Parazitozele pulmonului

Pneumonia verminoasa sau pneumonia parazitara produsa de Dyctiocaulus filaria.

Etiologie: Dictyocaulus filaria, este un nematod cu corpul filiform si culoare albicioasa. Masculul are o lungime de 3-8 cm si femela are 5-10 cm. Are o gura mica si o cavitate bucala foarte mica, superficiala. Extremitatea caudala a masculului se termina printr o bursa caudala cu spiculi. Spiculii bursei sunt scurti, maro-inchis, in forma de cizma si cu o lungime de 0,4-0,64 mm. (Parasitic infections of Domestic Animals: A Diagnostic Manual- Johannes Kaufmann)

Dupa unii autori femela are extremitatea caudala conica iar orificiul genital se afla in apropierea partii posterioare a corpului. Ouale masoara 115-130 x 50-65µm si sunt embrionate in momentul pontei. (N. Dulceanu 1994)

Femela este ovivipara.Aceasta depune oua ce sunt embrionate in momentul pontei,iar ecloziunea larvelor se face in pulmon sau in intestinul animalului gazda, astfel in mediul exterior sunt eliminate larvele in stadiul 1.(Virginia Onet )

Ciclul biologic este monoxen, larvele eclozioneaza in pulmonul animalelor gazda iar cca adult se localizeaza in trahee, bronhiile mari si mijlocii.

Longevitatea parazitilor este de pana la 2 ani.

Larvele de stadiu 1 sunt deglutite odata cu mucusul bronsic si ajung in mediul extern prin fecale. Acestea ajunse in mediul extern in conditii optime de temperatura si umiditate cresc si dezvolta.

In timp de 1-2 saptamani la temperatura de 10-12º C se produc doua naparliri, larvele ajungand in stadiul 3 (stadiu infestant). L3 isi pastreaza cuticula de naparlire.

L3 migraza orizontal pe pasune si vertical pe firele de iarba. Animalele gazda se infesteaza prin ingerarea vegetatiei contaminate cu L3.

Odata ajunse in intestin larvele traverseaza mucoasa intestinala si migreaza pe cale limfatica in pulmon si trahee (in aproximativ 1-10 zile).

Semnele clinice

Clinic boala evolueaza sub mai multe forme. Dupa unii autori (Gh.Olteanu, 1977) dictiocauloza evolueaza subclinic, acut si cronic.

Forma subclinică. Această formă o fac atât oile cat și mieii în infestațiile ușoare și în infestațiile medii, oile de 2-7 ani și mieii și oile de peste șapte ani în stare buna de întreținere. Această formă evolueaza asimtomatic sau cu semne clinice sterse. Desi

animalul se hraneste cu hrana suficienta atat cantitativ cat si calitativ sporul in greutate la tineretul ovin si ovinele adulte scade. (G.H. Olteanu, 1977)

Animalele slabesc, scade atat productia de lapte,carne si lana, cat si rezistenta organismului la infestarea si infectiile cu germeni parazitari si microbieni.

Forma acuta. Produsa prin infestatii puternice cu forme tinere de Dictyocaulus filaria,iar semnele clinice date de aceasta sunt reprezentate de tulburari digestive si respiratorii. Primele semne clinice incep din primele ore sau primele zile de la infestare predominand simptomele nervoase: cresterea tonusului sistemului nervos vegetativ si sensibilizarea reflexelor, simptomele digestive si respiratorii.(G.H. Olteanu, 1977)

Apare anorexia, intensificarea peristantismului urmata de diaree si aparitia in fecale a particulelor de furaje nedigerate si a mucusului, uneori chiar sange.

Semnele respiratorii sunt reprezentate de tahicardie succedata de bradicardie, tensiune arteriala crescuta, edeme declive abdominale si uneori edem submaxilar.

