Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova (3).doc

8/19/2019 Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova (3).doc

1/73

DUCAŢIE PENTRU DEZVOLTARE ŞINTEGRARE REVISTĂ DESTINATĂ TUTUROR

CELOR CARE SUSŢIN ELEVII / COPIII AFLAŢI ÎNDI F I CULTATE

NUMĂRUL 3octombrie-decembrie

2011

I2

6

1


2/73

9

5

4

0

REVIST !NVĂ"ĂM#NTULU

I S$E%IL&I S$E%IL INTE'RT (IN

)U(E"UL $R*+V


3/73

1

REVISTĂ AVIZATĂ DE INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN

AL JUDEŢULUI PRAHOVA

% ++ R ( + N T+ R I ,

IS) $R*+VInspector pentru Învăţământ Special şiSpecial Integrat, prof. CLAUDIA !CIU

%ENTRUL &%+LR S$E%IL $L+IE&TIDirector, "rof. C!#$%LIAD%DIU "rof. meto&ist,$IC!L%'A AD%'"rof. coor&. comisie met.,IULIA$A LI(A$D#U

"rof. %!#%'A DIC)%*A$$+I!$I-

R E ( % T + R I.

"rof. $icoleta A&et

"rof. Iuliana Lian&ru

% + L / + R T + R I.C%$'#UL /C!LA# S"%CIAL 0#%A1A2"rof. AD%LI$A C3%/C-

C%$'#UL L!!"%DIC I$'%#/C!LA#2"rof. logope& CA#*%$ /%#"%SCU

/C!ALA S"%CIAL- 4ILI"%/'II D% '5#"rof. A$D#%%A $U-

/C!ALA S"%CIAL- $#. 6, "L!I%/'I/C!ALA S"%CIAL- 7-L%$II D%*U$'% C.8.A.". "#A3!7A

% + $ E R T .

rafică2 $icoleta A&et

Desen2 Iulian "anta9i :/c. $r.60ol&eşti; Scăieni<

% + N T % T .

c o ie t i m i c o m0244574 563ce8trcecioieti:ordrecom

tor ;iecio8 e8tr coiii, ee?ii =iti8erii c %ES i8ter>i 8 8?e cte 8 titdi8e cdreor didctice ;><de i8terre coiior c de;icie8>e

G ÂNDUR I. . . ş i UN E P RAC T IC I

• Hi=< de cr c

• %o> de tom8<

• %o> de ir8<

• $oibiiti de e?re dicii8 cti?itii derero;eio8iCre e8tr ee?ii c diCbiitii

• )ocri didctice

• %r8? de *o:ee8 GGGGGGGGGGGGGG

• $rorm de riDi8 - Dtor cordt ee?ior c %ESdi8 =coie de miere =i criere corect< itereor =i F

• Hi=< de cti?itte i8di?id< %8o=tere medii • HicAe d?tio8

• Hi=< ooedic< de emi8re come< GGGGGG

• Oite8>‖ + ;rme8te di8 crte - ,, Vi> c 8om de %riGGGGGGG•

(e

C?otr ei8teie8>eor

mtie 8cdr or eideimb=iiter

mailto:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]:[email protected]


4/73

tr romF8< ee?ii c %ES• Moditi de bordre

coii c de?iericomortme8te

P R O F IL U L UN EI Ş C O L I IN T EGR A T O AR E

• &co c c I-VIII, Nr2 /ode=ti-Sc


5/73

5UNE PRACTICI

HI&Ă (E LU%RU1c

=. Citeşte cu atenţie şi remarcă

&eose>irea ?ntre literele ?ngroşate. Sesi9ea9ă sensul

fiecărui cuvânt.

"ronunţă cuvintele.

coarne oarne

6. Citeşte cu atenţie şi remarcă &eose>irea ?ntre

literele ?ngroşate. Sesi9ea9ă sensul fiecărui cuvânt.

"ronunţă

cuvintele.

cară ară

cân&

ân&

creier reier

@. Citeşte cuvintele &e mai os. Scrie+le apoi ?n ta>el, ?n

funcţie &e pre9enţa literelor Bc‖şi Bg‖.

cămaşă, găleată, regulă, calen&ar, găluşcă,

creion, pitic, guler, gâscan, garoafe, coleg, pungă,

furnică,

>o>oc, acasă.

cocoşi ogoşi

stâncă stână

Sursa imaginilor

=. . googl e imagini.ro

cât ât

$ro; ooed. i8 %om8$ro; ooed. 'eoret (icerm88 - Io8i><

$ro; ooed. d 'eorec

%e8tr &cor Seci $oie=ti

coarne creier cocoşi luncă

oarne reier ogoşi lună

c

http://www.google/http://www.google/


6/73

%+L" (E T+MNĂ

$ro; iAoed. Sbi8 $?e%e8tr &cor Seci $oie=ti


7/73

UNE PRACTICI 3

%+L" (E IRNĂ

%+N%URSUL P SĂR/ĂT+RI %U S$+RP

Ee?ii %e8tri &cor Seci $oie=ti, 8drm>i decdree didctice, co8;ec>io8t c dr =i mt< 8demF8re ;eicit


8/73

LEGISLAŢIE

*I$IS'%#UL %DUCAI%I, C%#C%'-#II,'I$%#%'ULUI /I S"!#'ULUI

+ R (I Ne8tr robre Metodooiei ri?i8d or8iCre

er?iciior de riDi8 edc>io8 e8tr coiii,ee?ii =i ti8erii c ceri8>e edc>io8e ecie

i8te- r>i 8 8?io8 e8tr coiii, ee?ii =i ti8erii c ceri8>e

edc>io8eecie

i8ter>i 8 8?


9/73

4

unei mala&ii, unui acci&ent ori a unei pertur>ări, care ?l ?mpie&ică să participle normal la activitate ?n societateM>< educaţie specială H ansam>lul proceselor &e punere ?naplicare a programelor, activităţilor &e ?nvăţare şiasistenţăcompleă &e recuperare, compensare,psioterapeutică, me&icală, socială, culturală, a&aptatepersoanelor care nu reuşesc in&epen&ent să atingă,

temporar sau pe toată &urata şcolari9ării, un nivel &e&e9voltare corespun9ător vârstei, pentru formareacompetenţelor &e >a9ă ?n ve&e+ rea pregătirii pentruviaţa &e a&ultMc< şcoală specială H unitatea &e ?nvăţământ ?n care seasigură &e către profesori speciali9aţi e&ucaţie şiinterven+ţie psiope&agogică persoanelor cu &iferite tipuri şigra&e&e&i9a>ilităţiF&eficienţeM&< cerinţe educaţionale speciale (CES) H necesităţilee&u+ caţionale suplimentare, complementareo>iectivelor gen+ erale ale e&ucaţiei, a&aptateparticularităţilor in&ivi&uale şi celor caracteristice unei

anumite &eficienţeF&i9a>ilităţi sau tul>urăriF&ificultăţi &e ?nvăţare ori &e altă natură, precum şi o asistenţăcompleă :me&icală, socială, e&ucaţionalăetc.<Me< integrare (şcolară) H procesul &e a&aptare a persoaneicu C%S la normele şi cerinţele şcolii pe care ourmea9ă, &e sta>ilire a unor relaţii afective po9itive cumem>rii gru+ pului şcolar :grupăFclasă< şi &e &esfăşurarecu succes a activităţilor şcolareMf< incluziune (şcolară) H procesul permanent &e ?m>ună+tăţire a serviciilor oferite &e unităţile &e ?nvăţământpentru a cuprin&e ?n procesul &e e&ucaţie toţi mem>rii

comunită+ ţii, in&iferent &e caracteristicile, &e9avantaelesau &ificul+ tăţile acestoraMg< şcoală incluzivă H unitatea &e ?nvăţământ ?n care seasigură o e&ucaţie pentru toţi copiii şi repre9intămilocul cel mai eficient &e com>atere a atitu&inilor &e&iscriminareşi segregare. CopiiiF%levii &in aceste unităţi &e ?nvăţământ >eneficia9ă &e toate &repturile şi serviciilee&ucaţionale, psioterapeutice, me&icale şi sociale,conform principiilor inclu9iunii sociale, ecităţii şi al asigurării egalităţii&eşanseM< adaptare curriculară H corelarea conţinuturilor compo+nentelor curriculumului naţional cu posi>ilităţile elevului

cu C%S, &in perspectiva finalităţilor procesului &ea&aptare şi&e integrare şcolară şi socială aacestuiaMi< profesor itinerant şi de sprijin H ca&rul &i&actic custu&iisuperioare ?n &omeniul psiope&agogic care&esfăşoarăactivităţi &e ?nvăţare, stimulare, compensare şirecuperare cu persoanele cu C%S integrate ?n unităţile &e ?nvăţământ &e masă, ?n cola>orare cu toţi factorii implicaţi < plan de servicii individualizat H mo&alitatea &epro+gramare şi coor&onare coerentă a resurselor şi serviciilor

in&ivi&uali9ate pentru copiiiFeleviiFtinerii cu C%S integraţi ?n unităţi &e ?nvăţământ &e masă, focali9ată pe nevoile&e &e9voltare ale acestoraMN< program de intervenţie personalizat H instrumentul &eproiectare şi implementare a activităţilor e&ucaţional+terapeutice utili9at pentru eficienti9area activităţilor &eintervenţie şi atingerea finalităţilor prevă9ute ?n planul &eservicii in&ivi&uali9atMl< centrul judeţean/al municipiului Bucureşti de resurse

şi e asistenţă educaţională (CJ!E/C"B!E) Hunitatea speciali9ată a ?nvăţământului preuniversitar, cupersonali+ tate uri&ică, coor&onată meto&ologic &einspectoratul şcolar, care &esfăşoară servicii &e asistenţăpsiope&a+ gogică pentru părinţi, copii, ca&re &i&actice şicare coor+ &onea9ă, monitori9ea9ă şi evaluea9ă, la nivel u&eţean şi al municipiului 0ucureşti, activitatea şiserviciile eucaţion+ ale oferite &e către centrele logope&iceinterşcolare şi ca>inetele logope&ice şi ca>inetele &e


10/73

1LEGISLAŢIE

lariM

asistenţă psiope&agogică, me&iatorii şco+

m< certificat de orientare şcolară şi profe sională H &ocumentulFactul oficialeli>erat &e către C8#A%FC*0#A%, conformpreve&erilor cuprinse ?n Legea e&ucaţieinaţionale nr.=F6G==, care preci9ea9ă&iagnosticulF&eficienţa

socială a &iferitelor categorii &e copiiFeleviFtineri cu C%S. Acestea sunt consi&erate alternative &e e&ucaţie specialal căror conţinut poate fi fun&amentat şi pe anumite pe&a+gogii eperimentale :*ontessori, 4reinet, Oal&orf etc.ilităţi, cu care acestea&esfăşoară activităţi &e perfecţionare şi &e9voltare aa>ilităţilor, ?n ve&erea inte+

