Nr. 3 / Octombrie 2010 Publicaţie internă a Mechel East Europe Metallurgical Division

Conducerea Mechel

Mechel TârgovişteCum a început totul laMechel TârgovişteCum a început totul la

Schimb de experienţă 777777>>>>>>3333333333>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>> 6666666666Schimb de experienţă>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>>

44>>>>>>

Câmpia Turzii - Beloreţk - Celiabinsk

Mechel TârgovişteFBB şi-a reluat activitatea

În vizită de lucru în România

Prim-ministrul Federaţiei Ruse Vladimir Putina vizitat combinatele Mechel

2 Grupul Mechel Nr. 3 / Octombrie 2010

Două dintre cele mai importante combinate din Grupul Mechel, Uzina Metalurgică din Celiabinsk şi Uzina Metalurgică Ijstal au primit vizita oficială la cel mai înalt rang a prim-ministrului Federaţiei Ruse Vladimir Putin, cu ocazia dării în funcţiune a

noului complex de producţie a oţelurilor speciale şi inoxidabile la Celiabinsk şi a noii oţelării electrice la Ijstal. Premierul s-a arătat încântat de evoluţia combinatelor vizitate şi a întregii companii Mechel, pe care a descris-o ca un exemplu bun de urmat.

Celiabinsk este un oraş situat la est de Munţii Ural, pe râul Mias. Are o populaţie de aproximativ 1,3 milioane de locuitori. Oraşul a fost fondat în 1736. În jurul anului 1900, a servit ca centru pentru construirea căii ferate trans-siberiene. În 1934, a devenit capitala regiunii Celiabinsk. Astăzi, Celiabinsk este unul dintre cele mai importante cen-tre industriale din Rusia. Industria grea predomină, în special cea metalurgică. Combi-natul metalurgic din Celiabinsk, parte a grupului Mechel, este unul dintre cele mai mari din Rusia. Acest combinat siderurgic complet integrat a fost înfiinţat în anul 1943. Are 22.000 de angajaţi şi produce peste 1700 de mărci diferite de oţeluri şi aliaje.

Oraşul Ijevsk este un mare centru industrial, capitala Republicii Udmurt, un centru renumit pentru industria grea. Acest oraş este situat în partea europeană a Rusiei, între Volga şi Urali. Populaţia sa este de 650.000 de locuitori. Oraşul Ijevsk a fost fondat în 1760, iar pe parcursul celor două secole şi jumătate de existenţă, baza pentru dezvol-tarea economică a oraşului au constituit-o industria metalurgică şi cea constructoare de maşini unelte. Combinatul metalurgic Ijstal, parte a grupului Mechel, a fost de aseme-nea fondat în 1760, o dată cu oraşul Ijevsk. Având 5800 de angajaţi, este cel mai mare producător din Rusia de oţeluri speciale şi produse metalurgice inoxidabile, fiind lider incontestabil în producţia oţelurilor destinate industriei de armament.

În data de 23 iulie 2010, prim-ministrul Federaţiei Ruse, Vladimir Putin a vizitat Combinatul Metalurgic din Celiabinsk cu ocazia lansării în producţie a complexului de producere a oţelurilor speciale şi inoxidabile, în cadrul modernizării oţe-lăriei electrice numărul 6. Volumul in-vestiţiilor acestui program început în 2007 a ajuns la aproape 123 de milioane de dolari americani.

Cu pornirea noului complex, se va îmbunătăți semnificativ calitatea oţelurilor elaborate la Celiabinsk, pre-cum şi creșterea considerabilă a volu-mului de producție a lingourilor — de la 600 mii de tone anual, până la 1,2 milioane de tone pe an, se va diversifica substanțial sortimentul de producție, se vor micșora consumurile specifice de materii prime, materiale și de utilități. Referitor la calitate, acest oţel va con-cura cu succes liderii internaţionali ai pieţei. După modernizarea sectorului de laminare, va crește volumul de producție de tablă și rulouri din mărci de oțel re-zistent la coroziune, care, din punct de vedere al calităţii, vor fi la nivelul celor produse de liderii mondiali.

Realizarea acestui proiect va permite Combinatului Siderurgic de la Celiabinsk să asimileze noi tipuri de profiluri lami-nate plate din inox, care se folosesc în principalele ramuri ale economiei – în

industria de apărare, în industria con-structoare de mașini şi în construcţii. În prezent, aceste sortimente nu se produc şi în alte întreprinderi din Rusia. Punerea în funcţiune a noului complex va avea ca rezultat reducerea esenţială a cotei im-porturilor la unele sortimente şi sistarea totală a importurilor la altele.

Prim-ministrul a apreciat şi nivelul investiţiilor. “Investiţiile sunt bune în aceste vremuri dificile de criză. În ciu-da dificultăţilor, ele nu s-au oprit. Atât acţionarii întreprinderilor, cât şi colecti-

vul muncitoresc au acţionat ferm şi re-zultatele nu au întârziat să apară.”

Vladimir Putin, făcând referire la com-pania Mechel a denumit-o ca fiind “o companie exemplară în domeniul meta-lurgic” şi a recomandat-o altor companii ca sursă de inspiraţie.

Pe 7 septembrie, Vladimir Putin a fost prezent la lansarea noii oţelării electrice de la combinatul Ijstal din oraşul Ijevsk.

Într-o atmosferă solemnă, Vladimir Putin a efectuat lansarea complexului de elaborare a oţelului, compus dintr-

un cuptor electric cu arc cu capacitatea de 40 de tone (DSP 40) şi cu maşina de turnare continuă a ţaglei de fabricaţie STS Italia. Productivitatea acestui com-plex este de 300 de mii de tone de ţaglă turnată pe an. Pe acelaşi flux tehnologic cu cuptorul DSP 40 şi maşina de turnare continuă a ţaglelor se va lansa un com-plex de prelucrare a oţelului în afara cuptorului. Darea în folosinţă a acestui nou utilaj va permite trecerea completă la topirea oţelului în cuptoare electrice. Aceasta reprezintă o etapă cheie în re-alizarea programului de mari dimensi-uni de retehnologizare a întreprinderii. Acest program prevede reconstrucţia fundamentală a oţelăriei şi moderniza-rea capacităţilor de laminare de la com-binatul Ijstal.

