nr3(14)-2011 Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 1 philatelicaphilatelica.ro/philatelica14-11.pdfPovestea fricii sau Timpul istoriei nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 1

pagina 12-13 ü

pagina 10-11 ü

pagina 17-19ü

pagina 20-22ü

Top descoperiri românești (III)

Soluții pentru mărci poștale

Concertele din PeșteraRomânești-Timiș

pagina 30-33ü

pagina 42-45ü

Galeria celebritățilorbotoșănene (V)

Evenimente cosmonautice -aniversări 2011

philatelica.roanul iii. nr. 3 (14) - mai-iunie 2011

editor-fondator: Dan n. Dobrescu redactor şef: LászLó KáLLai

Moldova CAP DE BOUR emisiunea a doua 1858

Una din cele trei scrisori cunoscute, obliterată cu șase mărcide 40 parale, care s-a aflat în colecția Fritz Heimbüchler.

Licitația CORINPHILA - lot 167, 3 decembrie 2010 - preț de pornire: 20.000 CHF, preț de adjudecare: 44.200 CHF.

În prezent în colecția Joseph Hackmey.

Născut la 14 iunie 1925 în Someșeni-Cluj,

colecționar din anul 1968,specializat în maximafilie.

Membru de juriu la expoziții internaționale:

EUROMAX ‘74, Remember EUROMAX ‘74,

EXPOMAX Bacău 600. Lucrări de literatură filatelică

în domeniul maximafiliei.

inEDITORIAL

Odată cu apariţia poştei elec-tronice o parte din filatelişti văd vi-itorul poştei clasice, a mărciipoş tale şi al filateliei într-o luminăsumbră. Amatorii acestei viziunisunt adevăraţi bokonişti*. Adepţiisfârşitului filateliei susţin cu o vehe -menţă ieşită din comun sfârşitulunei povestiri care abia a început.

ü

Istoria mișcării filatelice din Româniaü

üpagina 1

coperta 4

Dr. Petru Pitea la 86 de aniIlustrate maxime sau cartoane filatelice? L’émission Paris -

le deuxième tirage (1876)

pagina 6

continuare în pagina 8

Povestea fricii sau Timpul istoriei

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 1

the book on the coverPage written by Florin PATAPIE - RAICU

The U.S. Space Cover Collect-ing Handbook - written by the for-mer Space Unit President, formerExecutive Director of the Ameri-can Topical Association and recip-ient of Gold Medal Space Exhibits,Ray E. Cartier, with the supportfrom other long time collectorsand exhibitors who reviewed thework - is now available.

The author previously wrotePrimary Recovery Ship CoverHand book - the first handbook onPrimary Recovery Ship covers.After discovering how to identifyprivately produced copies of NASA

VIP cards, he authored a mono-graph on all VIP cards. He has writ-ten astrophilatelic articles in mostUS philatelic newspapers and ma -gazines as well as those in at leastsix other countries.

The current book is a guide toassist collectors, exhibitors, judgesand dealers about Astrophilately(Space covers collecting), which isa niche area of philately. It con-tains over 1,100 cover illustra-tions, along with „difficulty of

acquisition” codes, estimated va-lues, listings of events by pro-grams, the APS Manual of Phi -la telic Judging chapter on As-trophilately, the FIP judging regu-lations of GREV and SREV, andguidelines for exhibiting and judg-ing Astrophilately. The estimatedvalues of the listed space coversshould be a major help to collec-tors as well as to dealers.

The space covers are groupedby program. Stratospheric bal-loons, rocket plane covers, precur-sors, manned and unmannedflights, rockets, early covers, lunar,

planetary, commercial rockets, of-ficial cachets, VIP cards, captain’sand crew covers are among theitems covered by this handbook.The autographs are not includedexcept for flown-to-the-Moon andInsurance covers as these weresigned and are bought and soldthat way.

This 200 page spiral boundbook is a standard 8½x11 size. It iswritten for the beginners as wellas for the advanced collectors.Those who may wish to exhibitwill find the tips and re gulationsfor Astrophilately to be very help-ful in raising their award level. The

judges will now have a source ofinformation on American spacecovers which will help them betterunderstand the nuances of spacecover exhibits that make such anexhibit significantly different frommost other types of exhibits. Forinstance, it is the cancel (the post-mark) followed by the cachet thatdetermines the difficulty of acqui-sition. Also 35 fakes and suspectcovers, including 21 of the Riserfakes and some previously uncov-ered Cape Canaveral fakes, alongwith an Apollo 11 USS Hornet fakeare identified and pictured in this

new space cover handbook in asection on fakes with other sus-pect coves in the section of VIPcards.

The book was awarded the Sil-ver medal at NAPEX 2011 phila-telic exhibition.

The black and white handbookis $25.00 plus $4.00 postage in theUS and $18.00 postage for over-seas. A CD of the handbook incolor is available for $12.00 plus$2.00 postage in the US and $3.00for overseas, from:

AstroCover - 2509 Buffalo Dr. - Arlington, TX 76013, USA or

[email protected]

Ray E. Cartier - U.S. Space Cover Collecting Handbook

*) with assistance and verificationfrom Steve Durst, Dennis Dillman,Chuck Vukotich, Robert L. Boyd, TomSteiner and Reuben R. Ramkissoon

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 2

philatelica.ro maximafilie

pagina 1ü

Ilustrate maxime sau cartoane filatelice?

Gândurile de faţă mi-au venit odată cusolicitarea editorului-fondator de a scrieun articol pentru revista philatelica.ro şiprimirea (coincidenţă?) a două ilustratemaxime - IM, emise de Poşta italiană, cuocazia Crăciunului 2010 (Fig. 1-2).

Prima constatare, cele două IM au fostemise de Poşta italiană, deci socotite caoficiale, ceea ce presupune respectarearegulamentelor FIP pentru realizarea deilus trate maxime.

Să analizăm componentele acestor ilus-trate maxime (CP ilustrată, marca poştalăşi obliterarea).

Dimensiunile ilustratelor se încad reazăoarecum în cele admise şi recomandatede FIP (150x105 mm), dar nu şi casuprafaţă ilustrată care trebuie să ocupeminimum 75% din suprafaţa suportului.Ilustrata cu Natale 2010 reprezentând untrenuleţ de jucarie (48,5%) şi cea cuAdoraţia magilor (40%).

Concordanţa de imagine între marcapoştală şi ilustrată este prezentă, dar cuobservația că este obţinută prin reprodu-cerea mărcii poştale pe ilustrată. Reprodu-cerea încă odată pe suprafaţa ilustrată amărcii poştale are un efect contrar celoraşteptate, ignorând regulamentul FIP pen-tru maximafilie. Ilustratele trebuie să segăseasca în comerţ înaintea apariţiei mărciipoştale, sau dacă au fost editate special,atunci să reproducă un document existent.

Unele administraţii poştale, ca deexemplu Anglia, realizează ilustrate ma -xime prin reproducerea în întregime amărcii poştale - Fig. 3 (colindători).

Pentru a eluda acest regulament alteadministraţii poştale realizează IM cu re-producerea mărcii poștale fără dantelură- Fig. 4 (colindători).

Realizarea acestor ilustrate maxime,discordante în raport cu regulamentele,arată o lipsă de colaborare între admi -nistraţiile poştale şi federațiile filateliceafiliate la FIP.

Cele două ilustrate maxime italienedemonstrează marea varietate a subiecte-lor (un trenuleţ de jucărie) care suge reazăobiceiul cadourilor de Crăciun şi ca să nuexiste altă interpretare, deasupra trenu -leţului este scris NATALE; cealaltă ilustratăreprezintă Adoraţia magilor. Problema areimportanţă şi din punct de vedere al consi-derentului de stabilire care este primamarcă poştală cu tematica Crăciunuluiapărută în lume. Unii consideră că

Dr. Petru PITEA

Fig. 1

Fig. 3

Fig. 2

uuu

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 3

philatelica.ro maximafilie

pagina 2ü

marca poștală ca nadiană cu „X-mas” ar fi prima mar că poştală careamin teşte Crăciunul. Alţii însăconsideră că primele marci poştalecu tematica „Crăciun” au fost emisede Ungaria în 1943 (Yv #646-648) -Fig. 5 cu imaginea Adoraţia magilor,anun ţarea păs torilor şi închinarealor în ieslea din Betleem (NaştereaMântuitorului).

Cert este că după cel de-Al II-lea Război Mondial mai toate ţărileemit mărci poştale cu tema Cră -ciunului, aproape anual, subiectulmărcilor fiind foarte variat, şi dacănu ar figura în cataloage că au fostemise de Crăciun, nu am şti undesă le încadrăm (Fig. 6).

Obliterările, ştampilele poştaleale celor două ilustrate maximeitaliene, sunt foarte frumos ilus-trate, reprezentând de fapt celedouă ștampile diferite „prima zi aemisiunii”, 29.10.2010, în inscrip -ționare având ca localitate ROMAEUR şi cuvântul Il Santo Natale.Obliterarea poate fi aplicată ori -unde se gă seşte un oficiu poştal,concor danţa de loc fiind cu sigu -ranţă realizată, având în vedere căNaşterea Mântuitorului (Crăciunul)este o săr bătoare pre zentă pe

toate continentele. Dacă vrem to -tuşi să fim mai exigenţi, reprodu-cerea unei picturi pe marca poștalăcere ca localitatea de pe ştampilăsă concorde eventual cu loculunde se găseşte în muzeu tabloulrespectiv. Ce facem însă cu ilustra-tele maxime cu mărci poş tale cureproduceri de artă, care repre zintăevenimentul Naşterii Mântuitoruluisau obi ce iuri de Cră ciun? În acestecazuri ilustratele maxi me vor fi obli-

terate cu ştam pilea le admi nistra ţii lorpoştale din ţă rilecare au emis măr -cile poş tale, e ve -nimentul fiind săr -bătorit în toatălumea.

Prezenţa uneidate fixe (în cazulilustratelor italie -ne, 29 octombrie2010), trebuie săse încadreze înpe rioada adven-tului - 25 decem-brie, eventual pâ -

nă la Anul Nou. O ştampilă poştalăsimp lă, cu o dată din acest interval,va fi la fel de valoroasă ca şiştampila „prima zi”.

Maximafilia este interesantă şifrumoasă şi dă posibilitatea fila te -liştilor să realizeze IM intere sante,care îşi vor găsi locul în co lecțiilede profil. Exponatele de maxima-filie şi-au câştigat prestigiul în ex -poziţii naţionale şi inter naţionale,contribuind la îmbo găţirea vieţiifilatelice.

Să nu uităm respectarea regu-lamentelor pentru realizarea con -cor danţelor, ca să nu transformămaşa-zisa ilustrată maximă într-uncarton filatelic (suvenir).

Fig. 5

Fig. 6

TOPICAL TIME, vol. 62, nr. 2(366),martie - aprilie 2011, revistă de fi-latelie tematică a Asociației Tema-ticienilor Americani (ATA), în cad rulrubricii de periodice din stră i nă -tate, sub semnătura lui George B.Griffenhagen, este semnalată dinRomânia revista phila telica.ro, fiindprezentat și comentat conți nutulnumărului 5(10)/septembrie-oc-tombrie 2010.

Fig. 4

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 4

philatelica.ro eveniment

ü

Domnule doctor Petru Pitea,foarte mulţi locuitori ai urbei noas-tre, şi nu numai, vă cunosc şiapreciază activitatea dumne -avoastră, desfăşurată pe multipleplanuri. Cine sunteţi de fapt?

M-am născut în data de 14 iunie1925, în satul Someşeni, devenitastăzi parte componentă a mu-nicipiului Cluj-Napoca. Tatăl - Pom-pei Pitea - doctor în drept, avocat,juris tconsult, fiul învă ţăto rului gre -co-catolic din satul Vaidei, jud.Mureş iar mama - Elvira Pitea (n.Demian) - casnică cu studii comer-ciale, fiică de preot ortodox dinSomeşeni.

Familia s-a stabilit din 1924 înoraşul Reghin, judeţul Mureş, undeam urmat grădiniţa şi clasele pri-mare la Şcoala Germană. Re fu giul,după dictatul de la Viena, ne-aobligat să continuăm (mai aveamdoi fraţi) studiul la liceele din Turdaşi Bucureşti (am absolvit liceul„Spiru Haret”). Anul I de Medicinăl-am făcut la Sibiu (unde era re -fugiată Facultatea de Me dicină dinCluj). După revenirea la Cluj, în anul1945, am continuat studiul până în1950, când am absolvit. După ter-minarea facultăţii mi-am exercitatprofesia la Roşia Montană, judeţulAlba (1951) ca medic de întreprin -dere, apoi ca medic secundar la Spi-talul din Aiud (1952), iar din 1952 şipână la pensionare în Clinica chirur -gicală I din Cluj (1990) unde - dupăparcurgerea tuturor gradelor ie-rarhice - am fost declarat (1965)me dic primar chirurg. Du pă pensio -nare şi până în prezent am conti-nuat să lucrez în Poli clinică. Colegiulmedicilor mi-a conferit diploma deexcelenţă în anul 2002. Sunt căsă -torit din anul 1953, am doi copii şitrei nepoţi.

După ştiinta mea, activitateadvs. medicală nu s-a limitat doar înţară!

Este adevărat. În cadrul unuicontract parafat între MinisterulSănătăţii din ţara noastră şi Statul li-

bian, în perioada 1974-1977 am or-ganizat Spitalul din El-Garian (Libia),unde am lucrat ca şef al secţiei dechirurgie.

Ca împătimit şi apreciat colec -ţionar de mărci poştale, cărţi ilus-trate maxime, întreguri poștale, cene puteţi spune?

Păstrez şi acum un album„Schwanenberg“, cu timbre ştam -pilate din toată lumea, fixate cuşarniere, datat 1938. Aveam 13 ani(albumul era în comun cu fratelemeu geamăn, Pavel). Am reluatcolecţionarea timbrelor în anul1952, odată cu venirea mea la Cli-nica Chirurgicală I din Cluj, undeşeful Clinicii, prof. dr. Aurel Nana,colecţiona mărci poştale şi posedacolecţii deosebite. M-am antrenatşi eu în această pasiune interesantă,recreativă pentru o profesie de-osebit de solicitantă şi am reluatcolecţionarea de mărci poştale, dedata aceasta neştam pilate, cu di -ferite tematici. Pe lân gă mărci poş -tale am colec ţionat plicuri prima zişi ilustrate ma xime. În cadrul unuicurs de per fecţionare, ţinut la Bu -cureşti (1958), m-am reîntâlnit cudr. Valeriu Neaga, coleg de an dintimpul studenţiei.

Prietenul meu mi-a suscitat in-teresul pentru maximafilie şi astfelorganizarea grupelor de ma xi ma -filie în judeţe, în 1969, m-a găsitprintre entuziaştii clujeni care auînfiinţat, în cadrul filialei AFR, grupade maximafilie din conducereacăreia îmi face plă cere să-i am-intesc pe regretaţii Fărăianu Ion(preşe- dinte), Cioban ca Teodor(secretar), Fedorovici Teodot (co-mi sar cu expoziţiile).

Ce puteţi spune despre activi-tatea expoziţională?

Activitatea mea expoziţională aînceput odată cu primele expoziţiirepublicane şi naţionale de maxi-mafilie (Braşov 1972, Bo toşani1973, Tg. Mureş 1974). Deaseme-nea, am făcut parte din juriul in -ternaţional, la prima ex poziţie eu -

ropeană de maximafilie EUROMAX‘74, care a avut loc la Bucu reşti,alături de importante per so nalităţiale maximafiliei europene: LuigiMorera, Virgil Moroianu, Jean Al-truy, Jerzy Ba kow ski, Tănase Danil-iuc, Francois Rai nier, István Székely,Henri Dubois, Jose Esra, Ioan Sahin-ian şi Joseph Wolff. Au participat înComitetul de Onoare şi au expus:George Az zis, Gonzague de la Ferté,Georges Naudet (Franța), AntónioFurtado (Portugalia), Alexandre Ko-topoulis (Grecia) şi André Sanders(Belgia).

În perioada 1974-1977, aflân du-mă în Libia, am realizat o serie deilustrate maxime, această ramurănouă a filateliei fiind total necu -noscută în Libia acelor ani.

După întoarcere am continuatactivitatea expoziţională şi cea dejurizare de la un capăt la altul alţării: Iaşi, Botoşani, Suceava, Bu cu -reşti, Constanţa, Braşov, Si biu, Ti -mişoara, etc. Cu mărcile şi ilus -tratele maxime realizate în Libia amorganizat un exponat şi o dia po-ramă pe care am prezentat-o laexpoziţiile de la Botoşani, Cons tan-ţa şi Cluj.

Am ţinut cursuri de maximafiliepentru membrii A.F. Cluj şi pentrutineretul înscris în gruparea Pro-filatelia, o parte dintre aceştia ur-mând pregătirea ne cesară pentru aputea exercita misiunea de membriai juriilor.

Activitatea aceasta s-a comple-tat în mod constant cu o serie dearticole şi lucrări publicate, din rân-dul cărora exemplific: Compendiude maximafilie, RISOPRINT, Cluj-Na poca 2002, 136 pag.; 80 de anide activitate filatelică orga nizatăla Cluj, MEDIAMIRA, Cluj-Napoca2002 (în colaborare); Ma xi mafiliaclujeană în date și do cumente,Cluj-Napoca 2009, 192 pag. (în co-laborare cu Ioan Constantinescu şiVictor Surdu).

Care sunt cele mai importanteexponate de maximafilie realizate?

Mă bucur ca aţi adus în discuţieaceastă latură a ac tivităţii mele,deoarece fiecare exponat realizat şiprezentat la diverse manifestări mi-a adus o serie de satisfacţii

Un filatelist de onoare

uuupagina 3

Interviu cu dr. Petru Pitea consemnat de Ioan CONSTANTINESCU -președinte de onoare al Asociației Filateliștilor din Cluj

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 5

philatelica.roeveniment

şi împliniri. Fie că vorbim despreTurnuri (în di ferite variante: de ce -tăţi, castele, catedrale, biserici de-alungul secolelor şi în prezent intitu-lat Porţi şi Turnuri) - exponat în per -ma nenţă modificat şi îm bu nătăţit,până la medalie de Vermeil Mare(2010), fie că vorbim despre Itine-rar turistic francez, Femeia în maxi-mafilie, Călătorie prin țările so cia-liste, Frumos este plaiul ro mânescsau LIBIA (realizări personale).

Se cuvine să completez tabloulacesta cu participarea mea la cele12 expoziţii internaţionale, 11 ex -poziţii naţionale sau republicane şipeste 20 de expoziţii in terju deţeneşi locale: 1974 - Ex poziţia euro -peană de Maximafilie (Bucu reşti);1977 - Trilaterala de maxima filie Ro -mânia-Luxemburg-Belgia (Cons -tanţa); 1979 - Ex po ziţia ora şelorînfrăţite Cluj-Köln; 1983 - Ex poziţia

România-Unga ria (Bacău); 1985 -Ex po ziţia Unga ria-România (Bu -dapesta); 1986 - BALCANMAX (Bra -şov); 1987 - Expoziţia bila teralăSi biu - Potsdam; 1989 - Ex poziţia„Bilaterala DDR-Ru mänien” (Ber lin)- Expo ziţia „125 ani Crucea Ro şieRo mâ nă” (Cluj-Na poca); EFIRO2004, „Remember Euromax ‘74”(Bu cureşti); 2008 - Expomax Bacău600 (Bacău).

De asemenea, am adunat pes te40 de prezenţe în jurii de expo ziţii,din care menţionez: Euromax 1974,Bilaterala oraşelor înfrăţite Cluj-Na -poca-Köln, 1979; Trilate ra la Ro mâ -nia-Belgia-Luxemburg; BilateralaSi biu-Potsdam (Sibiu 1987); Stu-dentfila’88 (Cluj-Napoca 1988); Bi-laterala România-Israel (Cluj-Na -poca 2000); Expomax Bacău 600(Bacău 2008).

Activitatea mea a fost recu -

noscută şi apreciată în timp, faptilustrat şi de următoarele distincţiiobţinute: 1983 - Insigna de ono are,clasa argint, AFR RSR, Bucu reşti,1988 - Insigna de ono are, cla sa aur,AFR RSR, Bucureşti, 1988 - Certifi-cat de atestare, juriu III, II, I, Maxi-mafilie şi Filatelie te ma tică, 1990 -Membru fondator al SRFTM, 1992- Membru de onoare al SRFTM,1999 - Filatelist de ono are, 2002 -Filatelist al anului, 2007 - membrufondator al So cietății Române deMaximafilie „Dr. Valeriu Neaga”,membru de onoare.

Lucrarea d-lui Corneliu Beda,apărută la tipografia Stephanusdin Bucureşti, 164 pagini și 221ilustrații, reprezintă o carte aş-teptată de mai mulţi ani de zilede către toţi colecţionarii subiec-tului Eminescu.

Corneliu Beda a realizat acestfrumos şi important catalog du -pă o activitate de colecţionare şicercetare de 20 ani de zile. Înacest scop autorul a cercetatpeste 650 de ilustrate realizatede Leonard Salmen la opera luiMihai Eminescu. Leonard Sal-men a ilustrat 99 dintre poeziilelui Mihai Eminescu în peste 200de imagini diferite cu care s-aurealizat mii de ilustrate circulateîn perioada 1901-1940.

Cărţile poştale ilustrate deLeonard Salmen, cu imaginile in-spirate din poeziile lui Mihai Emi-nescu, sunt clasificate în trei maricategorii:

1. C.P.I. tip UPU, fără numărde editor, numerotate de la I la

XVII, cu un total de 156 ilustrate;2. C.P.I. editate de Şaraga, cu

numerele XIX-XX, cu două mo-dele - cu şi fără număr la hotel;din acestea există 106 ilustrate;

3. C.P.I. editate de LibrăriaSocec, numerotate între XXI-XXXIX, cu 369 ilustrate; din aces-tea 106 sunt cu numere de la109 la 215.

Ilustratele sunt redate color înCatalog, în mărimea reală şi cuinformaţii despre imagine, edi-tor, dacă au circulat sau nu şi cumesajele ce le poartă pe verso.

Găsim în acest catalog primailustrată maximă realizată cuEminescu, în anul 1939, cu mar -ca poștală de 5 bani din 1939 - oilustrată realizată de Ed. R.O.David&M. Şaraga cu ştampiladin 15.06 1939.

Prin editarea acestui catalogautorul îl aduce în atenţia publi-cului pe Leonard Salmen, acest„artist plastic lăsat din păcate înuitare de confraţi şi autorităţiletimpului… dar, din fericire, pre-

zent prin creaţia sa în ilustrateleeditate timp de trei decenii şi re-considerat în ultimii 20 de ani decolecţionari, expozanţi, publiciştişi cercetători ai cărţilor poştaleromâneşti”.

Catalogul este un preţios in-strument de lucru pentru toţi co-lecţionarii subiectului Eminescu.Îl felicităm călduros pe dl. Corne-liu Beda pentru munca depusă şisperăm că va continua să nepună la dispoziţie şi alte lucrăriinteresante despre Eminescu!

ing. Nicolae IOSUB

Leonard Salmen ilustrator al operei poetice a lui Eminescu, album-catalog de cărți poștale ilustrate

pagina 4 ü

MEDIFILA, nr. 67 (1/2011), bu-letin informativ trimestrial alGrupării de filatelie tematicăCrucea Roșie - Medicină, a rea-părut după 4 ani. Editor Dr. Dan Dumitrașcu([email protected]).

cd

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 6


Aflată la a 3-a ediție, expozițianațională de literatură filatelică cuparticipare internațională - LIBRA-FILA 2011 s-a desfășurat la Cluj -Napoca în perioada 6-12 mai 2011.Au participat 42 de exponate, pre-zentate de expozanți din România,Africa de Sud, Brazilia, R. P. Chi-neză, Germania, Republica Mol-dova, Slovenia, SUA, Suedia.

Prima surpriză a fost că juriul(dl. președinte de onoare al FFR,domnii prof. univ. dr. Dan Dumit -rașcu, Mircea Mureșan, Iuliu Szila-gyi, Iulian Cherata, Sorin Coșo vean- secretar) era condus de un con-damnat penal pentru fapta de în -șelăciune în legătură cu filatelia.