şi orientea9ă copiii, elevii

şi tinerii cu C%S ?n ?nvăţământul&emasăsau ?n ?nvăţământulspecialMn< incapacitate H limitărilefuncţionale cau9ate &e&isfunc+ ţionalităţiF&eficienţefi9ice, intelectuale sausen9oriale, &e con&iţii &esănătate ori &e me&iu şicare re&uc posi>ilitateain&ivi&ului &e a reali9a oactivitate motrică saucognitivă oriun compor

tamentMo< #andicap H &e9avantaulsocial re9ultat ?n urma unei&eficienţe sau incapacităţişi care limitea9ă ori ?mpie&ică ?n&eplinirea &ecătre in&ivi& a unui rolaşteptat &e so+ cietateM

p< diza$ilitate H re9ultatulsau efectul unor relaţiicom+plee &intre starea &esănătate a in&ivi&ului,factorii per+ sonali şi factoriieterni care repre9intăcircumstanţele &e viaţă aleacestui in&ivi&. Datorităacestei relaţii, impactul&iverselor me&ii asupraaceluiaşi in&ivi&, cu ostare &e sănătate &ată,poate fi etrem &e &iferit.BDi9a>ilitatea ‖ estetermenul generic pentruafectări, limitări aleactivităţii şi restricţii &eparticipare, conformClasificării internaţionale afuncţionării, &i9a>ilităţii şisănătăţiiMQ< C%& H Clasificarea

internaţională a funcţionării,

&i9a>ili+ tăţii şi sănătăţii,&ocument ela>orat &e!rgani9aţia *on&ială aSănătăţii, eneva, 6GG=Mr< afectare H o pier&ere sauo anormalitate a structuriicorpului ori a unei funcţiifi9iologice, inclusiv funcţiilemin+ tale. "rin noţiunea &eBanormalitate‖ se ?nţelegeaici variaţiile semnificative&e la norma sta>ilităstatistic :a&ică o &eviaţie &ela me&ia populaţiei sta>ilităconform normelor stan&ar&

măsurateuie utili9atăeclusiv ?n acest sens,conform CI4Ms< funcţionare H termengeneric pentru funcţiileorganis+mului, structurile corpului,activităţi şi participare. Acestea &enotă aspectelepo9itive ale interacţiunii&intre in&ivi& :care are opro>lemă &e sănătate< şifactorii contetuali ?n care

se regăseşte :factori &eme&iu şi personaliilităţile elevului cuC%S sau alte tipuri &ecerinţe e&ucaţionale &inperspective finalităţilor procesului &e a&aptare şi&e integrare şcolară şiso

cială a acestu

iaMu< educaţie incluzivă Hprocesul permanent &e ?m>ună+ tăţire a instituţieişcolare, avân& ca scopeploatarea re+ surselor eistente, mai ales a


11/73

1LEGISLAŢIE r esur selo

r umane,pentr u

a susţine par t

icipar ea la pr

ocesul&e ? nvăţă

mânta tu

tur or per

soanelor &in c

a&r uluneicomuni

tăţiMv< şc oal ă

pr of esi onal ă s

pec i al ă

H instituţia şcolarăcare prinorgani9area şi&esfăşurareaprocesului &epre&are+ ?nvăţare evaluarefacilitea9ă integrareasocioprofesională a

elevilor princertificareacalificărilor profesionaleM< liceu special Hunitatea &e ?nvăţământ careorgan+ i9ea9ă şi&esfăşoară procesul&e pre&are+ ?nvăţare+ evaluare ?nmo& special pentrueleviiFtinerii cu&eficienţe sen9oriale

şi motoriiM< centru de educaţiespecială' centru deresurse şi asis tenţăeducaţională' centrude zi' centrul de pedagogie curativă şi alte tipuri decentre H unităţi &e ?nvăţământ or+gani9ate &e către*inisterul %&ucaţiei,Cercetării, 'inere+tului şi Sportului sau&e către organi9aţii

neguvernamen+ tale ?n parteneriat cu*inisterul %&ucaţiei,Cercetării, 'ineretuluişi Sportului, care auca scop şi finalitaterecu+ perarea,compensarea,rea>ilitarea şiintegrarea şcolară şi

grării ?n viaţa activă atinerilorM atelierulpoate funcţiona ?nlocaţii &in comunitate, ?n centre &e 9i, ?ncentre re9i&enţialesau

? nunităţi&e ? nvăţământspecial.C A"I'!LUL II+r8iCreer?iciior edc>io8e de riDi8. Art. K. H Înve&erea reali9ăriiatri>uţiilor specifice ?n & om en i u l e&u c a ţ i ei i n t eg r a t e, C8 #A % F C*0#A % organi9ea9ăurmătoarele activităţişi servicii2a< evaluea9ă şiorientea9ă şcolar şiprofesional, ?n

cola>orare cuspecialiştii &inunităţile şcolare, toţicopiiiF elevii cu C%SM>< emitecertificatul &eorientare şcolarăşi profesionalăMc< i&entifică unităţile

&e ?nvăţământ &e masă &epe ra9a u&eţuluiFmunicipiului0ucureşti care asigură celemai >une con&iţii &e&e9voltare psioin&ivi&uală ?n funcţie &e tipul şi gra&ul&eficienţeiM&< oferă consultanţă &e

specialitate tuturor unităţilor &e ?nvăţământ ?n ve&erea ?n&eplinirii con&iţiilor optime pentru asigurareaserviciilor e&ucaţionale &espriinMe< oferă consultanţă &especialitate pentru părinţişi eleviMf< organi9ea9ă ecipemulti&isciplinare pentru&epistarea tuturor copiilorFelevilor cu C%Sşi pentru aplicareaplanurilor &e serviciiin&ivi&uali9ateMg< asigură servicii &eorientare a formăriicontinue prin parteneriatecu instituţii a>ilitateM< organi9ea9ă ?ntâlniri &elucru, simpo9ioane etc. ?nve&erea &iseminăriieemplelor &e >unepractici ?n &omeniule&ucaţiei inclu9iveMi< i&entifică, ?n cola>orarecu specialiştii unităţilor

şcolare, copiiFelevi cu&ificultăţi &e ?nvăţare,&e9voltare sau &e a&aptareşcolară care se găsesc laun moment &at ?n situaţie&e eşec şcolar ori ?n risc&e a>an&on şcolar şiorgani9ea9ă ecipemulti&isciplinare care săasigureservicii &e e&ucaţiereme&ială, consilierepsiope&agogică ?n funcţie&e nevoile pe termenlung sau scurt aleacestora.*!$I'!#UL !4ICIAL AL#!*5$I%I, "A#'%A I,$r.RFK.(I.6

G== KEC A

"I'!LUL I

IISeci;icer?iciior edc>io8e deriDi8. Art. . H Integrareaşcolară a persoanelor cuC%S sereali9ea9ă ?nunităţi &e ?nvăţământ&e masă. Art. E. H "entru integrarea

eficientă a persoanelor cuC%S este necesară creareaunor servicii &e spriinspeciali9ate ?n asistenţapsiope&agogică &e care să>eneficie9e copiiiFeleviiFtinerii integraţi,precum şi a unor servicii &econsultanţă pentru ca&rele&i&actice &in şcoalainclu9ivă, ceilalţi elevi,familie şi comunitate Art. . H Serviciilespeciali9ate necesarepentru reali9area

integrării copiilor cu C%Ssunt asigurate &eprofesoriiitineranţi şi &e spriin, ?ncola>orare cu toţi factoriiimplicaţi. Art. R. H :=<"entru ocuparea unuipost &e profesor itinerantşi &e spriin tre>uie ?n&eplinite cumulativurmătoarele con&iţii2a< a>solvirea cu &iplomă astu&iilor universitare &el icenţă, cu calificarea ?n

psiope&agogie specială,psiologie saupe&agogieM>< a>solvirea unui master &i&actic cu &urata &e 6ani, cu

una speciali9ările&in &omeniulpsiope&agogicMc< efectuarea unui stagiupractic, cu &urata &e unanşcolar, reali9at ?ntr+ounitate &e ?nvăţământ


12/73

1LEGISLAŢIE ? n f u

ncţia


13/73

&i&actică corespun9ătoare stu&iilor, su> ?n&rumarea unui profesor mentor cueperienţă ?n e&ucaţia specială.:6< "osturile &e profesor itinerant şi &espriin

pot fi ocupate şi &e a>solvenţii unei instituţii &e ?nvăţământsuperior, stu&ii &e lungă &urată, cu calificarea ?npsiope&agogie specială, psiologie sau pe&agogie.

:@< A>solvenţii altor specialităţiFfacultăţi, titulari pecate&rele &e profesor itinerant şi &e spriin, tre>uie să ?şicomplete9e stu&iile ?n termen &e E ani &e la aplicareapre9entei meto&ologii, prin master &e 6 ani ?npsiope&agogie sau stu&ii universitare &e licenţă nivel=0ologna ?n &omeniulpsiope&agogiei. Art. J. H :=< "osturile &i&actice &e profesori itineranţi şi &espriin sunt normate ?n ca&rul unităţilor &e ?nvăţământspecial, fiin& ocupate prin concurs ?n conformitate cupreve&erile art. RJ &in Legea nr. =F6G==.:6< În situaţia ?n care ?ntr+un u&eţ nu eistă o unitate &e ?nvăţământ special, profesorul itinerant şi &e spriineste ?nca&rat &e către unitatea &e ?nvăţământ &e masă carearecei mai mulţi copiiFelevi cu C%Sintegraţi.:@< În funcţie &e necesităţile locale, unităţile &e ?nvăţământpot transforma posturiFcate&re &i&actice ?n posturi&e profesori itineranţi şi &e spriin. Art. =G. H Activitatea unui profesor itinerant şi &espriin este normată ca activitate &e ?nvăţământ special,conform art. 6E6 alin. :@< pct. f< &in Legea nr. =F6G==. Art. ==. H :=< $ormarea şi ?nca&rarea profesorilor itineranţişi &e spriin se reali9ea9ăastfel2

a< un post pentru RH=6 copiiFeleviFtineri cu &eficienţemo&erate sau uşoare, integraţi in&ivi&ual ori ?n grup &e 6H@ elevi ?n grupeFclase &in unităţi &e ?nvăţământ &emasă,ecivalent normei &e pre&are &e =EoreM>< un post pentru KHE copiiFeleviFtineri cu &eficienţegrave, profun&e sau asociate, integraţi in&ivi&ual ori ?ngrup &e6H@ elevi ?n grupeFclase &in unităţi &e ?nvăţământ &emasă, ecivalent normei &e pre&are &e =E ore.:6< Cele =E oreFsăptămână aferente normei &e pre&are sereali9ea9ă ?n activitate &irectă cu copilulFelevul integrat,

?n clasă sau ?n săli multifuncţionaleFcentre &e resurse&in unitatea &e ?nvăţământ un&e este ?nscris copilulFelevul. Art. =6. H :=< Cel puţin umătate &in activitatea &in ca&rulcelor =E ore se &esfăşoară ?n grupăFclasă, ?n timpulactivităţilorFlecţiilor &e pre&are+?nvăţare, ?n parteneriatcu ca&rul &i&actic &e la grupăFclasă.:6< Activitatea &irectă cu copilulFelevul integrat, ?n sălimultifuncţionaleFcentre &e resurse &in unitatea &e ?nvăţământ, se &esfăşoară ?n afara orelor &e curs.:@< $umărul &e ore şi &isciplinele &e ?nvăţământ la careparticipă profesorul itinerant şi &e spriin sunt sta>ilite &ecomun acor& cu ca&rele &i&actice &e la grupăFclasă. Art. =@. H :=< Categoriile &e copiiFelevi care >eneficia9ă&e serviciile e&ucaţionale &e spriin sunt2a< copiiFelevi cu certificat &e orientare şcolară şi

profesională eli>erat &e comisia &e evaluare şi orientareşcolară şi profesională &in ca&rul C8#A%FC*0#A%M>< copiiFelevi cu &ificultăţi &e ?nvăţare, &e &e9voltaresau &e a&aptare şcolară care se găsesc la un moment &at ?n situaţie &e eşec şcolar sau ?n risc &e a>an&on şcolar şi>eneficia9ă &e servicii &e e&ucaţie reme&ialăFconsilierepsiope&agogică &in partea ca&relor &i&actice &e laclasăF

consilierului şcolarFprofesorului logope& etc. În funcţie &eevoluţia elevului, ca&rele &i&actice care au lucrat cuacesta pot recoman&a evaluarea &e către comisia &inca&rul C8#A%FC*0#A% ?n ve&erea asigurării unuiprofesor itinerant şi &e spriin.6< 'oţi copiiiFelevii care au fost orientaţi şcolar cătreserviciile e&ucaţionale &e spriin >eneficia9ă &e suportulpsiope&agogic al unui profesor itinerant şi &e spriin.