Realizarea acestui program va asi-gura eficacitatea producţiei, reducerea costurilor şi va avea şi o valoare socială destul de însemnată:

“Va duce la crearea multor locuri de muncă, ce corespund celor mai moderne cerinţe în domeniul securităţii industriale şi, automat, vor creşte contribuţiile aduse la buget sub formă de taxe şi impozite. De asemenea, se va ajunge la o scădere a emisiilor de noxe în oraşul Ijevsk”, a declarat preşedintele consiliului de admi-nistraţie al grupului Mechel, Igor Zyuzin.

Vladimir Putin în vizită la combinatul metalurgic din Celiabinsk

Combinatul Ijstal, clădirea administrativăCombinatul Metalurgic din Celiabinsk, clădirea administrativă

Laminate la cald

Mechel Târgovişte: 236 317 tone

Ductil Steel Buzău: 115 115 tone

Mechel Câmpia Turzii: 85 762 tone

Oţel brut

Mechel Târgovişte: 284 864 tone

Ductil Steel Oţelu Roşu: 265 472 tone

Sârmă şi produse din sârmă

Ductil Steel Buzău: 58 352 tone

Mechel Câmpia Turzii: 41 303 tone

Profile laminate

Laminorul Brăila: 75 752 tone

Rezultate de producţie pe primele 8 luni ale anului 2010

Igor Zyuzin în vizită de lucru în RomâniaŞtiriNr. 3 / Octombrie 2010

Mechel Târgovişte şi Mechel Câmpia Turzii sunt conforme cu cri-teriile impuse de Uniunea Europeană privind restructurarea in-dustriei metalurgice româneşti.

Comisia Europeană a încheiat monitorizarea întreprinderilor Mechel

din România

Acces la resursefinanciare

În perioada 3-6 septembrie 2010, întreprinderile companiei Mechel din România au fost vizitate de către o delegaţie oficială condusă de preşedintele Consiliului de Administraţie OAO Mechel, Igor Zyuzin. Din echipă au făcut parte conducătorii diferitelor direcţii ale companiei Mechel, printre care Andrey Deyneko – director al Diviziei Metalurgice, care uneşte toate activele de profil ale grupului şi Andrey Ponomarev – director general al companiei Mechel Service Global şi al reţelei eu-ropene de service şi desfacere a grupului. Timp de patru zile, delegaţia însoţită de directorul general al Diviziei Metalurgice Est-Europene, Victor Dyshlevich a vizitat cele şase întreprin-deri Mechel din România.

În timpul vizitei, Victor Dyshlevich a prezentat investiţiile şi modernizările capacităţilor de producţie din întreprinderile româneşti realizate în perioada de activitate, în cadrul com-paniei Mechel. Reale motive de mândrie pentru întreprinderi-le Mechel din România sunt şi tehnologiile noi implementate la ora actuală, care nu există la alte întreprinderi metalurgice ale grupului din Rusia. În primul rând, tehnologia originală COSS - utilizarea căldurii gazelor reziduale pentru încălzirea prealabilă a fierului vechi, care este în proces de implemen-tare la Ductil Steel Oţelu Roşu – unica de acest gen din Europa. De asemenea, o tehnologie modernă este şi procesul de slit-ting (tehnologia de tăiere longitudinală a ţaglei, cu laminare în trei fluxuri), care este programată să fie dată în exploatare la sfârşitul acestui an la Mechel Târgovişte. Dacă aceste teh-nologii vor aduce randamentul programat, există posibilitatea implementării lor şi la alte întreprinderi metalurgice ale gru-pului.

Printre principalele aspecte care au fost în centrul atenţiei pe durata vizitei de lucru se numără şi perspectivele de dez-voltare a întreprinderilor Mechel din România, în cadrul stra-tegiei generale de dezvoltare a diviziei metalurgice a grupului, şi atingerea unei sinergii mai avansate între întreprinderile europene şi restul grupului.

În final, Victor Dyshlevich a concluzionat rezultatele vizitei oficiale: “Sunt foarte mulţumit de cum a decurs vizita. Am reuşit să discutăm toate subiectele principale. Acum elaborăm concepţia de dezvoltare a Diviziei Metalurgice Est-Europene Mechel pentru anii 2011-2012, care va fi supusă în scurt timp aprobării la Moscova. Vă pot spune că programul de lucru este foarte amplu, vom investi mult, vom lucra foarte mult, şi sper că vom avea rezultate remarcabile”.

În sprijinul consolidării ritmului de funcţionare şi al eforturilor investiţionale, întreprinderile Mechel Târgovişte, Ductil Steel şi Mechel Câmpia Turzii au beneficiat de extinderea împrumutului iniţial semnat la începutul anului cu Banca Comercială Română.

Igor Zyuzin preşedintele Consiliului de Administraţie al OAO Mechel (centru),Victor Dyshlevich, director general al Diviziei Metalurgice Est-Europene (stânga),Victor Rodionov, director general Ductil Steel Buzău (dreapta)

Numiri în funcţie în luna septembrie

Gennady Kalinin este numit în funcţia de Director General Adjunct Întreţinere Tehnică, Exploatare, Reparaţii Utilaje a Diviziei Metalurgice Est-Europene Mechel. În 1971 a absolvit Institutul Politehnic din Tomsk cu specializarea inginer elec-tromecanic. Din 1971 până în 1983, a fost angajat la Combi-natul Metalurgic Vest Siberian din Novokuznetsk, ca electri-cian. Şi-a continuat activitatea la Combinatul Metalurgic din Jlobin, Belarus, unde a lucrat timp de 15 ani ocupând diferite posturi de conducere, ultima funcţie deţinută până la ve-nirea în România fiind cea de director tehnic al întreprinderii.

În data de 26 martie 2010, întreprin-derile Diviziei Metalurgice Est-Europene a companiei Mechel - Mechel Câmpia Turzii, Mechel Târgovişte şi Ductil Steel Buzău au semnat un acord de împru-mut cu Erste Group şi Banca Comerci-ala Română (BCR), în valoare totală de 30 de milioane de euro. În septembrie 2010, în continuarea contractului de finanţare, întreprinderile Mechel din România au beneficiat de extinderea acordului, prin emiterea de către BCR a unor scrisori de garanţie bancară în

valoare de 17 milioane de euro. Posibili-tatea de a accesa aceste resurse financi-are va sprijini fluxul de lucru, va susţine stabilitatea ritmului de funcţionare şi eforturile investiţionale în moderniza-rea capacităţilor de producţie ale com-binatelor metalurgice. În perioada 2004 - 2008, Comisia

Europeană a monitorizat activitatea întreprinderilor Mechel Târgovişte şi Mechel Câmpia Turzii, cărora în momen-tul privatizării le-a fost acordat un aju-tor de stat sub forma anulării datoriilor istorice. Comisia a urmărit atingerea de către întreprinderi a anumitor indi-catori: creşterea productivităţii muncii, scăderea coeficienţilor de consum, re-structurarea personalului, modernizarea capacităţilor de producţie şi conforma-rea la normele ecologice ale Uniunii Eu-ropene.

