iMactiuea, АШіійШімеа şi Тірдоаіа:

BRAŞOVU, piaţa «ara I r 22.Scrisori n e iru e a to nu se p rimesc/fi. Manuscripte nu se re-

tn m ica !Birourile ie amciiri:

BraţovO, piaţa mare Nr. 22.in se ra te т а ір г іт е ѕ с й înVIeaa Hudolf Моиве, Maasenstein & Yogler (Oto Haas), ffemrich Schaleh, Aloi» H tmdl, M,Duieir, A.Opptlik,J. Dan- nieberg; în Budapesta: .1 . V Gold- herger, AutonMetei, EclcntetnBtmat; tn Frankfkirt: <?. L, Daube; in Ham«

burg: A. Steiner.P reţu l inserţm nilo ră: o s e r ii garmondii pe o ool6n& 6 or. ei 80 dr. tim bra pen tru o pu­blicare. Publicări m ai dese

după ta rifă şi învoială. Reclame pe pagina Ш -а e • e n ă 10 cr. V, a. s6u 80 ban!.

- A - I î T T J X i T S r T - . T T

„Gazeta“ iese lu fie-oare <ţiАІодшііе p tn Aistro-UimiiPe ипй anu 12 fl., pe şâse Iun*

6 fl., pe tre i luni 3 fl.Peitri Sooânia fi străinătate

Pe ипй апй 40 franci, pe s i te luni 20 franci, pe tre i luni

10 franci.S e e n u m e r ă la tâ te ofl- c ie leposta le din in tru şi din

afară şi la dd. colectori.Atonamemili pentru Вгаѕотй:

laadm inistraţiune, p iaţam are Nr. 22, etagium I.:n e ипй апй 10 fl., pe şeee luni 5 A., pe tre i

I luni 2 fl. 50 cr. Cu d u a u їй în c a s ă : Pe ипй апй 12 fl., pe ş6b6 luni 6 fl., pe tre i lun i 3 fl. ипй esem plaru & cr. v. a. аби

15 bani.A tâ tă abonam entele câttt ş i

inserţiunile ѕипѣй a se p lătii înainte.

Nr. 3. Вгаѕоѵй, Мегсшї 4 (16) Ianuarie 1889.1 Ѳ Ѳ Ѳ —

II.

Ama pute ave o idea despre neliniştea şi îngrijirile ce au dom nitu anulă trec ut ă în ttfte statele europene, decă amu sci de câte ori s’a pronunţata în parlamente şi s’a scrisă în nenumeratele foi politice din tote părţile cuventulă „pace“. N’au4iamfi şi nu ceteamă mai alesă în lunile dintâiu ale a- nului 1888 decâtй de „pacew, care aci era „ameninţată“, aci erăşi „a- sigurată“, aci era mai puţină, aci mai multă „ speranţă * în „susţi­nerea* ei.

Cine a ameninţată şi ameninţă pacea?

Decă vomu întreba pe cei din Berlină, ne voră răspunde, că Fran- cesii cu politica loră de гёѕЬипаге o ameninţă. De vomu face între­bare la oficiulu de esterne din Viena ni se va răspunde, că Rusia cu pregătirile ei militare la graniţă o ameninţa; er de vomit voi se cunoscemă părerea сеіогй din Pe- tersburgă ne voru spune, că con­tinuele înarmări ale Germaniei şi ale Austro-Ungarîei şi amesteculă loră în peninsula balcanică peri- cliteză pacea Europei.

Cine der este adeveratulu duş­mană alu păcii, decă nicî una din­tre puteri nu vrea ѕё trecă ca duşmanulii ei?

P6te că ne vomu apropia mai multă de adeverii, decă după es- perienţele tăcute şi în anulu tre­cută vomu фсе, că adeveratulu. duşmană ală păcii suntă nesfârşi­tele pregătiri de resboiu ale tută- roră, carî ţinu lumea europenă într’o continuă încordare, mărindă necontenită sarcinele poporeloră şi dândă nascere convingerei* că ne aflămă cu toţii în ajunulă is» bucnirei unui gr6znică. resboiu eu­ropenă şi că totă arta diplomaţi- loră de pretutindeni nu consistă decâtă în aceea, ca se amână de a< î pe mâne decisiunea.

Situaţiunea generală a fostă predominată şi în anulă 1888 de politica Germaniei şi a cancela­rului ei. Strigătele de alarmă veneau t6te dela Berlină, dela o- ficioşii lui Bismark, carî semnalau mereu pericule ameninţătore pen­tru pace din răsărită şi dela me4ă- n6pte.

Cea mai mare sensaţiune a fă- cut’o la începutulu anului publi­carea tractatului de alianţa ger- mano-austriacă şi în legătură cu acăsta discursulă, ce l’a ţinută principele Bismark la 6 Februarie în parlamentulă germană.

In acestă discursă cancelarulă germană a desfăşurată drapelulă triplei alianţe, Elă a 4isă cu alte cuvinte: Ne-amă dată t6tă silinţa să susţinemă bunele relaţiunî de mai nainte cu Rusia, der decă a- cesta n’ar voi se mai mergă cu noi, nu o vomă trage de mânecă, suntemă destulă de târî prin ali­anţele n6stre de a ne apăra la casă de nevoiă şi în contra Ru­siei şi în contra Franciei.

Cu deosebire Francia este care pricinuesce Germaniei marî îngri­jiri şi temeri şi cancelarulă ger­mană nu s’a sfiită a acusa pe Francesî, că uneltescă în contra păcii voindă se câştige opiniunea publică din Rusia pe partea loră cu ajutorulă panslaviştiloră, carî suntă duşmanii declaraţi ai Ger­maniei.

Mortea împeratului Vilhelm I întâmplată la 9 Martie şi suirea pe tronă a fiiului seu Friderică III părea că au avuta ună efectă binefăcetoră asupra raporturiloră dintre Germania şi Francia, căcî Francesii preţuiau f6rte multă în­suşirile nobile şi virtuţile de re­gentă ale împeratului Friderică III.

Der nu i-a fostă dată acestui liberală împerată de a domni de­câtă trei lunî şi erăşi se adunară nu orî furtunoşî la graniţa germano- francesă. Măsurile rigurose luate de gilvernulă germană în privinţa

pasp6rteloră, au fostă succedate de altele şi Francesii. au răspunsă prin contra-măsurî de-ună carac- teră totă aşa de duşmănosă.

Suirea pe tronă a actualului îtiapărată germană Wilhelm II deş- jteptâ nouă temeri cu deosebire în Francia, că densulă va fi mai multă înclinată spre resboiu.

Visita ce a făcut’o însă împe- rutulă-Wilhelm II imediată curţii din Petersburgă şi primirea stră­lucită ce i-s’a făcută acolo a dată situaţiunei ună timbru mai pacifică.

Wilhelm II a visitată mai târ- 4iu şi curţile aliate dela Viena şi Roma, accentuâtidă cu acestă pri- legiu în deosebi legătura de arme dintre Germania, Austro-Ungaria şi Italia. Mai târ4iu împăratulă germană a primită contra-visita ţarului Rusiei la Berlină, care vi- sită a fost tălmăcită earăşî în fa ѵбгеа păcii.

Decă tenerulă împerată ger­mană a continuaţii politica din afară în spiritulă paemică ală ta­tălui seu, nu se p6te susţine totă aceea în privinţa politicei interidre. Wilhelm II din capulă locului a declarată că aderă la principiile profesate de buniculă seu Wilhelm I,/carî nu se unescă cu vederile liberale şi generose ce le desfă şurase tatălă seu Friderică III în proclamaţiunea sa cătră poporă şi în rescriptulă seu cătră principele Bismark.

Mână 'n mană cu cancelarulă seu împeratulă germană de a4î tinde a face Germania totă mai tare şi mai temută. Friderică III înse nu se mulţumea numai cu-o Germania tare, ci mai voia ca ea se fia liberă şi fericită.