Juriul a acordat următoarelemedalii:

Aur - Călin MARINESCU, ȘtefanVÎRTACI - Timbrele fiscale folosite înserviciul poștal român 1872 - 1915,Palimsest, București, 2010 (Vermeil- INDIPEX 2011, Vermeil Mare -HUNFILA 2011); dr. Mircea DRA-GOTEANU - Istoria poștelor localetransilvane (ediția a 2-a), AlmaMater, Cluj - Napoca 2008 (Aur -HUNFILA 2009 și LIBRAFILA 2009,Vermeil Mare - EFIRO 2008).

Vermeil Mare - Constantin CIO-BANU, Maria GODOROZEA - Re-trospectivă poștal - filatelică Basa -rabia. Istoria poștelor 1858 - 1917,vol. 2, Promarcos, Chișinău; Con-stantin CIOBANU, Maria GODORO-ZEA - Retrospectivă poștal - fila -

telică română în Basarabia (1918-1940, 1941-1944), vol. 3, Promar-cos, Chișinău; dr. Fritz BAUM-GARDT - Dem atom auf der spur,Borgsdorf; dr. Fritz BAUMGARDT -Das periodensystem der elemente,Borgsdorf; Igor PIRC - Proceedingsof the international symposium, Fi-latelisticna Zveza Slovenje; TironFlorin MARTIN, Dan Traian ȚOLDAN- Istoria poștei în Direcția RegionalăTimișoara, Eurostampa, Timișoara2009; Daniel MARCU - Emisiuni fi-latelice din exilul românesc 1953-1997, Roman (Argint Mare -HUNFILA 2011).

Vermeil - cinci lucrări, dintrecare: Wobbe VEGTER - Thematicexhibiting, GDB Promotions 2010(Vermeil - JOBURG 2010), revistaAr deal, Banat, Bucovina (care și-aîncetat apariția); Argint Mare - 9 lu-crări, dintre care revistele: Magazinde filatelie, cartofilie și numisma-tică, Filatelistul Feroviar, philate -lica.ro; Argint - opt lucrări; Bronz -Argint - şapte lucrări; Bronz - trei lu-crări; diplomă de participare - oluc rare.

A doua surpriză a fost subeva-luarea exponatului Thematic exhi-biting, căruia - urmare a celor 80 depuncte obținute la o expoziție FIAPsub patronaj FIP - i se cuvenea aicio medalie de Vermeil Mare, dar cesă faci când președintele juriului nuservește engleza!?

A treia surpriză a fost saltul ne-justificat de două clase pentru dl.Daniel Marcu, având în vedere că

în lucrarea sa este vorba de emi-siuni de viniete (a se vedea Cristian- Andrei Scăiceanu - Istoria mișcăriifilatelice din România, Editura Os -car Print, București 2011, p. 502).

Nu a fost o surpriză să consta-tăm că din nou președintele deono are a viciat scara valorilor, dis-tribuind bombonele celor cuminți.

Mai pot fi făcute și alte comen-tarii, unele dintre ele putând apar -ține cititorilor revistei după citireaatentă a prezentei cronici.

Amintim dlui președinte al ju-riului că punctajul atribuibil unuiexponat este același, indiferent derangul expoziției, diferența fiinddată de nivelul de la care se atri-buie fiecare medalie. Astfel, la nivelFIP/FEPA/FIAP o medalie de Aur seacordă pentru minim 90 de puncte,în timp ce aceeași medalie se atri-buie la o expoziție națională pentruun minim de 85 puncte. Ca atare,cu 73 puncte poți obține la o ex -poziție națională o medalie de Ar-gint Mare și în niciun caz una deVermeil Mare.

Apelând la un personaj com-promis, organizatorii au amanetatsine die această inițiativă lăuda-bilă. Probabil că mulți dintrepartici panții din țară și din străină-tate nu vor mai fi prezenți la ur-mătoarea ediție.

Până când vom mai tolera canumai în România un condamnatpenal definitiv pentru fapta deînșelăciune în legătură cu filateliasă pronunțe verdicte irevocabile?

Dan N. DOBRESCU, AIJP

Un condamnat penal pronunță verdicte Expoziția de literatură filatelică - LIBRAFILA 2011

Revista presei

F ILATELISTUL FEROVIAR, nr. 63 (2), mai 2011, bu-letin informativ al Asociației Filateliștilor Fero-

viari din România - AFFR. Din sumar: Când a fostinaugurată linia Oravița - Berzovia? - revenire (ing.Gabriel Mărgineanu), Atelierele C.F.R. Grivița -București (ing. G. Mărgineanu), Poșta PrincipatuluiMoldova în perioada 1776-1800 (II) (Aurel Maxim),Amprenta în tuș a casei Menzilurilor din anul 1834(A. Maxim), Modele de impresiuni aprobate de C.N.Poșta Română, nerespectate în practică (ing. MirceaPătrăș coiu), Francatura mecanică din perioada „ne-oficială” (experimentală 1897-1920) (ing. M.Pătrășcoiu), Un record feroviar în sudul Australiei

(prof. Helmut Kulhanek), Expoziția de trenulețe dingara Sinaia (ing. Marius Mihăiță), Ordine, medalii,distincții, însemne (A. Maxim), Carte poștală militarădin primul război mondial - model mai puțin cunos-cut (A. Maxim), Linia de cale ferată Deli Vasut (D.V.)(ing. Tiberiu Lőrincz), Ilustrarea unor locomotivecare au circulat pe linia D.V. (ing. G. Mărgineanu),realizări filatelice și cartofile. Un material critic, sem-nat de dl. ing. G. Mărgineanu - președinte AFFR, pre-zintă in formații despre expoziția LIBRAFILA 2011,apreciind că expoziția nu poate fi considerată oreușită. Concluzia autorului privind expoziția - Amrămas dezamăgiți! (dnd)

pagina 5 ü

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 7

philatelica.ro filatelie traditionala

^

,

Prima și a doua emisiune a Prin-cipatului Moldovei au fost impri-mate cu fiecare marcă tipărită înparte, realizându-se coala cu res-pectiv cele 32 de mărci poștale pepatru rânduri de opt piese. Astăzise mai află încă patru clișee origi-nale din emisiunea a doua de 5, 40și 80 PARALE (în plus un clișeu dintr-o valoare neutilizată de 10 PARALE1)) în colecția Muzeului Național Fi-latelic din București.

Valerian Tebeica2) citează la pag.55 o scrisoare oficială a ATELIEITIMBRULUI, aflată în arhiva poștei(PDM 1015/1858), în care se men -ționează următoarele: „În acelașitimp eu rambursez onor Ministruluipatru clișee ce mi-au fost trans-mise” (patru matrițe de oțel ale pri-mei emisiuni Moldova de 27, 54, 81și 108 PARALE).

Referitor la cea de-a doua emi-siune ce altceva trebuie să știm?Deja ne-a uimit pe unii din Româniaafirmația că s-ar fi tipărit o a douaemisiune Moldova cu cel puțin do -uă clișee. În schimb, după științamea, nu se găsește niciun fel de do-vadă. Natural, ar fi fost avantajos -la un necesar mai mare de mărcipoștale - să se lucreze cu mai multeclișee. Totuși, fabricarea unei astfelde matrițe pentru tipar manual erao afacere care necesita mult timp șiera foarte costisitoare. În afară deaceas ta, acțiunea necesita o ma -șină de tipărit manuală suplimen-tară pentru alte clișee.

La o licitație a casei CORINPHI -LA3) din Zürich a fost o discuție in-teresantă asupra tiparului celeide-a doua emisiuni Moldova. Oca-zia o fost oferită de blocul de 4mărci neobliterate de 40 PARALE al-bastru pe hârtie albă, din primul și

al doilea rând al colii originale, pre-cum și de tête-bêche-ul din mijloculcolii 4) (Fig. 1).

Ambele mărci de deasupra dinblocul de patru au în dreapta jos, laal doilea R din SCRISOREI, o spăr-tură clară în cadru; ambele mărcidin partea de jos a blocului au încolțul din stânga sus o pată de cu-loare albastră închisă de interiorulcolțului rotunjit de la margineaconturului.

Perechea tête-bêche de 40 PA-RALE din al doilea și al treilea rânddin mijloc prezintă atât în partea desus a perechii, cât și în partea dejos a ei, o pată de culoare înainteanumărului 40 și doar aici este pre-zentă la ambele mărci în interiorul

colțului rotunjit. Al doilea R dinSCRISOREI este - în mare măsură -la fel.

Din această clară și evidentă de-osebire 4), 6) - Fig. 2, în catalogul lici -ta ției 3) s-a notat că este vorba dedouă clișee diferite. Pentru clarifi-care eu am cumpărat ambele piese.

Pata de culoare este cu sigu -ranță rezultatul tiparului prost, ne-fiind permanentă pe durata ti pa -rului. Pentru o parte a colii din Fig.2, spărtura din cadru în dreptulcelui de-al doilea R în SCRISOREIeste dependentă de o mică pro-blemă de culoare, de vâscozitateacernelii. De asemenea, hârtia poatejuca un rol alături de aceasta.Uneori spărtura se închide cu totulîn cadru, uneori rămâne

pagina 6 ü

Fritz HEIMBÜCHLER, FRPSL, RDP

*) Text prescurtat al articolului Grun-dsätzliches zum Druck der 2. Moldau- Ausgabe 1858 - Gab es ein zweitesKlischee der 40 Parale? publicat în re-vista DER RUMÄNIENSAMMLER nr.143/noiembrie 2010, p. 6-8. Tradu-cere, cu acordul autorului, din limbagermană: Prof. univ. Sergiu Iliescu.

Moldova CAP DE BOUR emisiunea a doua 1858A existat un al doilea clișeu pentru 40 PARALE?*)

1) A se vedea adresa de website http://www.muzeulfilatelic.ro/index.php?p=photo_detail&id=22) Tebeica, Valerian - Primele mărci poștale românești 1858 - 1865, Editura Me-ridiane, București, 19623) 152 Corinphila Stamp Auction - Classic Romania, The „Cornelia” collection(part 2), 7 December 2007. A se vedea și la adresa de website http://www.phi-latelica.ro/Romania_1858-1872.pdf 4) Idem, lot 7033, pag. 115) 149 Corinphila Stamp Auction - Classic Romania, The „Cornelia” collection,23 February 2007 6) Idem, lot 5017, pag. 3

Fig. 1

uuu

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 8


^

,

uuu

pagina 7 ü

Fig. 2

Fig. 3

http://philatelica.ro

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 9


complet deschisă, adesea spărturaeste ușor realizată ca un pod, darrecunoscută cu o lupă (Fig. 3).

Compararea a numeroase mărcipoștale de 40 PARALE pe anterioarahârtie albastră (Fig. 4)7), 8) nu ne ara -tă nicio spărtură în cadru și cu greuse evidențiază o pată de culo a re.Aici mai este de muncit cu grijă.

Încă nu se poate concluzionaasupra folosirii a două clișee.

7) 167 Corinphila Stamp Auction - Classic Ro-mania, The „Moldau” grand prix internationalcollection (part 1), 3 December 2010. A sevedea și la adresa de website http://www.phi-latelica.ro /Romania_7001-7124.pdf8) Idem, lot 7038, pag. 20

Fig. 4

^

,

Fritz Heimbüchler. Membru fondator al Gru-pului de Studii ARGE Rumänien (1969). Pre-şedinte şi redactor din 1972 până în prezent.A publicat sute de articole în Buletinul DerRumäniensammler. Medalii: Aur Mare, atâtpentru exponate cât și pentru literatură fila-telică. Funcţii filatelice: expert federal BPP(1974), expert AIEP (1984), membru al RoyalPhilatelic Society Londra. Titluri onorifice:Roll of Distinguished Philatelists 2001. Con-tact: [email protected]

EDIPOST cod 156/99

cd

Cu mare probabilitate, istoriamărcii poştale şi a filateliei nu va fiun capitol aparte în istoria uni -versală. Este o istorie „mică” lasca ra istoriei omenirii. Chiar dacămarca poştală a constituit o notăspecifică a perioadei comunicării,aceasta nu a influenţat în aşa mă -sură cursul vieţii încât să aparăîntr-un manual de istorie peste omie de ani.

Mărcile poştale vor mai fi edi-tate mult timp de aici încolo. Elenu vor pierde importanţa în eco -nomia modernă. Dar mai au un rolesenţial în comunicarea interu -mană - rolul de instrument de pro -pagandă. Mesajele sublimaletrans mise prin marca poştală suntprea profunde ca o societate mo -dernă să renunţe la un instrumentde reclamă ieftină şi eficientă.

În urmă cu aproape un secol,

odată cu apariţia francaturilor me -canice s-a mai vorbit despre sfâr -şitul mărcii poştale. Dar, iată,pe ti cul de hârtie gumată şi zim -ţată a rezistat acestui „atac” altehnologiei moderne.

Cât despre sfârşitul filateliei...Nici nu-l pot imagina. Chiar dacăse va renunţa la emiterea mărcilorpoştale, acestea tot vor dăinui su -te sau poate mii de ani. Iar câttimp ele vor exista se vor găsi şi„nebuni” care să le colecţioneze.Instinctul de culegător nu s-a stinsdin oameni nici după ce au trecutmii de ani de la renunţarea la so -cietăţile de vânători-culegători.

Şi în final pentru prie tenii meibokonişti vreau să le spun că istoriaeste o povestire, o con strucție aunei imagini a trecutului făcută de

oameni care în cearcă să descrie, săexplice sau să facă perceptibile tim-purile care s-au scurs. Indiferent deepoci sau de metode și oricare ar fiscopul subiacent al muncii istoricu-lui, istoria este întotdeauna o cons -trucție umană, înscrisă în epoca încare este scrisă. Spre deosebire depo vestirea ficțională, specia de po -vestire nu mită istorie nu este con -struită prin intuiție intelec tu a lă, cipor nind de la surse: docu mentescri se, istorie orală, o bi e c te etc.Prin interpre tarea tota lității aces-tor sur se, istoria își propune să re -con stituie di ver sele fa țe te aletrecutului.**

Acest enunţ se referă în par -ticu lar şi la istoria mărcii poştale şila istoria filateliei.

Dixit!

urmare de pe coperta 1

inEDITORIAL

* Bokono-nismul este o religie fictivă al poporului republicii bananiere SanLorenzo, inventată de Kurt Vonnegut în romanul său Leagănul pisicii. Chintesenţacrezului inventat de Vonnegut este definit astfel: Noi, bokononiştii, credem călumea este organizată în echipe care îndeplinesc Voia Domnului fără să des -copere vreodată ce fac.** Definiţia istoriei în Wikipedia - Enciclopedia liberăpagina 8ü

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 10

philatelica.ro licitatie

pagina 9ü

,

A 17-a licitație Christoph Gärtner GmbH & Co. KG,7 - 12 martie 2011

Scrisoare recomandată BUCURESCI 20 SEP 81,francatură mixtă.

Etichetă germană de scrisoare recomandatăOSWIECIM - BRESLAU.

Tranzit: NEW YORK OCT 8 1881, Redirecționat (obliterare rotundă

FORWARDED) la KANSAS CITY. Preț de pornire: 1.500 €,

preț de adjudecare: 3.400 €(colecția Emanoil Săvoiu)

Scrisoare recomandată, plecare: PLOESCI 20 MAR 1905,

sosire: CONSTANTINOPLE, ștampilă desosire a poștei austriece. Preț de pornire: 350 €,

preț de adjudecare: 315 €(colecția Emanoil Săvoiu)

uuu

Carte poștală 1878, 5 BANI albastru. Cea mai mare formațiune de opt cărți

poștale cunoscute.Preț de pornire: 150 €,

preț de adjudecare: 1.100 €(colecția Emanoil Săvoiu)

uuu

uuu

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 11

philatelica.ro filatelie tematica

Top descoperiri româneşti (III)Vagonetul de la Brad

Ca filatelist colecționar al temei ge-nerale Istoria științei am fost, desigur,interesat în a căuta informații cât maicomplete asupra subiectelor tratate pecele 4 mărci poștale emise în anul 2010de Poșta Română în cadrul seriei inti-tulate România - Premiere Mondiale I,prima din ciclul cu acelaşi titlu dedicatpromovării valorilor româneşti la nivelinternaţional. Pentru două dintre des-coperirile ilustrate pe respectivele tim-bre, la solicitarea editorului-fondator, am scrisprimele episoade ale acestui nou serial al revistei,unul dintre ele fiind solicitat spre publicare și în Sta-tele Unite, într-o revistă filatelică 1) dedicată tematiciiștiințifice. Pentru subiectul timbrului din serie cu va-loarea nominală de 3 lei, ilustrat cu vagonetul dinlemn descoperit la exploatarea minieră de la Brad(Fig. 1), informațiile pe care le aveam erau limitate,ținând cont de vechimea invenției și de anonimatulautorului ei. Căutarile insistente pentru informarem-au condus, în final, la scrierea unui nou episod alacestui serial.

Un meșteșug larg răspândit pe teritoriul actual alRomâniei, menționat în istoria Daciei preromane, a fostacela al prelucrării lemnului - o bogăție naturală tradi-țională a țării noastre. Meșterii transilvani, printre carese numără cei din zona Hunedoarei ori din zonaMaramureșului, sunt apreciați și în zilele noastre pen-tru diversitatea obiectelor pe care le confecționeazădin lemn. În mod firesc, un mijloc de transport econo-mic al minereului aurifer din adâncurile galeriilor de laBrad, Roșia Montană sau Baia Mare nu putea ficonfecționat decât din lemn - o materie primă la înde-mâna unor mineri inventivi.

Vagonetele de la Brad, confecționate în întregimedin lemn (Fig. 2, ștampilă publicitară manuală, Brad2775, 15.12.1987), prezentau particularitatea de a fiprevăzute cu roți masive din lemn care - pentru ghidarede-a lungul șinelor - aveau șanțuri de rulare. Pentruschimbare direcției se utilizau macazuri din lemn cuschimbător de cale (un dispozitiv de tipul ac și inimă).Vagonetele și macazurile din lemn - de concepție ori-ginală - demonstrează ingeniozitatea meșterilor ano-nimi ai tehnicii populare românești. Vagonetul

As a stamp collector interested in the generaltheme History of Science, I was certainly interested inseeking more complete information on the subjectstreated on the four stamps issued in 2010 by the Ro-manian Post in the series entitled Romania - WorldPremiere I, the first in the cycle with the same title, de-dicated to promote the Romanian values internatio-nally. For two of the discoveries depicted on thesestamps, at the request of the publisher-founder, Iwrote the first episodes of this new series of our ma-gazine, one of which was requested for publication inthe United States, in a philatelic magazine 1) devotedto scientific topics. For the stamp subject in this issuewith a nominal value of 3 lei, illustrated with the woo-den mine cart found at the mining from Brad (Fig. 1),we had limited information, given the age of this in-vention and the anonymity of its author. Persistentsearches to get information finally led me to write anew chapter of this series.

A widespread craft on the today's Romanian terri-tory, mentioned in the pre-Roman history of Dacia,was that of wood processing - a traditional naturalwealth of our country. Transylvanian craftsmen, inclu-ding those from Hunedoara or Maramureș areas, arealso highly valued today for their diversity of objectsmade of wood. Naturally, an economic mean for thegold ore transportation from the galleries' depths ofBrad, Roșia Montană or Baia Mare could be made onlyof wood - a staple of the reach of inventive miners.

The mine cart from Brad, made entirely of wood(Fig. 2, advertising hand stamp, Brad 2775,15.12.1987) had the particularity to be fitted with bulkwooden wheels which - for steering along the tracks -had grooves running. To change the direction, woodenswitches with turnouts were used (a needle and hearttype device). The wooden mine carts and switches -of original design - demonstrate anonymous artisansingenuity of Romanian folk technique. In the historyof technology, the Brad mine cart is considered the ol-dest vehicle moved on rails (accordingly to the specia-list's studies it dates back in the fourteenth century).The introduction of wooden rails for the undergroundtransport in the Hartz mountains mine galleries and inthe region of Nuremberg (Germany) is documentedonly around the year 1550.

Florin PATAPIE - RAICU

^

Top Romanian discoveries (III)Wooden mine cart from Brad

uuu

pagina 10ü

Fig. 1

Fig. 2uuu

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 12

philatelica.ro thematic philately

de la Brad este considerat cel mai vechi vehicul mișcatpe șine din istoria tehnicii (studiile specialiștilor îl da-tează în secolul XIV). Introducerea șinelor din lemn pen-tru transportul subteran în galeriile minelor din munțiiHartz și din regiunea Nürnberg (Germania) este ates-tată documentar abia în jurul anului 1550.

În inventarul din 10 ianuarie 1556 al minelor Cămăriidin Baia Mare este menționată existența unor vagoneteminiere care rulau probabil tot pe șine din lemn.

Un exemplar original al vagonetului transilvan - cuun ecartament de 480 mm (Fig. 3, România, plic întregpoștal Cod 043/97) și provenind de la minele de aur„Ruda 12 Apostoli” din Brad - se află expus din anul1930 la Muzeul Comunicațiilor din Berlin (Museum fürKommunikation Berlin) și constituie una din piesele derezistență ale acestui celebru muzeu (Fig. 4, Germania,Mi #2276).

În anul 1967, în cadrul Muzeului Tehnicii Populare(în prezent Muzeul Civilizației Populare Tradiționale) dinSibiu a fost realizată - dupa modelul și releveul unei ga-lerii din Roșia Montană - o galerie de mină pentru mi-nereu aurifer în care se poate vedea - reconstruit - și unasemenea vagonet. În două muzee din București - Mu-zeul Căilor Ferate și Muzeul Tehnic „Profesor DimitrieLeonida” - sunt expuse modele la scară redusă ale va-gonetului și macazului din lemn. Acest tip de vagonet afost utilizat în minele transilvane până la începutul se-colului XX.

Am descoperit imaginea sa (Fig. 5) pe manșeta uneicolițe din exotica Guyana (Mi #B34, o emisiune datată1988 și pusă în circulație la 5 ianuarie 1989).

Mineritul în zona Brad este atestat documentardin anul 21 î.Hr. Aurul extras din minele de aici aajuns în piramidele Egiptului, la Roma, în ImperiulAustro-Ungar, dar și în Uniunea Sovietică. Ultimulgram de aur a fost extras de la Brad în anul 2006, daraceasta nu pentru că nu ar mai exista (cu toate că afost extras timp de 2000 de ani), ci datorită faptuluică guvernele de după Revoluția română din 1989 aufăcut tot posibilul să închidă minele din zonă și săcontribuie - direct sau indirect - la devastarea lor.Oprirea ex plo - atării aurului de aici s-a mai întâmplatîn toți acești mii de ani doar o singură dată - la vre-mea unei alte frământări a istoriei și doar pentru trei

luni - în timpul Re -vo lu ției de la 1848.

On January 10th, 1556 in the mine’s inventory ofState's Pantry mines from Baia Mare the existence ofmine carts is mentioned, probably also ran on woodenrails. Since 1930, an original copy of the Transylvaniancart - having a gauge of 480 mm (Fig. 3, Romania, pos-tal stationery envelope Code 043/97) - originated fromthe gold mines „Ruda 12 Apostles” from Brad - is ex-hibited at The Communications Museum in Berlin(Museum für Kommunikation Berlin) and it representsone of the pieces of interest in this famous museum(Fig. 4, Germany, Mi # 2276).

In 1967, at The Museum of Folk Technology (nowThe „ASTRA” Museum of the Traditional Folk Civiliza-tion) in Sibiu was completed - after the model and thesurvey of galleries in Roșia Montană - a mine galleryfor gold ore, where such a mine cart - rebuilt - can beseen. In two Bucharest museums - The Railway Mu-seum and The Technical Museum „Professor DimitrieLeonida” - are exposed scale models of the woodencart and switch. This type of cart was used in theTransylvanian mines until the early twentieth century.

I’ve found its image (Fig. 5) on the margin of a sou-venir sheet of one from the exotic Guyana (Mi #B34,printed in 1988 and issued on January 5th, 1989).