14/73

Art. =K. H În situaţia ?n care elevul nu atinge stan&ar&eleminime &e evaluare pentru fiecare &isciplină, &omeniu &estu&iu, &e pregătire corespun9ătoare a clasei ?n carese află, &eşi a >eneficiat &e toate serviciile e&ucaţionale&e spriin, acesta poate fi reorientat către o unitate &e ?nvăţământ special, ?n conformitate cu preve&erile art.K &in Legea nr. =F6G==. Art. =. H :=< În ve&erea &epistării precoce,C8#A%F C*0#A% constituie ecipe

multi&isciplinare care reali9ea9ă evaluarea tuturorcopiilor cu C%S sau cu risc ?n &e9voltarea competenţelorpersonale.:6< "entru reali9area activităţii prevă9ute la alin.:=ţine informaţii &e la me&ici pe&iatri,me&ici &e familie, psiologi, specialişti &in &irecţiilegenerale &e asistenţă şi protecţia copilului, ca&re &i&actice&in creşe, gră&iniţe şi centre &e 9i etc. Art. =E. H :=< 'oţi copiiiFelevii evaluaţi şi i&entificaţicu C%S sau cu risc ?n &e9voltarea competenţelor personale vor fi orientaţi şcolar &e către comisiile &inca&rul C8#A%FC*0#A%.

:6< !rientarea şcolară se face ?n funcţie &e tipul şi gra&ul&eficienţei, către unităţi &e ?nvăţământ &e masă sauspeciale, ?n conformitate cu preve&erile art. G alin. :=< &inLegea nr. =F6G==.:@< În situaţia ?n care copilul este orientat şcolar spreunităţile &e ?nvăţământ &e masă, acesta va >eneficia şi &eserviciile e&ucaţionale &e spriin. Art. =. H CopilulF%levul cu C%S integrat va fimonitori9atşi evaluat perio&ic &e către comisia internă &e eperti9ăcompleă &in unitatea &e ?nvăţământ special la care este ?nca&rat profesorul itinerant şi &e spriin, careoferă serviciile &e spriin. Art. =R. H Anual, comisia internă &e eperti9ă compleăreali9ea9ă un raport pe care ?l trimite, ?mpreună cu &osarul

elevului, comisiei &in ca&rul C8#A%FC*0#A%, propunân&menţinerea tipului &e orientare şcolară sau mo&ificareaacestuia, ?n funcţie &e re9ultatele evaluării. Art. =J. H Atri>uţiile profesorului itinerant şi &e spriinsunt următoarele2a< cola>orea9ă cu comisia internă &e eperti9ăcompleă &in unitatea &e ?nvăţământ special ?nve&erea preluăriiinformaţiilor privin& evaluarea şi planul &e serviciiin&ivi&uali9at al copiluluiFelevului cu C%S integrat ?n ?nvăţământul &e masăM>< cola>orea9ă cu toate ca&rele &i&actice &in unitatea&e ?nvăţământ ?n care este ?nscris copilulFelevul ?n

ve&erea reali9ării unei integrări şcolare eficiente şi apunerii ?n aplicare ?n mo& unitar a planului &e serviciiin&ivi&uali9atM *!$I'!#UL !4ICIAL AL #!*5$I%I,"A#'%A I, $r.RFK.(I.6G== K*!$I'!#UL !4ICIAL AL #!*5$I%I, "A#'%A I, $r.RFK.(I.6G== KRc< ela>orea9ă şi pune ?n aplicare planul &eintervenţiepersonali9at reali9at pe >a9a planului &e serviciiin&ivi&uali9at, ?n parteneriat cu mem>rii ecipeimulti&isciplinareM&< reali9ea9ă a&aptarea curriculară ?n parteneriatcu ca&rele &i&actice &e la grupăFclasăMe< monitori9ea9ă aplicarea programelor curriculare

a&aptate şi evaluea9ă, ?n parteneriat cu ca&rele&i&actice &e la grupăFclasă, re9ultatele aplicării acestoraMf< reali9ea9ă materiale &i&actice, instrumente &e lucru şi&e evaluare specifice ?n cola>orare cu ca&rele &i&actice &ela grupaFclasa ?n care sunt elevi cu C%SMgservator, consultant,coparticipantM


15/73

LEGISLAŢIE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ 7

i< &esfăşoară activităţi &e stimularecognitivă in&ivi&uală sau ?n grupM ţinuteM

N< consilia9ă părinţiiFtutorii copiilorFelevilor care

>eneficia9ă &e serviciile &e spriin şi cola>orea9ă cuaceştiaMl< la cererea părinţilorFtutorilor şiFsau a ca&relor &i&acticepoate recoman&a evaluarea şi orientarea şcolară &e cătrecomisia &in ca&rul C8#A%FC*0#A% a tuturor acelor copii F elevi care au &ificultăţi &e ?nvăţare şi nu>eneficia9ă &eservicii e&ucaţionale &e spriin. Art. 6G. H "rofesorii itineranţi şi &e spriin sunt salari9aţi ?n conformitate cu preve&erile legislaţiei ?n vigoare.CA"I'!LUL I7Hciiti cordte 8itior de 8?eneficia9ă &e servicii e&ucaţionale &espriin efectivele se &iminuea9ă cu 6 copiiFelevi pentrufiecare copilFelev integrat. Art. 66. H Ca&rele &i&actice &in unităţile &e ?nvăţământFintegratoare >eneficia9ă &e cursuri &e formare ?n&omeniul e&ucaţiei inclu9ive, organi9ate &e *inisterul%&ucaţiei, Cercetării, 'ineretului şi Sportului. Art. 6@. H :=< Ca&relor &i&actice care lucrea9ă cucopiiFelevi cu C%S integraţi ?n unităţi &e ?nvăţământ &e masăli se vor acor&a ?n fişele &e evaluare cel puţin puncte pentru fiecare copilFelev integrat, &ar nu mai mult&e =G puncte. De punctaul acor&at >eneficia9ă şi

profesorul itinerant şi &e spriin.:6< Se recoman&ă inspectoratelor şcolare u&eţeneFalmunicipiului 0ucureşti ca, la ?ntocmirea grilei cupunctaele prevă9ute pentru o>ţinerea gra&aţiei &emerit şi a&istincţiilor, să sta>ilească pentru ca&rele &i&actice &in ?nvăţământul &e masă care integrea9ă copiiFelevi cuC%Sun puncta ecivalent cu cel acor&at pentru o>ţinerea unor performanţe ?n pregătirea elevilor &istinşi la concursurileşi olimpia&ele şcolare.CA"I'!LUL 7(ioCi>ii ;i8e. Art. 6K. H "entru elevii cu C%S integraţi ?n unităţi

&e ?nvăţământ &e masă se asigură servicii e&ucaţionaleprin profesori itineranţi şi &e spriin pe &urata ?nvăţământuluipreşcolar şi pe ?ntreaga perioa&ă aşcolari9ării. Art. 6. H "entru asigurarea egalităţii &e şanse, toţi eleviicu C%S care participă la evaluările prevă9ute &e art.K &in Legea nr. =F6G== şi la eameneleFconcursurilelocaleşi naţionale >eneficia9ă &e a&aptarea con&iţiilor &e&esfăşurare a acestora, pe >a9a recoman&ărilor formulate ?n certificatul &e orientare şcolară şi profesională. Art. 6E. H :=< CopiiiF%leviiF'inerii cu C%S, integraţi ?nunităţile &e ?nvăţământ &e masă, >eneficia9ă &e asistenţă

socială constân& ?n asigurarea alocaţiei 9ilnice &e rană,a reci9itelor şcolare, a ca9armamentului, a ?m>răcămintei şi a ?ncălţămintei ?n cuantum egal cu celasigurat copiilor aflaţi ?n sistemul &e protecţie acopilului, precum şi &e gă9&uire gratuită ?n internatelesau centrele &e asistare pentru copiii cu C%S &in ca&rul&irecţiilor generale u&eţeneFa municipiului 0ucureşti &easistenţă socială şi protecţia copilului .

:6< Drepturile prevă9ute la alin. :=< vor fi asigurate &in>ugetele locale ale unităţilor a&ministrativ+teritoriale &ecare aparţin unităţile &e ?nvăţământ la care sunt ?nscrişicopiiiFelevii.


16/73

TENDINŢE ACTUALE ÎN ATITUDINEA CADRELOR

DIDACTICE FAŢĂ DE INTEGRAREACOPIILOR CU DEFICIENŢE

A&esea, &eficienţa &e au9 la copii estepercepută altfel &ecât &eficienţa mintală, cum este ca9ulunor ca&re &i&actice care nu sunt >ine informate sau nuau suficientă eperienţă ?n a>or&area copiilor cu&eficienţe.

/i ?n ca9ul specialiştilor >ine informaţi şi cuo eperienţă mai >ogată ?n lucrul cu copiii &eficienţieistă o &iferenţă &e percepţie, care poate influenţa&ecisiv atitu&inea faţă &e integrarea acestei categorii &ecopii.

Are o influenţă importantă, ?n formarea percepţieisociale asupra &eficienţei, &e un tip sau altul, nivelul &epregătire şi formare profesională %istă inflluenţe &iferiteeercitate &e către me&iul integrator al şcolilor o>işnuiteşi &e către me&iul separat al şcolilor &in ?nvăţământul special

C!"i#$% &'%i% atitu&ine, percepţie socială, &eficienţămintală, &eficienţă &e au9, integrare

P%()*%&$i"%$%+(%$i&%,

Atitu&inile sunt procese psiologice latente saumanifeste ale tuturor persoanelor, care sunt eprimatesau formulate cân& sunt evocate &e stimuli :AntonaN şiLinve,6GGGile sau nefavora>ile ale o>iectelor, oamenilor,

evenimentelor, i&eilor şi reacţiile la acestea. Atitu&inile, camo&alităţi relativ constante &e raportare a in&ivi&uluiFgrupului faţă &e anumite laturi ale vieţii sociale sau faţă &epropria persoană, pot furni9a informaţii cu privire lamo&ul ?n care sentimentele şi părerile influenţea9ăcunoaşterea socială şi pro&ucerea comportamentuluisocial.