R ev o c« Ііішіѕвій Serbiei flin Viena.Foia oficială din Belgradă a pu­

blicaţii икагиій regescii prin care trimi­sului dc pănă acum аій Serbiei la curtea

din Viena, d-ltt. Milan BoghicevicI, e риѕй în disponibilitate şi în locu’i e nu- mittt сопѕіііегиій de stata d-ій Milan PetronjevicI ca trimisti ѕёгЬеѕсй în Viena.

Revocarea d-lui Boghicevidfnu s’aş- tepta în cercurile diplomatice mai аіеѕй că densuliî e rudă de aprope cu regele Milan, a luatti parte activă la revisuirea constituţiunei şi cu ocasiunea procesului de divorţa între regele Milan şi regina Natalia, densula a dusa din Viena la Belgrada pe principele moştenitora.

Causa pentru care dânsula a fosta revocata se 4ice a fi curentula anti-aus- triaca care ar domni acum la curtea din Belgrada şi d-la BoghisevicI era ade­renta înfocata ala Austriei.

Dânsula a primita o depeşă dela ministrula de esterne MijatovicI, în care acesta în numele regelui îi mulţumesce pentru serviciile ce a făcuta pănă acum şi de sub care .serviciu este suspendata. Totd’odată i se scrie, că regele îla lasă a alege între a veni la Belgrada ori a a merge la Roma ca representanta ala ţârii. Ela а гёѕрипѕа numai decâtâ că din cause private este silita a refusa ѕб fie trimisa la Roma şi că se va re- înttfrce la Belgrada.

D-la Kalnoky şî-a esprimata viua sa părere de гёи, pentru că d. Boghi- cevicî părăsesce Viena, unde se bucura de multe simpatii, căci lucrase multa pentru a întreţine relaţiunî amicale între Austria şi Serbia.

Se фсе Că însemnate schimbă^ se ѵогй face şi între personalula legaţîunei sârbe din capitala Austriei.

Crisele politicei coloniale germane.Imperiula germana este încurcata

nu numai în Africa ostică, la Zanzibara, ci şi în i tisul ele Samoa şi în ţera popo­rului Damara de pe teritorula africana sud vestica de sub protecţiunea germană . Revolta din Samoa a costată pănă acum зе Germani una питёга mărişorQ de

morţi şi răniţi. Soirile sosite în Berlina aruncă vina pe Americanii, cari trăesca în Samoa, că ei ar fi revoltata pe indi­geni. „Borsen Zeitung“ crede, că fiinda Germania şi Anglia deplina de acorda

FOILETONUL!? „GAZ. TRANS.“

0 swttjrim la amil* 1889.De abia este una timpa în decur-

sula anului, în care ѕё ѕѳ poftescă atâta bine şi ѕё ѕѳ іёѳ atâta împrumuta ca la anula nou.

Servitorulă ѕёіі lacheula, bucătă^sa ѕёи fata de casă, în deobşte toţi cei ce intră dintâiu în casa, în cere ama fosta atâta de fericiţi ѕё ajungema anula nou, se întreca în a ne pofti atâta în prosă, câta şi în versuri tota ce este mai buna pe sub sore. Numai o clasă de бтепї nu primesce felicitări de anula nou şi aceştia sunta antime seracii, cari firesce, n’au cu ce plăti felicitările. Aşaderăne afiărba şi în casula acesta înaintea sem­nului caracteristica ala timpului nostru : „t6te pentru bani.“

Declara sёrbătorѳscѳ din capula lo­cului, că departe este de mine cu- getula de a'i taxa pe felicitanţii de a- nula nou cu fela de fela de epitete de- jositore. Căci acei felicitanţl facă nu­mai ceea-ce din datină şi din necesitate

trebuesca ѕё facă. Că cuvintele lora sună altcum decum suntă simţemintele inimei lora, acesta este numai imitaţiune ѕёи dёcă voima ѕё’і dicemil mai bine, o cultură mai înaltă. T6tă lumea este în фиа de astă4l prelhisă de cultură. Decă în timpurile mai de de multa se întâm pla ca ѕё’і 4icl cuiva la despărţire cu­vinte ce într’adevera le-ar fi meritata, în 4i Q' de astă4l te desparţi cu cuvin­tele „serva plecatae, ѕёи că poftesc! n4iua bună*. Chiar şi aceste cuvinte n’au ѕё însemneze ceea ce ar trebui ѕё însemneze. Şi aşa noi concedemtt cu inima liniştită ca ѕё fimtt felicitaţi, deşi prin acele felicitări felicitanţii au mai multa în vedere favorurile seu bac­şişurile ce le peta căpeta..

Se află forte mulţi бтепї, cari în restimptt de o jumetatede anasocotesctt înainte venitele Іогй estraordinare dela anula nou. Mulţi au căpătata împru­muta mantalele de іёгпа dela croitori numai în contula evlaviosei d aţine a posesoriloră de bani. Nu numai dati­nile cele vechi, ci şi cele поиё au una înţelesa tare profunda.

Pagubă numai, că nu se pote gra­tula statului, ѕёи mai bine 4isa, minis­trului de finanţe, ca aeela în forma de bacşişa ѕё ierte contribuabililor măcara o parte din contribuţiune. Der cu pri vire la асёѕіа au valore cuvintele poe­tului Dante, ce le-a vâ4uta scrise pe porta iadului : „lasciate ogni spe- ranza!“

Cu puţine 4ile mai’nainte s’a primita de cătră dieta ţârii поиій proiecta de lege cu privire la apărarea ţării. După anula nou o ѕё vină la desbatere buge- tula, ce se mai tâlcuesce şi cu cuvintele „f6ia de bucate“, care se află ilustrată în cărţile de darQu. Atunci o ѕё aflămtt că îmulţirea numărului soldaţilortt o ѕё ne coste şi mai mare sumă de bani. împrejurarea, că sfătuirea asupra buge­tului s’a lăsata pănă după anulâ nou are să se mulţumâscă numai „părintescei con- sideraţiunl* faţă de contribuabili. O ѕё se sf^tuescă deci înalţii seniori (mag­naţi), că asupra cărortt obiecte ѕё mai pună dare.

In anula trecuta s’a aruncata con­tribuţiune mai mare asupra tutunului, ţi-

gărilora, vinarsului şi zacharului. Ar fi de dorita ca ministrului de finanţe ѕё nu’i mai plesnescă prin capa alte pro­iecte de dări nouă, der garanţiă pentru acâsta nu este, mai vârtosa în aceste timpuri, în cari ne putema aştepta în tdtă bună dimineţa la una ataca din par­tea Ruşilora!

Europa nostră este partea cea mai vechiă şi mai cultivată a lumei. Aşa’ml spuseră odinioră în şcolă învăţătorii. Atunci eu mă simţeama fălosa de acestă împrejurare! Astă4l sunt deja de totu­lui tota lecuita de acea închipuire gro­zavă de odinioră. Prin şirele următore aşa voi bucurosa să’i arăta cetitorului pretinosa prin una esemplu cum ni-se înfăţişâză în 4iua de astăzi Europa, con- tinentula cela mai cultivata !

Intr’un ţinut orecare era un proprie­tara agronoma, studiata şi cultivata. Ela pricepea multa din astronomiă, din chemiă şi alte sciinţe şi se acomoda strict în lucrările sale după sciinţele ce lepo- şedea. Ela însemna cu acurateţă tote venitele şi cheltuielile precum şi împru­muturile ce le făcea. Оёг astăcjl ela nu

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 6— 1889.