Brad mining area is attested since the year 21 B.C.The gold extracted here reached the pyramids of Egypt,the ancient Rome, the Austro-Hungarian Empire andalso the Soviet Union. The last but not the least gramof gold was extracted here in 2006, but not becausethere would not be more (although it was extracted for2,000 years), but because the governments after theRomanian Revolution of 1989 have done everythingpossible to close the mines in the area and to contribute- directly or indirectly - to their devastation. The stop-ping of the gold exploitation has happened here - du-ring all these thousands of years - only once, at the time

of another troubled history event andonly for three months - during the Revo-lution of 1848.

Fig. 4

1) Aurel Persu: Inventor of the Automobilewith Aerodynamic Profile, Florin Patapie-Raicu, Philatelia Chimica et Physica, Vol.33, No. 1 - Winter 2011, pages 30 - 37

üpagina 11

Fig. 5

Fig. 3

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 13

philatelica.ro philatelie traditionnelle

L’émission Paris - le deuxième tirage (1876)

Au cours de l’année 1875 l’AdministrationPostale Roumaine a constaté l’existence d’unstock réduit pour les valeurs faciales de 1½bani, 10 bani et 25 bani. Suite à cette situa-tion par la lettre no. 353 du 6 Décembre1875, l’Agent diplomatique de Roumanie àParis a demandé à Monsieur A. Hulot deconfectionner un tirage supplémentaire,ainsi: un million de la dénomination de 1½bani, un million et demi de la dénominationde 10 bani, un demi-million de la dénomina-tion de 25 bani (Fig. 1). En réalité la date fig-urant sur la copie est le 6 Décembre 1876,mais il y a erreur manifeste, car elle n’auraitaucun sens, c’est 1875 qu’il faut lire, commele prouve la lettre de Hulot du 4 Février 1876([2] - page 37).

Suite à cette demande, A. Hulot a livré etl’Agent diplomatique de Roumanie à Paris aaccusé la réception (8 Juillet 1876, [2] - pages60 et 61) des quantités précisées dans letableau 1 ([2] - page 63), conduisant à untirage total indiqué dans le tableau 2 [9].

Quoique Dr. P. Bouvet a signalé ce tiragedans l’année 1948, en ce qui concerne lesphilatélistes roumains [5], [7], [8], soit ilsn’ont pas connu cet article [9], soit ils ont ig-noré cette information.

Le papier. Le papier est simple, sans fili-grane, ayant une épaisseur de 65 microns,avec des petites variations. Dans[5], suite aux documents inclusdans les volumes [1], [2] et [3], estprécisé que le papier a été fournipar la maison „EtablissementsLacroix Frères”, Angoulême -Fran ce. Pour la valeur faciale de10 bani on a utilisé un papierblanc, mais pour les autres va -leurs faciales - un papier légère-ment coloré [4].

Dentelé. Dentelé en écrin14:13½.

Dénomination 25 bani, letirage orange - rougeâtre.

ing. Emanoil SĂVOIU

No. 353Paris, le 6 Décembre 1875

MonsieurEn réponse à vos diverses communications ver-

bales relativement à la confection de nos timbres-poste j’ai l’honneur de vous faire savoir que M. leMinistre des finances de Roumanie vient de medonner avis qu’il aurait besoin pour l’annéeprochaine de la quantité suivante de timbres-postesemblables à ceux que vous avez déjà confec-tionnes:

1.Un million de la dénomination de 1½ bani;2.Un million et demi de la dénomination de 10

bani;3.Un demi-million de la dénomination de 25

bani;Veuillez donc me faire savoir à quelles conditions

et dans quel délai il vous serait possible de nousfourniers ces timbres.

En ce qui concerne le meuble spécial destiné àrecevoir le matériel que vous avez à nous, je vousserais très obligé, si vous pouviez me faire savoirpar la même occasion, à quel prix il pourrait revenir.

Veuillez agréer …CALLIMACHI-CATARGI

Monsieur Hulot, Directeur de la fabrication destimbres poste, Hôtel des Monnaies

Fig. 1

Feuilles Bonnes Rebutées Total

1½ bani 3.334 23 3.357

10 bani 5.000 25 5.025

25 bani 1.667 27 1.694

Tableau 1

Valeur

facialeTirage

1872 [7], [8]Tirage 1876

supplémentaire TirageTotal

1½ bani 3.703.000 1.000.200 4.703.200

10 bani 5.200.000 1.500.000 6.700.000

25 bani 3.000.000 500.000 3.500.000

Tableau 2

pagina 12ü

uuu

Fig. 2

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 14

philatelica.ro philatelie traditionnelle

Nous considérons que la valeur fa-ciale 25 bani orange - rougeâtreappartienne au deuxième tirage.Un argument supplémentaire estque tous les timbres avec la valeurfaciale 25 bani orange - rougeâtreprésentent une usure supérieurepar rapport à la valeur faciale 25bani orange (première tirage).Dans la Fig. 2 nous présentons uneenveloppe early date - BUCURESTI8 JAN 78. Antérieurement, FritzHeimbüchler a mentionné 9 FEB78 et Marcel Șapira - 29 JAN 78 [4].

Voici les late dates connuspour les valeurs faciales sui-vantes:

- 1½ bani, BUCURESTI 18 FEB77 (Fig. 3);

- 10 bani, JUD. OLT PL.ȘERBĂNEȘTI 14 FEB 79 (Fig. 4);

- 25 bani, BACAU 28 IUL 79 [4].Nous vous présentons égale-

ment un joli block démonétisépour la valeur faciale de 25 bani,orange (tirage 1872) - BUCURESTI3 OCT 95 (Fig. 5), qui se trouvedans la collection du Musée Na-tional de Philatélie, Bucarest,Roumanie [6]. C’est fait confirmeque - à la date de mise en route dutirage supplémentaire - ont existéen stock des timbres du tirage1872, qui ont été démonétisés àpeine en 1895. Bibliographie:

[1] SĂVOIU, Emanoil Alexandru - Documente privind fabricarea timbrelorpoștale, fiscale și a hârtiilor de valoare la Paris în secolul al XIX-lea identificateîn: arhiva diplomatică a Ministerului de Externe al României (vol. 106, fondFranța) ; Archives des Collections du Musée de la Poste (Franța, Paris), volu-mul I, SITECH, Craiova 2010, 230 pag.[2] SĂVOIU, Emanoil Alexandru - Documente identificate în arhiva diploma-tică a Ministerului de Externe al României referitoare la fabricarea timbrelorpoștale, fiscale și a hârtiilor de valoare la Paris în secolul al XIX-lea (vol. 108,fond Franța), volumul III, SITECH, Craiova 2011, 254 pag.[3] SĂVOIU, Emanoil Alexandru - Documente identificate în arhiva diploma-tică a Ministerului de Externe al României referitoare la fabricarea timbrelorpoștale, fiscale și a hârtiilor de valoare la Paris în secolul al XIX-lea (vol. 111,fond Franța), volumul IV, SITECH, Craiova 2011, 202 pag.[4] ȘAPIRA, Marcel dr. ing. - Primele mărci postclasice românești, Emisiunea„Paris” 1872 - 1885, SIGMA PRIMEX, București 1996, 68 pag. [5] PAȘCANU, Leonard - Istoricul apariției emisiunii „Paris” - 1872, AlmanahFilatelic, 1989, p. 50-56[6] * * * - Catalogul expoziției „România în timpul lui Carol I 1866 - 1914”,Muzeul Național de Istorie a României, 10 mai - 31 august 2006, p. 362,poziția 427. [7] DRAGOMIR, Kiriac; SURPĂȚEANU, Aurel - Catalogul mărcilor poștaleromânești ‘74, București 1974, 624 pag.[8] SPINEANU, Corneliu - Catalogul mărcilor poștale românești ‘84, vol 1(1858 - 1947), București 1984, 200 pag.[9] BOUVET, P. - Les commandes de timbres étrangers à la Monnaie de Paris,Editions Yvert et Tellier, Amiens 1948, 48 pag.

Emanoil SĂVOIU, née le 4 juin1951 à Craiova, Roumanie. Ingé-nieur diplômé en génie pétrolier(1975). Juré FIP pour la philatélietraditionnelle. Spécialités: philaté-lie traditionnelle. Médaille FIP deGrand Or pour la collection Rou-manie 1872-1879. Contact: [email protected]

Fig. 3

StampLandLink�to�World

http://www.stampland.net

Fig. 5

pagina 13 ü

Fig. 4

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 15

philatelica.ro designer’s corner

October 4th, 1957. Earth's firstartificial satellite launch, Sputnik,marks the beginning of the spaceage. In a very short time, the phi-latelists around the world werequick to adopt the new appearedtheme Space.

May 14th, 1981. Dumitru -Dorin Prunariu begins his spacejourney of 7 days, 20 hours, 41minutes and 52 seconds on boardthe Soyuz 40, respectively onboard the Soyuz 40 - Salyut 6 -Soyuz T4 orbital complex on whichhe worked and lived in that week.Thus he becomes the first and sofar the only Romanian cosmonaut.At that time I was five years andeight months. But something hap-pened in my mind and soul. It isclear since that moment I wantedto become a cosmonaut. In thecelebration of the kindergarten inthat year, my parents had to im-provise a cosmonaut suit - it wasthe only option that I accepted(Fig. 1). My passion for space hasremained always as vivid, althoughthe steps I have taken my parents'footsteps and I got an artist.

When I was in the first grade atschool, I was a member of the Phil-atelic Association in Cluj and I col-lected only space. But I still havethe painting stamps albums today.

October 4th, 2007. The worldcelebrates 50 years since the Sput-nik launch. It was decided to com-pete on the issue with this topic.For four years I participated in the -se contests and I designed somestamps, but now was the first timewhen I had a chance to design astamp on my favorite topic. On Oc-tober 4th, 2007 Romfilatelia laun -ches the issue 50 years from theflight of the first Earth's artificialsatellite - Sputnik 1, consisting of astamp with the face value of 3.10Lei, printed in two different sheets,each of eight stamps with differentlabels and an imperforated sou-venir sheet with the face value of5.60 Lei. The issue was completedwith two FDC's, one equipped with

the stamp and other with the sou-venir sheet, both numbered andcancelled with the first day post-mark. Also there were a number of475 maximum cards produced.The designs for all these bear mysignature.

It was the beginning of an un-expected series of stamps issueson Space topic for which I had thehonor to design them so far andthus be able to combine my threegreat passions: the Space, the Phi-lately and the Art.

February 22nd, 2008. A newissue on Space topic, composed ofthree stamps, is launched by Rom-filatelia (Fig. 2). Following the con-test's results for the design ofstamps, the illustration of the FDCand the first day postmark of theissue, my proposals to Romfilateliacame out winners.

The stamp with the face valueof 1.00 Lei illustrates the scientificsatellite Explorer 1, that with theface value 2.40 Lei - the Sputnik 3,and the 3rd one of 3.10 Lei - theJupiter AM-13 suborbital biologi-cal test flight. Each of them was is-sued in minisheet (eight stampsplus one label). Also there wereproduced 550 FDC’s equippedwith this set and cancelled withthe first day postmark of the issue,plus 540 sets of maximum cards(three images).

July 20th, 2009. The mankindcelebrates forty years from the

first step of an earthling on an-other celestial body. In Romania islaunched the issue Apollo 11 - 40years after the first step on theMoon, including a stamp with theface value of 3.00 Lei and a perfo-rated souvenir sheet with the facevalue of 14.50 Lei (Fig. 3). Thestamps were issued in minisheet(eight stamps plus one label).There were also produced 410FDC's, numbered and equippedwith the postage stamp of theissue and cancelled with the firstday postmark, 410 sets of maxi-mum cards (two images) and aphilatelic numbered document ina limited edition of 200 pieces.

During the time of my work forApollo 11 designing, I asked theopinion of Mr. Prunariu. His skillswent beyond the field of

pagina 14ü

I designed items for Space topicsVadim - Alexandru BARTOS

uuu

Fig. 1

Fig. 2

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 16

philatelica.ro designer’s corner

astronautics and his suggestions,including those of artistic andcompositional order, have tippedthe balance towards the choice ofmy proposals by the National Phi-latelic Commission.

The 2011 year I eagerly waitedfor. The major space events thatwere to be celebrated could notgo unnoticed and unmarked, in-cluding in the philately field. Istarted working a year before forthe issue Space 2011 which cele-brates the 50th anniversary of thefirst manned spaceflight (YuriGagarin), the 30th anniversary ofthe first flight into outer space ofa Romanian (D. D. Prunariu) andthe 50th anniversary of the firstsession of UN COPUOS (UnitedNations Committee on the Peace-ful Uses of Outer Space). This timeMr. Prunariu (the Chairman ofCOPUOS between 2010 - 2012)was truly my advisor. On onehand the issue Space 2011 is ded-icated to him, but on anotherhand it would not have seen thelight of the day without his help.The issue consists of two stamps(3.00 Lei - Prunariu and 4.70 Lei -Gagarin) and, respectively, two la-bels, plus a perforated souvenirsheet with the face value of 8.70Lei. It also includes a special block(inside a philatelic album) num-bered from 1 to 1,000 and con-taining two stamps and thesouvenir sheet (Fig. 4), 325 sets ofmaximum cards (two images) and350 numbered FDC's equippedwith the two stamps and the firstday postmark of the issue.

April 12th, 2011. As a memberof the AS.IT.AF (Association of Ita-lian Astrophilatelists) I designedthe graphics of the picture post-card dedicated to celebrate Ga -garin spaceflight (Fig.5).

Vadim-Alexandru BARTOS(Alec Bartos), born 19.09.75in Cluj-Napoca, freelancer vi-sual artist. Bachelor of ArtsAcademy Ion Andreescu -mural painting and restora-tion. Specialities: astrophila-tely and space topic. [email protected],www.alecbartos.com

Fig. 3

Fig. 4

pagina 15ü

Fig. 5

NAPEX 2011, expoziția filatelică națională a SUA,McLean, Virginia, 3-5 iunie 2011. Juriul (Richard E.Drews - președinte, Michael O. Nowlan, StephenD. Schumann) a acordat lucrării Dan N. Dobrescu -Computer stamps catalog, editată în format elec-

tronic, medalia în rang de Argint. La această expozițies-au acordat medalii în rang de Aur, Vermeil, Argint,

Bronz-Argint și Bronz. (http://www.napex. org/docs/palmares/napex_palmares_2011_combined.pdf)

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 17


Dorinţa mulţimii de pelerini - adunaţi în ziua de 2 aprilie2005 în Piaţa Sfântul Petru din Roma la auzul veştii plecăriiSfântului Părinte la Tatăl, mulţime care a scandat minuteîn şir „Santo subito!” („Sfânt imediat!”) - s-a împlinit la şaseani de la moartea Lui. În ziua de 1 mai 2011, urmaşul şi co-laboratorul Său apropiat - Papa Benedict al XVI-lea L-a ridi-cat la slava Fericiţilor. La ceremonie au participat peste unmilion de pelerini, în majoritate polonezi.

Fericitul Papă Ioan Paul al II-lea a fost botezat KarolJózef Wojtyła. A fost primul papă de altă origine decât ceaitaliană de la Papa Adrian al VI-lea, adică din 1522.

Procesul de beatificare este o fază în procesul de cano-nizare (de recunoaștere a sfințeniei) în Biserica Catolică.Acesta se desfășoară după prima fază, a Decretului asupravirtuților, când prin intercesiunea Venerabilului s-aînfăptuit o minune; cineva cere un ajutor într-o necesitateși venerabilul „răspun de” venind în ajutor cu o intervențieneexplicabilă omenește și extraordinară. Acesta este sem-nul neîndoielnic că se află în Paradis și că poate și vrea să-i ajute pe cei de pe pământ. Aici se analizează cu o mareprudență, făcându-se o anchetă diecezană amănunțită, alcărei rezultat se trimite Congregației pentru CauzeleSfinților. Minunea poate fi de mai multe feluri, însă cea maicomună este o vindecare de o boală gravă care trebuie săfie instantanee, fără posibile explicații medicale, definitivăși totală. Această anchetă - o nouă „Positio” - asupra minu-nii trebuie făcută de o comisie de cinci medici; dacă aceș -tia declară că nu cunosc nicio explicație rațională șiștiințifică asupra evenimentului, aceasta poate fi con -siderată ca o posibilă minune. După aceasta, o comisie deşapte teologi examinează la rândul ei presupusa minune,urmând a avea verdictul definitiv în fața comisiei episcopi-lor și cardinalilor a Congregației pentru Cauzele Sfinților.

Dacă minunea este recunoscută, Venerabilul este de-clarat „Fericit” într-o liturghie publică solemnă de beatifi-care; se sta bilește cu această ocazie o dată în calendarulliturgic diecezan sau al congregației religioase de careaparținea, la care se va cinsti memoria sa (László KÁLLAI).

Fericitul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea:Viitorul începe acum, nu mâine.

Beatificarea: semn al profunzimii credinţei

Ştampilă poştală specială pentru campionul european la box

pagina 16 ü

Pavel Filip, ministrul tehnologiei in-formaţiei şi comunicaţiilor din RepublicaMoldova a semnat un ordin cu privire lapunerea în circulaţie a ştampilei poştalespeciale „Veaceslav Gojan. Medalia deaur. Campionatul European de box. 14-25 iunie 2011, Ankara, Turcia”. În confor-mitate cu ordinul semnat, obliterareacorespondenţei de expediere cu ştam-pila poştală sus-menţionată a fost efec-

tuată la data de 2 iulie 2011 la oficiulpoştal MD-2012 Chişinău.

Boxerul basarabean Veaceslav Gojana câştigat medalia de aur la CampionatulEuropean de Box desfășurat la Ankara(Turcia), unde a reuşit să-l învingă în fi-nală pe Dmitri Poleanski (Rusia). Astfel,în palmaresul său se află două medaliiimportante: argint (Olimpiada de la Bei-jing) şi aur (Campionatul european).(kl)

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 18

philatelica.ro thematic philately

The need for stamps led tounusual solutions.

1. Uganda (1895-1896) - theuse of typewriting machine

Uganda, during the period of1895-1896, used the stamps prin-ted by the typewriting machine(Mi #1-53), which are real rarities.We illustrate in Fig.1 the issue of1895 (Mi #26-34).

2. Community of IndependentStates - CIS

The collapse of the SovietUnion determined the crisis ofthe stamps in the newly born sta-tes following this event. The solu-tions adopted by some of thesewere ingenious, as follows:

2a. Republic of Moldova(1991-1993) - figurative stamps

Republic of Moldova declaredits sovereignty on June 23rd, 1990and the independence on August27th,1991.

On 23rd of June 1991, when thePost of Moldova was still subordi-nated to that of Moscow, the firststamps of the Republic of Mol-dova were put into circulation.

Given that there was a hugequantity of Soviet postal statio-nery, postcards and picture post-cards in the stock building, theadministrative board of the Repu-blic of Moldova decided to use thefigurative stamps in order to con-firm the postage fees payment.

The figurative stamps designs,based on the use of local elements,were made by Iurie Derenji, andtheir placing into the postal circuitwas approved by a decree of thePost Directorate signed by its ma-

nager - Stelian Chiriac.Their types, the circulation

period and run printings areextensively analyzed in the stu-dies [1], [2] and the exhibit [3].This solution, adopted by the Postof Moldova, is illustrated here bythe item of Fig. 2.

2b. Estonia (1991-1992) - theuse of computer

After the Soviet Union’s col-lapse, Estonia became indepen-dent on August 20th, 1991. Thefirst stamps of the independentEstonia were launched into circu-lation on October 1st, 1991.

Due to the lack of the new Es-tonian stamps and because of theSoviet stamps stock liquidation,the Post Office from TARTU (thesecond city of Estonia) used thecomputer from the Tartu Obser-vatory in order to produce perfo-rated strips of paper with 8 rows,used as stamps (Fig. 3a, 3b, 3c).Such perforated strips of paperwith 8 hole tape, in sets of 16stamps in 3 colors (white, lightblue and blue) were sold by theTartu Post Office [5].

The strips were sold betweenDecember 19th, 1991 and January15th, 1992, being valid until June30th, 1993. Important part ofthese strips was magenta-redcontrol postmark dated 19129100 (December 19th, 1991) withthe letter „f”.

A circulated item using thisstamp is shown in Fig.4. It isknown mail combining thesestamps and Soviet stamps or thenew stamps issued by the Esto-nian authorities.

2c. Ukraine (1992-1994) - theuse of printer

Ukraine proclaimed its inde-pendence on January 24th 1991,and the post service was startedon the 2nd of January 1992. Giventhe existing stock of Sovietstamps, the necessity to mark itsnew identity and, because it wasimpossible to quickly obtain na-tional stamps, transitory solutionswere adopted, as such the sur-charge of the existing Soviet is-sues from the stocks or the use ofthe computer printer in order toproduce stamps.

Thus, in the period of April 1992and 1994 there was used a com-mon 9 - needle dot matrix printerto produce stamps, according tothe design from Fig. 5a, 5b, 5c.

As a conclusion, we’d like tounderline for the thematic phila-telists the necessity of collectingsuch items that cover a largerange of subjects, items that willbe more and more difficult to findbecause of the small quantities inwhich they were produced.

Dan N. DOBRESCU, AIJPFig. 1Solutions for stamps

Este-o mare iscusințăSă pictezi un curcubeuSau să scrii, cu ușurințăUn volum atât de greu.

Mircea Ionescu-Quintus28 iunie 2011

Banca Națională a Românieicu prilejul lansării lucrării dlui Cristian-Andrei Scăiceanu

“Istoria mișcării filatelice din România”

pagina 17 ü

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 19

philatelica.ro filatelie tematica,

^

Nevoia de mărci poștale a con-dus la soluții neobișnuite.

1. Uganda (1895-1896) - uti-lizarea mașinii de scris

Uganda, în perioada 1895-1896, a utilizat mărci poștale ti pă -rite cu mașina de scris (Mi #1-53),care constituie mari rarități. E -xem plificăm în Fig. 1 emisiuneadin 1895 (Mi #26-34).

2. Comunitatea Statelor Inde-pendente - CSI

Destrămarea Uniunii Sovieticea condus la o criză a mărcilorpoștale în noile state apărutedupă acest eveniment. Soluțiileadoptate pentru câteva dintreacestea au fost ingenioase, mate-ria-lizându-se după cum urmează:

2a. Republica Moldova (1991-1993) - mărci poștale figurative

Republica Moldova și-a de-clarat suveranitatea la 23 iunie1990 și independența la 27 au-gust 1991. La 23 iunie 1991, cândPoșta Moldovei era subordonatăîncă celei de la Moscova, au fostpuse în circulație primele mărcipoștale ale Republicii Moldova.

Având în vedere că în depozitese găsea o mare cantitate de pli-curi întreguri poștale, cărți poș -tale și cărți poștale ilustrate so -

vi etice, administrația Poștei Mol -dovei a decis utilizarea de mărcipoștale figurative care să con-firme perceperea taxelor poștale.

Machetele mărcilor poștale fi -gu rative, bazate pe utilizarea ele-mentele locale, au fost elaboratede Iurie Derenji, iar introdu-cerealor în circuitul poștal a fost

aprobată prin ordin al Direcției dePoștă, semnat de directorul aces-teia - Stelian Chriac.

Tipurile acestora, perioada decirculație și tirajele sunt analizatepe larg în lucrările [1], [2] și expo -natul [3]. Aici vom ilustra aceastăsoluție adoptată de Poșta Mol -dovei cu piesa din Fig. 2.


^

Fig. 2 - Întreg poștal sovietic de 5 kop. (27.11.90) francat cu marca poștală figurativă POSTA 0.60 MOLDOVA 1992,

expediat la 01.02.1992, prima zi de utilizare.Fig. 2 - Soviet postal stationery of 5 kop. (27.11.90) franked with

POSTA 0.60 MOLDOVA 1992 figurative stamp, sent on theFebruary 1st, 1992, first day of utilization.

pagina 18ü

Fig. 3a

Fig. 3b

Fig. 3c

uuu

Soluții pentru mărci poștale

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 20


2b. Estonia (1991-1992) - uti-lizarea calculatorului

După dezintegrarea UniuniiSovietice, Estonia a devenit inde -pendentă la 20 august 1991. Pri -mele mărci poștale ale Estonieiindependente au fost puse în cir -culație la 1 octombrie 1991.