Atitu&inile au la >a9ă procese care nu pot fi o>servate ?n mo& &irect, &eoarece sunt interne su>iectului. Atitu&inile

se eprimă ?nsă ?n răspunsurile evaluative ale in&ivi9ilor cuprivire la o>iectul atitu&inii. După "ettP, Oegener şi4a>rigar :=JJa9a lor se află &imensiunea evaluativă. Atitu&inile sunt evaluări succinte ale o>iectelor :propriapersoană, alte persoane, &iverse su>iecte etc.< &e+a lungulunui continuum, &e la po9itiv la negativ. În urma proceselor &e ela>orare a atitu&inilor re9ultă o activitate evaluativă,prin care o>iectul atitu&inii este plasat pe un punct, &e+alungul unei ae, care are un pol negativ şi unul po9itiv.Cân& ating un gra& mai ?nalt &e sta>ilitate, atitu&inile seconstituie ?n ?nsuşiri caracteriale ale unei persoane. Înrelaţie cu valorile, atitu&inile formea9ă sisteme &e valori+atitu&ini :Linton #.< care au funcţia &e vectori orientativipersonali :&e eemplu, atitu&inea faţă &e sine, faţă &emuncă, faţă &e o i&eologie etc. inarea &e elementeafective, cognitive şi conative, care eercităinfluenţe &e & ir ecţi on ar e, m ot i var e sa u eval uar e a su pr a comportamentului. %agl9 şi CaiNen:=JJ@< eplică mo&ul ?n care pot genera atitu&inilerăspunsuri cognitive:&e eemplu, cre&inţe cu privire lao>iectul atitu&inii


17/73

8CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ

răspunsuri cognitive :&e eemplu, cre&inţe cuprivire la o>iectul atitu&iniiiectul atitu&inii< şirăspunsuri

comportamentale :spre eemplu, intenţia sauefectuarea

unor acţiuni asupra o>iectuluiatitu&iniiilitatea :cân& asocierile &intre o>iect şi evaluaresunt puternice, simpla pre9entare a o>iectului atitu&iniipoate activa automat evaluarea acestuiaare şi influenţeleasupra procesării informaţiilor şi comportamentelor in&ivi9ilorivalenţa :cân& avem atitu&ini careconţin atât elemente po9itive, cât şi elemente negativeilă şi mai generică&ecât motivaţia şi este apreciată ca fiin& o stare &epregătire sau &e fun&amentare a opţiunii pentru iniţierea şimanifestarea unui comportament. Atitu&inea eercită şi ofuncţie reglatorie asupra comportamentului, ?n care seeprimă prin acţiuni corespun9ătoare. Aceasta are uncaracter &e varia>ilă inferantă :Stoet9elserva>ilă, ci re9ultă &in comportamentele pecare le suscită.

'oto&ată, atitu&inile sunt implicate ?n relaţii şiinteracţiuni sociale, eercitân& o funcţie &e motivare şiorientare a acestora. Atitu&inile eercită influenţe asupracomportamentelor in&ivi9ilor, relaţiile &intre atitu&ini şicomportamente constituin& un &omeniu preferat &ecercetare. Din această perspectivă, atitu&inile reflectăo pre&ispo9iţie &e a ne comporta ?n mo& stereotipşi pre&icti>il faţă &e, sau ?n pre9enţa mem>rilor unuianumit grup :3unt şi 3unt, 6GGGuni pre&ictori pentrucomportament atunci cân&2 sunt puternice şiconstante, sunt legate &irect &e comportamentul pre9is,sunt >a9ate pe eperienţa personală &irectă şi cân&su>iectul este conştient &e atitu&inile sale.

Atitu&inile constituie o>iect al ?nvăţării şiscim>ării. Aci9iţionarea &e atitu&ini se reali9ea9ă petrei căi mai importante2 contactul &irect cu o>iecte,evenimente, persoane etc.M interacţiunea cu cei care &eţin&ea o atitu&ineM eperienţa socială asimilată ?n grupurileformale sau informale. Aici, familia se consi&eră că are unrol important ?n mo&elarea atitu&inii la copil, ca urmare ai&entificării acestuia cu unul &intre părinţi. Atitu&inile&o>ân&ite ?n copilărie şi a&olescenţă sunt ulterior consoli&ate sau scim>ate ca urmare a multiplicăriiinfluenţelor şi relaţiilor sociale care pot avea efect &e ?ntărire sau &e generare &e conflicte ?ntre informaţiile saueperienţele veci şi noi. Au fost &escrise legături ?ntre atitu&ini şirepre9entărilesociale relative la o>iectele atitu&inilor, ?n sensul că,atitu&inea faţă &e un o>iect nu poate să apară fărărepre9entarea preala>ilă a acelui o>iect. #epre9entărilesociale sunt ansam>luri &inamice cu rol esenţial ?npro&ucerea şi reglarea comportamentelor, ?n sta>ilirea

relaţiei cu me&iul ?nconurător, care su>or&onea9ă


18/73

8CERCETARE ŞTIINŢIFICĂatitu&inile şi opiniile :epresiile ver>ale ale atitu&inilorine conştienti9ate, grefate pe grile atitu&inale,prin care in&ivi&ul se racor&ea9ă la concepţia grupuluiF acomunităţii &e care aparţine.

%istă o serie &e factori care pot contri>ui la formareaatitu&inilor faţă &e persoanele cu an&icap şi care le

imprimă un specific orientării comportamentului mem>rilor societăţii faţă &e integrarea socială a acestei categorii &epersoane. În funcţie &e orientarea acestor atitu&ini,favora>ilă sau &efavora>ilă faţă &e persoanele cuan&icap, este influenţat, ?n acelaşi sens, şi procesulinclu&erii acestor categorii &e persoane ?n me&iileo>işnuite.

4actorii care &etermină constituirea unor atitu&inipo9itive sau negative faţă &e persoanele cu an&icap şi,implicit, faţă &e copiii cu an&icap şi care reflectă măsura ?n care persoanele o>işnuite sunt pregătite sau nu să intre ?n relaţii cu persoanele ce pre9intă un an&icap, pot fi &in

cel puţin trei categorii2 factori care ţin &e persoana careeprimă opinia, tipul an&icapului şi contetul socio+cultural, la un moment &at. "e &e altă parte, mai mulţiautori au trecut ?n revistă o serie &e factori care potinfluenţa formarea atitu&inilor faţă &e persoanele cuan&icap, &intre care amintim2 vârsta, genul,naţionalitatea, statutul marital, nivelul e&ucaţional, nivelulsocio+economic, reşe&inţa ?n me&iul ur>an sau rural,eperienţa cu persoanele cu &eficienţe etc. :'ervo,#e&inius şi "almer, 6GGKrilor acesteia către acceptare şi toleranţă,totuşi mai eistă persoane care ?mpărtăşesc concepţiigreşite privin& &iferite categorii &e persoane cu &eficienţesau manifestă comportamente &iscriminatorii ?n ceea cepriveşte oportunităţile e&ucaţionale sau profesionale carepot fi puse la &ispo9iţia acestora.

Literatura &e specialitate a pre9entat o serie &e stu&iicare au pus un accent &eose>it pe investigarea atitu&inilor faţă &e integrarea sau inclu&erea persoanelor cu an&icapşi ?n special a copiilor cu C%SF an&icap. De o importanţă&eose>ită ?n calitatea vieţii persoanelor cu an&icap o auatitu&inile specialiştilor :logope9i, psioterapeuţi etc.< faţă&e această categorie &e persoane. Investigarea atitu&inilor specialiştilor faţă &e integrarea acestor persoane aută lai&entificarea celor mai potrivite măsuri &e influenţare, ?nscopul formării unor relaţii >a9ate pe valorificare reciprocăşi &e promovare a egalităţii şanselor &e participare.

M%$+-++i0 &%(&%$1(ii "ropunem, ?n cele ce urmea9ă, un stu&iu &iferenţiat

reali9at pe >a9a investigării atitu&inii faţă &e integrareapersoanelor cu &eficienţă mintală, comparativ cuintegrarea persoanelor cu &eficienţă &e au9, &inperspectiva ca&relor &i&actice &in structurile &e

?nvăţământ o>işnuit şi &in cele &e ?nvăţământ special, &in#omânia :u&eţul 0raşov şi municipiul 0ucureşti


19/73

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ 1

!>iectivul investigaţiei a fost comparareaatitu&inilor manifestate &e ca&rele &i&actice&in ?nvăţământul &e masă şi &in cel specialfaţă &e integrarea copiilor cu &eficienţămintală şi &eficienţă &e au9.

În ca&rul cercetării, au fost investigate =G &e ca&re&i&actice, reparti9ate ?n şase eşantioane, cu câte 6

&e su>iecţi şi pe trei categorii &e persoane2 ca&re&i&actice &in şcoala specială, ca&re &i&actice itinerante şica&re &i&actice care lucrea9ă cu copiii normali :respectiv,câte G &e su>iecţi &in fiecare categoriea9ă &e cestionar, utili9ân&u+se &ouăcestionare &istincte2 unul ?n formă revi9uită, respectivinventarul &e atitu&ini faţă &e &eficienţa mintală, &enumit*#AI+#, iar celălalt ?n formă a&aptată, cu aceeaşiitemi, &ar care a>or&a perspectiva atitu&inii faţă &epersoanele cu &eficienţă &e au9. 8umătate &in numărul &eca&re &i&actice, respectiv câte 6 &e su>iecţi &in celetrei categorii au completat un cestionar privin& atitu&inilefaţă &e persoanele cu &eficienţă mintală, iar cealaltă umătate &in numărul &e ca&re &i&actice, tot ?n aceeaşi&istri>uţie, au completat un cestionar privin& atitu&inilefaţă &e persoanele cu &eficienţă &e au9.

Inventarul &e atitu&ini faţă &e &eficienţa mintală afost

revi9uit &e AntonaN şi 3art ?n anul =JJK şi cuprin&e 6J &eitemi, care au valoare po9itivă sau negativă, ?n funcţie &emo&ul &e orientare al atitu&inilor, ?n acest ca9 fiin& luateca reper atitu&inile po9itive faţă &e persoanele cu&eficienţă mintală. Itemii sunt structuraţi pe patru scale, iar pe fiecare scală sunt reparti9aţi , maimum R itemi.

Scalele sunt următoarele2+ Scala Integrare;Segregare, evaluea9ă opiniile privin&integrarea persoanelor cu &eficienţă mintală ?n societateM+ Scala Distanţă Socială, evaluea9ă opiniile cu privire lainteracţiunile sau contactele sociale &intre persoanele cu şifără &eficienţă mintalăM+ Scala Drepturi "rivate, evaluea9ă opiniile cu privirela respectarea &repturilor persoanelor cu &eficienţă mintală ?n societateM+ Scala Convingeri $efavora>ile, evaluea9ă opiniile cuprivire la unele aspecte morale şi comportamente socialeale persoanelor cu &eficienţă mintală.

Inventarul se completea9ă in&ivi&ual &e către

fiecare participant, fără limitarea timpului, iar pentru fiecareitem se marcea9ă opinia pe un continuum &e patrupuncte cu ancorele B&e9acor& total‖, B&e9acor&‖, Bacor&‖şiBacor&total‖.

După completarea cestionarului, su>iecţii au fostrugaţi să furni9e9e unele informaţii personale privin&vârsta, genul, nivelul e&ucaţional şi ocupaţiaactuală.Su>iecţii au fost invitaţi sa in&ice &acă cunosc opersoană

Scorurile la scalele integrare*segregare' drepturi private şi convingeri nefavora$ile pot avea valori cuprinse ?ntre şi 6R &e puncte, iar la scala distanţă socială valorilepot fi cuprinse ?ntre R şi @6 &e puncte. La nivelul ?ntreguluiinstrument &e măsurare, scorurile pot lua valori cuprinse ?ntre 6J şi ==E puncte.

