Anul XII. Sib i i u , 22 Maiu 1910. Nr. 21.

REVISTA ECONOMICĂ Organ f i n a n c i a r - e c o n o m i c .

Organul oficial al „Solidarităţii", asociaţiune de institute financiare ca însoţire. Apare odată pe săptămână.

Membri ai asociaţiunii „ S o l i d a r i t a t e a , " sunt: „Agricola", (Ecica). „Agricola", (Hunedoara), ,,Agricola", (Lugoj), ,,Agricola", (Sebeşvl-săsesc), „Albina", „Ardeleana", „Arieşanau, „Arina", „Armonia", „Astra", „Aurăria", „Aurora", (Baia-mare), „Avrigeana", „Bănăţana" „Banca Poporală"(Caransebeş), „Bănea Poporală",(Dej), „Banca Poporală", (Arpaşul-inf), „Beregsana", „Berzovia",„Bihoreana", „Bistriţana", „Bocşana", „Brădetul", „Bu-eiumana", „Cassa de împrumut ca însoţire",(Bicaz), „Cassa de păstr-", (Hfercurea), „Cassade oăitr." (reuniune), (Sălişte), „Câmpiana", „Cârtişoreana", „Ciacovana", „Chiorana" „Chiseteiana",„Codreana", „Comuna", „Concordia", (T.-Uzdin), „Cordiana", „Coroana", (Bistriţa), „Coroana", (Timişoara), „Corvineana", „Creditul", „Crişana" „Cugiereana", „Detunata", „Doina", „Drăganul", „Dună­reană", „Economia", (Cohalm), „Economul", „Făgeţana", „Fortuna" „Frăţietatea", „furnica", „Geojeana", „Grăniţerul" „Haţegana", „Hondoleana", „Hunedoara", „însoţire de credit*, (Vestem), „Inst. de credit", (Mehadia), „Isvorul^, (Sângeorgiu), „Isoorul" (Se-beşul-inf.), „lulia", „Jiana" „Lăpuşana"' „Liqediana", „Lipovana", „Luceafărul", „Mărgineana", „Mercur", „Mielul", „Minerva", „Munteana", (Corniareva), „Murăşiana", „Murăşianul", „Nădlăcana", „Nera", „Noiana", „Olteana", „Oraviceana", „Orientul", „Piatra" „Plugarul", (Cacova), Plugarul, (Sacadate), „Poporul", (Lugoj), „Porumbăceana", „Progresul", „Raco'ana", „Reun. de împr. si păs­trare", (Ilva-mare), „Rîureana", „Săcana", „Sătmăreana", „Sebeşana", (Caransebeş), „Sebeşana", (Sebeşul-săsesc), „Selăgeana", „Sen­tinela", „Şercăiana", „Silvania", „Şoimuşana", „Someşana", „Speranţa", (Hosman), „Steaua", „Târnăveana", „Ţibleşana", „Timi-fana", „Ulpiana", „Unirea",„Vatra", „Victoria", „Viitorul" ,„Voileana", „Vlădeasa", „Vulturul", (Sânmărtin), „Vulturul" (Tăşnad),

„Zărăndeana", „Zlăgneană",

Preţui de prenumărare: pe 1 an K I'd-—, pe '/a an K 6--

Redactor responsabil: C O N S T A N T I N P O P P .

Taxa pentru inserti uni : de spaţiul unui cuaa câte 10 tileri.

Băncile şi politica. I a t ă o ches t ie de actual i ta te . S u n t e m

doar în toiul turneurilor e l ec tora le şi în p r e a j m a alegeri lor, pentru cari de luni de z i le t o a t e part idele pol i t ice şi c lasse le soc ia le din ţară s'au pus în mişcare , s'au organizat , pentru a s coa te biruitori pe ce i -ce în viitorul par lament vor a v e a să d e e o direct ivă mai sănătoasă , ca în trecut , trebilor ţării, inte­reselor obşteşt i ale cetăţeni lor .

E a es te pentru noi de o duplă actual i ­t a t e ; pentrucă cu s iguranţă m a t e m a t i c ă , bănci le noastre , vor fi aduse şi de as tădată în l egă tură cu mişcarea pol i t ică a poporului nos tru şi aco lo unde vor eşi biruitori can­didaţii noştri naţional işt i , reuşita va fi atri­bui tă din partea adversarilor des igur banilor daţi spre scopuri e lec tora le de urgis i te le băncii va lahe şi pressiunii exerc i ta te de aceas ta asupra alegători lor. A ş a a fost acea­sta în trecut, şi nu va fi altfel nici acum.

In faţa suspiţ ionări lor fără sfârşit, la cari sunt expuse cont inuu bănci le noastre , că fac pol i t ică şi p r o m o v e a z ă scopuri pol i t ice , se i m p u n e de la s ine întrebarea principia lă: just i f icată e s te pes te t o t pretenţ ia ca bănci le , c a corporaţi i , sa se reţ ină dela mani fes tarea şi val idi tarea vederi lor lor po l i t i ce? N u au, din contră, şi ele , nu numai dreptul , ci şi datoria, de a-şi val idi tà influinţa, a con lucra şi a vegh ià prin reprezentanţ i i lor în par­l a m e n t u l ţării, ca la făurirea legi lor în deo­

sebi a ce lor e c o n o m i c e să se ţ ină s e a m ă de adevărate le interese ale ţării, de interese le obşteşt i şi nu n u m a i de al unor c lasse , c u m de multeori se î n t â m p l ă ? D a c ă nu se c o n t e s t ă altor c lasse soc ia le şi corporaţii, ca corporaţi i lor de comerc ianţ i , fabricanţi, in­dustriaşi, e t c , dreptul de a-şi spune cuvântu l şi a-şi preciza at i tudinea în chesti i po l i t i ce , de ce numai bănci le , unii dintre cei mai mari contr ibuenţ i la sarcinile publ ice şi re­prezentanţi i unei î n s e m n a t e părţi a capita­lului unei ţări, să fie reduse la rolul unor privitori pasivi în chest iuni le pol i t ice , azi nedespărţ ib i le de chest iuni le e c o n o m i c e ?

In Germania a format în anii trecuţ i ches t iunea activităţ i i pol i t ice a bănci lor obiectul unor vii discuţii în cercurile pol i ­t ice şi financiare. P ă r e r e a dominantă a fost , că bănci le sunt deadreptul datoare a parti­cipă la v ia ţa pol it ică, a tât de intim concres ­cută cu viaţa e c o n o m i c ă . Câte leg i de na­tură e c o n o m i c ă şi a t ingând importante chest i i polit ice-f inanciare, n'ar fi altfel în dispozi­ţiile şi e x e c u t a r e a lor, dacă atunci c â n d s'au adus, bănci ie şi-ar fi avut în par lament reprezentanţ i i lor autor izaţ i?