Raportul final al Comisiei Europene a confirmat îndeplinirea de către Mechel Târgovişte şi Mechel Câmpia Turzii a tuturor criteriilor stabilite. Victor Dyshlevich, director general al Diviziei Metalurgice Est - Europene a companiei Mechel a declarat:

“Această decizie luată de către Co-misia Europeană confirmă încă o dată

eficienţa strategiei de dezvoltare a între-prinderilor româneşti din grupul Mechel. În 2004 - 2008, am investit în moderniza-rea întreprinderilor Mechel Târgovişte şi Mechel Câmpia Turzii peste 100 mili-oane de dolari SUA, ceea ce este de 1,5 ori mai mult decât nivelul stabilit de către Uniunea Europeană. Ca urmare a crizei economice, rezultatele întreprinderilor în anul 2008 au fost mai slabe decât se aştepta, dar vreau să subliniez că la sfârşitul anului 2010 este programată atingerea de către întreprinderi a nive-lului de producţie anterior crizei. Strate-gia de dezvoltare a Diviziei Metalurgice Est-Europene Mechel pe termen mediu prevede continuarea programului de modernizare, al cărui scop constă în in-tensificarea exploatării capacităţilor de producţie existente, implementarea teh-nologiilor noi în sectoarele de elaborare a oţelului şi laminare, lărgirea gamei de produse cu valoare adăugată mare”.

Istoric4 Nr. 3 / Octombrie 2010

Cum a început totul la Mechel TârgovişteConform legendelor urbane, actualul combinat Mechel

Târgovişte a luat naştere în 17 mai 1968. Atunci a avut loc istori-ca vizită a preşedintelui Republicii Franceze, generalul Charles de Gaulle în România. Însoţit de Nicolae Ceauşescu, oficialul francez a vizitat Curtea Domnească de la Târgovişte. Se spune că în tim-

pul acestei vizite, Nicolae Ceauşescu s-a hotărât să construiască un mare combinat siderurgic în Târgovişte, încurajat şi inspirat poate şi de urările preşedintelui francez care declara: “Onoare şi fericire Târgoviştei! Vă aduc salutul Franţei. Trăiască Târgoviştea! Trăiască România!”

Trecând de la legende la fapte con-crete, menţionăm ca punct oficial de început al combinatului, vizita de lu-cru a lui Ceauşescu pe 22 iulie 1969 în Târgovişte.

În cuvântarea rostită, Ceauşescu anunţa : “Se va dezvoltă şi vechea cetate de scaun, Târgoviştea”.

Necesitatea construirii combinatului era formulată de specialişti într-un ra-port pentru dezvoltarea industriei side-rurgice după 1970 astfel:

“Pentru asigurarea necesarului eco-nomiei naţionale cu profile mici, mijlocii, bare şi blocuri din oţel aliat din producţie proprie, în cuantum de 1 milion - 1,1 mi-lioane de tone pe an.”

Certificatul de naştere al combinatului este HCM 1110 / 1970. Atunci se con-stituie oficial Întreprinderea de Oţeluri Aliate Târgovişte (OAI Târgovişte), schim-bată ulterior în Combinatul de oţeluri speciale Târgovişte prin HCM 300 din 9 aprilie 1975. Lucrările de construcţie încep la data de 3 august 1970, având la bază proiecte româneşti realizate de institutele de proiectări IPROMET şi IPROLAM Bucureşti.

Combinatul cu o suprafaţă de 244 de hectare era profilat pe realizarea unor produse siderurgice de înaltă tehnici-tate din oţeluri aliate pentru construcţii de maşini, automobile, rulmenţi, arcuri, organe de asamblare, oţeluri de scule şi inoxidabile, oţeluri pentru aeronautică, laminate mijlocii şi uşoare, oţel calibrat în bare şi colaci, bandă electrotehnică pentru dinam şi transformator. De la în-ceput, activitatea a fost structurată pe direcţii şi compartimente funcţionale, 5 uzine interioare coordonate de către un director de uzină, 14 secţii de producţie, 9 secţii de deservire şi un atelier inde-

pendent. La acestea se adăuga un centru de cercetare - proiectare, un oficiu de calcul electronic, un liceu metalurgic şi 3 grădiniţe de copii.

Primele capacităţi de producţie la Oţelăria Electrică Nr. 1, Oţelăria Electrică Nr. 2 şi Forja de Blocuri şi Bare se pun în funcţiune la 14 decembrie 1973. În acea zi, în prezenţa lui Nicolae Ceauşescu, au loc festivităţile de inaugurare şi tăierea panglicii noului combinat, ce avea o ca-pacitate de producţie de 600.000 de tone de oţel pe an. În cuvântarea rostită cu acest prilej, Ceauşescu a dat indicaţia de sporire a capacităţii de producţie până la 1 milion de tone pe an.

Întreaga capacitate de producţie a combinatului era structurată pe trei fluxuri. Fluxul Nr. 1 cuprindea Oţelăria Electrică 1, ce producea lingouri de oţel pentru forja de blocuri şi bare. Fluxul Nr. 2 cuprindea Oţelăria Electrică 2, ce pro-ducea lingouri de oţel pentru laminorul degrosisor şi de semifabricate. Acesta le prelucra transformându-le în blumuri, ţaglă şi profile grele rotunde. Ţagla era prelucrată în LPMU, LPM şi în trăgătoria de bare. Fluxul Nr. 3 cuprindea laminorul de benzi electrotehnice. Acesta a fost ex-ternalizat în 2002, înainte de privatizare.

Deşi aflat într-o ţară comunistă în curs de dezvoltare, combinatul din Târgovişte a fost mereu un nume respectat în toată Europa şi în întreaga lume. Între 13 şi 15 decembrie 1984, combinatul găzduieşte Simpozionul Internaţional “Dezvoltări şi Perspective în Domeniul Oţelurilor cu Conţinut Scăzut de Aliere”, în colaborare cu Union Carbide Corporation din SUA. Susţin comunicări 100 de specialişti din Austria, Bulgaria, Cehoslovacia, Marea Britanie, RFG, România, SUA, Suedia.