*o&ul &e a>or&are ?n ca9ul inventarului &e atitu&inifaţă &e &eficienţa &e au9 a fost eact acelaşi, fiin& &oar

?nlocuit termenul &e &eficienţă mintală cu cel &e &eficienţă&e au9 şi re9ultân& forma a&aptată a inventarului &eatitu&ini *#AI+# :luat &rept reperţinute la cele &ouă tipuri &e inventareau fost prelucrate statistic prin calculul frecvenţele,me&ianele şi procentelor corespun9ătoare, privin&atitu&inea faţă &e fenomenul integrării la nivel general,respectiv la nivelul tuturor itemilor inventarelor, &ar şi pecele patru scale &e apreciere &elimitate. "entru verificarea&iferenţelor semnificative &intre loturile &e ca&re &i&actices+a recurs la aplicarea testului U :*ann+OitnePil ?n ca9ul eşantioanelor in&epen&ente.

C+2*0(03i% 4#$(% 0$i$!-i#i% 20#i5%)$0$% -%&0-(%.% -i-0&$i&% -i# ş&+i% )*%&i0% şi -i# ş&+.i.%

i#$%/(0$+0(%%şantioanele investigate le vom &enumi prescurtat,

&upă cum urmea9ă. 'ipurile &e ca&re &i&actice care şi+aueprimat atitu&inea faţă &e integrarea copiilor cu&eficienţă mintală sunt2 profesorii &in ?nvăţământulspecial :D*Sa9a cărora s+au putut ?ntocmi repre9entările grafice, &e la nivelulcelor patru scale, &upă cum urmea9ă.

ezultatele la scala %ntegrareSegregare

po9itiv, aceştia tre>uiausă in&ice tipul relaţiei, pecategorii :relaţie familială,apropiată, ?ntâmplătoare,

&e vecinătate, &oar cunoştinţe sauneeistenţa unei relaţii


20/73


JRG

6ER

G EK E=

EG

G

KG

@G

6G

=G

GDDD


21/73


Scala %ntegrareSegregare cuprin&e itemicare son&ea9ă opiniile privin& integrareacopiilorFpersoanelor cu &eficienţe ?ncomunitatea e&ucaţională sau socială, &in

perspectiva >eneficiilor care pot fi o>ţinute prinprocesul

&e integrare, atât ?n ceea ce priveşte persoanele

&eficiente, cât şi persoanele normale.'en&inţa re9ultatelor o>ţinute la nivelulfiecărui

eşantion investigat se poate o>serva ?n repre9entareagrafică &e mai sus. La nivelul acestei scale seevi&enţia9ă o &istri>uţie aproimativ asemănătoare &inperspectiva opţiunilor privin& &eficienţa mintală,comparativ cu &eficienţa &e au9, &ar pentru ultimaperspectivă atitu&inea celor trei categorii &e ca&re&i&actice este uşor mai favora>ilă, ?n general. *enţionămfaptul că profesorii &in ?nvăţământul &e masă manifestăcea mai puţin favora>ilă atitu&ine faţă &e integrareacopiilor cu &eficienţă mintală :E=ire &e celelalte loturi, iar faţă &e integrareaelevilor cu &eficienţă &e au9 manifestă o permisivitatemai mare, scorurile fiin& apropiate &e cele aleprofesorilor itineranţi :ER se apropie &e 6une atitu&ini faţă &e integrarea copiilor cu &eficienţemintale, respectiv &e au9, le+au manifestat ca&rele&i&actice itinerante, ?n proporţie &e :eşantionulD*I< şi &e J :eşantionul DAIune atunci cân& itemii conţinreferiri la persoane cu &eficienţe ?n general :şi numai lacopii< şi cân& este vor>a, mai ales, &e integrarea ?n

comunitate :cu perspectivă mai largă &ecât integrareae&ucaţională< sau la locul &e muncă. Integrareae&ucaţională la nivelele superioare, cum ar fi la liceu, estemai >ine cotată, pro>a>il pentru faptul că, la aceastăvârstă, elevii au &o>ân&it suficiente comportamentea&aptive care să le spriine integrarea la acest nivel şi săfacă faţă relaţionării a&ecvate cu ceilalţi, &ar şi comunicăriicu semenii, ?n ansam>lu.

Au fost ?nregistrate şi scoruri mai sla>e, mai ales &inperspectiva inclu&erii elevilor cu &eficienţe ?n programe &e&upă+amia9a, separate &e elevii normali. S+a o>servat oten&inţă generală &e a opta pentru inclu&ereasuplimentară a acestor copii, in&iferent &e tipul &e

&eficienţă, ?n scopul completării e&ucaţiei şi stimulăriia&ecvate a &e9voltării acestor copii. Un alt motiv ar mai firesursele materiale şi umane insuficiente la nivelulintegrării e&ucaţionale, la momentul actual sau faptul că&ificultăţile pot fi mai mari &ecât >eneficiile, ?n ca&rulprocesului integraţional.

În ca&rul scalei +istanţă socială sunt incluşi itemi cu privirela interacţiunile sau contactele sociale &intre persoanelecu şi fără &eficienţe, itemi care in&ică gra&ul &e apropieresau &istanţare socială a persoanelor fără &eficienţe faţă&e persoanele cu &eficienţe, ?n anumite contete sociale.

La această scală ten&inţa generală la cele treicategorii &e ca&re &i&actice este asemănătoare ca şi la

scala prece&entă, cu menţiunea că scorurile la acest nivelau valori mai >une &ecât la scala integrare+segregare.

Cele mai >une re9ultate :?n procent &e R pentrueşantionul D*S şi &e peste RG la celalalte eşantioane,cu ecepţia eşantionului D*< au fost o>ţinute laitemii care se referă la interacţiuni sociale cum ar fi2 amerge la film, la teatru cu persoane care pre9intă&eficienţe, a participa la o petrecere &e&icată unui copilcu &eficienţă. /i la nivelul contactelor sociale &e tipul2 a ?nota alături &e o persoană &eficientă, a locui ?n >loccu persoane &in această categorie, au fost o>ţinutescoruri >une.

%cepţie &e la aceste ten&inţe favora>ile ?n integrareasocială a persoanelor cu &eficienţă a făcut eşantionulD*, care a manifestat respingeri semnificative faţă &eintegrarea persoanele cu &eficienţă mintală, comparativ cucelelalte eşantioane :?n general, &oar ?n proporţie &e Eau avut opinii favora>ile relaţionării cu această categorie&e persoane


22/73

La nivelul scalei convingeri nefavora>ile,&istri>uţia generală a re9ultatelor o>ţinuterespectă configuraţia &e la celelalte scale alecestionarului, cu menţinerea la niveluri

superioare a ten&inţei generale a eşantioanelor &eprofesori itineranţi :cu câte un procenta &e = la fiecare

lotişnuit, care sunt ?nfavoarea integrării elevilor cu &eficienţă &e au9:procentaele sunt &e ER, pentru fiecare lotile epuse au fost ?mpărtăşite şi &e o mare parte

&in ca&rele &i&actice investigate, cum ar fi celereferitoare la capacitatea persoanelor cu &eficienţă &e aavea ră>&are pentru a o>ţine ceea ce ?şi &oresc sau &e a&a &ova&ă &e autocontrol, capacitate ce poate să ai>ă unrol stimulator ?n sta>ilirea &e relaţii ?ntre această categorie&e persoane şi persoanele fără &eficienţe. Cea mainefavora>ilă convingere, la care au a&erat multe&intre ca&rele &i&actice, a fost cea privin& imposi>ilitatea&e manifestare a persoanelor cu &eficienţe, ?n acelaşi felcu cele care nu au &eficienţe, ciar &acă contetul esteconsi&erat a fi favora>il, ?n con&iţiile egalităţii &e şansesociale.

Au eistat şi atitu&ini po9itive, ?n marea maoritate aca9urilor, ?n ceea ce priveşte convingerea că şcolarii cu&eficienţe nu ?şi pier& timpul ucân&u+se la ore,recunoscân& valoarea inclu&erii copiilor cu &eficienţe ?nşcolile &e masă şi a implicării ?n procesul ?nvăţării &esfăşurat ?n clasă. De asemenea, au fostrecunoscute >eneficiile integrării acestei categorii &e copiişi importanţa interacţiunilor sociale &intre persoanelecu şi fără &eficienţă, cu valori9area posi>ilităţilor &eeprimare ale persoanelor &eficiente.

În general, ca&rele &i&actice au prepon&erentconvingeri favora>ile, &ar au şi i&ei preconcepute cu privirela persoanele cu &eficienţă, luân& ?n consi&erare limitele şi

&ificultăţile pe care le ?ntâmpină persoanele cu&eficienţă ?n relaţiile interpersonale. "e &e altă parte semai poate menţiona faptul că, profesorii nu cre&, ?nprocent semnificativ, că preu&iciile a&use persoanelor cu &eficienţe au fost eagerate.

"entru verificarea ipote9ei cercetării, formulată maisus, s+a recurs la aplicarea testului *ann+OitneP, princare s+au comparat pereci &e eşantioane, ?n ve&erea&elimitării semnificaţiei &iferenţelor &intrere9ultatele

-a$el cu valorile testului . ("ann#itne0)

, r a g d e s e m n i f i c a ţ i e

G , G = J

G , G G @

G , G @

G , G K @

G , G G =

G , G 6

G , G = K

G , 6

G , G G 6

1 a l o a r e t e s t .

= R J

= R

6 G R

6 6

= @ K

= J

= R E

6 R G

= G

, e r e c # i d e e ş a n t i o a n e

D * ;

D * S

D * ;

D * I

D A ;

D A S

D A ;

D A I

D * S ; D * I

D A S ; D A I

D * S

; D A S

D * I ; D A I

D * ;

D A

Se o>servă &iferenţe semnificative ?ntre categoriaprofesorilor itineranţi şi ?ntre cele &ouă categorii &e ca&re&i&actice &in ?nvăţământul special, respectiv &in ?nvăţământul general, atât &in perspectiva re9ultatelor privin& &eficienţa &e au9 :la pragurile &e semnificaţie &eG,G6 şi G,GK@


23/73

/i procentele calculate pe >a9a me&ianelor,care eprimă ten&inţa generală a grupurilor,pe >a9a unei valori centrale, relevă aceeaşisituaţie2 pe o scară &e la = la =GG, ca&rele

&i&actice itinerante se află la po9iţia R şi J, repre9entân&nivelele cele mai ri&icate &e acceptare a procesului&e integrare a copiilor cu &eficienţe mintale, respectiv &e

au9. Din calculul procentelor reali9ate pe >a9afrecvenţelor, pe intervalele &e &e9apro>areF apro>are afenomenului integrării, a reieşit faptul că &ouă treimi &infiecare eşantion se situea9ă ?n 9ona acor&ului totalprivin& acest fenomen, iar restul &e o treime &in su>iecţi ?n 9ona acor&ului simplu. De altfel, cele &ouă grupuri tin&să se comporte ca unul singur, nefiin& o &iferenţăsemnificativă ?ntre aceste eşantioane :la pragul &esemnificaţie &e G,6serva &in repre9entarea grafică generală, căprofesorii &in şcolile speciale ocupă o po9iţie inferioară,la valorile

K, respectiv E, ca&rele &i&actice &in şcoala specialăpentru copii cu &eficienţe &e au9 avân& un nivel mai ri&icat&e acceptare a integrării, @E &intre acestea eprimân&u+şi acor&ul total faţă &e fenomenul integrării :spre&eose>ire &e profesorii &in ?nvăţământul special pentrucopii cu &eficienţă mintală, care &oar ?n proporţie &e 6Gsunt total &e acor& cu integrarea acestei categorii &ecopiiiecţicare au manifestat &e9acor& privin& integrarea copiilor cu &eficienţe mintale. 4aţă &e copiii cu &eficienţă &e au9nu s+ a ?nregistrat această po9iţie, ?n ansam>lu, laprofesorii care lucrea9ă cu elevi normali. Se mai poateo>serva po9iţia superioară a eşantionului &in urmă:valoarea işnuită care şi+aueprimat opiniile privin& integrarea copiilor cu &eficienţămintală :valoarea EG, fiin& cea mai scă9ută valoare &intretoate


24/73

&e acceptare a integrării copiilor cu &eficienţă &e au9 spre&eose>ire &e cei cu &eficienţă mintală.