Veder i l e ace s t ea sunt împărtăş i te şi la; noi în U n g a r i a şi s'au genera l i za t mai a l e s în urma succese lor par lamentare din trecutu l apropiat ale b ine înghegatulu i partid agrar. D e o s e b i r e a es te numai , că c e e a c e în Ger­mania şi alte ţări c iv i l izate e s te admis pentru toţ i cetăţeni i , toa te instituţi i le şi corporaţi i le , la noi sub reginul şovinismului into lerant e s t e

admisaibil şi pract icabi l n u m a i pentru unii. Şi d a c ă instituţi i le financiare nemaghiare , ro­mâneşt i , s lovăceşt i sau n e m ţ e ş t i ar încerca a-şi mani fes ta şi validità, fie şi în forma c e a mai inofensivă vederi le pol i t ice , t oa tă pressa şi opinia publ ică maghiară s'ar alarma, t im­brând aceas ta ac ţ iune de dacoromanism, pans lav ism şi pangermani sm. B a s'ar cere şi ne -am putea aştepta , că s'ar şi luă, mă­suri l eg is lator ice excepţ iona le in contra in­stituţi i lor financiare, a căror asprime ar fi res imţi ta în prima linie de bănci le nemaghiare , faţă de cari ar fi e x e c u t a t e cu tuată rigoarea.

împrejurări le şi prudenţa d i c t ează deci, c a precum în trecutul lor de aproape 4 0 ani aşa şi de prezent şi în viitor, bănci le noastre , în interesul lor bine priceput, să observe, ca instituţi i pur e c o n o m i c e , c e a mai strictă pas iv i tate faţă de pol i t ica mil i tantă. In schimb însă să desvoa l t e o cât mai in tens ivă acti­v i ta tea pe terenul pol i t icei e c o n o m i c e , sin­gură admissibi lă şi raţ ională azi la bănci le noastre . Căci roadele , ce le poa te da o să­n ă t o a s ă polit ică e c o n o m i c ă pentru poporul nostru, vor echiva la şi poate vor şi întrece rezul ta te le puţin s igure ale pol i t ice i mili­t a n t e de zi.

Un adaus la istoria contabilităţii. Cetind în unul din ultimele numere ale .Revistei

Economice* articolul referitor la istoria contabilităţii, a m cugetat de bine a completă explicările făcute, prin-tr 'un exposeu mai detailat din cadrul istoriei contabi­lităţii duple după profesorul belgian Pierre Huybrechts . Aceia, cari s 'au ocupat direct cu istoria contabilităţii duple sunt destul de numâroşi şi printre ei t rebue să cităm în special pe următor i i :

Jules Hagers , expert-contabil la Haga si profesor al învăţământului mediu de acolo, şef-redactor al r e ­vistei „Handelsstudie" şi care a publicat afară de o mulţime de articoli un opuscul : „Bomvstoffen voor e en geschiedenis van het Bockhouden (1903).

K . Bes, profesor în Tiebourg a cărui lucrare cri­tică „Bijdragen tot de geschiedenis en de theorie van het Bockhouden* (1899) e foarte apreciată .

Carol Peter Kheil, savantul profesor din Praga ale cărui cercetări sunt incontestabil remarcabi le : „Über einige ältere Bearbei tungen des Buchhaltungs Trakta tes von Luca Pacioli" , P r a g a 1896, după aceea Valentin Mennher und Antich Rocha (1550—1585), Praga 1898, în fine Benedetto Cotrugli Raugeo : „Ein Beitrag zur Geschichte der Buchhaltung*, Viena 1906.

K. Bes expune în lucrarea sa originea principa­lelor expresiuni şi formule cari le întâlnim în conta­bilitate, le urmăreş te in modificaţiunile lor pentru a ne face să înţelegem mai bine astfel accepţiunile lor actuale . Două date zice el sunt de însemnat în istoria contabilităţii, acestea sunt 1494 şi 1800. Prima e im­por tantă pent rucă atunci apăru cea mai veche cunos­cută lucrare de contabilitate, a doua pentrucă atunci s'a publicat asupra contabilităţii un volum servind de

bază ştiinţei contabilităţii actuale. Cea mai veche lu­crare de contabili tate cunoscută după cum s'a amintit şi în articolul precedent e „Summa et Arithmetica, Geometria Proportioni et Proportionalita* in care Pa­cioli expune metodele de contabilitate în uz pe acel timp (149 î), face amintire mai cu seamă despre acele uzitate la Florenţa şi Veneţia, a ră tând preferinţă pentru „il modo di Venezia". Volumul din anul 1800 al cărui autor e francezul Edmond Degrange e înti­tula t : „La tenue des livres rendue facile ou nouvelle methode d 'enseignement*. Acolo se află t ra ta te ur ­mătoarele conturi : mărfuri generale , Cassa, Efecte de primit, Efecte de plată, şi contul Profit şi Perdere . Degrange declară că aceste conturi reprezintă negu­ţătorul asupra căruia se ţin cărţile, socoteala şi că contul Capital e contul personal al neguţătorului , despre care se ţin cărţile. B r

începând cu anii 1494 şi 1800 după cum amin­teşte şi K. Bes se poate împărţi istoria contabilităţii în 3 epoce :

1. Din timpurile cele mai primitive până la 1494. 2. Din anul 1494 până la 1800. 3. Din anul 1800 până în prezent . 1. Carol Pe te r Kheil in tratatul său întitulat . B e ­

nedet to Cotrugli Raugeo* spune cumcâ car tea lui Pa ­cioli e de bună seamă cea mai veche, care există, t rac tând despre part ida duplă ; însă autorul ei nu mai poate fi considerat ca şi inventatorul metode i !

Profesorul Viso Cosumano din Pal lerma scrie că partida duplă eră în vigoare în Sicilia încă de prin anul 1135, şi că crede deasemenea că inventatorul metodei duple ar fi Angelo Senisio, călugăr benedictin al mănăstiri i din St.-Martin în Pa le rmo in anul 1348. Cornelio Desimoni îngrijitorul arhivelor statului din Genua a descoperit modul de ţinere a registrelor co­munei Genua şi demonstrează că „Banque de St.-Georges* şi-a datorit puterea şi splendoarea ei nu numai bunei sale organizaţiuni de credit, ci mai cu seamă excelentei metode de contabilizare (1340) adecă în registrele băncii din Genua, contabili tatea în par t idă duplă nu figurează în elementele sale, figurează însă în toate desvoltările sale, ceeace ne dă de crezut că metodul era aplicat de mai multă vreme. Un foc dezastruos a distrus din nenorocire toate registrele precedente în anul 1339.

Un alt scriitor Simon Stevin (1548—1620) în lu­crarea sa „Vorsteliche Bouckhouding op de I ta l iaensche Wyse in Domeine en Finance extraordinaire*, care a apărut în anul 1607 afirmă, cumeă contabili tatea in part idă duplă e ra cunoscută de Cicerone şi chiar de Greci. El signalează cu ajutorul aserţiunilor sale u r ­mătoarele expresiuni latine, cari erau general r ă spân­dite şi cari le întâlneşte în Pline (scriitor latin) :

Tabulae accepţi et expensi = Car tea mare . Ac­cept urn et expensum = debit şi credit. Nomina t r ans ­lata in tabulas = posturi t recute în car tea mare . Ad-versaria = memorial şi probabil jurnalul .

