li T ip ir ii$№?№■ piftia ism# t&

Sasiaos^ m i s ’n a ’ia .h * as *s> $>*i3»«83! ™ MMwrartpso aac &*.< iMîriw«4

i*«tHATE ba pitmoac la, Arfmi- s№raţ!uneln .Braţcv aşi la w - m&t6re io B!p#ar! do anaseterl:

în Yiena: M. Di\k*i, Hanrich Stkalek, Rv.doif Jfott», A. Opptlflu MaoMolger; Anton Opptiik, J. îkmnebcr, în Budapesta: A. 7. Gţoldhtrgtrg, Xs\tt*in Scrnas; In Sucuresoi: Agtnee Ramt, Suc- snisaie de Ksumame; în Ham* fearj,: Karoiyn ât Liebmatm.

Praful InaarţiHnilarj o ieria ţţnrmond p» a colon» 8 •31 c şi SOcr. timbra penwu o poMi- .taro. Publicări mai da»© duş>& te i i » şi învoială.

Proclame pe pagina a H-a o teriă 10 or, s6u 80 bani.

Ü 1 T T J L Ь И .

„S a i8t i “ iese is ii-sa reAMameate pentru Anstro-Ungaria:Pe an an 12 fl.. pe ?ése ioni

6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Dumineoâ 2 fl. pe an.

Pentru România si străinătate:Fe un an 40 frânei, pe ?ésa inni 20 fr., pe trei iuni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci.

Se prenumără la tóté oficioî.e poştale din întru ai din aísrü

*i la dd. aoiectori.A ameitul w tii BrasoT

administraţiunea, piaţa mare, térgul Inului Nr. 30 etagiu I . : pe tul an 10 fl., pe şese luni 5 fi., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fi., pe trei luni 3 fl. Un esemplar 5 or. v. a. séu 15 bani. Atât abonamen­tele cât şi inserţiunile sunt

a se plăti înainte.

Nr. 263. Braşov, Joi 27 Noemvre (9 Decemvre) 1897.

Răpire a limbei.Pe când scriem acestea, proiec­

tul de lege pentru maghiarisarea nu­melor de comune şi localităţi pro­babil, că este deja trecut prin camera deputaţilor din Pesta. La desbaterea generală s’a trecut peste el cu cele­ritatea fulgerului, ca şi cum s’ar fi tractat de-un lucru cu totul firesc, asupra căruia nici n'ar mai pute avé loc vre-o discuţiune. Afară de-un de­putat sas, nimenea nu şi-a ridicat vocea contra proiectului, ér când a fost la votare, cu escepţiunea a cinci deputaţi saşî, el a fost votat en bloc. De sigur, acelaşi lucru are sé ur­meze şi la desbaterea pe paragrafi.

Acésta, de-altmintrelea, nu póte se surprindă pe nimenea dintre cei ce cunosc raporturile dela noi. Cine sé mai ţină ac[l séma în dieta un- guréscá de nedreptăţirile şi vătămă­rile, ce li-se tac popórelor nema­ghiare din patriă prin cutare proiect de lege, când elementele, din cari e constituită acesta dietă, sunt re­crutate unul ca unul după şablonul unguresc, care nu admite alte idei, alte principii, alte convingeri şi alte drepturi, decât numai acelea, ce coincid cu interesele aşa numitei idei de stat maghiar?

Proiectul de lege, de care vor­bim, este unul dintre acelea, care taie fórte adénc în drepturile de limbă ale popórelor nemaghiare. Prin el ni-se răpesc numele istorice moş­tenite de secuii, cari constitue o pro­prietate nealienabilă a limbei fiă-că- rei naţionalităţi; prin el nise schi* mosesce limba şi se împedecă pro­gresul desvoltărei firesci a ei, împin* gendu-o spre cel mai monstruos bar­barism. E mai mult decât ridicul a vedé într’o scóla románésca propu- néndu-se, de esemplu, geografia A r­dealului cu vechile sale numiri ro- mânescî de comune, munţi, văi, rîuri şi câmpii, fără a-ţi fi permis a te folosi de numirile proprii şi öresci ale limbei tale. Ce limbă va mai fi aceea, din care se vor răpi numele proprii şi se vor înlocui cu altele nouă, cu totul străine de firea lim­bei românescî ?

Décá vom ţin0 sémá încă de împrejurarea, că şi numele proprii de persc5ne se introduc cu desăvâr­şire maghiarisate, seu mai bine 4i0 schimosite şi batjocurite în matri- culele de stat, şi că şi aceste nume vor trece mai târejiu ca singurele nume oficiale, impuse a se folosi în actele şi documentele publice, ba pănă şi în scóle: atunci unde mai rămâne limba nOstră şi a celorlalte popóre nemaghiare din ţâră?

Ceea ce se petrece ac[í sub ochii noştri şi ceea ce se urmăresce prin amintitul proiect de lege pentru ma­ghiarisarea numelor de comune şi localităţi, In consecenţele sale nu este deci altceva, decât o curată ră­pire a limbei.

Şi în faţa acestui ÎDgrozitor şi cutezat atentat la dreptul de limbă al popórelor nemaghiare, nu se gă- sesce în dieta unguréscá un sigur deputat maghiar, care sé arate câ­

tuşi de puţin simţ de stimă şi res­pect cătră cei ce constitue majori­tatea poporaţiunei acestei ţări şi sé avertiseze măcar printr’un cuvént pe conaţionalii săi, că nu este bine a înfige pumnalul în inima acelora, fără ale căror jertfe de sânge şi de avere n’ar fi fost şi n’ar fi cu putinţă de-a susţină acéstá térá!

Singurul deputat sas, care în terminii cei mai moderaţi posibili s’a încercat sé combată, séu mai bine 4is sé mijlocéscá o modificare în proiectul din cestiune, a fost în­drumat se mérgá în Saxonia, ér un alt deputat ungur i a arătat drumul spre America, spunendu-i verde în faţă, că în ţera acésta nu cunósce decât numai o naţiune şi numai o limbă, ér asta nu este şi nu póte fi alta: decât naţiunea şi limba un­guréscá !

Acésta e răsplata oportunismu­lui politicei săsescî, dâcă mai me­rită a fi numită politică atitudinea lor şovăitore de pănă acum. Sé mérgá în Saxonia, decă nu le place aici, ori se privéaca cum sunt trac­taşi veneticii fugiţi în America şi apoi sé vorbescă, decă le mai dă mâna!

Óre după asemenea antece­denţe, puté-va spera încă cine-va, fiă chiar şi dintre Saşî, ca să-şi mai p0tă salva ceva din ceea ce este al seu prin menajarea asupri­torilor propriei naţionalităţi?

Adunare de protestare la Sibiiu.„ Tribunaw publică în fruntea numă­rului său de astăcji urmatórea con*vocare:

„Subscrişii ne luăm voie a con­voca prin acésta pe alegătorii die- tali de naţionalitate români din cer­curile electorale Sibiiu, Cristian, Sebeşul-săsesc, Cisnădie şi Nocrich la o adunare publică} ce se va ţine Marţi, la 14 Decemvre n. 1897, la11 ore înainte de amécjí, în sala cea mare a casei sociale („Gesell- schaftshaus") din Sibiiu, cu scopul de a discuta şi a lua resoluţiunî privitóre la noul proiect de lege, aşa numit „despre numele comune­lor şi alte nume de localităţi". — Sibiiu, 5 Decemvre n. 1897. Dr. Ión Batiu m. p. Ioan JDroc m. p. proto- presbiter. Ioan de Preda m. p. Dr. Ni- colae Galefariu m- p."

De-odată cu publicarea acestei convocări, „Tribuna" face apel că­tră conducătorii şi fruntaşii popo­rului „să ia numai decât măsurile de lipsă, ca în tóté centrele să se concheme şi să se ţină meetinguri de protestare".