Fluxul 3

Fluxul 2

14 decembrie 1973. Ceauşescu tăia panglica la festivitatea de inaugurare.

FLUXURILE TEHNOLOGICE DE PRODUCŢIE INIŢIALE

Fluxul 1

Schema este realizată pe baza materialelor documentaredin arhiva combinatului Mechel Târgovişte.

Istoric 5Nr. 3 / Octombrie 2010

Cum a început totul la Mechel Târgovişte

Vasilica Grigorescu,Secretară la Departamentul Resurse

Umane“Sunt aici din 1970. Când am venit eu,

se săpau gropile pentru primii stâlpi.”Doamna Grigorescu este la ora actuală

cea mai veche angajată de la Mechel Târgovişte. “Sunt aici din 1970. Când am venit eu, se săpau gropile pentru primii stâlpi. În perioada aceea nu exista pasarela şi mergeam pe câmp ca să ajun-gem aici, traversam calea ferată pe la gară. Când m-am angajat, în noiembrie 1970, nu erau decât directorul şi contabi-lul şef. Directorul era de la Reşiţa şi con-

tabilul şef de la Cluj. Muncitorii s-au an-gajat mult mai târziu, prin 1972. Primul sediu administrativ de aici l-am avut la Oţelăria 2. Am stat vreo trei sau patru ani înghesuiţi acolo cu toţii, în Anexa de la Oţelăria 2. Clădirea administrativă de acum s-a făcut mai târziu, prin 1976 - 1977. Ceauşescu ne-a vizitat de trei ori în toată istoria combinatului. În 14 de-cembrie 1973, la inaugurare, când a tăiat panglica, în 15 ianuarie 1982, când a venit cu preşedintele Bulgariei Todor Jivkov şi ultima dată pe 24 septembrie 1986. Atunci, în 1986, Ceauşescu avea planuri mari. La cuvântarea în faţa mulţimii spu-nea că va lua toate măsurile necesare ca Târgovişte să devină a doua capitală a României. Însă eu îmi amintesc de această vizită cu amuzament din cu totul alt motiv. Traseul delegaţiei trecea şi prin laboratorul de cercetare. Îmi amintesc că şefa de laborator a anunţat toată partea feminină să nu vină îmbrăcate în verde, pentru că Elena Ceauşescu nu suporta culoarea verde.

Trecând la lucruri mai serioase, vreau să vă spun că sunt aici de 40 de ani şi nu regret nicio zi. Am avut multe oferte să plec, însă am rămas din loialitate şi dragoste pentru ceea ce fac.”

Laborantă analizează o probă de oţel

Oţelar prelevând o mostră de oţel pentru analiză

În vremea aceea, toate vizitele de lucru ale lui Ceauşescu erau ca un adevărat ri-tual. La fel a fost şi pe 15 ianuarie 1982, când acesta a vizitat combinatul, însoţit fiind şi de Todor Jivkov, preşedintele Bulgariei. Ca de fiecare dată, s-au mobilizat toţi angajaţii din secţii, au făcut curat, au reparat tot ce era la vedere şi s-au apucat să vopsească balustradele de pe traseul de vizitare stabilit. Atât de presaţi de timp au fost, încât, la anumite secţii despre care ştiau că urmau să fie vizitate doar parţial, şi vopsitul s-a făcut doar până unde ajungea delegaţia. Fiind în toiul iernii însă, în hale era foarte frig şi vopseaua se usca greu. Astfel că ingeniozitatea muncitorilor a triumfat asupra acestui impediment. Toată noaptea dinaintea vizitei, muncitorii au uscat vopseaua cu arzătoarele aparatelor de sudură! Evenimentul a trecut cu bine, dar şi astăzi cei care au asistat la scenă, îşi amintesc de ea cu amuzament.

Mircea Gica Şef secţie LP Mici“Investiţiile nu trebuie să se oprească

niciodată. Dacă vrei să trăieşti bine mâine, investeşti azi.”

“Am venit ca inginer stagiar pe 15 au-gust 1980. Am fost repartizat la o secţie care abia atunci pornea. Secţia bare trase. Am pornit la drum cu o echipă tehnică foarte experimentată, formată din oameni veniţi de la Hunedoara, Câmpia Turzii şi Galaţi şi am început să lucrăm din greu. În 1983 a fost dată în folosinţă ultima linie de producţie, Lami-norul de Profile Mici. Din acel moment, toate liniile de producţie proiectate erau în funcţiune. Capacitatea totală a com-binatului era proiectată la 1 milion de tone de oţel pe an. Deşi tehnologia era de ultimă oră, această producţie nu s-a înregistrat niciodată, cea mai apropiată cifră fiind obţinută în 1986, respectiv 877.000 tone de oţel. Motivul neatingerii cantităţii de 1 milion de tone a fost lipsa de personal calificat. Aici la Târgovişte s-a pornit cu mulţi oameni tineri şi fără experienţă, majoritatea proveniţi din mediul rural. Specializarea forţei de muncă s-a făcut la faţa locului. Per ansamblu privind, într-o perioadă relativ scurtă, am depăşit acest impediment, devenind unul dintre cele mai mari Com-

binate de Oţeluri Speciale din Europa la vremea respectivă. Asta şi datorită faptu-lui că investiţiile nu s-au oprit niciodată, fiind adusă mereu tehnologie de ultimă oră. Investiţiile nu trebuie să se oprească niciodată. Dacă vrei să trăieşti bine mâine, investeşti azi. Dacă te-ai oprit, rişti să pierzi cursa, pentru că toţi ceilalţi ţi-o iau înainte. Cum spuneam, combi-natul a evoluat foarte frumos până în 1989. După anii ‘90 a urmat o perioadă de stagnare şi chiar regres, care a cul-minat cu minicriza economică din anii ‘95 - ‘96. Între timp, devenisem soci-etate comercială şi nu ştiam mai nimic despre economia de piaţă. Pe vremuri nu ne ocupam noi de contracte. Aveam marfă multă la export şi Ceauşescu nu permitea dumpingul. Nici macar cu un dolar mai puţin decât piaţa. Am încercat să ne adaptăm pieţei, neavând în spate o educaţie capitalistă. După privatizarea din 2002, combinatul a luat-o deja pe alt drum. Acum nu ne mai concentrăm toate forţele pe producţie, ci pe o plani-ficare extremă. Am învăţat ce înseamnă să faci parte dintr-un grup mare. Am învăţat ce înseamnă să produci, dar şi să vinzi, să îţi perfecţionezi forţa de muncă, să îmbunătăţeşti nivelul de mangement şi în special managementul calităţii. S-a investit masiv în lucruri esenţiale într-un combinat ca al nostru. S-a pornit de la capăt, adică de la oţelărie. Noi aveam la vremea respectivă o turnare continuă tip Danielli. Am înlocuit-o cu o instalaţie tip Concast, care poate să toarne prote-jat toată gama de oţeluri speciale. S-a investit în tehnică de vârf, în instalaţiile de vidare, modernizarea LF-urilor, secţia de pregătire a fierului vechi dotată cu foarfeci FUCHS şi multe altele. S-au făcut investiţii şi pentru a asigura oamenilor condiţii de lucru la standarde europene prin renovarea pavilioanelor administra-tive şi a cantinei.”