Georges Perrot într 'un studiu apărut în „Revue des deux Mondes" sub titula „Demosthenes et ses con-temporaines* (1873) zice că Grecii ţ ineau socotelile lor în part idă duplă şi că toate sumele cari le t receau prin mâni figurau în registrele lor sub datul de in­t rare şi de eşire. Alţi scriitori ca Berthold Niecuhr în studiile sale asupra lui Ciceron, Tit Liviu şi Senecca făcute în arhivele Vaticanului şi Beigel în Strassburg in opul său „Rechnungswesen und Buchführung der Römer" (1904) pret ind cumcă Romanii au avut fără îndoială sisteme de contabilizare foarte perfecţ ionate , însă aces tea nu aveau nimica comun cu part ida duplă

2. Atât dicţionarele, cât şi enciclopediile sunt mu te încă în ceeace priveşte rolul mare jucat de Luca Pacioli. Se face numai a tâ ta amintire, că a fost un călugăr franciscan născut în Borgo San-Scpulcro (Tos cana) , că a trăit spre sfârşitul veacului XV., că a făcut să se renască gustul pentru ştiinţă in Europa, că a în­văţa t matematicele in oraşele mai mari din Italia, că a publicat lucrări asupra matematicei şi că a murit In Florenţa. Nimica nu se vorbeşte despre car tea sa scrisă în limba italiană şi care a servit de model tu­turor scriitoritor următori . Lucrarea sa a apărut şi în lat ină în anul 1523 : „Tracta tus particularis de com-putis et scripturis". începând dela Pacioli istoria con­tabilităţii se poate aşeză pe baze ştientifice putându-se urmăr i studiul ei în lucrările originale ale autorilor, lucrări , cari sunt cunoscute şi apreciate, însă din ne­norocire rare şi cele existente foarte resfirate.

Benedet te Cotrugli, carele însuş se numiâ Raugeo B născut în Ragusa în sudul Dalmaţiei. Oraşul acesta e ra foarte comercial şi bogat în secolul al XV-lea. fă­când concurenţă Veneţiei desechilibrate în urma cer­turilor interioare şi a luptelor politice. Cotrugli, în­tocmai ca şi tatăl său, a jucat un rol foarte important în guvernul ţării sale, a fost încredinţat ca ambasador cu misiuni delicate, cari le-a Împlinit întotdeauna spre binele comitenţilor săi, devenind mai târziu mi­nistru de stat» A fost pus sub acuză prin senatul din Ragusa , provocat fiind de a se justifică, a refuzat. Exilul fu recompensa serviciilor sale eminente aduse pe altarul patriei sale şi a ştiinţei negustoreşti . In Ñeapole a terminat în anul 1458 manuscriptul şi lu­c ra rea sa întitulată „Dela Mercatore et del Mercanta perfet to" care n u s'a tipărit însă decât în anul 1573 în Veneţia de catră Francisco Patrit io. Acest Patr i t io e deasemenea un dalmaţian, născut în insula Cherso în anul 1529. a studiat în Padua şi a mers pen t ru a se stabili în Fer ra re , unde a făcut studii şi a ţinut pre­legeri asupra lui Pla tón. A făcut călătorii în Italia, Spania , Fran ţa şi Orient, a publicat mai multe lucrări In Veneţia. Roma, Fer rare şi Bale şi a fost chemat de cătră Papa Clemente al VllI-lea la Roma ca pro­fesor de filozofie, unde a şi murit în anul 1597. Lu­crarea lui Raugeo cuprinde 4 volume împărţi te în 50 de capi tole :

I. Despre comerciu în general , originea şi defi-niţiunea lui.

II. Despre virtuţile civice şi morale ale comer­ciantului.

III. Despre mise, rugăciuni şi pomene. IV. Despre viaţa familiară a comerciantului . Cotrugli nu face amintire despre part ida duplă

în lucrarea sa, însă o cunoaşte, căci ea rezultă din desvoltările sa le :

1. Jurnalul t rebue să arete întreg capitalul, toate elementele de resurse ale întreprinderii , iară posturile t rebuesc transcrise în car tea mare .

2. Balanţa t rebue efeetuită în fiecare an, ea t rebue să figureze în car tea mare .

3 . Profiturile şi perderile t rebuesc t ransporta te la contul capital.

Cartea lui Raugeo fu foarte preţuită în Italia cât şi în F ran ţa unde apăru o t r aducere : „Trăite dela marchandise et du parfait marchand" , t radusă din i talieneşte de J ean Boyron In Lion 1582. O a doua -ediţiune italiană a apărut în anul 1602. Exemplarele din lucrarea lui Cotrugli sunt foarte rare , se zice că ar există unul în Ragusa, iară un al 2-lea se află în biblioteca naţională a Sf. Marcu din Vene ţ ia ; acolo a mers Cari Peter Kheil pentru a-1 consultă şi a comu­

nică substanţa lucrării lumei comerciale şi celor inte­resaţi In ar ta contabilităţii.

Un alt scriitor e Valentin Mennher de Kempten, care a publicat două t ra ta te de contabili tate duplă şi car i apărură în Anvers în anul 1550 şi in anul 1565. Primul t ratat a fost t radus în espaniolă şi editat la anul 1565 de căt ră Antich Rocha din Gerona. Tot din aceeaş epocă datează şi prima lucrare despre conta­bilitatea duplă în limba flamandă de J ean Impyn, edi­ta tă in anul 1543 de tipograful Gilles Copyus. Autorul Jean Impyn a făcut mai multe călătorii in Spania, Po r ­tugalia şi Italia, a învăţat contabilitatea în Veneţia, unde a şezut 12 ani, deveniud contabil expert in acel oraş . Experienţele şi capacităţi le lui la reîntoarcere în oraşul său natal l-au făcut să fie căutat de toţi şefii caselor mar i de comerciu, cari îl angajară a publică o lu­crare asupra metodei italiene despre contabilitate, modul zis alui Luca Pacioli. Aceasta lucrare a fost exami­nată din par tea unei comisinni speciale numită de împărat şi i-a făcut un raport elogios.

Biblioteca oraşului Anvers posede un exemplar din aceas tă lucrare . E s t e editată in folio impr imată» în caractere got ice : „Niewe instrucţie ende bewiys der looffelyker consten des rekenboeks en de rekeninghe te houden nae die italiaensche m a n i e r e . . . getransla-teert wet grooter diligentien uit die i taliaensche tale in onzer sprachen, „door Jean Impyn Christoffels coop-man von Antwerpen". Lucrarea lui Jean Impyn e deci mai veche decât acea a lui Valentin Mennher de Kempten . A fost t radusă în englesă şi în francesă. Ediţiunea englesă e foarte rară , a apărut In Londra In anul 1547: „A notable and very excelente woorke ex-pressyng and declarying the mâne r and „forme to kepe a boke of accompter or reconyages" . De atunci încolo l i teratura contabilităţii în ţările de jos numără o serie întreagă de specialişti devotaţi între cari r e ­numiţi sun t : Coignet (1573) Nicolas Petri (1588); Leon Mellema (1590) Martinus Wences laus (1595) Martin Van den Dyke (1598) Cloot Hoorebeke, von Damme, Contereels (1603) Simon Stevin (1607) J ean Willem-szoon von Leuven (1617) Wan inghea von K a m p e n (1615) etc. ale căror lucrări sunt foarte apreciate .

In Germania se disting Heinrich Schreiber (1518) cunoscut sub numele de Grammateus şi Gotleb (1546), în Italia Manzoni (1554) şi Sietra (1586). Francezii şi-au editat lucrările lor în Holanda între cari sun t : Jean , Belot Dieppois (1641) Jacques Savary des Brus-lons (1683), Dela Porte (1685), Samuel Ricard (1709) etc. Lucrările lui Dela Porte şi Richard au fost mai târziu reedi tate în F ran ţa şi t raduse în germană.

