spre sfirsitul anului 1603 si in cursul celui urmator,ambitia domneasca a lui Simion nu era Incaamortia, si el mai cerea de la Poloni sa, fie spri-jinit pentru a se aseza in Tara-Romaneasca, undeRadu Serban se Int.-arise prin marea-I biruinta,din Ardeal.

Pe acel timp mercenarii, cari, dupa poruncaRegelui, iesisera, din Ustie, se pregatiat a o luaiarasi in stapinire, cad acelasi Simion nici nu segIndia la plata. Data aceasta, o noua, interventiea Regelui porni de la dreptatea desavirsita a luiIeremia, care 1.111 era tinut a plati din avereafiului datoria fratelui, pe care nu el, ci Hatmanulpolon Zamoyski II adusese si-1 lasase in Tara-Romanea§ca, si de la datoria de cinste a Regatului

69

ca posesiunea lui Constantin sa nu fie primej-duit'a, nici pagubita. Soldatii ar trebui sa, se mul-teameasca data Ieremia -ar voi sa ii dea o despa-gubire oarecare: acestuia i se punea in vederecã dreptul n'are singur cuvintul in desbaterile cuostasii nesupusi, pasari pribege, care nu pot fijudecate dupa lege". Simion ar trebui, adaugiainstructia, sa plateasca din averea lui; dar la asaceva el nici nu se gIndise.

Dec i Ieremia fu shit sg, raspunda lefile. Atuncinumai, Ustie sapa de primejdia unel desavirsitenimiciri. indata, Inca in mijlocul iernii, ingrijita deaverea fiului ei, Elisaveta alerga acolo. Din Ustieserie ea la 13 Februar 1604, iscalind neobisnuit,ca un Domn, cu mila Dumnezeil Doamna aterii Moldover , ca sa multameasca fratilor din Sta-vropighia de la Lemberg pentru rugaciunile ce auMout pe vremea suferintilor noastre".

Elisaveta ramase ea in Moldova, dupa moartealui Ieremia, intimplata la 30 Iunie 1607, pe ne-asteptate, in Iasi chiar, sau pe una din mosiileei? Nu putem spune. Trebuie,sa se Insemne insafaptul ca mormintul lui Ieremia a ramas fara opiatra amintitoare. Si sotia, si fratele, si fiii, maitarziil, 11 uitara. Abia in urma de tot se Indurade parasirea acestul loc de odihna o ruda a Mo-vilestilor, pe care Ifiron-Voila Rarnovschi Movila11 numeste varul sau, Gavril sau Gavrilas, peatunci numai fort Stolnic, iar mai tarziil Vornic.Pe dind Inteo danie din Mali-11606 a lui Ieremiase pomenesc numai cloi fir, Elisaveta avea acum siun al treilea, in scutece, amintit la 1607pe Bogdan,

Intain,

70

Pe Simion nu-1 putea uita vaduva pentru o luarede stapinire care i se parea o nelegiuita usurpatie.Nici noul Domn n'o cruta pe dinsa Aceasta sevede limpede din scrisoarea MI de la 15 Tunic 1607catre fratii Stavropighiei din Lemberg: se spuneapriat ca n'a trimes bani pentru cladire din pri-cina greutatil, si mai ales a lipsei Vistieriei sale;precum §i pentru aceia ca raposatul fratele nostruIeremia-Voda fusese ctitor, §i am crezut ca Doamnalzci nu ne vet lcMa intim loeul intru aceasta.Tot4, aflind de la trime§ii no§tri ca dumneael nuvrea sa ispraveasca aceasta munca, ci ne lase penoX a o mintui, ceia ce §i eiz doriam, trimetemdeocamdata o mie de zloti le§e§t1"

Peste citeva luni numai, la 14 Septembrest. v. 1607, Simion muria. Ambasadorul vene-tian pe linga Poarta sale: a murit cu oarecarebanuiala de otrava, pentru ca boierii din aceaCara nu-1 iubiati, din pricina cruzimil sale" . IarMiron Costin e §i mai lamurit: Iara, moartealui Simion-Voda, precum au ramas din om inom in tara poveste, au murit otravit de cum-nata-sa, Doamna lui Ieremia-Voda, tragind Domniamai curind Ia feciorii sai, temindu-se ca, se vorintemeia feciorii lui Simion-Voda la Domnia Terii;care fapta acei Doamne, apoi, au aratat Dum-nezet cu patimile ei' Aceasta invinuire n'o gasimins& intr'un izvor, scris in limba francesa, darde origine polo* si anume in legatura tocmaicu acel partid din Polonia care sprijini pe fiullui Ieremia; in povestirea alcatuita de Baret petemeiul spuselor aventurierului lotaringian de Jop-

sa =t

.

71

pecourt, se spune numai ca Simion a trecut lacele vesnice" (passa de ceste vie en l'eternelle).E de observat ins'a si acela c5 intr'o vreme carenu era deprinsa, a cruta, Elisaveta n'a fost nici-odata, intr'un act public al dusmanilor el, ara-tat& ca ucigasa. Ni se pare, iarasi, ca Simionera destul de obosit de o viata zbuciumata pentruca otrava sa nu fi fost de nevoie spre grabisfirsitul.

Vaduva lui Simion poarta numele unguresc deMarghita (Margit), deli la maritis i se impuseseacela ortodox de Melania, singurul pe care-1 in-trebuinteaza documentele de la sotul ei, cindvorbesc de dinsa.

Era deci st ea venita din Ardeal, dintre nemesiide acolo, poate chiar o ruda a Elisavetei. Astfelura patimasa intre doua straine, care aduceaticu ele firea apriga a altui neam, arunca Moldovape opt ani in tulburarr, jafuri si nenorociri siaduse peirea celei mai stralucite boierimi de Cara,de la batrinil cari-si amintiat de ultimele zilebune ale vechii Moldove, pang la zburdatecul ti-iieret crescut dupa moda polona. Cad', data va-duva lui Ieremia privia peirea lui Simion ca sfir-situl unui provisorat nedrept, vaduva acestui dinurma intelegea ca mostenirea Scaunului moldo-venesc sari vie fiului ei, Mihai on Mihailas, care,nascut in 1592-3, purta in slabiciunea lui decopil numele mare al gloriosului Mihaiu Viteazul.

Ea facu pe o seama de boieri sa -1 aleaga".In numele lui intelegea insa ea sa domneasca si,in adevar, o vedem dind privilegil butnarilor dinPiatra, inteun act romanesc scris in graba,in lipsa pisarului slavon, si cu aceasta inti-

a-1

72

tulare in vechea limba a oficialitatii: Marghita,Doamna raposatului intru fericire Simion MovilaVoevod". Un obiceit pe care-1 pasta, de altfel,rind fiul ey Gavrilas capata Tara-Romaneasca:si acolo Io (1.) Doamna Marghita, Doamna rapo-satului Simion Voevod", judeca, depreuna cuboiarii", si afla dereptatea".

Numai atunci mormintul lily Simion-Voda fiz siel ,Infrumusetat" ling& al fratelui sail, la Suce-

InscriOa spune: Si a ramas mormintulsat in uitare, fara. Impodobire, pang ce a vrutDumnezet de a putut prea-iubitul fit al sail, loGavriil Moghila Voevod, sä fie Domn in cel d'intaitScaun al parintelui sat, in Tara-Romaneasca, cu(c%) mama ha, Melania Doamna. Atunci a scrispiatra si a pus-o, la anal 7128 [1620], luna luiMarta in 15".

Mihailas era Domn[In Septembre 1607, la 23; inOctombre Constantin It izgonia; in aceiasi lunaInca, Marghita it Inlocuia pe acesta cu fiul el,ajutata fiind de aceiasi mercenary can luasera instapinire Ustie si cari erat acum In ,rocos", inrevolt& impotriva regelui, gata sa tread, insa anslujba oricui li-ar da bani. cautat lui Con-stantin-Voda... si cu boierii din partea lui a ie-sire cu fuga din Iasi; dupa cart at trimis Mi-hh'ilas-Voda in goana, si au ajuns carele boierilorde le-atl jacuit la Mihailestri" , scrie Miron Costin.La 16 Novembre, Mihailas facea o danie manas-tirii de linga Iasi a lui Petru Schiopul, Galata.intre 16 si 19 Decembre Constantin biruia la Ste-fanesti pe Prut, cu cetele lui Potocki si Wisz-niewiecki si cu Cazacii pe cari-i strinsese suptsteagurile sale. La 6 Ianuar 1608 Constantin scria

vita.

At

73

la Bistrita cu veste de biruinta, ca Domn dinmila lui Dumnezet si a celor doi ocrotitori mainaafi de pe pamint, Sultanul Turcilor si CraiulLesilor; el pomenia numal de pkintele sau, fara,a mai aduce aminte ca pe Scaunul sat de mos-tenire strecurat un unchit si un varf impo-triva dreptului. Tot de atunci trebuie sa fie scri-soarea catre fiul lui Constantin din Ostrog, ra-posat de curind, Wire Janus: si aid e vorbadespre parintele sag' de slavita amintire. Mi-

trecuse la Radu-Voda ..5erban, pe a caruiafiica, o lua in casatorie, ceia ce nu-i aduse altfolos decit un mormint la manastirea Dealului,la doi pasi de locul unde mini pioase coboriserain pamint sfintit capul lui Mihaiu Viteazul. Peceilalti fii al lui Simion, mai tarziti si pe Marghita,ii primi Ardealul.

Trei ani tinu Domnia lui Constantin, incunju-rata acum de toata clientela boiereasca, a Mo-vilestilor. Pe cind copilul el de unsprezece anipunea pe acte o frumoasa iscalitura de duct Latin,Elisaveta scria nfratilor" din Lemberg, trimetin-du-li bard pentru biserica, din Vistieria MarieSale Domnul". Dad, si Constantin face acestlucru, el adauge ca va fi cu ajutorul Doamnei,mamei sale", Ea-i e mama si facatoare de bine".Cind pentru biserica din Lemberg se dati banidin veniturile de la Ustie, scrisoarea vine de laConstantin si de la Elisaveta Moviloaia (Movi-lina), Doamna a teril Moldovei" si dupa moarteasotului ei.

Aceasta Domnie se mintui printr'o catastrofa.Sprijinirea lui Radu Serban impotriva Turciloraduse scoaterea de Turd a lui Constantin-Voda.

hailas

sail

74

In Octombre 1611 el trimetea la Polonf, pentrua cersi un sprijin diplomatic on un ajutor mi-litar, pe Nistor Ureche si pe Bucioc Paharnicul.In Novembre Stefan Tomsa era numit Domn mol-dovenesc. Constantin se inchidea in cetatea Ho-tinuldf, cu familia sa, Doamna Elisaveta, nma-tusa" -Maricuta, sora a Iul Ieremia si. sotie a Pa-leologului Chirita, cu Ileana Logofetease, soraMaricutai, poate soliia lur Vasile Stroici Logo-fatul, si nu a lui Vito It Logofatul, un: strain, separe, care indeplinise numai sarcina unul aldoilea Logofat. Apoi_cu ac 'est Vitolt, cu batrinul Vis-tier Simion Stroici Lupu sat Luca, fratele aces-tuia, murise, lasind o vaduva, PasCalina, si unfit, Ionascu cu Vistiernicul eel not, Nicoara,Prajescul, si el o ruda a Movilestilor, care, findnumai all treilea Logofat, inmorminta la Suce-vita, in Novembre 1597, pe fiul sat Procopie;cu Dumitru Buhus, cu Stefan Boier din Faga-ras, pisarul unguresc poate, si cu Fara§ Cu Cio-golea, noul Logofat-Mare si aka, nada a Moviles-tilor. La 17 Ianuar 1612 fugarul Domn -Linkstria din Hotin prietenilor sal, aratindu-li ca, fatade sosirea Pasilor can at calcat fagaduiala Sul-tanului si fata de tradarea unora dintre boieff,el a fost silit, cu invoirea si socotinta sfetnicilor

sä se retraga in cetatea sa, a Hotinulul,cu cei ramasi credinciosi si cu oastea, in as-teptarea unei vremi mar bune". Pe Tomsa Itarata el ca pe un Turc aclevarat, care a merscu Teniceril in razboaiele impotriva Persiel; boieriihil ar fi pribegi, Greci si Turd". Constantinas tepta

Iajutoare polone, de 1a cumnati., si ostl

sal,

75

cu plata, dar, pest? citeva zile eel putin, Urechese afla dincolo de Nistru, la Camenita.

In Maiti Tomsa cerca sa-slimpace vecinil, cariit amenintat ou o navalire; el asigura ca, a ier-tat pe Constantin si ca n'are de gind a-I urmari;Ole doar ca acel care era aid pe vremea luisi fa,cea din el ce voia", ca si familia Potocki,sInt vinovati el singuri pentru rani pe care nuera in stare a-1 face un tInar ce nu se putuseinvata a fi Domn". Departe ae a voi sa pri-measca aceasta marinimoasa, iertare, Constantinera insa, gata de razboiul pe care urmasul lui arfi volt, asa de mult sa-1 inlature. Il indemna, fi-teste, Elisaveta Movila, din mila lui DumnezeilDoamna, Voevodeasa teriI Moldovel", care se aflain ziva de 14 Iunie ling& dinsul la Camenita,Hotinul fiind acum parasit: ea staruia pe ling&frAii Stavropighiei din Lemberg ca er sa nu pri-measca ajutnrul la care se credea dator, caDomn al Moldovel, noul Stefan -Voda.

Expeditia se tam suet directa supraveghere aMarelul- Hatman polon Zolkiewski, ca o rasbunarepentru jignirea` drepturilor regelui Poloniei prinizgonirea lui Constantin Movila eel numit" dePoloni.

Lupta de la Cornul-lui -Sas, in ziva de 19 Iu-lie, aduse infringerea hotaritoare a stfinsurii deoameni de toate neamurile si legile pe care Con-stantin Movila o aruncase asupra Moldovel; car

acum far& stapin, al lui 114ihaiu Viteazul,Mirza, Rat, Ghetea", Cistigasera biruinta, invin-gind a doua oara, neamul, slab la razboitt, alMovilestilor. Potocki fu robit de Moklovenii siTurcil Tomsei. Domnul de odinioar& ca.zu el in-

pitanil,

76

susI in minile unuia din Tataril Hanulul. Cel careavuse acest noroc fugi rapede cu scumpa-I pradaspre Nistru, spre Nipru; innaintea zidurilor Da-saului", ale puternicei cetati tataresti Oceacovul,s'ati scornit vintul, si umplut luntrea deapa, scrie Miron Costin, innecatConstantin-Voda in Nipru . Cronicarul Mateiti al Mi-relor nu e sigur de acest sfirsit al lul Constantin:s'a Mout nevazut, si a fost mare jale; nimenl nu1-a stiut uncle era, uncle fugise, on de 1-at luatTatarii, on de a perk undeva (imi.71)". DupaJoppecourt, Constantin insusi s'ar fi aruncat ireapa, in Nistru crezind sa, poata scapa.Piasecki crede cá Voevodul a scat Intro robii derind al Tatarilor si, nedescoperit, a perk de su-ferinta. SA nu se uite ins& ca, data la MironCostin se adauge c& tinarul Domn avuse un to-varas de robie, pe Comisul Mihailescul, cred:Cristea Mihailescul, fostul pisar domnesc, aceastainseamna ca prin Mihailescu a venit apoi in Mol-dova vestea innecaril. Acesta se intoarse inCara si ramase pe linga Movilesti: la 1620 elera martor la vinzarea easel Logofatului Vitolt,credinciosul Elisavetel, catre Vornicul

Nistor Ureche, necrezind ca se poate darimaasa de lesne o Domnie asa de nouk ramase,dupa marturia aceluiasi cronicar, la Camenita; niciintriun chip nu voi sa se potriveasca sfatulul unortineri nebunateci, pe cari-I astepta o moarte pre-timpurie on groazele inchisorilor pagine. De sigurca, nici Elisaveta Doamna nu era in acea neno-rock& zi de Iulie care trebuia sa, fie pentru fe-ciorul ei iubit sfisitul a toate lucrurile.

Ea nu stiu alta deck ca Voda Constantin e

s'airsi acolo", s'at

Nicorita.

In puterea Tatarilor. La 9 Septembre, stind acumiarasI la Ustie, Elisaveta dadea calugarilor pravos-lavnicl din Liov asigurarea ca tot dinsa va ispravibiserica lor, cu fiul Constantin, pentru care,ca si pentru staxostele Felinski" Potocki-cerea rugaciunile for de izbindire, ca

Dumnezet" pe totl. Mom si o scrisoarea el din 24 Septembre, tot de la mosie, incare, iarasI, nu se vede niciun semn de des-nadejde: pe fiul ei it credea bine pastrat undevain casa vre-unui Mirzac* gata sa-1 vInda cu pretbun. E drept Ca, Incheind Inca la 8 Octombreun tratat cu Tomsa, regele Poloniel pomenise,intre ceI cari trebuie liberati, pe Potocki, dar peConstantin nu, poate Ins& pentru ca acesta nuera socotit ca aflindu-se in mini* moldovenesti.

La 18 Februar 1613 castelana din Ustie, careavea linga dinsa pe Maria, lipsita de sotul ei,prinsul din Constantinopol, si pe Logofatul Vitolt,vorbia.numal de nenorociree (inefortunny) fiuluiei Constantin, Maria Sa Domnul, fiul met iubit"care si-a fost pierdut Domnia si a fost cazutapoi in minile paglnilor : Leon Sapieha, un vechttiprieten, cancelarul LituanieI, era rugat sa lucreze,nu numai pentru liberarea, dar pentru asezareadin not in Scaun a invinsului. Peste citeva lunl,Voevodeasa si Doamna trimetea bani la Lem-berg printr'un Basota, om al MaricutaI Paleologa,care, ea, se afla Inca la Camenita. In tot cursulanilor 1613 si 1614 o aflam pe Elisaveta inacelasI loc, cu aceleasI nadejdi. Scrisoarea din1613 a Sultanului spune deslusit ca numai Ureche,Bucioc, Simion Stroici si Inca cinci boieri se afla

77

sari mingiie

,

78

In provincil polone, dar ca Voevodul forboieri ,,sint in minile noastre"

Totusi, in acest an 1613 Inca, vestea mortillui Constantin sosi, prin scrisori ale Hanului siMirzacilor, cari pang atunci vor fi primit ruga-minti si daruri, fara a da un raspuns deslusit.Elisaveta fusese la Varsovia, si la intoarcere veniasupra-I, prin aceasta, lovitura cea maI grea.Scoasa din Domnie si din bunele mele drepturide mostenire, iata Ca ma loveste acum si pier-derea fiului mien iubit, Constantin-Voda, desprecare pang acum trageam nadejde ca este in viatasi sanatos, si cu aceasta ma mingtam si-mi maiindulciam amarul." In oferta Hanului de a-si dacalare0 pentru asezarea la Iasi, in locul lui Tomsa,care-1 jignise on pagubise cumva, a celui de-aldoilea tare fiii Ieremiei, Alexandru, putea sa afleInsa o alinare, data nu durerea, eel putin ambitianesatioasa, si. mai puternica decit orice alta sim-tire, a Doamnei.

In Octombre 1613, un act judecatoresc polonzice lui Constantin: Japosatul". Nistor Ureche,care fusese primit intre nobilii Poloniei Inca dela 1607, si avea, de la inceputul anului, rostul de a-rendas al mosiilor capitaniei de Rohatyn in Pocutia,era dat in judecata de Elisaveta pentru ca ar fi pri-mit, fara Intrebuinta la haraciii, 600 de boi,ar fi luat pentru sine si veniturile TinuturilorOrheiului si CernauOlor, ar fi pastrat averea luiDonici si a ginerelui sat, Isaia Balica, fiul dinaka, casatorie al batrinei Maria Movila si jertfarasbunarii lui Tomsa, ca an mai fi oprit 50.000de ugh1 si unele leti ale slugilor domnestl. Elisa-veta primi citatia la Halicz, uncle ea mai avea

si alti

a-I

79

o pricina cu Melania-Marghita, cumnata e11 dela care cerea datoria de 95.000 de ughi a luiSimion catre Ieremia. Si In cele d'intait luni aleanului 1614 Doamna. Ieremiei, cu eel doi fiI,Alexandru si Bogdan, era tot, la Halicz, undechema ca marturi pe Nicoara Prajescu §i pe Bu-cioc. Ureche, care mo§teni in 1614 pe vaduvalui Balica, era dat in j udecata §i de sold41 po-lord neplatiVI ai lui Constantin Movila, in fruntecu Ieremia Otwinowski. Se mal judeca si cumo§tenitorul celui de la care Linea llohatynul,pentru ea, acesta fiind dator regelui, pribeagulmoldovean fusese scos din arena,.

Elisaveta stringea bani de uncle putea numarpentru a plati oastea care trebuia sa dea luiAlexandrel, fiul ei, mo§tenirea Teremiel si a luiConstantin ; acesta e scopul calatoriilor, plinge-rilor, gilcevilor. In 1615, ispraivind cum va fi is-pravit judecAile pentru datoriile de pe la prieteni§i rude, Elisaveta sail, cum se stria dinsa, Ie-lisavefta, Doamna raposatulul lutru fericire [ere-mia Movila", era la Ustie, incunjurata de rudele§i credincio§iI el, intre cari, pe lInga eei pe cari-Icunoastem, un vames §i alta, lume boiereasca.