Interviu6 Nr. 3 / Octombrie 2010

Schimb de experienţă la Mechel Câmpia Turzii - Beloreţk - Celiabinsk

Domnul Vasile Iova, director adjunct de producţie la Mechel Câmpia Turzii, a fost plecat în Rusia, în luna mai 2010, în cadrul unui schimb de experienţă, la doua întreprinderi ale grupului Mechel, respectiv uzinele metalurgice de la Beloreţk şi de la

Celiabinsk. După întoarcerea în ţară, s-a început implementarea de soluţii tehnice conform experienţei căpătate de la colegii ruşi.În viitorul apropiat, o echipă de specialişti de la Ductil Steel Oţelu Roşu va merge la Ijstal cu ocazia unui nou schimb de experienţă.

Ce secţii aţi vizitat la combinatele din Rusia?

La acele combinate am vizitat secţii de laminare. Am văzut nişte laminoare de sâr-mă, a căror gamă de produse este similară cu a noastră.

Care a fost scopul vizitei?Am ajuns la întreprinderea din Beloreţk

ca să vedem ce putem adapta din ce au colegii nostri din Rusia şi putem folosi în scopul îmbunătăţirii activităţii şi creşterii performanţelor. Ambele laminoare, cel din Beloreţk şi cel din Celiabinsk sunt de înaltă performanţă, de generaţie mai nouă în comparaţie cu secţia pe care o avem noi deocamdată.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră acest schimb de experienţă?

Pentru mine, schimbul de experienta, pe lângă partea tehnică pe care am reuşit să o vizualizez la ei şi să încerc să o fac să existe şi la noi, înseamnă şi o parte psiho-logică prin discuţiile pe care le-am avut cu conducătorii secţiei: şeful, adjunctul, delegatul pe partea tehnică, un inginer pe partea tehnologică şi unul pentru electri-că. M-a impresionat optimismul lor, care este unul debordant, contagios în sens bun. Vă spun sincer că mi s-au părut mai optimişti decât noi, indiferent de problema care trebuie rezolvată. Sunt şi mai consec-venţi în acest sens. Am discutat cu ei şi o sumedenie de probleme pe partea tehnică - au şi ei destule probleme, pentru că nu există unitate de producţie care să nu aibă probleme, care se rezolvă mai uşor sau mai greu, în funcţie şi de unitate, dar şi de persoane. Mi s-au părut foarte optimişti şi plini de voinţă, ceea ce mi-aş dori să existe în mai mare măsură şi la noi. Ei se autoper-fecţionează tot timpul din convingere, din voinţă proprie. La noi, din păcate, metalur-gia nu mai este un domeniu foarte căutat de forţa de muncă.

Mai există ceva care mi s-a părut un lucru foarte bun, dar nu aş putea face o comparaţie. La Beloreţk, am întrebat de numărul de angajati, de calitatea acestora, de studiile angajaţilor pentru a vedea com-parativ cu ceea ce este la noi şi am ajuns la concluzia că au foarte mulţi oameni cu stu-dii mai mult decât medii, chiar superioare.

Cam 25 la sută din personal este în această situaţie. Din păcate, noi ne confruntăm în ţară cu o lipsă mare de cadre specializate.

Credeţi că este o problemă naţională sau una de domeniu?

Pe unele sectoare şi zone din Ro-mânia ne confruntăm cu o criză de personal, mai ales de înaltă califi-care. Din câte mi-am putut da seama, date fiind condiţiile de lucru, că posibilităţile de a pleca în străinătate sunt mult mai simple şi mai va-riate pentru români, s-a ajuns la situaţia unei crize de personal ca-lificat, în perioada 2007-2008 am avut plecări masive de oa-meni, în special din rân-dul celor mai buni şi mai pregătiţi.

Cum se va reflecta ce aţi văzut în Rusia în activitatea de la Câmpia Turzii?

Preponderent, efectele se vor resimţi la nivelul costurilor. Ceea ce încercăm să adaptăm la utilajele noas-tre este relativ dificil. Ce am putut şi în-cerc să adaptez din ceea ce am văzut la ei sunt nişte dispozitive care sper să conducă la reducerea consumului de material, implicit la o scădere a costurilor de fabricaţie pe li-nia de laminare.

Pentru reducerea con-sumului de metal (cu 0.1kg/t) prin reduce-rea numarului de în-fundări cauzate de funcţionarea insta-bilă a casetelor ac-tuale de întoarcere cu role, la cajelele 1-6, se studiaza posibilitatea de execuţie a unei caje de răsturnare pentru cajele de laminare Nr.1 si Nr.3, conform modelului existent la Beloreţk si Celiabinsk. În baza desenelor teh-nice elaborate se va analiza posibi-litatea de execuţie a unei caje de răs-

turnare pentru cajele de laminare Nr.1 si Nr.3.

Pentru îmbunătăţirea calităţii sârmei laminate se urmăreşte eliminarea supra-umplerii calibrelor. Ţinând cont de reco-mandările specialiştilor în calibrare de la Celiabinsk, se va reanaliza calibrajul existent pe linia de laminare de la Mechel Câmpia Turzii şi se vor face ajustările necesare. Primele rezultate ale acestor implementări cred că pot să apară din luna noiembrie, la finalul celui de-al treilea trimestru al anului în curs. Momentan avem câteva modificări în lucru, unele deja montate pe caje şi în stadiu de testare şi altele în stadiu de proiectare. Aceste modificări necesită timp şi multă muncă, pentru că laminorul de la combinatul Mechel Câmpia Turzii diferă destul de mult, din punct de vedere constructiv, de cele de la Celiabinsk sau Beloreţk.