Lucrarea lui Dela Por te e int i tulată: „La science des negocians et teneurs de livres ou instructions ge­nerale pour tout ce qui se prat ique dans Ies comptoirs des negocians. tant pour Ies affaires de banque, que pour Ies marchandises et chez Ies financiers pour Ies c o m p t e s " . — E d i ţ i u n i l e franceze sunt bogate, lucrarea cuprinde 3 păr ţ i :

I. Metodă pentru a pur tă cărţile de contabili tate îu part ida s implă;

II . Metodă pentru a pur tă cărţile de contabili tate după par t ida-duplâ ;

III. Toate instrucţiunile relativ la alte evidenţe în cadrul contabilităţii practice.

In lucrarea lui Degrange aflăm tractat metodul jurnal — car tea-mare , care e deci o inveuţiune curat franceză şi nu un product american după cum s'a afirmat multă vreme. Edmond Degrange, o n u m e ş t e : noua metodă d e a contabiJisâ in part ida-duplă cu aju­torul unui singur registru.

Cu Degrange începe a 3-a epocă, aceea a des-voltării teoretice a contabilităţii devenită o ştiinţă. O mulţime de lucrări au fost scrise în toate ţările despre mater ia aceasta . In Belgia sunt de amint i t : Merten, Leclerc, Leroy, Barlet, Gilis, Ghislain, Ber t rand, şi în special Jules Sobry, care a ştiut să dee o nouă di­recţiune ştinţelor comerc ia le ; nu mai puţini zeloşi au fost cei de peste frontiera Belgiei între cari vom cita pe Léautey, Faure , J. Marschal, Salvatori etc. iară ca contabili englezi Belohlawek, Brenkman, Volmer, Knop-per , Krenkniet , Haagers şi o mulţime alţii cari au muncit în direcţiunea contabilităţii, care ocupă azi un loc înalt în faţa soarelui. — Interesele conta­bilităţii sunt apăra te într 'un mod energic prin o mul­ţime de reviste speciale cari promovează desvoltarea ştiinţelor-comerciele :

The Accountant (Londra) ; Zeitschrift fiir Buchhal-t u n g ; der Buchrevizor (Linz); Revista di Ragioneria (Roma) ; Revue de Comptabilité (Par i s ) ; Banque et Commerce (Le Havre) ; Revue des scienes commer­ciales (Marsilia); Handelstudie (Holanda); Revue de

• Comptabilité et des finances pures et appliqués (Bruxela), Revue prat ique des sciences commerciales (Liège) etc.

Întocmai ca şi în Anglia, Statele Unite amer icane de nord, Holanda, Germania, Austrio-Ungaria, Italia şi Franţa , s'a constituit la Anvers, . C a m e r a sindicóla bel­giană de contabili*, care reuneş te în sinul său notabi­lităţile comerciului. industriei, a băncilor, finanţei şi a instrucţiunei, fiind chemată a da un nou impuls stu­diului ştiinţelor contabilităţii, a comerciului, în acea mică dară glorioasă ţ a ră . Octavian Neagoş.

O categorie nouă de acţii. In Germania au început a se emite o nouă ca­

tegorie de acţii. Anume acţii cari asigură proprieta­rului lor drept de vot duplu în adunarea generală. Astfel de acţii emit mai ales Întreprinderile mari industriale şi ele se ţin de categoria acţiilor cu prioritate, au do­bândă fixă de 5%i care se plăteşte din profitul realizat înaintea dividendei obicinuite, iar în caz de licuidare a societăţii, averea rămasă după escontentarea credi­torilor se întrebuinţează in prima linie pentru rescum-părarea acestor acţii privilegiate. Afară de acestea proprietarii acestui nou tip de acţii se mai bucură şi de avantagiul, că au în adunarea generală, după fiecare acţie două voturi.

Prin aceasta detentorii acţiilor cu prioritate ajung de regulă stăpâni absoluţi pe societăţile emitente, cari îşi iau refugiul la astfel de emisiuni numai din ex­t remă necesitate şi pentru a-şi salva existenţa.

Se naşte acum întrebarea admis este a urca ca­pitalul astfel, ca să se asigure detentorilor acţiilor noue în ce priveşte votul, drepturi mai mari decât ac­ţionarilor originali?

In Germania tocmai acum îşi aş teaptă rezolvarea judecătorească această chestiune în urma procesului intentat de nişte acţionari în contra unei întreprinderi industriale pe acţii, care şi-a urcat capitalul în modul amintit mai sus.

După părerea majorităţii juriştilor din Germania chest iunea abia se va rezolvă favorabil pentru acţio­narii reclamanţi , ci după toată probabili tatea supremul for judecătoresc va aproba hotăr i rea adunări i gene­

rale de a urca capitalul social prin emiterea de acţii cu prioritate, cari pe lângă prerogativele obicinuite să asigure proprietarilor câte două voturi în a d u n a r e a generală.

După legea corn. ung. — precum scrie „Magyar Pénzugy* — asemenea nu este nici o piedecă de a u rca capitalul, în modul introdus acum în Germania . §-ul 166 al L. C. nu numai că nu opreşte emisiunea de acţii cu priori tate, numite de regulă obligaţiuni c u prioritate sau pe scurt priorităţi, ci admite şi aceea , ca după aceste priorităţi să se plătească o dobândă anuală fixă şi detentorii lor să fie împărtăşiţi şi de alte favoruri; ba faţă de aceştia sunt scoase din vi­goare şi dispoziţiile prohibitive ale §-lui 161. Va să zică şi la noi se pot asigura acţiilor cu prioritate dreptul de vot duplu, se înţelege în spiritul §-lui 166 pe lângă modificarea corespunzătoare a statutelor. S e poate însă naşte întrebarea, admisă este modificarea acelor dispoziţii, cari au trecut în s tatute din pros­pect, când conform §-lui 179, alinea prima, aceas ta este exchis. Numai cât §-ul 150 nu pret inde în mod imperativ normarea dreptului de vot in prospect, ci aceasta r ămâne să se facă conform §-lui 157 în s ta ­tute. Prin u rmare chiar şi în caz când prospectul a r norma dreptul de vot, dispoziţiile relative la aceas ta nu se ţin de acele puncte ale statutelor, pe cari o adunare generală de mai târziu nu le-ar mai pu tea modifica. Curia reg. prin deciziunea sa Nr. 986/885 a şi enunţat , că dreptul de vot nu se ţ ine de ace le drepturi cardinale, asupra cărora majori tatea adunăr i i generale să nu poată hotărî in mod valid prin modi­ficarea statutelor. Iar în ce priveşte modul cum este a se norma dreptul de vot în s ta tute legea acoardă adunări i generale deplină l ibertate. Singura restr ic-ţiune, ce o pune este cea privitoare la adun. gener . de constituire, în care conform §-lui 155 al L. C. fie­care acţ iune are un vot, iar maximalul voturilor este 10. In adunări le generale de mai târziu sunt deja normative statutele. Este deci legală d. ex. dispo­ziţia, că proprietarii a 5 sau 10 acţii au un vot şi dacă aceas ta este legal, tot atât de legală este şi o eventuală dispoziţie a statutelor, conform căruia fie­care acţie cu priori tate are două voturi.

P iedecă legală de a emite şi la noi acţii cu prioritate, prin urmare , nu există. Alta este însă între­barea dacă este consult, ca să se încetă ţenească şi la noi acest nou som de acţii ?