Atotputernicul Dumnezeil adus supt sabiaDomniei Mele, unde §i oasele for fata sunt", scriemindru Stefan, Toma despre Balica §iinvinsl de la 3, apa In drumul Sasului, lavii, pe Prut". Cu ura, domni batrInul than. §icu ura i se faspunse. Dupa biruinta din Julie1612 el taiase pe Vasile Stroici, pe Balica, peChirita Paleologul, pe un Stolnic Miron : nu §tiftce fel de ruda va fi aceasta din urma cu

dar Stroici era, probabil, sotul uneI surori

ceilaltiJijiera,

Movi-le§til,

80

a lui Ieremia, Paleologul al celeilalte, iar Balicali venia frate vitreg; si diacul lui Constantin-Voda fu jertfit In hohotele _de xis ale cruntuluirasbunator, care nu voia sa tie seama de car-turari, pentru ca mai arturar decit Dracul nueste altul". Cu aceasta Casa Movilestilor se spar-sese. Daca-,1 vedem pe Tomsa iesind in Septem-bre 1614 la Tutora in lagar, aceasta nu se da-toreste vre-unei amenintari de peste Nistru, ci,de buna seama, ciumei, care bintuia si In anulprecedent.

Dar rautatea 1ui Tomsa, patima-i de singe ridic'aasupra-i boierimea cea noua, CaSa lul ", careumbla cu zilele a mine. Astfel, t cind se facuiqirea de la Cucuteni ling& Iasi, iii fruntea ne-multamitilor era Logofatul Nichifor Beldiman, carese intilneste pang la August 1615 in dre-gatorie, Vornicul Barboiul, al carui adevkat numepare a fi fost Ursu, celalalt Vornic, Mirzea,omul lui Mihai-Voda de care se Linea tagma os-taseasca a Mirzestilor", Hatmanul Sturza, Vis-tiernicul Boul acesta un fost Vistiernic, caciVistiernicul in activitate era Costachi Rosca, altorn noit. Oastea cu care se putea, apara Tomsase alcatui in pripa din darabani cari, pentruplata, akar& juramintul cefacusera cu slujitorilcellalti, din leseni strigAi in lege Joppe-court mai adauge ca tirgovet,dlor Scaunului dom-nesc 11 s'ar fi dat scutire de bir adeca: negus-

slugile negustorilor *i vagabonzioameninemernici", apol din citeva steaguri de cala-rasi", care venisera din Tara-de-jos pentru a fitrecute in revista de Domn, dupa, un obiceit str'a-

tori,

1-id

,

81

vechit, care se zicea in vechea noastra limbacautare". Pe urma si slujitoril boie-

rilor trecura la Voda, pentru ca dadea bani. LaFintina lui Pacurar", de unde s'a numit ma-halaua Pacurarilor, bogatia si indrazneala, vitejiapersonal& a lui Stefan-Voda biruira. Dintre ras-culati, numai Barboiul Insa si fiul sat platira cumoarte. Ceilalti fugira peste Milcov, unde RaduMihnea, Domnul muntean, socoti ca are dreptulsari primeasca. Mai tarzia insa, clnd Tomsa eraacum numai un fugar, Turcii, la Tarigradul carrora Invinsii mersesera cu jalba, Radu ar fidorit sa capete Moldova pentru coconul" sat,Alexandru dadura in mina, cu ceausi, laFocsani, si Indata trupurile descapatinate furazvirlite in apa Siretiului din porunca betivuluiDomn.

Lupta din margenea Iasului trebuie sa se fidat in toamna anului 1615. In zadar 1ua JoanDanilowicz, Voevod al Rusiei, masuri pentru caDoamna Elisaveta, care stringea trupe in provinciaHaliczului, cu fiul ei, sa fie impiedecata de aprovoca si mai mult pe Tatari printr'o nav&lirea ei in Moldova. La Octombre Petru,lab de Hotin, care, Impreuna cu Gheorghe Bals,al doilea Logofat, indeplinise- in 1614 o misiunela Poloni, trada catra Movilesti, dindu-li farkim-potrivire Hotinul, unde se striga Domnia cea nouaa 1111 Alexandru-Voda. La 6 OctomIre oastea me-nita sä cucereasca Moldova pentru dreptul-mos-tenitor", oaste a earl' stringere cautase a o im-piedeca Polonia oficiala, pleca spre Iasi. La 22Novembre trabantii cei frumosi ai lui Tomsa, cu

militara:

II,

1 -iS pirca-

82

haine de Flandra, flendrq (fltinclrisch), cu ceapYa-zuri, ceprage" si nasturi de argint si cu pensde argint la comanace", eraii zdrobiti la dealulTatarenilor linga Iasi de Po long lui Alexandru,pe cari-I comanda cumnatul sau Wiszniewieckisi un alt nobil polon de pe linga hotar, SamoilKorecki, care era numai petitorul Domnitel Ale-xandra-Ecaterina. Oastea de strinsura, venita dosila, fugi. Tunaril indreptara gresit cele douazecide pusti" ale lui Stefan-Voda. La 24 Iantar1616 oastea lui Tomsa, care nu se rasa usor,suferia si definitiva infringere, din partea lui Ko-recki, care-si pusese tabara la Tecuciii: fostulDomn al Mordovei avu abia cu tine sa fuga sereBraila. Rasculatii din Orheit, can nu vole" pePo loni in Moldova, pentru ca-l-pradasera Cazacii,si se unisera cu Tatarii pen,tru a-I izgoni, fuseserabiruitI de Wiszniewiecki.

Numal a,tunci se intoarse in Moldova Doamnalui Ieremia, cu fiica ei Inca nemaritata, si incepuvesela viata de Curte. Ea fu intrerupta de moartealui Wiszniewiecki. Acesta, care, ca Rutean, erade lege ortodoxa, fu impartasit in post de un.preot romin, si. preotul, inteles cu Tomsa on maicurind cu Gavrilascu, fiul lui Simion, care na-dajduia sa fie Domn si era mult mai dorit detaxa, amesteca, se zice, otrava in cuminecatura;vinovatul, sau calomniatul numai, fu ars legatde un jet, si in aceasta cruzime se poate vedeaminia fazbunatoare a Elisavetel. Trupul lui Wisz-niewiecki nu fu ingropat in Iasi, ci trimes acasa,-undo sotda ii gasi locul de inmormintare in areuna din bisericile de pe mosiile familiei.

83

Peste citeva zile, in Februar, Doamna hotararetragerea spre Hotin, Innaintea lui Schender-Pasa, atotputernicul paznic al garantiei, care In-nainta spre Moldova. Acolo statu Alexandru-Voda,cu familia, Curtea si oastea, pang prin Mart-April. Supt, zidurile cetatii ea putu sa vada Insfirsit infringerea Tatarilor Tomsei, pe care Turcilii 'Isar& in Iasi fara, a mai veghia asupra Dom-niei lui asa de nesigure. In Hotin se auzira cln-tecele de bucurie care fusesera auzite cu citevaluni in urma la Iasi, Doamna cu jupa'neseleei" se Impartasira de ospetele razboinicilor.doua zi Korecki serba nunta lui, pe cind Tomsaardea cele 22.000" de case ale Iasului si fugiaspre Milcov. Peste citeva saptamlni in, sfirsitAlexandru si Korecki erail la Buzau, si ei na-dajduiaua poat& da. lui Radu Sorban aceastaTara-Rornaneasca, gata de supunere.

Radu Mihnea, asezat in tabara de la Ploiesti,nu cuteza sa, se miste impotriva navalitorilor.In curind Korecki supuse din noil pe Orheieni siurmari pe pribegi pan& supt zidurile Cetatii-Albe.

Dar, cind Schender, cu Ibrahim de Silistra,veni la Tlrgoviste pentru a face cunoscut luiRadu-Voda ca Sultanul 1-a mutat in Moldova sioastea -i innainta spre Milcov, Elisaveta se lazainselata de minciunile Turcului, care o asiguraca, vine numal ca s& aduca lui Alexandru-Voda,caftanul. Hatmanul polon Zolkiewski fu si el amagitspuindu-i-se ca, fara doar si poate, Moldova aresa fie a lui Gavrilas Movila, ocrotitul sau. Ca-zacilor li se &Aura bani pentru a-i smulge de

si

84

supt steagmil6 lui Alexandru, iar Hatmanul Buciocse Indrepta, cu 2.000 de calari, spre Mihnea.

Abia cind Tataril ajunsera linga Iasi, ochii'Ana acum intunecati de viclenia lui Schendervazura primejdia; de o sageata fu rant GheorghePotocki, nepotul celui ce zacea in temnita la,Constantinopol, si el muri paste citva Limp. Oasteaturceasca goni din Cotnari pe °stash' Movilestilor,cari se retrageati spre Hotin. Korecki fu atins lapicior si In spinare de sageti tataresti.

Doamna si fiica ei se aflail intro fugari,abia vre-o sese mil' de oameni. Bucioc li talecalea intro Cotnari si Botosani, margenea sa-tului Dracsanilor, cu iazul cel mare. Muntenii seasezara la dreapta; Turcil veniat din urma; lastinga era codru adinc. Schender ceru capete-nille; dupa, ce tunurile turcesti vorbira, trebui sase ajunga, noaptea, la o. capitulare. Astfel Ale-xandru, Bogdan, Doamna cazura In mina Tur-cilor ; Korecki, descoperit, avu aceiasi soarta;Domnita Alexandra fu dusts de Tatari la Cetatea-Alba, uncle nascu un

Miron Costin zugraveste scena marii nenorociria Movilestilor: Doamna Elisaveta prinsa, ping-rita, strigind a doua zi, innebunita de rusine siminie, innaintea boierilor acele cuvinte strasnice:Boieri, boieri, rusinatu-m'at paginul". Un Aga atiri cu dinsul in Constantinopol, si usile ferecateale unei case turcesti se inchisera pentru tot-deauna in urma ei. cazut dupa un Aga tunepana la moartea ei", scrie Miron Costin. Unnobil din suita Trimesului german zugravesta

in

All

85

astfel Intrarea In Capita la turceasca a roabeidesnadajduite:

La 25 Septembre dus la Seraiul impa-ratului turcesc, pe d'innaintea easel noastre, patrusteaguri, dupa ele multi Poloni §i intre dIn§ii uncalugar, legati laolalta ca ni§te cini, apoi Citevatrasuri pe care stateat. bolnavi §i doi trimb4a§icari trebuiati sa sune din trimbite, §i Inca maiin urma, o doamna, nobila, pe care ei o serviat, cudoi fii ai ei, in virsta, de vre-o nou'a, zece ani,Intr'o trasura acoperita. Fusesera bat4 §i prin§ide Tatari, eari, cu Invoirea imparatului turcesc,§i ca sä se poata razbuna p4n pentru Cazaci,navalisera in Podolia (sic). Prin§il au fost trimesila Bagno (fr. bagne; temnita galerienilor) §i apoila Galere. Iar Doamna a primit legea imamilor,deci cea mohammedana, impreuna cu amincloi fillel, §i apoi a fost dusa intre femeile imparate§ti.Fill Insa au fost pastrata in Seraiul imparatului.Cel mai mare, rind 1-at intrebat data vrea sase faca Musulman, a raspuns ca, data maica-saface a§a, §i el o va urma."

La Ustie se waza apoi, dupa, caderea fiuluiel', . Miron-Voda Barnovschi, lnrudit cu Movile§tiitocmal printr'insa, o alta Doamna Elisaveta,care 'Astra legaturile cu Stavropighia din Lem-berg. Ana si Maria Movila, maritate amIndoua inPolonia, vindusera mo§ia lui Miron Barnovschi, sicea d'intait a rascumparat-o poate dupa moarteaacestuia, a§a cum se prevedea in diata lui.

Gaspar -Voda Gratiani libera pe Potocki, citvatimp dupa ce Korecki gasise mijlocul de a scapasinger; Domnita cea mai mare, vaduva lui Wisz-,

s'afe

86

niewiecki, cre§tea copilul pe care-1 numise, dupatatal CT, Ieremia; el era sa fie tatal unul rege alPoloniel.

Sora el. Ana se manta cu un Przrembski, apoicu un Czarnkowski; cel dol din urma sots al"

acestei femel stra§nice, despre care s'a vorbitmult rail ca pedeapsa, pentru cite uneltiri politiceMouse §i cita zavistie samanase, 0 adevarataicoana a nenorocitel sale mame, fur& VladislavMyskowki §i Stanislav Potocki.

Maria Potocki, care se Imprumuta cu bani §iargint de la ruda eI Miron Barnovschi, lua dup6,moartea celui d'intaiii bkbat pe Nicolae Firley,Voevodul de Sandomir. Ea pastra legaturi cuMoldova: la 17 Tulle 1634, simtia nevoie de ru-gaciunile preotilor legii sale de la Inceput §i ade-varate, §i, astfel, printr'o scrisoare al calif textgrecesc e de mina calugarilor de la manastireaAron-Voda, inchinata la manastirea din ChalkeIn Insulele Principilor, Maria Firleiowa, W. S.,"-adeca Voevodeasa de Sandomir", care avea inpecetea el bourul moldovenesc, dadea o suta delei pe an, pentru ca s'a fie pomenita la SfinteleDame, ea §i copiiI eI". Stapinih Inca., poate, acelem4I, cu sate, pe care i le daduse leremia lanunta el cu Potocki §i pe care Vasile Lupu garsise cu cale sa le ,, aprinda, .

Tntr'un tarziii, cind O. Domnia lui. Vasile ince-tase, neastimparata Domnita Ana se gindise apune in Moldova pe un frate al el, care, fiindtrimes tInar la Constantinopol, fusese hranit inlegea musulman5 dar Linea la cea greceasca",In care se nascuse. Nu pare a fi Alexandru, carear fi fost amintit altfel, ca unul ce fusese Doran,

87

singura aflarea acestuia in Polonia ar fi Mout-,de sigur, mult zgomot. Trebuie sa se vada prinurmare in acest candidat la Domnie din 1655Bogdan, eel mai tinar flu al Doamnei Elisaveta,raminind ca fratele sati mai mare sa fie acelacare pen de pe urma circumcisiei. Bogdan fuseseun timp in slujba Sultanului, ajungind si Capugl-ba.sa, capetenie a Portarilor". Trecerea lui inPolonia se facu in asa de mare taina, inch MironCostin n'o stia cind, pe la 1660, isi. stria cronica.

Mormintul lui Bogdan Movila trebuie sa se aflepe vre una din mosiile familiilor polone Inrudite cua sa. 0 intrebare se pune: inteo vreme cind mor-mintele erati incunjurate de o ingrijire asa de pi-oasa, puteati lava fetele Inca in viata ale Elisa-vetei si acest flu care se Intorcea in CrestinAtateoasele mamei for in vre-un profan cimitir al Mu-sulmanilor ? Poate ca nu. Si poate Ca izbutira ale capata on rascumpara. N'ar fi de mirare atuncica si acest mormint sa se descopere cindva,allindu-se prin inscriptia de pe dinsul si ultimeleimprejurari din viata unel femei cu insusiri neo-bisnuite, care, mai presus de Grim& si mustrarede cuget, a lasat in istoria Moldovel urme adinciprin care a curs ,mult singe, al celor mai buneneamuri de boieri romini.

IMBRACAMINTEA FEMEILOR iN TRECUTUL

NOSTRU.

Portul a evoluat, ajungind din vreme in vremela infatisari cu totul deosebite de acelea de lacare plecdse, numai in clasele superioare cabogatie, ca neam sat ca dregatorie.

Aceasta evolutie se poate imparti foarte netedsi sigur in citeva perioade. Si. anume:

1. intaiil avem inriurirea orientala bizantina.E cea mai veche si aceia pe care o putem cu-noaste mai greil prin cercetarea de-a dreptul. Eaa fost luata prin Slav', Sirbi si Bulgari, de pestsDunare, si a durat putin, fiindca focarele de in-fluenta earl pilpadit cu totul Inca din veacul alXV-lea, prin cucerirea turceasca.

2. Paralel cu cea Inlocuind -o inmend cu totul, e influenta Apusului, care trecela not prin Sasi si prin Poloni mai ales, introcitva prin ltalienii, mai ales Genovesi, cari faceatnegotul in partile Marti Negre. Ea stapineste cutotul pang in a doua jumatate a veacului alXVI-lea chiar, amestecindu-se numai de la o bu-cata de vreme, dup.& 1500, cu a doua influentsbizantina. Moldova, care nu era de-a dreptulrnarginasa cu Rasaritenii, a avut-o Intr'un chipmai deplin, mai desavirsit si mai trainic decitTara-Romaneasca, despartita numai prin apa Du-narii de Balcani.

d'intait, si

92

3. Cea de-a doua influent& bizantina vine prinGrecii din Constantinopol si din insule, tot maimult amestecati in toate ramurile vietii noastre,apoi prin Rominii, vinatori de Domnie si boieri,cari petrec o mare parte din viata for in locu-rile rasaritene. La sfirsit, aceasta influent& Ca-pat& o infatdsare turceasca (In fond insa, siaceasta, tot bizantina), ceia ce se intimpla inveacul al XVIII-lea, clad ne dam dupa asa-nu-mita Fanarioti, cari si ei se dadead dupa sta-pinil lor, Turcii.

4. In sfirsit, Rusii mai ales, dar si Austriacii,can ail ocupat de atitea on Principatele in yea-curie al XVIII-lea si al XIX -lea, mesterii nemti,negustorii brasoveni si lipscani, cari ail patruns,de pe la 1774 mai ales, in Cara, Evreii, cari atnapadit Moldova, consulii, calatorii, profesorii, ac-tont ambulanti, toti acestia au impus felul devia-VA al Apusului, in care traim astazi in chipul celmai complet, Cit priveste macar imbrac'amintea silocuinta. Negotul Europei are interesele sale casa adoptam la vreme toate rafinariile, adesea orburite, costisitoare, netrebnice si nesanatoase, aleunei civilisatii pripite, zgomotoase, aspre si tru-lase, care n'are prin urmare numai parV bune.

Sa urmarim aid numal Infatisarea portuluifemeiesc.

Doamna lui Mircea-cel-Batfin purta, de sigur,vesmIntul imparateselor si innaltelor Doamne bi-zantine sail slavo- bizantine. Si anumej cununitacu mai multe ramuri ascutite, haina de desuptcroita larg, din brocard cu flori de our pe fond

93

ros, verde sail brun, in deosebite nuance; ca po-doaba a haineI acesteia d'intaiii, o dunga de firla git si o alba,. tot asa de late, cazind in.lungulvesmIntuluI, a treia, in sfirsit, cu pete ovale co-lorate, tivindu-i margenea. Une on dunga cealunge din mijloc putea sa fie lnlocuita prin maimulte dungi paralele. Astfel Teodora, sotia impa-ratulul bulgaresc Sisman, are cloud, dungi de firla mijlocul hainel, pe dnd alte doua se desfacdin niste cercurele de aur ce cuprind uma'rul dejur imprejur. Ca si in vesmintul barbatilor, uncerc de aur infasura, bratul, iar cel de la inche-ietura mini se prelungeste dedesupt pang la cot.Mantia e totdeauna de alta coloare si. primesteune on si ea benzi de fir; fetele ascund minilein aceasta mantie, pe chid ele apar in cealaltahaina la femeile maritate, fiind acoperite de mantienumai de-asupra umerilor.

Acest costum, luat atunci, in veacul al XIV-lea,odata cu eticheta sail ceremonialul, °data, culimba de Stat si cu caligrafia, cu miniaturisticasi parte din sculpture, in sfirsit cu toata artaslavo-bizantina, s'a pastrat fare deosebire in toataepoca neatirnaril noastre, devenind pe incetul asfinta datina, care nu se putea clinti.

0 dvera de la Putna da unul din cele d'intaiiichipurf de Doamne ale MoldoveI care se cunoastepang acuma. Maria, fiica luI Radu-cel-Frumos,poarta tocmaI aceiasi cununa. Un val lung silarg cade pe umeri. Mantia e Intocmai ca a luiStefan. E Inca ltata cu papuci rosil ca si sotul el'.

1 nelhisedec, In Reuista pentru istorie, arheologie f i Illologie, I, parted I.

94

Pe un parete al bisericii Sfintuhil Nicolae dinIasi, cladita de Stefan, sotia cea d'intaia a luiStefan, Ev1ochia, purta 1 cam acelasi vesmint, siel se vede si pe stofa cusuta cu aur care eramenita sa acopere mormintul celei de-a douaDoarrtn-e a. lui, Maria de la Mangup : de la cu-nuna acesteia atirna niste podoabe in chip desuvite.

imbracamintea Doamnelor muntene din acestveac al -XV-lea Infatiseaza. deosebiri. Haina dedesupt e incretit'a fin, in, lung, si cam la mijlocea pare a se desface printr'o cusUurg la lat, for-mind nu pieptar si o fusta. GTeof COrCei cu macmulte ramurT, cle aur si margaritare, ajung aproapepan& la umeri. Catalina, Doamna lui Radu-cel-Mare, poart0; in zugaveala de la- Govora nunAral vargat ce se lase pe umere ; haina de de-asupra e de brocard roSu. cu garniture de samur ;cea de desupt e de aceiasi coloare. Aceasta modenumteana, orientaM, a trecut si in Moldova si sepastreaza .si pane la sfirsitul veaculdi al XVI-lea.

ce priveste acum stofele ce se purtail peatund, ele Shit bine cuuoscute. Le aduceati Greciisi Italienii cu postavuri rasaritene, , de peste Mare",Ragusanji cari vindeati marfa de Venetia, adeca,in rindul ii taiii, brocardul, apoi Armeni1 sl Nemtildin Lemberg si Cracovia, Sasii din Brasov, Sibiitsi Bistrita.