Din perspectiva manifestării opiniei faţă &e o&eficienţă sau alta, &iferenţele sunt semnificative ?n ca&rulcategoriei profesorilor &in ?nvăţământul o>işnuit :la pragul&e semnficaţie &e G,GG6ilă< cu privire la an&icapul&eterminat &e cele &ouă tipuri &e &eficienţe.

În ve&erea verificării ipote9ei cercetării, au mai fostcomparate şi re9ultatele o>ţinute &in perspectivacategoriei profesorilor &in şcoala &e masă raportată la ceaa ca&relor &i&actice &in şcoala specială, pe linia tipului &e&eficienţă pentru care a fost reali9ată investigaţia, aceste&iferenţe fiin& net semnificative, la pragul &e G,G=J, ?nca9ul &eficienţei mintale şi la pragul &e G,G@, pentru&eficienţa &e au9. Aceste &iferenţe ar putea fi argumentateprin &iferenţele eistente ?n nivelul &e pregătire şi &eformare profesională la aceste &ouă categorii &e ca&re&i&actice, &oar ?n puţine ca9uri profesorii &in ?nvăţământulo>işnuit avân& unele informaţii şi o oarecare eperienţă ?na>or&area copiilor cu &eficienţă mintală sau cu &eficienţă&e au9.

Se confirmă, astfel, ipote9a supusă verficării, conformcăreia, ?ntre atitu&inile ca&relor &i&actice care lucrea9ă ?nşcolile integratoare şi cele ale profesorilor care lucrea9ă ?n ?nvăţământul special eistă &iferenţe specifice,&eterminate &e nivelul &iferit &e pregătire şi formareprofesională, afirmaţie verificată &in &ouă perspective, ceaa &eficienţei mintale şi cea a &eficienţei &e au9.

Du>la verificare a avut rolul &e a evi&enţia mo&ul ?ncare percepţia socială a celor &ouă tipuri &e &eficienţăacţionea9ă la nivelul procesului &e integrare, pentruconstituirea unei atitu&ini, mai mult sau mai puţinfavora>ile :sau &efavora>ileor&area copiilor cu &eficienţeine pregătiţi şi cu eperienţă a&ecvată, >ogată ?n&omeniusolventeale ?nvăţământului superior &e specialitate.


25/73

CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ DOCUMENTARE şi UNE PRACTICI 13

La acestea, percepţia socială a copilului cu&eficienţă mintală şi a celui cu &eficienţă &eau9 nu &iferă foarte mult, semnificativ,su>iecţii e&ucaţiei fiin& a>or&aţi &inperspectiva cerinţelor lor e&ucaţionale

speciale şi contea9ă mai puţin eticeta care este acor&ată,prin ?mpărţirea &eficienţelor pe categorii.

Cercetarea &e faţă, &in perspectiva mo&ului ?n carepercepţia socială asupra &eficienţei sau an&icapului &eun anumit tip acţionea9ă ?n sensul orientării atitu&inilor faţă&e integrarea copiilor cu &eficienţe, se ?nscrie ?n seriainvestigărilor care vi9ea9ă stu&iul impactului unor fenomene sociale asupra procesului &e integrare apersoanelor cu &eficienţe, fiin& ?n acelaşi timp, &oar un &emers care ne+a stârnit interesul pentru cercetăriulterioare, mai ela>orate, ?n &omeniu.

i6.i+/(05i %

=. !t3inson 4 5ilgard6s Smit# E7' &redric3son B7' 8uf#es27' 9olen5oe3sema S7, VIntro&ucere ?n psiologie‖,e&iţia a (I7+a, 0ucureşti, %&. 'enică, copPrigt 6GG: !vramidis E7' 9or;ic# B7, B'eacersW attitu&es toar&sintegrationFinclusion2 a revie of te literature‖, %uropean8ournal of Special $ee&s %&ucation, 6GG6el, 0ucureşti, =JJR

$ro; iAoed drd N'ELTIMU& C%#$(! Ş&+0( *%#$(! E-!&03i%

I#&.!7i"1 -% R%&!*%(0(% Hi*+0&!7i&i -i#(0ş+"8

$ro;eor 8i? dr (+RU-VL($+$+VI%I

U#i"%()i$0$%0 -i# !&!(%ş$i

$+SI/ILITĂ"I (E EVLURE L(IS%I$LIN %TIVITĂ"II (E

$RE$R+HESI+NLIWRE $ENTRUELEVII %U (IW/ILITĂ"I

"entru ?ntregirea şi nuanţarea ta>loului evaluativ iniţial

şi final al elevilor cu &eficienţe severe, profun&e şiasociate &in clasele 7 ; (, consi&er oportunăcompletarea palierelor eistente ?n grila &e evaluareutili9ată ?n şcoala noastră ?n acest an şcolar 6G== ; 6G=6cu următoarele &ouă secvenţe &e evaluare care urmărescşi aprecia9ă2

•nivelul cunoaşterii corpului uman ?n &etaliu, amanifestărilor şi pro>lemelor &e sănătate ale acestuia şi aunor reguli elementare &e igienă corporalăM

• aptitu&inile, cunoştinţele şi a>ilităţile necesarepreprofesionali9ării elevilor cu &i9a>ilităţiM

Aceste &ouă &irecţii &e evaluare vi9ea9ă nu numaicompetenţele &e auto?ngriire şi prevenţie, elementeimportante ?n e&ucaţia specială, ci şi pe cele practic+acţionale, necesare &o>ân&irii &eprin&erii &e a munci cufolos ?ntr+o societate viitoare mai ecili>rată şi mailucrativă.

De aceea, ?n ta>elul XcAiCi>ii i8trme8te‖&in grila iniţială &e evaluare, propun a&ăugareapunctului I2 activităţi &e preprofesionali9are, iar ru>ricile2Bautonomie personală ‖şi Bautonomie socială‖, a&ăugareaunor itemi vi9ân&2 cunoaşterea corpului uman şi afi9iologiei acestuia, şi, respectiv, comportamentul ?n ca&rulfamiliei şi şcolii.

Scala, punctaele şi formulele &e calcul vor rămâneaceleaşi.

%*IWI"II INSTRUMENTLE.

I cti?iti de rero;eio8iCre

S c e r it < >io r .

• &iscriminea9ă tactil2♦ nete&+aspru♦ &ouă asperităţi♦ patru asperităţi♦ şase asperităţi♦ mai puţin aspru ; mai aspru

♦ mai puţin lucios ; mai lucios M te r i e d e c r = i m t e r i ec o m e ti b i e .

• identifică cel puţin trei materiale &inme&iul ?nconurător care pot fi prelucrate :lemn, lut,piatrăiectulfinit2

♦ &in me&iul concretM

♦ &in imaginiM♦ &in repre9entări :&in mu9eu, epo9iţie etc.


26/73

• enumeră cel puţin trei ingre&iente care pot fi folositela prepararea mâncărurilorM

• recunoaşte instrumente, unelte folosite ?ngospo&ărieM


27/73

DOCUMENTARE... şi UNE PRACTICI 14

• identifică

I8 tr m e 8 t e = i t eA 8 i c i d e c r .

• precizează utilitatea a cel puţin treiunelte, instrumente folosite ?ngospo&ărie :foarfece, ac, ciocan,fierăstrău, cleşte etc.i o8 r e 8o r o b ie c t e .

• asam$lează elemente din diverse materiale(carton' lemn' piele' nuiele etc7) respectân& etapele &elucruM

• finiseazăo$iectulA

• apreciazăo$iectiv

♦ lucrarea proprie

♦ lucrările colegilor • respectă reguli de igienă şi protecţiamuncii7

UT+N+MI $ERS+NLĂ.

% o r m 8 = i ;i C i o o i i.

• diferenţiază sen9aţii generate &e &isfuncţionalităţifi9ice sau >oli :&urere, usturime, ?nţepături, amorţeală,mâncărime etc.


28/73

♦ cupreci9ie

• diferenţiază prin simţuri secvenţe ale unor procesefiziologice

♦ procesulcirculator ♦ procesul

respirator ♦ procesullocomotor

• respectă reguli elementare de igienă

♦

personală♦ a ?m>răcămintei♦ a ?ncălţămintei♦ a spaţiuluiapropiat

UT+N+MI S+%ILĂ.

% o8= t ie8 ti C r e r e i o r d e c o m o r t r e c i ? i iC t < .

• descrie comportamente

♦ ale părinţilorF>unicilor ♦ ale fraţilorFsurorilor ♦ ale

prietenilor

♦ ale colegilor ♦ ale profesorilor ♦ ale sale♦ ale personalului şcolii

• evaluează (pozitiv/negativ) comportamente

♦ ale mem>rilor familiei♦ ale prietenilor ♦ ale colegilor

♦ ale profesorilor ♦ ale personalului şcolii♦ ale unor personae &in poveşti, povestiri, filme

ale sale.

$ro; iAoed. %riti8 (i8%e8tr &cor Seci $oie=ti

)+%URI (I(%TI%E

L E' E %U M !" I $L % E :$ivelul I<

Sco.

7erificarea număratului până la 6.

#aportarea numărului la cantitate.

Consoli&area &eprin&erii &e a constitui grupe&e

o>iecte &upă formă, mărime şi culoare.

Srci8 didcticiectelor &e aceeaşi formă, mărime sau

culoare şi numărarea o>iectelor &in fiecare grupă

constituită


29/73

UNE PRACTICI

Reie Doci.

"reşcolarii numiţi vor re9olva sarcinile şi

vor răspun&e ?ntre>ărilor e&ucatoarei.

4iecare răspuns corect este recompensat

prin aplau9e, iar cel greşit va fi ?n&reptat.

Eeme8te de Doc. personaul ?n&răgit.Mteri didctic. creioane, ascuţitori, cărţi,ceşcuţe, popice, >ile, mingiuţe etc.

(e;iecte. "reşcolarii vor avea sarcina &e a

le separa şi &e a le a&uce e&ucatoarei ?n or&inea

solicitată. Eem. A&uceţi grupa ?n care este un

o>iect. A&uceţi grupa ?n care sunt &ouă o>iecte.