„Stări încurcate*1.— Situaţia în Ungaria.—

Prin cuvintele acestea caracte- riseză „Neues Wiener Tagblatt“ situa­ţia, ce o va crea în Ungaria proiec­tul de lege al guvernului, privitor la regularea în mod independent a afa­cerilor vamale şi de bancă, ce mi­nistrul preşedinte Bânffy l’a înaintat în şedinţa de Luni camerei deputa­

ţilor din Budapesta. Éta despre ce e vorba:

Guvernul unguresc, neputând în­cheia pană a(Jí pactul economic şi financiar cu Austria, a păşit înain­tea dietei c’un proiect de lege, în virtutea căruia Ungaria îşi póte re­gula de sine afacerile comerciale şi financiare pănă la finea anului 1898.

Proiectul acesta cjice, că tóté acele legi, cari regulăză raporturile economice dintre Ungaria şi Austria şi a căror valóre espiră cu finea anului 1897, se prelungesc, pe basa statului quo. Cestiunile pragmatice comune remân de astă dată neatinse. Nici cestiunea cvotei nu este contem­plată în acest proiect. In urma acesta provisoriul de un an se refere numâi la afacerile circumscrise în §§ 62 şi 65 ai art. de lege X II din 1867. Dér nici o parte din acestea, precum afacerea valutei, care e re­gulată pănă la 1915, nu vin în con­siderare. Este dérá a*se regula nu­mai pactul vamal şi comercial şi banca austro-ungară.

In proiect sunt înşirate taxtiv acele legi, cari sunt înşirate şi în provisoriul primit în Octomvre a. c., escepţionându-se legea pentru cvotă, a cărei regulare se póte amâna pe termin de un an prin autorisaţia Co­ronei, cum dispune articolul X II — 1897. Nu este încă hotărît, când va face Corona acésta, ci totul se lasă chibzuinţei ei, care, la cas de nece­sitate, va trebui se o facă, de óre-ce delegaţiunile vor trebui să stabiléscá negreşit proporţia cu care cele două state trebue să contribue la acope­rirea cheltuelilor comune.

Proiectul guvernului unguresc însă nu se mărginesce la o simplă amânare, ci cuprinde şi doué disposi- ţiunî de mare însemnătate. El dă gu­vernului o împuternicire şi o îndrumare imperativă.

împuternicirea cjice> că guvernul are drept a face pregătiri pe cale de ordinaţiunî, ca raportul economic din­tre Ungaria şi Austria să se regu­leze independent, la cas când în Austria nu se vor lua disposiţiuni pănă la finea lui 1897, prin cari dis­posiţiuni se se prelungescă pe un an stările actuale. Acâstă construc* ţiă a proiectului pare a porni din presupunerea, că guvernul austriac nu va pute să introducă provisoriul pe cale parlamentară, ci va trebui să-şî ia refugiul la § 14 din legea imperiului.

Disposiţia imperativă a proiectu­lui obligă pe guvern, ca în sensul § 68 din legea X II — 1867, să aş- ternă dietei un proiect de lege pen­tru regularea independentă a rapor­tului economie dintre Ungaria şi Austria, la cas, décá lui nu i-ar suc­cede peste tot a întră la învoială cu celalalt stat al monarchiei pentru încheierea unui pact definitiv. Pro­iectul acesta ar trebui să-l înainteze guvernul parlamentului într’un timp, ca el să p0tă fi ridicat la valóre de lege înainte de espirarea anului 1898*

Acăstă disposiţiune a proiectu­lui — c|ice corespondentul din Viena

al lui „N . Fr. Presse" — a produs mare sensaţiă în cercurile intim po­litice. Se crede peste tot, că proiec­tul merge mai departe decum s’a aşteptat, şi tendinţa lui separatisticâ apare şi mai evident. „Neues Wiener Tagbluttu apreciază situaţia ca forte seriósá, fiind*că acum şi în Ungaria vor să recurgă la mijlóce escepţio- nale. Guvernul şi partida lui — фее organul vienes — sunt în clar cu aceea, că proiectul din cestiune nu va fi votat pănă la 1 Ianuarie viitor. In caşul acesta guvernul va trebui să recurgă la ordinaţiune ministe­rială, măsură, care va provoca cele mai încurcate stări în Ungaria.

Foile unguresc! oposiţionale pun în perspectivă guvernului cea mai eetremă luptă contra acestui proiect, pe care-1 numesc „cu două feţett. Ele nu-s de loc mulţămite cu dispo- siţiunile din proiect, cari, după pă­rerea lor, nu dau Ungariei puterea de liberă mişcare în ceea-ce privesce afacerile vamale, economice şi finan­ciare. Cei din partida independentă, kossuthişti şi ugronişti, cer teritoriu vamal deosebit de Austria şi bancă ma­ghiară deosebită — dela cari numai un pas este pănă la ruperea totală de cătră Austria.

„Magyarország" фее, că décá guvernul ar cuteza să facă prin acest proiect un pas atât de anticonstitu­ţional, atunci oposiţia din dietă va folosi tóté mijlócele posibile, ca se-1 împiedece. Ya ataca guvernul pe în- trégá linia, va ataca mai ales bud­getul, care trebue desbătut în cele dintáiü patru luni ale anului 1898. Tot astfel ameninţă şi organul ко- ssuthist „Egyetértés".

De altiel, că ce spirit domnesce în oposiţia maghiară, se póte vedé şi din modul, cu care acésta a în­tâmpinat în cameră espunerile mi­nistrului Banffy asupra acestui pro­iect. Când s’a cetit ultimul para­graf, oposiţia i-a strigat: Acesta Badeni î’a făcut! Ér când s’a făcut motivarea lui prin raportor, sala re- sunâ de strigătul: Trăescă Ungaria independentă! Tot cu acest strigat oposiţia a părăsit parlamentul, es- primând lozinca, cu care ea întră în luptă.

Scenele din parlamentul ma­ghiar promit dér a fi fórte intere­sante. Le vom urmări cu atenţiune.

Saşii şi proiectul de maghiari- sare a numelor de comune şi localităţi• Clubul liberal maghiar a ţinut Duminecă, o conferenţ& în oare s’a desbătut asupra proiectului de maghiarisarea numelor de comune şi localităţi. In numele Saşilor a vorbit deputatul Oskar M dtzl, Aoesta n’a tras )a îndoială necesitatea proiectului, dér şi-a esprimat dorinţa, ca în administraţia interiórá a comunelor, sé se potă folosi şi numirile vechi. Mai departe, oă şi în căr­ţile de învăţământ folosite în şo61ele pu­blice ső potă figura şi alte numiri afară de cele ungurescl. Vorbind apoi de ano­maliile proiectului, Meltzl cita şi următorul esempîu: Ar i i curios, фзе el, oa înloode:

Sibenbürgen Land dér Fülle,Sibenbürgen Land des Segens

[und der K ra ft...

Pagi o# 2. GAZETA TliANBiLYANÎEI Nr. 263—1897,

ë ee oitéscö şi cânte :Erdély Land dér Fülle,Erdély Land des Segens

[and der Kraffc. Contele Andreiu Bethlen, fostul fişpan

dela Braşov, (Jise, că n’ar fi străin de-o mo difioare în sensul căreia, pe Jângă nomele oficiale së sa pótá folosi, între marginile de lipsă. în viaţa scolastică şi bisericéscô şi numirile asistente,

Faţă cu acestea ministrul Pereséi a declarat, că o modificarc meritoria în proieot nu va primi. Posibil însô, oă eventual ar admite o concesiune în sensul, oă în căr­ţile de învăţământ ale şoolelor confesionale, pe lângă numele maghiare prescrise, se pună în parantez şi vechile numiri ger mane orï de altă hmbă Alte modificări însë nu admite.