Astfel, cit priveste cele doua d'iutait categorilde negustori, de la dinsil se cumpara camha" ,

Bisorica a foot darimati pater.' a face loc unuf capriciu al d-lul Le.comte du Noity.

In

3

Doamna Evdochia a Ini Stefan -cel-Mare(zugraveala de parete la Sf. Nicotae Doninesc din Iasi).

7

t

' v kkitk

er

95

pe care Italienii o numiail camocato, stofa ce selucra in Rasarit, adesea cu flori de aur, cusaturicu fir sail, cum se zicea pe atunci, de sirma 1",apoi alte stofe de matasa, precum si barhet, tafta,serasir de aur. Cella lti vindeat postavuri flamande,de Ypres si de Louvain, de Beauvais, sat ger-mane, din Colonia, din Breslau, In sfirsit chiarfabricate silesiene, care se chiama, de Cehia, flindca,Silesia fusese reunita o bucata de vreme cu Bo-emia Cehilor, si postav litvan 2..Sasii numiat Inveacul al XVI-lea calitatile co se desfaceat lano': Scharlach adeca e'earlate; postav stacojit, Sta-met, Beregammer, si. mai ales postavul &hay,caruia si noi it ziceam Paz si-1 intrebuintam maides decit pe toate celelalte feluri Dintre lucru-rile confectionate, nu aduceat decit gata,lucrate la el sat poate si In Apus. Vor fi samanatcu caciulita lui Tepes in portret)il din Ambras,pe cind palarile grecesti aveat virful innalt simargenile marl, ridicindu-se tot mai mult spreceafa, precum sint acelea, foarte urite, care sepusesera la moda acum citiva an' de zile. flamecroite veniau une on din Polonia, ca si nadragisi poate camas', care incep a se intrebuinta, caarticol de imbracaminte deosebit da haina, abiaIn veacul al XIV-lea. Briiele lesesti erat multcautate. Sasii .mai trimeteat, dar numai ca darDomnilor si Doamnelor, evantalii de pene de paun.

Juvaierele si scumpeturile jucat un mare rol

3 Cf. §tefulescu, Manastirea Ttsmana, ed. II-a, p. 49.V. I. Bogdan, Documente si regeste privitoare is reialiiie Teriti-Romet-

ne§ti cu Brasovul pi Ungaria, Bacure10, 1902 ; edivia a II-a, 1905 ; forge, Bra-goeu/ Rominii, Bucurestl, 1905.

Sosotell ardelene, to Apendice !a vol. XI din celectia Hurmusaki.

pt1arii

I

96

In podoaba, unul mult mai mare si mai trainicdeCit astazi. Necontenit Domnii si Doamnele ce-mail de la mestesugaril de peste munti pahare,vase, nastrape, cesti si tot, felul de argintarii,pentru podoaba si infrumusetare. Ca sa-si facaeineya o parer° despre boggia de lucrari scumpece cuprindea casa unui om mare din Tara-Ro-maneasca sail din Moldova la sfirsitul veacului alXVI -lea, pe timp-ul lui Mihai Viteazul deci, ajungesaiiasfolasca lista, in intregime pastrata a lu-crurilor ce rainasera, in Tirol pe urma lui Petru

Domn muntean si apol Domnmoldovenesc pribeag. Cu ele se ImpOdobise Voda

WI, Maria si Irina, ca si fiul domnesc,Stefan.

Gasim in acest stralucitor pomelnic, din carese desfac pare ea focurl de pietre scumpe si scin-teierea laptoasa a margaritarelor marl, juvaierepropriu zise, numite cele mai niulte In turceste:inele, bilezicuri, zili flicuri, tercel unii barbatiGUM e Petru Cercel, venit. din Apus, purtail, dupamoda de acolo, ei InsiI -cite -un tercel halhale,gingire lanturi , neoghepurt, mutcale, timiruri,ha-ngere eu pietre scumpe, paz,vaturi de cal, felegenede aur, lefturi cu iamanduri" sou diamante, rubinebalw (balais), anaragde" nolmazuri" (tot dia-mante), zafiruri", iacuturi", lanAuff sat lantu-guri pe care, nu numal Doamnele, dar si Dominile purtail la git pe .vremea lui Petru Rares, caun semn deosebItor al puterii lor, apoi:tipsii, talere, chipuri de dobitoace si lucruri deargint si our batut: soimi, cerbi, bol, corabil,nastrape, sfesnice, linguri, cupe, teascuri, chiarcalimarl de argint cu cerneala", buzdugane, Cu-

, intaiil

si sotiile

sinii,

§chlopul,

Doamna Maria din Mangup, sotia lui Stefan -ce1-Mare(perdea de mormint la Putna)

, g,

. fill le:

. ..6 pe r;r :"" '-

-. ,r-,t2",..4,

2 . . 5ft

1 s'Al. ,r4,.,, .re. ,0,---_,

.,g. - ,4,,, ,,-...- --": ,.:A.:it = .1

t. 44 --'1-#9-. . . ,, 0

k::..t° ,,i :1 k.,--r 1. --.. L,

!;

=

t;a7g. A

nt

t) 111 !I.!! 1,0='

j7

Cite cu tecI de argint scumpe, friie de matasacu lanturi de argint", friie de argint cu piru-zele, scarf', sele, zalA,II tot de argint, aurite,sabil de aur patrate". Intllnim perne cusute Cufir, cearsafurI cusute cu matasa, gugiumane satcaciuli de sobol, caftane Imbracaminte tur-ceased, de serasir de aur, camas): rosii aleDoamnei", 15 cenghere muierestl", feregele decatifea ale DoamneI", feregele de atlaz ale ace-

, dulame de atlaz si tafta" ale Domnululbasmalute turcesti, fin lucrate. . Tot asa

mese de cristal, oglinzi in patru colturi, cu cadrulde matasa rosie si turcoase, iacinte si granateprinse in aur, ceasoarnice care se atIrnati la gitsi aveati forma unui ot, pecet,I, amulete, nastuffde cristal prins in aur, Incunjurat de perle si pietrescumpe", pang si verigi pentru picior, bratare.Intereseaza In deosebi o scufie femeiasca curose de aur si margaritare marl ", o scufie neagrade catifea, cu margaritare marl si rose mid deaur, pe care e prins un juvaier de aur, cu dia-mante si rubine". Apoi surguciuri cu pene decocor, prinse in aur, garnisite cu margaritare sirubine", podoabe femeiestI cu lanturI fungi simargaritare ce atIrna de ele, pe care le intrebuin-teaza femeile la cap" si Intr'adevar le poarta,in picturile de la Arges, Ruxandra, fata lui Neagoe,

brlie cu turcoase, rubine si copci de aurcum se vede una, minunat lucratd, in filigrand, deVenetia, intre odoarele bisericif Curtea-Veche dinBucurestI gulere cu margaritare pentru fecio-rasul Domnulul ", ,,gulere batute in aur in chipuri",cruel de purtat la git, cu chipul Maicel Domnululpe ele, degetare de aur", felurite haine de atlazsi damasc, de brocard, toate in colon vii, ,scufii

insusi,

,

98

tmguresti" pentru Domni, mantaliturcesti, de sobol,captusite cu rosu, manusi albe, galbene, care seaduceat din Ardeal, si cite altele asemenea cuacestea.

Aceleasi elemente ca in imbracamintea barba-tilor se intilnesc in imbracamintea femeilor si maitarziii. Pe la 1600 ele mai purtat, supt coroaneleDoamnelor chiar, valuri ce acoperiati capul si.Cadeati pe umeri astfel e zugravita Maria, mamalui Ieremia Movilaf la Sucevita I si rochii debrocard cu dungi de fir la git si pe- margenr.Elisaveta a lui Ieremia-Voda are coada de parsloboda pe spate, acea coada, pe care, in clipaprinderil de Turd*, Doamna a inchinat-o aceleictitorli a. sale unde se afla si acum. Ea poartacaciula, doua rochii una peste alta, cea de dea-supra cu podoabe de blana, siraguri de marga-ritare, nasturi cu pietre scumpe, ca in chipul,cusut, al unei femei din neatnul1ui Vasile Lupu,chip ce face parte din zestrea Trei-Ierarhilor.

imbracamintea Doamnelor din a doua ju-matate a veacului al XVII-lea nu e nimic- schimbatdecit inlaturarea cerceilor celor mari si hainelorincretite. Altfel aceleasi radii lungi, aceleasimantii de brocard si atlaz. Coroana dispare insasi din icoanele de ctitor, si in locul el' se vede,la Cetatuia, de pilda, care ni arata cum se im-braca Anastasia, frumoasa Doamna a lui Duca,si fetele ei, o palariuta de blana, joasa, cu

Chipul Doamnel si al feel lul Petra §chiopul din mingstirea Galata (inHartauzaki, XI) sint prefacute. Doamna, fart coroana, are pe cap, felt ocaciulitit cu pene.

In

el-

1

v &1

Preda Brincoveanu cu sotia, Pc 'tuna fiica, Anctqa i fiul, Papa

.....te.__.-.,.-.

-,....,,,,z,g ::.--e,..,-01-, clii 11 hi

.v.6'k illYTIdiliffirri.""u

r"., t.

El

A4

99

teva pene de strut formind surgucit. Cind Doamnavine la biserica pentru o serbatoare mare, eapoarta rochil care, prin bogatia blanurilor de sa-mur §i numarul cel mare al. margaritarelor, ru-binelor §i altor juvaiere, pretuiesc 400.000 de scuzide aur, adeca de patru on tit nasturii 1ui Voda.Sotiile boierilor celor maxi ai Sfatuluf se intrecprin hainele for prea-frumoase, impodobite culanturY de aur §i blani de cacom 1".

Stofa ce se punea in noile ve§minte din vea-cul al XVIII-lea era canavatul de fabric& italiana(canevazzo), postavul obi§nuit, matasa, atlazul.Colorile erati numite tot in cuvinte turce01:

= rose ", twrungill = , orange", alegea =verge", §. a. Terminil de croitorie erati luati sieI din aceasta astfel, dintr'o blana de sa-mur se puteati face /imU; se alegea din so-rocul" de blana paceaua, piciorul, pentru anumitepodoabe. Nasturil de matasa cari Incheie uncle nuse pune nasturele de metal stump cu pietre, sezic ceapraze, de unde acel care pregate§te astfelde lucruff de galanterie e cunoscut de acum in-nainte supt numele de ceapnizar.

Pe cap, Doamna Maxim a BrIncoveanulul, cele§epte fete ale el, jupanesele §i jupanitele pun lesede margarita'', care in banif de aur podoabade cap a fetelor sati. valurile, valiturile" vechi,prinse in ace cu gamalie pretioasa. La serbatorimarl ele obisnuiesc islicul pe care-I cunoa§tem dinzugraveala de la Cetatuia , in care surguciulde pene e tinut prin flori de pietre scumpe, avind

1 Calatori, ambasadort si mi5ionart, in aBuletiaul geografleea,sem. II, 1898, p. 78 din tiragiul aparte.

ghiul-ghiuli4

limba:

SocietAtil

100

una mai frtimoasa decit celelalte ca Pinta. Haina,de desupt se chiama zabun, data e lung, iar,dada tine loc de pieptar, ghiordie. Numele celevethi, pastrate in Moldova, mai putin larImitade moda,. slut sucna si timbar. Cea de de-asupra,e tot dulama. Stofele slut orientale sat venetiene(pe atunci se zice: venetice) : lastr5 usoaragrea, sarasir, sahmarand, canavat, Cabin, hatai,belacoasa, tertanel, sandal de Venetia, atlaz, maiales florentin, tafta leseasca (Intrebuintata maimult la captuseli). Rochiile Sint impodobite cucopci, zise si capataie", cu flori de fir si dematasuri, cu sireturr, cu vechi nasturi scumpi dernargaritare. deosebire de anotimp,hakes° tot asa de .mult; samurul ramlne cea

printre ele, paceaua sat pintecele de samuron de sobol, dar pe ling& isul at pret risulsi jderul. Un brit incinge mijlocul, si toata bo-gatia vechilor juvaiere: cercei cu picioare" si cuncasutele", lanturi, lefti si. leftisori, salbi, bratare,paftale stralucesc la lumina soarelui sat a far.cliilor.

Pentru noul veac, al XVIII-lea, pentru a douajurnatate a lui, in biserica bucuresteana a Icoaneifemeile at rochii largi cu flori, un guler alb ras-

precum si bendite de galon aurit In jurulgltului; un colan de. blana se prelungeste 'Danala mijlocul strins cu o cingatoare de paftalescumpe,discuri de our sapat legate intro din -sole; pe cap ele poarta o c'aciulita de postav,

asezat pe coditele Impletite ale parului,prins printr'un galon cu flori vesele si av/nd lao parte o stea de margaritare sau pietre scumpe

si

Blanile, fora

d'intait

frint,

&re,

101

cu multe ramuri. Fete le at in cap tot caciulitede acestea, dar fara o asemenea stea, pe cindbaietil apar cu fesisoare, ca si ale boierinasilornegustori.

Moda noud, europeana", Incepe prin anii 1770-1780, sail chiar ceva mar tazzit, in vesmint casi in locuinVa.

Pe la 1780, Doamna unui om 34a de luminat,asa de innaintat" ca Alexandru Ipsilanti, 0,-seste hazliil sa-si schimbe o clip& hainele cu aleSasoaicei so#a lui Sulzer, cunoscutul calator prinpar* noastre. Calatorul Petty, care veni la notpe aceiasi vreme si vazu un bal la Bucuresti,nu spune despre nicio rochie europeana ratacitaprintre cele bogate si stralucitoare ale Rasaritului,ci numal de toalete dupa datina greceasca" si cearomaneasce. 0 doamna englesa, care vazu Bu-curestii lui Voda Mavrogheni si fu primita cu odeosebita cinste la Curte, Lady Craven, vazu incamarile Doamnei numai persoane grecesti cuturban si o fata de boier romin cu o 'Alan°de samur foarte innalta, prinsa in dosul parului,care era ridicat drept in sus, peste un fel delegatura sui4ire" : era fata vestitului Ban Du-descu. In sfirsit un Germano-Rus, Struve, caretrecu prin '9erile noastre la 1793 nu gasi niciel la un nbal al CurVi." din Iasi decit focurilediamantelor si apele margaritarelor, iar nu si co-chetaria, Inca necunoscuta la nor, a costumuluiapusean din gatitul veac al XVIII-lea.

°data on inceputul veacului al XIX-lea si fe-tele din casa cinta din piano si din harpa, cum_

102

le-a auzit calatorul frances Lagarde, putin in-nainte de 1821, in casa celui din urma dintreBrincovenif din ramura veche, Mare le-Ban Gri-gore.

Aceste cintarete de salon, care Impodobesc ,,ba-lurile", de acum innainte mai dese de clt or'I-unde aiurea, poarta pe atunci parul ridicat sussi anglaisele", buclele lasate sa at'irne lmgaurechl, ale domnisoarelor din Europa. Fara sa pa-raseasca misazile de blana, obisnuite si in mij-locul verii, ele se Imbraca in rochil de stocanoua, de coloare deschisa, rochil rose, albastre,foarte infoiate, cu minecile umflate, asa cumse pot vedea in portretele ctitorestI de la SchitulIcoanel, la BucurestI. Femeile maritate pun salmisi valurl de dantele pe cap: fichu-ul frances in-locuieste pe incetul paceaua de samur, salvariisi turcesti, cusutI impreuna, au fugit demult Innaintea botinelor, ghetelor Invingatoare(ghete = guetres). Numal barbatil merg Inca, maretIn rochii ra'saritene, blanite si acoperite cu bla-

avInd pe capul ras turbane de sal, pusecochet la o parte de eel

Ce vine actin nu mai intereseaza pe acel cecauta in trecut originalitate, traditii, coloare lo-cala si frumuseta speciala, dupa tern si dupa

nuri,

cipicii

tineri.

natl.

IV.

FEMEILE ill. VIATA SOCIALA A

TRECUTULUL

N'avem nicio lamurire despre cele mai vechitimpuri ale vietdi publice la noi, dar putem spune,dupa asamanare cu alte societati si dupa, ceia ceputem observa de-a dreptul mai tarziii, ca situatiafemeii nu samana Ai de putin cu aceia dinsocietatile de nemiscata demnitate, de feriresfioasa a lumii bizantine.

Gineceul e inteadevar unul din pacatele celemai marl ale civilisatiei bizantine. Femeia nu epretutindeni, pentru a da vietii social elastici-citate, discretie, stralucire. Nu: ea nu va sili prinautoritatea gratiei sale pe invatat a nu se pierdein amanunte, care nu privesc decit pe foarteputini, a nu latrebuinta o limb& greoaib caremiroase a atelier, a nu face critice mare sigrosolane care arata totdeauna pe acel care stiede prea putin timp un lucru si e prea fudul deaceasta; ea nu va deprinde pe razboinici cu buna-cuviinta a pacii, nu va pune pe omul de Statin cunostinta uaor realitati care nu se vad inlocurile de adunare, in locurile de lupta ale par-tidelor, realitati de bunatate si de mila, ea nuva invata pe barbati a se privi intre el cu alaiochl decit aceia cari vreafi sa impuie si sa su-puio; ea nu va fi lasata sa acopere aspra reali-tate cu suptirea pinza albastra a unei ilusii, a

106

unei prefacatorif sa zicem de impaciufre siInfratire. trite roabe, la lucru; Intro acelea,siroabe, Intro negustorese venite din afara cu totfelul de stir' si de intrigi, la clevetire si lone,

asa se imparte viata femeil in aceastagresita, care a inceput cu despretul femeii

pentru ca sa aiba, la urma barbatI din sufletulcarora perise once urma de barbatie.

Alt caracter al vietii sociale bizantine e lipsade noutate, de spontaneitate, de originalitate,Intepenirea in forme sea al caror inteles aperit de mult si al ca,ror folos n'a existat poateniclodata. Ea In latura de la o bucata de vremetot sufletul; cine-1 are, trebuie sä se tie la o parte,cad. ar putea sa para ciudat, eat crescut. Ace-leas' gesturI, aceleasI vorbe, acelasI zimbet la ace-leas' Imprejur'aff si in aceleasi ceasurt Pare ca,nu sint oamenl vii can se cauta pentru im-partasi prisosul vigil sufletestI, pentru desa-virsi astfel educatia, ci preotil formalistI a! uneireligil In care nu mat credo nimeni si din caren'ar ramlnea chiar nimic data s'ar duce si ritualulsfint.

La no', din potriva. lntr'o lume de fapte in-draznete si de vorbe hotarlte, tar', crude, traiulacesta nu e bizantin in nimic. Innaintea noastran'avem sfinte mumil, legate cu panglicile conve-nientelor si formulelor, ci oamen1 neobisnuit deviol, de nestapinitI in miscall, de slobozl in Cu-vinte. Nu e niciun colt de taina, undo sa se as-cunda, sfioase, femeile. Din potriva, Doamna seamesteca in toate si, Cind Domnul cade, ea egata sa, joace rolul lul. S'a vazut ce femel aufost Despina luf Neagoe, Elena lul Petru Rare

civi-lisatie

a-si

107

Chiajna lui Mircea Ciobanul, Ruxanda Lapusnea-nului, ca sa vorbim numai de cele matvechl. E o viata tinara care zbucneste, naiva sicruda, pretutindenea.

Serbatorile cele marl erail ale Bisericii. Doam-nele si jupanesele isi aveati locul for hotarit, la oparte totusI, undo nu puteat razbate usor privirile,supt umbra vre unui cafas, de sus, catre careducea de multe orl, cum se poate vedea si azila Biserica Domneasca din Tirgoviste, si un drumdeosebit, ascuns de ()chit multimil.

Altfel petrecerile cele mat dese ere' teranesteiarasI Urine cele strasnice. Cind Mihaiu Vitea-zul cuceri Ardealul, se vazura astfel la Ba", lgradospete cu Mitropolitil si boierii eel marl, caretineat noaptea intreaga si rapuneail pentru citeva,zile pe acel ce luasera parte la dinsele. Firesteca jupanitele si Doamnele nu se amestecat laaceasta mare bucurie a barbatiIor. Mihaiu IS116-sase Doamna in Cara si se mingiia impotriva po-vetelor Bisericii cu o prietena, sotia lui Genga:linga el se afla astfel, fara sa se pomeneascamult de dinsa in mersul furtunos al vietil deCurte, aceasta Doamna." Velica si sora ei, Zam-fira, fete ale Vornicului Ivan si cite alte sotil debdiert 11 intovarasisera, Dar acestea din urma sitovarasele for din Cara stateati acasa, fait paza,bizantina de alminterea, tesind la furca, intro roabe,visuri de fericire in clipele strasnice ale razboiulul.

Cu putin timp innainte de Mihaiu, domnia inTara-Romaneasca acel Mihnea-Voda care s'a turcitin 1591 si a lamas in amintirea neamului ca

pentru

108

Mihnea Turcul". Mama luI, Ecaterina, Levantinadin Pera, pe care am infatisat-o intr'un capi-tol precedent, purta epitropia, si avem de ladInsa, printr'o intimplare fericita, scrisori in-dreptate catre o sora a et de lege catolicasi care se facuse calugariVa in insula Murano,de ling'a Venetia. De aid se vede viata deCurte, in adevar, dar cit e de saracacioasa!Ling& Doamna se afla Inca sora, Lucretia, mari-tata cu un Grec, si cele tree fete ale acestuia, unapurtind numele romanesc de Palma; mat tarzit,Mihnea-s1 aduce ca Doamna pe Rominca, Neaga,si copilul domnesc Radu se juca prin incaperileintunecoase ale resedintei; femeie iertatoare, Neagase Ingrijia ca o mama de un alt Radu, feciorasnelegitim al satului et.