în privinţa viit6rei desvoltări a lucruri- loră în Samoa, în celă mai scurţii timpii se va proclama protecţiuUea germană peste insulele Samoa; Corespondenţa diplomatică privitore la insulele Samoa s’a înaintată deja congresului Stateloră Unite. F6ia comercială din Newyork фсе relativii la acestă corespondenţă, că grupa insulelorii Samoa n’are valore pentru Uniunea americană, ca din pri­cina lord să ргоѵбсѳ diferenţe cu alte puteri.

Despre crisa din ţerâ poporului Da- mara comunică o telegramă din Londra, că după ună raportă amărunţită sosită din Capstadt, tractările ce s’au ţinută în Okanhandja între comisarulă imperiului germană Dr. Goring şi între căpetenia poporului Damara, Kamaherero, s’au terminată cu aceea, că Dr. Goring, vă- 4ândă tractatele încheiate de poporulă Damara cu Englesulă Lewis, a recunos­cută,Jcă în faţa acel oră acte nu mai are nicî ună dreptă în ţeră. Raportulă mâi spune, că Germanii părăsescă ţera po­porului Damara cu cea mai mare grabă şi că missionarii s’ară afla în mare pe- riculă. După o publicare făcută în „Bor- sen-Zeitung“, Lewis ar fi înfăţişată ună documenta, din care reese, că pretenţiu- nile sale suntă mai vechi, decâtă trac- tatulă de protecţiune germană. Se pote aminti, că dela parlamentulă germană se va cere ună adausă de 102,000 mărci în bugetă pentru acestă teritoriu afri­cană sudvesticiL

SCmiLE VILEI.Ваітіій vSduvelorii. Sâmbătă, în sâra

de anulă nou, s’a dată în sala otelului' „Nr. I й din locă balulă Reuniunei pentru ajutorarea văduveloră române din Bra- şovă-Săcele. Petrecerea a fostă bine cercetată, coştumulă naţionala forte bine representată. La тефііа nopţii s’au ju­cată frumosă şi f6rte bine „Căluşarulă“ şi „Bătuta“ de 12 tineri sodall din locă. Pe când se sfârşia „Bătutaw, sal«. începu a se întuneca, orologiulă bătea 12, anun- ţândă încheiarea vechiului ană, şi curând după acesta sala se lumina din nou şi apăru ună cOpilaşă îmbrăcată ca ânger, care ridicată pe braţele unui tînără a- nunţâ sosirea noului ană, felicitândă pu- bliculă prin câteva versuri ocaşionale. După acesta d-lă profesoră Ar. Vlaicu prin o vorbire ocasională arăta însemnă­tatea acestei petreceri, menite a întinde mână de ajutoră văduvăloră române să­race. Petrecerea ar fi fostă şi mai ani­mată, decă după căluşară n’ar fi urmată acelă lungă şi obositoră cotillon, ca ună contrastă prea mare, şi decă se ţinea sâmă de publiculă din Scheiu, în ce pri- vesce danţulă. Altmintrelea cu satis- facţiune amintimă, că d-na casieră Vic-

mai este proprietară, agronomă, pe când ţăranulă celă fără atâta sciinţă şi as- tă4l se mai ocupă cti cultivarea pămân­tului deşi nu şi-a însămnată nici când venitele şi cheltuelile, cu atâtă mai pu­ţină datoriile, despre cari numai din au- cjite scie că ce suntă acelea.

Europa se administrâză astădl ri- gurosă după tote sciinţele moderne, dâr din contră face datorii în modă înspăi- mântătoră. 'Nici ună bărbată de stată din Europa nu se întrebă că „câtă am“, ci câtă îmi trebuesce“. Ceea-ce apoi .n’are, împrumută — firesce dela Jidovi, De-aceea Europa într’adevără nu este mai multă a Europeniloră, ci a Jidoviloră, cari au venită şi vină totă mereu din Asia.

Ană nou fericită deci concetăţeni europeni, nu ѵё plângeţi şi nu desperaţi pentru-că vS apasă pănă la pămentă greu­tatea dăriloră! Căci înzadară nu vă în- prumută sume поиё Jidanii, voi trebue totuşi ѕё plătiţi carnetele cameteloră!

In tînăra parte alumii, în America, nu se află nici o cultură vechiă. Liberele state din Amarica de Nordă suntă numai de o sută de ani unite într’ună singură

toria C. Juga, d-na Otilia n. Orghidană dela cassă şi d-şdrele Maria Dpbreană şi Victoria Iosifă, controlore, 'erau vesele de suecesulă materiala ală acestei pe­treceri.

* - 'г ■'* * - ,"

Convenţiunea comercială. D-la Titu Maiorescu, ministrula culteloră şi instruc- ţiunei din România, va pleca lâ 15 Ia­nuarie la Viena, scrie „Românulăa, în vederea încheierei convenţiunei comerci­ale cu Austro-Ungaria.

** * ,

Faptă laudabilă. Comitetulă parochi­ală din comuna Comlăuşă a cumpărată la licitaţiune publică în сЩ®!® trecute; casa şi pămentulă unei văduve şi a 4 orfani cu int'enţiunea ca ѕё vină în aju­torul ă numiţiloră orfani, lăsându-le şi mai departe în folosinţă pămentulă pă- rintescă sub condiţiunea, ca după pre­ţuia de cumpărare să solvescă bisericeb interese, şi să amortiseze capitalulă îiî; rate, pănă- ce voră plăti întrâga sumă,1 când apoi li-se va reda dreptulă de proprietate. Comitetulă perochială afăcută o faptă vrednică de laudă.

* ;!* *Artiste române. „Românului“ i se

scrie din Parisă: „După studiele şi ar- d6rea ce pune în studiarea artei sale, tinăra n6stră artistă d-şoră Ana Ciupa- gea va deveni o bună tragediană“. De altă parte d-na Hartulară (Darclee) jocă la marea operă din Parisă totă cu mai mare succesă. In lipsa vestitei cântăreţei Patti, rolurile principale le jocă d-na Hartulară. ^

* *Sarcofage antice. D-lă Nicolau Cend

căpitană ces. reg. în regimentul ă de in­fanterie 31, din care ună batalionă se află în Bosnia-Herţegovina, a adresată din Focia academiei c. r. de sciinţe din Viena ună raportă despre aflarea unoră. sarcofage antice pe acolo.

* *Reorganisarea Dobrogei. Miniştri ro*

mâni suntă ocupaţi de idea reorganisăriiî provinciei Dobrogea. Unii suntă depă-‘ rere a se numi ună administratoră, alţii,, însă susţină ca ea să fiă încorporată la România bucurându-se de tote dreptu­rile şi privilegiile. In ori ce casă, фсе „Românulă“, se vâ numi o coînisi- une specială, care să studieze acestă ces- tiune din tote punctele de vedere şi să. înainteze raportulă ei consiliului de m i-, niştri.

** *Ministerialii de гёѕЬбт ală României

are intenţiunea să introducă mai multe modificări în fabricarea cartuşeloră. In acestă scopă a cerută dela tote statele din Europa mai multe probe şi modele.

** *Comitetulti. românii pentru esposiţia

din Parisă amintesce domniloră espună-

stată — şi deja astă4î nu sciu ce să facă cu banii. In decursulă marelui răs- boiu сіѵДа au fostă silite să facă datorii, der chiar acele datorii, ce aveau să fie plătite numai în anulă 1890, se plătescă astăzi. Ba ce e mai multă, bărbaţii de stată de acolo nu sciu ce să facă cu prisosulă veniteloră. In anulă 1888 a fostă ună prisosă de 119,612,116 dolari (dolariulă = 2 fl. 40 cr. v. a.).

Pe anulă 1889 se aşteptă deja la ună prisosă nou în sumă de 104,000,000 dolari. Preşedintele a provocată cu ur­genţă pe toţi impiegaţii statului ca să micşoreze vama pe mărfuri (detfrece America din acestea are celă mai mare venită), pentru-că nu mai este locă unde să se aşe4e banii incurşl pentru visteria statului. La 1 Noemvre 1888 se aflau în visteriă 223,209,020 dolari în monete de aură, 249,979,440 dolari în monete de argintă, 24.088,769 dolari în monete micuţe de argintă, 36,813,320 dolari în note unioniste şi mai multă milione în alte lucruri preţiose, în sumă de 657, 296,830 dolari.