Cel mai nou atentat.— Desbaterea proiectului de lege despre maghia-

risarea numelor de comune şi localităţi. —

In şedinţa de Luni a dietei unguresc!, în oare, precum vëcjuràm mai sus, oposiţia -maghiară a întâmpinat aşa numitul, proiect despre regularea independentă a afacerilor vamale şi finanoiare ale Ungariei, ea stri­gări de TÉljen a fügettlen Magyarország“ (Tráéscá Ungaria independentă !) — s’a iu^t la desbatere proiectul de lege despre ma­ghiarizarea numelor de comune şi localităţi, proieot, oare a stârnit deja atâta amără­ciune si justă indignare în sinul naţiunilor nemaghiare.

Raportorul Paul Rnffy, recomandând sore primire proiectul 4lse? oă ar ^ ne“ cesar mai ales din punct de vedere al in­tereselor naţionale maghiare. Multipla nu­mire dela poştă şi telegraf, dă loc la nu mërôse dificultăţi şi neajunsuri. Sunt co­mune, cari au câte 2 —3 numiri, pe când multe comune deosebite au numai o nu­mire.

Frideric Schreiber, deputat sas (Mare sgomot) : Nu trag la îndoială, că guvernul a fost în drept së presente camerei acest proiect de lege. Motive practice fac nece­sar proiectul, dér cu tóté acestea më vëd silit a declara, oa aşa oum este pre­sentat dietei, nu l pot primi. Proiectul trece peste marginile, cari statul nostru trebue sâ le respecteze în virtutea caracterului sëu. După proieot, fiă*oare comună póte avé numai un nume, se 'nţelege, nume maghiar. (Vool: Ve(|î bine, se ’nţelege! Dute în Saxonia i)

Preşedintele: Më rog linişte!Fr. Schreiber: Aoésta e corect, însë

disposiţiunea acésta íngrópá binişor comu­nele ou limbă nemaghiară. Ar fi necesar deci, ca în oărţile de învăţământ nemaghiare së se pună pe lângă numirile maghiare şi numirile nemaghiare, căci altfel singurati* cele naţiuni nici na vor avó cunosoinţă despre esistenţa singuraticelor oomune, séu locuri. AcÓ3ta o cer şi pentru-că altmin­trelea ar oieri din inima poporsţiumi ger­mane aceea oe numim Heimatssgefiihl (dor de patriă). Din oausa aoésta îs! reservâ dreptul de a propune la desbaterea spe- oială modificări.

Sándor József: apreciază proieotul din trei puncte de vedere : al necesităţii, apli­cării şi în fine dm punctul de vedere, cum pe calea legii urmările lui s’ar puté intro­duce şi în opinia publică. Primesee pro­iectul.

Carol Eötvös : Prin acest, proieot nu voim së maghiarisăm téra acésta şi popo- raţiunea ei de limbă nemaghieră. Soopul lui este uniformitatea în tóté ramurile ad­ministraţiei publice. E cu totul greşit ceea ce se (Ji e în cererea oraşului Braşov, oă adecă am voi së maghiarisăm prin acest proiect. N ’merui nu-i trece prin gând së traduoem pe ungur^soe astfel de nume, oarl au origine germană, ori slavă. Astfel minis­trul de interne nu va traduce pe unguriă nume oa Ciongrad, Alibunar etc. Promon- tor, rëmâne tot Promontor (Voci : Budátok! Ilaritate!)

In fixarea numelor de localităţi tre­bue oa dreptul şi autoritatea statului ma­ghiar së se sioată. Cererea oraşului Braşov

n’are dreptate, căol a lucru forte însemnat, oa o comună së aibă numai un nume. Ce­rerea 4io6i oă proieotul acesta va turbura liniştea publică. Ţâra acésia însë are numai o limbă, o naţiune, şi acésta e cea ma­ghiară. (Voci : aşa e !)

Schreiber n’are dreptate oând 4’Q0» °& luăm naţionalităţilor numele oomunelor lor. Germanul din America nu se plânge, oă e despoiat de limba lui De ce dér së piâng Saşii la noi, cari de 600 de *nl tr&eso aioî în Ardeal şi îo acest timp nu sl-au pierdut limba? Obiectele de învăţământ de limbă străină nu pot scrie numele de looaiităţl în altă limbă, pentru-oă ei© se pregătesc pe séma cetăţenilor maghiari. Saşii au un oraş înfloritor: Mediaşul, şi fiiod-oă Sasul nu póte esprima bine, îl numesoe Mednyds...

Aoeste sunt căuşele, cari îl îndémaà pe orator şi partida lui, sé primésoá pro­ieotul. Recomandă însë atenţiunei guver­nului, oa dela oficiile poştale şi telegraf sé isgonéscá numele străine. La căile ferate së se aplice numai nume maghiare. Ministrul së ia apoi mësurï, oa legea së nu rëmânâ literă mortă, ci së se eseoute fără amânare.

Miiniich Aurel: îşi esprimă mirarea, că unele cercuri electorale au îndemnat pe representanţii lor din parlament, së lucreze oontra proiectului. Cercurile aoe3tea sunt săsescî. Dér nu numai în Ardeal sunt Saşi, ci şi în Soepuş, şi totuşi aceştia n’au în­treprins nimio contra proiectului. Deputaţii Saşilor ar trebui së lumineze poporul, oă ce scop sre proiectul. S’o faoă aoésta aşa, oum au făcut oei de prin nordul Ungariei. Fiind-oă au întrelftsat lucrul acesta, le de- trage încredere». Primesoe proiectul.

Preşedintele : Ne mai fiind nimeni anun­ţat la cu vént, închid desbaterea.

Urmând votarea, numai deputaţii Saşi au fost contra proiectului. Desbaterea pe pa- ragrafl s’a început ieri.

Din camera română..In şedinţa dela 24 Noemvre v a ca­

merei române din Buouresel, ministrnl-pre- şedinte D. Sturdsa a depus proiectul de lege pentru aprobarea convenţiei comerciale între Ro*nânia şi Turcia cerând urgenţa asu- pra lui. De asemenea tot ministrul*preşe­dinte a depus proieotul de lege asupra înr văţămâatului secundar.

Ministrul-preşedinte luând apoi ârăşl ouvêütul 4ioe, oă în şedinţa trecută s’a vo­tat oomisiuuea pentru răspunsul la mesa­giu! de tron cu 56 voturi, — fiind 67 bile albe. Votarea acésta aduce pe guvern în­tr’o situaţiă anormală, căci ea ar avé aerul de^a spune indirect, oă majoritatea nu ar voi së discute răspunsul la mesagiu oa ac­tualul minister- Se impune deci o lămurire pentru-ca guvernul së soie ce së crédà

B. Eüurescu cjice, că în urma cuvin­telor rostite de preşedintele oonsiliului şi pentru încetarea ori cărui echivoc, 75 mem­bri ai adunării depntatilor propun moţiunea, în urma căreia „camera së declare, că are deplină încredere în guvern şi este hotărîtă a-i da tot concursul pentru a-1 pune în posiţmne së realiseze programul partidului naţional liberal şi treoe la ordinea 4’ ie*tt*

D-1 Epurescu oere, că biroul së pună imediat la vofc aoéstâ moţiune. Votarea së se facă prin apel nominal, décâ vor oere 15 deputaţi aoeet procedeu.

Aflându-se 15 deputaţi de părerea ca së se voteze nominal, se procédé îndată la votare. Resultatnl este acesta : Votanţi 101. Pentru 96. Contra 5, S’au abţinut 27.

S’au abţinut sdecă Aurelianiştii şi Fleviş*ii, şi la proclamarea votului, oei din- têiu au strigat : bis.