Levantine le, deprinse totusl cu viata moroca-noasa din Constantinopol, gasesc pe cea de lanot si mat nesuferita. Oamenil li se par inchist,stapiniV de prejudecatl. Singura bucurie o aucind soseste ceva din Stambul sail din Venetia:lucruri de gateala, peril si altele ca acestea, Inschimbul carora trimet blani, bogasii, lighene dearaina, plapome, pine de in, marame, batiste.Odata Mihnea, Inca un, copil atuncea, cere ai se trimete dot catel de rasa apuseana, casa-sl treaca vremea cu dinsii. Alta, data trimesulsurorif Marioara aduce doua card, de sigur ita-lienestt pentru care se mulVameste in deosebi.Necontenit grijI de bant cu Turd, Evret Grecl,sari -s1 cer datoriile, si amenintarea vesnica amaziliet Aceasta Cara nu e mostenirea noas-tra", suspina ()data Ecaterina: azi sintem,Mine nu sintem, dupa voia luI Dumnezeti, si

si

109

ne aflam in mina Turcului, i nict not nu stimunde vom fi pana la capat". Si iata ca, in ade-var, peste citva Limp, nenorocirea maziliet arunca,precum vazuram, pe bietii oameni tocmat in Ro-dos, linga Asia, apot pan& la Tripoli, pe coastade Nord a Africet!

Inca odata, ar fi insa cineva foarte gresit dacaar crede ca, afar& doar de asemenea imprejuraritriste, totdeauna si in toat,, imprejurarile Doamnase ascundea, era snit& sa se ascunda ort eramat bine, dupa dating, sa 'Amin& ascunsa. In uneleimprejurari ea era datoare sa se amestece, sa, in-tervie, fiind vazuta slobod, vorbind, hotarind siporuncind. Anume, de cite oil sotul et era dus,in cercetarea terii, in primblari, la hramuri, incalatoril sat in razboaie si nu numia cum sefacea de sigur mat totdeauna in lumea cea maiveche un ispravnic de Scaun ca sä tie tam;sat, chiar dud it numia, dar nu intelegea sarilase puterea deplina on nu-1 credea potrivit pentrua represinta Domnia in toata maiestatea et, DoamnaLinea locul Domnului.

Avem astfel porunci iscalite de Doamna Eli-saveta lut Ieremia Movila, de Safta lut GheorgheStefan si chiar de pasnica Doamna batrina a be-tivului Dabija-Voda. Ele se indreapta cake dre-gatori i dat marturia unel judecati Indeplinite.Spun tine e sotul, de la care li vine toata pu-terea, dar fac sa se scrie cartea domneasca innumele lor. Dedesupt nu e pecetea Domnului,ci mica, delicata pecete de inel a Doamnet, caree de fata, asculta, si, dupa sfatul ce i se da,dar se dadea i Domnului, hotareste.

110

Am vazut ce spunea Ragusanul din slujba luiMihnea-Voda despre multa grija ce o avea la1587 cu judeteele" Ecaterina, mama tinaruluiMihnea-Voda. Acesta nu era atunci, bine inteles,un copil: insurat, avind dal fii, el trecuse de mult devrista majoritatil" domnesti, si totusI Joan Marinide' Po li spune limpede ca hotaririle se dab, dupaimprejurad, si all aceias1 putere, si de Domn side mama sa. Probabil Ca , de oare ce Ecaterinei,ca si sotulul el, II placeati mai mult decit vecheaTirgoviste Bucurestil Gel' nal, unde parechea dom-neasca a facut si o biserica si unde a lasat safie ingropata Impreuna si cu o Domnita Elena,care e poate fata lor, maritata cu Ivascu Go-lescu, si apoI un Vlad, fib al lui Mihnea, decinepot al lor,mama judeca aid, iar fiul la 'Dr-goviste.

De un interes deosebit e aceasta porunca aEcaterinei-Dafina, Doamna lui Istratie-Voda Da-bija, plecat la oaste. In ea Ecaterina se indreapta,nu catre un boier, cum, in locul ei, ar fi Moutsotu1 domnesc, ci, ca femeie, catre alta femeie,catre sotia dregatoruluI pe care porunca it pri-veste: ,

Doamna Ecaterina a dumisale lui Io EvstratieDabija Voevod, cu mila lui Dumnezeil Domn al.terii Moldovei, scriem Domnia Noastra la dum-neaei la Paharniceasa-cea-Mare, sanatate. MaiIntaiti facem stire dumitale sa certi feciorii si sali dal grija sa nu imble banind vinul Armenilorsail Jidovilor, ce foarte sa li dal invatatura sa,lmble cu isprava, ca acme iaca nu iaste ca anyin mult, sa nu se bage seama, ce acum iasteyin prea putin. Ded sail fie si dumitale aminte

111

si sa dal certare feciorilor sa, nu se ispiteasca,sa baneasca vinul, ca, data vom intelege ca s'aiicheltuit nescari yin, vinul omului aceluia it vomface yin domnesc, si pre feciori IT volt pune lainchisoare, 'Jana a veni Maria Sa Voda. Aceas-ta -ti facem stire dumitale, si nime sa, nu inceap aa culege pana nu va veni omul nostru acolo.

Doamna a voit. In Iasi, anul 7172 [1663],Septemvri e 27.

La dumneael, la Paharniceasa-cea-Mare, sa sedeaie. "

Astfel de drepturi, pe care le gasim, de aide], sila Marghita, vaduva lui Simion-Voda si mama luiGavril, Domn al Terii-Rornane§tr, se explica princontinuarea starii de lucruri din timpul minori-tatii fiilor.

Doamna era, intfadevar, regenta de drept, si,on de cite on putem urmari dupa izvoare, sevede ea, era asa. Precum s'a spus si mai inna-inte, ingrijirea intregil mosteniri de catre vaduva,era un drept al ei, dupa obiceiul pamintului.

Aceasta insa numal cind, neaparat, mama erasotia cununata in biserica, innaintea tuturor, siprivita cu tot respectul cuvenit unei Doamne intimpul stapinirii aceluia care, ducindu-se, lasaseScaunul got Femei care, chiar find de neambun, nu fusesera Doamne intre altele si mamalui Stefan-cel-Mare, poate, si de sigur mama luiMihai Viteazul nu puteat avea ingrijirea poli-tica a tetii. Ma indoiesc dac6. s'ar fi recunoscutace§t drept unei femei luate intr'ascuns de vre-unDomn care nu indraznia, totusi, pentru o obirsiedin Gale afara de modesta a iubitei sale, s'o in-

112

latiseze in vesmint de mireasa innaintea tu-turora.

Se cunoaste bine un astfel de cas. E al luiPetru Schiopul, Doran al Moldovei, a arui sotie,Irina, nu se putea vadi ca Doamna, dup5. Insusitextul cartil de nunta, decit atunci cind pasulpribegilor domnesti ar fi trecut hotarul terii.

Bietul Doma e vaduv, o roaba i-a dat insa unfrumps flu pe care 1-a botezat Stefan-Voda,iubeste din toata inima. Innainte de a _fugi din.Cara, Domnul o iea de sotie, dar pe ascuns deboieri si numai innaintea citorva credinciosi. Dup5,care sale cu biata lui mina nedibace un act demarturie, pe care trebuie sa-1 traducem aproapepentru a-I intelege:

Ai 7099 (1591) tuna Ghenar 17 zile, Dumi-neca sara, 8 ceasuri, ne-am cununat cu mumalui Stefan -Voda anunie Irina Botezata. Adevaram zis: pana Sint in Cara, sa- nu se spuie cuivasa stie toti, sa fie ascuns; sa nu stie nimele dinca.sa. Tar, data voit iesi in alba -tara, atunci sastie tog cum Ca cununag sintem. Sa stie tog.Am marturisit cu adevarat. Martuji: MitropolitulGheorghie_ din Suceava, si episcopul Ghedeon de

si Anastasie egumen de Galata manas-tire,,sl_Stroici Logofatul -cel -Mare, si teremia Vor-nicul,. si Andrei Hatmanul, si Gheorghe Hatmanul,CamaxaSul Hrisoverghi, si Camarasul _Gheorghe,si Vasile Paharnicul; si alti Multi tcare] nu estepus numele lor. Sa stie toti. Am sods cu minamea, si am pus pecetea noastra, mai mare, mar-turie, sa se stie. Io Petru Voevoa, GheorghieMitropolit Movila "

In adapostul din Tulin, linga Viena, ca si in

kadauti,

si-1

Coamna lui Duca-Vocla, Anastasia, cu sotul si fetele el, la Cetatuia(Impel

o

qL.

lug).

113

acela din Innsbruck, din Bozen, si alte femeivin cu Domnul, amestecindu-se acuma slobod cucele din partea loculut

E sora lui Petru, Alexandra, soda lui GheorgheCamftasul, e nevasta nepotulul Gheorghe Hat-manul. Mai sint si altele, dar mai ales una inte-reseaza prin ciudata el situatie. Domnul, batrin,bolnav, ratacitor si schiop", isi luase in casatorie,cum am vazut, tiitoarea, si prin aceasta el secrezu in drept sa-sl aduca o alta. Intre tovarasiisai de pribegie este si Cerchesa Maria, care, fatade slabul Domn si de blinda Doamna, juca adeseon un urit rol de capetenie.

Pentru veacul al XVII-lea avem destule izvoarecu privire la ceremonialul serbarilor bisericesti.De Boboteaza, Doamna 'nu primeste linga sotulel darurile obisnuite, dar in ziva InsasI a serba-toril ea, si, intimplator, Domnitele leaf' parte laslujba laolalta cu Domnul si barbatii din familiadomneasca. Vine si se duce, flea a vorbi, fara, aface cu mina alta miscare decit aceia pentrusemnul cruel Nu se putea lauda nimeni ca arfi auzit un cuvint din gura care trebuia sa ra-miie, dincolo de hotarul iatacului, muta.

Ca un semn de ridicula lipsa de crestere sineingaduita alintare s'a socotit la sfirsitul yea-cului, cu un Domn asa de slab cum era Con-stantin Duca, strigatul de minioasa ambitie, desfidare dureroasa al sotiei lui, Maria, fata Brin-coveanulul, in ceasul mazilirii lui si iesirii dinCurte, ca teal ei, bogatul bogatilor, va punepunga de punga" pang la Stambul si se va in-

114

toaice din not Doamna, spre a face sa inghetepe aceia, barbati si femel, can acuma indrazmailun zimbet de rasbunaloare bucurie

Si tot in acea atitudine de maretie tacuta,nemise-at-a, se vede Doamria la Pasti, la Craciunsi in celelalte mail' ale Bisendf La ospetenu-I be si pentru dinsa In odaile de spreDoamna", uncle e si o curte deosebita, cu oas-pet' deosebiti, acolo sta sotia stapimtorului, cu-fetele, en copii1 nevristmci, incredintati, pangfoarte tarzit, marnei, si cu fetele din casa caiesir* de cele mai multe orl, de neam mare, bu-curoase de o astfel de cinste, cu femeile din bo-lerime, poftite, din prieteme mai mult deeit dindatorie, la mincare impieuna cu Maria .Sa

La petrecenle mtime, de famihe, cu glume groasesl farse cam triviale, In care Tiganl spoiti cu prafde carbune sint pusi sa apuee cu &Or banidin lama, nu rid sz Doamnele si Dommtele ala--burl cu barbatil Cu atit mai putin cind, mai

comedia necuvuncioasa a caraghiozului"oriental, incaputa aim' in gura si mai putin pa-zitA, ar Tiganului, serveste pentru distractia Curtii

Primblarile slat, de sigur, ingaduite Si laConstantmopol, in caice inchise sail in trasuri,cu geamuri marunte, acoperite cu scumpe pm-(Tele groase, treceat pe strazile, golite anumepentru aceasta, Sultana Valide, mama Impa-ratului", Sultana Hasechl, roaba favonta', sotianumbrei lui Dumnezeti pe parnint", Sultanele fete

cadine Ba °Mar, dmcolo de ziduri, la Apele-Dulci, pe clnd (Damen"' negri lui Cizlar-Aga,Aga fetelor", un Abisiman ca abanosul tine lu-mea la nemargeruta departare cuvemta, perso-

isle

tArziti,

ai

Port din reacul al X. II- lea(ntpdneasii din familia Cantactizino).

`' ° M ;AV"-

7 a

'4 14 .17 ,...

,, -.'? ,, ,? r 17r. '11 '''' ; _- ... -,r,

. ,,j1

fail " ''L CS)

' 'iel .:?,''' 7.': .. N.. wi..;..4i. -P. T,J .r.,.1 ,

,,..,,4,.,.., w.t.41-40161.

,4!1 Ji . ' -. .1, '1

vi di ',- .

I,

e 'a

' ?., ;VII'',

O . " d.' r

Gd

115

nalul femeiesc al Curtil lasa in jos valurile, pevremea aceia cu totul nestravezil, si se zbegu-ieste cu bucuria unor copiI nest'apinitl.

Cu atit mar mult trebuia sa, se petreaca asaceva la poi, unde moda de Tarigrad nu puteasa inlature cu totul libertatea primitive a dati-nelor romanostI.

Dar, cu carata domneasca, cu siimeni, si cuvornici, si cu comisl, pe ulita, la feredet, si pe lamanastin, si pe la vii si primblari", avind inurma jupanesele, carora li ImpArtia, ca multa-mita pentru petrecerl, darun, canavite, bela-coase", mergea numar Doamna, Domnitele IA-mIind totdeauna acasa, ca once fata cum secade.

Un singur scandal public s'a petrecut: cu ba-tit-1u' Grec Dumitrascu Cantacuzino, Domn al Mol-doveI, care scotea, ziva 'n amiazazi mare", cuastfel de alaiun Doamna fiindu-I la Constantino-pol pe fata unei Jachierite de pe Podul-Vechiii,anume Arhipoaie, iar pe fata o chema Anita".

Neculce batrinul, care a vazut-o in tinereta 14stie ca purta salbI de galbeni si haine de sah-marand si slic de sobol si multe odoare", baInca, fiind poate printre aces can rivniat la pe-trecerea Maria Sale, cind o Linea in brat& deo saruta", el inseamna ca, numita Anita, fataArhipoall de la Podul-Vechit, era tInara si frd-moasa, si plina de suliman, ca o fata de rachi-eta", iar el, Maria Sa, de batrin, dintl in guranu avea: dimineata 11 Incleia de-I punea in gura,lara, seara 11 descleia si-I punea pe masa".

La sosire de Domn not, se potriveste asa Inc%

116

Doamna sä soseasca totdeauna citeva zile maitarzit, si o primesc numai jupanesele, dudnd-ctdrept la oclaile ce-I slut pregatite, la o parte incuprinsul

La nuntI insa, datina romaneasca ingaduiejupaneselor sa fie de fata cu sotil lor, chiar sila jocurile pehlivanilor hindil-harapi". Nuna, intrasura cu sese cal, aducea.acasa la mireasa fete,dar numal din cele mai sarace, pentru hora. Unlung vat de matasa inflorita acopere fata mireselclnd nuna o duce de mina Innaintea viitorulutsot si i se cinta obisnuitul

Lado, lado, nu mai plinge,Ca la maica-ta to -oill duceCind o face plopul pereSi rachita micqunele.

Nu se putea Intimpla niciodata Ins ca femeia,din boierime, necum odrasla domneasca, sa iea,parte la dantiul calauzit de vre-un Vornic batrin,cu toiagul, care, pornind din Curte, ajunge pana,in strada.

A doua zi, pentru mireasa usa s'a inchis, siviata cea noua incepe numai dincolo de dinsa.

Veacul al XVIII-lea singer, cu influentele saleapusene, venite de-adreptul la not sae prin lumea,de negustori, dragoman' si ambasadori din Pera,Constantinopolei, Incepe era unel vieti visibile siauzite a femeilor. Ofiteril strains, nemti si rusl,smomira o lume care se temea de dinsii maimult decit u admira, la balurile for de moda fran-cesa.

La 1784, un calator, de neam nesigur, dar

curtil.

117

care scrie In frantuze0e, Petty, cunoscut al poe-tului Vacarescu, petrecu citeva zile la Bucuresti,i el povesteste. astfel cel d'intait bal romanesc,

romanesc curat si nu rusesc sat nerntesc, datde ofiteri strain pe pamintul nostru desprecare avem stiinta p5,n5, acum :

Jeri seara, am fost la un bal dat pentrununta unui boier. Sala era plina de lume. Erairmulte doamne imbricate greceste si romaneste,kateala for era foarta begat& si bine Impodobitacu diamante si alte pietre scumpe. Totul irnipare o magie. Totul era pentru mine o alta lume.Fiecare lucru era not, si mi-a placut. Nevastamea si flea au jucat menuetul si apoi cadriluri,destul de rapede. Pot sa to asigur ca nu maputeam Linea de ris vazind pe domnii ceia, cubarbile lor, siliti sa, urmeze dantul dupa masurape care o dace s4a mea. La 'Irma, Grecoaicelese incalzira asa, inch puteat sa joace ca En-glesele. Totul era vesel, totul in deplina intele-gore. A fost un supet, si apoi s'a inceput iarasibalul, care a tinut pana la miezul nor4ii."

Astfel de constatari fac de acum innainte toticalatorif ce vin pe la noi.

Pe vremea ocupatiei austriace de la sfirsitulveaculdi al XVILI-lea, un °Mater fiances, Salaberry,gaseste la Craiova fernei imbricate turceste", cupar scurt, nepudrat ca in Apus, infasurat Intr'o,,bucata de stofa neagra sat rosie", cu nghirlandede flori sat numai buchete", ba une on cumante prinse in aceasta pieptanatura. Vazu rochil

picioare desculte strinse turceste, pe cindpapucil m'arung asteapta jos innaintea divandul;minile tin matanif de margean sat de chihlimbar.

dia-

largl,

118

"*i s'a parut ca ntoate aceste Grecoaice (sic)aveat ceva melancolic, pornind din cautaturapierduta, care cede a§a de bite ochilor negri,Indulciti de lungi pleoape". La petreckea

, jour d'assemblee", nvenirai sotille boie-rilor, ca o ceata de pisici de toate colorile, gra-madindu-se, cu picioarele strinse, ling& cele veniteirmaintea lor, toate aceste capete pieptanatecum am spus mai sus, apropiind in tot felul florisat pietre scumpe, format ca atitea policandreaprinse".

Trebuie sa recunoa§tem insa ca, acasa, la elcoafurile, purtind pe dinsele tot ce se poate spri-jini pe 6 mass& de par fals batut cu pudra, nuerat mai putin ridicule, si cel putin ridicolul dela noi era imprumutat de acolo.,

La §coala Ursulinelor din Sibiit, incepeat sayvie, pe la 1800, fete de boieri munteni, in rochilde ,,tulpan" §i in gevrele", impodobite cu alurinchismerli", din care se faceat darnri §i vre-uneimaice catolice, vre-unei nmater" care se ingrijiaIn deosebi de progresele §colaritei din Valahia",Manta se prefacea rapede in Mimi, urmind ins&§i mai departe a face mutre, a pill §i a minti,a se murdari §i strica hainele, a da cu picioa-role §i coatele, a batjocuri, a tipa ca la Tigance§i chiar a se tavali pe jos. Calugazitiele-i puneatcorset, cad avea altfel, dupa, parerea lor, nunpintece enorm", o invatat frantuze§te §i nem-te§te de la colegele unguroaice, ngrosolane",scrie o profesoara, deprindea §i ceva ungure§te

dadeat lectiile de nclavir §i jocuri", pe caretmbuia sa be nmetahiriseasca" neaparat, §i de

i

i -i

Vistie-rulti,

imbricaminte femeiasca pe jumatate dupa moda apuseana pe la 1800.

0,, tido eiorrailionayifitt Lg,

6

111011 11111111111111111111111111111111111,

--.A

6

dr.

7."

119

,cusatura". Trimetind galbenl si saluri, tata,de-acasa cerea ca ,broasca" lui s'a, fie ,otdirmuita"bine, asa incit sa paraseasca ()rice narav firesc",acesta fiind si scopul pentru care o Instreinase",ca sa se poata nindastula da bucurie, auzindca o lauda lumea d'a procopsita si impodobitacu toate cele bune lucruri" nemteasca nu e d@atita ananghi", nungureasca nu face trebuinta"dar fara frantuzeste" si fara clavir" nu sepoate ,politefsi" cum se cade o fata de boierdupa moda noua.

0 Casa de negot, anume marea Casa ardeleanaa luI Hagi Constantin Pop din Sibiiu, insurat Cu.o fata de boier din Oltenia, trimete Inca, de prinanil 1770 celor bogati si de bun neam din celecinci judete fel de fel de lucruri noua, din intre-buintarea c'arora se vadeste europenisarea treptata,.

intaiu, fireste, curat formala, a terilor noastre.Ca moda, apar manusile femeiesti", albe, al-

bastre, pe care mamele jupaneselor din aceasta,vreme nu .le vazusera decit pe minile vre unerrarl calatoare straine off pe ale femeilor de con-sul' si de functionari al consulatelor. In coafuramestesugita a capultif dus vechile maramIpentru neveste sint Infipte ,parechl de pene".de felurite ,forme". La piept se poarta bas-male". Femeile se apara de ploaie si chiar desnare cu ,cort nemtesca, sau umbrela", de sinu merg Inca pe jos decit la coborlrea din tra-sura, care Incepe a fi mod& de Beal". Evan-taliul apare suet numele, curind parasit, de ,apa-ratoare" ,PantofiI" Sint ceruti de toata lumeasi se cauta sa fie pe picior". ntrimfil" nem-testi Inlocuiesc ,caltunii" lucrati trainic de casa.