"reşcolarii care eecută sarcina motivea9ă acţiunea.

) U%ĂR I I L E /U% L U%& E :$ivelul I<

Sco. Îm>ogăţirea cunoştinţelor copiilor privin&relaţiile spaţiale.

Srci8 didcticiecte sau

grupuri &e o>iecte faţă &e un reper &at.

#egulile ocului2

Copiii răspun& numai &upă ce găsesc o>iectele şi

preci9ea9ă po9iţia spaţială ocupată. #ăspunsurile corecte

sunt aplau&ate.

%lemente &e oc2 aplau9e, ?ncisul şi &escisul

ocilor, mişcarea.Mteri didctic. &iferite ucării.

(e;ilite ?mpreună

cu ?ntreaga grupă &e copii. Copiii ?nci& ocii,

iar e&ucatoarea aşa9ă ucăriile sau grupele &e ucării

?n &iferite locuri &in clasă. Copiii tre>uie să caute

ucăriile. Cân& le găsesc tre>uie să preci9e9e locul

respectiv. Eem. %u am găsit maşinuţa pe raft.%u am găsit paarul ?n &ulap.

Dacă s+au ascuns grupe &e o>iecte, copiii

formulea9ă răspunsuri cum ar fi2%u am găsit grupa &e păpuşi lângă

televi9or. %u am găsit grupa &e ciupercuţe

su> masă.

15

Vri8tuie săle aşe9e ?n &iferite po9iţii spaţiale in&icate &e e&ucatoare.

Vri8tiecte ?ntr+un anumit loc &in clasă, iar restul copiilor

vor preci9a locul un&e este aşe9ată.

%ER%UR I % + L + R T E: $ivelul I<

Sco.4ormarea &eprin&erii &e a constitui grupe &e cercuri&upă culoare. 7erificarea repre9entărilor copiilor &espre

culorile &e >a9ă.

Srci8 didcticen şi al>astru, clopoţel, trei turnuri ?n aceleaşi culorica cercurile. (e;ene

şi al>astre. %&ucatoarea solicită sortarea şi gruparea lor

&upă culoare ?n cele trei cutii astfel2 ?n cutia roşie cercurile

roşii, ?n cutia gal>enă cercurile gal>ene şi ?n cutia al>astră

cercurile al>astre. "reşcolarii ?ncep să lucre9e la semnalul

e&ucatoarei :un clopoţel, o >ătaie ?n to>ă etcali9ea9ă acţiunea.

Eem2 Eu am aşezat cercurile roşii @n cutiaroşie7

După gruparea cercurilor sunt &enumite şi grupele

formate2 grupa cercurilor roşii, grupa cercurilor gal>ene şi

grupa cercurilor al>astre.

Vri8t


30/73

UNE PRACTICI 16

%RNVL (E *LL+JEEN

'oamna a venit a&ucân& cu ea mirosul ?m>ietor alfructelor şi foşnetul frun9elor uscate. Într+o astfel &e searămagică, ?ncouraţi &e &ovleci şi ?m>răcaţi ?n &iverse

costume, care mai &e care mai ?nspăimântătoare,elevii claselor a III a A şi a I7 a A &in /coala cu claseleI+7III $r.6 0ol&eşti+Scăieni au &ecis să săr>ătorească3alloeenul. Au &ansat şi s+au luptat cu spiritelecelor morţi pe mu9ica specifică acestei săr>ători. După&ans au ales2♦ Cel mai ?nfricoşător costum,♦ Cel mai original costum,♦ Cea mai >ună pre9entare a unui persona .

Această activitate a fost coor&onată &e &oamnele ?nvăţătoare2

$ro; 8?rimr. M8e St8$ro; 8?rimr. Horic M8e

&co c c I-VIII , Nr2 /ode=ti ScX &esfXşurareaorelor prin intervenţii ver>ale sau &e mişcare, inatenţie,nu &au curs cerinţelor, nu fac faţX cerinţelor şcolare+nureţininformaţia, nu reuşesc sX ?nveţe litere sauFşi cifre, nu pot

efectua calcule, lecturi &e tet, au un comportamentagresiv, nu sociali9ea9X, refu9X comunicarea.$e&epistaţi la timp, ca avân& reale pro>leme şi nu &in

lipsX &e voinţX şi motivaţie &e a ?nvXţa, astfel &e elevisuntVa>onaţi‖la a>senteism şi ulterior a>an&on şcolar. A>senteismul survine ca urmare a2 plictiselii la ore,nu ?ntelege nimic, sau aproape nimic &in lecţiiM ulteriorlipsaatenţieiM frica &e note mici şi foarte miciM catalogarea sa &ecXtre colegi şi profesori ca Velev pro>lemX‖, ‖ruşineaclasei‖, frica &e repetenţieM frica &e coerciţia pXrinţilorMcinul &in orele ?n care se &au evaluXri.

%levul cu C%S :&epistat sau nuan&ona şcoala, ?ngroşân& rân&urile şomerilor,consumatorilor &e su>stanţe, vaga>on&a,etc."rogramul &e spriin, care este implementat ?n sistemul &e ?nvXţXmânt &in #omania &e câţiva ani, a venit ?n autorulelevilor cu C%S, &ar şi al pXrinţilor acestora şi al ca&relor &i&actice, fiin& &e un real folos.

ActivitXţile &esfXşurate &e profesorul &e spriin :cupregXtire psiologicX, pe&agogicXilitXţilor &e comunicare, &e scris+citit şicalcul, au efecte po9itive asupra evoluţiei copiilor ?nceeace priveşte aci9iţiile cognitive, comportamentale şi &esociali9are. ActivitXţile &e consiliere a pXrinţilor şi ca&relor

&i&actice &e la clasa ?n ceea ce priveşte mo&alitatea &elucru şi evaluare a acestor elevi cu C%S, au &us lacresterea ?n timp a motivaţiei elevilor şi nevoia &ere9ultate mai >une, creşterea ?ncre&erii &e sine şi aimaginii &e sine. $u puţine au fost ca9urile &e elevi cuC%S care, &epistaţi la timp şi urmân& programul &e spriin,au reuşit sX &epXşeascX >arierele interioare aleneputinţei, &ar şi cele ale grupului &e apartenenţX :alclasei< fiin& un >un eemplu pentru colegii normal&e9voltaţi intelectual &ar &e9interesaţi.E9%2*.%,%C 1 . %levul %.0. + clasa a R+a, este ?n programul &espriin &in clasa a +a. Diagnosticat cu intelect liminar,&ificultXţi &e ?nvXţare, elemente AD3D. În clasa a E+a a ?nceput sX a>sente9e foarte mult, nemai&orin& sXfrecvente9e şcoala &eoarece colegii râ&eau frecvent &e el,fXceau glume pe seama lui, ?l igneau, fapt care+i pro&uceaini>iţii, tul>urXri afectiv+emoţionale şi &e comunicaremaore. DatoritX intervenţiei profesorului &e spriin, ?mpreunX cu profesorul &iriginte şi familia, prin terapiispecifice comportamentale, acesta a ?nceput sX+şiscim>e atitu&inea faţX &eşcoalX şi faţX &e cei &in ur.Ca urmare, s+a pro&us o mo&ificare po9itivX ?n


31/73

UNE PRACTICI 16

atitu&ine, ţinutX, comunicare, re&ucerea a>senteismului şicreşterea


32/73

17

conugală a soţilor, &ar şi pentru creşterea şi e&ucareaDOCUMENTARE:.. şi UNE PRACTICI

ran&amentului şcolar, ?n special la&isciplinele un&e ?ntâmpina &ificultXţi maore&e ?nvXţare.%C 2 . %leva I.%.+ clasa a +a, este ?n

programul &e spriin &in clasa a +a. A rXmas repetentX &e&ouX ori. DiagnosticatX cu intelect liminar, tul>urXri &eatenţie, &iscalculie. Anii şcolari anteriori a a>sentatfrecvent &e la şcoalX inclusiv &e la orele &e spriin,motivân& cX nu se poate tre9i :eleva ?nvXţa &upă+amia9asolvirea mXcar a optclase. A reuşit sX constienti9e9e necesitatea unei&iplome ?n gXsirea unui loc &e muncX ?n viitor.

*Xsuri &e prevenţie a a>senteismului scolarpentru

elevii cu C%S2+i&entificarea şi evaluarea elevilor cu C%S pentru

inclu&erea ?n programe specifice &erecuperareFameliorare a ?nvXţXriiM+consiliere, asistenţX, spriin ?n ?nvXţare acor&atelevilor prin programul &e spriinM+monitori9area evoluţiei şcolare a elevilor cuC%SM+organi9area &e ?ntâlniri şi &e9>ateri pe pro>lematicaelevilor cu C%S :?n special re&ucerea a>senteismuluiacestora< cu pXrinţii şi ca&rele &i&actice &in şcolileintegratoareM+spriin acor&at &e profesorii itineranţi ?n ela>orareaprogramelor &e recuperare :flei>ili9are< funcţie &e

&ificultXţile pe care le au aceşti elevi.

$ro; iti8er8t. (8 Mde8&co Seci< Nr2 $oie=ti

(ES$RE HMILIE &I R+LUL EI !N(EWV+LTRE HE%TIVITĂ"II

%+$ILULUI

BCopilul, pentru a+şi &e9volta complet şi

armonios personalitatea, are nevoie &e iu>ire şi ?nţelegere.‖:&eclaraţia A&unării enerale a $aţiunilor Unite, &in =JJ, asupra &repturilor copilului<

Copilul este o fiinţă cu ?nsuşiri calitativ &iferite &e celeale a&ultului şi are ?n mo& legitim &reptul &e a ocupa opo9iţie privilegiată şi &e a se >ucura &e unVtratament ‖ specific. Sănătatea, &e9voltarea şie&ucaţia copilului tre>uie să fie ?n centrul preocupărilor familiei. 4amilia rămâne grupul social vital ?n asigurarea ?ngriirii, protecţiei şi e&ucaţiei copilului. În contetulscim>ărilor sociale se constată o &iversificare amo&elelor familiale2 frecvenţa crescân&ă a coa>itărilor

:concu>inaeit ?l are crearea unuiclimat sau me&iu familial optim, >a9at pe ?nţelegere şi&ragoste. Căminul familial, casa ?n care trăim, este

un spaţiu cu totul aparte, &eose>it &e important pentruviaţa


33/73

17

conugală a soţilor, &ar şi pentru creşterea şi e&ucareaDOCUMENTARE:.. şi UNE PRACTICI

copiilor. Climatul, me&iul familial are cel puţin trei&imensiuni2 factor &e coagulare ?n plan afectiv, loc &eocrotire, &e siguranţă şi spaţiu eterogen pentru ?nvăţareaprimelor eperienţe &e sociali9are.