Odata ajunse larvele in pulmoni (5-12 zile de la infestare) semnele predominante sunt cele respiratorii. Apare tusea care la inceput este puternica si rara, devenind mai apoi deasa,slaba si mai putin dureroasa. Oile prezinta dispnee, raluri bronhiale umede si uscate, anorexie, anemie, paliditatea mucoaselor si slabire progresiva pana la cașexie. Animalele sunt apatice si raman in urma turmei. Acestea prefera decubitul lateral, aparand uneori pareza trenului posterior. Animalele bolnave care nu au fost supuse tratamentului, au un sfarsit letal, dar de cele mai multe ori animalele mai rezistente trec in forma cronica de boala. (G.H. Olteanu, 1977)

Dupa unii autori, (N.Dulceanu, 1994) mieii prezinta un jetaj mucos si abundent care se usuca pe marginile aripilor narilor formand cruste ce obstrueaza lumenul narinelor, jenand respiratia.

Forma cronica. Forma cronica este primara si secundara.

Cea primara este cauzata fie de infestatii produse lent cu larve cu patogenitate ridicata, fie de infestatii produse intr-un timp scurt cu un numar mare de larve cu patogenitate scazuta. Cea secundara este precedata de dictiocauloza acuta si incepe treptat pe masura ce parazitii ajunsi in bronhii si trahee au atins stadiul de adult.

Semnele clinice din forma clinica primara sunt aceleasi ca in forma acuta doar ca sunt mai sterse. In forma cronica secundara, dupa unii autori (N.Dulceanu, 1994) oile prezinta un jetaj abundent, bilateral, tuse uscata, chintoasa, dureroasa, lana uscata si casanta. Apetitul este diminuat, oile prezinta anemie, slabire progresiva pana la cașexie, apatie iar mucoasele aparente apar palide. Animalele refuza deplasarea si prefera decubitul

lateral. Evolutia aceste forme poate dura pana la un an si jumatate, procentul mortalitatii fiind de 75% . (G.H. Olteanu, 1977)

Anatomopatologic

Infestatiile cu Dictyocaulus filaria produc modificari anatomopatologice la nivelul tubului digestiv, ganglionilor limfatici, tumorilor si altor tesuturi si organe.

Dupa unii autori (N. Dulceanu, 1994) oile adulte prezinta limfonodulii crescuti de 3-4 ori in volum si focare multiple de calcifiere. Oile prezinta un jetaj abundent, bilateral, tuse uscata, chintoasa, dureroasa, lana uscata si casanta. (N. Dulceanu

La nivelul pulmonilor in forma acuta apar leziunile bronsiolitei hemoragice acute si a peribronsiolitei. In pulmoni sunt prezente leziuni de bronhopneumonie cataralohemoragica, emfizem pulmonar, zone de atelectazie si in lobii diafragmatici apare pneumonia interstitiara cu focare serohemoragice. In forma cronica apare bronsita cronica, iar in bronhiile mari, la 15-20 de zile de la infestare, pot fi observati praziti cu ochiul liber. De cele mai multe ori apare obstructie bronhiala, bronhiile fiind blocate cu mucus si paraziti. (G.H. Olteanu, 1977)

Bronhopneumoniile produse prptostrongiloidoze

Dupa unii autori,(Virginia Onet ) protostrongiloidozele sunt helmintoze pulmonare ce evolueaza subclinic la rumegatoarele mici in etiologia carora sunt incriminate mai multe specii de nematode ce apartin familiei Protostrongylide.

Din aceasta familie amintim urmatoarele specii ce au gazda definitiva oaia: Protostrongylus rufescens si Protostrongylus brevispiculum paraziteaza in bronhii si bronhiole, Muellerius capillarie paraziteaza oaia capra muflonul si capra neagra in bronhii, bronhiole si alveole, Cystocaulus ocreatus paraziteaza in bronhiole si alveole, Neostrongylus linearis paraziteaza in bronhiole iar Bicaulus schulzi paraziteaza in aleveolele pulmonare si bronhiole.

Etiologie: Protostrongylus rufescens (Gheorghe Darabus,2006) este un nematod hemofag cu corpul brun-rosietc. Masculul are o dimensiune de 16-46x 0,17 mm iar femela are 30-65 x 0,25 mm.

Masculul prezinta o bursa caudala mica, gubernaculum este complex iar spiculii sunt lungi, subtiri si pectinati. Femelele prezinta vulva situata subterminal.