;

s'at

120

Apa de obraz", lavanta" impodobeste ntoaleta" :se comanda mai ales cea care au iesit acum",sapunuri npentru spalat cocoanele pe obraz" sintsi ele de bun ajutor. Se comanda peruci, una,doua, pang la 50 de dramuri", in doua mini",avind parul lung cu lung si scurt cu scurt",dupa probe, tesut ca orbota", si se atrageatentia sa nu fie prea mare: ca, fiind atita par,se face capul cit o banita, si este o batjocuraprea mare" ; gherlanturi de flori" se poarta pecap. Rochiile sint de croazele cu flori marunte,si vargate maruntel", de ,creditoriii", ail orbotealbe faine", ,vaperuri".

In casa, of calif pareti sint tine ori captus41acum cu ,pinza de cea zugravita cu o materie",canapelele, scaunele cu postav fistichit", mesu-tele, rafturile de carti, pianele, maruntisurile depe etajere incep sa apara. Canari bunt, inva-tati bine", cinta in custe de metal aurit. Cind eun ,minavet", nu stria, mai ales data demoa-zela" nu stie din clavir" : se mai incinta oas-petii de placerile artel! Boierul ceteste gazeturi"si Viga Imparatului Bunaparte", fata, cocoanaune off, ,Aventurile lui Faublas" on Corinadoamnei de Stael.

A primi cu catelul in brate, cu catelusulflocos, cilibie, cu parul slobozit si moale", pecare e frumos sa-1 strigi pe nume europene ca,Miliort", e o dovata de eleganta si o placutaenglengea" ori trecere de vreme, pentru o ma-muzela" de la Curte, o dama mare", o ,dom-nita". Se cauta insa ca foarte sa fie mic, incit

121

sa nu mai fie in toata Evropa mai mie decitacela".

Era nou'a .in viata de societate incepuse desigur, si ea se desavirsi rapede. Supt acest ra-port, Apusul nu mai avea ce sa ne invete.

Iv.

FEMEILE IN CULTURA SI LITERATURA

ROMANEASCA.

I.

Genera Hata. Doamne cu Invataturapans la 1600.

Femei care sa scrie, sa ,,face literatura,", saalcatuiasca povestiri on sa-si mate simtirea prinversuri, era ceva cu totul imposibil in vechilezile ale neamului nostru. Fat& de femeie, ortodoxiaa fost mult mai putin ingaduitoare dedt catoli-cismul, cu fanaticul lui cult pentru Fecioara Maria,ocrotitoarea legii cregtine si a bunilor cavalerigata sa se lupte si sa, moara pentru credinta.Intre zidurile easel* ca Intro zidurile °data ailtrait fetele, sotiile Rasaritenilor, veac dupa veac,far& o nadejde de indreptare. Toata literatura bi-zantina, aga de bogata, numara, o singurd poeti o singura pastratoare a faptelor politice din tm-

paratie, pe Ana, fiica 1111 Alexie Comnenul silaud'atoarea in pagini de cronica a parintelui

Aid a fost macar cu putinta sa se iveasca inveacul al IX -lea o cintareata ca Ikasia sau Kasia,care s'a mingiiat in versurile sale ca n'a pututfi, cum n:adajduige, tovar'asa de stralucire a unulImparat. 0 femeie cu stiinta de carte a fostImparateasa Irina, de loc din. Atena, care a sta-pinit la. sfirsitul veacului al Via-lea §i la ince-

ei.

si

126

putul celui urmator. Tar acea Ana, fiica Impa-ratuluI Alexie si sotia Cesarului Nichifor Bryen-Mos, invatase destul de mult pentru a putea fiprivita ca o podoaba a istoriografiei bizantine, pecare a Imbogatit-o scriind, cum s'a spus, foarternaiestrit viata parintelui ei. Isteata fata de In-parat, crescuta de o mama care cetia pentruplacerea IntrebArile fisice" ale lui Maxim,stia, in acelasi timp, filosofia, teologia, geometria,medicina si chiar tactica, ba se pricepea si inpictura si, neaparat, si in musica. Pupil barbatidin Bizantul acestui timp vor fi avut atitea in-susiri si mestesuguri ca Ana lui Alexie Comnenul.

Dar aflam numai atita in tocmai o mie de an'al scrisului constantinopolitan, care ni-a lasat inasa de mare numar compilatori, cronicari, autos'de imnuri, gramatid, interpret' teologiei Gres-tine si al vechii filosofii. In lumea slava, trezitala viata cultural& de cea greco-romana, din Bi-zant, nicio femeie nu si-a insemnat numele Introale continuatorilor traditiel de c'arturarie, in oncedomeniu. Ba nici macar ceia ce nu e casulla Constantinopol sa fi ramas amintirea vreunei sop de Tar, de Craiii, de Cneaz, de boier,inzestrata cu stiinta deosebita, in stare a fi astfellaolalta cu barbatii invatati din vremea el.

Ce se putea astepta ded de la celetimpuri ale culturil romanestl, in forma slavonasi in spirit bizantin ? Multe din Doamne, datanu veniaii din tell cu o desvoltare de civilisatiemai innaintata, Serbia, Bosnia, Ungaria, nici nu-stiati de sigur -sa puie o iscalitura. Dar sop foraveati tot asa de putin stapinirea scrisului: Mi-

ai

el

127

lita, Despina" lui Neagoe, intelegatoarea de .artysi iubitoarea de Biserica, era o femeie culta":Tot asa, intro nevestele lui Stefan-cel-Mare putembanui ca, de nu Maria fiica lui Radu-cel-Frumos,macar cealalta Marie, Comnena de neam Impa-ratesc, venita din Mangupul de pe margeneaMara, in fata Trapezuntului din care n'ail lipsitniciodat'a caligrafi, analisti, calugarii literati, vafi cunoscut ceva din bogatiia literara, greceascaa evului mediu. Si iarasi trebule sa se creadaCa Elena, cealalta fiica de Despot slrbesc, carefu a doua sotie a lui Petru Rares, ea, care spri-jini pe la'uclatoril in stil retoric ai stapinirii so-tului el, avea o crestere care o punea mult maipresus de jupanesele si jupanitele, gospodine, darstraine de carte, ale fruntasilOr moldoveni din aceltimp. Dupa un vechit izvor contemporan cu fap-tele, compilatia romaneasca a lui Ureche spunelamurit ca Doamna Elena stia scrisoare sirbeasca" si ca ea insasi, culegInd in mintea-1 ceputea gasi mai miscator In rugaminte si maiconvingator in desvinovatire, a scris jaloba siplingerea" carte Sultanul Soliman, care si el stiaslavoneste, si ca Petru, plecind din Ciceil la Con-stantinopolul paglnilor, ducea astfel cu el, pecet-luita, cartea de la iubitoarea si priceputa luiDoamna. Dintre fetele Elenel, Chiajna, sotia luiMircea Ciobanul, care trimetea lui Despot, calogodnic al uneia din Domnitele sale, chipul zu-gravit, de vre-un mester strain, al acesteia, nuera de sigur o femeie lipsita de invatatura.

128

II.

Scrisorile grecesti ale Doamnel Ecaterina(1576-1587).

In toata pretioasa comoara de scrisori parti-culare 'n slavoneste care s!a -gasit in ArchiveleBrasovului, avem numal trei date in numele uneifemei.Doamna Voica, vaduva lur Mihnea-cel-Rati,scrie din Sibiu, unde-i perise> sotul, Brasovenilorpentru niste cesti de argint ale, ci pe care mergesa le iea Mircea-Voda, fiul din floe al Mihnii. Desigur ca gramaticul punea pe hhtie in limba car-turarilor ce -i spunea stapina lui in romaneste, sianume, cuvint de cuvint; editorul scrisorilor sla-vonestI din Brasov, d. I. Bogdan, gaseste cascrisoarea e redactata intr'un stil foarte primitiv

nicio dibacie", ca e plina de repetirl".A clotascrisoare e a, Despinei" lui Neagoe, care

iscaleste cu acest nume; e alcatuita dupa ducereala Constantinopol a fiului el Teodosie. dupa ca-derea el din rostul st'apinitor, in zile strasnicede nacazuri si prigonire, de frica si desn'adejde,cu gindul doar la acel copil plapind pe care-Iastepta sa vie cindva sanatos si care se prapadiin parasire pe acele locuri straine: Doamna sta-ruie pentru un credincios al ei oprit de Bras wen!mai innainte. Cea de-a treia scrisoare, pentru ur-marirea unor hog de cal', e mal veche cu malmult de cincizeci de anl: Calea, vaduva lui DatcoVornicul, o scrie impreuna cu fiul ei Stoian.

Pe acel Limp Doamna Ecaterina, a lui Alexan-dru-Voda, stria s-urorii sale, Mapioara Vallarga,

st.fara

Fiica lui loan Sandu Sturdza, intaia sotie a lui Grigore Ghica.

129

adapostita in vaduvie la manastirea catolica dininsula Murano, linga Venetia. MArioara facea sin-gura ravasele ei ratre Doamna si fiul ei Mihnea.Scrisorile grecesti ale Ecaterinei sint alcatuiteintr'un stil popular, plin insa de vioiciune, incare e vorba de daruri felurite: portrete, tails-mane catolice, beteala, inele, pahare, nastrape,linguri, marame, peril, ploste, blani, catei, bani,dar se pomeneste si de uritul cu care sta intr'otarn nenorocita" si neplacuta aceasta Perotadeprinsa cu viata de oras mare: ea povestestesurorii despre imprejurari de familie, despre pri-eteni si dusmani. Ravasele par sa fie de minaDoamnei, care si iscaleste asa: Scris-amDoamna Ecaterina". Alta dovada ar fi ca eacere odata de la sora ei sa intrebuinteze numailimba greceasca, iar nu cea italieneasca, deoare ce aici nu slut Fend can sa ceteasca".Ecaterina marturiseste ca sotul el, Alexandru-Voda, ca si, dupa moartea lui, epitropii fiuluin'ar ingadui sa iasa din Cara nici scrisorilecum nu ingaduie pe ale altora, de frica pirilor,de sigur, on chiar si a stirilor celor mai obis-nuite, care ar putea fi intrebuintate impotrivaCirmuirii. Ea nu-si poate aduce sora in aceastataxa ortodoxa banuitoare, unde nu e toleranta dinStambul si Galata.

Corespondenta avea deci un caracter tainic, sinu crederli ca vre-un om de Gaga at Doamneisa fi putut primi grija ravaselor ascunse pe care,intr'o caligrafie destul de frumoasa, le avem astazi,printr'o asa de fericita intimplare, innainteaochilor. Scriitoarea spune tot ce are pe sufletcind, cu o frumoasa simtire cresting, ea arata

el,

130

surorii ca, in adevar a rascumparat cu pret marepe o roaba cipriota a Turcilor, si ca, va facetotdeauna asa: Gine are pine sa, manince, tre-buie sa dea celul ce moare de foame", cad deaceia Dumnezeil i-a pus aver' in mina; or' dudse plinge de nfocul ce -' arde pe cap", din rau-tatea celor ce ne stapinesc" la Tarigrad, si eindmustra, pe acea sora care n'o cruta, in mijloculgrijilor el, cu cereri de bani prin tot felul deoamenl strain, si Eyre, si Turd, a caror venire,find descoperita, i-ar face mult rail. De la Ma-rioara domneasca el sora primia si cart', pentrucare multamia in deosebi. In aceiasI culegereavem si o scrisoare greceasca, a uneia din ne-poatele Ecaterinei, in acelasi stil care oglindestetulburarea si durerea acelor vremuri. In sfirsit,tot asa-I scrie Marioarei de la Murano si o Doamna,Ruxanda, Rica a lui Mihnea, care ajunsese acumMihnea Turcul", iar pentru noiI sal tovarasi delege Mohammed-beg Rominul. Doamna Ecaterinanu traise sa vada acele zile si sa tie in bratepe nepoatele el musulmane, nascute in harem:Ihuma-Cation si Caise-Cation, care avead in vi-nele for singele lui Basarab-Voda intemeietorul.

Scrisorile Ecaterinei si ale celorlalte doua femeldin neamul 1111 Mihnea cuprind, pe ling& poves-tirea miscata de patiml a multor imprejurarl dinacele timpuri, nota sufleteasca a epocel, in ce pri-veste clasa fara caracter national definit careajunsese a incunjura, in dregatorli ca si in fa-mine, pe Voevozil romini. Pacat Ca nu sint inromaneste, de si pe atunci si Inca de mult limbaterii stapinia la Gel de neamul nostru toata, co-respondenta particulars! Ele ar fi Gel d'intaiil

131

document literar venit de la o femeie in t,erilenoastre.

Cultura femeilor In viata romaneasa dinveacurile at XVII-lea si al XVIII-lea.

Fiica lui Nicolae-Voda Patrascu, si decd nepoatade fit a lui Mihait Viteazul, Ilinca, primise o cres-tore aleasa, dar ea se inseamna, doar prin aceia

putea.iscali cu caractere latine, inteo frumoasacaligrafie. De la Doamna Elina, a Jul Mateit Ba-sarab, avem doll& scrisori catre Craiul" ardeleanRakOczy, din timpul cit sc4u1 el se lupta pentruDomnie la Constantinopol cu pirile si marturiile,dupa ce se luptase in tiara cu sabia. Nu poatefi mina el, dar scriitorul o asculta vorbind. Doamnalaud& pe Pasa Abaza, atotputernicul paznic alDunarii, ca si pe principele ardelean, parintelenostru", ca nod intealta parte n'avem nicionadejde, ce, dupa milostivul Dumnezeti, intru totavem nadejde si razim la Maria Sa Pasa si laMaria Ta, ca in locul Domnului mien Maria Voastraai ramas ca niste paring si socotitoff si invata-toff de Coate lucrurile noastre". In al doilea ravasal Miner, e vorba de aceiasi durere a lipsel debard fat,c1, de corer! multe si, ca urmare, de mul-tele primejdii de care patimise si Ecaterina, mamaJul Mihnea; Maria Sa parintele de la Dunare des-braca rat tiara: ni stail oamenil Pasei tot inspinare in toed, vremea, si nu-I putem umpleavoia; si un ban ce vine, de undeva, el ieatte,

I.

ca

132

se plinge ea celui de-al doilea parinte, poate casa, nu fad, si el tot asa.

Alta data aceiasi Doamna scrie la a ei iubita,bung priatnica si de aproape vecina, jupaneasaCatrina judeceasa" de la Brasov, pentru a-i cereniste nizvoade de peteare, cad a cumparat oroabb, bripletitoareu. Ar mai dori saminti defloc' de tot felul ". Acum, cind grijile teril le luaseasupra-s' Domnul, Doamna, ajunsA la batrineVa silipsita de singurul copil ce avuse, purta grija e-Saturilor si florilor, cautind sa fixeze In cele d'intaiafrumuseta de colori a celor din urma.

Elina, fiica a un,ei jupanese care traise iscurtea lui Mihaiu Viteazul, era sora celul mai in-vatat boier roman de pe acea vreme, Udriste Nas-turel, caruia-I placea, dupa moda Renasteril,poarte numele antic de Oreste, cu totul deo-sebit, de altfel, de al sal Ea plati pentru tipa-rirea acelei talmaciri a lui, din latineste in sla-voneste, dupa, Imitatia lui Tsus Hristos, minunata,carte de slat a crestinului de-a dreptul cu dumne-zeirea, in singuratate, pe care Elina era poate instare s'o si inteleaga. N'avea nevoie sa ceteascainsasi Triodul scos cu cheltuiala 'ei in 1649, darse va fi bucurat auzind cintarile bisericesti dupapublicatia ce se datoria jertfei sale de ban'. FrateleOreste nu uita in prefata versificata, sa mate ca,in ce o priveste pe dinsa, Elena vine neaparat dela asoc, mila, si tot el a redactat cealalta prefata,in versuri, prin care Elina vorbeste despre celesfinte calugarului Damaschin de la Athos si ,,tu-turor celor ce sint din sfinta chinovie sirbeasca".

In Moldova, si fetele lui Ieremia Movila, ma-ritate dupa, Poloni avem o iscalitura, polona

sa,

Maria, fiica lui Vasile Lupu, miritati cu cneazul lands Radziwill.

1. a ruhiNcem itrvi :a

k liXOt!:1

133

a Mariei si ale lui Vasi le Lupu, Maria cnea-zului Ianus Radziwill si Ruxanda grosolanuluiCazac Timus, se vor fi impartasit si de culturaapuseana a timpului lor.

Ca si Elina, ca si Ilinca lug Nicolae-Voda,trascu, trebuia sa fi fost, in ce priveste invataturarsi cealalta, Elina, fiica lui Radu *erban si a matusei

care e numita chiar dupa aceasta. Ea a luatpe Constantin Postelnicul Cantacuzino, boier evla-vios, si pasnic, care pen de moarte grozav'a, iar,dupa aceasta, incercare, Elina stapini casa cu multifeciori si fete multe. Dintre acestea, Marica fumama lul Constantin Capitanul Filipescu, unscriitor al faptelor terii. Avem o scrisoare, cakeaceiasi Brasoveni, a nurorii el, Rada. Ea plingepe raposatul sotul ei" vinde calul cel ne-gru, oferind si yin de vinzare. Sa traiesti dum-neata, si sa traiasca si calul" , ureaza ea cum-paratorului, judele din Brasov.

Pline de jale, de grija, de frica lipsei de mij-loace sint ravasele prin care alt.& Marica, nepoatalui Antonie-Voda din Popesti si peste orice mar-.geni nenorocita vaduva a Brincoveanului, care,Hecuba, a trecutului nostru, plingea pe mormin-tele fiilor ei, ucisi de aceiasi secure a cal'auluidin Constantinopol, cere de la Brasoveni o ra-masita din marea el avere risipita pe cind seafla in temnita si in departatul surgun asiatic.Mail Dumnezeti stie la city suparare si nacazma aflu de suparavea datornicilor, ca nick) zi nuam rasuflu si odihna, de Nu ne lasa pezile si pe ceasuri a rasufla, cit, si in patrianoastra fiind, dar amara viata trecem, mai mult

'lineal,

Pa-

dinsil...

134

pentru datoriile acestea", asa rasuna plingerileel. Cuvintele ,,Marica Doamna, a raposatului Cons-tantin-Voda", in trasaturi hotarite, marl, sint demina el, care, bine crescuta, va fi stiut sa deao crestere deosebita si fiicelor ei.

Doamnele din epoca fanariota, jupanesele grececare le incunjur6, mai rar de cum s'ar puteacrede nu aduc cu ele o deosebita Intelegerepentru cultura, si Inca mai putin aplecare catrescris. In adevar, sora invatatului Nicolae Mavro-cordat, sotia lui beizadeL Mateit Ghica, e o fe-meie vestita .-pentru cunostintile ei, intre care sintsi cele de medicina. Dar ea n'a ajuns sa stea inScaun de Domnie. Tar celelalte Fanariote"de cele mai multe ori, nici stiinta de carte, niciIndemanarile si talentele sociale care se g'asiailadesea la femeile din clasa superioara in tierilenoastre. Pe la 1750, fetele lui loan Callimachi,Calmasul, Dragoman al Portii, nu stiail numalsa se dea in scrinciobul atirnat de grinzile sa-lonului parintesc din Constantinopol si sa joacetout-de-table, panghelo on sahul, ci, dupa asigu-rarea lui Tott, oaspete obisnuit in casa lor, auun diac, speta de Invatator bisericesc", careprivigheaza si asupra pastrarii bunei rinduieli sia intregului savoir-vivre grecesc. Vor fi cusut insatot ele acele frumoase perne cu flori care i sepa'reat asa de aspre Ungaro-Francesului acestuiacu pielcica gingasa, si de Tott va fi gustat dindulcetile for ,, de trandafiri, de portocale si dechitru", cu lingurita de our cu coada de baga,ce statea pregatita pe masuta de la capatiiii.

n'an,

135

TV.

Femeile ea inspiratoare ale veehil noastrepoesii.

Nici cind apare noua poesie de dragoste, imi-tata dupa cea din Apus, rostul femeii in viAasufleteasca superioara a neamului nu se InnalVaprea mult. Pasiunile adevarate care curaVa si in-tares° sufletele, dupa furtuna for marea-ta, sintsi mai rare la. Iasi, la Bucuresti, decit in Parisulinspirator, unde femeile catre care se fac "inchi-narile poetilor se vad, se aud, se intilnesc, semisca. Usa iatacului ramine inchisa orb, intoemaica in Stambulul ce da tonul, se deschide cu ne-rusinare si cu infruntarea oricaril primejdii. lena-chita Vacarescu, cel in sirul de poet1 datde aceasta familie, e un bun gospodar cu multeneveste, luate si pentru averea orb inrudirea Ion.Puisorul canar" care se hraneste cu zahar",hrapind o aceasta e icoana, copi-laroasa si fada, in care-si infatiseaza, iubita, pecare o zarim, cu fard pe fata, cu multe juvaierela git si pe mini, cu de Coate cele 'n bucle, dor-mitind, in ceasurile libere de grijile easel, pe di-vanul de moda de Tarigrad i. Iubirea e pentruastfel de fiinti o petrecere, un mijloc de a intre-buinta vremea, o hrana data simtarilor trupuluipeste masura hranit si tinut bine. Prin ele niciidila, nici tragedia sentimentului nu vor patrunde

I V. chipurile de fewei din C. G. Mano, Dommente privitoare la familiaMano, Bueurestl, 1907.

d'intaia

136

In literatura noastra care incepea sa caute dru-muri noua.