„M. P." se pronunţă, foarte corect, în cont ra . Pent rucă prin noule acţii cu prioritate societăţile emitente ajung cu totul în puterea detentorilor acestor hârtii , iar acţionarii originali, de regulă nu sunt si­guri nici de dividendă şi nici de capitalul lor în caz de licuidare a societăţii. Vechii acţionari îşi perd orice drept de dispoziţie asupra sosietăţii lor, a că­reia existenţă ajunge a fi pusă cu totul la discreţia acţionarilor privilegiaţi.

Societăţile, cari fie şi din extremă necesi ta te , îşi iau refugiul la emisiunea de acţii cu priori ta te comit de regulă o sinucidere. Căci dacă o societate pentru a-şi sana existenţa nu mai este In s tare a-şi acuirà capitalul necesar pe calea obişnuită, a tunci este cu mult mai consult să hot&rească l icuidarea. Prin aceasta pot sperà şi acţionarii să ajungă măca r la o părticică a capitalurilor lor, pe când punând în ­t repr inderea la discreţia al tora şansele li se reduc la minim.

Asigurările în contra grindinei. Primăvara a dat in anul acesta mai curând ca

d e obiceiu şi lucrările câmpului favorizate de timpul bun sunt înaintate, ca arareori al tădată. După toate semnele şi conform rapoartelor oficiale periodice ale raportorilor economiei, publicate şi de noi. anul acesta promite a fi un an economic din cei mai buni — dacă •evenimente extraordinare nu vor nimici frumoasele speranţe legate de el.

Sub aceste evenimente extraordinare înţelegem pagubele e lementare la cari este pururea expusă munca şi osteneala agronomilor : ploile îndelungate, seceta durabi lă , grindina etc.

Dacă în contra celor dintâi două dintre aceste până acum nu-i sunt date omenimii mijloace de apă­ra re , pagubele cauzate de grindină, mulţămitâ desvol-tării , ce au luat afacerile de asigurare, pot fi in mă­sură destul de însemnată micşorate pe calea asigurării.

Asigurările în contra pagubelor cauzate de grin­dină, a tât de generalizate la toate popoarele culte, în t re cari şi la vecinii şi concetăţenii noştri Saşi, sunt la poporul nostru, durere , p rea puţin cunoscute, deşi a u pentru el ca popor eminamente agricol o însem­nă ta te potenţată . Este deci de datorinţa pressei noa­s t r e şi a tuturor celor ce vin in contact direct cu po­porul ţ ă ran şi au t ragere de inimă pentru nevoile lui, d e a-1 lumină, că ce greşală mare comite fiecare agro­nom, faţă de sine însuş, cât şi faţă de toţi ai săi, dacă i n loc de a-şi asigură productele câmpului în contra grindinei işi lasă tot fructul ostenelelor sale de săptă­mâni şi luni întregi, la voia întâmplării . Să-I luminăm asupra rostului şi importanţei asigurărilor în contra grindinei , indemnându-1 cu tot dinadinsul să facă uz de acest r am de asigurare — acum când ii este timpul. Micile cheltuieli împreunate cu contractarea asigură­rilor în contra grindinei nu sunt cheltuieli z a d a r n i c e ; ele se întorc adeseori însutit şi se pot plăti la cele mai multe societăţi, de regulă după recoltă, pe la mi­j locul lui Septemvrie.

Cu asigurările în contra grindinei se ocupă aproape toate societăţile de asigurare din ţară, fie direct, fie mijlocit, având un tarif uniform. La cerere putem re­comandă şi noi câteva societăţi solide şi demne de t o a t ă încrederea.

R E V I S T A FINANCIARA.

Situaţiunea. Sibiiu, 19 Maiu 1910.

Situaţ iunea pieţii financiare internaţionale este destul de favorabilă pentru a justifică aş teptarea cer­curilor financiare cu privire la reducerea discontului oficial in London. Totuş nu sunt speranţe de o scă­d e r e apropiată din diferite cauze externe, cari la un etalon mai redus ar putea avea de u rmare scăderea rezervei de aur a Băncii engleze.

Sumarul Băncii imperiale ge rmane pe săp tămâna a doua este satisfăcător, a ră tând o creştere de 103*8 milioane M. a rezervei de bilete. Discontul part icular s'a urcat însă cu l / 4 °/o la 3 1 / / / , , .

Incassările Băncii Austro-Ungare decurg foarte încet. Rezerva de bilete s'a sporit numai cu 46 - 8 milioane, la 125"2 milioane K, faţă de 7 6 5 milioane K în perioda corăspunzătoare a anului trecut. In ace iaş măsură au scăzut şi împrumuturi le , cu 61*3

milioane faţă de 95'2 milioane K in a. tr. Ameliorarea înceată îşi află explicarea în consumarea mijloacelor disponibile ale institutelor financiare prin emisiunile de stat şi comunale, şi urcarea capitalului la societă­ţile pe acţiuni. Acestea cauzează sporirea materialului de escont pentru B a n c a Austro-IIngară.

Discontul part icular s 'a urcat în Viena la 3 3 / s % -

SOCIETĂŢI FINANCIARE ŞI COMERCIALE. „Isvorul", institut de credit §i de economii, soc.

pe acţiri în Ighiu. Am anunţa t la timpul său că în co­muna fghiu, unde membrul însoţirii noastre „lulia* a deschis nu de mult o filială, se pune la cale înfiin­ţa rea unei bănci româneşti . Precum ni-se comunică acum noua bancă şi-a ţinut adunarea generală de con­stituire la 24 Aprilie a. c , hotărându-se înfiinţarea cu un capital de K 100,000 semnat in 2/3 părţi de ţ ă ră ­nimea din localitate şi jur .

Impuls Ia înfiinţarea nouei societăţi a dat ex­ploatarea neomenoasă a unei bănci iudeo-maghiare şi faptul, că atât aceasta , cât şi de curând deschisa filială a „Juliei* nu se ocupă decât cu împrumutur i băneşti , pe când „Isvorul", precum ni-se scrie a luat în programa sa şi valorizarea productelor, mai a les a vinului, r ămas până acum excluziv în s tăpânirea s trăi­nilor.

„Isvorul" nu s'a fondat ca un institut de concu­renţă pentru vre-o altă bancă românească , îndeosebi pentru „Iulia", care de altcum şi-a deschis filiala din Ighiu abia când lucrările pentru înfiinţarea „Isvorului" erau atât de înaintate, încât de o re t ragere nu mai pu tea fi vorba — ci ca o întreprindere de interes o b ­ştesc pentru localitate şi jur .

In fruntea noului institut a fost ales ca prezident al direcţiunii George Muncuş, p r eo t ; director executiv Anioniu Pop, p ropr ie ta r ; cassar Petru Circo, p r eo t ; iar jurisconsult d-nul Dr. loan Pop, advocat în Alba-Iulia, căruia în prima linie îi revine meritul de a fi înfiinţat acest institut.

AGRICULTURA. Situaţiunea agricolă.