„Fiigettlen Magyarország".La alt loc al fóiei nóstre faoem cu­

noscut proiectul, ce l’a înaintat ministrul Banfiy în şedinţa de Luni a dietei privitor la aşa numita „önálló rendelkezés* , adecă regularea afaoerilor oomune cu Austria în mod independent si unilateral.

Pressă guvernamentală ungurâscă sal+ă de bucuriă şi salută proieotul în termini ditirambiol, preamărind în aoelaşl timp pe

Banffy şi afiJaţii săi. piarele oposiţionale şi kossuthiste însă furibundâză şi urlă de mâniă, oă guvernul nu vofesce să realiseze „dorinţa naţiunii", visul de aur al Maghia­rilor, adecă ruperea totală de cătră Aus­tria, ci prin mistificări şi şiretlicuri vré să mai susţină o stare de luorurl, oare şl-a trăit traiul şi şl-a păpat. mălaiul.

Momentul este forte serios. Elemen­tele estreme din sfnui Maghiarilor află binevenita ooasia de-a faoe un salt mortal uriaş sore o schimbare radicală în monar chiă. Lupta spre aoest ideal o prevestesc kossuthiştii unguri cu cea mai isbitóre ne- tăinu’re, siguri fiind, oă au după spatele lor majoritatea oovârşitore a poporului maghiar, op.re dorind doresoe, oa din oeea oe era pănă acutn „umbră şi vis“ , să se faoă o realitate pipăită.

Organul de publicitate al kossuthişti- lor unguri o spune acésta fără de încunjur. Etă oe scrie el în numărul dela 7 De- oemvre :

„A sosist timpul, să scuturăm de pe noi tot blă&temul dependenţei servile. Dăm mulţăm’tă provsdinţei, oă ni-a adus acest timp. Lupta de trei decenii a part’dei in­dependente o justifioă acum evenimentele. Ea ar comite mare păcat, decă n’ar trage învăţătură d’n aoeste evenimente.

„Pretindem independenţă şi cârmuire de sine stătâtore pentru stat şi naţiune şl încăpe tótá linia, Ne basăm oe lege şi lupta ce vom duce o cu guvernul, va fi lupta pentru cela mai sfinte drepturi şi adevăruri ale naţiunei.

„Nu o de suferit, oa îotrâgă ordinea statului maghiar să se cufunde în turbu* râ!a adâncă a stărilor anarchioe. Voim să garantăm ord’nea de stat. Aoésta insă nu­mai aşa se va puté, déc&, folosind sohioo' barea fundamentală a raporturilor, vom crea statul tuaghiar pe deplin independent şidin punct de vedere al dreptului publicfaţă de. Austria — pe o singură basă înţe- ieptă şi acceptabilă: uniunea personală.

„Pe ruinele dualismului sé înfiinţăm sta­tul maghiar independent, idealul fiă*oărui bun

şi cinstit patriot.„Pentru aoest scop înalt lupta nu nu­

mai că e demnă, dér este şi o sfântă da- toriă. Dela împlinirea acestei datorii nu ne vor înspăimânta nici ameninţările, nici forţa brutalău.

Aoest ton îndrăzneţ caraoterssézá situa­ţia gravă de faţă în Ungaria.

Cine a fost causa turburârilor din Bucureşti ?

In şedinţa dela 6 Decemvre st. n. a oamerei române, deputatul Marghiloman a interpelat guvernul în oestiunea turbară» rilor din BucurescI şi a demonstraţiilor con­tra jidovilor. Ministrul de interne Pherekide a răspuns deolarând, oă pricina turburârilor au fost inşi şt Jidanii, oarl aa provocat pe studenţi când ei se sfătuiau în linişte asu­pra unei oestiunl deîa ordinea cailei. Etă ce 4ise între altele ministrul:

Nu e «devărat, oă studenţimea a să­vârşit acele acte de vandalism; din contră, toomai studenţii au fost Oei cari au dat ajutor egenţilor forţei publice pentru a-se împrăsoia mulţimea-

Deplângem vsndalismele săvârşite, fnsă de cine au fost provocate, cine sunt pro­vocatorii? E sciut, oă între Români şi Evrei esistă un antagonism economico-sooial si nu voia vorbi e4* desore el. însă Evreii ore- 4endu*se la adăpostul legilor ţărei, oare garantâză dreptul de asociaţie şi de în­trunire, fără să înţel^gă, oă acest drept îl au numai cetăţenii români, au organisat întruniri publice la cari c ’avepu dreptul, ba încă au trecut marginile permisului, au lansat manifeste în oarl ne ameninţă cu străinătatea, fapt oare ou drept ouvânt a trebuit să indigneze p8 studenţimea nostră.

Esoesele întâmplate nu sunt datorite studenţilor, ei ao ţinut întrunirea pentru a protesta îu oontra ameninţărilor Evreilor, oarl vor să lupte în contra legilor ţărei.

Despre agitaţiile dm cursul săptă- mânei, 4^e ministrul, că într’adevăr s’au împărţit manifeste şi un 4 ar violent, dér

oă guvernul n’a cre4ut, oă e bine së îm­piedece libertatea tiparului garantată de legile tërei. Povestesce fapta d-lai Carp, oare s’a substituit autorităţilor, a rupt 4'a‘ rele unui ven4âtor pe oare l’a trimis la poliţie ca un *sgent, căruia i-a dat cartă de visita.

Privitor la oelft întâmplate Duminecă, spune, oă măsurile poliţiei au fo fc dejucate de o întâmplare şi anume, că un Român a fost bătut de evrei în calea Văcăreşte Pe data ee s’a aflat de acâstă bătăe, mul­ţimea s’a dus în aoele cartiere şi înainte oa poliţia să priadă de veste, s’au întâm­plat acela excese. A luat însë mësurï, ca evreii sé nu-şl mai permită së ţină ase­menea întruniri provooa^óre pe viitor, ér oât privesoe pe cei cari au săvârşit devas­tări, autorităţile îşi vor face datoria tri- miţâodu-i în judecată.

De alt-fel nu trebue së ne surprindă, că mulţimea a săvârşit excesele de Dumi­necă. In tóté ţările se ÎDtâmpiă ademenea f ipte regretabile, mai ales când e vorba de apărarea ceatiunilor naţionale în contra strëmilor. Dovadă că asemenea excese s’ &u petrecut şi în ţări cu mai multe mijlóoe de reprimare séu de împedec&re: cum e la Londra, Berlin şi mai ales la Praga,

Ceea-ce putem spune însë e faptul, că guvernul şi autorităţile au luat tóté mă­surile peutru ca scenele de erl së nu se mai potă cu nieî un preţ repeta. Comer­cianţii pot să-şî redesohidă în linişte ma­gazinele şi garantăm ou persona nostră, oă absolut nimic nu se va mai întâmpla.

Crisa din Austria.De oâte.va 4*10 mai ftles ministrul-

preşedinte br. Gautsch continuă pertrac­tări ou partidele din eampra austriacă. Ia cercurile parlamentare se crede, oă orisa se va resoiva în curând, îndată-oe în clu­buri se vor lua deoisiuni definitive. Vede­rile baronului Gautsch s’au apropiat mult de cele ale partidei diu stânga, şi nu mai иге nevoie acum, deoât de câştigarea unei părţi a majorităţii.

„ Politik* din Praga фое, oă Cehîi- tinerl au declarat, oă ar puté să prim^scă acea basă a modificării ordonanţelor de limbă, oare în privinţa îirobistică împarte tíoemia în trei părţi. Amănuntele acestei cestiunl nu sunt cunoscute încă, dér e pro- pabil, oă partida majorităţii şi mai ales Cehii tinerl şi marii proprietari boemi sunt gata a arăta faţă de Nemţi caa mai mare conciliaţiutte.