La fiul lui Ienachi0s, Alecu, e zarva acasa: ofemeie, din neamul Dudestilor, care se plinge deinsulte si cere despatienie, un barbat care pu-blics invinuirile si plrile el ca nerusinate". Liralui sung supt multe feresti, prin glasul de foc alTiganilor pe can elegantul Vacarescoglu"forma turceasca ce ar corespunde formelor actuale,de mods francesa, in o u plateste pentru a-Iinterprets pofticios si asa de nerabdator lirismul.I se intimpla ca, in ceasul dulce al biruintei, safie tulburat de stapinul easel si al cuprinsului,care-1 face sa petreaca timp de o jumatatede teas, plin de fica, de bataie de inima si dedesnadajduita hotarire", tine stie in ce dulap onsupt-pat. Chinui-i", care se mintuie cu lesinuri",

cautatura' " care ,fura", ohtaturile dese" decare sufletul iese", acestea sint la Alexanthu,al doilea poet dintre Vacaresti, podoabele unuiAmor care miroasa a apa de toaleta. Doar inOglinda" de gasim un jot de idei care place:

Oglinda cind ti-ar arataIntreaga frumuseta ta,Atuncl si tu, ca mine,Te-al inchina la tine.

Al treilea dintre Vacarestii cu dar de poet, Ni-colachi, e un biet cocosat, care nu pacea jumroluri prime in comediile dragosteicontempora-ie.Iar eel de-al patrulea, Iancu, se adapa la izvoa-rele, mai racoroase, ale poesiei de madrigaluri dinItalia, in care mai traieste fineta concettista"a lui Marini din Adonis". Idila fetitelor" care

137

due ape , a ciobanasilor" gata sa li. taie caleasi sä li verse cofitele, a ochilor cu umed foe de-amor , a zefirilor " earl, ,calcind pe trandafiri",duo tainice soli' sufletelor ce se cauta, innobileaza,poesia romaneasca. Dar si acum eroinele de iubireideala on de puternica pasiune, in stare sa pres-chimbe o viata, lipsesc. Sufletele femeilor slatabsente si din noul joc de iubire.

Inspirat de Francesii cu lung' versuri melan-c,olice, dar fara fineta for de expresie, suspinaConachi in Moldova, depanindu-si barba. E uninchinator statornic al WI Amorie, pe care-1gaseste pretutindeni, cu arcul", sageata" sighimpul cu venin". Zeul este, cu darurile salesi cu poetul for de nopti nedormite si ochl des-chisi pang 'n zori, dar zeitele lipsesc. Pofta"singura cauta pe cele ma' multe iubite, ea plingodin vioare Vganestir pentru a cere milostivire" ,

si prin amenintari de-a muri: e gata a da ()riceparoala," , ce va fi calcata mini, obrajelului fru-musel". 0 singura data afii alt ton, nu al su-fietului ce se tiraste, momit de ispitele naturii,ci al celui ce-si pastreaza puterea de a judeca,demnitatea, mindria de om si de ba'rbat. Acumainsa, -fata de frumoasa mama a frumosului Cos-tachi Negri, e un curat prietesug", care se in-cheie cu o casatorie tarzie, urmata, rapede demoartea Smarandei, pe care poetul a cintat-o,Supt numele de Zulnia, cut colorit romanticon entat:

Ah, to -al stins, dulce lumina, din zarea ochilor

Tot pe aceasta, vreme, intemeindu-se societa-tile de teatru, femei din clasa de mijloc indraz-

138

nese a se inlatisa publicului in roluri de comedie_sail de melodrama. In comitetul de patronagiumuntean gasim si doua, femer: pe Ir Ma, sotiapoetulur Iancu VacArescu, si pe o doamn a, Castris.

V.

invatamintul fetelor la Inceputul veaculuial XIX-lea.

D3 fapt, laratamintul fetelor a Inc3put la nornumai odata, cu modele noua de petrecere, numaiodata cu ivirea libera a femeilor in societate, cuingaduirea convorbiril -tor cu b'arbatii, cu primireafor la danturile noua, cu impodobirea seratelorprin cIntecul for din gura, din harpa, din clavir,pianul de pe atunci. -Acest invatamint a Inceputnumai dupa Inlaturarea petirilor prin mijlocitoaresi logodnelor dupa porunca parinteasca, Intre dortineri earl-sr erat Ord atunci en totul necunos-cug. Cind a aparut ca o necesitate l'usage dumonde", atunci s'a simtit nevoia ca fetele sa in-vete, si fireste numar ce era in legatura cu aceastanoua cerinta: greceste, frantuzeste, cadriluri sivalturi, piano.

Pentru aceasta se aducea guvernanta: nem-toaica data nu putea sa fie francesa, ceia ce eraidealul. Inca de pe la 1780, a doua zi dupamarile balurr in care scinteiasera uniformele

boierii olteni cer cu staruinta si tin Cucheltuiala, mare astfel de invatatoare, care nicrele n'aveati vre-o scoala serioasa. Ca sa se vada

Ru-§ilor,

139

ce puteaa preda aceste raspinditoare- ale modelorapusene si in co imprejurari traiatI ele pe lingaelevele lor, dam conditiile in care, la 1_813, Scar-lat-Voda Callimachi iea la Curtea sa pe Elisa-beta de Belleville, nascuta Arnoult. Ea va staintr'o odaie lInga a princeselor si va avea asu-pra for autoritatea parinteasca". Va primi 250de galbeni de Olanda pe an, in patru soroace.Va avea o trasura la dispositie npentru a mergein zilele de serbatoare si Dumineca la bisericasi a visita une on pe prietenele ei". Va puteasa-si primeasca in toata voia cunostintdle afaradin oarele de studiu si de Curte". Contractulnu va putea fi sfarimat decit cu Instiintareacuta trei luni Innainte. Jar lectiile d-nei de Belle-ville vor cuprinde: morala, bontonul si cartilede literature cunoscute". Apoi, in al doilea rind,limba francesa, gramatica, cetirea, scrisul, stilulepistolar, elemente de istorie, de geografie si demitologie". Tot ea va alege pe dascalil de mu-sica, de desemn, zis mai de mult: deseniu", dedant, ,,si

Era grail sa se capete astfel de Invatatoare:cite una era platita de mai multe familii, la carecolinda pe rind, Be timpurit Inca, se cauta a setrimete fetele in strainatatel.

Aceasta nu se putea face decit in vre-un locaproape, supt o strasnica si sigura paza. Numaio manastire se parea ca ar fi potrivita pentruasa ceva. Deci vedem pe parintil olteni si mun-teni, pang si pe marele boier iubitor de Rusi

V. capitolul precedent, la sfirigt.

fa-

140

Constantin Varlaam din Bucuresti, dindu-si fetelela Sibiiu, la manastirea catolica de acolo, lacloaster". Matera" cutare era platita pentru ale invata, oh mai rapede, buna cuviinta sau ra-tarnicia sociala, limba francesa, limba german&(cite una mai invata, de voie, de nevoie, si un-gureste si vorbia, spune o scrisoare, asa, incitamesteca in fiecare elipa toate limbile pe carele auzise), apoi pianul Si dantal. Se trimeteatimaterei" pocloane scumpe rasaritene, odata cudulciurile de acasa pentru fetiVa, si era o marebucurie pentru parintele departat cind afla caodrasla lui stie sä se imbrace, sa se poarte, savorbeasca Intoemai ca o Evropeance. Fete lenaastre, istete, prindead iute aceste datini noua,

De la un timp Insa, Rominii pierdura lucre-derea in cloaster", despre care se zvonise totmai mult ca e in decadenta. Noroc pentru dinsiica numarul institutoarelor ce prisosiat in Apusse facea tot mai mare. Pana pe la 1830-40,ele nu incepura a deschide pensioane la noi. Laseolile frantuzesti din Rusia nu mergea nimeni,acea granita de la Rasarit fiind tot asa.de moartaatunci ca si astazi. Dar Inca de pe la 1800, cuajutorul Guvernului austriac, isi faceati o marereclama la noi scolile fundatiilor" si manasti-rilor din Galitia. La 1804 Inca, si Cistercieniidin Koprzywnica cereati scolari de la noi. Fetedin Moldova se dusera deci tot mai multe laLemberg, unde le asteptat bunele maicute de laSacre-Coeur, de la sfinta inima" a nduleeluiIsus" catolic. Acestea adusera acasa Inca ceva:graiul strain, de care nu se puteati desbara, jar-gonul franco-polon, pe care-1 colorati putin mol-

141.

dovene§te, §i, pentru luerurile terii, o uepasareaproape deplina.

VI.

Femel iraducatoare.

Cetitoarele de romane §i poesii din veacul alXVIII-lea nu se gindiail sa traduca. Fiicele lor,indemnate de noul curent de traducer' inceputde barbati, innainte §i dupa Indemnul, din 1830,lul Eliad, avura ambitia de a colabora la aceastainitiare a publicului nostru in lumea de idel aApusului.

Pe vremea end Ran, inteligenta fiica a luiVoda Carageb organisa o societate de teatrugrecesc dintre fiii §i fetele celor ma' bune familiidin Bucuresti si cind din Iasi II raspundea ini-tiativa lui Asachi, care facea pe domnisorii §idomnisoarele din aceia,si, claw sa joace in roma-neste prelucrarea sa de idila, "Viral aloe,Ruxanda, fiica doctorului Samurca, traducea, in1819, la 13 an', din nemtecte in grece0e Erastullui Gessner. La 1821, din greceste 11 preface inromaneste Zoita, fiica lui Adamachi Ioanu §i sotiaboierinaului Costachi Grigoriu, pe cind se afla incarantina la Sculeni. Ruxanda Samurcm a avuto innaintasa in chiar Domnita Rait-, care tradusecartea de educatie a doamnel Lambert §i In Eca-terina Rasti, care Inca de la 1816 dadea la Vienatraducerea unui joc de cart' geografic" pentru.Invatatura copiilor.

pi

142

In marea opera de traducer' de dup.& 1821,principatul muntean nu da niciun nume de fe-meie. In Moldova se deosebeste fiica, deosebit debine crescuta, a lui Asachi insusi, ErmiOna, carefu mai tarzia doamna Mavrocordat si doamnaEdgar Quinet. Avem de la Ermiona Asachi o_Rorie sfinta din 1840 si Istorioare morale.

Din aceiasI familie, Catinca Asachi, nascutaTinta, da Istoria Greciet, a lui Goldsmith, si chiarElena, sotia, de origine germana, a scriitoruluitalmaceste o Enticlopedie incepatoare pentrutinerimea romaneasca care invata limba frantesa," .

Elena Asachi a scris si musica pentru Dragos",opera a barbatului ei. Inca din 1834, Ermionajucase intr'o pies& de ocasie, cu musica iaraside Elena, pentru Generalul Chiselev, presidentulDivanurilor Principatelor, impreuna cu AristiaGhica si cu Maria Cantacuzino sau Marieta, acarii biblioteca de cart' francese o cunoastem sicare poate fi doamna din dedicatie MarioareiFlorioarei" a lui Alecsandri. Mai tarziu, bunicamea, Elena, fiica Marelui-Vornic Iordachi Draghici,da o versiune a lui Adolphe" de Benjamin Con-stant; alte traducer.' ale el s'at pierdut in ma-nuscrit. 0 d-soara Crisianovschi publica Adela-ida" lui Augustin Thierry. Maria Burada, nnas-cuta Isaceasca", tiparia la 1849 o traducere dupa,Bouchardy, Clopotarzd de la Sft. Pavel, piesa carese jucase la Iasi in anul trecut. Iar Catinca Vo-goridi, sotia Caimacamului dusman al Uniril, dadea

Nicolae Ionescu spre editare poesiile lui Co-nachi, tatal ei.

Dintre femeile muntene, cea d'intait traduca-

143

toare pare a fi o Simboteanca; ea publica in ro-maneste Dracul A5Ichiop al lui Lesage. Peste citivaani, o doamna Ipatescu are curajul de a de-monstra in revolutia bucuresteana din 1848. lar,in Moldova, peste putin, o femeie, Sofia Coce,apare colaborInd la toile tineretului, cu articoledespre morala public& si patriotism. Actrite marl,ca Nini Valery, se ridicara dintre elevele celor

scoli de arta dramatics. Aceiasi gene-ratie va da curajul in a juca rolurile cele mai grelesi talentul de orgauisare al Fanii Tardini, moartadaunazi la Galati. Doamna Maria Rosett', En-glesa de nastere, din familia Grant, Incepuse aedita o foaie pentru tineret: Michelet a consacratpagini frumoase acestei femei de o extraordinaryenergio.

VII.

invatamintul fetelor In epoca Reg-ulamen.-tului Organic: Pensioanele.

Regulamentul Organic din 1832 deschide o eranoua: cu el se poate zice ca incepe in adevarinvatamintul fetelor in Principatele romanestl.

Innainte de a vedea insa cum se alcatuiestepe incetul scoala de fete a StatuluT sag pensionulcu program de Stat", sa vedem putin pe celeintemeiate la not de straini si de strain in ace-leasi conditii cum se faceat si conduceati scolilela el acasa.

Inca de la 1830, cumintele, patTiotul si ce-titul mare boier Dinicu Golescu, care calatorise

d'intaira

144

pun Aideal si OM in Bavana, in Svitela, cu-legind multa invatatura pe tale, se, gindise adeschide in casa lui de la Belvedere, in margeneaBucurestiloi, o scoala de fete pentru 20 de eleveewe, in sese any, ar fi invatat, Cu moial", /o-mane0e, frantuzeste, italieneste, nemteste, pi ecumsi aritmetica, geografie, istoue sfinta ca si istoriea, lurnii, letonca si poesie, cu ajutatoatea lor,mitologia,, se pi evedeat, pe linga ante ,de agre-ment'l ca musica, pictura, dantul, invatatuirpractice de croitorie, cusatorie si economia cas-nica Toate acestea pentru 100 de galbeni pe anAsezamintui era sa alba in fruntea sa si pe pas-torui calvm din Bucuresti, garai, supt efoua unuiho,ei

Dal Golescu nu tiara va.da aceasta mmunataalcatune, al Garth' Sind smgur 11 face cea marmale cmste

Cea scoala pentru, fete in Tala-Roma-nesca fu Infinitata de Francesul J- A Valliant,de pe inma canna au folosit sl invatamintui sihteratin a noastra 0 - conducea sotia WI Valliant,cate a scris pun 1850 st niste principy asupiaeducatiel, ce au ramas netiph'ute Nu ei a nu-mai un pensionat cu soolante interne, care saplateasca, ci, ,natal in 1844, si o scoala defete slat-Luta Valliant putea, sa insemne in, acestan in cartea ,sa despre ,,Romania, pe care oprev-edea, la Romanic , 48 de scolarite cuplata in ,penslon", iar in scoala gratuita ane-Nate 158 (2) de eleve externe La aceasta seintimpina nurnai tier profesori, pe cind ceataiu avea sese

Pensionatul Valliant era amemntat a se inchide

d'intii&

Boieri din neamul WisgrabeVilbr David, latal Jul Preda BrincoveanuStanca, mama lui. Constantin-VocIA Brincoveanu.

,"N--k 4

# 40'MO wawa IE

;`r"'rvi.

4

n vijEV:r.R.: 4 r.n

nim RtG

irier

11111.

1

t=x,

Dvi1.%

1.

"11

n° 4:1 El'

.

44 4.4 1 £.4

i

145

la 1836, iar in acelasi an mergea binisor pen-sionatul rival: de Comb le-Bonnet (60 de galbenipe an), la care se invata si mitologie si geogra-fie si lucrul cu acul", ba chiar nemteste, gre-Geste, pang si romaneste. intro eleve se IntIlnestesi numele aristocratic al Elenei Mavrocordat.

La 1839, fetele invatati la Bucuresti numai indoua pensionate straine, dintre care unul, cu 8eleve, era in mahalaua Cismegiului, iar altul, cu20, linga Biserica Ienii. Nu era Inca al Anei Ja-cobson, sotie de polcovnic rus, Intrat in rindurilenoii ostiri pamintene. Directritele" de atunci Sintdama de Comb le" si sotia lui Valliant. In 1840subventia ce li se dadea for trecu asupra uneiconcurente, Carolina Buvelot.

Toate aceste scoli se inchisera pana la Revo-lutie, si dupa 1848 nu mai intilnim decit pen-sionul Jacobson, apoi al contesei de Grandpre sial d-nei Malanotti. Scoala de Stat a Elencai Ve-cereasa era mai tarziii si ea un simplu pension.Nu stiii tine va fi fost Marie Tepeaghioasa" din1852, dar o doritoare de a Linea pension era peacelasi timp si doamna Elisa Blarenberg, careprimi chiar o subventie in acest stop.

Cel d'intaiil pension de fete din Moldova, sieel d'intaiti din toata Rominimea pe care sa-1 fiIntemeiat boieri romini cu gindul de a da inacelasi timp o crestere aleasa si deplina si ocrestere morala, e acela care se deschidea inAugust 1831 la Iasi, supt conducerea SlugeruluiTeodor Burada, si e sotiei sale, rnepoata Serda-rului Chiriac". Burada, tatal d-lui Burada, cerceta-torul teatrului si. musicei noastre mai vechi si fostul

146

profesor la Conservatoriul din Iasi, dadea pensio-nului chiar locuinta sa din Sararie, ling& BisericaVu 1piI, ,pe muchea dealului", N'avea loc, spunechiar in prospectul sau, decit pentru cinsprezecescolarite, de la care cerea 60 de galbeni pe an.Fireste ca nu puteat fi primite decit fete deboieri, nit' macar de boierinasi, cad scoala era ,, o

pansione de nobile dimoazele", cum se intitulailsi altele in strainatate. Se fagaduia, pe linga dis-ciplina si ingrijire: bune regule orinduite" si,indemanarl cuviincioase", o deplina, educatie inmoral", cursuri de stiinta si de musica si In-drtarea suptirilor limb' de convorbire de prin sa-loane: greceasca intaiu, iar, in rindul al doilea,frantuzeasca; Burada insusi era profesor de pianosi de ghitara. Cele d'intaill care ail fost inscrisesint urmatoarele: o fata a Vornicului Sandu Cru-penschi, doua nepoate ale Vornicesel CasandraNegel (poate si ale Vornicului, raposat, SerbanNegel, fratele Mitropolitului Veniamin, in care casele erat fetele unui alt frate dintre Costachesti,Mateit, cel ce se pricepea la hotarnicia mosiilor),doua fete ale Aga' Mihai Veisa, apol fiica va-duvei Ruxanda a Spatarului

Nu still cit a tinut scoala sotilor Burada. Pestecitva timp insa, Francese sau Frances', chiar sialtfel de strain', venira sa intemeieze in Moldovaalte pensionate, in care greceasca nu ma' aveaniciun fel de chemare. La 1844, eras trei scolide acestea, cu limba de propunere numai fran-cesa, si 92, de scolarite urmaii la 11 profesor' siprofesoare. Ce se propunea, se poate intelege:conversatie francesa, dant, musicaadeca, piano,prea putina geografie si istorie, in sfirsit Ce tre-

Ma lain.

147

buia pentru a face dintr'o mica, salbatece opapusa de lume, o podoaba de salon.

Nu era una din aceste scoll care sa n'aibaun ajutor de la Cirmuire. La 1834, Valliant, ea-ruia i se fagaduisera 3.000 de lei, primia de doulon pe atita, pe cind, in Moldova, se dadea di-rectoarelor de pensionate o subventie anuala, decite o mie de let Totusi numarul elevelor nu sementinea: in 1833 erat 83, in 1838 abia 23,peste sese ani iarasi el atingea aproape suta.

Dascali e strain mergeail si acum pe la ca-sele boierilor, unde, pe de alt parte, closealil depe la biserici invatail pe fete cetirea cu stoveromanesti" pe ceaslov" pentru putea facesingure rugaciunile cele mai grele. 0 lista deprofesori din 1829 inseamna la Bacail pe MmeMoser, la Birlad pe Mme Ana Bourguilon. In Iasichiar aveail pensioane trei straine: d-na Sac-chetti, a profesorulut de frantuzeste de la Stat,d-na Chambonnaud si d-na Gore; tot pe atunciera sau se inchisese de curind numai, pen-sionul Joye, unde se invata si nemteste. Profe-sorul de la Academia Mihaileana, coleg cu Sac-chetti, Costinescu se intorsese din Paris casatoritcu o Francesa, si se dadea vole, in acelasi an,si d-nei Ana Costinescu a deschide un not pen-sion de fiice de boleti".

La 1845-6 aflam pe aceleasi directoare ca maide mutt, dat, pe ling& ele, pe Eleonora Asan,Amelie Webel, Smaranda Bacinschi.

a-si

148

VIII.

invatamintul public al fetelor In epocaRegulamentului Organic.