În lipsa noilor mărci poștaleestoniene, precum și datoritălichidării stocului de mărci poștalesovietice, oficiul poștal din TARTU(al doilea oraș al Estoniei) a uti-lizat calculatorul de la Observato -rul astronomic din Tartu pentru afabrica benzi perforate de hârtiecu 8 piste, utilizate ca mărci poș -tale (Fig. 3a, 3b, 3c). Astfel debenzi perforate de hârtie cu 8piste, în seturi de 16 mărci poș -tale în trei culori (alb, albastrudes chis, albastru) au fost vânduteîn oficiul poștal din Tartu [5].

Benzile au fost vândute în pe-rioada 19 decembrie 1991 - 15ianuarie 1992, fiind valide până la30 iunie 1993. Partea importantăa acestor benzi a fost ștampilapoștală de control având culoarearoșu-magenta și datată 19129100(19 decembrie 1991) cu litera f.

O piesă circulată care a utilizataceastă marcă poștală este indi -cată în Fig. 4. Se cunoaște cores - pondență francată atât cu acestemărci poștale cât și cu mărcipoștale sovietice, precum și cu

noile mărci poștale emise de au -to ritățile estoniene.

2c. Ucraina (1992-1994) - uti-lizarea imprimantei

Ucraina și-a proclamat inde -pendența la 24 august 1991, iarserviciul poștal a fost creat la 2ianuarie 1992. Având în vederestocurile de timbre poștale sovi-etice existente, necesitatea de amar ca noua identitate, precum șiimposibilitatea de a avea în modrapid timbre poștale naționale, s-au adoptat soluții tranzitorii, cumar fi aplicarea de supratipare peemisiunile sovietice existente înstoc sau utilizarea imprimanteicalculatorului pentru producereade timbre poștale [4].

Astfel, în perioada aprilie 1992-1994 s-a utilizat o impri mantămatricială cu nouă ace pentru re-alizarea de mărci poștale, conformmodelelor din Fig. 5a, 5b, 5c.

În loc de concluzii trebuie sub -liniată necesitatea colecțio năriide către tematicieni a unor astfelde piese, care acoperă o gamălargă de subiecte, piese ce vor fidin în ce mai greu de găsit da -torită cantităților mici în care s-aumanufacturat.

pagina 19ü^

Fig. 4 - Scrisoare expediată din TARTU (150392) la LENINGRAD(SANKT PETERBURG).

Fig. 4 - Letter sent from TARTU (150392) to LENINGRAD (SANKT PETERBURG).

Fig. 5c

Fig. 5b

Fig. 5a

Dan N. DOBRESCU, născut la 22martie 1943, București, România,licen țiat al Facultății de Matematică- Meca nică București (1965). Preo -cupări filatelice: România clasice li-tografiate (1865-1872), obliterăriDA GUIN în România (1890-1909),obli terări BUCURESCI/BUCURESTI(1872-1910), filate lie tematică, as-trofilatelie.Contact: [email protected]

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 21


Concertele din Peștera Româ -nești, desfășurate anual, sunt uniceîn țara noastră și printre puțineledin Europa, România fiind a șapteațară de pe continent care orga -nizează astfel de manifestări cultu-rale, după Germania, Franța, Spa -nia, Ungaria, Serbia și Slovenia.Pro gamele cuprind muzică simfo -nică și corală, de jazz și blues, mu -zică electronică și de fanfară,atră gând de fiecare dată multesute de spectatori.

Peștera Românești - Timiș dinmunții Poiana Ruscăi, având olungime de 1450 m (dispusă pe treinivele) a fost atestată documentarpentru prima dată în anul 1872.Aflată la 100 km de Timi șoara prinLugoj-Făget-Curtea- Românești și 85km de Deva prin Dobra-Coșava-Românești (drumuri asfaltate) esteaccesibilă de aici „cu piciorul” pepotecile marcate de speologi (circao oră de mers). Intrarea principală,orien tată spre N-NV, este lată de 9,5m și înaltă de aproape doi metri,fapt ce permite o iluminare naturalădifuză până la circa 70 de metri - in-suficient pentru concert, așa că spe-ologii și ajutoarele lor insta lează defiecare dată un cablu din vale pânăîn peșteră și mon tează aici 16 reflec-toare care asi gură iluminareanecesară pentru „sala de concert”.Toamna, când calcarul se usucă șiapa nu mai picură, peștera îșiprimește acustica ei unică. Indife-rent de anotimp, temperatura semenține la +14oC, dar umezealaeste totuși ridicată. Din aceastăcauză programele nu durează maimult de o oră și jumătate. Pentrucele 90 de minute de muzică, înfiecare an, 60-70 de oameni mun -cesc pe rup te pentru că, tehnicvorbind, un concert începe cu o lunăînainte și se termină după douăsăptămâni de la ziua des fășurării.

Inițiatorul acestor manifestăriartistice a fost medicul psihiatru dr.Constantin Lupu (Fig. 1, întregpoștal - IP Cod 098/2002) care - caspeolog pasionat - a înființat în anul

1975, în cadrul Casei de Cultură amunicipiului Timișoara, cercul despeologie SPEOTIMIȘ care are laactiv în Munții Banatului peste 300de peșteri explorate, cercetate, in-ventariate și amenajate. Ca rafinatmeloman încearcă și reușește săorganizeze (din anul 1984) con-certe în cea mai adec vată, din acestpunct de vedere, peșteră dinmunții Poiana Ruscăi. Ideea a prinsși la Comitetul de Cultură al jude -țului Timiș, care a reușit să obțină„aprobările de partid”, susținând șifinanciar acțiu nea. După primeleconcerte s-au găsit și câțiva „iritați”de faptul că s-au cântat și colinde,cineva a avut chiar ideea de a atâr -na un portret al „tovarășului” înpeș teră pe timpul concertelor șidoar asocierea cu liliecii l-a oprit sădea ordinul. Concertele au continu-at în luna octombrie a fiecărui an.

Ideea concertelor a avut sus -ținători și în cadrul filateliei timi -șorene, semnatarul acestor rândurirealizând materiale între anii 1984și 2003, urmat de domnii MariusMuntean și Adrian Ciobanu (2007,până în prezent). Aceste materialefilatelice le voi prezenta pe scurt înordine cronologică, adăugând șinumele protagoniș tilor care aususținut programele.

1984, 11 octombrie - IP Cod108/84, ștampilă (Fig. 2). Orchestraprofesorilor de la Liceul de mu-zicăIon Vidu din Timișoara, dirijată deMarius Tănăsescu.

1985, 27 octombrie - Plic oca zi -

o nal, ștampilă (Fig. 3). Orchestrasimfonică din Timișoara sub con-ducerea lui Gh. Chiculiță.

1986, 21 septembrie - IP Cod106/86, ștampilă (Fig. 4). Orchestrasimfonică din Timișoara.

1987, 25 octombrie - IP Cod106/86, ștampilă (Fig. 5). O parte aprogramului muzical a fost susținutde corul de copii din comunaMarga, dirijat de Dumitru Jompan.

1988, 23 octombrie - IP Cod106/86, ștampilă (Fig. 6). A partici-pat la programul muzical corulSabin Drăgoi din Timișoara

Concertele din PeșteraRomânești - Timiș

Dan ȚĂRAN

pagina 20ü^

Fig. 2

Fig. 3

uuu

Fig. 1

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 22


condus de Adrian Penda.1989, 1 octombrie - Plic oca -

zional, ștampilă (Fig. 7). CentenarE mi nescu-Creangă. Spectacol demu zică și poezie susținut de Or -ches tra simfonică din Timișoara șiactori ai Teatrului Național dinTimișoara.

1990 - 1991 nu s-au realizatma teriale filatelice.

1992, 4 octombrie - Plic oca -zional, ștampilă (Fig. 8). Participăformația de rock și blues SUR-VOLAJ din Timișoara.

1993, 17 octombrie - Plic oca -zional, ștampilă (Fig. 9). Concert demuzică electronică susținut deAdrian Budritzan și orchestra.

1994, 23 octombrie - Plic oca -zional, ștampilă (Fig. 10). ParticipăOrchestra Filarmonică Banatul -dirijor Tateo Nakajima (Canada),so liști - Kathleen Evans (SUA) -o boi și Alexandra Guțu - violoncel.

1995, 22 octombrie - Plic oca -zional, ștampilă (Fig. 11). Filarmo-nica Banatul Timișoara, dirijorTateo Nakajima, solist - violonistulȘtefan Ruha. În program: AntonioVivaldi - Anotimpurile. Număr re -cord de spectatori: peste 4.000.

1996, 20 octombrie - Plic oca -zional, ștampilă (Fig. 12). Orches-tra simfonică a Facultății de mu -zică din Timișoara. Dirijor: TateoNakajima.

1997, 19 octombrie - Plic oca -zional, ștampilă (Fig. 13). FestivalMozart cu Filarmonica din Arad.

1998, 18 octombrie - IP Cod128/98, ștampilă (Fig. 14), avândîn compoziția grafică siluete delilieci pentru a-i aminti pe perma -nenții spectatori din colonia adă -postită într-o anumită parte apeșterii.

^

Fig. 4

Fig. 5

Fig. 6

Fig. 7

Fig. 8

Fig. 9

pagina 21ü

Fig. 13

Fig. 10

Fig. 11

Fig. 12

uuu

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 23


1999, 17 octombrie - IP Cod128/98, ștampilă (Fig. 15).

2000, 15 octombrie - IP Cod155/2000, ștampilă (Fig. 16). Pri -ma formație din străinătate în Peș -tera Românești: Orchestra Re ga lăDaneză - Copenhaga, împre ună cucorul Sabin Drăgoi din Timișoara.

2001, 14 octombrie - Plicocazional, ștampilă (Fig. 17). Or-chestra Societății Filarmonice dinTimișoara și Orchestra di OttoniCompania Brass - Italia.

2002, 13 octombrie - IP Cod98/2002, ștampilă (Fig. 18).

2003, 19 0ctombrie - IP Cod118/2003, ștampilă (Fig.19). Or-chestra Universității din Szeged -Ungaria și West Brass Quintet Timi -șoara. Aici trebuie semnalată șiștampila pirat (Fig. 19a), o cre ațiea organizatorilor, care ar fi ră masnecunoscută timișorenilor dacă nuar fi fost descoperită în revista ger -mană Gluckauf (Noroc bun) nr. 93din februarie 2004 (ca re, printre al-tele, are în preocupări și tematicaPeșteri), unde la rub rica Noutăți dintoată lumea apa re ștampila omo -logată (Fig. 19), iar pe altă paginăeste prezentat (culmea!) întregulpoștal cu ștampila pirat (Fig. 19a).

2004-2006 - fără materiale fila -telice.

2007, 21 octombrie - Plic oca -zional, ștampilă (Fig. 20). Filarmo -nica Banatul din Timișoara.

2008, 17 octombrie - Plic oca -zional, ștampilă (Fig. 21). Filarmo -nica Banatul din Timișoara.

2009, 4 octombrie - Plic oca-zi onal, ștampilă de zi Tomești-Ti -miș cu inscripționare greșită, fiindvor ba în realitate de cea de-aXXVI-a ediție a concertului.

2010, 24 octombrie - Plic oca -zional, obliterat la data de 25 oc-tombrie la oficiul 1 Timișoara. Aucon certat: Cvartetul Venus al Fi-larmonicii Banatul și big band-ulTimi șoara dirijat de Franz Hof-f ner. Din nou apare o inscrip -ționare gre șită, fiind vorba de ceade-a XXVII-a ediție.

În încheiere trebuie să-i remarcpe cei care și-au unit forțele pen-tru reușita concertelor, fără o or-dine ierarhică anume: FundațiaAcade mică Culturală Timișoara, Fi-

Fig. 14

Fig. 15

Fig. 16

pagina 22ü

Fig. 17

Fig. 18

Fig. 19

Fig.19a

Fig. 20

Fig. 21

Dan ȚĂRAN, născut la Arad în anul1933, timișorean din anul 1951.Preocupări filatelice: maximafilie,filatelie tematică. Machetator demateriale filatelice. Din anul 1995s-a stabilit în Germania.Contact: +49/715.229.124, Leon-berg, Germania.

larmonica Banatul, AsociațiaSPEO TIMIȘ, Consilul JudețeanTimiș, Consiliul Local Timișoara,Primăria Tomești, Salvamont Ca -raș-Severin, precum și sutele deanonimi care au ajutat fizic la rea-lizarea manifestărilor.

^

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 24

pagina 23ü

Peștera Urșilor Urșilor Cave

ROMÂNIA EMISIUNI 2011

ROMANIA 2011 ISSUES

Data punerii în circulație: 17.02.2011.Dimensiuni: 33x48 mm, 48x33 mm.Machetator: Alec BARTOS (FDC și ștampilă P. Z.).Prezentare: minicoli de 12 mărci poștale; minicoli cu

opt mărci poștale de aceeași valoare și o vinietă plasatăcentral (poziția 22) cu grafică diferită pentru fiecare va-loare.

Tipărit offset, la patru culori pe hârtie cromo-gumată(Anglia).

Tiraj: 19.280 (cu excepția valorii de 3,00 Lei), 48.080(valoarea de 3,00 Lei).

Set de două FDC-uri, echipate fiecare cu câte trei valoriale seriei, numerotate și obliterate cu ștampila P. Z. în tirajtotal de 300 seturi.

Un set de șase cărți poștale ilustrate, echipate și obli-terate cu ștampila P. Z. în tiraj total de 300 seturi.

Carton filatelic, echipat și obliterat în mod similar cuFDC-ul.

Date of issue: 17.02.2011.Stamp size: 33x48 mm, 48x33 mm.Designer: Alec BARTOS (FDC and the first day pos-

tmark).Page composition: minisheet of 12 stamps; minisheet

of eight stamps (each value) and one label.Printing system: offset, in four colours on chromo-

gummed paper - UK origin.Run printing: 19,280 (except the 3.00 Lei face value),

48,080 (3.00 Lei face value).Two FDC’s equipped with the stamps of the issue,

numbered and cancelled with the first day postmark. Runprinting: 300 sets.

Six picture postcards, each equipped on the front withthe corresponding stamp and cancelled with the first daypostmark. Run printing: 300 sets.

Philatelic document equipped and cancelled similar tothe FDC.

Peștera Cloșani Cloșani Cave

Peștera Meziad Meziad Cave

Peștera Vântului Vântului Cave

Peștera Muierii Muierii Cave

Peștera Șura Mare Șura Mare Cave

CAVES FROM ROMANIA

Sursa imaginilor UPU - WADP Numbering System (WNS) http://www.wnsstamps.ch/en

şi http://www.stampnews.com

PEȘTERI DIN ROMÂNIA

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 25

pagina 24ü

PAPAGALI PARROTS

Data punerii în circulație: 24.02.2011.Dimensiuni: mărcile poștale, 33x48 mm; colița dante-

lată, 80x102 mm; bloc special, 190x102mm.Machetator: Ludmila LUPU.Prezentare: minicoli de 12 mărci poștale; minicoli cu

opt mărci poștale de aceeași valoare și o vinietă plasată înstânga sus (poziția 11) cu grafică diferită pentru fiecare va-loare; coliță dantelată; bloc special, conținând mărcilepoștale și colița emisiunii.

Tipărit offset, la patru culori pe hârtie cromo-gumată (An-glia).

Tiraj: 19.680 (cu excepția valorii de 5,00 Lei), 26.880(valoarea de 5,00 Lei), 9.000 (colița dantelată), 700 (bloculspecial).

Set de două FDC-uri, echipate - respectiv - unul cu treivalori și celălalt cu două valori ale seriei, numerotate și obli-terate cu ștampila P. Z. în tiraj total de 300 seturi.

Un set de cinci ilustrate maxime în tiraj de 300 seturi.Carton filatelic, echipat și obliterat în mod similar cu

FDC-ul.

Date of issue: 24.02.2011.Size: stamps, 33x48 mm; perforated souvenir sheet,

80x102mm; special block, 190x102mm.Designer: Ludmila LUPU.Page composition: minisheet of 12 stamps; minisheet

of eight stamps (all of the same value) and one label; per-forated souvenir sheet; special block, containing thestamps and the perforated souvenir sheet of the issue.

Printing system: offset, in four colours on chromo-gum-med paper - UK origin.

Run printing: 19,680 (except the 5.00 Lei face value),26,880 (5.00 Lei face value), 9,000 (perforated souvenirsheet), 700 (special block).

Two FDC’s, equipped with the stamps of the issue,numbered and cancelled with the first day postmark. Runprinting: 300 sets.

Maxicards: 300 sets of five images. Philatelic document equipped and cancelled similar to

the FDC.

Ara colarat (Ara illiger)Illiger’s Macaw

Papagalul rozela (Platycercus eximius)

Eastern Rosella

Ara stacojiu (Ara macao)Scarlet Macaw

Macaul cu guler galben(Primolius auricollis)Yellow-collared Maca

Perușul ondulat (Melop-sittacus undulatus)

Budgerigar

Papagalul nimfă (Nymphicus hollandicus)

Cockatiel

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 26

21 martie - Ziua mondială a sindromului DownData punerii în circulație: 14.03.2011.Dimensiune marcă poștală: 36x36 mm.Machetator: Mara ANGHELESCU.Prezentare: minicoli de 12 mărci

poștale+patru TABS-uri.Tipărit offset, la patru culori pe hârtie

cromo-gumată (Anglia).Tiraj: 28.608.300 FDC-uri, echipate cu marca poștală a

emisiunii, numerotate și obliterate cuștampila P. Z.

Carton filatelic, echipat și obliterat înmod similar cu FDC-ul.

March 21st - World Down Syndrome Day

SFINTELE PAȘTIData punerii în circulație: 24.03.2011.Dimensiune marcă poștală: 24x33 mm.Machetator: Mihai VĂMĂȘESCU.Prezentare: minicoli de opt mărci poș -

tale+o vinietă plasată în poziție centrală(poziția 22); file cu format special inserateîn album filatelic.

Tipărit offset, la cinci culori pe hârtiecromo-gumată (Anglia).

Tiraj: 1.627.500, din care 10.500 mărcipoștale în file cu format special.

300 FDC-uri, echipate cu marca poștalăa emisiunii, numerotate și obliterate cuștampila P. Z.

Carton filatelic, echipat și obliterat înmod similar cu FDC-ul.

Album filatelic.

HOLY EASTER

BUJORI PEONIES

Data punerii în circulație: 30.03.2011.

Dimensiuni: marca poștală, 36x36 mm; colița dantelată,

100x70mm; bloc, 120x120 mm.

Machetator: Mihai VĂMĂȘESCU.

Prezentare: bloc de patru mărci poștale; coliță dantelată.

Tipărit offset, la patru culori pe hârtie cromo-gumată (Anglia).

Tiraj: 101.000 (valoarea nominală de 1,00 Lei), 30.000 (valoa-

rea nominală de 2,10 Lei).

300 FDC-uri, echipate cu marca poștală având valoarea nomi-

nală de 1,00 Lei, numerotate și obliterate cu ștampila P. Z.

Carton filatelic, echipat și obliterat în mod similar cu FDC-ul.

Date of issue: 24.03.2011.Stamp size: 24x33 mm.Designer: Mihai VĂMĂȘESCU.Page composition: minisheet of eight

stamps+one label; special format sheetsenclosed in philatelic album.

Printing system: offset, in five colourson chromo-gummed paper - UK origin.

Run printing: 1,627,500 including10,500 stamps in special format sheet.

300 FDC’s equipped with the stamp ofthe issue, numbered and cancelled with thefirst day postmark.

Philatelic document equipped and can-celled similar to the FDC.

Philatelic album.

Date of issue: 14.03.2011.Stamp size: 36x36 mm.Designer: Mara ANGHELESCU.Page composition: minisheet of 12

stamps+four TABS.Printing system: offset, in four colours on

chromo-gummed paper - UK origin.Run printing: 28,608.300 FDC’s equipped with the stamp of the

issue, numbered and cancelled with the firstday postmark.

Philatelic document equipped and can-celled similar to the FDC.

pagina 25ü

1 L - Bujorulromânesc(Paeonia

peregrina)

Romanianpeony

2,10 L - Bu-jorul de stepă

(Paeoniatenuifolia)

Fern leafpeony

Date of issue: 30.03.2011.Size: stamp, 36x36 mm; perforated souvenir sheet, 100x70

mm; block, 120x120 mm.Designer: Mihai VĂMĂȘESCU.Page composition: block of four stamps; perforated souvenir

sheet.Printing system: offset, in four colours on chromo-gummed

paper - UK origin.Run printing: 101,000 (the stamp with face value 1.00 Lei),

30,000 (the stamp with face value 2.10 Lei).300 FDC’s equipped with the stamp with face value of 1.00 Lei,

numbered and cancelled with the first day postmark. Philatelic document equipped and cancelled similar to the FDC.

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 27

pagina 26ü

philatelica.ro opinie/opinion

„Dreptul la replică”, acordatdlui Leonard Pașcanu în revistaphilatelica.ro, m-a nemulțumitatât pentru faptul că a ocupatun spațiu prețios al publicației, dar și pentru faptulcă el nu a acordat acest „drept” celor care au fostjigniți, calomniați, șantajați și manipulați în artico-lele publicate în revista Filatelia, precum și în presacotidiană.

Cu tupeul care l-a caracterizat în întreaga sa ac-tivitate la conducerea FFR, Leonard Pașcanu în-cearcă în „dreptul la replică” să nege faptele sale„penale și penibile”, din care numai o parte au fostfăcute publice.

O parte dintre acestea au fost prezentate și laCongresul FFR din 2009, în interpelarea prezentatăde Clubul filatelic ”Nicolae Bălcescu”; ce-i drept,atunci încă nu se confirmase condamnarea sa la 6luni de închisoare, cu suspendarea executării, încazul fraudei referitoare la emisiunea „Ziua mărciipoștale românești” din 2004.

Situația în care a ajuns Federația, încetareaapariției revistei Filatelia, imensele sume acumu-late la plata impozitelor, faptul că staff-ul ales laCongresul din 2009 nu a fost înregistrat la instanțade drept, aduc prejudicii de imagine atât în plan in-tern cât și internațional, în prezent având în frunteaFederației o conducere ilegală.

Afirmațiile sale potrivit cărora „Am avut, am șicontinui să am o recunoaștere internă și inter -națională...” dovedesc tupeul său în contradicție cufaptele sale.

Din păcate se confirmă astăzi cele scrise de dlSilviu Dragomir în rubrica sa din ziarul Cotidianul,în martie 1994, și anume „... față de situația fali-mentară la care a fost adusă Federația... sugerămsă fie cedat întregul sediu din Boteanu 6, iar cubanii obținuți să se închirieze o fostă tutungerie”.În altă rubrică, referitoare la modul cum erau tru-cate licitațiile pentru închirierea sediului, în careera implicat și Pașcanu, se scrie: „Cine dorește săparticipe la înmormântarea de clasa a I-a aFederației noastre, poate veni. Mascarada e pu-blică.” Orice s-ar putea spune despre Silviu Drago-mir, dar calitatea sa de „astrolog” nu s-a pus înevidență.

Verba volant, scripta manent.

The „right of reply” given toMr. Leonard Pașcanu in philate-lica.ro magazine, displeased menot only because it took the va-

luable space of the publication, but also because hedid not give this „right” to those who were offended,slandered, blackmailed and manipulated in the edi-torials published in Filatelia magazine and in variousdaily newspapers.

With the daring attitude that characterized himthroughout his work in the Romanian Philatelic Fe-deration - RPF leadership, Leonard Paşcanu is tryingin his „right of reply” to deny his „criminal and aw-kward” actions, of which only some have been madepublic.

Some of these actions were presented also at theRPF Congress in 2009, in the interpellation submittedby „Nicolae Bălcescu” Philatelic Club. At the time, hissentence to 6 months in prison (without execution),for the fraud referring to the „Romanian postagestamp day” issue of 2004, had not been confirmed.