Ciobul polonilor rămâne pe lângă de- oisiunea de a lu trimite în noul cabinet nici un membru din partida lui. Din con­tră doresoe, oa în minister să facă parte un funcţionar polon de rang mai înalt.

O scire tsiefraSoă din Viena afirmă, oă în oercurile parlamentare s’a răspândit soirea, oă dâoă baronului Gautsch îi va suc­cede a-se înţelege ou partidab, Reichsmth ul va ü redeschis Vineri.

*

Praga este acum ou desăvârşire liniş­tită. Prelegerile în scóie s’au reînceput,

Monarchul încă s’a pronunţat asupra turburârilor din Prdga. ţ)iarele scriu, că la prán4«l oe s’a dat la curtea din Viena în onórea delegaţiunilor, M*jastatea Sa să fi 4is oătră deputatul ceh Herold, oă prioina turburârilor a fost primarul Poilipni.

Efeotul cuvintelor monarohului s’a vă- dut îndată. Io şedinţa consiliului comunal de aUltăerl s’a făcut o mare manifestaţiă pentru primar. S’au oetit mai multe tele­grame de adereuţă oe le-a primit Podlipni din Laibeoh, doia Cehii din Chioago şi dela reuniunea socialiştilor din Paris eto. Podlipni a fost falioitat prin strigări de nazdar şi prin apUuse furtunÓ33.

Se orede. oă statariul se va ridica înainte da sărbătorile Crăciunului.

S C I U i L E PSLE i .— 26 Novembre, v.

Cercetări în causa colectei pentru mo­numentul lui lancu. Seim, oă oeroetarea por­nită de tribunalul r. din Alba-Iulia în oausa

Nr. 263 —1897,1 GAZETA TRANSILVANIEI Padina 8

coleotei pentru monumentul lai Ianou a avut oa résultat arestarea d«lui Tit Livîu Albini, oare «4* 80 înohisore pre­ventivă pentru „defraudare de banî nublicîtt. Cercetarea pornită în Alba-Iulia s’a estins aoum şi asupra Sibiiului. „Telegraful Ro- mân“ , oomunică în privinţa acésta urmă- tórele: „D-1 Gödry, judele de inatruoţiă din Sibiiu, reoercat prin tribunalul r. din Albfc-Iulia, a oereetat filele treoate la „A l­bina": oine a depus banî sub numele „Mo­numentul lui Iancu“ ? oâţî şi oând i-a de­pus? oine şi oând i-a ridicat? într’adevăr, lucra nepriceput, oum amicii d-lui Albini, d-nii Slavioî şi Brote, despre oarl se 4’oe> că ar fi last în administrare fondul „mo­numentului lai lenea44, prefer a lăsa în tem­niţă pe amicul lor Albini, deoât a trimite banii la destin aţiunea lor, séa oel puţin la un institut de banî din patriăa.

Salarisarea preoţilor. Foile din Buda­pesta spun, oă ministrul uns:, de culte va presenta camerei în chilele proxime proiectul de lege privitor la salarisarea preoţilor di­feritelor oonfesiunl. Proiectul privesce pe tóté confesiunile d;n ţ0ră, prin urmare şi pe Românii şi Sêrbii gr, or. Esoepţiune fao numai preoţii rooaano-oatolioî şi greco- oatoÜcï (roœâDÏ şi rutenî) pentru oarï e reservată aşa numita congruâ, séu dotare din fondurile oatolioe.

Tinerimea română, serbă şi slovacă del» universitatea din Bndapesta va îna­inta acestea un memorial oătră rec­torul universităţii-, oa réspuns la sorisórea aoestuia în cestiunea lui Alexics. Slovacii ^or suleva în memorial lipsa unei catedre de limba slovacă la universitatea din Bu­dapesta, ér Serbii se vor provoca la drep­turile autonome ale bisericei lor naţionale.

Osîndit pentru colorile săsescî. Con- dacét,orul reaniunei săsesoî din Bistriţa, d-1 Dr. Gastav Lang, a fost osmdit din partea poliţiei de acolo la o cţi de închisdre şi 10 fl. amendă din causă, că din partea reuniu- nei s’fu arborat colorile săsesoî albastru- roşu în scopul, de-a arăta când e deschis terenul de patinat. Aousatul a înaintat re­curs. „Bistritzer Zeitung11 4’oe> °â acéstá procéder© a poliţiei a provooat între Saşi o amărîniune cu atât mai mare, fiind-că de 25 de anî reuniunea de patinat a arborat încontinuu aceste colorî, fără sé fi fost pen tru asta oprită, orî tresă în oeroetsre.

0 carte de folos. D-1 G. Bengescu, mi­nistrul român la Bruxelles, a scos la lu­mină un mare şi însemnat volum întitulat : Essai d'une notice bibliographique sur la ques­tion dû Orient. Acéstá operă— 4i°e „Epoca4*— ca^e dă indioaţiunî despre tóté cărţile ^privitóre la cestiunea Orientului apărute de ja 1821 — 1897, este o fală şi pentru auto ■xu\ e* şi pentru téra pe oare o represintă ou atât prestigiü d-1 Bengesou în străină­tate. Dór pe lâugă mândria, oe ne prici- uaesoe, aoéstS operă ne aduce şi un folos real. Partea bibliografică privitóre la Ro­mânia şi în deosebi la cestiunea naţională, e făcută cu o îngrijire deosebită. Sunt în­semnate póte 40 orî 60 de volume orî bro­şuri, cari tratâză despre situaţia Români- lor din Ungaria. Intru oât altă bibliografiă « oestinnei Orientului nu es’stă, toţî d^pîo maţii vor avé neapărat cp-rtea d-lui Ben- gescu în biblioteca lor. Folosul oe l vom trage astfel, pentru ţâră, răsare în mod destul de evident. Opera e închinată memoriei TÖDOsatnlni mare patriot şi orator român Alexandru Lahovari.

„Banca Poporului" din Bucurescî. Luni Va făcut în localul Ligei — spune „Dra­pelul44 — susoripţiunea pentru „Banca po­porului". Ia oâte va óre numai, întreg oa- cpitalul a toat subscris şi s’a şi efectuat pri­mul vărsămâut. La órele 11 şi jumătate subscripţiunea a fost deja închisă. Suooesul pe cari* l’a obţinut înoă de la început „Banca poporului4, dovede^oe marea nece­sitate, ce se simţea şi folósele pe cari acâsfcă instituţiune le va aduoe populaţiunei nóstre orăşenesol speculată în modul cel mai ne­demn de cătră cămătari.

Bimisia ministrului croat. In cabinet E

ungureso s’a ivit o ori®â parţială. Ministrul croat Eoaerio Josipovich şi-a dat dimisia din oausă, oă a ajuns la neînţelegeri ou minis­trul de finanţe.

Uragan în Italia. Soiri din MiUzzo, Messioa, Poroici, Sassari, Santantrojo din provincia Reggio, Calabria şi Palermo anunţă oă furtuni violente au oausat. pagube câm­piilor şi locuinţelor. Comunioaţiunile ou dru­murile de fer sunt întrerupte ou Iglesîas, Cagliari, Ancona şi Porto-Civitanova. In mai multe puncte din Sardinia o pi6iâ to* renţială continuă de 20 de ore.

Budgetul Ungariei pe 1898.Ministrul ungureso de finanţe a făcut

în şedinţa de alaltă-ierî a dietei un expo- seu asupra stării financiare a Ungariei. Bud­getul se încheiă şi de rândul acesta ou un prisos de 73 721 fl. Acest prisos însă ho- tărît, oă «i mai mult o seducere a opiniei publice, fiind-oă tot-déuna se iveso cheltuelî neprevéfyute; anul acesta de pildă suma acestor cheltuelî s’a ridioat la 21 milióne fl.