Regulamentul Organic prevede §1 n§coll ince-patoare" sau ,primare" de fete §i un institutmai innalt, o casa de cre§tere pentru cincizecifiice sarmane ale slujba§ilor Statului, care IV voravea acolo locuh4a, hrana §i cre§terea dupa unchip cuviincios". Rinduiala scolilor publice mun-tene, alcatuita prin ingrijirea viitorului Voda Stir-

prevede ca patron o persoana din cele maiinsemnate", irichiriarea unui local, plata de 65de galbeni pe trimestru. Va fi o ,directorite, osuptdirectorita", doua dascalite", un economi un casier. Muieff §ezatoare in launtru in pen-

sionat" vor da, in afara de personalul obipnit,lec0 de Invataturile de petrecere de vreme,precum slut musica §i jocul" (dantul). Scolaritelera caror vest& va fi intre septe §i doisprezecevor urma, un curs de cinci ant Regulamentul cu-prinde numai cetire, scriere, luau de mink rin-duiala innalta scrierea la rangul de ,caligrafie",pastreaza lucrul -de mina, care merge pang la ul-tima clasa, ca un articol Insemnat al progra-mulul, si incepe cu gramatica §i aritmetica. Pan&la anul al III-lea, se preda numai in frantuze§te.In acesta de-al III-lea, urmindu-se cu aritmetica,pornindu-se cu geografia §i studiindu-se ortografiafrancesa, se introduc cetirea §i scrierea in limbaromaneasca" si catehismul predat in aceiW limb&a tern. In anul al IV-lea se scrie, in al V-lea se

ben,

ant,

149

compune in romaneste, dar studiul istoriei dincel d'intaiii, al aritmeticii aplicate, ca si al is-toriei naturale, al morale', supt forma, de invarVaturi, al contabilitAil (tinerea re.ghistrelor") sefac in frantuzeste: anul al DT-lea are in programsi compositil in aceasta

Altfel, in acest program, patat de nei*legereapentru folosul studiilor privitoare la limba, laneamul, la trecutul nostru, trista maimutariea programelor de pensionate ale strainilor , sevede cu multamire o noul practica, de mult pier-duta, spre paguba economies casnice si a tuturorlucrurilor de pace si de multamire, de fericire fa-

ce pleats dinteinsa. Azi nu se mai invataca un studio deosebit, contabilitatea, azi

nu se mai da o luare-aminte specials compune-rilor, azi Invataturile morale" se fac mai alesde forma; data se pastreaza deseniul", i se damai mult un rost de lux si de parada, decit unulajutator la atitea nevoi si greutag ale vietil oa-menilor cu o situatie mai modesta (cad invata-mintul public sail privat al fetelor nu trebuie sale preg4eascb, a fi sot'' de milionari). Regula-mentul din anii 1830 prevede, cu o intelepciuneprosaica, ce nu trebuie despretuita, in anul alV-lea, in clasa cea mai innalta, si un foarte in-semnat articol de program, cu totul parasit as-tazi si ajuns un articol de specialitate: meste-sugul cuhniei". Si e bine sa reproducem in in-tregime ce se spune mai departe pentru anulcomplementar ce s'ar petrece institut: Dupaacest curs de cinci an', fetele ce

vor

raraineamai multa vreme in pensionat se vor indeletnicia invata cele mai buu,e mijloace ce se cuvin a

irk

.vor

150

se intrebuinta la cresterea fisica si moral a co-piilor si economia easel' pentru °rice priveste laIndatoririle unor sotii, unor mume si unor stapinede case.

Se prevedea si primirea de bursiere, dintre fe-tele functionarilor cu purtari deosebit de bune,dar ele nu se vor Linea din banii Statului, cidin aceia cari vor prisosi de la platile solventelorajunse la un anumit numar.

Plata personalului nu era mare: directoareaprimia 500 de galbeni pe an, ajutoarea sa 250,iar dascalitele" cite 200.

Pan& dupa revolutia de la 1848 nu se infi-intasera Inca scolile de fete ale Statului in Bu-curesti. In Iasi insa, Sturdza, careavea multe insusiri de bung gospodarie pe ling&pacatele lui foarte bine cunoscute, Mouse, Incadin anii 1834-5, o scoala de fete, care avea, in1836-7, 72, iar in 1839-40, 81 de eleve in patruclase. Asachi, care era inspiratorul si sfatuitorulDomnului in tot ceia ce privia scoala, avea deBind sa pregateasca, si invatatoare pentru scolileprimare de fete, si pentru aceia el lasa ca patruscolarite sa urmeze la scoala normal& a invata-torilor pe socoteala Statului.

Scoala din Iasi era potrivita pe trei ani, pentrufetele orasenilor", nu pentru cele de boieri.Limba de predare era numai cea romaneasca;materiile erail cele elementare: cetit (si cu literelatine), scris, sqcoteala, catehism, Intliele cu-no§tinti",totul dupa metodul lui Pestalozzi",,,tinerea izvoadelor de cheltuiala casnica" si deo-

Mihail-1-110(h

151

sebite invataturi a' iconomiei si a' industriei cas-nice". Urmarea la biserica era neaparata, darmai ales nfacerea caltunilor, cusutul de earnest,de straie, cusutul la gherghef, tapiseria si altelucruri folositoare pentru casnicia economica".Anil de studiu trebuiair sa fie de la 8 la 15.Corpul profesoral era alcatuit din dascalite deluau de mina, una strains, madam Elisa-beta", avind in fruntea for o maica, si din doiprofesori pentru studii. Se dadusera doua rinduride case in curtea bisericii St. Ilie. Se prevedeainsa mutarea la Dancu, unde se lucrara douaBali pentru a primi pang la 200 de scolarite sia da si locuinte pentru dascalite". Cele tree maibune absolvente erat sa primeasca un fel dezestre, in sums de cite o mie de lei.

Inca din 1835 se dadea un mare examin, cuvenirea Domnului si Doamnet-patrone, cu ghir-lande de flori", esarfe cu vopsele nationale" siun mic discurs de Zoita, flea de 10 ant a ra-posatulut econom Eftimie", dupa sfaturile dasca-lilor de studii: pa.rintele Ion si Samoil Botezatu.

Dupa acest examin se tocmesc insa forte noua:un politehnic strain, special in lucrari de tears,in vapsitul panglicilor, in spalatul fin, in scosulpetelor, ncuratitul si IncreVtul penelor", ba chiarin lucrul figurilor in solzi si tot lucrul de car-ton", pe dud vrednica sa sotie se pricepea lacroitul si cusutul de neapele, bonete, tocuri,rani, frese si... baiadere".

Pentru aceasta scoala de fete din Iasi alcatuiprin 1838 acel indoit manual de Istorie sfintesi Istorioare morale" Ermiona Asachi. Directiascolit o avea pe atunci ,,madam Elisabeta",

pa-

152

Elisaveta Alexandrescu care muri tocmai in acelan si la mormintul careia vorbi eleva Profira Tom§a.Si urma§a Elisabetei, madam Fotino", fufemeie vrednica, §i la examinul din 1839 seluaii in primire nu mai putin de 449 de bucatide felurite cusaturi, tapiserii, flori, capele si straie".0 parte din aceste lucrari fu dusa Domnuluiacasa, la Belveder de Socola", de o deputatiea §colii. Botezatu, innaltat la rangul de Serdar,era conducator de studii, parintele Ion fuseseinlocuit, pentru Inceputuri", cu diaconul Bucur,iar politehnicul Stayschi urma si mai departe cual saii deseniti de flori §i peisajuri".

Nici §colile primare, de mult timp fagaduite,nu se adusera intru indeplinire la Bucure0i. Unilparing cerura, aducindu-si aminte de ceia ce seobisnuia pe la 1830, cind baieti de 6-20 de anise aflail la lectiile dascalului de la manastireaColtei linga fetite de 6-10 ani, ca fetele for sapoata urma la un loc cu scolarii, dar Cirmuireacrezu ca a§a ceva nu se poate, §i raspinse ce-rerea.

La 1840 intait, Eforia Scolilor muntene gaside cuviinta sa se gindeasca §i la §colile de fete.Cunosc,ind ca. acum este vremea a se lua ma-suri si pentru inva,tatura sexului femeiesc", eapropune a se infiiinta celi de intaia invat-ya-tura" , §i anume in niste incaperi ce se aflatigoale din casele bisericil Sf. Spiridon Not. Eravorba deocamdata numai de o scoala de feteexterne, unde sa se invete, dupa metodul lan-casterian, cam ceia ce se invata in scoala si-milara de la Iasi. Aid era sa fie Ina, un singur

o

153

Invatator romin", platit cu 150 de lei pe lunasi o femeie care sa stie carte si sa alba stiintade feluff de lucruff de mina", locuind, ca si din-colo, chiar in scoala.

Dar nu se gasira bans, si acest intaiu proiect,ca si altele care-1 urmara, ramase zadarnic.

Daca a fost aid o scoala de fete pentru sa--race, cu program practic, simplu si folositor,aceasta se datoreste Doamnei lui Stirbeit, Elisa-veta. La 1843 ea intemeia un institut de edu-catie, pe care-1 punea supt conducerea Germa-nului Limburg. Vre-o suta de eleve se adunarala scoala et Abia la 1850, a doua scoala fu ase-zata intr'o casa din coloarea de Negru. Si intr'unasi in cealalta, se primiat fetite intre 9 si 12 antCrain se vede, slujise exemplul scolis iesene de laSt Ilie, pe care o cunostea de sigur DoamnaStirbeit, o Moldoveanca.

Legea din 1847 a lui Bibescu prevedea inte-meiarea pensionului 'oficial, pentru 12 bursiere,pe socoteala Eforiei ca si a bisericii Sf. Spiridon,pomenind si gindul de a se mai face astfel deasezaminte si in alte parti ale Principatului.

Anul 1848 apuc'a insa scoli de fete numai inCraiova, Slatina si Ploiesti, si nu se pare ca s'arfi intemeiat altele dupa restabilirea linistii Do-rinta revolutionarilor de a ma,i face in Bucuresticite o scoala de fiecare coloare, afara de scoalaDoamnei cetatenei Stirbeite, si de a da cite oscoala de fete fiecarui judet ramase zadarnica.Mal tarzit, singura Primaria din Buzall face o§coala de fete romaneasca. In Braila era numai

154

cea greceasca, intemeiata de binefacatorii Penetisi Zurmali, prin anil 1840. Abia in 1859, dinfondurile brincovenesti se fac cinci *coil de fetein trei orase oltene (CerneVI, Tirgu-Jiiului, Rim-

precum si in Pitesti si Tirgoviste.

Supt Voda-Stirbeiii se alcatuise un projectpentru intemeiarea scolii de fete a Cirmuirii, era-dindu-se si un local pentru douazeci de eleve,parte cu banii Eforiei Scolilor, parte din venitul,inchinat si fetelor sarace, al manastirii Sf. Spi-ridon Not. Deocamdata insa, se inchirie o casaa vestitului bogatas Manuc, pe strada cea marea Tirgului-de-afara. to 1852 se facuse si listapensionarelor, fete de ofiteri si functionari, invrista de 5 pan& la 14 ani. 9 externe se adau-sera la bursiere. Dar, aducindu-se din straina-tate ninstitutrite", directia se dadu d-nei Jacob-son, contopindu-se deci pensionul Statului cupensionul ei eel vechiii. De si se alesese lingaCismegit tin loc pentru scoala cea noua, ea nu_se intemei6 niciodata.

La Craiova era mai de mult scoala numitaLazaro-Otetelesanu, dupa 'cei dol ctitori al aPentru conducere se adusese Wi]helmina Dahlen.Aceasta pleca insa de acolo, si veni la Bucu-rest. Numindu-se o directoare noua, programulscolii craiovene fu unificat atunci cu al celei dinBuctuesti. D-na Dahlen fusese inlocuit'a cu o d-naMassenza, foasta profesoara la scoala catolica dinBucuresti, apoi cu d-ra de Villeneuve.

La 1843 scoala din Iasi capatase atita des-voltare, inch avea, pe linga cursul lancastric"1

nicu-VilciI),

155

al clasei I (cu 43 de eleve), un curs normal I"(cu 33) si un curs normal II" (cu 17). Er'acum patru dascalite de lucru de mina (si oElencu Boian, o Anica Poni, o Catinca Fabian)si un not profesor in locul preotului.

Supt Caimacamul Vogoridi, urmara Intemeierilede soon' de fete (cu 2 si 3 clase), pang si laOcna, la Ismail, la Bolgrad, sail la Tirgu-Frumos,cu puteri date de scoala centrala. Scoala "aveaacum si o clasa a VI-a si un curs de peda-gogic innalta in limba francesa": elevele, menitesa fie profesorese sail crescatoare" Intr'un sensmai Innalt, faceall practica si In scoala. Direc-toare era Francesa Elise Barbe Andree, cu treiprofesoare, Intre care recunoastem pe d-na Boian;preotul Poienaru, de la vechea scoala sturdzeasca,preda Inca religia si aritmetica; d-na Clara Dul-nischi Stayschi pastra desemnul si se adaogiseraInca trei profesori.

Si Domuia noua a lui Grigore Alexandru Ghica,veni cu un not program pentru intemeiarea descoli de fete. Potrivit cu dorintile reformistilor dela 1848, se hotaria asezarea de scoli primarein fiecare resedinta de judet, incepind cu celesese centre mai marl ale Moldovei, afara de lasi,unde era' sa mai fie doua scoli, pe linga, a luiMihai Sturza. Una din aceste scoll era sa, senumeasca: Scoala Centrala, si acolo se adaugia,pe ling& materil elementare (intre altele, pentruintaiasi data: ,,geografia si istoria patriei"), pelinga canto si lucru de mina, pe linga contabi-litate, si. o ,limba straina", care famine a sealege dupa nevoile timpului. La aceiasi scoala

156

va fi un internat mai mare, unde vor sta elevecare, dupa cursul obisnuit, acum de cinci an',vor mai urma, timp de alti do' ani, pedagogic

dupa citeva luni de practica, vor fi si elevaVatbare.

Scoala Centrals a trait Inca multa vreme invechea cladire din marea gradina, cum. to urcila Sararie, si profesoarele din vechea genergiemoldoveneasca au plecat Coate de aid.

Femeile In literatura romantics.

Nici la eel d'intait romantic', figura clara, in-minata de un curat sentiment, a iubitei nu apare.Poesia de iubire a lui Grigore Alexandrescu setine Intre nelamurite rivniri catre vedenii ce nuse coboara niciodata, si complimente in ton pro-saic. Cirlova, de si ofiter, are in vedere mai multmine de trecut si steaguri de viitor. La Rosettitinar e insa, supt inriurirea demonismului byro-nian, o nra pornita din iubirea batjocurita sistrasnice blestemuri pe urma necreclincioasei. nosingura cununa ne-ar fi Incununat ", striga el ace-leia pentru care uitase o clipa cele trei blondine"si cinci oachese" necesare permanent vie#1 salesentimentale. Boliac nu inseamna nimic in liricade iubire. Iar la Bolintineanu in fiecare bucata dedragoste e acelasi chip de o frumuseVa si o fra-gezime ca a figurilor ce impodobesc °utile desapun.

Numai prin cintecul de iubire, pe rind sfios,

in-si,

IX.

157

plin de nadejde, triumfator, zguduit de temere,desnadajduit, inseninat pe incetul dupa pierdere,al lui Vasile Alecsandri catre Elena Negri, prie-tena, iubita si cea pierduta in neagra vesnicie",Erica romaneasca a dobindit o superioara valoaremorala. Sora lui Costachi. Negri, crescuta la Iasisi la mosia parinteasc'a Minjina, intr'un mediustapinit de poetica prietenie a lui Conachi, aveainsusiri sufletesti care o faceau vrednica de oastfel de simtire a unui astfel de om. Se stinsela Constantinopol, in 1846, lasind amintirea pecare poetul iubit a facut-o neuitata. De acuminnainte, afara de legatura, pe care nu o va puteamarturisi, cu Margarita, sotda altuia, Alecsandrinu va mai face, ajuns poet de salon, decit di-bace complimente innaintea acelora care incapcu tot sufletul for in saloane.

Fiicele lui Doxachi Hurmuzachi, ca d-na ElisaSturza de la Dulcesti si Eufrosina, mama poetuluiPetrinO, ail inriurire asupra scriitorilor erei noua,iar peste Milcov Anicuta Manu, nascuta Ghica,sotia lui loan Manu, a fost ocrotitoarea stator-nica, a literaturii romanesti: ei i-a dedicat Eliadcea mai frumoasa poesie a sa, ZbunZtorul. In fa-milia Mavrocordat din Iasi, iubirea pentru cartesi arta era o mindrie a tuturor membrilor ei.

158

X.

Soon noua si partea noua a femeilor Inviata neamului.

Legea din 1864 crea scoll de fete in oraselede resedinta, cu o directoare si o singura pro-fesoare, avind apoi profesori de canto si catehism;satele cele marl singure erau sa, alba o scoalade fete deosebita. In resedintele cu liceie vor fisi scoll secundare de fete" cu directoare, su-perioare de claw" si profesoare sau profesori. 0singura, limb& moderna dupe alegere", va fiobligatoare; pedagogia se va preda in anul dinurma, pentru viitoarele profesoare numai. Toateaceste scoli vor fi internate, cu stipendil si plate.Scopul de capetenie e maxttnisit a fi acela de-ada institutrice" secundare".

Era, cum se vede, o lege cu totul gresita,care margenia cunostinta de carte mai innaltala fetele care puteati plati sail la un numar res-trins de bursiere. Ea amesteca scale normaleale profesoarelor si invatatoarelor cu scolile pentrucapatarea unei culturi mai deosebite, fare stoppractic, si silia oarecum pe toate fetele a con-cura la slujbe.

Se uita necesitatea unui pension de lux pentrufetele bogate. Se laza pe planul al doilea inva-tarea limbilor pentru cetirea in original a maimultor literaturi. Se despretuiail artele de agre-ment" : dantul, canto, pictura. Gospodaria, vecheacuhnie", cusaturile dispareat.

sfirsit, un program gresit Inrai lucrurile,impunInd fetelor aceleasi materii ca si. baletilor.

In

scolii

159

Era un singur aceasta scoala innaltapastra caracterul romanesc in toata deplinatatealui. Din lupta intre sistemul muntean frances sieel moldovenesc national, acesta invinsese.

aceasta vreme, a doua jnmatate a veacu-luI trecut, nu scoala formeaza scriitoare, ci eledatoresc indemnul for de a se manifesta literarunor imprejurari exterioare. Astfel d-soara MatildaCugler (na'scut in 1853), imitatoarea fericita alui Heine, creste intr'o familie germana, jar Ve-ronica Allele (nascuta la 1850, din parintI arde-leni, Cimpeanu), innaltata prin tubirea pentruEminescu, creatorul poesiei lirice cu puternicapasiune si inteles mistic, raspunde cintarilor lui,fara care de buna seamy sufletul el superior arfi ramas mut. Julia Hasdet, spirit de o uimitoareboga0e pentru vrista el, Elena Vacarescu, stapi-nitoare pe deplin a retoricei poetice francese, da-toresc scrisul for cresteril in Paris, caruia-I siapartin literar. Tot astfel, cu mult innainte deele, Dora d'Istria, fiica Banului Mihai Ghica si aunei Faca si sotie, separata de fapt, a unul printrus, femeie cu un superior talent de asimilare side compilatie, care a scris istorie, calatoril, con-sideratil filosofice, sociale, morale I, in limbilefrancesa si italiana, nu apaqine natiei noastre,find un produs al cosmopolitismului liberal siromantic de la 1840.

Scoala dadea doar institutoare arabitioase, careimbracat banalitatl in versuri si prosy fara, ade-varata frumuseta si energie, puind totdeauna peplanul intaiu revendicarile, destul de ridicule in

Despre femeile in Orient-, despre Svilers, despre eiluglria risiriteanit,despre Albanesil in liorniin:a, etc.

In

160

starea noastra culturala, soeiala si politica, alefemeil romine" I. Inriurirea acestor idei in stra-

turile de jos ale societatil se poate vedea in ero-inele-cetatene ale lui Caragiale.

In sfirsit predicarea ideilor socialiste de Con-temporanul din Iasi aduce cu sine si aparareadrepturilor femeil" in genere, fara deosebire na-tionala, dupa formula acestei scoli de cugetare.Doamne si domnisoare scria cu Indrazneala in pa-ginile revistei iesene, mai mult polemica, uitindmai cu totul reserva cuvenita, 8exului lor. In stilpopular, cam neIngrijit, a publicat multe povestiri,dintre care unele nu fara, interes, d-na Sofia Natdejde, o autodidacta staruitoare.

In Ardeal si Ungaria, exemplul Sasilor Indeamnala scris femei de o cultura deosebita, ca d-naConstanta Dunca, autoare de articole morale, ingeneratia veche, si, in cea de acum, altele, deun talent literar real, ca d-soarele Lucretia Suciu,Maria Cuntan, Maria Cioban Si Ecaterina Pitis.Povestirile doamnel Constanta Hodos nu sint ins-pirate de mediul femeiesc de la noi. Un intregsir de poete au astazi locul for in literatura ro-maneasca din Regat.

Maiestria neintrecuta a dictiunii, mladierea jo-cului, arta Infatisarii fac, in teatrul not, gloriad-nei Aristita Romanescu.

1 Maria Flechtenmacher, Eufrosina Homericelnu, etc.

161

XI.

ineheiere.Vechea stare de lucruff, daunatoare pentru

rolul pe care femeile ar trebui sa-1 joace in viatasociala, morale si culturala a natiei, inriuresteIns& si pana astazi invatamintul fetelor la noi;relele de atunci au urmari pana astazi; culturafemeiasca, ce se dobindeste prin scoff nu poatescapa din acele vechi catuse.

Gael e vadit ca scolile de fete nu pot fi decitde patru feluri, care nu trebuie a se amesteca:

Scoli de lux, pentru bogati, ale caror fete n'agdreptul de a se instraina, in chipul, cu adevaratscandalos, care revolt& astazi, precum ele n'a4dreptul de a primi o cultura religioasa, straina delegea familiei si a teril for 1.

Scoli de cariera pentru ca sa *net cinevala un loc in invataraint.