Ungaria. Pe b a z a rapoartelor sosite până la 9 crt. la ministerul de agricultură, s tarea sămânâtur i lor în Ungaria se prezintă precum u rmează :

Timpul rece şi vântos şi ploile dese au ţ inut până pe la finea lui aprilie, ba şi zilele prime ale lui Mai, ceeace a avut urmări nu prea îmbucură toare pentru sâmănătur i . Acestea in multe părţi au început a se îngălbeni, ba grâul mai greu şi secara în par te au şi căzut. Ploile dese au impedecat în par te şi lu­crul câmpului. Cam prin 6 Mai însă vremea s'a schimbat spre bine, au început zilele frumoase şi calde de vară şi deodată cu acestea vegetaţ iunea din întreagă ţara a început a se învioră. Sămănătur i le atât cele din toamnă, cât şi mai ales cele de pr imă­vară, cari rămăseseră puţin înapoi, îşi recăpă ta ră co ­loarea verde sănătoasă. Grânele de toamnă şi seca ra sau ridicat şi mai ales grâul promite o recoltă bună, dacă — bine 'nţeles — timpul va r ămânea favorabil.

Grâul de toamnă e frumos, bine desvoltat şi des . Ici-colea se ara tă semne de rugină, dar nu in măsură îngriji­toare. S'a desvoltat bine în paiu şi preste câteva zile

v a fi deja înspicat. Tot asemenea şi grâul de primă­va ră se ara tă bine, deşi în unele locuri se găseşte cam multă buruiană într 'ânsul . Stricăciunile cauzate d e vermi şi insecte sunt acum neînsemnate . Secara de toamnă încă e frumoasă deşi pe alocurea mai rară şi cu pete, dar promite o recoltă mulţămitoare, Orzul de toamnă se desvoltă de tot bine, fiind des şi frumos, p e când rapita promite numai o recoltă mai me­diocră, In u rma stricăciunilor cauzate de insecte. Napi n u se prea ara tă preste tot locul bine, pe când porumbul şi cartofii promit. Umezala prea mare din timpul din u r m ă a cam stricat napilor şi cartofilor, ba ici-colea chiar şi porumbului . îngheţul din Aprilie 11 simt mai a les viile şi grădinile de poame. Desvoltarea preste to t favorabilă a nutreţurilor sămăna te şi a păşunilor a făcut să înceteze preste tot locul lipsa de nutre ţ . S ta rea sămânături lor prezintă — după ţinuturi — următoare le a m ă n u n t e :

Grâul pe ţărmul stâng al Dunării e frumos atât cel de toamnă cât şi cel de primăvară. Rugină e pu­ţ ină şi stricăciunile de insecte sunt neînsemnate . Pe ţărmul drept a semenea e bine desvoltat, dar pe alo­curea căzut în u rma ploilor. Intre Dunăre şi Tisa în cea mai mare par te sămănături le de grâu sunt bune , da r totuşi prin multe părţi sunt galbene şi a taca te d e rugină : mai ales în comitatele Bâcs-Bodrog Cson-g r â d şi Pes ta . Pe alocurea sămănătur i le mai grele au trebuit tăiate, căci altfet ar fi căzut. Pe ţărmul s tâng al Tisei grâul e bun şi în multe locuri deja cu spice. In unghiul dintre Tisa şi Murăş asemenea e frumos şi în putere grâul şi anume cel mai de tim­puriu sămăna t e mai bun dar şi cel de mai târziu promite . Rugină încă este, dar numai pe ici, pe colea. P r i n comitatele t ransi lvănene grânele sunt prin multe părţ i căzute în u rma ploilor, dar s 'au recules de când a început timpul acesta favorabil şi promit o recoltă indestuli toare.

Secara. Pe ţărmul s tâng al Dunări i sămănătur i le sun t destul de frumoase pe când pe cel drept se poa te aştepta numai o recoltă mai mediocră. Intre Dunăre şi Tisa săcările sunt bune şi numai ici-colea ma i rare şi petate. Pe ţărmul drept al Tisei se spe-r ează o recolta bună pe când pe cel s tâng sămănă­turile sunt mai amestecate dar totuşi nu slabe.

Intre Murăş şi Tisa săcările sau îndreptat bine, iar in comitatele ardelene asemenea .

Orzul. Pe ţărmul stâng al Dunării s tarea e mul­ţămitoare , pe cel drept mai bună. Intre Dunăre şi Tisa potrivită, iar pe ţărmul drept al Tisei se sperează o recolta excelentă. P e cel s tâng orzul de toamnă nu se ara tă preste tot locul mulţumitor, pe când cel de pr imăvară este frumos. In t re Tisa şi Murăş sămă­năturile sunt bune precum şi preste tot in par tea sud-ostică a ţării.

Ovâsul cam preste tot se a ra tă frumos pe când rapi ţa variază. Astfel d. e. prin ţinuturile de pe lângă Dunăre se aşteaptă numai o recoltă mai mijlocie.

Porumbul mai ales pe şesul Ungariei e frumos deşi ici-colea galben de ploi.

Cartofii în părţile sudice au răsărit bine pe când prin nord-vest Ie-a stricat întrucâtva îngheţul. Hirişca, cânepa şi inul au încolţit bine, dar timpul rece le-a cam împedecat puţin în desvoltare, napii n 'au răsări t pres te tot locul bine, fiind stricaţi în par te de insecte şi îngheţ. Ierburile de nutreţ şi păşunile sunt exelente. Viile şi grădinile de poame deşi pe alocurea au cam suferit în u rma îngheţurilor, promit totuşi recolte mul­ţămitoare .

România. Ploile ce au căzut în cursul aceste i luni şi perioadele călduroase, ce le-au urmat , au făcu t ca întreaga vegetaţiune să ia pretutindeni o desvol­tare repede şi extraordinară, iar lucrările agricole şi sămănătur i le să se poată face cu înlesnire şi în b u n e condiţiuni.

Sămănătur i le de toamnă (grâul, săcara şi orzul) sunt excepţional de frumoase, în întreagă ţa ra şi cu toate că au fost păscute cu vitele, sau tunse eu c o a ­sele şi secerătoarele , totuş sunt aşa de înalte încâ t multe părţi , mai ales pe locurile grase, din cauza ploilor sau a vânturilor s 'au culcat .

Ele au dat în noduri în ultimele zile din Aprilie, iar la săcară şi orz în multe părţ i din câmpie a î n ­ceput să apară spicul.

Rapiţa a înflorit în perioada călduroasă din a doua decadă, iar la începutul lunei începuse a legă r o d ; ea se prezintă mai pretutindeni destul de b ine .

Sămănătur i le de pr imăvară , cum sun t : orzul , ovâsul, nutreţurile, mazărea , lucerna, etc. s'au desvoltat şi ele repede şi sunt relativ mari , frumos crescute , bine înfrăţite şi înrădăcinate .

Porumbul a continuat a se s ămănâ pretut indeni în tot cursul lunei şi încă se mai pune în multe părţi şi acum. Acela sămănat de t impuriu in luna prece­dentă sau începutul acesteia, a răsăr i t ; în unele păr[i a fost pârlit de bruma din ultima decadă, a semeni cartofii şi fasolea.

Sfeclele de zahăr şi de nutreţ au răsăr i t ; e l e acum se plivesc şi lucernele şi trifoiştele s'au desvol tat şi au iarba ab u n d en t ă ; la câmpie ele sunt gata d e cosit. Fâna ţe le naturale deasemeni sunt dese şi vi­guroase.