In budgetul anului viitor remarcăm uroarea din nou a dărilor — ca B1/, mi- lióne fl. Din suma acésta v ine: oontribuţiă directă 120 000 f l ; dare de consum 800.000 fl ; timbre 855,000 şi monopolul tutunurilor469.000 fl.

Budgetul ministeriului de interne pen­tru anul viitor reclamă sume mai marî, oa oel din anul trecut. Pensiunile se urcă ou337.000 fl.; ministeriul de interne are lipsă de 606,556 fl, mai mult; matriculele civile reoer cu 103,000 şi gendarmeria ou 323,000 fl mai mult. Se urcă salariile funcţionarilor. Diferitele biserici confesionale vor primi654.000 fl. ajutor, adecă ou 53,000 mai mult oa în anul precedent. Şo01ele confe­sionale vor primi ajutore în sumă de o ju ­mătate milion, cu 42,000 mai mult oa pănă aoum etc.

Preliminarul întreg pe 1898 face 498,240, 570 fl.

Ministrul mai spune în exposeul său, că legea privitóre la contribuţiunih directe va fi reformată. Ne temem, oă şi acéstá reformă va fi spre îngreunarea poporatiunei, oare şi aşa îmbrânoesoe sub povara dărilor grozave.

Sporirea marinei de rësMu germane.

In şedinţa dela 6 Deoemvre a Reich­stagului din Berlin s’a înoeput desbaterea asupra 8porirei flotei germane de răsboiu. Desbaterea şi-a luat începutul sub imediata influenţă a vorbirii împăratului Wilhelm ou oare a deschis camerele. împăratul german a fost arătat asupra problemei principale a adunării imperiului, adecă votarea proiec­tului de sporire a marinei.

Cancelarul Eohenlobe luâ oel dintâiu cuvântul. El c}ise« între altele, că flota ger­mană a fost slabă pănă acum, şi nu putea să ţină f»ţă necesităţilor imperiului. Ger mania însă are nevoie de-o flotă puternică de răsboiu pentru susţinerea posiţiei de mare putere, oe i-a oâştigat’o armata.

Cancelarul declară în numele guver­nelor confederate, oă privesoe ca o inevi­tabilă necesitate sporirea marinei pe oale legală. Proiectul cere, oe-i drept, jertfe în- tr’o privinţă óre-oare, însă respectă influ­enţa adunării imperiului asupra activităţii ministeriului marinei. Décâ proiectul va fi primit, atunol îi vor fi legate şi manile gu­vernului, oare n’are d« gând să emuleze în privinţa puterii maritime ou alte state mai marî în armata marină.

Sooialdemooratul SchönlauJc află de oeva fórte caracteristic, oă numai aoum se descopere greşala în acest sistem, oă po­porul este înfrioat oa fantome de grózá, pontra-oa să potă deştepta în el dorul faţ& de gloriă. Cum se potrivesce acesta, întrébfe oratorul, ou declaraţiile împăratului? El numi proiectul, un eflux al guvernului personal.

Schönlauk a fost combătut de secre­tarii de stat PosadoWiiky şi Biilcw.

Clubul polon a deolarat, prin rostul deputatului Jazdzeweki, că Polonii nu vor primi proiectul în textul lui de acum. El

se folosi de oo«siă a spun*1, oă guvernul prusian a pricinuit prin atitudinea sa ne- mulţămire şi amărăciune între Poloni.

Desbaterea asupra proiectului oontinuă.

NECROLOG. „Oravioiana“ sooietate pe aoţii, institut de credit şi economii în Oraviţa-m,, oa profundă întristare aduoe la oanosoinţa publioă, oă Nicolae Braia, prin o munific°ntă fundaţiune de stipendii de­venit neuitat binefăcător al neamului său, fost distins membru al inspeoţiunii la in­stitutul nostru, în 22 Noemvre (4 Deoemvre) 1897, în f»tate de 73 de anî, a treout la cele eterne. înmormântarea mult regreta­tului defunot s’a întâmplat Luoî în 24 Noemvre (6 Deoemvre) o. în morminţii din Tiofaniu-mare, după ritul gr. cat.

Fiă-i ţărena uş6ră şi memorii*, bine­cuvântată !

Direcţiunea „ Oravicianeiu.

L i t e r a t u r ă .In Imprimeria „Epooatf din Bucuresc!

(Str, Clemenţei 3) a apărat: Statistica Română de Chr. D. Staicovid, fost şef de biurou la Statistioă şi F. Robin biblioteoar la Ministeriul Domeniilor. Conţine date sta­tistice amănuntite ou privire la starea R o­mâniei din punctul de vedere al popula- ţiunei, al învăţământului, al diferitelor sta­bilimente oulturale, industriale, economice, oomerolale ; apoi justiţiă, armată, căi fer «te, poşte şi telegraf eto. eto. Paralel ou textul român se află şi text frances. Preţul 5 lei.

*

Duioase este t’tul unui nou voiam de poesii, datorite d-lui Radu D, Ro&etti. Este un voiam tipărit elegant, pe hărtiă de lux Editura librăriei Leon Alealay din Buou- resoî (Calea Victoriei 37). Preţul 3 lei,

*„Albina**, revistă enciclopedică po­

porală. ce apare în fiă-care Duminecă în Bucurase! strada Mântulâsa Nr. 9 sub di­recţiunea unui comitet de redacţie, oon- stHor din 8 membri, Nr. 8 (an. I) are ur­mătorul cuprins interesant: I. Găvănesou :— Beţia. Carmen-Sylva: — Cugetări. P. Dulfu: — Din sciinţa fericirii. X.: — O serbare şcolară. V. S. M oga: îngrijirea va­cilor de lapte, G- C. Atanasiu : — Cum se făcea focul în vechime şi oum se faoe as- tădî. St. G. Carpen: — Arendaşul prioeput Econ. St. Călinesou: — Cătră redacţie. Po- P68CU Glâmbooel: — Ţiganul la naş-so.— Fiţî blânzi! G. Ionescu: iO faptă vrednioă de imitat. Maria Todoresou: — Sn6vă. etc. Ilustraţiunî: 1) Yaoă de lapte. 2) Taur. 3) Vacă român^soă. Abonamentul pentru Aus- trO 'Ungaria pe an este 8 fl.

*

„Foia pentru toţ!“ , revistă enciclo­pedică poporală şi pentru familiă. oe apare în fiă-care Duminecă în Bucurescî, sub di­recţiunea d-lui Dumitra Stâncescu anul I Nr. 49 are următorul ouprins interesant şi bogat: Idei şi fapta: Iubirea de patriă de Ghica dela Olănescî (învăţător) Zbucium (poesiă) de I. Dragomiresou, Novele, po­veşti eto.: Pe pământ primitor (novelă mi­litară) trad. de I S. Spartali. Florea din Z*mora (fantasie) de G. Demetresou — Mugur. Târgul ca ochiul de st’clă. O ani­versare: Nicolae Băloescu după „Gaz. Sat.a Cronica mnsToalS. Tinera regină a Olandei. Legenda lui Noemvre. Chestii practice. Plâns (poesiă) de I. Minulescu-Nirvan. Ori­gine, 4io&lei datine : Burta de popă de C, Coşbuo. Educaţie: Din scrisorile unui tată cătră fiul *ău de Emile Lei^vre. Care e omorîtorul? (roman de Alph. Mouranx. Urmare), trad. de I S. Spartali. Cronică agrioolă de C. C. Datoulesou. Pedagogie: Voinţa. Carne,valul în Canada. Reţete, sfa­turi eto. Povestea unui sinucis. Ilustraţii: „Bowlingalu an nou joc american de po- pioe. Un cimitir de veoinioă odihnă. La Fontaine. Abonamentul la „F6ia pentru toţîu pentru Austro-Ungaria pe an costă 6 fl, pe jumătate 3 fl.