Scoli de meseril, pentru a putea inlocui pestrain si in meseriile exercitate de femei.

Scoli de cultura in adevar femeiasca: culturaa inimii, cultura, a sufietului imbogatit si facutmai fin, mai ales prin literature si arta, culturapractice, din acea veche cultura, despretuita azi,a anilor 1830, prin care femeia poate fi in ade-var minglietoarea barbatului obosit de lupte, mamaunor copil pe cari e chemata a-i pregati pentruviata, stapina adevarataiIntre cele patru ziduriale easel sale.

' Striae' asp. to 1907.

162

Astazi n'avem, in invkamintul de Stat ca §iin eel particular, niciunul din aceste tipuri, care-0all fiecare rostul lor, curat, desfacut de arneste-curl.

De aid resulta ca:a) Scolile de lux le cauta bogatil, cum am

spus, in strainatate sat la calugariOle francesesi germane de la nos.

b) Scolile de meseril sint Inca, mai mult oforma zadarnica, find -coplesite de carte teoretica.

c) Sco lile de cultura nu exista, si o societateintreaga se resimte de aceasta.

d) Jar scolile de cariera, dad, preg'atesc inaceiasi masura ca scolile de baieti pentru ca-riera urmarita, napadesc fara, dreptate si distrugramuri cu mult mai folositoare ale invatamin-tului femeiesc. Ele strica in mare parte viata ace-lora care le-all urmat far& a-si face apoi o ca-riera, prin aceia ca, fara cunostintile placute allcele folositoare, dati un balast stiintific de caree legata totdeauna trufia.

*In desfacerea deplina, a acestor tipuri de scoli

pe care se cuvine sa le lege numai respectulpentru sufletul femeiesc, pe de o parte, iar, pede alta, cultul a tot ce este romanesc , inaceasta desfacere sta viitorul invatamintului fe-meilor in Romania si viitorul femeilor noastre Incultura nationals, menita sa se afirme si sa seintareasca din ce in ce mai mult, ajungind te-meiul insusi al fiintei noastre ca, popor.

VI.

MANASTIRILE DE MAICE.

Nu-mi amintesc sa fi gasit vre-o calugariCa inMoldova In vremurile cele mar vechi. Ceacalugarita munteana pe care am intilnit-o e sotia,pomenit'd §i mai sus, a unui barbat fost calugar,Vlad-Voda cel evlaVios, ctitorul de manastiff.

Pe atunci ins& nicruna din ele nu era pas-trata pentru femeile ce ar fi vrut, de durerepentru mare pierderi, de desgust pentru nea§tep-tate §i hotarltoare desilusil, de rivna pentru nein-trerupta ruAciune catre Dumnezeil, or macardin saracie, din lips& de ajutor, din suferinta fi-sica fara leac, caute locul de adapost undesimtiri de o potriva sa se poata ascunde in-naintea lumil curioase sari indiferente §i, inteomare lini§te, intrerupta numar de zvonul armo-nios al cintarilor, de tristele §oapte ferite, de mar-turisirea upratoare de sufiet, gindurile s'a, se in-senineze §i inimile sa se potoleasca, fara a§tep-tarea alter bucuril sari alter fericiri.

Vor fi mers unele din calugaritele de la notIn la' ca§urile care peste hotare erail deschisepentru astfel de fugare innaintea lumil aspre sariJieintelegatoare. Atitea ins& vor fl trait dup&

sa-§I

166

norms monahale pe m*ile lor, in singuratecaviata de pustnicie.

Asa va fi fost si situatia Doamnei lui Neagoe,cind ea ajunse calugarita Platonida, clad, suptacest nume, ce se ceteste pe piatra unui mormintde la Argm se ascunde chiar sotia ctitoruluid'intaiii §i ea insa§i jertfitoare pentru acest stra-lucit laca§. Oricurn, nu pentru cineva de rinds'ar fi dus Mitropolitul Anania sa ri aduca oaseledin Ardeal.

Acolo in Ardeal se duse Doamna Zamfira, fiica luiMoise-Voda, cel mort in tinereta, la Viisoara, pentrua face manastire la Prislop. Dar ea nu se asezain chilli, ci lua pe rind doi barbati §i pe amindoidintre nobilii de alta lege ai provincier: StefanKeserii §i Stanislav Nizowski; ba era s5, ieiesi pe Paul Markhazy, care rivni la _stapi-nirea Ardealului, ajutat de averea acester prie-tene. .La 1580, in Mart, avind abia 44 deani, Doamna, care Mouse, din pietre romanede la Gradi§te, din ram4itele Sarmisagetuzei,biserica de sat din Dansus, se stingea. Mor-mintul Zamfirei, impodobit cu o inscriptie la--tina, e acolo, la Prislop, si daunazi, la facereareparatiilor, s'ail gasit si cineva bucati dintr'o matveche inscriptie slava. Totusi aceasta, ctitora demanastire n'a ispravit in ve§mintul de pocaint5,al maicelor, §i calugarite nice nil vor fi fost ada-postite acolo.

Inca din veacul al XV-lea Domnil Moldoveidadura terii §i o manastire de c'aluggrite, §i anume

167

chiar ling& Suceava, la 4canl, satul lul I*o. Eatrebuie sa dateze din vremea lui Alexandru-cel-Bun, si nepotul sat de fiti cu acelasI nume daruiala 1453 privilegii stariteI, maica Fevronia.

La 1597r la 1755 alte hrisoave vadesc fiir4amai departe a manastiril, care e asta,z1 o simplabiserica intunecoasa si putin cercetata. Ca innoi-toare se pomenesc la 1639 calugar4a Nazaria sisora ei Anghelina.

Cea adevarata mandstire de maice In te-rile noastre, o cladire intinsa, frumoasa, bine in-zestrata, de sigur, cu venituri fnari, dar pe care n'oavemastazi, dupa, o reparatie, modernisatoare, aMitropolitului Veniamin Costachi, in forma el de lainceput, a fost insa Socola. Domn#a Sultana a ri-dicat-o ling& acea noua, resedinVa a Iasului undetataldi ei, Alexandru Lapusneanul, si fratelulBogdan, li placea sa, steie mai mult.

Mama lul Mihai Viteazul, Teodora, ajunse ca-lugarita Teofana. Pe aceasta o stim unde s'aadapostit, si anume, dupa chiar marturisirea el,in plingerea-I supusa pentru pierderea fiuluicelui mare. Nefiind Inca un lacas anume pentrumaice, ea se duse, la neputinta batrineatielor eisi la slabiciunea eI, in svanta manastire in Cozia,la lacuita SfinteI Tro4e si la rapausul raposatululMircei Voevoda" si, adauge ea, dupa un timp devia0, singurateca in apropierea chiliilor locuitede calugari, ajunsI (= am ajuns) de luata si svin-tul cin calugaresc, derept plingerea pacatelormele". Ea afia, dupa aceasta marturisire, pace,rapaus si cautare" de la egumen, si ca

d'intait

multa-

el,

168

mita dada acolo, diva, ce trecuse ceasul plinge-rilor singuratece, ,cu mult foc de moartea flu-

ei", apoi a imparta§irilor triste cu nora §i ne-potii fugari, o parte din averea et de sate pentrusufletul lui Mihaiu insult §i pentru sanatatea pri-beagului sau flu.

Pentru o neobi§nuita lovitura, a sortie trecea lacalugarie, in manastirea Snagovuldi, batrina ,ju-paneasa, Eufrosina, at caril copii cu PostelniculDragomir, Barbu§a, Cracea, Radul, fur& tote ta-iati de Alexandru-Voda, la 1569. La picioarelefor era o carannda, de curind sfarmata sau pier-data in reparatil cum se fac astazi, cu acest Cu-prins de nemingaiata durere: ,A raposat roabalut Dumnezeu calugarita Efrosina, dupa moarteaa patru feciori, cari au fost taiati; ve§nica et po-menire: prea intristata mama pana, la moarte."

Melania calugarita fu ultimul nume si ultimastare a rasbunatoarei §i razboinicei Doamne Mar-ghita a lui Simion Movila, dar nu §tim in ce loca trait ea ace§ti din urma ant grel de pared derat. Si. ruda et, mama lui Voda Barnovschi,cel omorit de Turci in zilele cind astepta la Cons-tantinopol recunoa0erea lui ca Domn, ispravi totin shima monahala, a tuturor infrIngerilor §i anenorocirilor celor mat fare putinta de indreptare.

Inca din 1631, cind Leon-Voda Toma si sotialut Victoria, o Levantine, inchinati o prea-fru-moasa icoana imbracata cu argint manastiriiViforlta, se pare ca ea adapostia calugarite. In-temeietorit et insa nu se cunosc). Nu putem sti

lui

169

iar'a§1 dacl Manastirea dintr'un lemn, dincolo deOlt, cladita de Mateit Basarab si Innoita la In-ceputul veaculul al XVIII-lea supt supraveghereaegumenului loan de Hurez, de Stefan-Voda Can-tacuzino, a fost de la Inceput deschisa femeilor.

Supt acest de-al doilea Domn dintre Canta-cuzini vedem Ins& pe Doamna lul, Fauna, mer-gInd la hramul acesteI manastiff, in ziva chiarclnd la Constantinopol cadeail capetele Brinco-venilor pirIti de sotul ei, si, fiind cuprinsa defuriI: o ail ajuns la manastire o nevoie mare,de facea toate grozaviile". Vina fu data, scrieun cronicar dusman, asupra matuseI Paund, sorb',cu mama ei, calugarita Olimpiada, din neamulGrecenilor, care ,ar fi facut farmece cu altemuieri de o ail ajuns nevoia", si aceasta batrInanevinovata ar fi fost trimeasa la alta manas-tire de calugarite, de o au zidit Intr'o chilie",pedeapsa unica, de o infioratoare grozavie. Pestecigva ani aid se Inmorminta Doamna Maria alui Serban Cantacuzino (1725), fiul ei, Banul sigeneralul-maior Gheorghe Cantacuzino §i urmasillul Serban, fiii Balasei, fata luI, si al lui GrigoreVlastb. Mai tarziu Ins& Efimia Bratasanu sta, lacalugaril din BrIncoveni, o alta, calugarita la Ocnele-Mari, deci nu in chilli pastrate anume pentrumaice. Samaria, foasta Smaranda Balaceanu, nuse IntImpina nici ea la vre-o manastire.

to Moldova Inca la 1694 pe linga Agapia,ctitoria din 1642-7 a lui Gavril, fratele lui Va.sile Lupu, §i a sotiel lul, Liliana, era la Gir-cina NeamtuluI, cu un metoh la Topolita, o ma-nastire de maice, dar, de toate, se pare ca, erat

170

vre-o doua, trot, cu starita Eufrosina impreuna,si ele rataciail in lume, bejenarite" din pricingrazboiului, instrainindu-si_un Tigan, poate singurulpe care-1 aveaa, ca sa li se tie cele o suta devite de oiu, neavind pe ce cumpara nutret, te-mindu-se ca or peri".

i in Ardeal ici si colo se adunail citeva femeibatene facind schitul for linga vre-o biserica desat. Dintre acestea trebuie sa fi fost o calugaritaNimfodora din Sad, care muria la Sibiiii in 1752, la-sind, pe ling, nzabunul mueresc negru de boga-chi" al shimei sale, mesi si cizme vechi si nou'amueresti" pe linga cameasa de Una caluga-reasea si propoielnicul negru calugarese", pe ling&matanii, icoane de lemn" si doua Molitfelniceromanesti. Fu ingropata la Bungard ca oncemireanca, in cimitirul bisericii, cheltuindu-se mos-tenirea el' de nbani unguresti" si bani turcesti"pe cele doua earl care ail dus-o", pe luminide ceara, ingrupatori, copirseil si cruce..

Marea r-eforma, hotaritoare pentru viata calu-'gareasca la noi, a lui Paisie venit din Rusia,nu atinse deocamdata dintre manastirile de femei.decit Varatecul. Ele traiail umile ca si pana,acumalinga marile manastiri de barbati, plinede locuitori cu pregatire bisericeasea si impodo-bite cu multe danii, mai mult ca biete schituripierdute prin margenea oraselor sat in mijlocul sa-telor de munte, precum: Patrautil in preajma Su-cevei, Gircina si Vinatorii de ling, Piatra. Se laceascandal mult in norod" cu necontenitele rata-eiri dupa pomana ale bietelor femei, care-si luati,

171

pentru a fi sigure de mai bung primire, si celemai vechi si vestite icoane cu dinsele. Asa traiatisi maicele de la schitul din Iasi, al Sfintei Pa-raschiva, data nu si acelea ce mai dainuiati laSocola, fara, cuviinta" datorita crede Mitropo-litul Veniamin, fiind aicea aproape de oras".

In 1803, manastirea mai incapatoare a aces-tora din urma fu prefacuta si luata pentruSeminariti. Calugaritele mersera la Agapia, inaceleasi paduri de la munte ca Varatecul. Tre-buia sa fie o mare manastire, menita sa ajutesi nevoile parintilor impovarat,i cu copiidintre cari fetele, prin zestrea cuvenita pentru cm-stea easel for boieresti, ar fi ingustat moste-nirea si ar fi impiedecat viitorul fratilor lor. AstfelMitrppolitul Veniamin, luind aceste masuri, lute-legea, nu numai sa dea un lams potrivit celorce ,din multe prici.ni s'ar indemna la o singu-rated, petrecere pentru mintuirea sufletului", maiales dintre rudele boierilor, dar sa si fie la Inca-mina in anumite casuri, nascindu-se la unii mai cugloata, si nedindu-li mina, nu numai a le casa-ton pe toate, ce nici cu hrana si imbra,caminteaa le cuprinde, on ca unele se nasc cu naturagrozava, altele betejindu-se de vre-o patima deboala si nu sint vrednice a se casatori", celecu nrivna de a petrece intru aceasta shimk" ra-miind in ultima linie. Dupa ,ponturile" alcatuitecu acest prilej, maicele trebuiail sa nu parasea,sca,decit in anume forme manastirea Ion. ,Un dascalbatrin procopsit la invakatur&" era sa, le Inv*si carte greceasca, facind din cele mai sirguin-cioase viitorii ,dascall" al celorlalte, ba chiar ascolaritelor mirence, care pot veni fara frica de

multi,

172

calugarire silnica §i Innainte de vreme; in sfiritcalugaritele erati sa lucreze lucruri de mina,adeca cusuturi §i hramuri, chilimuri §i cusuturide ve§minte arhiere01 §i alte iscusite lucruri,care acelea sint pentru cinstea §i folosul lor sipentru podoaba patrier,

Pe acele4 base ca Varatecul §i Agapia, pecare be ajunse indata munificenta vaduveI Ba-nuldi Grigore BrIncoveanu, o Moldoveanca dinfamilia Bal§, retrasa la Varatec 1, se facura ma-nastirile de regim paisian din Tara-Romaneasca,la Tigane§ti §i Paserea (1813) de linga Bucureti,la Rate Oil Buzaului (1784), cu vremea la Colintinasi Ciorogirla. In Moldova, la manastirea lui Adamin Tutova, la Agafton linga Boto§ani, se alca-tuisera, dupa 1750, alte obOi manastire§ti. Lecrescura apoi numai masurile Statuldf de a damaicelor unele manastiri acute pentru calugari,ca Hurezul.

Intru cit insa ponturile lui Veniamin §i po-vetele lui Paisie au avut vre-un efect practic,poate judeca oricine. Moldova avea Inca de pela 1840-50 adevarate colecVI de vile pentrufete de boier far& zestre, traind cu cartile lorde poesil francese, cu romanele lor, cu portretele§i fotografiile lor, cu obiceiurile lor de visite sicu buna lor gospodarie materials, care pastreazaInca trad4iile de tesut si de facut dulce-V ale Ca-selor boiere§ti de odinioara; in sfii*.t, cu mul-timea slugilor, Imbracate aicr in ve§minte desurorr. Si in Tara-Romaneasca se afla in 1825 la

1 Ea di. Bald Preajba tiLluslrigalttr de la Zazinettl fa Ilfey.

173

Tigane§ti o calugarita care ctia bine frantuze§te",care avea legaturi cu d-ra Fleischhackel de Ha-kenau, fiica Agentului austriac, §i capata de ladinsa, dupa cerere, o ed4ie francesa, frumoslegate, din vestita carte de spovedanie a sufie-tului carte Dumnezet, Imitatio Christi.

Iar mai tarzit, cind, ca in Tara-Romaneasca,nici in Moldova fetele boierilor nu mai merserala manastiri, pang §i aceste traditil, totu§i protiv-nice vietii monahale, dispannA, lasInd loc vietilde tot simple a fugarelor innaintea safaciei §i abatrinelor doritoare de odihna.

0 reforma se impune, dar nu in sensul, esen-tdal deosebit, al Apusului, ci in sensul unor tra-dip care n'ar fi trebuit parasite niciodata.

ILUSTR AIME,La

paging,

Doamna Maria a lui Radu-cel-Frumos, sotia luiStefan -cel-Mare (perdea la Putna) . . . Jo

Neagoe-Voda (Basarab), Doamna Milita §i copiirfor (pictura la Arge§) 20

Femeie din familia lui Vasile Lupu (poate DoamnaEcaterina), (tapiterie in Palatul metropolitandin Iasi) . . . . ..... 34

Constantin Brincoveanu §i Doamna Maria (pic-tura la Hurez) . . . ...... 38

Smaranda, sotia lui Scarlat-Vodg. Callimachi. 42Doamna Elisaveta Movila 6oDoamna Evdochia a Jul Stefan -cel-Mare (zugrg.-

vealg. de parete la Sf. Nicolae Domnescdin Iasi) 94

Doamna Maria din Mangup, sotia lui $tefan-cel-Mare (perdea de morn-lint la Putna) . 96

Preda Brincoveanu cu sotia, Palma, fiica, Ancuta,§i fiul, Papa 98

Port din veacul al XVIII-lea (jupAnese din familiaCotofeanu) ioi

Doamna lui Duca-Vodg, Anastasia, .cu sotul §ifetele el, (la Cetatuia, ling-a Ia§i).

Port din veacul al XVII-lea (jupgneasa d. n. fa:fa- 112imilia Cantacuzino) 114

imbrAcaminte femeiaseg pe jumatate dupg modaapuseana, pe la :800. 118

Fiica lul loan Sandu Sturdza, Intaia sotie a lulGrigore Ghica 128

Maria, fiica lul Vasile Lupu, maritatg cu cneazulIanus Radziwill. 132

Boieri din neamul BAsarabe§tilor : David, fatallui Preda Brincoveanu, §1 Stanca, mamalul Constantin-Vodg Brincoveanu . . , . 144

. . . . . . . .

.. . . . . . . .

.

. . . . . . . . . . . .

. . . . . . . .

. . . . . .

. . . . . . . . .

. . . . . . . .

Prefata

TABLA CUPRINSULTIL--ilii-,-

I. Doamnele Romlnilor.

Pag.

3

I. Genera Mali. 7II. Doamnele muntene pAnA la Neagoe (Ba-

sarab.) 10III. Doamnele catolice in Tara-Romaneascl 12IV. Cele d'intaiii Doamne ale Moldove! . /3V. Doamnele luT Alexandru-cel-Bun §i ale ur-

ma§ilor luT 15VI. Doamnele lul tefan-cel-Mare 16

VII. Doamna Milita a luT Neagoe-Vodd . . i8VIII. Doamna luT Petra Rare§ §1 fetele el: Chiajna

lul Mircea Ciobanul §i Ruxanda luTAlexandru LApu§neanu -21

IX. Doamna lul Mihaiti Viteazul 24X. Doamne muntene dupa Mihaiti Viteazul 26

XI. (Doamna luT Ieremia) 27XII. Doamne strAine in amindoul terile . . 3o

XIII. Doamna luT Mateiii Basarab 33XIV, Doamne din veacul al XVII-lea dupA ale

luT Mateiti Basarab §i. Vasile Lupu . . 36XV. Doamna luT Constantin Brincoveanu . 39

XVI. Doamnele din epoca fanariota 41

II. Citeva chipuri de Doamne.

I. Fetele LApu§neanuluTII. Fiicele Chiajnel §1 ale luT Mircea Ciobamil

4748

.

.

. . . . . . . . . .

. . . . . .

. . ..

. . . . . . .

.. . . . .

.

. . . .

176Pag.

III. Doamna Ecaterina a 1u1 Alexandru VociaCiobanul 5o

IV. Doamna Velica, iubita luT Mihaiu Viteazuli stapina ArdealuluT 55

V. Doamna luT Ieremia-Voda 6o

imbeicamintea femeilor In trecutul nostru 89

IV. Femeile In viata social& a trecutului 103

V. Femeile In cultura si literatura roma/lease&

I. Genera litatT. Doamne cu invAtaturA pNnd.la 160o 125

II. Scrisorile grecestt ale Doamnel Ecaterina(1576-1587) 128

III. Cultura femeilor in viata romgneasci. dinveacurile al XVII-lea §i al XVIII-lea . 131

IV. Femeile ca inspiratoare ale vechil noastrepoesil 135

V. invItAmIntul fetelor la inceputul veacululal XIX-lea 138

VI. Feme! traducatoare 141VII. invAtImintul fetelor in epoca Regulamen-

tulul Organic: Pensioanele 143VIII. invatamintul public al fetelor in epoca Re-

gulamentulut Organic . . . . . . 148IX. Femeile in literatura romantics . . . . 156X. Scolf noun partea noun a femeilor in

viata neamulul 158XI. Incheiere 161

VI. Manastirile de maice. 163

§i

. . . ..... ..

. . . . ..... .

. . .

. . . . . . .