Muellerius capillarie (Gheorghe Darabus,2006) , vierme filiform ce paraziteaza in bronhii, bronhiole si alveole si se hranseste cu mucus. Masculul are o lungime de 11-26 mm; acesta are bursa caudala foarte redusa uneori chiar absenta.

Extremitatea caudala la mascul este spiralata, cu papile precloacale iar spiculii sun incurbati si incrucisati. Femela are o lungime de 18-30 mm; iar vulva este situata, ca si la femela de Protostrongylus rufescens, subterminal prezentand in chimb o ingrosare in partea posterioara.

Cystocaulus ocreatus (Gheorghe Darabus,2006), nematod cu corpul de culoare galbena-rosietica; masculul avand dimensiuni de 20-90 mm x 130µm. Masculul prezinta spiculii drepti, brun-galbui si se termina bifurcat. Femela masoara 60 -160 mm x 200µm iar vulva spre deosebire de Protostrongylus rufescens si Muellerius capillarie este situata aproape de anus.

Neostrongylus linearis (Gheorghe Darabus,2006), nematod filiform cu corpul de culoare albicioasa. Masculul are 5-8 mm x 40-50 µm iar femela 11-15 mm x 40-50 µm. Masculul are spiculii drepti, inegali si pectonati iar femela prezinta in jurul vulvei o expansiune cuticulara.

Ciclul biologic. Gazdele definitive sunt rumegatoarele mici (oile) iar gazdele intermediare sunt reprezentate de diferite genuri de gasteropode terestre.

Ouale depuse de femelele ovivipare, eclozioneaza in lumenul bronhial sau traheal si sunt eliminate la exterior pe cale prin materiile fecale. Odata ajunse in mediul exterior L1 patrund in corpul melcilor in interiorul carora sufera doua naparliri succesive, in aproximativ 2-4 saptamani acestea transformandu-se in L3. Oile ingera odata cu iarba larvele infestante in stadiul 3 care ajunse in tubul digestiv, perforeaza peretele intestinal si migreaza pe cale limfohematogena in pulmon unde pentru a ajunge adult mai sufera doua naparliri una in limfonodurile mezenterice si una in pulmoni.

Semnele clinice

La oile adulte boala are o evolutie cronica iar semnele clinice apar mai ales toamna si iarna.

Animalele prezinta tuse care este mai intensa dimineata sau la efort, dispnee si jetaj in cantitate foarte redusa. Animalele slabesc progresiv, le cade lana si pot sfarsi prin moare datorita complicatiilor septice.La ascultatia pulmonului se inregistreaza raluri subcrepitante si un suflu tubar.

De cele mai multe ori protostrongiloidoza evolueaza asimptomatic, semnele clinice trecand aproape neobservate.

Anatomopatologic

Protostrongylus rufescens (Gheorghe Darabus,2006), determina bronhopneumonie cronica (pneumonie gri-vitroasa) sub forma de foare de 1-4 cm de culoare gri-sticloasa

in leziunile recente si albicioasa in cele vechi. Pe sectiune foacarele au forma piramidala cu varful orientat spre bronhiola obturat si cu basa situata subpleural.

Se mai intalneste atelectazie si emfizem pulmonar datorate ocluziei bronhiolare cu paraziti si mucus.

Histologic, intalnim bronsita catarala cu hiperplazie alveolara, descuamare epiteliala si infiltratie celulara.

In prima faza in infestatiile cu Muellerius capillarie (Gheorghe Darabus,2006), se gasesc focare cu paraziti in stadiul de adult, in stadiul larvar si chiar oua, aceste focare avand pe sectiune ascpect sticlos. Ulterior apar nodulti vierminosi cu aspect pseudotuberculos de 2-4 mm negrisiosi de cosistenta gelatinoasa care mai tarziu prin calcificare se indureaza si capata o culoare cenusie. Acesti noduli se intalnesc in mod frecvent in lobii diafragmatici.

Parazitismul cu Cystocaulus ocreatus determina prezenta in lobii diafragmatici a focarelor hemoragice subpelurale.Subpleural sau in profunzimea parenchimului pulmonar se gasesc noduli de dimensiunea unei gamalii de ac in care se gasesc paraziti adulti. In timp nodulii se necrozeaza si se calcifica. (Gheorghe Darabus,2006)