ULTIME SCM .Bucurescî, 7 Decemvre. Mai

mulţi studenţi universitari s’au în­trunit aseră îu localul Societăţii din strada Academiei. Câţi-va dintre ei au propus se se voteze o moţiune, prin care se se mulţăm6scă minis­trului Ferekide pentru atitudinea fa­vorabilă, ce a manifestat’o în ca­meră. Mulţi dintre studenţi au pro­testat, cerend se nu se voteze mo­ţiunea că e de datoria flă­cărui ministru român de a apera pe studenţi. Cu tote acestea moţiunea a iost primită. Cu ocasia ac6sta au fost excluşi câţi-va studenţi socialişti din Societate.

Rectorul Titu Maior eseu a adre­sat cătră comitetele tuturor asocia- ţiunilor studenţesc! o scris6re, prin care îndemnă pe studenţi, ca în împrejurările de faţă se păstreze t6tă moderaţiunoa posibilă. Ideia naţionalităţii — 4ice scris6rea — nu înfierbântă numai inimile, ci înalţă şi minţile. Invită apoi pe studenţi pe 4iua de Lunî la o sfătuire în casa secretariatului.

Bucurescî, 7 Decemvre. „Timpul« află, ca guvernul a comunicat alal- tăerî d-lui P. Aurelianu, ca între­rupe ori-ce tratative de împăcare cu grupul aurelianist. D-1 Sturdza a declarat consiliului de miniştri, că se bucura de încrederea ţerii şi că n’are nici o nevoiă de a mai tracta cu nimeni.

Bucurescî, 7 Decemvre. Toţi co­mercianţii supuşi străini, cari au su­ferit pagube în urma devastărilor de Duminecă, au reclamat la con­sulii şi miniştri plenipotenţiari res­pectivi, cari au intervenit pe lângă guvern, cerend despăgubiri banescî pentru supuşii lor, cari au suferit daune.

Pribram (Boemia), 7 Decemvre. Eri n6pte au fost bombardate cu pietri sinagoga şi trei case ovreescî. Turburările s’au repetat în Jung* bunzlau şi în Cbrudien, prin spargeri de tereştrii la casele Jidanilor.

DIVERSE.Legenda lui Noemvre. pilele se mio-

sorâză din ce în oe, Serile se fa i lun^i Sórele de-acum nu ne va mai lumina deoH8 óre si 22 m. Va să 4*oă 4*u» desoreşte cu 1 oră şi 47 m: 44 minute diminâţa si 83 séra. Temperatura s’a răcit de tot. A'n mai vorbit la lana August de stelele oare oad. Să complectăm aci istoria aoestor in* teresanţl meteori vorbin de apariţia lor îa Noemvre. Cele mai multe din aceste stele oe se observă pe la jumătatea lui Noemvre par a pleoa din acelaşi punct de pe cer situat în oonstelaţia Leului. In Noemvre 1833 o minunată plóie deştele provóoá cer. oetările astronomilor. Nu se mai vă4use aşa luorul dela 12 Noemvre 1799. Astro­nomul Obers făcu observaţii şi vă4u o i aoe8te ploi se repetă la fiă-oare 33 de ani. De aceia anunţă că va avea loc uua îa1866 de profeţia sa se împlini. Va să 4’ în 1899 va avea ioc ér o plóie de acestea care e un spectacol prea frumos. In Noem­vre semănăturile trebue să se fi sfersit. Erna vine. Pământul se aoopere ou uu iinţuloi alb; oopaou goi de frun4e îşi ri­dică trist braţele oătră cer. Pământul se odihaesoe de obosela oe i-a impus lucră- torul. El ocrote8ce contra frigului senrB’ ţele, speranţa recoltei viitóre asounse îa sânul său. Natura se oulcă şi adorme.

Radele lui Röntgen şi moda. Este la-cru cunoscut, oă în^ălţămintele şi ou deo­sebire a sexului frumos nu cam corespund formei naturale a piciorului. Unul, oare se interesézá de luorul acesta a fotografat di­ferite picióre desoulţe şi înoălţate. La pi- oiórele înoălţate ae pot vedé bine, cutn pi* oiórele stau strînse în încălţăminte. Se 4'o«S oă pe basa aoestor esperienţe, se va intro­duce o nouă modă pentru încălţâminta şi anume moda „cismelor normaleu.

Pagina 4. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 268—1897.

„Călindarul Plugarului", edat de ti­pografia „A. Mureşianutt din Braşov şi întocmit de I. Georgescu cu deosebită pri­vire la trebuinţele poporului nostru agri­col, are o parte literară şi economică forte variată şi bogată, cuprindând mai mulţi articull bine aleşi, novele, ‘’poesii etc. La început biografia lui Aleeandru .Roman, apoi o introducere de autor, un articul întitulat: Alegerea carierelor; Cei doi prieteni (istorisire morală) trad. de N. Petra-Petrescu; Numai una, poesiă de G. Coşbuc; Bogatul şi săracul în spiritul lumei şi în ordinea Provedinţei de Dr. Elefterescu; însurat de două-orî, (novelă poporală) de I. Pop Reteganul. Partea eco­nomică, redactată de I. Georgescu, începe cu un articul: Economia înţeleptă; urmâză Rotaţiunea în cultura legumelor; Incolţirea sSmânţelor; Bolele animalelor de casă; în­grăşatul porcilor; Animale folositore şi stri- căci6se grădinăritului şi plugăritului. La urmă câte-va pagini de poveţe, Diverse, Glume etc. apoi câte-va cole de anunţuri. Preţul 25 cr ; trimis prin postă 80 cr. La 10 esemplare comandate de*odată unul se dă în cinste. De vândare la Tipografia „A. Mureşianu“ în Braşov.

Cursul la bursa din Hiena.Din 7 Dpoemvre 1897.

"Honta ung. de aur 4% . . . . 122.80 Ranta de cor6ne ung, 4% • - • 99.75 impr. căii. fer. ung. în aur 4 1/2%* 120.75

Impr. căii. fer. ung. m argint 41/2°/0 100.60Obiig. căii. fer. ung. de ost. I. emis. 121.—Bonuri ruraie nngare 4% • • • 9?.h0Bonuri rurale oroate-siavone . . 97.90Iraprum. un^, cu premii . . . 153. -Losuri pentru reg. Tisei şi Segedin. 137.75Benta de argint austr.................. 102 10Renta de hârtie austr. . . . . 102.10Rentf* de aur austr..................... 122.25Locuri din 1860 ........................ 143.50âoţii ae-flle Bâooei austro-ungară. 948.—A.cţii de*ale Bănceiung. de credit. 388,—Ae^ii de-ale Bănoei austr. de credit. 355*50N ap o leon d o rl............................. 9.55y2Mărci imperiale germane . . , 59.09London F i s t a ............................. 120.40Paris v is fca ................................. 47.70Rente de corone austr. 4% • • 102 25Note italiene.................................. 45.50

Proprietar: Or. Aurel Murcşianu,responsabil : G reţoriu Maior.

Ball-Seidenstoffe 35 kr.bis fi. ^ .65 p. ZTCeter — fonne s c lrw a rz e , w e is s e une) fa rb ig e H enneberg-Seide cou 35 It r . bis fl. 14.05 p. iÏÏcter — glatt, geftreift, farrirt, gemuftert, Damaftc etc. (ca. 2^0 nerfdj. Quai, unb 2000 cerfcfy. arbett, X>efftns cic.), porto- und steuerfrei ins Haus. lÏÏufïer um= gefjertb. Doppcltcs 23rtefporto ttad? ber Sd?n>ei3.

Seiden-Fabriken G. Henneberg,1162. (K. u. K. Hoflief,) Z ü r ic li. 4.

Atelier non de croitorie modernă!IOAN HRISTESCU

II

P Immü

p immimm

mIL'.ll

c r o i t o r b ă r b ă te s cB ra,şo\r, Térgru-l in/u-lvLi IfcTr. 2S .