La cetirea acestoră numeri, pe noi

torf, că produsele d-loră trebue să fiă trimise la Bucurescl celă mai târliţi la 15 Februarie st. n. pentru <*ă după acee* vor fi trimise la Parisă. In consecinţă d-nii espunători din judeţele undeţ suntă instituite comitete locale, vor depune produ sele d-lor comitetului contra unei recipise înaintea acelei date; acei din judeţele, unde nu suntă comitete, voră trimite produsele directă comitetului .centrală11 bis str Mercur, care le va elibera recipisa. Comitetulă centrală r6gă toto­dată cu stăruinţă pe d-nii espunători, cari n’au trimisă încă formulele, să le înapo­ieze câtă mai curândă, complectate cu t6te indicaţiunile cerute.

** *Esposiţiă de pictură in Bncuresci. Es-

posiţiunea de pictură, ce s’a întocmită în măreţulă paiaţă ală Ateneului din Bu- curescl s’a deschisă de câteva (Ş.ile şi e visitată de forte multă lume. S’au in- cassată pe fiecare 4 шаі multă de 300 de intrări. Unele tabeluri au fostă deja cumpărate de amatori.

** *Conferinţele Ateneului din BucurescI

voră începe în a doua jumătate a lunei Ianuarie.

** *Stânca lui Napoleonii, piarele din

Stuttgart scriu, că guvematorulă din Ulm a decisă să arunce în aeră prin dinamită enorma stâncă istorică, în ver- fulă căreia Napoleon I. a asistată în 1805 la defilarea trupeloră austriace după capitularea fortăreţii.

Amintiri (lin amin 1888.Solidaritate. O adevărată bucuriă

semţim, decă în aceste timpuri critice când se cere mai multă ca ori si când să fimă solidari, putemă înregistra sub rubrica acesta şi câteva caşuri de solidaritate naţională împreună cu binecuvântatele ei fructe.

La loculă primă amintimă solidari­tatea confraţiloră noştri din părţile Ca­ransebeşului, care în . anulă trecută s’a vedită pote mai strălucită ca totdeuna. Ei se grupeză în jurulă vrednicului lora conducătoră, generală Doda, îlă ascultă, îlă însoţescă cu credinţă şi fără şovăire acasă, ca şi înaintea tribunalului, unde îşi manifesteză în faţa contrariloră soli­daritatea loră cu dânsulă.

La 25 Februarie Românii beiuşenl, prin solidaritatea manifestată cu oca- siunea alegerei representanţei loră co­munale , învingă asupra partidei un­guresc!.

La 17 Iulie, cu ocasiunea alegerei a 46 membri în consiliulă comunală, jRomânii braşoveni, în solidaritate cu Saşii, bată. partida ungurescă.

Românii din Mehala prin solidari­tate se smulgă de sub jugulă sârbescă.

Europenii pare-că ne cuprinde o ameţelă. Cultura nostră cea înaltă, înţelepciunea n6stră pentru ce ne este bună? Noiplă- timă mai pentru fiăcare obiectă scumpei ridstre patrie dare. Statulă în totdeauna este la uşa n6stră, mănâncă, bea şi /«- ihteăy împreună cu noi.

Dâr dragulfi meu coeuropenă, decum- ya ţi-se va face greu la inimă (ceea-ce nu trebue să ţi-se facă chiară la începu- tulă anului nou) de frică că prea uşoră 8Tar pute întâmpla ca să fimă încărcaţi pentru fiăcare obiecta cu dare, află, că parlamentulă englesă a dată la anulă 1644, 26 Martie, ordinaţiunea acesta: «Fiăcare familiă să mânce în fiăcare. Пsăptămână cu o mâncare mai puţină şi preţuia acelei mâncări să’lă depună la cassa publică“.

Der nouă, ’.har Domnului, ne este ertată să mâncămă de atâtea ori, de de câte-ori avemă!

Pănă ună-altă însă: „Ană nou fe­ricită“.

(Sch.) Y. Florianfi.

Românii din Satu-Chineză prin so­lidaritate îş i eluptă autonomia biseri- c^scă.

Mişcarea culturală, literară şi eoono-mică.. In Hodoniu din protopresbitera- tulă Timişdrei, apoi în Şomoscheşă din protopresbiteratulă Jenopelei s’au înfiin­ţată coruri nouă de plugari.

In comitatulă Huned6rei s’a consti­tuită la 11 Febr. n. definitivă Reuniunea femeiloră române de acolo.

In Oraviţa d-na Livia Vuia a luată iniţiativa pentru înfiinţarea unei reu­niuni a femeHoră române din Oraviţa şi jură cu scopulă de a ridica o sctflă română de fetiţe.

La 21 Febr. n. s’a constituită Re-u niunea femeiloră române din Aradă şi jură cu scopă de a crea ună fondă din care se va înfiinţa în Aradă ună insti- tută română confes. gr. or. cu o sctflă poporală elementară şi cu internată pen­tru edncaţiunea feteloră române. ,

In 10 Martie st. n. s’a constituita societatea acţionariloră înfiinţători ai institutului tipografică din Orăştiă.

In 3 Martie şl-a începută activita­tea noulă institută de credită şi econo­mii „Bistriţana“ din Bistriţa.

La 13 Martie n. şi-a ţinută prima şedinţă comitetulă Reuniunei române agricole din comitatulă Sibiinlui.

In conferinţa dela 11 Februarie n., ţinută în Şomcuta-mare, Românii din comitatuliă Sătmară, Sălagiu şi Solnoc- Dobâca au decretată înfiinţarea pe ac­ţiuni a unui convictă gr. cat. română în Baia-mare.

In Remetea-Timişană s’a înfiinţată ună coră nou de plugari, care în 6 Martie a dată ună concertă.

In 21 Iunie s’a constituită Reuniu­nea învăţătoriloră români gr. cat. din ţinutulă Lugoşului.

La 1 Şeptemvre s’a deschisa ѕсб іа de fetiţe din Şimleulă Silvaniei ridicată de Reuniunea femeiloră române din Să­lagiu

In Nâsăudă s’a ridicată noulă edi­ficiu ală gimnasiului română.

In Blaşiu s’a înfiinţată o nouă sc61ă românescă de gimnastică.

In Cluşă s’a luată iniţiativa pentru înfiinţarea unei reuniuni a femeiloră ro­mâne din Cluşă şi jură.

In decursulă anului espirată amă mai înregistrată şi îmbucurătorea scire, că preoţii mai multoră comune din păr­ţile Aradului au hotărîtă împreună cu credincioşii loră a se constitui în reuni­uni de moderaţiune.

La loculă acesta ar fi a se însemna olădirea unui frumosă numără de ѕс б іе poporale românesc!, cum ar fi şoâla po­porală din Cojocna etc., apoi inaugura­rea mai multoră biserici nouă, d. e. bi­serica din Băla, Iclăn4elă etc.

Ce privesce literatura, cu mulţumire trebue să înregistrămii, că şi în decur­sulă acestui ană amă putută anunţa a- pariţiunea mai multoră scrieri ѵаіогбѕѳ, mai cu semă pe terenulă instrucţiunei poporale : scrieri economice, d. e. despre stupărită, economia câmpului, industria de casă etc., apoi scrieri teologige, pe­dagogice, belestristice şi altele. Ba deo­dată cu serbarea aniversăreî de 50 de ani a „Gazetei Transilvaniei“ a începută să apară şi o foiă musicală, „Musa Ro­mână“, care este deja f6rte lăţită.