Ing. Vasile Iova

S-a născut în 30 iunie 1961. În anul 1986, a absolvit Facultatea de Construcţii Maşini din Cluj Napoca, cu specializarea inginer meca-nic. În 1998, urmează încă doi ani de studii postuniversitare şi se specializează în ingineria calităţii. Lucrează în uzina de la Câmpia Turzii de 20 de ani.

Beloreţk, clădirea administrativă

Beloreţk, Laminorul de sârmă

Schimbul de experienţă în cadrul gru-pului Mechel continuă. Astfel, o echipă de specialişti de la Ductil Steel Oţelu Roşu vor merge la Uzina Metalurgică Ijstal. Acolo vor fi instruiţi pe o nouă maşină de tur-nare continuă a ţaglei care a fost dată în folosinţă pe 7 septembrie. Un utilaj similar marca STS va fi montat şi la Oţelu Roşu, în cadrul programului de modernizare a oţe-lăriei electrice.

Investiţii şi dezvoltare 7Nr. 3 / Octombrie 2010

Relansare, modernizare şi calitate

La începutul lunii septembrie anul cu-rent, s-au încheiat cu succes recertifică-rile mai multor produse ale combinatu-lui Mechel Câmpia Turzii. Verificările au fost efectuate pentru mai multe tipuri de oţel beton, sârmă amprentată pentru oţel beton precomprimat, toron şi sâr-mă cu profil periodic. De asemenea, s-au recertificat conformităţile pentru fibrele din oţel beton şi sârma netedă pentru beton precomprimat. Au fost recertifi-caţi şi electrozii de sudură E51B şi E50 Favorit, recomandaţi de organismele de profil pentru construcţia de nave, atât pentru şantierele navale interne, cât şi pentru export.

Aceste recertificari confirmă calitatea

produselor testate şi sunt necesare pen-tru desfacerea produselor respective pe piaţa internă, precum şi pe pieţele euro-pene, cum ar fi Ungaria, Cehia, Germa-nia, Bulgaria, Slovacia şi Norvegia.

În curs sunt şi certificările plaselor su-date fabricate la Mechel Câmpia Turzii, pentru piaţa Ungariei. Auditul respectiv s-a efectuat în conformitate cu cele mai noi norme maghiare privind calitatea materialelor de construcţii. Cu ocazia auditului, s-au prelevat probe pentru a fi testate în laboratoarele din Ungaria. După aceste teste, urmează să se elibe-reze certificatele de conformitate pentru piaţa Ungariei, ce dau posibilitatea uzi-nei de a livra plasa sudată în Ungaria.

Recertificările produselor

În luna septembrie, la Mechel Câmpia Turzii a fost dat în exploatare noul sistem modernizat de supraveghere video, net su-perior celui care a funcţionat până atunci din 2006 şi care avea în componenţă 20 de ca-mere de supraveghere, ce nu acopereau tot perimetrul întreprinderii. Acest nou sistem a permis reducerea la minimum a existenţei factorului subiectiv în sistemul de pază fizică. Astfel permite Departamentului Control Risc să controleze situaţia în cadrul obiectivului în timp real şi să vizualizeze pe monitor câ-teva sectoare, în acelaşi timp. Modernizarea sistemului de supraveghere video din cadrul Mechel Câmpia Turzii, va efectua funcţii de control general - supravegherea mijloacelor de transport care intră şi ies din societate, prevenirea sustragerilor de produse, asigu-

rarea securităţii personalului si preîntâmpi-narea accesului neautorizat pe perimetrul păzit. Supravegherea nemijlocită asupra pro-cesului de deservire a clienţilor permite mo-dificarea imediată a procesului, corectarea, instruirea angajaţilor sau luarea altor decizii de conducere. În acest mod, odată cu imple-mentarea sistemului de supraveghere video, personalul administrativ obţine un material informativ util pentru elaborarea deciziilor de administrare. Sunt instalate un numar de 29 camere video de ultimă generaţie pe în-treg perimetrul, dintre care 9 mobile, de tip Speed Dome şi 20 fixe, cu infraroşu pentru supraveghere pe timp de noapte, ambele ti-puri produse de Sony. La dispeceratul video lucrează 5 agenţi, care monitorizează întrea-ga activitate 24 de ore din 24.

Un nou sistem de supraveghere videoMechel Câmpia Turzii

Dispeceratul de monitorizare

Un nou sistem de supraveghere video

Secţia Forjă de Blocuri şi Bare şi-a reluat activitatea

Pe data de 1 septembrie 2010, secţia Forjă de Blocuri şi Bare (FBB) a fost repusă în func-ţiune după aproape doi ani de inactivitate, cauzată de lipsa de comenzi. Deşi planul de fabricaţie pentru luna septembrie a fost de 500 de tone, în urma comenzilor ferme lan-sate, producţia a atins 1100 tone. În continu-are se doreşte ca planul lunar pentru această secţie să ajungă la cifra de 1200 tone. În pre-zent, FBB este alimentată cu lingouri de oţel elaborate la Cuptorul EBT2 din cadrul OE2, însă conform planului de modernizare pre-conizat pentru luna februarie 2011, modul de alimentare va fi schimbat, secţia urmând a fi alimentată direct de la cuptorul electric 7 din OE2, care va fi şi el reactivat. Cuptorul 7 va elabora oţel exclusiv pentru turnarea de lingouri, o parte pentru a fi prelucrate la sec-ţia Foja de Blocuri si Bare, şi restul pentru a fi comercializate ca atare.

La FBB se prelucrează oţeluri carbon, oţeluri speciale pentru construcţiile de ma-şini şi utilaje, şi alte oţeluri aliate de scule. Produsele obţinute sunt bare forjate cu dia-metrul de peste 100mm (rotund, pătrat, hexagonal), blocuri forjate în gama 150mm - 450mm şi diverse alte piese forjate, dintre care menţionăm în mod deosebit osiile pen-tru locomotive şi vagoane. Fabricatele obţi-nute sunt destinate atât pieţei interne, cât şi internaţionale.

Modernizarea la FBB va continua fără în-teruperea activităţii, cu reabilitarea a două cuptoare de tratament termic la linia utilaju-lui SXP55 şi şapte cuptoare de încălzire pen-tru presa de 1600 tone forţă. Aceste investiţii sunt imperios necesare pentru că tehnologia cuptoarelor este depăşită şi randamentul este scăzut.