Am onóre a aduce la cunoscinţă onoratului public, că după o praesă de mai mulţi ani ca sodal (calfă) de croitorie bărbătâscă, am deschis mii

M § l i ® f á l © f i i i © ! 1!® s i i â i r a ă *după sistemul cel mai nou, sub conducerea mea proprie, fă - cénd t ó t é s o i u r i l e (felurile) de v e s t mi n t e , precum:

Paltóne, Pardiseuri, costumuri de haine după moda cea mai nouă şi cu preţurile cefe mai moderate.

P r im e s c tot-odată o r i - c e r e p a r a t i t ln i ce cad în specialitatea hainelor bărbătesc!, esecutându-le prompt, bine CU gust şi ieftin.

Rugândumă de onoratul public a me sprijini cu preţuitele comande, asigurând, că îmî voi da tótá silinţa de a satisface cu cea mai mare punctualitate, sunt cu totă stima:

loan Hristescu.,

Ü

m

ilii

1402,9—12. măes ru -cro itor bărbătesc.

Sosirea §1 plecarea trenurilor ie stat m mg. în Braşov.V alab il din 1 Octombre st- n. 1§99.

Sosirea trenurilor în Braşov:Dela Budapesta la Braşov:

I. Trenul acoelerat (peste Arad) sosesoela 0 óre o dimin0ţa.

II. Trenui de persóne la 8 óre dim.III. Tr. aooe). peste Cluşiu la 2 ó. 9 m. p. m.IV . Trenul mixt la 10 óre 25 min. séra

(acesta dela Budapesta pănă la Cluşiu e tren de persóne, ér dela Cluşiu pănă aiol tren mixt) *).

l)ela Bucuresci la Braşov:I. Trenul mixt, care circulă numai Vinerea

dela Predeal, la 0 óre 0 min. dim.II. Trenul accel. la 2 óre 18 min. p. m.

II. Trenul mixt, la 5 ore 20 min. p. m. IV . Trenul de pers., la 9 óre 8 min. sóra.

V. Trenul accel. la — óre — min. séra.

Dela Kezdi-Oşorheiu la Braşov:I. Trenul de persóne la 8 óre 25 m. d.,

(are legătura în St.»GeorgI cu Ciuo* Szerda).

II. Trenul da persóne la 1 oră 51 m. p. m.(dela prima Iulie păn’ la 31 August va ave şi acest tren legătura cu St.- Georgi ou Tuşcadul).

III. Trenul mixt, la 7 óre 3 min. sóra, (arel'gâturâ cu Ciuc-Szyreda).

Plecarea trenurilor din Braşov :Dela Braşov la Budapesta:

I. Trenul mixt ia 5 óre 8 mia. diminâţa(aoest tren merge pănă la Cluşiu oa tren mixt, ór de acolo mai departe ca tren de persóne).

II. Tr. accel. (peste Cluşiu) la 2 Ó. 45 m. p. m.III. Trenul de pers. la 7 óre 48 min. sóraIV . Tr. accel. (peste Arad) la — óre — mm.

séra.

Dela Braşov la Bucuresci:I. Trenul de persóne la 3 óre 55 min. d.

II. Trenul accelerat (ce vine dela Arad) la — óre — min. dico.

III. Trenul mixt la 11 óre a. m.IV . Trenul accelerat (ce vine pe la Oradia-

Cluşiu) la 2 óre 19 min. p. m.

Dela Braşov la Kezdi-Oşorheiu:

I. Trenul de persóne la 5 óre 19 min.dim. (are legătură cu Tuşnad)

Ciue-Szereda. 2 o. 55 m.

II. Trenul mixt la 8 óre 50 min. a. m.

III. Trenul de pers. la 2 óre 55 m. p. m. (are legătură cu linia Tuşnad-Ciuc- Szsreda.

Cursul pieţei Braşov.Din 8 Decemvre 1897.

Bancnota rom. Cump. 9.49 Vend. 9.52

Argint român. Cump. 9.43 Veod. 9.45

Napoleond’orl. Cump. 9.53 Veud. 9.55

Galbeni Cump. 5.60 Vend. 5.65

Ruble Rusesc! Cump. 127.— Vend. —.—Mărci gemane Cump. 58.70 Vend. — >

Lire turcesc! Cump. 10 80 Vend. —.—

Scm.fono. Albina5% 101.— Vend. 102,-—

A N U N C I U R I(mserţiuni şi reclame)

Sunt a se adresa subscrisei advninistraţiunf. In caşul pu­blicării unui anunciu mai mult de odată se face scădement, care cresce cu cât publicare se face mai de multe-orî.

Admiaistr. «Gazeta Trans.“

| Lucrări de legătorie de cărţi. |

0e

. 2

«

E‘35-0

!5ôm

«

£oic3

«

£o

*5o

Willielm HaycLeckerlegător de cărţi, şi lucrător de galanterii,

Braşov, Strada Porţii ITr. 22.Recomandă Onoratului public dela oraş şi dela sate

Legătoria sa de cărţi,ce esistă de 14 ani cu cel mai bun renume şi este mult mărită şi din nou arangiaiâ cu 9 m aşini di­ferite.

S e e fe c tu es© tóté lucrările ce cad în sfera legato- riei de cărţi, dela cea mai simplă carte de şcola legată, pana la cea mai fină legătură de lux în piele, catifea, mă­tase, pluş, pânză etc. esecutând cât se póte de bine şi de esact.

Avénd lucrători de tóté specia escelent pregătiţi, acesta legătoriă de cărţi póte se esecute iute şi forte ieftintot ce se póte cugeta mai bun în aceste lucrări.

f iu c r ă r î d e g a la n t e r i i , p a s s e p a r to u t , c a r ­t o n a s e etc. în tóté esecuţîunile posibile.

Despărţement deosebit pentru legarea cărţilor comerciale, protocólelor pentru autorităţi şi oficiilor comunale, cu un personal anume instruit pentru acésta; cel mai durabil şi cel mai practic mod de legat.

Tipăresce inscripţiuni pe pantlicl de cununi şi i* stéguri etc.

WILHELM HAYDECKER,legător de cărţi,

I6— 0 S t r a d a , p o r ţ i i ISTr. 2 2 -

S t r a d a ponţii Nr. 22

O

32 .

S 1&3(D

s2 .

(0O

5!0

32 .

<D

3A

^KmOOOOOGOOOOOOOOOOOOOOQOOOOiK^

99

ABONAMENTEG A Z E T A T & A U S I L V A m E ! "

Preţul abonamentului este:Pentru Austr o-Ungaria:

Pe trei luni..........................................3 ii. —Pe şese luni. . .................................6 ii. —Fe un a n ......................................... 12 ii. —

Pentru România şi străinătate:Pe trei luni.............................................. 10 fr.Pe şese l u n i ....................................... ‘20 li-.

w«AKtMţ

AKAA

KX

Pe un an 40 fr.

XKK»X»«»«»

AlQiaaeats h mutrele eu iata ds Bimfoscă»Pentru Austro-Ungaria:

Pe a n .................. .... ...........................£ 11. —Pe şese luni....................... . . . . I lî. —Pe trei lu n i......................................... 50 cr.

Pentru România şi străinătate:Pe a n .................................................. 8 franci.Pe şese lun i......................................... 4 franci.

Pe trei lu n i................................ .25 franci.Abonamentele se fa c m ai uşor şi m a i r epede prin

mandate poştale.Domnii, cari se vor abona din nou, se binevoiescă

a srcie adresa lămurit şi a arăta şi posta ultimă.

AX»XXXXXXXXX

SxxxxxAdministraţiunea „Gazetei Transilvaniei".

Tipografia A. Muregianu, Braşov.