Ună pasă de mare însămnătate s’a făcută în literatura română şi prin ho- tărîrea de a se tipări cărţile bisericesc! din biserică româiiă gr. or. cu litere la­tine, care hotărîre s’a luată în congre- sulă naţională bisericescă gr. or. con­vocată la 1 (13) Octomvre în Sibiiu.

Iubileurî. Decă e vorba ca şi ună poporă asuprită şi lipsită de libertate să aibă 4ii© 'de veseliă, atunci anulă 1888 cu 4i de veseliă s'a începută pentru noi, căci la 1 Ianuarie şi în presera acelei 4ile s’a sărbătorită în Braşovă jubileulă de 50 de ani ală „Gazetei Transilvaniei“, care a fostă salutată de Românii din tdte unghiurile. ’

O 4i sărbătorâscă a fostă pentru

P ag ina В GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 3—1889.

Românii grăniţeri din fostulă regimentă аій doilea de graniţă, din Năsăudă 4 ^ a de 4 Octomvre st. n. oând cu mare so­lemnitate s’a serbată aniversarea dă 25 de ani dela deschiderea gimnasiului ro- mânesoă de acolo înaugurându-se toto­dată поиій şi pomposulă edificiu gimna- sială.

Dintre particulari şî-a serbată la 17 Noemvre jubileulă de 60 de ani ai ac­tivităţii sale de advocată, d-lă Iosifă Popă din Şomcuta mare, apoi jubileulă de 60 de ani ca învăţătoră d-lă Iosifă Novacă din Oraviţa montană cari au primită cu acestă ocasiune vii dove4 l de simpatiă.

Imbunfitâţirea s6rtei clerului mi- геапй in România.

Raportul Presfinţitului Episcopă Sil­vestre âl Huşilor pentru fixarea parochie- loră urbane şi rurale din t6tă ţera, în­făţişată sf. Sinodă din sesiunea trecută, a eşită de sub ţipară. Extragemă din elă următorele date interesante:

Raportulă constată existenţa în ţ6tă ţâra a 988,214 familii ortodoxe române, însumândă 4.327.561 suflete, cu 6761 bi­serici slujite de 4683 preoţi mireni, 123

■ diaconi, afară de acei clerici mireni aflaţi în serviciulă mănăstiriloră şi ală schituriloră de maici. Se înţelege, că în acestă cifră nu intră preoţi şi diaconi monahi. Raportulă conchide la admi­terea a 297 parochii urbane şi 2734 pa- rochii rurale pentru totă România. Scă- 4endu-se bisericile ce au fondurile loră particulare de întreţinere, rămână 606 preoţi şi 123 diaconi în parochiele ur­bane şi 4077 preoţi în parochiele rurale, ală căroră numără urmâză a se reduce treptată pănă la rămânerea unui preotă de fiecare parochiâ. Raportulă propune încă o mulţime de măsuri relative la ri­dicarea în generală a stărei bisericei ndstre naţionale, t6te vrednice de luată în consideraţiune, der împreunate cu mari greutăţi financiare. Міјібсеіе pro­puse de Prâsfmţitulă Episcopă Melchi- sedecă ală Romanului pentru îmbunătă­ţirea sortei clerului mireană suntă; a se hotărî imediată ună bugetă fiecărei pa- rochie de 2000 lei anuală, din care 1200 lâfa preotului în sarcina statului, ёг 800 lei pentru întreţinerea celorlalţi servitori ai bisericei în sarcina comuneloră ori a judeţeloră cu obligaţiunea prin lege a se înscrie din oficiu în budgetele loră; în modulă acesta statulă ar ave îndato­rirea a prevede în bugetă pentru exis­tenţa pârochieloră o sumă de 3.637.200. Şi acâstă sumă este minimulă posibilă, căci №fa de o sută lei va urma a se împărţi între mai mulţi preoţi aflaţi аф în cele mai multe parochii pănă se va reduce numărulă loră la unulă. Statulă deci va trebui să se execute, decă vo- esce într’adevără îmbunătăţirea sortei clerului mireană, ceea ce se impune ca o опбге naţională.

Corespondenţa. „Gaz. Trans.“Veneţia fnfer., Щретѵге 1888.

Cu ooasiunea visitărei cancelariei notariale din Veneţia inf. prin Ilustri- tatea Sa Domnulă comite supremă ală Comitatului Făgăraşă, însoţită de doi funcţionari din centru şi de primă-pre- torele cercului, înainte de a începe vi- sitarea cancelariei, a cercetată şc61a ca­pitală din Іосй, la care este încorporată şi şc61a confesională, ce formâză clasaI. Cu acostă ocasiune esaminându-se elevii şcolei capitale din mai multe o- bieete de învăţămentă, cu răspunsurile cele bune şi precise Ilustritatea Sa s’a declarată pe deplină mulţumită şi în ge­nerală în ceea oe privwce învăţămâirfjuiă. A observată însă că şalele de învăţă- mântă suntă nevăruite şi cu deosebire «ala pentru clasa I. Aci este de obser- ѵаЦ, că văruitele totdeuna s’a îndepli­niri prin сопсигѕиій primăriei comunale, d6r în anulă acesta deşi s’au făcută re- cercările de lipsă, primăria n’a făcută nimică şi astfelă responsabilitatea nu cade asupra Eforiei şcolare, care nu are nici o ingerinţă asupra văruitului salei pentru elevii ѕсбіеі confesionale, ci nu­

mai faţă cu înaintarea învăţământului. Deci ar fi de dorită ca primăria comu­nală la recercările autorităţiloră confe- sionale în viitoră să dea mai multă su- cursă şi ascultare pentru ca în cele din urmă responsabilitatea să nu cadă asupra autorităţiloră confesionale, cari în cele mai multe caşuri suntă avisate a recurge la foruri mai înalte pentru a’şl putea împlini chemarea.

Voila, Decembre 1888.Uustr. Sa d-lă comite supremă ală

Comit. Făgăraşă, Horvâth Mihâly, în luna lui Decernvre a. c. a întreprinsă o călătoriă, spre a visita (scontra) oficiele notariale precum şi agendele loră co­munale din întregă comitatulă său. So- sindă în comuna Voila însoţita de d-lă pro- tonotară I. Turcu,jprotopretorele Herszeny i d-lă fisică comitatensă Dr. Popă şi me- diculă cercuală Szabo, a visitată şi şeola, unde, ascultândă şi esaminândă răspun­surile miciloră elevi din classa I-П, a rămasă tare mulţămită; de aici a mersă în clasă de fetiţe, la care fuucţioneză ca învăţătore — nu tocmai dela începutulă anului şcol. — d-na Regina Bunea şi unde încă a rămasă forte mulţămită şi în specială i-au plăcută frumdsele lucruri monufacturall, lucrate de eleve; ёг în urmă a trecută în clasa superidră, adecă a trecută în clasa III-IV, şi aci după o esaminare din mai multe obiecte a fostă de asemenea forte plăcută surprinsă şi mulţămită. In fiă-care clasă a mulţă­mită respectivului îavăţătoră în specie, ёг în clasa superi6ră a mulţămită tutu­rora în genere, 4icendă, că a înţelesă încă mai de multă, că şcolele grănit. sunta în rangulă primă, şi c4 acesta este a sa mulţăml Ilustr. Sale d-lui Ba- ronă Ursă, carele cconduce aceste şcole cu braţă tare.

De aci a plecată apoi în alte co­mune. Pri veghetorul Q.

I n t e m p l â o : ! d J L fe r it e .Sinucidere. In hotelulfi Panonia

din Cluşiu s’a împuşcată la 9 Ianuarie ună tînără. In registrulă călătoriloră era trecută cu numele Alexander Nagy, calfă de lăcătuşă, din Steinamanger.