Iarba pe câmpii a crescut mare şi vitele găsesc nutre ţ în deajuns pretut indeni , afară de nordul ext rem al ţărei, unde din cauza răcelilor iarba n 'a putut c reş te mult şi vitele mari nu găsesc h rană suficientă; to tuş vitele găsesc a se hrăni îndeajuns prin sămănătur i le de toamnă care se dau spre păşune sau din cosi-tura lor.

Viile s'au terminat de legat, săpat şi a r ă c i t ; c ă t r ă sfârşitul lunei viţa de vie a înfrunzit şi a dat l ă s t a r i ; b ruma dela 24 şi 25 şi aceia din ultimiie zile a cam atacat lăstarii şi chiar rodul dela viile situate pe văile sau pe şesurile din vestul ţării (Mehedinţi, Dolj, Gorj), pe alocuri în câmpie şi chiar prin districtele Vaslui, şi Iaşi.

Arborii, arbuştii şi pomii roditori au înfrunzit şi înflorit în primele două decade, având foarte mul te flori, cari au dura t mult din cauza răcelilor ce au a l ­t e r n a t ; la multe specii s'a format fructul. Cu toa t eca la unele specii de pomi, florile sau fructele au fost a tacate în par te de răcelile, ce au u rmat totuş au legat foarte mult rod. Pe alocuri au apărut multe omizi.

Pădurile erau complect înfrunzite la sfârşitul lunei. In unele localităţi din districtele Mehedinţi şi Gorj,

a apărut musca columbace din care cauză vitele sufer şi lucrările agricole sunt împedecate .

In definitiv la sfârşitul lunei Aprilie s tarea a g r i ­colă era în întreaga ţară cât se poate de satisfăcă­toare , numai în districtele Ialomiţa, Constanţa şi pa r t e din Ilfov şi Brăila, se simte nevoie de ploaie pen t ru sămănătur i le de primăvară.

CRONICA.

Necrolog, Ioan Munteanu, funcţionar la „Haţe-qanau in Haţeg, a răposat la 10 Maiu a. c , în etate d e 65 ani. A stat în serviciul „Haţeganei 1" aproape dela înfiinţarea ei, dela anul 1889.

loan Nestor de Dezmir. viceprezidentul direc­ţiunii institutului „Economul" din Cluj, a răposat la 11 Maiu n. a. c , în etate de 73 ani.

* Banca femeilor. In Berlin este pe cale a se

Înfiinţa o bancă a femeilor cu ocupaţiune indepen­dentă. Croitorese, modiste, comerciante de jucării , de flori etc. au hotărit a fonda o bancă pe bază coope­rativă, pentru a-şi asigură in caz de nevoie creditul de lipsă, pe care din cauza bărbaţi lor preocupaţi faţă d e ele îl primesc atât de greu dela băncile existente, încât de multeori sunt necesi tate a da faliment. Ini­ţiatoarele nouei întreprinderi apelează şi contează şi Ia sprijinul femeilor mai bogate pentru aceas ta nouă instituţie socială. Banca se va ocupă şi cu asigurarea pentru cazul maternităţii. Femeia cu ocupaţie inde­pendentă, dacă ajunge mamă, este avizată necondi­ţionat la sprijin. Nu-şi poate vedea de ocupaţia obici­nuită şi substitutul încă costă bani, nu mai puţin me­dicul, iecuirea, copilul etc.

Fată de soartea interesantei fondări s e ara tă in Germania cel mai mare interes .

* O nouă însoţire de credit sistem Raif-

feisen este pe cale a se înfiinţa în mica comună Covragiu de lângă Ha ţeg .

Convenţiunea pentru crearea unui in­stitut internaţional de agricultură la Roma. Intr 'un şir de întruniri ţ inute la Roma dela 29 Maiu până la 6 Iunie 1905, delegaţii Puteri lor cari au in­tervenit la Conferinţa pentru înfiinţarea unui Institut internaţional de agricultură, hotărînd textul unei con-ventiuni cu data fixă de 7 Iunie 1905 şi acest text fiind supus aprobări i Guvernelor cari au luat parte la zisa conferinţă plenipotenţiarii s'au învoit, între alte, în numele guvernelor lor respective, asupra celor ce u rmează :

Institutul, mărginind acţ iunea sa în domeniul in­ternaţional, este da to r :

a) să concentreze, să studieze şi să publice în timpul cel mai scurt cu pntinţă datele statistice, teh­nice sau economice, privitoare la cultura, la produc-ţiunile atât animalice cât şi vegetale, la comerţul cu productele agricole şi la preţurile de pe diferitele p ie ţe ;

b) să comunice celor interesanţi , în aceleaşi con-diţiuni de iuţeală, toate datele despre care a fost vorba mai s u s ;

c) să arată salariile pentru muncile agricole Ia ta ră ;

d) să facă cunoscut noile boli de plante ce s'ar ivi undeva pe glob, cu ară tarea teritoriilor atinse, mersul boalei şi dacă este cu putinţă remediile bune pentru a le combate ;

e) să studieze chestiunile privitoare la coopera-ţ iunea, asigurata şi creditul agricol, sub toate formele lor, să adune şi să publice informaţiunile cari ar putea fi de folos în diferitele ţâri pentru organizarea insti-tutuţiunilor de cooperaţiune, de asigurare şi de credit agricol;

f) să prezintă, dacă este cu cale, spre ap roba rea guvernelor, măsuri le pentru protecţ iunea intereselor comune ale agricultorilor şi pentru îmbunătăţ i rea con-diţiuniior lor, după ce se vor fi prevăzut mai întâiu cu toate mijloacele necesare de iuformaţiune, p r e c u m : dorinţele exprimate de congresele internaţionale, sau d e altecongrese agricole şi de ştiinţe aplicate la agricul­tura, de societăţi agricole, de academii , de corpora -ţiuni de învăţaţi, etc.

Toate chestiunile cari ating interesele econo­mice, legislaţia şi administraţia unui Stat in par t icular vor fi excluse din competinţa Institutului.

BIBLIOGRAFIE.

„Raporturile agronomice şi sociale ale României" de Barabds Endre. Edi tura revistei „Erdelyi Gazda* Cluj 1909. Preţul K 3.

In numărul nostru ultim a m semnalat pe scur t apari ţ ia acestei publicaţiuni maghiare , menită a face cunoscut publicului maghiar situaţia agronomică şi sociala din regatul vecin. Este o lucrare meri toasă , scrisă după un studiu amănunţ i t a datelor oficiale şi pe baza celor văzute şi experiate de autor la faţa locului în România.

Iată conţinutul căr ţ i i : I. Efectul stărilor interne din România asupra

patriei noastre . II. Agricultura Românie i :

a) Distribuirea teritorului cultivat. 6) Ş te rgerea iobăgiei. c) Economia de vite. d) Uneltele şi instru­mentele agricole, e) Producţ iunea agricolă. f) Venitul pământului şi impozitul fonciar. g) Arândări le .

III. Satul românesc . IV. Reformele agrare . V. Dispoziţiile legii referitoare la învoielile

agricole. VI . Organizaţia judecătoriilor de ocol.

VII. Legea asupra Casei rura le . VIII. Tovărăşiile săteşti de cumpărare , a r â n -

dare etc. IX . Legea în contra trusturilor arendăşeşt i . X . Dispoziţiile relative la monopolul asupra

băuturilor spir tuoase şi în contra alcoolismului. X I . Despăgubirea celor păgubiţi prin răscoalele

ţărăneşt i . XII . Direcţia socială a instrucţiunii popora le

în România . a) Creşterea tnvăţătorimii. b) Reuniunile învăţâtoreşti în serviciul vieţei

pract ice. XII I . Activitatea socială a învăţătoreselor din

România. XIV. Activitatea socială a învăţătorilor din

România . XV. Desvoltarea tovărăşiilor (cooperativelor).