The situation reached by the Federation, the ces-sation of the Filatelia magazine issue, the huge taxdebts, the fact that the board elected by the RPFCongress in 2009 was not officially registered in thecourt of law - all of these harm the image both inter-nally and internationally, nowadays the Federationboard being illegal.

His statements that „I have had, had and will con-tinue to have an internal and international recogni-tion...” prove his impudence at odds with his actions.

Unfortunately, what Mr. Silviu Dragomir wroteunder his heading of Cotidianul newspaper, in March1994, is confirmed nowadays. We are referring to hisstatement as follows: „...taking in consideration thebankrupt situation in which the Federation has beenbrought... we suggest to cede entirely the Federa-tion's office building from 6, Boteanu St. and with themoney earned to rent a former tobacconist.” Underother heading, regarding the methods by which theauctions for renting the office building were fakedwith Mr. Pașcanu‘s involvement, reads „Anyone whowants to take part at the first class funeral of our Fe-deration can come. The masquerade is a public one”.We could say whatever we wish about Silviu Dragomirbut his quality as „astrologer” was not highlighted.

Verba volant, scripta manent.

TupeuTeodor GHIAȚĂ MELNICMembru fondator (iulie 1958)al Asociației Filateliștilor dinRomânia

One has gutsTeodor GHIAȚĂ MELNIC

Founding member (July 1958)of the Philatelists Association

from Romania


nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 28

philatelica.ro mecanotelie

Față de cele 144 de tipuri demașini de francat mecanic cunos-cute în lume, literatura de specia-litate semnalează alte patru ti -puri noi pe amprente din Elveția,Germania, Italia și Luxemburg,așa cum este indicat în Tabelul 1.

Noile tipuri de mașini de fran-cat mecanic, care ajung astfel la148, conduc la concluzia că fran-carea mecanică a trimiterilorpoștale este un sistem modern șieficace, care în decursul timpuri-lor poate înlocui mărcile poștale.

Tipuri de mașini de francat mecanic nesemnalateing. Mircea PĂTRĂȘCOIU

Administrațiapoștalăstatală

Simbol decatalog propus

Anul amprentării

Denumirea tipului mașinii de francat mecanic

Elveția(Fig. 1)

PC2 2004 WEBSTAMP digital

Germania(Fig. 2)

PV5 1995ABAS automatic franking

systems digital

Italia(Fig. 3)

PO16 2001 ZEBRA digital

Luxemburg(Fig. 4)

PO4 2007ESCHER GROUP „Riposta

digital”

Tabel 1

Fig. 1 Fig. 2

Fig. 3 Fig. 4

Ministrul Mediului şi Păduri-lor - MMP - László Borbély a par-ticipat la lansarea emisiunii demărci poştale EUROPA 2011 - PĂ-DURI. Subiectul emisiunii se în-scrie în cadrul evenimentelordes făşurate cu prilejul Anului In-ternaţional al Pădurilor 2011, de-clarat de Adunarea Generală aONU, se arată într-un comunicatde presă remis de MMP. Alăturide ministrul László Borbély, laevenimentul de lansare a emisiu-nii EUROPA 2011 - PĂDURI aufost prezenţi şi directorul Romfi-latelia - Cristina Popescu, direc-torul general al ROMSILVA, Vale -

rian Solovăstru şipreşedintele ANPM- Iosif Nagy.

„Vreau să subli-niez faptul că tim-brele trebuie săaibă un loc special,ele reprezentândun mesager al cul-turii, al artei, iar în acest moment,al mediului. Timbrele au menireade a apropia oamenii, culturile,ideile. De-a lungul timpului MMPa avut o colaborare foarte bunăcu Romfilatelia care ne sprijină şiîn acest proiect şi sperăm că îm-preună, şi prin aceste timbre re-

prezentative pentru Anul Interna-ţional al Pădurii, să educăm, săsensibilizăm cetăţenii şi institu-ţiile statului pentru a ne fi parte-neri în ace astă luptă împotrivadefrişărilor” a precizat ministrulMediului şi Pădurilor. (kl)

Lansarea emisiunii de mărci poştale EUROPA 2011 - PĂDURI

pagina 27ü

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 29

philatelica.ro opinie

pagina 28ü

Titlul acestui articol mi-ațâșnit dintr-un colț de memorieprecum o navetă spațială de pePAD 39A la Kennedy Space Cen-ter, odată cu apariția noii emi-siuni poștale românești Cosmos2011, când mi-am reamintit deproblema mai veche și deloc di-lematică a numelui primei navecosmice cu un pământean labord - eroul de acum jumătatede secol și unul dintre idolii ge -nerației mele - Iuri AlekseeviciGagarin.

Să ne reamintim că - la 16 oc-tombrie 1987 - Poșta bulgară apus în circulație emisiunea poș -tală intitulată "30 de ani de ex-plorare spațială sovietică", for -mată dintr-o coliță (conținânddouă mărci poștale), editată atâtîn versiune dantelată (Mi #B174I A), cât și în versiune nedante-lată (Mi #B174 I B) - așa cum eramoda în acei ani, copiată de bul-gari de la vecinii lor români, cucare merg și acum alături, dar cuun pas mai... în urmă pe drumulcompletei integrări europene!Emisiunea respectivă conține 3greșeli de machetare, dar aici nevom referi numai la cea legată dechestiunea zilei. Machetatorulbulgar a scris - în partea de jos amanșetei coliței, la dreapta naveicosmice - textul 1964 VOSTOK 1,ceea ce reprezintă o dublă gre -șeală din punct de vedere istoric,atât pentru anul zborului primu-lui om în cosmos cât și pentrunumele exact al navei cosmicecare l-a purtat pe orbita circum-terestră. Lumea filatelică a reac-ționat critic, emisiunea a fostretrasă din circulație, iar la datade 24 decembrie 1987 - după ces-a fript cu emisiunea inițială -Poșta bulgara a suflat în... iaurtul

național și a pus în vânzare emi-siunea super-corectată, dacă potspune așa: printre corecturi (u -nele pertinente, o alta NU), în locde 1964 VOSTOK 1 acum erascris corect 1961 VOSTOK.

Ca dovezi irefutabile aleafirmației noastre referitoare lanumele corect al navei cosmice,și anume acela de VOSTOK, pre-zentăm celor interesați foartesimplul logo al misiunii lui Gaga-rin la bordul navei VOSTOK, pecare se vede în mod clar (Fig. 1)că nu există nicio cifră 1 și men-ționăm apoi ca sursă scrisă ra-portul comisarului sportiv I.G.Borisenko1) - cel care a avut mi-siunea să fie prezent la momen-tul și locul aterizării lui Gagarin șisă efectueze procedurile de omo-logare ale FAI - Federația Aero-nautică Internațională pentrurecordurile realizate de acesta peparcursul zborului său cosmic labordul navei VOSTOK și în al că -rui raport apare de 3 ori numelesimplu VOSTOK, cu men țiuneaexplicită că pe capsula navei cos-mice era scris BOCTOK - CCCP (a -dică, pe româ nește, VOSTOK -URSS) - Fig.2.

Greșeala cu VOSTOK 1 a creatun precedent poștal (mai bine zisfilatelico-poștal), care nu mai eracazul să fie repetat iar și iar deromâni la anul 2011!

Cu tot spiritul tipic al capuluiplecat românesc pe care sabia nuîl taie, pentru că vreme de 50 deani părusem să fi fost primii înlume - cel puțin ca dată oficialanunțată de apariție pe 12 apri-lie 1961 - la lansarea unei emi-siuni poștale dedicate primuluiom în Cosmos (deși o descope-rire recentă2) dovedește că ammințit din simplă slugărnicie), nuputem reproșa nimic celor douămărci poștale dantelate cu unadin imagini reluată în altă culoarepe versiunea sa nedantelată (Mi#1963-4) și pe care apare scriscorect (a se vedea zona de lângăhublou) numele BOCTOK (VOS-TOK) al navei (cu litere

Errare humanum est, perseverare… philatelicum!®

De ce VOSTOK și NU VOSTOK 1?Florin PATAPIE - RAICU

1) Documente din fondul Arhivelor deStat ale URSS, Pervîe v mire, Mos-cova, ed. Planeta, 1987, p. 93 2) Catalog expoziție Evenimente cos-monautice - aniversări 2011, p. 22

... Am verificat semnele navei pe care scria: „VOSTOK - URSS”.

uuu

Fig. 1

Fig. 2

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 30

philatelica.ro

üpagina 29

opinie

chirilice, întocmai cum era scrispe capsula cosmică aterizatălângă localitatea Engels Sme-lovka); ba chiar remarcăm că,după cei 50 de ani proaspătserbați ai evenimentului, unuldin acele prime două timbre afost un copios subiect de “inspi -rație” pentru ștampila expozițieifilatelice Cosmofila 2011 de laSibiu (macheta respectivă a fostaprobată de atoateștiutorul con-damnat penal, care păstorește înmod ilegal treburile federației),iar celălalt timbru - dar pe unplan superior al graficii și mache-tării - a fost sursă de idee inspira -toare, tot în acest an 2011, atâta mărcii poștale dedicate lui Ga-garin, cât și a celei dedicate luiPrunariu (a se vedea hubloulnavei prin a cărui transparențăapare chipul cosmonautului), daraceasta poate doar din cauzaunor influențe subliminale înde-lungate asupra mentalului filate-lic al unui tânăr pasionat co -lec ționar și în același timp talen-tat machetator - printre altele -al mărcilor poștale românești dinultimii ani la tema Cosmos.

În seria Navigația cosmicăemisă în anul 1964 (cunoscută defilateliști mai degrabă sub denu-mirea de Cosmonauții lumii), petimbrul cu valoarea nominală de5 bani dedicat lui Gagarin aparegreșit inscripționat VOSTOK 1:consilierul tehnic al emisiunii res-pective nu avea, probabil, o pre-gătire temeinică!

În anul 1967 recidivăm cuVOSTOK 1 pe timbrul de 20 bani,dedicat lui Gagarin în seria 10 anide cosmonautică. Asistăm la onouă recidivă cu VOSTOK 1 - înanul 1983 - atât pe valoarea de2,50 lei (în desen fiind totușimarcat BOCTOK), cât și pe colițaemisiunii 25 (de) ani de cosmo-nautică.

Între timp, colecționarii spe -cia lizați au sesizat repetata gre -șeală de machetare în discuțiiledin cadrul simpozioanelor filate-lice de profil, ori în diverse arti-

cole de specialitate, așa cum aprocedat - de exemplu - dl DanN. Dobrescu3). Din păcate, Rom-filatelia - în chiar a cărei publi -cație a apărut respectivul articol- nu a avut urechi să audă, ori unochi ager care să vadă! Adică,mai pe scurt, nu a avut un caplimpede pentru a reține!

Și astfel, deși startul filatelico-poștal românesc a fost corect înanul 1961, următorii pași greșițis-au transformat într-o tradiție pă-guboasă; marca poștală dedicatăaniversării a 50 de ani de la zborulcosmic al lui Iuri Alekseevici Gaga-rin din recenta emisiune Cosmos2011 are inscripționat acelașigreșit VOSTOK 1 (Fig. 3); greșealase repetă atât în textul pliantuluirespectivei emisiuni, cât și în tex-tul comunicatului de presă de pesite-ul Romfilateliei, în care semenționează și consul tanța docu-mentară la care s-a apelat în cazulacestei emisiuni poștale. Cu toatăînșiruirea de nu me extrem deonorabile ale unor instituții și per-soane care ar fi fost implicate înrespectiva precizată consultanță,greșeala a scăpat deoarece - înrealitate - producătorul naționalabilitat în realizarea mărcilorpoștale - Rom filatelia - a devenitîn ultima vreme o instituție ultra-secretizată până la un nivel hilar șipenibil, străin de o societate li-beră, deschisă și democratică, încare relația cu principalii săi cli-enți, și îi numim aici pe filateliști,ar trebui să fie una transparentă șide colaborare permanentă.

Ne amintim de cazul colițeiemisiunii poștale intitulate 75 deani de la Marea Unire (Mi#B286a), emisă la 1 decem -brie1993 și care a fost imediat re-trasă din circulație deoarececon ținea - din punct de vedere is -to ric - un element grafic eronatreferitor la imaginea pe hartă agurilor Dunării; această emisiunepoștală a fost avizată de Acade-mia Română, dar greșeala a fostobservată de către filateliști pen-tru că ei sunt cei care știu că dia-volul se ascunde în detalii, iarAcademia Română nu este un…for bisericesc !

În orice țară din lumea civili-zată se cunosc din vreme imagi-nile viitoarelor emisiuni de tim brepoștale, astfel încât, pe lângăconsultanța profesionistă pe careo pot oferi filateliștii de vârf -adevărați enciclopediști pe dome-niul lor de colecționare - pot să îșiprezinte observațiile critice și per-soane din masa mai largă a celorcare practică acest hobby, adicădin SOCIETATE, dezvoltată con-ceptual pe același site al Romfila-teliei ca fiind O societate în careprodusele filatelice româneştisunt un ambasador al României lanivel mondial şi în care filateliaeste un mijloc de comunicare fărăbariere de orice natură. Timbrultrebuie să devină un mijloc deeducaţie a generaţiilor urmă-toare, un punct de reper al culturiişi valorilor româneşti.

Foarte frumos în teorie la ro-mâni!

3) Dobrescu, Dan N. - Astrofilatelia.Primul om pe orbită în jurul pămân-tului, Romfilatelia XXI, octombrie2006, 32-34.

Fig. 3

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 31


pagina 30ü

Muzeul Naţional Filatelic, în co-laborare cu Muzeul Naţional de Is-torie a României şi Academia deStudii Economice din Bucureşti, aorganizat - în perioada 14 - 22 mai2011 - expoziţia Evenimente cos-monautice - aniversări 2011 pen-tru a celebra trei momente im - por tante ale explorării spaţiale: 50de ani de la primul zbor al unui omîn spațiul cosmic - Iuri AlekseeviciGagarin (12 aprilie 1961), 30 de anide la primul zbor al unui român încosmos - Dumitru-Dorin Prunariu(14-22 mai 1981) și 30 de ani de laprimul zbor al unei navete spațiale- Columbia în misiunea STS-1 (12aprilie 1981).

Vernisajul expoziţiei a avut locsâmbătă 14 mai, în prezenţa dom-nilor Dumitru - Dorin Prunariu (Ro-mânia) - misiunea Soiuz 40 - Saliut6 (1981), Leonid Popov (Rusia) -misiunile Soiuz 35 - Saliut 6 (1980),Soiuz 40 - Saliut 6 (1981) și Soiuz T7 - Saliut 7 (1982), Russell Schweic-kart (S.U.A.) - misiunea Apollo 9(1969), Aleksandr Panaiotov Alek-sandrov (Bulgaria) - misiunea SoiuzTM-5 - Mir (1988), Franz Viehböck(Austria) - misiunea Soiuz TM-13 -Mir (1991).

Expoziţia a cuprins machetegrafice ale emisiunilor poştale ro-mâneşti din patrimoniul MuzeuluiNaţional Filatelic, piese impor-tante din patrimoniul MuzeuluiNa țional de Istorie a României,afişe-fotografii puse la dispozițiede Academia de Studii Economiceşi Centrul Cultural Rus, dar şi celemai relevante colecţii filatelice par-ticulare având ca tematică zborulîn cosmos şi paşii care au condusomenirea tot mai departe în spa-țiul cosmic.

Au fost prezentate, prin grijaeditorului revistei philatelica.ro,următoarele colecţii filatelice:

1. Nicoleta Diaconu (Ploiești) -Premiere cosmice, medalie de Ar-gint la expoziția FIP EFIRO 2008.Exponatul s-a dorit a fi o reflectarea acestor premiere, pornind de labazele teoretice ale zbo rului spa-ţial până la punerea sa în practică

și continuând cu primiipaşi în cosmos, primulasalt asupra Lunii, apoicu drumul spre infinit șicu primul om în cosmos.

2. Coriolan Chiricheș(Botoșani) - Prima gene -rație de navete spațialeamericane, medalie deArgint Mare la expozițiaCOSMOFILA 2011. Expo-natul şi-a propus prezen-tarea succintă a etapelorparcurse de la cercetareaştiinţifică şi primele testepână la zborurile ultimeinavete Endeavour.

3. Vadim-AlexandruBartos (Cluj-Napoca) - E -chipajele internaţionaleale zborurilor spaţialeso vietice, medalie de Aurla expoziția VENEZIA 2011.Exponatul a descris zbo-rurile spaţiale cu echipajuman care au avut loc întimpul regimului sovie-tic, organizate de fostaURSS în colaborare cu di-verse ţări.

4. Ion-Radu Dobrescu(București) - Start April12, 07:07 GMT, medaliede Argint la expoziția FIPBELGICA 2006. Exponatula prezentat totalitateaactivităţilor aflate în co-nexiune cu zborul în cos-mos al primului om - IuriAlekseevici Gagarin - şi alnavei cosmice Vostok.

5. Dan N. Dobrescu(București) - Dumitru-Do rin Prunariu, primulcosmonaut român, me-dalie de Aur la Salonulfilatelic București 2004.Expo natul l-a prezentatpe cosmonautul Dumi-truDorin Prunariu în co -nexiune cu primul zboral unui român în spaţiulcosmic.

Una dintre atracţiile acesteiexpoziţii a reprezentat-o expune-rea câtorva obiecte personale aledomnului Dumitru-Dorin Pruna-riu: camera video prin interme-

diul căreia s-a filmat întregul zboral misiunii în spaţiul cosmic, unceas de mână al cosmonautului,precum şi diverse legitimaţii deastronaut.

Expoziția Evenimente cosmonautice - aniversări 2011Lucia ȘOPEANU

uuu

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 32


pagina 31 ü

Expozanții alături de oficialități

la vernisajul expoziției(foto Sorian Uyy)

Muzeul Naţional Filatelic avenit în întâmpinarea pasionaţilortemei cosmice prin tipărirea uneicărţi poştale dedicate expoziţiei şiprin punerea în circulație a uneiştampile ocazionale care a putut fiaplicată pe corespondență la ofi-ciul poştal temporar înfiinţat în in-cinta muzeului. Atât cartea poștalăcât și ștampila ocazională au fostmachetate de dr. Ioan Daniliuc.

Un afiș (machetat de dr. IoanDaniliuc) și un amplu catalog bi-lingv (română şi engleză) au fostpuse la dispoziția participanților lavernisaj. Catalogul (grafică - LioaraMareș, tipar - Fabrica de TimbreBucurești) a fost editat de CNPR șicuprinde: Cuvânt înainte (DumitruDaniel Neagoe, președinte-directorgeneral CNPR), Considerații perso-nale la aniversarea a 50 de ani decosmonautică pilotată *) (Dumitru-Dorin Prunariu), un frumos expo-zeu al celor trei evenimente ani -versate, prezentarea - însoțită deimagini - a exponatelor filatelice șia obiectelor personale ale d-lui Du-mitru-Dorin Prunariu, aflate în co -lecțiile Muzeului Național

uuu

uuu

uuu

Oficialități participante la vernisajul

expoziției (foto Emil Stanciu)

Carte poștală obliterată cu ștampilă ocazională dedicată evenimentului.Autografe: L.I. Popov

și D.D. Prunariu(machetator dr. Ioan Daniliuc)

*) Material preluat din revista philate-lica.ro, anul III, nr. 2 - martie-aprilie2011, pag. 1-3

uuu

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 33


Fanion - tricolorul românesc, prezent la bordul complexului orbitalSoiuz T4 - Saliut 6 - Soiuz 40, cu autografele cosmonauților Vladimir

Kovalionok - Viktor Savinîh (Soiuz T4), Leonid Popov - Dumitru-Dorin Prunariu (Soiuz 40) și cu ștampila de bord a primului

oficiu poștal cosmic aflat pe stația Saliut 6.(Colecția Muzeului Național de Istorie a României)

Mi-e dor de cosmos.D. Prunariu, 14 mai 2011.

(Colecția Muzeului Național Filatelic)

Filatelic, Muzeului Nați onal de Is-torie a României, Centrului CulturalRus din Academia de Studii Econo-mice București. Catalogul având 56pagini poate fi consultat accesândadresa de web site http://www.philatelica.ro/catalog-ev2011.pdf.

În cadrul vernisajului a fostsusţinută o sesiune de autografede către domnii Dumitru-DorinPrunariu şi Leonid Popov.

Expoziția a fost coordonată deDoamna Lia Andreia Galic - direc-tor al Muzeului Național Filatelic,având coordonatori de proiect peNicoleta Micu - șef servicu relațiipublice CNPR și Cristian Scăicea -nu - director adjunct al MuzeuluiNațional Filatelic, iar curatori deexpoziție pe Iolanda Tabără, So-rian Uyy, Lucia Șope a-nu și Cris-tina Gruescu.

Expoziția a fost un succes,bu cu rându-se în ziua vernisajuluide peste 20.000 de vizitatori.

pagina 32

Carte poștală maximă realizată de dr. Ioan Daniliuc pe suport editat de AXA Botoșani;

marca poștală cu valoarea de 3 lei face parte din emisiunea „COSMOS 2011”, pusă

în circulație la data de 9 mai 2011.ü

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 34


Plic special realizat de AFB, obliterat cu ștampila ocazională

dedicată marcării a 30 de ani de la primul zbor în cosmos al unuiromân - Dumitru-Dorin Prunariu,

14.05.2011 014880 BUCUREȘTI 63.Autograf D.D. Prunariu

(machetator plic și ștampilă dr. Ioan Daniliuc)

Plic special realizat de AsociațiaFilateliștilor din județul Sibiu,

obliterat cu ștampila ocazională dedicată marcării a 30 de ani

de la primul zbor în cosmos al unuiromân - Dumitru-Dorin Prunariu,

14.05.2011 550450 SIBIU 1(machetator plic și ștampilă

dr. Ioan Daniliuc)

Plic special realizat de AFB, obliterat cu ștampila ocazională dedicată marcării a 30 de ani de la primul zbor în cosmos al unui

român 1981-2011 Dumitru-Dorin Prunariu,

21.05.2011 014880 BUCUREȘTI 63(machetator plic și ștampilă

dr. Ioan Daniliuc)

Sesiune de autografe (foto Traian Niță)

pagina 33ü

uuu

uuu

uuu

uuu

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 35


pagina 34 ü

Ziua de 17 mai a fost declaratăZiua Internaţională a Telecomu -nicaţiilor în urmă cu 146 de ani,odată cu semnarea la Paris - la 17mai 1865 - a primei Convenţii In -ternaţionale privind Telegrafia,ocazie cu care a fost creată Uni-unea Internaţională a Teleco mu -nicaţiilor (UIT).

ANCOM (Autoritatea Națio-nală pentru Administrare și Regle-mentare în Comunicații) orga -ni zează - în perioada 17 mai-31 au-gust 2011 - o expoziţie aniver sarăcu ocazia împlinirii a 20 de ani deadministrare modernă a spectruluiradio în România. Ex poziţia pre -zintă publicului o serie de echipa-mente radio, documente şi diversemateriale care ilustrează modul încare au evo luat co municaţiile ro -mâneşti de-a lungul vremii. Printreexponate se nu mără modele aleultimelor aparate telefonice deebonită pro duse în ţara noastră,aparate telefonice folosite pe câm-pul de luptă din Al Doilea Război

Mondial, primele a -pa rate de măsu rarea frecvenţelor folo -si te de experţii Au -to rităţii, precum şimo dele de telefo -ane mobile din o -fer tele primilor o -pe ratori de serviciide telefonie mo bilăde pe teritoriul Ro -mâniei, dar şi o co -lecţie im pre si o nan -tă de tim bre ce ilus -tre ază evoluţia sec -to rului teleco muni-caţiilor (Dan N. Do-brescu - Communi-cation through acom puter; Momen -te din istoria telecomuni ca țiilor înRomânia).

„Am vrut să marcăm cum secuvine Ziua Internaţională aTelecomunicaţiilor pe care o ce -lebrăm în fiecare an în data de 17mai şi am vrut să facem acest

lucru arătând că avem o istoriechiar mai veche decât cei 146 deani de când se sărbătoreşte în în-treaga lume această zi” a declaratpreşedintele ANCOM, CătălinMa ri nescu. (Extras din comuni-catul de presă al ANCOM)

17 mai - Ziua internațională a telecomunicațiilor

Mulți tineri sunt interesați decultură, care poate emana șidintr-un hobby precum filatelia.

Pentru aceasta ei trebuieîndrumați, școliți și stimulați decătre dascăli devotați. Din pă-cate, în haosul în care trăim, secultivă tot mai mult vulgarul, întimp ce cultura și instruirea suntironizate.

Am găsit o rezonanță deose-bită la copiii de la Școala nr. 85din București, unde cu puțintimp în urmă am înființat cerculfilatelic pentru elevi „Vasile Bu-nescu”, afiliat clubului filatelicindependent „Nicolae Bălces -cu”, cu un număr de 38 departicipanți.

Elevii au fost deosebit deinteresați în a afla care au fost pri-mele timbre poștale româ nești. În

acest scop am adus ilustrate cuprima emisiune Cap de bour, ex-plicând elevilor im por tanța isto-rică și filatelică a acestora.

S-au evidențiat elevii AndreiMarin (clasa a 4-a B) și Răzvan

Tănăsescu (clasa a 5-a B), caredeja au început să lucreze la ex-ponate filatelice pentru expozi-țiile ce se anunță în acest an.

Doresc ca exemplul acestorelevi să fie urmat de tot maimulți tineri.

Prof. Victor NECOLAU

Un nou cerc filatelic pentru elevi

cd

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 36


Regia Națională a PădurilorROMSILVA a găzduit și în acest antradiționala expoziție filatelicănecompetițională SĂDIREA ARBO-RILOR, aflată la cea de-a XII-a e -diție. Vernisajul a avut loc la 25mar tie, în prezența reprezen -tanților Regiei, inclusiv a directoru-lui general, dl. Valerian Solo văs tru,ai Asociați-ei Filateliștilor dinBucurești și ai Asociației Naționalea Cadrelor Militare în Rezervă și înRetragere, a nume roși filateliștibucureșteni; cu toții au apreciat ca-litatea exponatelor și strădania or-ganizatorilor acestei expoziții.

În deschidere, președintele Co-mitetului de organizare, col. (r)Gheorghe Cotolan, a făcut o pre-zentare sintetică a manifestării,precizând că expoziția face partedin complexul de activități organi-zate de Regia Națională a Pădurilorcu ocazia LUNII PLANTĂRII ARBORI-LOR. Totodată, s-a subliniat și faptulcă expoziția are loc în contextul

ANULUI EUROPEAN AL PĂDURII,prilej pentru care Poșta Română apus în circulație o emisiune dedi-cată acestui eveniment european.

Directorul general al R.N.P.ROMSILVA, dl. Valerian Solovăstru,a prezentat succint măsurile ce seîntreprind pentru reîmpădurireasuprafețelor defrișate, precum șipentru protecția aurului verde.Domnia sa a apreciat îndelungatași fructuoasa colaborare dintrefilateliștii bucureșteni și ROMSILVA.

Expoziția din acest an s-a des -fășurat pe 70 de fețe de pa nou,pre zentând publicului 35 de co -lec ții, dintre care exponatele a 15co pii din județele Suceava șiGalați. Se cuvine subliniat rolulprof. Gh. Dolinschi în îndrumareacopiilor de la Arbore-Suceava încolec-ționarea materialelor și al-cătuirea exponatelor.

Pentru această expoziție s-aurealizat: un splendid catalog (ma-cheta și punerea în pagină - Dumi-tru F. Dumitru), un plic ocazional

(grafica - col.(r) dr. Ioan Daniliuc) șidouă ștampile (machete - ȘerbanDrăgușanu), materiale înmânate șiexpozanților.

Expoziția a fost vizitată de unnumeros public, participant laactivitățile organizate de R.N.P.ROMSILVA.

Asociația Filateliștilor din Bu -curești prin Comitetul de Organi-zare mulțumește și felicită R. N. P.ROMSILVA pentru gazduire și spri-jinul acordat la realizarea acesteimanifestări, în egală măsură felici-tându-i pe toți expozanții.

Expoziția filatelică SĂDIREA ARBORILOR 2011col. (r) Gheorghe COTOLAN

ATV-2 Johannes Kepler - al doilea vehicul detransfer automat al Agenției Spațiale Europene -lan sat la ISS (după o amânare de o zi) pe 16.02.2011, și-a încheiat misiunea astăzi 21.06.2011când am putut urmări în direct pe ESA TV decu-plarea sa de la ISS și reintrarea comandată în at-mosfera terestră, încheiată cu dezintegrareadeasupra Oceanului Pacific, operațiune controlatăde către Centrul Spațial din Toulouse. Următorulcargou spațial al ESA, ATV-3 Edoardo Amaldi, este

planificat să fie lansat pentru realimentarea ISS la29.12.2012. (Florin PATAPIE-RAICU)

ü

Încheierea misiunii cargoului spațial ATV-2 la ISS

pagina 35

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 37

philatelica.ro coltul expozantului

Într-un e-mail datat 28 martie2011 11:10 PM, amintindu-ne căpe 19 august 2011 se împlinesc130 de ani de la nașterea luiGe orge Enescu, dl. Ioan Catană neroagă să vizionăm exponatul maijos menționat*). Dând curs invi -tației sale, cunoscând că la ex -poziția filatelică BELGICA ’06 -af lată sub patronaj FEPA - acestexponat a fost distins cu o meda-lie de Argint - 79 puncte și con -statând diferența mare de punc tajîntre cele două ma ni festări deacelași nivel, consi derăm că acestexponat merită o analiză critică înconformitate cu reglementărileFIP în domeniu (http://www.f-i-p.ch).

Luând în considerare criteriilestabilitate de reglementările FIP,constatăm următoarele:

Titlu, idee și creativitate - 15puncte din 20 puncte, deoarece:

- Este ratată marcarea unorpuncte la criteriul de creativitate;astfel, la pagina 73 fiind vorbadespre o lucrare creată în anul1921 la Tescani, era mai nimeritca pi esa utilizată pentru a ilustraacest fapt să poarte o ștampilă dezi de TESCANI din anul 1921 (peun suport măcar neutru) și nu dinanul 1907 (pe un suport poștal cuantetul unei fabrici de băuturispirtoase, ceea ce conferă paginiio notă hilară prin raportare la su-biectul exponatului).

- Ideea de a marca de fiecaredată - printr-o săgeată albastră -VIOARA de pe marca poștală de55 bani cu stema județului Bo -toșani, utilizată în mod curent ca

francatură pe plicurile ocazionaleemise de fosta filială AFR Bo -toșani, este una nefericită deoa-rece principalul element filatelico- poștal cu referire evidentă la su-biectul tratat în cazul respectivelorplicuri este ștampila ocazională.

- Prezența pe jumătate din pa-gina 44 a unei liste pe două co-loane cu cele 33 de opusuri ale luiGeorge Enescu este străină deideea creativității într-un exponat,scopul său evident fiind tendințaau torului - demonstrată de noimai jos - de a umple paginile cuorice și cu orice preț, fie el și celplătit cu riscul unei juste de -punctări din partea unor membride juriu neinfluențabili. Cine do -rește să lectureze o astfel de listănu trebuie să o afle din exponatuld-lui Catană, ci va căuta și va citiaceastă listă (completă!) într-uncatalog muzical dedicat operei e-nesciene. La pag. 50 autorul reci -divează… con brio, ocupând pestejumătate din respectiva pagină cuo selecție din ceea ce am numi unCV profesional strict cronologic allui George Enescu, urmat de olungă listă cu numele studenților,asistenților și angajaților săi; aces -te informații nu-și aveau locul aici,ele fiind mai curând addenda unuitext de carte biografică!

Tratare - 33 puncte din 40punc te, repartizate astfel: plan și

dezvoltare - 15 puncte din 20punc te, cercetare și cunoștințedespre subiect - 18 puncte din 20puncte. Punctajul acordat se da -torează următoarelor:

- Planului scolastic fără ele-mente de inovație.

- Utilizării întregii emisiuni detimbre, în care mărcile poștalepo artă același desen, diferindnumai prin culoare (întreaga serieTorcătoarea și întreaga serie Țe -sătoarea - ambele la pag. 19) saua unor minicoli de câte 8 sau 20de timbre, din care doar unul, res-pectiv două se referă la subiectultratat (pagina76 - suplimentatăpentru diluție cu FDC-ul, respectivpagina 79).

- Utilizării în exces a unor piesepractic identice (cum ar fi - la pa-ginile 10, 14, 15 și 27 - prezențaaceluiași plic special de la Bo -toșani, emis în patru variante deculoare ale ilustrației, dar avândca obliterare una și aceeași ștam -pilă complementară), lipsind inschimb piese care ar dezvolta su-biectul, cum ar fi - de exemplu -un plic întreg poștal din RFG repi-cat cu imaginea timbrului poștalromânesc Mi #207 - regina Elisa-beta a României (Elisabeta deNeuwied), având ștampila dinNeuwied, 28.3.1981 (Fig. 1), aexpoziției filatelice dedicate me-moriei reginei, cunoscută și subpseudonimul literar de CarmenSylva. Regina și ministrul Cultelorși Instrucțiunii publice,

O medalie de Aur nemeritată*)

Teodor MELNIC - GHIAȚĂ, președinte al Comisiei FFR

pentru clasa OpenFlorin PATAPIE - RAICU


,

*) Ioan Catană - George Enescu, uni-versal musician. Exponatul, distins cuo medalie de Aur - 90 puncte laexpoziția BALKANFILA 2010 aflată subpatronaj FEPA, este postat la adresade web site http://www.philatelica.ro/04_25.html.

pagina 36 ü

Fig. 1

uuu

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 38


savantul Petru Poni, au avut rolulprincipal în acordarea bursei destudii tinerei speranțe de la aceavreme pentru a urma la Paris cla-sele de vioară și de compoziție. Înexponat nu este prezentă niciopiesă cu referire la Petru Poni(deși există o marcă poștalădedicată savantului), dar nu amvăzut nici ștampila ocazională dela Iași din 20.12.1992, dedicatăcelor 75 de ani de la susținereade către Enescu a concertelor dela Iași pentru eroii reîntregirii țării(Fig. 2). Ne aducem aminte că unexponat cu subiect identic, darmult mai elaborat, l-a avut caautor în perioada anilor ’90 pe re-gretatul filatelist ieșean RaduGrămescu, care discuta în perma -nență chestiunea îmbunătățirii

ex ponatului său cu câțiva fila -teliști profesioniști la întâlnirilesăptămânale de la SocietateaFilatelică Moldova - Iași (de exem-plu, îl convinsese pe un coleg să-icedeze din colecție o marcă poș -tală străină adecvată pentru apuncta în exponat ideea dirijăriide către Enescu a Concertelorbran denburgice de Bach). Cuprincipala contribuție în consilierea aceluiași Radu Grămescu, la fi-nele anului 1990, sub egida So -cietății Filatelice Moldova - Iași s-alansat un set de 12 plicuri specialecu ștampile ocazionale dedicateunor personalități muzicale ieșe -ne (plicuri și ștampile ilustrate cuportretele acestora), unele fiind înstrânsă legătură cu viața și operalui George Enescu (îl lăsăm pe dl.

Catană să se documenteze prinlecturi mai aprofundate la subiectși îi oferim doar o informație utilă:una dintre respectivele ștampileeste dedicată celui al cărui numeîl scrie greșit Edward Caudela lapag. 55 (în loc de Eduard Cau-della), dar această piesă nu apareîn exponat; oare nu o cunoaște, lafel cum nu cunoaște și alte piesesimilare de la Iași - oraș în careEnescu venea întotdeauna cu plă -cere să concerteze?

- Diluării tratării în detalii cola-terale. Astfel, la pag. 34 subiectulfiind dirijarea de către Enescu aSimfoniei a IX-a a lui Beethoven șinu detalii despre opera lui Lund-ving (sic!) van Beethoven (pe lamijlocul paginii putem citi chiarBheethoven!!!), era suficient săfie utilizat blocul și ilustrata ma -ximă, fără mărcile poștale din par-tea superioară a paginii și fărătextul conținând detalii privitoarela creația beethoveniană. Aceeașitendință păguboasă în prezenta-rea exponatului o constatăm laprezentarea de umplutură cu de-talii pe câte o întreagă pagină deexponat în cazul lui WolfgangAmadeus Mozart (pag. 18) sau allui Franz Liszt cu întreaga pagină43 al cărei pretext de umplere(printre altele, cu o serie - bine -înțeles completă - din RDG, cu ce -le patru timbre componenteașe za te soldățește) este doarprezența numelui Liszt într-o în -șiruire de 6 nume de compozitoridin ale căror lucrări Enescu diri-jase în 1948 la Washington. Nuînțelegem - decât explicându-neprintr-o aceeași disperare mani -festă a autorului de a umple expo-natul - prezența la pag. 36 a noiiemisiuni poștale chineze din anul2010, formată din 4 mărci poștaleillustrate cu tot atâția compozitorigermani celebri, fără a avea in -scrip ționată măcar o scurtă frazăjustificativă. Rezultatul evidenteste o continuă și permanentă di-luare a tratării, dar homeopatianu ajută filatelia!

Material - 16 puncte din 25puncte, repartizate astfel: condițiiși raritate - opt puncte din 15punc te, utilizarea inteligentă și

varietatea materialului nefilatelic- opt puncte din zece puncte. Iatăcâteva observații:

- Multe materiale sunt autoa-dresate, ceea ce conferă un punc-taj scăzut la criteriul de raritate.

- Calitatea este necores pun -zătoare pentru unele obliterări,fapt nepermis la un asemneanivel (de exemplu obliterarea dela pagina 12 privind expoziția fila -telică România - Polonia sau obli-terarea ilustratei maxime cuA te neul Român de la pagina 66).

- Prezența Plicului Prima Zi aemisiunii de la pag. 75 ni se pareinadecvată în raport cu titlul ex-ponatului, piesa fiind francată cutrei valori din emisiunea Sculpturidin arta națională a anului încăproletcultist 1961; doar pe unuldin timbre apare un bust al luiEnescu, dar ștampila P.Z. este ilus -trată cu Secera și ciocanul - unsimbol străin de subiectul expo-natului d-lui Catană, iar ilustrațiaPlicului Prima Zi este cu o statuiea lui Mihai Eminescu. În mod evi-dent, doar prezența mărcii poș -tale neobliterate cu bustul luiGeorge Enescu (pe care nu am re-marcat-o ca atare în acest expo-nat) ar fi o soluție mult mai bună.

- Pentru completarea materia-lului nefilatelic îi amintim d-luiCatană că la Expoziția FilatelicăRomânia - Polonia de la Botoșanidin anul 1997 s-a lansat și un micecuson ilustrat cu George Enescu,perfect utilizabil în economia ex-ponatului său.

Prezentare - 10 puncte din 15puncte, deoarece:

- Inscripționarea din parteainferioară a pieselor este neco -respunzătoare pentru un exponatde subiect, fiind mai degrabăspecifică exponatelor de istoriepoștală, maximafilie, filatelie tra -dițională.

- Textul este scris într-o limbăengleză aproximativă, cu nume-roase greșeli de cunoaștere a ba-zelor acesteia. În text au rămascuvinte românești, fiind și elegreșit inscripționate. Probabil căs-a folosit un translator automatîn limba engleză, care nu

,

Fig. 2

pagina 37üuuu

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 39


a putut să recunoască aceste cu-vinte românești scrise în mod e -ronat. De aceea, pentru o corectătraducere îi recomandăm săplătească un bun traducător viu!

- Din cauza superficialității înconstruirea exponatului, în textapar multe nume greșite ale unorpersonalități muzicale europene(Hellmesemberger-Junior în locde Hellmesberger- Junior și Ro-bert Fuchus în loc de RobertFuchs, ambele la pagina 8, apoiBrhams în loc de Brahms la pa-gina 10 și la pagina 31, Godoardîn loc de Godard la pagina 11, Ju-lies Massenet în loc de Jules Mas-senet la pagina 12, FlorentSchimitt în loc de Florent Schmittori Charles Koechilin în loc deCharles Koechlin - ambele la pa-gina 13... și tot așa până la final cuun Hayden în loc de Haydn, ori unCeésar Franck în loc de CésarFranck - ambele la pag. 37 și unfoarte greșit Béla Bartóc în loc deforma nativă dar și corectă BartókBéla - utilizat în mod repetat lapaginile 47-48, la fel de repetat cași timbrele emisiunii comune Ro-mânia - Ungaria din anul 2006 pecele două minicoli expuse, carenu diferă decât prin tête-bêche-uri, la Enescu, respectiv la Bartókși repetate anterior, la pagina 22,cu două (!) tête-bêche-uri Enescu)sau nume greșite ale unor creațiimuzicale (La Because by Chopinîn loc de La Berceuse by Chopin înpag. 12 pentru lucrarea La Ber-ceuse en ré bémol majeur, op.57de Chopin, Recvienul lui Mozart lapagina 18, apoi - la pagina 29destinată lui Giuseppe Verdi -Troubado, Traviat, Falstaf, Lom-barrzii - ultima în româneștelecu... dublu R netraductibil în en - gle ză de către automat, toate gre -șite pentru respectiv, corecteleThe Troubadour, Traviata, Fals-taff și - cu titlul complet în limbaengleză - The Lombards on theFirst Crusade, ori la pagina 33 - înpartea dedicată lui Richard Wag-ner - cu alte „perle” de aceeași

factură asociate cu lipsa decultură: semitraducerea automa -tă Ring Nibelungilor, Triatan andIsolde în loc de Tristan and Isoldeși Parsifa în loc de Parsifal), cul-minând la pag. 67 cu blasfemiileOedipu” (Sic! Cu ghilimele îndreapta!) și Tecani (la pagina 74în loc de Tescani din textul cu Ul-time dorințe scris de mâna lui En-escu), ori nume greșite ale unorinstituții (Weiner Mannergesang-verein în loc de Wiener Männer-gesangverein la pagina 9), ceeace creează - pe ansamblu - impre-sia unei lipse de respect față denumele oricărei personalități, o-pe re muzicale sau instituții decultură. Aceeași problemă amba -rasantă o întâlnim și la pag. 63 cunumele de 3 ori repetat în modgreșit Queen Elizabeth of Bel-gium în loc de Queen Elisabeth ofBelgium.

- La pag. 58 - în textul explica-tiv - se produce o confuzie gravăîn urma greșelilor de traducere,rezultând că mapa (Portfolio!) arfi fost produsă de un oficiu poștalromânesc (Romanian Post Of-fice) și nu de instituția PoștaRomână (Romanian Post în limbaengleză) prin Romfilatelia; res-pectivul text abundă în greșeli detraducere, aici topica limbii en-gleze dându-și duhul, dar citind lapagina 76 titlul Cultural valuesamong Romania’s interest in Eu-ropean blade is also:… ne-am de-clarat complet învinși de aceastăstranie limbă engleză și acumparcă înțelegem de ce deputatulSocaciu ar vrea dublarea filmelorstrăine în limba română.

- Autorul are obiceiul nereco-mandat pentru un exponat de a-și denumi fiecare din obiectele decolecție prezentate, de exempluEnvelope occasionally (sic!) sauchiar simplu Envelope, termenulgreșit Occasional stamp în loc dePictorial postmark (pentru româ-nescul Ștampilă ocazională, ceeace produce confuzie în mintea pri-vitorului) ori chiar simplul Stamp

(care înseamnă Timbru), folosit înmod eronat pentru românesculȘtampilă (vezi la pag. 64, oștampilă ocazională din Cluj - Na-poca, dedicată lui Dinu Lipatti,care apare într-o fereastră, darsuportul pare a fi al unei ilustratemaxime, adevărat cam modestă,dar o maximă se expune între a -gă!), apoi Postal stationery, Post-card, First day cover ori Maximumcard; cum se spune, dacă tăcea,filozof rămânea deoarece piesade la pagina 13 nu este în niciuncaz o ilustrată maximă, fiindcă su-portul său este un colaj, dar nicichiar acel maimum card de la pa-gina 37 nu respectă una din regu-lile obligatorii pentru un suportmaximafil.

- Pe fața mai multor plicuriocazionale (pagina 6, pagina 7,…pagina 62, pagina 64) se remarcăla modul inestetic adnotarea ma -nuală cu creionul a expresiei Dif-ference postage, urmată de osă geată în același stil, acesteavrând să precizeze că francaturade completare este pe verso-ulrespectivei piese; această adno-tare inestetică este în același timpsuperfluă deoarece orice mem-bru de juriu are dreptul să des -chidă folia din plastic transparenta oricărei pagini de expunere și săverifice verso-ul oricărei piese dinexponat.

Astfel, obținem un total de 74puncte, ceea ce conduce la o me-dalie de Argint. Prezența coliței cuEnescu (12 mărci și 4 viniete) dinemisiunea 25 de ani de la înfiin -țarea Filarmonicii Române, pre-zentând autografele lui Enescu șiMenuhin, i-ar fi putut aduce au-torului o medalie de Vermeil.

Nota editorului: la propunereadoamnei Ana Gheorghiu din Mier-curea Ciuc inaugurăm rubrica per-manentă - Colțul expozantului.Ace astă rubrică se va adresa de-opotrivă analizei critice a unor ex-ponate, cât și răspunsurilor laîntrebările expozanților.

pagina 38ü

,


nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 40


Ediţia din acest an, organizatăde colegii maghiari (avându-l înfrunte pe noul preşedinte al MA-BEOSZ, dl. Csaba Kornél Tóth, fi-gură de ardelean dacă e să-l e va- luez după poza din catalog), a fostplasată la 150 km de Budapesta, înBalatonfüred, comitatul Veszprém,cochetă localitate balneară ce găz-duieşte pe 46,45 km2 ceva maimult de 13.000 localnici în afarasezonului. Situat pe coasta nordicăa lacului Balaton, oraşul gazdă alexpoziţiei face faţă în fiecare an,din iunie până-n august, asaltuluituriştilor la „Marea Ungariei”, laculfiind vizitat de peste două milioanede turişti care generează o treimedin veniturile Ungariei din urmaturismului.

Geografic vorbind, partea deNE a lacului Balaton, pe malurilecăreia se află şi Balatonfüred, estestrăbătută de meridianul 18o lon-gitudine estică şi de paralela 47o la-titudine nordică. Este un pretext -şi nu numai - pentru care susţinemcă - anul acesta - HUNFILA 2011 s-a situat la răscruce de drumuri, înbătăi de curente şi, netăgăduit, laîntretăieri de meridiane şi paralelela propriu, dar şi la figurat.

Alegerea locaţiei nu a fost în-tâmplătoare. Manifestarea filate-lică se încadrează în contextul uneisuite de evenimente care mar-chează 800 de ani de existenţă aaşezării.

Asupra expoziţiei, deschisă la 8aprilie 2011, a căzut cortina treizile mai târziu, la 10 aprilie. Ecoulacesteia nu s-a stins încă.

Apropo de ecou, îmi aduc a -min te că, prin anii 1980, în plinăeră comunistă, se organizase la sa -la Eforia din Bucureşti, aflată înimediata vecinătate a Miliţiei Capi-talei, o expoziţie de caricaturi, alcăror autor era artistul plastic Mi -hai Stănescu, incomod pentruacele vremuri. Una dintre lucrăriînfăţişa un bărbat cocoţat pe ocreastă de munte, având mâinilepâlnie la gură, ceea ce sugera că

emisese un strigăt dincolo demunţi, în al cărui revers rămăseseîn aşteptare. Iar legenda caricaturii- cu dus şi întors, cu înţelesuri şisubstraturi adică - era pe măsuravremurilor: nici ecoul nu se mai în-toarce...

Aşadar, doar cortina a căzut,dar ecoul generat de HUNFILA2011 nu s-a stins încă, dacă e săluăm în considerare chiar şi numaicomentariile pertinente pe care legenerează.

Potrivit regulamentului pro-priu, a fost o Expoziţie filatelică in-ternaţională, organizată sub egidaFEPA. O titulatură pretenţioasă, înopinia noastră, dacă luăm în con-siderare numărul ţărilor partici-pante (opt) şi zona lor geografică(Europa), numărul total de panourialocat exponatelor în competiţie(380), durata de des fă şurare (treizile), dar chiar şi componenţa na-ţională a juriului (alcătuit exclusivdin localnici), totul dând coloraturaunei cooperări regionale.

O analiză după numărul com-petitorilor din ţările participanterelevă că în fruntea acestora se si-tuează Ungaria (cu 42 expozanţidintr-un total de 104), urmată lamare distanţă de România (14),Italia (13), Croaţia (11), Slovenia(opt), Slovacia şi Austria (câte şa -se), iar unele asociaţii naţionale(din Olanda, spre exemplu) au pre-zentat un singur expozant.

Regulamentul expoziţiei, întoc-mit de organizatorii maghiari, sedistinge, pe de o parte, prin preo-cuparea de a reuni colecţii dintoate clasele filatelice (Tradiţio-nală, Istorie poştală, Aerofilatelie,Tematică, Maximafilie, Tine ret,Open, Un panou, Literatură filate-lică), precum şi Cartofilie. Este unlucru meritoriu, faţă de tendinţasesizată în ultima vreme, când ex-poziţiile sunt deschise numai anu-mitor clase, în detrimentul celor -lalte (Aerofilatelia, Maximafiliaspre exemplu), în care colecţii re-prezentative nu îşi găsesc loc deexpunere. La HUNFILA 2011, celemai multe exponate (27) au fost în-scrise la clasa de Literatură filate-lică, urmate de Un panou (21),

Tematică (15), Istorie poştală (13),Tradiţională (10). O participare maipuţin numeroasă s-a semnalat laOpen şi Cartofilie (câte cinci expo-nate), Maximafilie şi Tineret (câtetrei), precum şi două colecţii pre-zentate în clasa de Aerofilatelie.

Se cuvine o privire şi asupraponderii colecţiilor prezentate deţările participante la fiecare dinclasele expoziţiei. Astfel, la Tradi-ţională, în fruntea listei s-au aflatdouă exponate din România (dinzece), la Istorie poştală patru dinUngaria (din 13), la Aerofilateliedouă din Ungaria, la Tematică 9din Ungaria (din 15), la Maximafiliedouă din Ungaria (din trei), la Opentrei din Ungaria (din cinci), la Unpanou nouă din Ungaria (din 22),iar la clasa de Literatură s-au situatîn fruntea listei participării, cu câtenouă lucrări, Ungaria şi Italia.

Pe de altă parte, regulamentulexpoziţiei HUNFILA 2011 a prevă-zut punctaje inferioare celor im-puse la expoziţiile FIP/FEPA în ceeace priveşte acordarea tuturor me-daliilor de la Aur Mare până laBronz, ceea ce teoretic a măritşan sele unor colecţii de a se înscrieîn aceste baremuri. Dacă privimstatistic rezultatele, relevăm că ju-riul (Dr. Lippai Pál - președinte,Fülöp Sándor, Józsa Mihály, KurdicsSándor, Szekeres Sándor și Glatz Is-tván - secretar) a acordat cinci me-dalii de Aur Mare (dintre carepatru cu premiu special), 14 meda-lii de Aur (12 cu premiu special), 19Vermeil Mare (11 cu premiu spe-cial), 28 Vermeil (3 cu premiu spe-cial), şapte Argint Mare, 18 Argint,patru Bronz-Argint şi şase Bronz.Liderii pe ţări, în funcţie de graduldistincţiei obţinute, sunt, la AurMare, Italia (două), la Aur, Ungaria(cinci), la Vermeil Mare, Austria(cinci), la Vermeil, Ungaria (zece) şilista poate continua.

Vedetele expoziţiei au fost co-lecţia intitulată Errors made

HUNFILA 2011 - Între meridiane și paraleleav. Leon IANCOVICI

Medalia de Aur FIP pentru Maximafilie

uuu

pagina 39ü

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 41


on postage stamps of the Republicof Croatia (91 puncte) aparţinândlui Borut-Borja Kopani (Croaţia),prezentată la clasa Tradiţională şidistinsă cu Marele Premiu Inter -naţional, precum şi colecţia Zalavármegye postatörténete 1875-ig(90 puncte) prezentată la clasa Isto-rie poştală de Czirók Dénes (Unga-ria), care a primit Marele Pre miuNaţional. Ambii expozanţi au primitşi medalia de Aur Mare, însoţită decâte un premiu special.

Au mai fost distinşi cu Aur Mareexpozanţii: Alessandro Agos tosi (Ita-lia) pentru exponatul Italian expresmail (Istorie Poştală, 90 puncte) şipremiu special, Victor Iordache (Ro-mânia) cu exponatul România 1872-1880 la clasa Tradiţională (90puncte) şi Vaccari S.R.L. (Italia) 90puncte la clasa Literatură cu lucra-rea Sicilia 1859 -Comparative platesof stamps (şi premiu special).

Participarea României la HUN-FILA 2011 a fost meritorie, atât subaspect organizatoric, cât şi ca pon-dere numerică, precum şi dinpunctul de vedere al distincţiilorobţinute.

Organizatoric, este remarcabilefortul depus de comisarul naţio-nal, dl. dr. Traian Serendan, preocu-pat să popularizeze expoziţia înrândul colecţionarilor români, să re-comande un număr mare de colec-ţii (dintre care Comitetul de orga -nizare maghiar a admis doar 14), săînsoţească exponatele în condiţii dedeplină securitate şi - ceea ce nu es -te lipsit de importanţă - să cunoascăîndeaproape evoluţia şi punctajulacordat exponatelor româneşti.

La câteva minute de la pronun-ţarea palmaresului de către juriu,am aflat telefonic de la oficialulromân rezultatele expozanţilornoştri, publicate ulterior şi pe blo-gul Kolector.net: un Aur Mare (Vic-tor Iordache); două medalii de Aurşi premiu special (Leon Iancovici -Precursori ai maximafiliei mo-derne, 1871-1910, 85 puncte şi A.F. Braşov - Brasovian Philatelic Stu-dies, 85 puncte); patru medalii deVermeil Mare şi premiu special(Marinescu Călin, Vârtaci Ştefan -Revenue stamps used in the Roma-

nian Postal service1872-1915, 83 puncteşi premiu special;Vasile Florkievitz -Baranya, 1919, 82puncte; Victor Co-dreanu - 1914-1921Austro-Hungarianand Germany Mili-tary war prisonersin Russian Camps,83 puncte; GabrielOctavian Nicolae -Praise the grape vi -ne! Praise the wine!,80 puncte); trei me-dalii de Vermeil(Fran cisc Ambruş -The use of fiscalstamps „League a -gainst tuberculosis”1928-1934, 82 punc -te; Alin Dănilă - Timi-şoara municipal taxstamps 1919-1936,81 puncte; Sorin Va-silescu - 1936 - Theolimpic flights postmarks, 77 punc -te); un Locul II clasa Open (Constan-tin Turmac - Vlad Basarab Ţepeş -History and legend, 78 punc te);două medalii Argint Mare (Cor-nescu Oana - Rien ne va plus! Casi-nos in Romania, 70 puncte; MarcuDaniel - Catalogue of the RomanianExile’s philatelic issues 1953-1997,73 puncte); o medalie Argint (Ra -oul-Ioan Iancovici - Ancient Egypt:Egyptian Pyramids and Sphinx ofGizeh, 1905-1913, 66 puncte).

Acelaşi oficial ne-a informatasupra remarcabilei iniţiative a dluiing. Lőrincz Barnabás din Miercu-rea Ciuc, prezent la expoziţie cuun… autocar cu tineri din Româniainiţiaţi în filatelie, la fel ca şi laHUNFILA 2009. Aplecarea sa în do-meniul filateliei pentru tineret îl re-comandă, credem noi, pentru şefiacomisiei de tineret „Cezar Vasi-lescu” a FFR!

În mod evident, aceste rezul-tate ne situează în plutonul frun-taş. Şi totuşi, unele nedumeriripersistă, ele referindu-se exclusivla punctajul cu care juriul a apre-ciat unele exponate şi pe cale deconsecinţă, la medalia acordată.Spre exemplu, exponatul dlui Vic-

tor Iordache, care a obţinut şi 93puncte la expoziţii mondiale FIP şicare ulterior a fost îmbunătăţit cupiese de incontestabilă valoare, afost punctat la HUNFILA 2011 doarcu… 90 puncte, fiind distins la li-mita minimă cu Aur Mare şi singu-rul fără premiu special! Tot astfel,exponatul Precursori ai maxi ma -filiei moderne, 1871-1910, multîmbunătăţit şi dezvoltat, a primitdoar 85 puncte la HUNFILA 2011 şimedalia de Aur la pragul minim, încondiţiile în care acelaşi exponat,jurizat la Expoziţia mondială FIPEFIRO 2008 de doi titani ai maxi-mafiliei, dnii Joseph Wolff şi NicosRangos împreună cu un juriu într-adevăr internaţional, a dobândit90 puncte (punctaj care la expozi-ţia de faţă îi asigura medalia de AurMare!) şi se află în categoria singu-relor cinci exponate din lume dis-tinse cu medalia de Aur FIP la clasade Maximafilie! De altfel, noi pre-luând informația publicată în FEPANEWS nr. 19 - iunie 2011, care elo-giază exponatul ca fiind foarte „in-teresant” (pagina 24), rezultă că încompenența juriului „interna -țional” nu ar fi figurat niciun spe-cialist în maximafilie!uuu

pagina 40ü

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 42


pagina 41ü

(pagina 25). În aceeaşi ordine deidei se înscrie şi exponatul AncientEgypt: Egyptian Pyramids andSphinx of Gizeh, care prezintă încuprinsul unui panou 23 de ilus-trate maxime din perioada 1905-1913, selecţionate la temă, toatefiind unicate mondiale. Cele 66puncte şi medalia de Argint acor-date acestui exponat la HUNFILA2011 reprezintă o evidentă subes-timare. Catalogul realizat excepţio-nal de Marinescu Călin şi VârtaciȘtefan - Revenue stamps used inthe Romanian Postal service 1872-1915, apreciat la expoziția filatelicămondială INDIPEX 2011 cu 83puncte şi premiu special, a primitîn mod corect acelaşi punctaj la in-ternaţionala regională HUNFILA…

Este clar că, în opinia noastră, în

trei din aceste patru cazuri hotărâ-rile juriului sunt vădit nedrepte şidisproporţionate în ra port cu va-loarea filatelică reală a exponatelor.Ele pot fi rezultatul unei superfi-ciale jurizări, sau al lipsei de com-petenţă a câte unui membru dinjuriu. Niciuna dintre cele două ipo-teze nu îi exonerează de un blammoral, nici pe membrii juriului înansamblu, dar nici pe organizatoriicare i-au investit cu responsabilita-tea de a decide irevocabil. O spu-nem şi o susţinem pentru a nu ştimcâta oară că regulamentele expozi-ţiilor filatelice sunt, în vremurilenoastre, nu numai depăşite, dar vinîn contradicţie cu direcţiile vieţii de-mocratice instaurate în întreagalume şi în toate domeniile vieţii so-ciale. Este cel puţin profund imoral,

dacă nu şi antidemocratic, ca în do-meniul filatelic - unde, ca în oricealt domeniu, greşeala judecăriiapare posibilă - să se pronunţe dis-creţionar verdicte ire vocabile, fărăposibilitatea de a fi îndreptateprintr-o cale de contestare suplă,rapidă şi rezonabilă.

Îmi revin în memorie aspectedin expoziţia caricaturistului Mi haiStănescu, deschisă în plină e pocădictatorială: o caricatură reda ima-ginea unei maşini contorsionate,distrusă practic într-un accident,aparţinând instituţiei medicale a„Salvării”. Explicaţia autorului, cali-grafiată în josul paginii desenate,era plină de amărăciune, dar şi bo-gată în înţelepciune: „Nu mai avemsalvare!” Să fie, oare, valabilă şipentru filatelia mileniului al III-lea?

philatelica.ro an�excellent�sourse�of�philatelic�information!

http://dorincard.blogspot.com/2011/06/philatelicaro-excellent-source-of.html

Accesând site-ul MABEOSZ, la adresa http://www.mabeosz.hu/sites/default/files/zsurijelentes.pdf aflămpalmaresul expoziției HUNFILA 2011. Ală turat, imagi -nea paginii a doua a acestui palmares din care aflămcă dl. Victor Iordache a primit o medalie de Aur având88 de puncte.

Care este adevărul, ce ne relatează autorul articoluluide mai sus sau ce este postat pe site-ul oficial al MABEOSZ?

Am încercat să facem lumină în acest caz și ne-amadresat organizatorilor expoziției. Nu am primit niciunrăspuns din partea acestora.

Cine poate face lumină?

Nota editorului

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 43


Narcis (Nicolae din botez) Cre-ţulescu (Creţu) s-a născut la 6 de-cembrie 1835 la Costeşti în Ţi -nutul Botoşani, ca fiu al preotuluiIoan Creţulescu. La numai 15 anise afla la Neamţ, unde a urmatSeminarul şi a fost călugărit dupămai multe ascultări bisericeşti. În1867 slujea ca ieromonah confe-sor militar de regiment, funcţie pecare a îndeplinit-o şi în timpulRăzboiului de Independenţă. Ero -is mul de care a dat dovadă a fostrăsplătit la 7 iunie 1878 de epis-copul Atanasie al Râmnicului, încalitate de episcop eparhiot, cu o„bederniţă şi o pereche de ruca-veţe” care purtau chipurile sfinţi-lor Atanasie şi Chiril. Datorităme ritelor sale profesionale şi pa-triotismului dovedit în război, la16 august 1881 a fost hirotonisitarhiereu în Catedrala Mitropoli-tană din Iaşi de către Mi tro politulIosif Naniescu, episcopul Melchi-sedec Ştefănescu şi Va lerian Râm-niceanu, egumenul de la bisericaSf. Spiridon. La 21 august a fostnumit în funcţia de director al Se-minarului din Huşi, slujind în ace-laşi timp şi la episcopie alături dearhiereul Calinic Dima.

Dintr-o scrisoare - pe care aadresat-o unui admirator al său la14 iulie 1910 - aflăm că a slujit lamănăstirea Neamţ timp de 60 deani, o lungă perioadă de timp în-deplinind funcţia de stareţ. Aici,cuprins de importanţa şi frumuse-ţea muncii de cercetare a istorieimănăstirilor, şi-a dedicat tot tim-

pul liber scrieriiunor monografii,unele publica te,altele răma se înmanuscris.

Cu speranţacă-şi va vedeaîmplinit visul -pub licarea isto-riei mănăstirilorromâneşti de pre - tutindeni - s-a re-tras spre bătrâneţe la Târ gu Ne -amţ. A izbutit să scrie 14 to murimari, în care erau prezentate 120de mănăstiri. Vârsta şi starea desănătate l-au îm piedicat să-şi vadădorinţa îndeplinită şi a donat mă-năstirii Neamţ, la începutul luniimartie 1913, cu puţin timp înaintede a părăsi această lume, „944cărţi de cult, morală şi literatură”,precum şi 355 de obiecte biseri-ceşti-arhiereşti, „cu gândul căDum nezeu va ridica în mănăstirebărbaţi care să mă complecteze”.

Arhiereul Narcis Creţulescu-

Botoşăneanul rămâne înscris în Is-toria Bisericii noastre Ortodoxe caprimul şi cel mai valoros cercetă-tor al trecutului vechilor lăcaşuride rugăciune şi meditaţie de peplaiurile Moldovei de nord. Nu -mai orbirea l-a împiedicat să fina-lizeze vastul material documentaradunat cu multă trudă, pasiune şidragoste faţă de biserica pe carea slujit-o toată viaţa.

A publicat cinci cărți, iar alteopt lucrări au rămas în manuscrisla Bilioteca Mânăstirii Neamț șiBib lioteca Academiei Române.

Galeria celebrităţilor botoşănene (V) dr. Gică MARIŢANU

Narcis CREŢULESCU-BOTOŞĂNEANUL (1835-1913) - 6 decembrie 2010 - 175 de ani de la naştere

^

Referinţe:1. Revista „Mitropolia Moldovei şi Sucevei“, nr.1-3/1984, articolul „Con-

tribuţii ale clericilor bisericii strămoşeşti la înfăptuirea Unirii românilor“ depr. Scarlat Porcescu, p. 28

2. Revista „Mitropolia Moldovei şi Sucevei“ nr.1-3/1985, articolul „Con-tribuţii ale cinului monahal din arhiepiscopia Iaşilor la înfăptuirea Unirii Prin-cipatelor Române“ de Macarie Ciolan, p. 14

3. Mircea Păcurariu, Dicţionarul Teologilor Români, Editura „Univers en-ciclopedic“, Bucureşti, 1996, p. 260

4. Artur Gorovei, Monografia oraşului Botoşani, Fălticeni, 1926, p. 2605. Gabriel Ştrempel, Bibliografie românească modernă, 1831-1918, Edi-

tura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1986, vol.II, p. 4386. *** Documente foarte importante pentru istoria bisericii şi a naţiunii

române, Jassy, Imprimeria Adolf Bermann, 1866.

Marcu CAJAL (1885-1972) - 15 decembrie 2010 - 125 de ani de la naştereProfesorul universitar, doctor

docent Marcu Cajal (nume origi-nal - Cahalu), s-a născut la Suliţa,judeţul Botoşani. După ce ter-mină cursurile primare la ŞcoalaIsraelită din Botoşani, în 1905 de-vine absolvent al liceului „MateiBasarab” din Bucureşti.

În 1913, după absolvirea Fa-

cultăţii de Medicină din Bucureşti,susţine examenul de doctorat cuteza „Contribuţiuni la tratamentulsifilisului hereditar prin arseno-benzol” şi apoi participă în cali-tate de medic militar la campaniadin Bulgaria. Ca urmare a partici-pării la primul război mondial estedecorat pentru devotamentul şi

ataşamentul faţă de militarii răniţipe care i-a tratat.

Urmează cursuri de specializareîn medicină infantilă în Fran ţa şiGermania, obţinând cu a ce astă oca-zie „docenţa în terapie infantilă”.

La întoarcerea în ţară estenumit profesor la Catedra de pue-ricultură şi apoi la Catedra

pagina 42üuuu

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 44


Născut în 1814 la Botoşani, dr.Gh. Cuciureanu - unul dintre pri-mii medici titraţi ai ţării - se nu-mără printre ctitorii medicineiromâneşti moderne.

Licenţiat în medicină în 1837 -„Georgio de Kuczuran, Bottoscha-nensi, Moldavo, medicinae et chi-rurgiae licentiato”, după ce a ur -mat cursurile universităţilor dinHeildelberg şi München, obţinetitlul de doctor în medicină al Uni-versităţii din Viena - „Georgio deKuczuran, Bottoschanensi, Mol-davo, medicinae et chirurgiaedoctori” cu teza „De infanticido acde variis infantis post partum ar-gumentis”. În paralel cu activita-tea medicală urmează - tot înGermania - cursuri de filozofie, în-cununate cu obţinerea titlului dedoctor în filozofie în 1842.

Numărându-se printre frunta-şii Revoluţiei de la 1848 din Mol-dova, se raliază grupării unionistealături de Vasile Alecsandri, Mi-hail Kogălniceanu, Grigore Ale-xandru Ghica, Dimitrie Rallet,Constantin Vârnav, AlexandruIo an Cuza ş.a. Animat de acesteidealuri, doctorul Cuciureanu seimplică în pionieratul transformă-rii pe baze moderne a serviciuluisanitar al Moldovei, distingându-se în organizarea şi modernizareaaşezămintelor spitali ceşti din Iaşi.La solicitarea Guvernului între-prinde o călătorie de documen-tare în stră inătate, la finele căreia

pre zintă un ra-port intitulat„Descri e rea ce lormai însemnatespitaluri din Ger -mania, En gli teraşi Fran ţa spre in-troducerea pla-nului pentru ur -zi rea unui spitalcentral în Iaşi”. Înacest sens desfă-şoară o febrilăac tivitate de or-ganizare a Spita-lulului „Sf. Spiri -don” şi a primei şcoli de moşit dinIaşi (Institutul Gregorian) în para-lel cu publicarea unor scrieri depopu larizare a medicinei, ca deexemplu „Povăţuiri pentru săteniiMoldovei la tâmplare de choleră”(1848). Secretar al Societăţii deMedici şi Naturalişti din Iaşi din1844, va îndeplini o serie de func-ţii publice printre care s-au numă-rat cea de protomedic al Mol -dovei şi cea de ministru al Cultelorşi Instrucţiunii Publice.

În 1850 - împreună cu VasileAlecsandri şi Mihail Kogălniceanu- dr. Gheorghe Cuciureanu vaface parte din comisia de redac-tare a „Aşezământului pentru re-organizarea învăţăturilor publi -ce” care va legifera - în premieră- gratuitatea învăţământului, ofi-cializarea limbii române ca limbăde predare în şcoli, înfiinţarea de

şcoli tehnice cu profil agricol şiindustrial.

Membru al unor reputate fo-ruri ştiinţifice din Viena, Nassau şiParis, dr. Gheorghe Cuciureanudevine - din 1871- Membru deOnoare al Academie Române.

Academicianul Gheorghe Cu-ciureanu s-a stins din viaţă la 8 ia-nuarie 1886, la Iaşi.

Gheorghe CUCIUREANU (1814-1886) - 8 ianuarie - 125 de ani de la moarte

uuu

^

Referinţe:1. Ştrempel, Gabriel (coordonare generală), Biblio-

grafia Românească Modernă (1831 - 1918), vol. I (A-C),Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984, pag.532-534

2. Bejenaru, Ionel, Dicţionarul Botoşănenilor, Edi-tura Moldova, Iaşi, 1994, pag. 64-65.

Referinţe: Băcăoanu, C., Medicii din trecu-

tul Botoşanilor, în „Revista Moldo-vei”, Botoşani, nr. 4/1926, pag. 5-8

Bejenaru, Ionel, Gheorghe Cu-ciureanu, în „Contemporanul”, Bu-cureşti, 17 ianuarie 1986

Mariţanu, Gică dr., Academicia-nul Cuciureanu a contribuit la naş-terea medicinei moderne, în „Moni -torul de Botoşani”, 10 martie 2011.

de pediatrie a facultăţii de Medicină din Bucureşti.S-a dedicat cercetării medicale şi ca urmare a fost

ales membru în numeroase societăţi ştiinţifice din ţarăşi din străinătate, remarcându-se prin publicarea a nu-meroase articole şi studii referitoare la tratamentul he-redo-sifilisului cu bismut.

A publicat o serie de lucrări de specialitate, dintrecare amintim: „Cartea mamelor. Sfaturi asupra creş-terii copiilor”, 1915; „Patologie şi terapie infantilă” (încolaborare cu M. Manicatide), 1922 - lucrări premiate

de Academia Română; „Puericultura practică”, 1945;„Medicaţie uzuală în pediatrie”, 1948, etc.

pagina 43ü

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 45


Preotul şi publicistul NeculaiScriban s-a născut la 18 ianuarie1911 în satul Stamate, comunaFântânele, din fostul judeţ Boto-şani, ca al optulea copil din cei 12pe care i-a avut învăţătorul TitusScriban cu Valeria (născută Nicu-lescu), originară din Dorohoi.

Începe cursul primar în satulnatal, iar între 1923-1931 ur-mează Seminarul Teologic din Do-rohoi, perioadă în care familia semută la Botoşani. Între 1931 -1935 urmează cursurile Facultăţiide Teologie din Cernăuţi.

Hirotonisit la 10 septembrie1932, este numit preot paroh la 1noiembrie 1935 în parohia Bu-zeni, jud. Botoşani.

Între 1942-1945 urmeazăcur surile Facultăţii de Drept dincadrul Universităţii din Iaşi.

De la 1 august 1952 până la 1aprilie 1979, când se pensio-nează, îşi desfăşoară activitateapastorală în parohia „Întâmpina-rea Domnului” din Botoşani.

În această perioadă îndepli-neşte diverse funcţii în cadrul Pro-toieriei Botoşani, printre care s-aunumărat cele de iconom stavrofor(1935 - 1952), secretar şi casier(1964 - 1976), membru al Consis-

toriului Biseri-cesc, preşedinteal ConsistoriuluiDisciplinar (1953- 1979), etc.

În ace e aşi pe -ri o a dă de sfă şoa -ră o intensă ac ti -vitate publicisticăîn ca litate de mem-bru al Societăţiide Ştiinţe Istoriceşi Filologice, pu-blicând numero -ase artico le în re -vis tele „Mitropo-lia Moldovei”, „Revista BOR” şi„Viitorul”.

Printre articolele şi lucrărilepublicate s-au numărat: „Arhie-reul Marchian Folescu. ŞcoalaMarchian din Botoşani”(1964),„Slujitorii bisericeşti din Botoşanişi răscoalele din 1907” (1957),„Aspecte ale răscoalei din 1907 înjudeţul Botoşani” (1977).

Dintre lucrările aflate în manu-scris la Arhivele Naţionale, Direcţiajudeţeană Botoşani, enu merăm:„Monografia bisericii ÎntâmpinareaDomnului” (1956), „Inscripţii la bi-serica parohiei Întâmpinarea Dom-nului” (1956), „Cul tele religioase,

monumentele istorice şi presa bo-toşăneană” (1959), „Note despre J.J. Rousseau” (1961), „Copilul în ope -ra lui A lexandru Sahia” (1962), „În -vă ţământul din judeţul Botoşaniîn tre 1864-1964” (1964), „DimitrieCan temir. Omul şi opera” (1980),„Pe urmele Goleştilor” (1982), „No -te despre Vasile Pârvan” (1984),„Mi hai Eminescu - Note des pre operă,reviste, publicaţii ş.a.” (1989), etc.

Neculai SCRIBAN (1911-1997) - 18 ianuarie - 100 de ani de la naştere

^

Referinţe:Mariţanu, Gică dr., Preot şi pu-

blicist omagiat la 100 de ani de lanaştere, în „Monitorul de Boto-şani”, 18 martie 2011

Haralambie ŢUGUI (1916-1996) - 10 februarie - 95 de ani de la naşterePoetul şi publicistul Haralam-

bie Ţugui s-a născut la 10 februa-rie 1916, la Dorohoi, jud. Boto -şani. După absolvirea cursurilorprimare şi secundare ale Liceului„Grigore Ghica” din Dorohoi, între1931 - 1934 urmează cursurile Li-ceului militar „Ştefan cel Mare”din Cernăuţi iar între 1934 - 1936pe cele ale Liceului Militar din Iaşi.În 1936 se înscrie la Şcoala pregă-titoare de ofiţeri din Bucureşti, iarîntre 1937 - 1939 se numără prin-tre elevii Academiei Militare deInfanterie - Sibiu.

În 1941 participă la Campaniadin Est şi este nevoit să suportecâţiva ani de prizonierat în URSS.În 1948 este repatriat şi începe unlung periplu prin diferite şantiere

din ţară ca tehni-cian constructor.Chiar dacă în 1951a absolvit o şco a-lă de normareteh nică în con-strucţii, în peri -oada 1962-1968funcţionează came todist la Bibli -oteca RegionalăBa nat şi devinedin ce în ce maiprezent în publi-cistică. Colabo-re ază cu versuri,ar ticole şi reportaje la diverse pu-blicaţii: Albina, Astra, Ateneu,Contemporanul, Convorbiri lite-rare, Curentul literar, Familia, Fla-mura, Scrisul bănăţean, Luce afă-

rul, Pagini basarabene, Tribuna,Universul literar, Viaţa Româ-nească ş.a.

Haralambie Ţugui, care a de-butat publicistic în 1933pagina 44ü uuu

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 46

philatelica.ro filatelie tematica/ecou

^

la Cernăuţi în revista şcolară Muguraşi, iar editorial în1935 la Dorohoi cu volumul de versuri Liane crude, a scristeatru pentru copii - Pantofiorii năzdrăvani (1962), prozămemorialistică - Memoria timpului. Mărturii şi evocări li-terare (1977) şi numeroase volume de poezie, printrecare se numără Prohod pentru azi (1939), Poezii (1966),Versuri (1967), Contrapunct în toamnă (1969), Sub cerulMioriţei (1971), Înalt prin stemă (1972), Luminile zilei(1972), Lângă vetrele sacre (1974), Sunetul bronzului(1974), Ţărm de legendă (1975), Poemele triumfului(1978), Mâinile de lumină (1979), Confesiunile pământu-lui (1979), Al soarelui şi-al umbrei (antologie 1935 - 1979;1980), Pe o apă visând (1982), Ochii copiilor (1984).

A încetat din viaţă la 12 octombrie 1996, la Iaşi.

Referinţe: **** Literatura română contemporană, Vol. I,

Poezia, Editura Academiei, Bucureşti, 1980**** Literatura română: dicţionar cronologic.

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1979Mariţanu, Gică dr., Publicist de renume evocat

de filatelişti, în „Monitorul de Botoşani”, 25 martie2011

Piru, Alexandru, Poezia românească contem-porană: 1950-1975, vol. I, Editura Eminescu, Bu-cureşti, 1975

Popa, M., Dicţionar de literatură contempo-rană, ed. a 2-a, Editura Albatros, Bucureşti, 1977

Rotaru, I., O istorie a literaturii române, Vol. 3,Editura Minerva, Bucureşti, 1987.

ult stimate domnule Dobrescu,

espre philatelica.ro sunt multede spus la nivel pozitiv. Cu prilejul jubi-leului de doi ani, am prezentat revista încadrul clubului nostru. Începe să se va dăcă noua publicaţie filatelică este altceva, că are un nivel ridicat, că putemdiscuta despre filatelia din Româniaprin intermediul revistei dvs. Alăturatvă trimit o fotografie realizată cu prile-jul conferinţei menţionate mai sus. Re-clama cu HABRIA ’11 din re vistă astârnit un şir de aplauze şi un bravo philatelica.ro, a fost fantastic. (...)

fost grandios!

l dumneavoastră,

Michael BAUER, Hannover, Germania,28 mai 2011

Michael Bauer

üpagina 45

u am crezut că un exponat despre o revistă va prezenta un aşa mare interespentru public, generând numeroase întrebări. Colegii au răsfoit revistele pe carele-am adus, apoi am răspuns la în tre bările lor, drept care nu am avut timp să vizi-tez nici un dealer.

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:52 Page 47

pagina 46ü


În data de 12 aprilie 1961, la ora 9 şi 7 minute, de la cos-modromul Baikonur a fost lansată nava cosmică VOSTOK(Răsărit) avân du-l la bord pe cosmonautul Iuri AlekseeviciGAGARIN, care a efectuat o rotație completă în jurul Pă-mântului pe durata a 108 minute și a rămas astfel în istorieca primul zbor uman în spațiul cosmic.

Cu ocazia aniversării a 50 de ani de la acest eveniment,Asociaţia Filateliştilor din judeţul Sibiu și Cercul MilitarSibiu au organizat - în perioada 9-16 aprilie 2011 - expo-ziţia filatelică interjudeţeană COSMOFILA 2011 (pre -ședinte al Comitetului de organizare - ing. Ioan De ju gan),la care au participat 27 de filatelişti din 8 judeţe cu expo-nate axate pe Cosmos, astrofilatelie, aviaţie, dirijabile,etc. Men ţionăm calitatea deosebită a exponatelor pre-zentate.

Juriul (Nicolae Salade - preșe dinte, Ovidiu Reu, ȘtefanIrimie) a acordat 22 de medalii, repar tizate astfel: patru -Vermeil, şap te - Argint Mare, patru - Argint și patru - Bronz-Argint, precum și câ te o medalie de Diamant, Smarald șiRubin (clasa un panou). Au primit medalii de Vermeil ur-mătorii ex pozanți: Ioan Dejugan - Pro gra me le Vos-tok și Voshod (te ma- tică), Adrian Popa - Efectepoș tale cu Zeppelin, 1906-1986 (tematică), Liviu Pin-tican - Hermann O berth, părintele zborurilorspațiale (tema -tică), Ștefan Nicolau - Poste par fusée(astrofilatelie). Aurel Diaconu - Cometa Halley (unpanou) a primit o medalie de Diamant.

Momentul a fost marcat de filateliştii sibieniprin realizarea unui plic al expoziției (machetatordr. Ioan Daniliuc) şi a unei ştam pile speciale (ma-chetator col. (r) Virgil Cristea) care s-a folosit la Ofi-ciul Poştal Sibiu 1 în data de 12 aprilie 2011. Deaseme ne a s-au mai realizat: catalogul, di plo ma şiin sig na expoziţiei, care au fost acordate tuturor ex-pozanţilor precum şi ce lor care au con tribuit la or-ganizarea acestei manifestări.

COSMOFILA 2011prof. Nicolae SALADE

Întreg poștal emisîn Rusia cu ocazia

aniversării zboruluilui Gagarin, având

autograful președintelui

Dmitri Medvedev.Deasupra

autografului scrieîn rusește - Удачи

(Noroc).(colecția Dumitru-Dorin Prunariu)

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:53 Page 48

philatelica.ro ecouri

Ploieşti, 8 iunie 2011Stimate Domnule Dobrescu,

Va multumesc pentru trimite-

rea ultimului numar al atât

de frumoasei şi interesante re-

viste philatelica.ro, ca şi pentru

atentia de a nu ma lipsi de pla-

cuta ei lectura.Cu aleasa consideratiune,M

ircea Ionescu-Quintus

˘¸

¸

¸

˘

˘˘

˘˘

pagina 47ü

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:53 Page 49

anunturi,philatelica.ro

► Responsabilitatea juridicăpentru conţinutul articoleloraparţine autorilor► Responsabilitatea pentruconţinutul anunţurilor (schimb,vând, cumpăr) revine exclusivcelor care au solicitat apariţia lor

► Reproducerea parţială sauintegrală a materialelor dinrevistă este permisă numai cuacordul scris al editorului►Manuscrisele spre publicarese transmit editorului: [email protected]

este o marcă înregistrată sub nr. 101604

Tipărit la Director: Coriolan CHIRICHEŞ

pagina 48ü

Cap limpede: Florin PATAPIE-RAICUTraduceri: Gilda ROŞCA; Florin PATAPIE-RAICU;

Dana-Ileana URSEA, MDAbonamente: [email protected] electronic: http://www.philatelica.ro/revista.html

Publicitate. Machete și negociere tarifeAdvertising. Up-making and

publicity price listLászló KÁLLAIe-mail: [email protected]► Minimum charge €4.00. Six timesfor the price of five. Twelve times forthe price of nine. Send text to LászlóKÁLLAI, [email protected] andpayment to Coriolan CHIRICHEȘ, e-mail: [email protected]► Taxa de mică publicitate (schimbfilatelic, vânzare - cumpărare) este de0,20 € pentru fiecare cuvânt, dar numai puțin de 4,00 € - 20 de cuvinte.Pentru 6 apariții se plătesc 5 apariții, iarpentru 12 apariții se plătesc 9 apariții.Textul se trimite d-lui László KÁLLAI,([email protected]) iar con-tra valoarea anunțurilor de micăpub licitate se achită d-lui CoriolanCHIRICHEȘ, ([email protected]).

IS

SN

20

65

-6

00

9

► schimb f ilatelic ► cumparare ► vanzare ►

► philatelic exchange ► buy ► sell ►

► l icitatii ► auction ►

Profila Auctionshttp://www.profila.hu

Darabanth Aukciósházhttps://darabanth.hu

David Feldmanhttp://www.davidfeldman.com

Antonio M. Torreshttp://www.antoniotorres.com

Corinphila Auktionenhttp://www.corinphila.ch

Céres Philatéliehttp://www.ceres.fr/vso/default.aspx

François Feldmanhttp://www.francoisfeldman.com

Roumethttp://www.roumet.fr

Christoph Gärtner Auktionenhttp://www.auktionshaus-gaertner.de

YAMAN AUCTION HOUSEhttp://www.yamanauction.com

,

^

^

În aprilie 2011 a trecut într-olume mai dreaptă un mare artist:Octavian Ioan PENDA. Absolvental Institutului de Arte Plastice Ni-colae Grigorescu (1980), s-a re-marcat prin lucrările de artăde co rativă, în special mozaicuri şisculptură. A excelat în gravură,fiind gravorul român care a dese-nat prima bancnotă române ască(500 Lei) după 1989. A fost direc-torul Muzeului Naţional al Hărţi-lor şi Cărţii Vechi. Va rămâne înmemoria filateliştilor prin celepeste 20 de emisiuni de mărcipoştale pe care le-a machetat înperioada 1999-2011. Pentru me-

ritele sale în acest domeniu a fostales membru de onoare al Aca-demiei Europene de Filatelie.

Dumnezeu să-l odihnească înpace!

Cei interesați în procurarea revistei o pot face și din incinta Muzeului Naționalde Istorie a României, București, Calea Victoriei nr. 12. Pentru abonamenteadresați-vă dlui Coriolan Chiricheș, e-mail: [email protected]

In memoriamOctavian Ioan PENDA (19 iunie 1956 - 19 aprilie 2011)

La încheierea serialului despre ban-derole pentru ziare, dl. Dumitru F.Dumitru transmite cititorilor revisteiphilatelica.ro rugămintea de a i se

comunica pe adresa de e-mail [email protected] orice corecturăsau completare la studiul publicat,inclusiv fotografii.

► Cumpăr piese (pentru colecție OPEN)tematica (zona) Snagov (lac, pădure, ca-notaj, personalități asociate), mânăstirileCăldărușani+Țigănești (detalii în www.FundatiaSnagov.ro). Tel: 0722 601 830,e-mail: [email protected]► Cumpăr piese obliterate BU-CURESCI/BUCURESTI din perioada 1872-1910, Dan N. Dobrescu, e-mail:dndobrescu_dannd@ yahoo.com► Sell Romania classic lithographed is-sues (1865-1872), Large Vermeil medalFIP, information: http://www. philatel-ica.ro/sell.htm, Dan N. Dobrescu, e-mail:dndobrescu_dannd@ yahoo.com

► Buy computer topics, information:http://www.philatelica.ro/my_want_list.htm, Dan N. Dobrescu, e-mail: [email protected]► Sell Romanian railway post until 1914(over 500 different items) or until 1947(over 700 different items). Răzvan Po -pescu CP 44-110, Bucuresti 44, Romania;e-mail: [email protected]► Cumpăr piese tematica trandafir, [email protected]► Ofer România clasice pe scrisori și în-treguri poștale militare ilustrate româ -nești din Al Doilea Război [email protected]

Noua adresă de e-mail a dlui Coriolan Chiricheș [email protected].

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:53 Page 50

cartea de pe coperta

^

Lucrarea bilingvă Die Österreichische Post in denDonaufürstentümern und der Dobrudscha im XIX.JH., Handbuch und katalog/Poșta Austriacă în Prin-cipatele Dunărene și Dobrogea in sec. XIX, Ghid și ca-talog, realizată de dl. ing. Norbert BLISTYAR,Würz burg 2011, în regie proprie, 222 pagini, reu -nește, pe baza unui vast material documentar, acti-vitatea poștelor austriece - Poșta de stat, Poștacom paniilor Lloyd și DDSG și poșta DBSR - în Princi-patele Dunărene și Dobrogea în sec. XIX.

Lucrarea este structurată pe următoarele capi-tole: Poșta Austriacă de stat în Principatele Du -nărene, Poșta Lloyd-ului austriac în PrincipateleDunărene, Serviciul poștal al companiei Donau-Dampfschiffahrts-Gesellschaft în Principatele Dună -rene, Poștele austriece în Dobrogea, Poșta privată acompaniei Danube and Black Sea Railway în Dobro-gea, prezentând distinct istoria, tarifele și ștampileleutilizate de serviciile poștale respective. Atât surselede referință, cât și aspectele controversate sunt pre-zentate direct în text și astfel cititorul poate să-și facămai ușor o imagine clară și completă asupra proble-melor aflate în discuție.

În afara prezentării aspectelor istorice generalereferitoare la activitatea fiecărui serviciu poștal înparte, acestea sunt prezentate încă odată detailat șipentru fiecare localitate unde a funcționat un ase-menea serviciu, astfel încât ele pot constitui oimportantă sursă de informații și pentru colecționariicare urmăresc în special istoria poștală a unei regiunisau a unei localități anume. Având în vedere că su-biectul tratat interesează deopotrivă colecționari ro-mâni și austrieci, autorul a ales o prezentare bilingvă.

Lucrarea este bogat ilustrată și excelează printr-o prezentare veridică a tuturor ștampilelor folositeîn legătură cu acest subiect. Autorul acordă o atențiedeosebită cotărilor, care sunt stabilite în principal pebaza rezultatelor obținute de aceste piese - în ultimii15 ani - la licitațiile europene, menționate dealtfel lapag. 220.

Desigur că informațiile publicate în 1966, sem-

nate de S. D. Tchilinghirian și W. S. E. Stephen în Aus-trian Post Offices Abroad - part six, au constituit unpunct important de referință în prezentarea subiec-tului, dar o serie de informații noi precum și o analizăcritică a datelor și publicațiilor mai vechi vin să com-pleteze și să corecteze multe din afirmațiile ante-rioare.

Lucrarea este accesibilă unui cerc larg decolecționari, completând o lacună referitoare laacest subiect și fiind indispensabilă oricăruicolecționar de istorie poștală sau locală.

Pentru munca depusă îl felicităm pe autor. Ceiinteresați în procurarea lucrării (preț 22 €, plătibil șiîn lei) îl pot contacta pe autor la adresa poștală: Nor-bert Blistyar, Tannenweg 12, D-97084 Würzburg,Germania; sau e-mail: [email protected].

Lucrarea privind colecția de docu-mente - volumul IV, realizată sub îngri-jirea domnului ing. Emanoil AlexandruSĂVOIU, apărută la editura SITECH dinCraiova, 2011, 204 pagini, reunește do-cumente identificate în arhiva diploma-tică a Ministerului de Externe al Ro -mâniei (vol. 111, fond Franța), care pri-vesc fabricarea timbrelor poștale, fis-cale și a hârtiilor de valoare la Paris însecolul al XIX-lea. Documentele publi-cate relevă tehnologia proprie lui Sternde realizare a clișeelor pentru a evita

uzura rapidă, prematură, în cazul utili-zării cernelii roșii (cu vermilion), avândîn compoziție mercur.

O prefață amplă, semnată de ing.Andrei Potcoavă și dedicată subiectului,întregește această lucrare. Un indice denume completează lucrarea în mod in-spirat. Apreciem, și de această dată,efortul autorului, urmare a cercetărilorefectuate în arhiva diplomatică a Minis-terului de Externe al României. Ceiinteresați de această lucrare îl pot con-tacta pe autor la e-mail: [email protected].

cd

Documente - volum IV

Poșta Austriacă în Principatele Dunărene și Dobrogea

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:53 Page 51

cartea de pe coperta

^

Pagină realizată de László KÁLLAI

Cartea d-lui Cristian-Andrei Scăi -ceanu nu necesită prea multe pre -zentări şi aprecieri. Volumul Istoriamişcării filatelice din România, publicatla editura Oscar Print, Bucureşti 2011,este mai mult decât o înşiruire a unordate şi informaţii culese din arhive şidin lucrări anterioare. Lucrarea depă -şeşte cu mult nivelul unei lecturiştiinţifice, de nişă, despre o perioadăde 150 de ani ai existenţei mărcii poş -tale şi implicit şi ai filateliei. Este ocarte! O carte pe care o poţi citi cu plă -cere, chiar dacă nu eşti filatelist. Puţiniautori de specialitate au harul de a seexprima atât de coerent şi într-un lim-baj deşi comun, totuşi atât de atractiv,precum Cristian-Andrei Scăiceanu. Fărăîndoială, vorbim despre un autor cu o capacitate enor -mă şi cu talent în ştiinţa comunicării.

Pentru mine, cititor şi filatelist, este pe plan secundfaptul că volumul este lucrarea de doctorat în istorie adlui Scăiceanu. Mai important este că prin publicareaIstoriei mişcării filatelice din România autorul a devenitdoctor în filatelie. Rar moment, nu numai în istoriafilateliei române, dar chiar şi în știința care se ocupă custudiul apariției și dezvoltării filateliei pe plan mondial.

Cartea de 662 de pagini (volumul nu conţine integ -ral teza de doctorat) a fost prezentată la sediul centralal Băncii Naţionale a României - BNR de către guver-natorul Mugur Isărescu, preşedintele de onoare al Par-tidului Naţional Liberal şi filatelist înrăit - MirceaIonescu-Quintus, preşedintele Academiei Române -academicianul Ionel Haiduc, profesorii universitari dr.Ion Calafeteanu, dr. Ion Bulei şi dr. Ioan Opriş, având camoderator pe Cristian Păunescu - director BNR.

Apreciez că volumul „Istoria mişcării filatelice dinRomânia”, lucrare cu un caracter inedit incontestabil,va fi primită cu mult interes de cei interesaţi în moddirect - istorici, muzeografi, istorici de artă, etc., derepre zentanţii instituţiilor evocate în paginile cărţii şi- nu în ultimul rând - de publicul larg. Mai cu seamăcă în lucrare se demonstrează, odată în plus, căfilatelia poate fi un act de cultură (acad. MugurIsărescu).

La rândul său, acad. IonelHaiduc - filatelist cu vechi ștate -consideră: „cartea impresio ne a -ză nu numai prin volumul ei, cimai ales prin seriozitatea cu careautorul a studiat subiectul încele mai mici amănunte, prindocumentarea extrem de bo -gată, precum și prin modul ex-emplar de redactare”.

Cei in te resaţi pot procura lu-crarea accesând site-ul www.oscarprint.ro.

Mr. Cristian Scăiceanu’s book doesnot need many introductions or ap-preciations. The tome The history ofthe philatelic movement in Romania,printed by Oscar Print publishinghouse, Bucharest 2011, is much morethan a series of data and informationgathered from archives or from previ-ous works. The study exceeds by halfthe level of a scientific work of a spe-cific domain about a period of 150years of the stamp and implicitly ofthe philately existence. This is a„must” book! A book which is readwith pleasure even if you are not aphilatelist. Few expert authors havethe talent to express themselves withsuch coherence and in such attractive

language, even common, like Mr. Scăiceanu. Un-doubtedly we speak about an author possessinghuge capacity and talent in the communication sci-ence. For me, as a reader and philatelist, the fact thatthe book is the doctoral dissertation in history of Mr.Scăiceanu is less important. More important is thatby publishing The history of the philatelic movementin Romania the author got a Ph.D. in philately. A raremoment, not only in the history of the Romanian phi-lately but also in the science which studies the issueand the development of the philately in the world.

The 662 pages book was presented at the head-quarters of the National Bank of Romania, by the Go-vernor Mugur Isarescu, the Honoray President of theNational Liberal Party and passionate philatelist MirceaIonescu-Quintus, the President of the Romanian Aca-demy Ionel Haiduc, Ion Calafeteanu, Ion Bulei and IoanOpriș Ph.D. Professors, Cristian Păunescu (moderator).

I consider that „The history of the philatelic move-ment in Romania”, a work of an irrefutable uncommoncharacter, will be received with professional interest byhistorians, curators, art historians, and also by the rep-resentatives of the institutions mentioned in the pagesof the book and by the general public. Mainly becausethis book demonstrates once again that philately is anact of culture (M. Isă rescu).

Mr. Hai duc, renow ned philat-elist himself, considers: „thebook im presses not only by itssheer volume, but especiallythrough the seriousness withwhich the author has studiedthe subject in the smallest de-tails, through extremely wealthydocumentation, as well as bythe valuable editing”.

Those who are interestedcan get the book by accessingthe website www.oscarprint.ro.

Cartea care nu are nevoie de recenzie The book that needs no review

nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:53 Page 52

Documents

nr3(14)-2011 Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 1 philatelicaphilatelica.ro/philatelica14-11.pdfPovestea fricii sau Timpul istoriei nr3(14)-2011_Layout 1 2011.07.15. 17:51 Page 1