Kulturegyletulu ftiratfi. Ună discă de colectată bani pentru Kulturegylet a fostă jefuită de banii din elă de cătră o fată din casă. Noroculă Kulturegyle- tului, că abia erau câţiva creiţarî de aramă în discă, cu cari nici ună gunoiu n’ar pute maghiarisa.

Sinucidere. O a doua sinucidere s’a întâmplată în Cluşiu.|Susana Pataki, o fată de 35 de ani, se împuşcă în gură cu ună pistolă încărcată cu ace.

Fabricajionea şi шшармМиМѕріг- Швѕе li România.

In situaţiunea presentată Camerei de ministrulă de finance, găsimă ună tablou, care ne dă datele corecte despre fabricaţiunea şi consumaţiunea beuturi- loră spirtuose în România.

După acestă tablou, beuturile aflate în deposită la 1 Aprilie 1888 se Urcă la cifra de 5.314.825 litri ѕріѵій de 45,632,925 grade şi 1.167.319 litri bere.

Beuturile indigene fabricate în cur- sulă anului 1887—88 atingă 3.615,394 litri spirt de 29.106.922 grade şi 1.272.950 litri bere.

Cantităţile acestea dau în totală 8.930.219 litri spirtă de 72,789,847 grade şi 2.440.278 litri bere.

Din acestea s’au consumată in ЏгЛ 4.741.970 litri spirtă de 39.487,270 grade şi 1.780.486 litri bere] s’au eaportată 1,400.810. litri spirtй de 13.343,855 grade şi 4610 litri bere.

Beuturile rămase în deposite la 30 Septemvre 1888 suntă: 1.897,711 litri spirtă de 16.512,514 grade şi 544, 565 litri bere.

Taxele percepute de tesaură în şese luni din anulă 1888—89 atingă 3.142.984 franci pentru spirturi şi 352.830 pentru bere, consumate bine înţelesă în ţâră.

Taxele percepute dela beuturile im­portate dau următorele oifre: Spirturi fr. 10.176., diferite rachiuri fr. 13.404; bere fr. 2.666; licoră fr. 5.195.

Rachiurile indigene au produsă fis­cului fr. 1.159.437.

TELEGRAMELE „GAZ. TRANS*.(Serviciulă biuroului de coresp. din Pesta)

Berlinu, 15 Ianuarie. Ітрёга- tulă a deschisă în persbnă dieta. A accentuată anume speranţa în susţinerea mai departe a păcii şi a pusă în perspectivă uşurarea dăriloră. Acesta a făcută bună impresiune.

Parisu, 16 Ianuarie. In culoarele camerei a provocată Ploquet pe deputatulă Lauer ѕё-şl justifice de pe tribună învinuirile sale în pri­vinţa înstrăinării fonduriloră se­crete pentru propagandă contra lui Boulanger. Aceste invinuirl suntă clevetiri infame. Lauer re- fusă declarândă, că’i va trimite lui Floquet martori, în casă când nu’şl retrage espresiunea. Floquet declară, că nu va primi martorii.

Intre Bochefort şi între depu­tatulă Lissagaray a fostă ună duelfi, cu care ocasiune s’au rănită amândoi.

Sofia, 15 Ianuarie. Ou ocasi- unea schimbării anului prinţulă Ferdinand, regele Milan şi prin­ţulă Nikita au schimbată între denşii cordiale felicitări.

DIVERSE.Und directoră de balamuctt înebunitd.

Se scrie din Londra după o depeşe din New-York, că d. Magdonald, medică- alienistă şi directorulă spitalului de ne­buni din acestă oraşă, a înebunită fără de veste. Intr’o diminâţă s’a dus în bu­cătăria spitalului şi a cerută să guste supa, ca de obiceiu. D’odată a plesnită pe bucătară cu lingura, cu care gustase din casană. Bucătarulă cre^endă, că asta e o pedâpsă pentru că n’a făcută supa bună, l’a lăsată să plece. Directo­rulă s’a dusă la nebuni şi a începută să-i bată cu ună băţă forte grosă. Chiar nebunii furioşi au rămasă uimiţi. Pe urmă nenorocitulă directoră s’a dusă în oamera nevestei lui şi a începută să facă o mulţime de estravaganţe. La ţipetele acesteia au alergată mai mulţi бтѳпї şi au legată pe directorulă. Din cercetările altoră doctori s’a constatată, că bietulă directoră a înebunită cu desăvârşire şi că nu mai e speranţă să se îndrepte.

Yesuvultt. Din Neapole se semnaleză o mare activitate a Vesuvului. Se ob­servă colosale colone de fumă şi masse aprinse. Lava se varsă pănă la piciorulă conului sudostică.

FenomenQ fisiologicii esplicatQ de un copild. Fiulă unui arendaşă se silea a face să înţelegă pe ună camaradă ală său din şcolă, cum răsare grâulă. — După ce ai sămănată grâulă, pui băligară de­asupra. Atuncea, fiindcă grâului nu-i place mirosulă băligarului, care precum scii e f6rte neplăcută, se grăbesce să esă din pămentă şi să se ridice câtă mai susă ca să nu-lă mai simţă.

Din viaţa lui Newton. Marele Newton era omulă celă mai distrasă şi oratorulă celă mi ... nulă din Camera Lorziloră. Avea o singură servitdre, care-i făcea şi bucate. Intr’o 4i Betty, (aşa o chema) trebuindă să se ducă în piaţă, lăse pe stăpânulă său în bucătăriă, ca să supra­vegheze fierberea ouăloră. »Să mai aş­tepţi cinci minute să se încăl4escă bine apa, şi apoi să «arunci oulă înăuntru; pănă atunci mă întorcă şi euu, 4ise Betty lui Newton. Marele astronomă luâ oulă în mâna dreptă, ţinendă ceasomiculă în stânga; după cinci minute aruncă cea- sorniculă în apa clocotită şi băga oulă în buzunarulă jiletcei. Când Betty se înt6rse, ceasorniculă ferbea în ting re şi oulă se transformase în omletă în buzunară. Singurulă discursă pronunţată de Newton în camera Lor4iloră în timpă de 30 de ani, a fostă următ6rea frasă, aruncată unui uşieră ală camerei; „Uşieră, închide fer^stra că trage ventul!“

ţel răsbunătorT. O istoriă hazliă ne sosesce din estremulă Orientă. Oraşulă

Fu-Тѕћёп peşede mai multe pagode (temple), printre care una este locuită de 4*i răsbunătorT. Aci vină de se rogă cei cari voră ca vre-o nenorocire ѕё ca4ă asupra vrăjmaşiloră loră. Acum câtă-va timpă muri de-o-dată comandantulă tru- peloră din acelă oraşă. Poporulă de- clarâ, că 4eii răsbunătorl trebue să fi pricinuită m6rtea sa. Vice-regele, spre a da satisfacţiune opiniunei publice,’ or­dona să se aresteze 4©ii vinovaţi. Guver- norulă oraşului se transportă în reduta- biluiă Ionctuor şi aresta 16 idoli. Der mai înainte d’a lua pe criminali, {acestă funcţionară ordona să li-se scoţă ochii spre a nu pute să recun6scă pe jude-« cătorii, cari îi voră osândi şi să se răs- bune în contra loră. Judecătorii ordo­nară să li-se tae capetele, ceea-ce se facu.

0 Victimă a corsetului. De câte-ori nu s’a atrasă atenţiunea asupra [ргѳ strîn- sei înşinorări a corsetului, der se vede, că deşertăciunea d’a apăre cu taliă sveltă învinge la dame orî-ce povaţă bună. La unuia din ultimele baluri mas­cate din Petersburgă, uneia dintre visi- tatorele balului nobilimei i-se făcu rău. D-şora Jakoleff, aşa se numesce victima corsetului, fu dusă în garderobă şi eu totă ajutorulă medicală, ce i-s’a dată îndată, muri. Din pricina ргё strînsei înşinorări a corsetului fu lovită de apo- plexiă (dambla) de inimă.