4amilia tre>uie să fie un garant &e securitate, &eprotecţie fi9ică, afectivă, mentală, morală şi socială pentrutoţi mem>rii ei, &ar mai cu seamă pentru copii. În familie se

nasc oameni, persoane, cetăţeni şi tot aici ei &eprin&virtuţile sociale şi morale.Dimensiunea afectivă a me&iului familial este

componenta &e cea mai mare forţă, &e cea mai mareimportanţă pentru viaţa &e familie, &ar, ?n acelaşi timp,poate &eveni şi componenta cea mai vulnera>ilă. Cea maimică tul>urare ?n ecili>rul afectiv al părinţilor poate a&ucetul>urări ne>ănuit &e mari ?n psiicul copiilor. Uneorinesă>uinţa partenerilor poate &uce la &estrămarea familiei,cu consecinţe etrem &e grave ?n plan psiic şi moralpentru toţi mem>rii ei. $imeni nu se poate consi&era mainefericit &ecât un om, şi cu atât mai mult un copil, careconştienti9ea9ă că nu mai este iu>it &e părinţi, &e fraţi sau

&e surori. Lipsa &ragostei pentru copil, mai ales &in parteapărinţilor, poate afecta grav tot parcursul vieţii acestuia. Unme&iu familial lipsit &e căl&ură sufletească sau, şi maigrav, viciat este foarte nociv pentru creşterea şi formareacopilului.

Defectele părinţilor se vor regăsi, mai târ9iu, ?ncomportamentul copilului &evenit a&ult. "ărinţii lacomitransmit, vrân&+nevrân&, această trăsătură &e caracter negativ şi copiilor, ?i ?mping pe calea avariţiei, a o>ţinerii &ecât mai mulţi >ani şi >unuri materiale. Copiii crescuţi ?ntr+un climat violent pot &eveni, la rân&ul lor, la vârsta a&ultă,ei ?nşişi violenţi. 8uvenal făcea următoarea remarcă2V

"ărinţii răi au fiii şi mai răi.‖Dacă aceştia sunt crescuţi ?n lăcomie şi celelalte vicii, ?ncele &in urmă ei se ră9vrătesc ?mpotriva părinţilor. Dinacest motiv, &uioşia şi tan&reţea sunt ?nţelese ca cele mainaturale, mai fireşti manifestări ale vieţii. %le asigură cucertitu&ine căl&ura şi confortul sufletesc al ?ntregii familii.

Atmosfera căminului familial primeşte o mare ?ncărcătură afectivă &acă &ragostea se &ăruieşte reciprocşi &acă fiecare persoană &in familie &oreşte să fie primacare să poată oferi acest lucru. Această ?ntrecere ?n&ragoste generea9ă respectul şi &esci&e &ialogul ?ntrepărinţi şi copii, ciar ?n cele mai &elicate şi mai grelemomente pe care le traversea9ă familia.

Un climat afectiv, creat cu măsură şi ?nţelepciune &ecătre părinţi ?n casă, se constituie ?n prima şcoală la carecopilul ?nvaţă să pună relaţiile &intre mem>ri uneicomunităţi su> semnul armoniei şi ecili>rului, nu su> cel&eşănţat al egoismului, urii şi furiei. !&ată ?nsuşite acesteYlecţiiZ‖&e către copil ?n familie, se poate sconta că el le vaetin&e, tot su> această formă, şi ?n societate.

Atmosfera &in familie este, pentru copil, soarele,apa, căl&ura şi solul pentru o plantă. Un copil nu arenevoie numai &e mâncare pentru trup, ci şi &e ranăpentru suflet, &e aceea, armonia căminului, &ragostea şi ?nţelegerea &intre părinţi, pre9enţa şi atenţia lor, atitu&inea

lor &reaptă şi nepărtinitoare faţă &e copii, sentimentul &eunitate a familiei contea9ă mai mult &ecât toate ucăriile şi>unătăţile &in lume, &ecât cele mai eotice vacanţe şi celemai frumoase ăinuţe.


34/73

DOCUMENTARE:.. şi UNE PRACTICI 18

"rofesorul tre>uie să ?m>ine lim>aulvor>it cu gesturile, să foloseasca imagini,planşe, panouri.

Di9armonia &in casă, ne?nţelegerile şi violenţa :fie şinumai ver>ală< &intre părinţi ?l afectea9ă pe orice copil. %greşit să+ţi spui Vnu e trea>a lui ce e ?ntre mine şi tatăl luiM

el are tot ce+i tre>uie‖. Copilul suferă aşa cum nicinu >ănuieşti, &e aceea, tot ce se petrece ?n sânul uneifamilii este trea>a fiecărui mem>ru.

Se ote < ;ii =i ;ecto =i e;icie8t c coiiiCum pot părinţii să fie şi afectuoşi şi eficienţi ?n relaţiilecucopiii21 !8>eeci8e 8cee odt< cctre. Ascultarea empatică a copiilor ?i face capa>ili pe părinţisă au&ă sentimentele pe care vor>ele se stră&uiesc săle transmită, să au&ă toto&ată punctele &e ve&ere alecopiilor şi astfel să ?nţeleagă esenţa lucrurilor pe care le

comunică aceştia."ărinţii tre>uie să ai>ă inima &escisă pentru a putea

asculta tot felul &e a&evăruri, fie ele plăcute ori neplăcute.*ulţi părinţi se tem să asculte pentru că s+ar putea sănu le placă ceea ce au&. Dacă părinţii nu reuşesc săcree9e un climat &e ?ncre&ere care să+i ?ncurae9e pecopii să+şi ?mpărtăşească până şi sentimenteleinoportune, opiniile, plângerile şi i&eile, copiii nu vor fisinceri. Le vor spune părinţilor &oar ce vor să au&ă.

Cum pot crea părinţii un climat &e ?ncre&ere "rin felul ?n care reacţionea9ă la a&evărurile neplăcute.2N 8e erce>iie coii, 8-i 8e 8 dic>iee8time8tee, 8-i ti, ce im>i>i =i ce ?< =tet>i, 8ceF8d rooCi>iie c ?erb

ero8 8tFi5%F8d Ci, cF8d ?rei uie să+i oferecopilului oca9ii &e a resimţi in&epen&enţa. Cu cât e

mai mare in&epen&enţa, cu atât se ?mpuţinea9ăresentimentele faţă &e părinte.


35/73

DOCUMENTARE:.. şi UNE PRACTICI 18

/I/LI+'RHIE.\%omo?ici, 8dreiY Icob, Lmi8i>+B ,si#ologie şcolară‖+e&itura "olirom, Iaşi, 6GG\'o, Io8+BComponente afectivmotivaţionale şiaspiraţionale ale performanţei şcolare‖+e&itura CarteaUniversitară, 0ucureşti,6GGE\$etre, Iri8+Bi tu poţi fi Supernann0(Cum să @ţi creşti $inecopilul iectele cu anotimpul potrivit :

$ro; iAoed. dri8 %omi=e&co Seci< V


36/73

HI&Ă (E +/SERVRE &I EVLURE $R+'RESULUI &%+LR- mode-

RI%URRI%ULRĂ

+/IE%TIVE %RITERII MINIMLE (E$ERH+RMN"Ă

$ERI+( MI)L+%E (E RELIWRESTRTE'II S$E%IHI%E

EVLURE

*atematică şiştiinţe

4ormarea &eprin&erii &eaplicare a algoritmuluia&unării cu trecere pesteor&in,

De9voltarea raţionamentuluimatematic,

C= 2 Aplică ?n mo& corectalgoritmul pentru operaţii &e

forma2 ] , ] ,

] utili9ân& material concret,C62 Calculea9ă corect,C@2 Asocia9ă operaţiei &ea&unare lim>aul matematic,respectiv situaţii coti&iene,

02102011

G.=G.6G==

GJ.=G.6G==

=6.=G.6G==

=E.=G.6G==

=J.=G.6G==

6@.=G.6G==

26102011

+ %erciţii &e formare a unei 9eci :

] T =G


37/73

37UNE PRACTICI

$roiect Jeb Ket

ME(IUL %VTI%

X c?ri me ‖

INTRODUCERE

%şti un 9oolog &e la ra&ina 0otanică &in 0ucureşti.

!amenii care vin aici sunt supăraţi &eoarece ?n

această gră&ină 1oo nu eistă un acvariu.

Apropierea &e natură este un gân&, un sentiment, o

emoţie, pe care le simte omul, ?ncă &in perioa&a copilariei.

Un argument al &orinţei &e cunoaştere a naturii este

reali9area insectarului, a ier>arului, creşterea

păsărelelor ,,&e apartament‖, a amsterilor, a peştişorilor

si a >roaştelor ţestoase in acvarii. #eali9area unui

acvariu este o >ucurie, o in&eletnicire practică in timpulli>er, care &econectea9ă, creea9ă >una + &ispo9iţie,

>ucurie sufletească şi ?ntăreşte voinţa şi ră>&area celui

care se preocupă &e acest lucru.

SARCINA DE LUCRU,

7i9itatorii sunt foarte ?ncântaţi &espre vi9ita lor la 1ooMtotuşi, ei sunt trişti pentru că gră&ina 9oologică nu are unacvariu pe care ei să ?l poată ve&ea. Sarcina ta este săpui la punct un nou acvariu. Înainte &e a construi unacvariu voi tre>uie să2

Alegeţi un me&iu acvatic

Alege+ţi &ouă animale care pot trăi ?n acest me&iu

"roiectea9ă+ţi acvariul

%VRIUL MEU

"entru reali9area acvariului este nevoie &e2♦Un vas :&e preferat, &in sticlă sau material plastictransparentuie să fie liniştite, fără gra>ă sau >rusceţeM

• reamenaarea acvariului sau scim>area apei seface incepân& cu mutarea peştilor ?n alt vas cuapă stătuta, pregătit anterior M peştii vor fiprinşi cu ustensile speciale :fileu, sită iM


38/73

J. vom protea peştii &e 9gomotul pro&us&e aspirator, &e maşina &e spălat, sau &ealte 9gomote care pot pro&uce pentruaceştia şocuri sau ciar moarteaM

=G atenţie la instalaţia electrică &in acvariu, pentrua evita scurtcircuitarea lor cât şi a omuluiM==. gesturile >ruşte şi culorile2 roşu,gal>en,portocaliu, sperie peştiiM=6. apa pentru primenirea acvariului sau pentrucompletarea apei evacuate se va păstra numai ?n vase &e plastic sau sticlă, nu &e metalM=@. acvariul tre>uie supravegeat 9ilnic, pentruaputea interveni ?n ca9 &e nevoie.

PROCESUL ŞI SURSELE DE INFORMAŢIE,

Surse on ;line2

. an im a ll .r o . a cv a ri u .r o F g i & .i n c e pa t o r i . on e s t o p . r o F a c v a ri s t i c a . a cv a rii & e v i s .r o Ff o r u m Ft o p i c Fa cv a r iu l ̂ m eu F . 9 oop e & i a . ro F p e s ti . po 9e l e on li n e . ro . li > ra ri e . n e t_ c a rt i .m a rian v l a & . r o . it e m an .r o .f o t o& e l ta .r o . i u> e s c t u lc e a . r o . a cv a r i u .r o Fi n& e . p p

Surse off+line2

icitori

! surcică argintie "oartă+n spate o cetate$uma+n apă şa&e vie. şi &in ea &oar capul

scoate. :peştisorul<

:melcul<

'ipsie peste tipsie Are coarne, &ar nu+mpungeLa miloc carne vie. /i pe leneşi nu+i

aunge. :scoica<

:melcul<

66Cu animalele şi cu plantele putem comunica fărăcuvinteE

* "i#ail Sadoveanu

PROCESUL ,

=. !rgani9aţi+vă ?n grupri &e câte @ copii6. 4iecare grup ?şi va alege2

•

Un me&iu acvatic.• Câte &ouă animale care pot tră

Documents

Nr. 3 REVISTA Invatamantului special si special integrat jud. Prahova (3).doc