XVI . încheiere . In toate aceste capitale autorul îşi i lustrează

expunerile cu date statistice culese cu multă sârguinţa , făcând ici-colea comparaţi i cu situaţia şi datele s t a ­tistice dela noi. Astfel, că lucrarea constituie nu numa i o lectură interesantă , ci şi instructivă pentru publicul maghiar , învăţat a considera România ca un s ta t înapoiat în cele culturale şi sociale.

Cele câteva păreri politice greşite s t răcorate în carte şi câteva observări pişcătoare adresate „ Daco­românilor" de aici, nu detrag nimic din valoarea p u -

blicaţiunii, căci acestea cum se vede sunt indispen­sabile in o seriei e maghiară, fie aceea chiar şi de cuprins economic şi social.

* Cheia pentru calcularea intereselor, cu in­

strucţiune pentru folosirea ei. Sibiiu 1910. Editura . R e ­vistei Economice". Pre ţu l 50 fii.

.Che ia" de sus este o tabelă de cifre, cu aju­torul căreia prin o simplă înmulţire ( X ) s e P o t afla cu cea mai mare uşurinţă şi siguranţă interesele după orice sumă pe anumite zile. Se poate folosi la cal­cularea intereselor la cambii, depuneri etc.

îndeosebi este chemată a face bune servicii ,Che i a " , bărbaţilor de încredere ai băncilor şi însoţi­rilor noastre, uşurându-!e în măsură însemnată lucrul, ce îl au eu calcularea intereselor de întârziere la pro-lungiri de cambii şi tot feliul de împrumuturi de altă n a t u r ă ; dar o vor putea folosi cu succes şi advocaţ i i ; preoţii la socotelile bisericeşti, notarii şi colectorii de da re comunal i ; capitaliştii privaţi, cari cu ajutorul ei pot controla cu uşurinţă exacti tatea dobânzilor, ce li-se socotesc după depuneri, efecte (hârtii de valoare) escontări de cupoane etc.

Cu un cuvânt „Cheia" este o tabelă de adevărat folos practic pentru toţi, cari au da ra veri de bani şi edi tarea unei astfel de „Chei" a fost o trebuinţă de­mult şi adeseori rec lamată la noi.

Cheia pentru calcularea intereselor t ipărită pe car ton tare şi durabil costă 50 fii. şi se poate co­m a n d ă la Administraţia „Revistei Economice* în Sibiiu Nagyszeben.

La comande de una sau două exemplare preţul se tr imete mai bine în mărci poştale.

DIN REGISTRUL FIRMELOR.

„Cassa de păstrare în Sâlişie". înregis t ra t : Ale­gerea lui Petru Drăghits, ca membru în direcţiune, investit cu drept de firmare. Ş te r s : încetarea calităţii de membrii în direcţiune şi firmanţi a lui Nic. Sârbu jun . şi Vasile Popa Topârceanu.

„Codrul' în Buteni. înregis t ra t : Alegerea lui Ovidiu Salustiu Barbul, ca membru în direcţiune, în­vestit cu drept de firmare.

„însoţire de consum din Porumbacul inf". în re­gistrat : Calitatea de membru în direcţiune şi firmant a lui Ioan Szocs, ales în locul lui Ioan D. Stoichiţa.

„Agricolau în Ecica. în reg is t ra t : Realegerea lui Ioan M,agda şi Miuţa Ghilezan, ca membrii în direcţiune învestiţi cu drept de firmare.

Firme falite. Csihos 1. & Comp, comerciant în Cluj, tribunalul

în Cluj, anunţarea pretensiunilor până la 4 Iunie, li-cuidarea la 16 Iunie, alegerea comitetului la 18 Iunie a. c.

Grünblatt Gerson, comerciant in Petroşeni, tri­bunalul în Deva, anunţarea pretensiunilor până la 31 Maiu, licuidarea ia 2 Iunie, alegerea comitetului Ia 4 Iunie a. c.

Firme insolvente. Ordentlich Adolf, comerciant în Dej. Gross testverelî, comercianţi în Oradea-mare .

A'exandru Marişescu, comerciant in Panciova. Korai Arminne, comerciantă în Sătmar .

S u m a r . Băncile şi politica. — Un adaus la istoria contabili­

tăţ i i^— O categorie nouă de acţii. — Asigurările în contra grindinei. — Revista financiară: Situaţiunea. — Societăţi finan­ciare şi comerciale: „Isvorul-1. — Agricultură: Situaţiunea agri­colă. •— Cronică : Necrolog, Banca femeilor, O nouă însoţire de credit sistem Raiffeisen, Convenţiunea pentru crearea unui institut internaţional de agricultură la Roma. — Bibliografie: „Raportu­rile agronomice şi sociale ale Ronvâniei", Cheia pentru calcularea intereselor. — Din registrul firmelor. — Firme falite. — Firme insolvente.

I l i l l l l l l i l l l l l l l l i m A ^ . ^ A ^ ^ A L A A A J. A A A A A ̂

„TIMIŞIA N A", institut de credit şi econ. în Timişoara.

C O N C U R S . Pent ru ocuparea unui post de p r a c t i c a n t la

institutul de credit şi economii „Timişiana* din Timi­şoara, dotat cu un salar anual de K 1000, plătibil în ra te lunare anticipative, se publică concurs .

Recerinţele sun t : absolvarea unei scoale super i ­oare de comerciu cu examen de maturi tate şi cunoa­şterea în vorbire şi scris a limbilor română , maghiară şi ge rmană .

Pot concura şi viitori absolvenţi din anul aces ta ai şcoalei superioare de comerciu, cari vor avea a prezenta ulterior certificatul de matur i ta te .

Cei cu praxă vor fi preferiţi. Ofertele sunt a se adresă până la 15 Iunie a. c.

direcţiunii institutului. Nr. 118 (i—i) Direcţiunea.

„ULPIANA", institut de credit şi economii, ca so­cietate pe acţii în Grădişte, (Vârhely Hunyad megye).

C O N C U R S . Pentru ocuparea postului de c o n t a b i l la insti­

tutul de credit „Zflpiana*, societate pe acţii în Gră­dişte (Vâihely, cottul Hunedoara) prin aceasta se pu­blică concurs cu termin de 15 Iunie st. n. 1910 cu emolumente le :

1. Salar anual K 1200 in ra te lunare anticipative. 2. Tan t iemă statutară. 3 . Cuartir in na tu ră : 2 chilii, culină, cămară ,

pivniţă. Dela reflectanţi se r e ce r e : a) să dovedească, că au absolvat cu succes bun

vre-o şcoală comercia lă ; b) să poseadă în vorbire şi scriere limba română

şi maghia ră : c) că pot conduce independent afacerile de bancă . După un an de probă alesul va fi aplicat defi­

nitiv şi în conformitate cu zelul şi dibăcia, î-se pune în prospect şi ameliorarea salarului.

Postul e de a se ocupa imediat după a legere . G r ă d i ş t e , 18 Maiu 1910.

Nr. 117 (1—2) Direcţiunea.