Oin viaţa lui Winkler. Celebrulă pro- fesoră dela şcola politechnică din Viena,E. Winkler, îşi făcea cursulă său ordinară de matematică. Venindă asupra proprie- tăţiloră liniiloră paralele, elă le defini astfelă: Două linii paralele suntă acelea cari în curendă se voră întâlni. La acăstă definiţiune nouă cu desăverşire, au4itorii începură să strige: Oh! Oh! esprimân- du-şl mirarea loră. Elă însă le adaugă— Nu vă miraţi, d-loră, sunt în stare a vă proba că aşa este. Acum câţl-va ani împrumutasemă pe ună bună prietină cu o sumă бге-оаге de bani, asigurân- du-mă că în curândă mi ’i va înapoia. După ce a trecută mai multă vreme, întâlnindu-lă i-am cerută paralele. In curendă îmi răspunse elă. Pănă astă-41 încă nu mi le-a dată. Vedeţi der, că două luoruri, cari trebue să se InUlmscă іп см- гёпМ, eu şi banii mei, nu s’au (întâlnită de locă. Aşa e şi cu întâlnirea liniiloră paralele.

De mâne încolo іјіагиій nostru se va trimite numai celorif ce şî-au re- InoitQ abonamentulQ.

Administraţiunea.

Cursul u pieţei Нгаѕоѵйdin 12 Ianuarie st. n. 1889.

Bancnote românescl Cump. 9.28 Vând. 9.24Argintă românescă - „ 9.10 » 9.15Napoleon-d'orl - - - „ 9.54 n 9.57Lire turcescl - - - n 10.82 n 10.88Imperiali . . . . n 9.82 n 9.88G-albin! . n 5.65 n 5.72Scris. fonc. „Albina“ 6*/a n 101.— fl

—.—n n n б°/в „ 9 8 .- » 98.50

Ruble rusescl - - - „ 124.— „ 125.—Discontulft . . . . 6‘/j - -8% pe апй.

Cnnraltt la bursa de Vienadin 14 Ianuarie st. n. 1889.

Renta de аигй 4°/» - - - - - - 101.60Renta de hârtia 5% - - - - - - 93.50Imprumutulă căiloră ferate ungare • 144.80 Amortisarea datoriei с&ііогй ferate de

ostii ungare (1-ma emisiune) - - 98,75 Amortisarea datoriei c&ilor& ferate de

оѕШ ungare (2-a emisiune) - - —.— Amortisarea datoriei с&ііогй terate de

ostii ungare (B-a emisiune) - - 116.75Bonuri rurale u n g a r e ..................... 104.—Bonuri cu clasa de sortare - - - - 104.— Bonuri rurale Banatft-Timişfl - - - 104.25 Bonuri cu cl. de sortare - - - - 104.25 Bonuri rurale transilvane - - - - 104.25Bonuri croato-slavone 2 ..................... 104.—Acţiunile b&ncei austro-ungare - • 888.— Acţiunile b&ncei de credită ungar. - 814.25 Acţiunile băncei de credittk austr. - 312.—Galbeni împâr&tescl - * ..................... 5.69Napoleon-d’orî .................................... 9.141MărcI lOO împ. germane - - - - Ь9Л1Ј71(2 Londra 10 Liyres sterlinge- - - - 120.80

Editoră şi Redactoră responsabilă: Or. Aurel Mureţianu,

Pagina 4 GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 3—1889.

^*ф*фя4*Ф"Ф*4"ф*Ф"Ф"+"+*Ф,і,# >гФ>Ф,,Ф*Ф” Ф * Ф * Ф ? Ф * Ф * Ф

ABONAMENTE„ G A Z E T A T R A N S I L V A N I E I “

Preţulu abonamentului este:Pentru Austro-Ungaria:

pe trei luni . . . . . . . . . . 3 fl. —„ şese l u n i ..................... .......................... .. 6 fl. —„ unii .......................................................... 12 fl. —

Pentru România şi străinătate:pe trei lu n i ................................ . . . 10 franci„ şese luni................................ ..... 20 „„ unu a n ii..................... ..... 40 „

Abonamente Ja numerele cu data de Dumineca.

Pentru Austro-Ungaria:pe ......................................................................... 2 fl.

pe şese luni . ........................................... . 1 fl.pe trei l u n i ................................ ..... • • • 50 СГ.

Pentru România şi străinătate: pe anu 8 franci

pe şese lu n î ..................... .......................... 4 „pe trei l u n i ................................................2 „

Abonamentele se făcu mai uşorii şi mai repede prinmandate poştale.

Domnii, cari se voru abona din nou, se binevoiescă a scrie adresa lamuritu şi a arăta şi poşta ultimă.

Administraţiunea „Gazetei Transilvaniei“.

PUBLICAŢIUNE.Duminecă în 15 Ianuarie st.

V . (27 st. n.) la 2 6re p. m. în cancelaria comunei Perşani se va licita baia de petră a bise- ricei de acolo, pe o durată de 10 ani după olaltă, condiţiu- nile de licitâţiune se potu ve­dea pănă în 4ща destinată la oficiulii parbchial din Perşani. Preţulu strigărei e cu 160 fl. V. a. pe anu.

Perşani, în 23 Decemvre 1888.Oficiulu parochialu. „

Іоапй F. Inţiu.

PUBLICAŢIUNE.Luni în 2 Februarie st. v. (14,

st. n.) la 2 6re p. m. în cance­laria comunei Perşani se va ţinea licitaţiunea minuendă pentru edificarea scolei nouă din ѕиѕй numita comună. Do­ritorii de a licita se se insi- nue la oficiulu parochialu din Perşani, spre a li-se trimite blanchetele necesare spre um­plere.

Perşanî, în 23 Decemvre 1888.Oficiulu parochialu.

Іоапй F. Inţiu

81 ШI . Plecarea trenuriloru:

I. Dela Вгаѕоѵй la PestaTrenulă de регѕбпе Nr. 307 : 7 ore 10 de minute ѕёга. Тгепиій mixtă Nr. 315: 4 ore 10 minute dimin6ţa.

2. Dela Braşovii la Bucurescî:Trenulă mixtă Nr, 318: 1 6ră 55 minute după атефГ.

ТгепиійTrenulă

Trenulă

a) Delab) ,C) V d) n ъ) n

II. Sosirea trenuriloru:I. Dela Pesta la Braşovii:

de регѕбпе Nr. 308: 9 ore 46 minute înainte de атёф . mixtă Nr. 316: 9 ore 52 minute sera.

2. Dela Bueurecî la Вгаѕоѵй: mixtă Nr. 317: 2 ore 32 minute după атёф .

A. Plecarea posteloru.Braşovă la Вёѕпоѵй-Ztm esă-Вгапй: 12 ore 30 m. după атёсЈі.

„ „ Zizinu: 4 ore după amecjî.„ în Ѕёсиіте [S. Georgî] : 1 oră 30 minute ntfptea.„ la Fâgâraşu: 4 ore dimineţa.„ la Săcele: 4 ore dimineţa.

Мегѕиій trenurilorupe liniele orientale ale căii ferate de stătu r. u. valabilă din 1 Iunie 1888,

B u d a p e s t a —P r e d e a l i i

Viena Budapesta Szolnok P. Ladâny

Oradea-mareVârad-Velencze Fugyi-V âsârheli Mezo-Telegd Rev Bratca Bucia Ciuda Huiedin Stana Aghiriş Ghirbeu Nădeşel

CluşiuApahida Ghiriş CucerdeaUiora Vinţulîi de ѕиѕй Aiud Теіиѕй Crăciunelâ. Blaşiu Micăsasa Copşa mică Mediaşii Elisabetopole Sighişdra Haşfalău Homorodii Agostonfalva Apatia Feldiora

Braşovii

Тітіѕй Predealâ

Bucurescî

Tren de per- ѕбпѳ

11.10

7.4011.062.024.18

11.1511.3412.45

1.301.371.45 2.07 2.263.11 3.24 3.54 4.09 4.215.115.456.127.328.178.379.069.451.552.533.289.35

Тгѳпйaccele­

rată.