Mechel Târgovişte

Cuptor de încălzire a blocurilor de oţel pentru presa de 1600 tf

Maşina de forjat radial SXP55

LA MULŢI ANI!Ne puteţi contacta la numărul :

021.305.59.00Aşteptăm mesajele dumneavoastră la :

str. Puskin 10-12Sector 1, Bucureşti 011996, România

redactie@mechel.ro

ANIVERSĂRI DE MUNCĂ ÎN LUNA

OCTOMBRIE2010

35 de ani

Mihai Uţă, MTElisabeta Barbu, MT

30 de ani

Gheorghe Ilinca, MTGheorghina Cosac, MTConstantin Bobeica, MTFlorentina Burtescu, MTMariana Nae, MTMaria Brezeanu, MTDumitru Stancu, MRDumitru Andronache, MRNelu Baciu, LBConstanţa Burduşel, LBMihai Bordea, MCTVirgil Burciu, MCTVasile Checicheş, MCTAna Popa, MCTCorina Ligia Balea, MCTRafila Varga, MCTTibor Balogh, MCTMirela Mihăşan, MCTGheorghe Niculai, DSBManda Ciupag, DSBRadu Tatu, DSB

25 de ani

Florin Moldoveanu, MTEugen Stavăr, MTAneta Voicu, MTIoana Iacob, MTDănuţ Mateescu, MTNiculina Nedelcu, MTVasile Rizea, MTGheorghe Gafu, MTMarian Mihai, LBDumitru Constantin, LBGeorgeta Aştilean, MCTLetiţia Mureşan, MCTMirela Roşca, MCTEmil Andreika, MCTCsaba Dee, MCTGheorghe Covaci, MCTCamelia Armenean, MCTGheorghina Suciu, MCTGabriela Mazăre, MCTAnca Kurucz, MCTGabriela Urcan, MCTLiliana Mocan, MCTCamelia Deoancă, MCTEmilia Magdaş, MCTOfelia Vinteler, MCTElena Popa, MCTMaria Decean, MCTMirela Lechinţan, MCTFilofteia Grecea, DSB

20 de ani

Mihai Cobianu, MTIon Cobianu, MTEcaterina Oancea, MTDănuţ Şuţoiu, MTGabriel Anghel, MTNicolae Gogu, MTViorica Dinescu, MTValeriu Ionescu, MTConstantin Grigorescu, MTGheorghiţă Stratolat, MTGeorgeta Vladu, MTMarieta Petcu, MTCorneliu Oprea, MR

Iuliana Răuţă, MRMarian Gheorghe, LBSimion Podar, MCTIoan Viţă, MCTGligor Hada, MCTClaudiu Gherasim, MCTSergiu Popa, MCTMihail Maglaş, MCTSimion Bodhaza, MCTValentin Poruţiu, MCTŞtefan Silvăşan, MCTAnton Moldovan, MCTVasile Ners, MCTHorea Simionaş, MCTMarcel Rus, MCTRadu Florea, MCTCornel Suciu, MCTAdrian Urcan, MCTVasile Şerbănoiu, DSBDoru Moise , DSBMarian Tătuca, DSBFlorentin Dragu, DSBGeorgel Nistor, DSBFlorin Avram, DSBFlorin Teodor, DSB

15 ani

Nicolae Amuza, MTAdrian Coman, MTDumitru Neagu, MRIonică Paraschiv, LBSăndica Apostu, LBSteluţa Andreiu, LBRadu Popa, MCTMarin Calbajos, MCTGabriela Cherejdi, MCTOvidiu Duca, MCTNicolae Lupu, MCTViorel Timbuş, MCTHoraţiu Abrudan, MCTIlie Berar, MCTMarinela Sautean, MCT Attila Demeter, MCTAnamaria Tica, MCTMonica Meşca, DSBPetruş Neacşu, DSBNeculai Ilie, DSBSamoilă Done, DSBGheorghe Drăghici, DSBConstantin Sorescu, DSB

10 ani

Dorin Economu, MTFlorin Cristian, MTGheorghe Rădulescu, DSBNicu Burlacu, DSBStelică Dineaţă, DSBTitu Paşa, DSBVetu Pătraşcu, DSBIonel Stan, DSBRaluca Damian, MCTGabriela Hada, MCTLucian Popa, MCTZaharia Birişan, MCTVasile Moisă, MCTIoan Oroian, MCTAngela Pârlea, MCTGheorghe Duca, MCTAngela Gheorghe, MCTTeodor Ana, MCTAdina Popa, MCTAdrian Giurgiu, MCTIoan Varga, MCTRadu Purice, MCTMaria Turcu, MCTHorea Crişan, MCTIoana Rusu, MCT

Social8 Nr. 3 / Octombrie 2010

Mechel încurajează performanţaAngajatul Diviziei Metalurgice Est-Europene

Mechel, Veaceslav Ţurcanu, sponsorizat de Mechel a obţinut rezultate bune la Maratonul Păcii desfăşurat la Moscova pe 12 septembrie.

La Moscova, Veaceslav a alergat pe toată distanţa de 42,195 km a maratonului, cu drapelul companiei în mână. Chiar dacă gradul de dificultate a crescut considerabil, efortul său a meritat pe deplin: a reuşit să încheie maratonul cu un timp de 3 ore, 53 de minute şi 45 de secunde, îmbunătăţit cu 20 de minute faţă de cel scos la primul său maraton, cel de la Roma. Aplauzele, strigătele de încurajare ale spectatorilor şi ale colegilor de la Mechel, prezenţi la faţa locului pentru a-l încuraja, au constituit cea mai de preţ recompensă pentru efortul depus. În semn de apreciere, Compania Mechel a

răsplătit performanţele sportivului şi cu un ceas de mână destinat alergătorilor.

Colegul nostru s-a clasat pe locul 51 în clasa bărbaţi 35 - 40 de ani şi pe locul 518 în clasamentul general, dintr-un total de 1092 de alergători ajunşi la final.

Veaceslav plănuieşte să alerge şi la următoarele două maratoane importante din acest an, cel de la Bucureşti din 17 octombrie şi cel de la Atena, din 31 octombrie. Noi îi urăm succes şi suntem siguri că, prin ambiţie şi antrenamente, va reuşi atingerea obiectivelor propuse pentru anul acesta.

“Aş putea spune că ideea de a participa la un maraton a fost spontană. Mă antrenam mult şi în orice condiţii ca să-mi întăresc corpul şi rezistenţa la discomfort. Mi-am zis şi eu că, cea mai bună modalitate de a-mi testa propriile limite este să particip la un maraton. Am intrat în cursa competiţională în primăvara acestui an, debutând cu ma-ratonul de la Roma. Ajuns cu bine la linia de sosire, am dovedit tuturor şi, cel mai important, mie însumi, că un om hotărât nu are în vocabular expresia “nu pot”. Acum, la Moscova, am obţinut un timp mult mai bun şi nu vreau să mă opresc aici. Mulţumesc pe această cale Companiei Mechel care mi-a suportat cheltuielile legate de participa-rea mea la maratonul de la Moscova şi sunt sigur că nici la viitoarele competiţii nu-mi voi dezamăgi susţinătorii.”

Veaceslav Ţurcanu

Câştigătorii concursului de compunereDin nou ne-a fost dificil să alegem din compunerile trimise de voi, însă, în final, iată cei trei câştigători. Pe locul întâi, Corina

Dabija, pe locul doi, Alexandru Duţulescu şi pe locul trei, Timotei Iachim.

În această ediţie vă propunem un nou concurs, de data aceasta din lumea cinematografiei. Întrebarea la care trebuie să răspundeţi e următoarea : „Care este filmul vostru preferat ?” Alături de răspuns, bineînţeles aşteptăm şi o argumentare în care să vă susţineţi părerea. Cele mai bune trei susţineri vor fi premiate cu câte un DVD cu filme pentru copii. Răspunsul vostru nu trebuie să depăşească o pagină scrisă de mână,

sau o jumătate de pagină scrisă pe computer. Aşteptăm scrisorile voastre până pe 1 noiembrie, la adresa poştală a redacţiei. Compunerile se pot trimite şi on-line la adresa: redactie@mechel.ro, sau se pot depune la cutia poştală a redacţiei noastre, aflată în fiecare întreprindere. Nu uitaţi să menţionaţi alături de numele şi vârsta dumneavoastră şi numele părintelui angajat la Mechel.

„Care este filmul vostru preferat ”

Noul concurs pentru copii

“În ziua aceea mi-am zis că…Există întotdeauna un moment în viaţa noastră care este

responsabil de faptul că am încetat să mai progresăm. Aşa că... nu vreau să ascult ce ascultă alte milioane de oameni, to-tuşi izolaţi de mine... închid televizorul! Mă îmbrac mult prea repede, arunc câteva haine într-o geantă şi alerg să prind un autobuz către oraşul care mi-a devenit confident, de când cea mai buna prietenă a avut ghinionul de a fi forţată să se mute. Asta e! Mda. Astăzi m-am trezit mai curajoasă, nu am doar acea obişnuită atitudine nonconformistă, devenită deja bana-lă în societatea zilelor contemporane. Aaaa da, sunt în auto-buz. Mă uit pe geam, văd nişte forme ciudate pe cer, nori stâl-ciţi... Încep să râd, o sun pe prietena mea, mai exact îmi văd de treabă. Urcă nişte tineri. Aruncă o privire, două, mai multe, după asta îmi arată un zâmbet - adoptasem atitudinea de in-abordabilă - apoi un hohot de râs. “O nenorocire fără martori n-are niciun haz”- mi-a şoptit unul dintre ei. Atât. M-am gân-dit, am râs, mi-am zis că e un frustrat. Am coborât din autobuz păşind ca o vedetă pe covorul roşu… Prietenul meu, soarele, mi-a dat o palmă: mi-a arătat strălucind uşor marginile de la bluza mea roz, nu oricare bluză roz, cea cu care dormisem! Azi îmi spun că, în acea zi, am trăit o situaţie penibilă, dar care mă face să râd, să mă simt minunat acum. În orice caz, sunt gata să mă întorc în ipostaza aceasta oricând… doar cu gândul !”

Corina Dabija 16 ani, Laminorul Brăila

Totul s-a derulat atât de repede, nici nu ştiu cum a început, dar a doua zi totul părea real, deşi la final veţi afla deznodământul. Eu împreună cu câţiva dintre prietenii mei din SUA ne pregăteam costumele de astronauţi pentru lansarea pe Lună. Eram emoţionat pentru că voi fi primul om pe Lună, dar totodată îmi era şi teamă. Dacă nu este nimic acolo, oare voi întâlni pe cineva? Racheta a pornit la drum şi foarte repede am ajuns pe Lună. Am coborât cu toţii şi am pornit la drum, dar mare ne-a fost mirarea când am văzut că în faţa noastră se vedea ceva, parcă era un loc populat. Dar oare ce fel de populaţie era? Ne-am apropiat şi am rămas uimiţi de atâtea ciudăţenii. În faţa noastră erau clădiri înalte, drumuri suspendate, vehicule ce zburau prin aer. Nu-mi venea să cred că putea exista o asemenea planetă. De noi s-a apropiat o fiinţă ciudată, de culoare verde, cu ochii mari, strălucitori şi cu antenuţe pe cap. Era un extraterestru. M-a luat de mână şi m-a dus într-un loc unde erau mai multe fiinţe ciudate. Unul dintre ei a sărit în faţa mea, iar eu m-am speriat. Voia doar să mă salute, până la urmă ne-am împrietenit şi chiar ne-am distrat împreună.

A venit timpul pentru plecarea mea înapoi pe Pământ.Noii mei prieteni mi-au dat daruri, care să-mi amintească de lu-mea lor şi am făcut, împreună, fotografii. Când am revenit pe Pământ, mi-am dat seama că am lipsit aproape un an. Toţi prietenii mei erau foarte mândri de mine, chiar şi eu, pentru că nu oricine ajunge pe Lună. După multe interviuri am ajuns în casa mea. Dar, surpriză, pozele noastre nu erau nicăieri, eu eram în pat în pijamale. Deci, totul a fost un vis, ce-i drept, frumos. Le-am povestit prietenilor mei care s-au amuzat teri-bil de aventura mea, din păcate ireală.

Alexandru Duţulescu 11 aniMechel Târgovişte

Comitet redacţional Olga Chmakova

Irina ŞimanCarolina BiguRedactor Şef :Cristian Drilea

Coordonator teritorial :Grigore Farcaşiu

Machetator :Ciprian Stănilă

ISSN 2068-9497Tiraj: 6000 exemplare