8 . -2. -4.055.477.017.11

7.418.101

9.049.34

10.34

Тгепйomni-Ъиз

3.107.385.398.469.189.279.44

10.2111.3812.1612.541.57 3.11 3.40 4.15 4.364.58 5.26

Тгѳпйmixt

6.189.38

12.021.512.112.192.322.553.38 4.01 4.23 4.49 5.31 5.40 6.12

Bucurescî PredealâТітіѕй

Braşovu

Feldiora Ap aţaAgostonfalvaHomorodiiHaşfaleuSighiştfraElisabetopoleMediaşii

Copşa mică

6.246.386.567.157.419.18

10. - 10.09 10.19 10.48 11.55 12.34 12.521.342.19 2.463.31 3.594.326.537.218.239.029.52

Predealii—Budapesta

Micăsasa Blaşiu Сгйсіипеій Теіиѕй Aiudtt Vinţula de ѕиѕй Uiora Cucerdea Шіігіѕй Apaliida

Cluşiu

Nădăşelii Gîhrbău Aghireşîi Stana B. Huiedin Ciucia Bucia Bratca RevMezo-Telegd Fugyi-V âsârheli Vârad-Velencze,

Oradea-mare

P. Ladâny Szolnok Budapesta

Viena

Tren de per- ѕбпе

4.104.565.376.076.55 8.369.139.56

10.37 10.59 11.1611.37 12.16 12.33

1.512,182.482.563.14 4.01 5.285.566.376.587.147.29 7.56 8.188.589.15 9.34 9.53

10.25 10.47 10.57 Î l.04 11.19

1.153.29

1 Ш2.50

T renii accele­ra ţii

5.32

6.11

6.437.12

7.518.17

8.428.47

10.0811.51" Ш

7.15

Тгепйm ixt

7.301.141.452.327.107.318.148.36 9.12

10.2410.46 11.1911.47 12.02 12.0912.25 12.53

1.051.472.082.302.37 2.53 3.26 4.40 5 , -

10.501.333.29

Тгепйomni-Ъиѕ

8. -8.36 9.02 9;32

10.11 10.51 12.16 12.50

1.19 2 . 3.043.36 3.52 ,4.03 '4.477.30

7.456.05

3.1510.

Mureşu-Iiiidoşii-Bistriţa | Bistriţa~Mureşu-I^doşu

Mureşii-Ludoşti. Ţagîl-Budatele сй Bistriţa

BistriţaŢagil-BudatelecftМигбѕй-Ludoşft

9.411.11

B.-Pesta-Aradii-Teiuş

VienaBudapeetaSzolnok

Aradâ

Glogovaţu Gyorok Раиііѕй Radna-Lipova Conop Berzava ЅоЬогѕіпй Zamîl Gurasad«.IliaBranicicaDevaSimeria (Piski) Or ăştia ŞibotîiVinţulil de јоѕйÂlba-IuliaТеііїѕй

Тгепйomni-bus

Тгепй.с\ё " pers.

Тгепйde

pers.

П .10 '2. - ,’ 8.^0 9:б511.20 12.414.10 5.45

2.17 4.30 6.—2.37 4.43 6.133.19 5.07 6.383.43 5.19 6.514.05 5.41 7.iq

6.09 7.376.28 7.557.25 8.428.01 9.128.34 9.418.55 9.589.19 10.17

1.47 9.51 10,422.08 10.35 11.07

11.09 11.3711.39 12. -12.12 12.29

8.55 12.29 12.469.54 1.16 1.26

S im e r i a (P isk i)-P etro sen l

SimeriaStreiuHaţeg-йPuiOrivadiaBaniţaPetrosenl

6.477.408:51

10.0211.0211.5012.30

2.42

ТеІнѕ-А radu-B.-Pesta

ТеЦіѕй Âlba-IuliaVinţulil de јоѕйŞibotilOrăştiaSimeria (Piski) Deva Branicîca IliaGVirasada Zamti. . ЅоЬогѕіпй Berzava Сбпорй Radna-Lipova Paulişu Gyorok Glogovaţ

Aradti

Szolnok Budapesta

Viena

'Тгепйm ixt

Тгепйde

pers.Тгепйmixt

€ o p s a - m ic & —S ib i iu

11.2412.0912.301.011.322.32 2.52 3.23 3.55 4.08 4.44 5.306.27 6.477.28 7.43 7.598.28 8.42 9.172.326.3.

3.3.444.10 4.43 5.13 6.156.35 7.02 7.28 7.408.11 8.46 9.33 9.53

10.2710.4210.5811.35 11.39 12:31 5.12

6.05

1.422.32

11.—11.21

Copşa-micăŞeicâ mare їібтпе.чй Ocna Sibiiu

2.293.023.464.184.42

4.355.055.466.176.40

S i b i i u - C o p ş a -m ie &

SibiiuOcna L6mneşă Şeica mare Copşa*mică

5.M

8.509.179.45

10.2010.49

10. 10.24 10.50 11.20 11.45

C u c e r d e a - O ş o r l i e iu - B e g l i i n u l i i ѕ& ѕев ѓй

6.13,>7 ?oî Cucerdea7 Я8ІІ heţa udoşa

|M .-BogataIernutdSânpaulilMiraşteu

P e t r o s e n i - S i m e r ia (Piski)

Petrosenl3.25 [Baniţa 4.16 Crivadia 5.1l|pui 5.58(Hategft

• 6.40jStreiu 7.12 Simeria

9.36 4.2610.17 5.1210.58 5.£>511.42 6.4112.23 7.261.12 8.141.51 8.50

A r a d t i —T im l ş o r a TI ml sora Лі*а«І«і

Aradti 6.05 .5,48j|riniiş6ra -• 6.25 5.--Aradulîi nou 6.33 6.19 Merczifalva 7.19 6.02Nemeth-Sâgh 6.58 6 .44 |0 lcs!ifiilva 7.46 6.32Vinga 7.29 7.16 Vinga 8.15 7.02Orczifalva 7.55 7.47fNemeth-Sâgh 8.36 7.23Merczifalva 8.14 8.08|-A-radulii nou 9.11 8.01Timişora 9.12 9.02|Aradii 9.27 8.17

C il i ir i ş u —T u r d a Turda—Gliirisit

Ghirişâ 9.26n

4.Ш4.40І

Turda 8.29 3.19Turda 9.47 Ghirişâ 8.50 3.40

St gliişorâ—Odorlieiu

Notă: Numerii încuadraţî cu linii gr6se însemneză 6rele de nopte.SighişoraOdorheiu

6.059.45

Odorlieiu—Sighişora

OdorheiuSighişdră

5.389.16

Oşorheiu

Reghinul-eă8

3.053.353.564:064.434.585.215.406,—7.56

10.2010.5011.1111.2011.5712.1212.3612.554;587 , -

3.253.584.204.305.115.285.536.13

Begliinulu s&sescu- Osorlteiu-Cucerdea

Reghinul-eă8. 8.35 8 .^-Oşorheiu 1 10 20 9.49

6.56 12.15 10.20Miraşteu 7.16 12.35 10.39Ѕапраиій 7.40 12.58 11.02ІегпиШ 8.03 1.19 11.23M. Bogata 8.37 1.49 11.53Ludoşti 8.51 2.02 12.06Cheţa 9.08 2.18 12.22Cucerdea 9.40 2.46 12.50

Simeria (Piski)-Unied.

Simeria (Piski)CernaUnied(ira

2.182.393.08

Unied.-Simerla (Piski)

UnieddraCernaSiineria

*1 Ш9.56

10.151

Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu