Nursing in Ortopedie Traumatologie

8/16/2019 Nursing in Ortopedie Traumatologie

1/36

Suport de curs Ortopedie-Traumatologie-Nursing Ortopedia - Traumatologia este specialitatea care se ocupa cu depistarea,diagnosticarea, tratarea si recuperarea afectiunilor congenitale si dobandite ,traumatice si etraumatice, ale aparatului locomotor.

Aparatul locomotor este format din sistem osos și sistem muscular.

Particularități de îngrijire a pacientului cu afecțiuni ale aparatuluilocomotorCircumstanțe de apariție a afecțiunilor aparatului locomotor- procese in amatorii (bursită (Bursa este un sac cu lichid care protejea acapetele articulare ale oaselor si se suprapune muschilor sau intre oase sitendoane, piele.!,tendinită- focare de infec"ie amigdaliene, dentare, bronșice determină afec"iunireumatismale, care, după #indecare pot lăsa le iuni sino#iale, cartilaginoase,poliarticulare- infec"ii amigdaliene, panari"ii, furunculi, infec"ii tegumentare super$cial potconstitui locuri de plecare a infec"iei spre sistemul ososo.

- infec"ii bacilare (bacilul %och! produc tuberculo a ososasă și osteoarticulară- tulburări hormonale- in menopau ă apare osteoporo a - e&cesul sau lipsa hormonului de creștere duce la le iuniale osului și cartilajului- afec"iuni metabolice- diabetul perturbă metabolismul "esutului conjuncti# șiarticular- accidente rutiere ,casnice, la locul de muncă- fracturi, entorse, lu&a"ii, rupturide tendoane, ligament, mușchi

Factori de risc declanșatori sau agravanți-#'rsta - la naștere copiii pot pre enta malforma"ii congenital la ni#elulaparatului locomotor( picior str'mb, lu&a"ie de șold, polidactilie(mai multedegete! -la copii sunt frec#ente fracturile si deformările după rahitism - in perioada pubertă"ii pot apărea tulburări de creștere, tumori osoase,deformări ale coloanei #ertebrale(cifo ă-acentuarea curbăturii normale acoloanei #ertebrale, scolio ă-coloana are aspectul literei ), lordo a-sau spate inșa! - la adul"i sunt frec#ente fracturile, lu&a"iile,afec"iunile osteo-articularede natură infec"ioasă - la #'rstnici apar frc#ent fracture și afec"iuni osteoarticulare cue#olu"ie se#eră- se&ul - lu&a"ia co&o *femurală congenitală se +nt'lneste mai des la feti"e - la femei +n perioada de menopau ă apare osteoporo a, spondilo a - la bărba"i este mai frec#entă osteopatia deformantă-condi"ii de habitat- frigul accentuea ă durerile articulare si muscular-ocupa"iala fotbaliști *ruptura de menisc - la pianisti- tenosino#ite - la jucătorii de tenis- epicondilita- alimenta"ia e&agerată- obe itatea afectea ă articula"iile, coloana #ertebrală,

+ngreunea ă recuperarea- imobili area unui segment - atrage după sine atro$i muscular, rigiditate

articulară- malforma"ii congenital

!anifestări de dependență"semene și simptome#• bursită( in ama"ia bursei seroase!

-sindrom in amtor(durere locală, tumefac"ie, căldură locală, roșea"ă!


2/36

-febră- limitarea mișcării

• epicondilită și tendinită( in ama"ia tendoanelor!-durere locali ată de obicei la cot accentuată la apăsarea sau mișcarea desupina"ie și prona"ia m'inii-edem al cotului

• osteomielită( infec"ie osteo-articulară produsă cu oca ia unortraumatisme deschise, inter#en"ii chirurgicale, plăgi prin arme de foc!-dureri la ni#elul articula"iei, e&acerbată la apăsare sau mișcare obligăpacientul să adopte po i"ia antalgică-febră ridicată-frison-puls accelerat-impoten"ă func"ională-slăbiciune,oboseală-+n osteomielita coloanei #ertebrale starea generală a pacientului estegra# altertă- .). crescut-leucocite crescute

• osteoporo a(scăderea masei osoase!-fragilitate osoasă,-fracturi frec#ente-deformări osoase(cifo ă, scolio ă! prin tasarea sau deformarea #etebrelor-calcemie scă ută-hipercalciurie

• osteopatia deformantă(boala /aget!-deformarea progresi#ă a oaselor, deetiologie neclari$cată-dureri osoase(frec#ent la oasele gambei, coloana #ertebrală, ba in! deintensitate redusă-deformări osoase prin +ngustarea spa"iilor medulare și deformarea osului

+n e&terior sau sub ac"iunea greută"ii datorită scăderii re isten"ei oaselor-căldură locală

• tuberculo ă osoasă și osteoarticulară (infec"ia cu bacilul %och la ni#elulunui os sau a unei articula"ii!-simptomele apar insidious

-fenomene generale scădere ponderală, debilitate, oboseală,inapeten"ă,subfebrilită"i, transpira"ii nocturnea! osteoartrita tuberculoasă a coloanei #ertebrale -durere locală +n regiunea dorso-lombară intensi$cată și permanentădupă apari"ia deformărilor osoase, mai frec#ent noaptea -contractură musculară pe păr"ile laterale ale #ertebrelor afectate careduce la imobili area onei +n timpul mișcărilor -deformări osoase la ni#elul coloanei #ertebrale -modi$cări ale conforma"iei toracelui -impoten"ă func"ională -parali ia membrelor inferioareb!osteoartrita tuberculoasă co&o-femurală - durere intensă locali ată +n regiunea șoldului,care iradia ă uneorispre genunchi -mers cu di$cultate(schiopătat!prin e#itarea antrenării depline acircula"iei -atro$i musculare la ni#elul feselor -abces rece +n ona fesieră

• ruptură muscular-durere intensă apărută brusc-hematom +ntre capetele mușchiului ca uramre a le ării #aselor sang#ine


3/36

-deformare la ni#elul rupturii cu o depresiune +n dreptul hematomului-echimo ă

Pro$lemele pacientului-durere-disconfort-diminuarea mobilită"ii $ ice-de$cit de auto+ngrijire-poten"ial de accidentare-perturbarea imaginii de sine-perturbarea imagii corporale-poten"ial de complica"ie- an&ietate

O$iective ele #or #i a - +mbunătă"irea po i"ionării corpului +n timpul acti#ită"ii -minimali area efectelor imobili ării -men"inerea tonusului muscular -creșterea toleran"ei la efort

-ob"inerea independen"ei +n satisfacerea ne#oilor și +ndeplinirea roluluisocial -pre#enirea diminuarii conceptului de sine (imagine de sine, imaginecorporală!

%ntervențiiPacienți cu tendinită -repausul regiunii -in$ltra"ii locale -tratament simptomatic pentru amelioararea durerii și a in ama"iei -obser#area apari"iei unor semen legate de limitarea mișcării -educa"ia pacientului să e#ite acti#ită"ile care cau ea ă e&acerbareaprocesului in amator timp de 0-1 săpt.Pacienți cu osteopatie deformantă -tratament simptomatic +n #ederea alinării suferin"elor și a tulburărilororganice ce apar +n cursul e#olu"iei bolii(tulburări respiratorii,renale,cardiace! -+ncurajarea pacientului să efectue e e&erci"ii pentru pre#enireaatro$ilor musculare și a rigidită"ii articulare -educarea pacientului - să $e precaut +n timpul mișcării pentrue#itarea fracturilor - pri#ind importan"a men"inerii independen"ei

și a rolului socialPacienți cu osteoporo&ă -administrarea tratamentului medicamentos prescris de medic -educarea pacientului -să efectue e ilnic mișcare - să doarmă pe un plan dur cu o pernăsub"ire sub cap -să aibă o alimenta"ie echilibrată bogată +ncalciu și #itaminePacienți cu T'C osteo-articular - +ngrijiri pre și postoperatorii la pacien"ii cu artroplastie -+ngrijiri speci$ce la pacientul imobili at +n aparat gipsat -administrarea tratamentului medicamentos speci$c(tuberculostatice, analge ice etc! -respectarea măsurilor de asepsie +n efectuarea tehnicilor -alimenta"ie echilibrată, #itamine -+ngrijirea riguroasă a tegumentelor


4/36

-efectuarea mișcărilor pasi#e pentru pre#enirea atro$ilor musculare -po i"ionarea corectă +n pat -aplicarea măsurilor de pre#enire a efectelor imobili ăriiPacienți cu ruptură musculară -imobili area regiunii +n po i"ie rela&antă,pentru rupturile incomplete -+ngrijiri pre- și postoperatorii la pacien"ii cu ruptură completă, carenecesită tratament chirurgical -administrarea tratamentului prescris de medic

%nterventiile asistentei medicale in ortopedie%nterventii delegate

- participarea si pregatirea psihica si $ ica a bolna#ului pentru e&amenul clinic sjpentru efectuarea in#estigatiilor paraclinice

- aplicarea tratamentului medicamentos prescris de medic

- pregatirea preoperatorie

- ingrijirea postoperatorie

- ingrijirea bolna#ilor imobili ati in aparat gipsat

- ingrijirea bolna#ilor operati cu prote e articulare, cu amputatie

- pre#enirea complicatiilor postoperatorii

recuperarea motorie a bolna#ilor.%nterventii autonome

- asigurarea conditiilor de igiena toaleta partiala a tegumentelor simucoaselor

- pre#enirea escarelor

- alimentatia si hidratarea pasi#a a bolna#ilor dependenti

- imbracarea și de bracarea bolna#ilor cu de$ciente motorii

- mobili area pasi#a a bolna#ilor

- transportul pacientilor depende"i

- incurajarea și ridicarea moralului pacientilor cu aparat gipsat

- asigurarea conditiilor de a se recrea și de a a-si practica religia

- comunicarea cu bolna#ii

- educatia sanitara.

%()NT%F%C*+)* P+O',)!),O+ () ()P)N()NT* *,) P*C%)NT , % %NS)+.%C% , () O+TOP)(%)


5/36

/roblemele bolna#ului sunt depistate• prin inter#iul direct cu acesta sau indirect cu apartinatorii• cu oca ia e&amenului clinic general la care trebuie sa participe sj

asistentul2asistenta medicala• si cu oca ia e&amenului ortopedic efectuat de medicul specialsit prin

obser#a"ie, inspectie, palpare .

T)/N%C% () %N.)ST%0*T%) %N O+TOP)(%)

Scopul investigatiilor este de a stabili

- diagnosticul etiologic ale segmentului locomotor suferind- de a recunoaste unele re e&e osteoarticulare sau musculare ale unorimbolna#iri in fa a precoce-capacitatea functionala a aparatului locomotor.+olul asistentei- #a pregati bolna#ul psihic si $ ic pentru in#estigatii si inter#entii- pregateste materialele necesare- efectuea a recoltarile de sange recomandate prin punctie #enoasa- ser#este medicul cu instrumentele necesare in ordinea efectuarii tehnicilorde in#estigate ce ii apartin..

Pregatirea psi1ica : - informarea, incurajare,- e&plicarea in termeni accesibili pacientului,

- luarea consimtamantului

Pregatirea 2&ica

- se sfatuieste pacientului sa nu manance in dimineata recoltarilor deproduse biologice si patologice sau cand sunt recomandate alte in#estigatii- se ajuta la de bracarea si asea area pacientului in po itie corespun atoare

in#estigatiei - se mentine po itia bolna#ului in timpul in#estigatiei si dupa aceasta iiajuta sa se imbrace si sa-l transporte la salon.Te1nici de investigație

%3 *N*,%4) () ,*'O+*TO+

a# din sange (#or $ recoltate dupa tehnici in#atate in anul 3!

- teste obligatorii inainte de operaite T)., T4, grup sanguin si 5h, t., b.,hematii

- teste de in amatie - leucograma, ) , proteina 4 reacti#a, do area$brinogenului, electrofore a cu alfa6 globulina

- teste speci$ce pentru afectiunile reumatismale sunt deterinarea anticorpilorspeci$ci antinucleari pentru diagnosticul diferential

- determinarea factorului reumatismal prin reactie 7aler- 5ose si 8ate&ul


6/36

- reactia A)8O - punerea in e#identa anticorpilor antistreptococici(antistreptoli ine O!

b! din urina : - e&amen sumar de urina.

c! din lic1idului sinovial se efectuea a anali e

- biochimice, bacteriologice, imunologice histologice si morfologice.

5ecoltarea lichidului sino#ial se face prin punctia articulara.

Aspectulul normal al lichidului sino#ial este clar, #ascos, de culoaregalben deschis pentru anali a sunt necesari 0 - 9 ml.

%%3 P NC5%* *+T%C ,*+6 se face cu scop e7plorator8evacuator si terapeutic3 (eoarece sinoviala are o capacitatede resor$tie redusa8 evacuarea repre&inta o masuraterapeutica foarte $una in ca& de 1idrartro&a8 1emartro&a3

/idartro&a 9pre&ența apei într-o articulație3

/ematro&a :pre&ența s;ngelui într-o articulație3

%%%3 P NCT%* OSO*S* Patrunderea cu un ac prin stratul cortical pana inspongioasa unui os8 reali&and astfel o comunicare intre cavitatea medulara simediul e7tern3

)copul

: e&plorator- punctia oaselor se e&ecuta pentru a e&trage madu#a osoasahematogena, in #ederea stabilirii structurii compo itiei madu#ei, precum si astudiului elementelor $gurale ale sangelui in diferite fa e ale de #oltarii in cursulimbolna#irilor organelor hematopoetice

: pentru recoltare de biopsie se e&trage un mic fragment de tesut osos in ca desuspiciune de tumora osoasa este necesar e&amenul histopatologic

: terapeutic - punctia osoasa se face in #ederea administrarii unor medicamente(antibiotice!, lichide hidratante si nutriti#e.

%.3 P NCT%* ST)+N*,6

/entru punctia sternala, bolna#ul se asea a culcat pe spate, cu trunchiul usor ridicat.Asistenta asea a un suport sub torace, o perna tare sau o patura facuta sul.

Scopul- e&plorator - recoltare de madu#a rosie pentru e&amen histopatologic. 4antitatea

de madu#a necesara este ;,9 -< ml

)ternul poate $ punctionat la ni#elui manubriului sau al corpului la inaltjmea coastei a3 - a sau a -a in spatiul al 33- lea sau al 333- lea intercostal, putin in afara de liniamediana.

8ocul ales pentru punctie #a $ spalat, la ne#oie se rad pilo itatile, apoi de infectatcu alcool iodat. )e face aneste ie locala a tesuturilor moi cuno#ocaina 6 - 0 = laadultj.

/unctia osoasa se efectuea a de medic, care dupa instalarea efectului aneste iei #apunctiona sternul si #a aspira cu seringa madu#a osoasa rosie se #or efectuafrotiuri, se etichetea a, se trimite la laboratorul de hematologie


7/36

%N.)ST%0*T%% %!*0%ST%C)

P+)06T%+)* P*C%)NT , % P)NT+ )&plorarea radiologică a sistemului osteo-articular se efectuea ă de către

medic prin radiogra$i. 4itirea (interpretarea! radiogra$ilor se face la negatoscopScop studierea morfologiei osului ?i func@ionalită@ii unor articula@ii osoase dinsistemul osteo-articular pentru stabilirea diagnosticului de lu&a@ie, fractură saualte afec@iuni care modi$că structura osului (e&. tumoră sau distro$e osoasă!.

Pregătireapsi1ică a pa-cientului

- se anun@ă pacientul ?i i se e&plică necesitatea tehnicii,precum ?i condi@iile +n care se efectuea ă (e&aminarea +nobscuritate ?i cu ajutorul unor aparate speciale!

Pregătirea2&ică apacientului

%ngrijirea dupate1nica

-se de bracă regiunea ce urmea ă a $ e&aminată-la femei, părul lung se leagă pe cre?tetul capului-se +ndepărtea ă mărgelele ?i lăn@i?oarele de la g't c't ?iobiectele radioopace din bu unar-se ridică pansamentul (dacă e&istă! de pe regiunea ceurmea ă a $ e&plorată-unguentele sau alte forme medicamentoase se

+ndepărtea ă prin spălare cu alcool sau ben ină

-dacă membrul e&aminat nu poate $ men@inut fără atele +npo i@ia necesară, se #or folosi atele transparente pentrura e se administrea ă pacientului un medicamentanalge ic,+ n ca ul +n care mi?cările +i pro#oacădureri( fracturi, lu&a@ii, artrite acute!-se efectuea ă o clismă e#acuatoare, +n ca ul radiogra$eioaselor ba inului nu se e&ecută +n traumatisme recente-se administrea ă substan@e de contrast după ce +nprealabil s-a făcut testarea pacientului, sau se umpleca#itatea articulară cu aer sau o&igen, pentru e#iden@iereacartilajelor articulare * daca medicul solicită-se ajută pacientul să se a?e e ?i să păstre e po i@iaindicata de medic +n func@ie de regiunea ce se e&aminea ă- se ajută pacientul să se ridice de pe masa de radiogra$e?i sa se +mbrace-pacientul este condus la pat-e&amenul radiologie efectuat se notea ă +n foaia deobser#a"ie (?i data!

%%3 CO!P T)+ - TO!O0+*F%* pune in e#identa le iunile la ni#elul aparatuluilocomotor, osteoarticular mult mai precoce.


8/36

4omputer - tomogra$a are o mare utili are in traumatologie

- este utila in e&plorarea fracturilor de ba in, permitand #i uali areatridimensionala a le iunilor

- a facut posibila stabilirea mai e&acta a locului fracturii, marimea si deplasareafragmentelor de fractura, le iunile sacro-iliace, decat la radiogra$a - standard

- 4T poate e#identia le iunile asociate fracturilor de ba in de e&emplu un hematompel#in situat retroperitoneal

- n fracturile de coloana #ertebrala 4T. este e&trem de utila deoarece indica cupreci ie locul le iunilor #ertebrale cer#icale sau toracolombare

- n urgen"a la bolna#ii politraumati ati care au le iuni craniene, asociate cu le iunirahidiene si pel#ine, numarul si calitatea datelor furni ate de 4T și rapiditateaobtinerii lor, permite e#itarea numeroaselor e&amene radiologice clasice ca simobili area inutila a acestora.

%%%3 )C/O0+*F%*- la aparatului locomotor este limitata deoarece ultrasunetele nu pot penetra osul

intact. )e poate folosi totusi la urmarirea procesului de consolidare a fracturilor.

%.3 SC%NT%0+*!* OST)O - *+T%C ,*+*

- se e&ecuta cu radio- i otopi Technetiu, Caliu, 4upru, T4 difosfat

- se foloseste la identi$carea necro elelor, tumorile osoase si metasta elorosoase.n acest ca se poate efectua scintigrama +ntregului schelet.

.3 %!*0%N) P+%N +)4ON*N5* !*0N)T%C* "+!N sau %+!# repre intae&plorarea sistemului osteoarticular prin re onanta magnetica nucleara.

Scopul:

- depistarea afectiunilor coloanei #ertebrale - hernie de disc, tumori, le iuni ale#ertebrelor si alte le iuni morfologice neelucidate radiologic

- la ni#elul articulatiilor mari genunchi, sold preci ea a le iunile e&istente ladiferite structuri os, cartilaj, menisc, ligamente.

.%3 *+T+OSCOP%*)7amenul endoscopic al articulat2lor prin care se obser#a direct interiorulunei articulatii mari, a ligamentelor, a cartilajelor, a meniscului la articulatiagenunchiului depistandu-se e#entualele le iuni. )e pot practica biopsii prinprele#are de tesuturi bolna#e pentru e&amen histopatologic de sino#iala,ligamente, tendoane, cartilaj. Artroscopia repre inta si o metoda de a practicainter#entii chirurgicale de catre medicii specialist ortope i.

>ndoscopia ca#ita"ilor articulare (artroscopie! se face dupa principiileendoscopiilor +n general +n conditji de perfecta asepsie +n sala de operate.

)cop

- e&plorator -artroscopia reusește sa #i uali e e direct e#entualele alterarimorfologice, preci and sediul, e&tinderea și efectuare de biopsiei

- terapeutic - tratament chirurgical endoscopic


9/36

Termogra2a computeri&ata - studia a diferen"ele de temperatura de pe diferiteone ale suprafetei cutanate ale organismului prin anali a ra elor infraroșiiemanate.

Termistorul sesi ea a diferentele de temperatura de ;,< grade 4elsius. Doneledetectate se +nregistrea a sub forma de ha"ji termogra$ce prin metoda fotogra$ca +n diferite culori(roșu pentru onele cu temperatura mai mare, albastru pentru

one cu temperatura sca uta! . 4onectarea unui calculator la aparatul de detectaresi +nregistrare a temperaturii se numeștetermogra$e computeri ata.

Avantaje: pune +n e#identă procesele in amatoare din orice parte aorganismului +nfa a precoce.

)lectromiogra2a este e&plorarea func"ionala a mușchilor se aplica la e&plorarilesistemului ner#os.

0oniometria este in#estigatia de testarea mobilitatii articulare.Eeterminarea gradului de mobilitate se face cu ajutorul goniometrului, un aparatsimplu, care e&prima +n grade unghiul de deschidere a mișcarilor +ntr-o articulatie.

Eeterminarea mobilitatii articulare se face separat pentru miscari acti#e si pasi#e,iar gradul de mobilitate se citește pe goniometru și se raportea a la #alorilenormale ale mișcarii +n articulatia respecti#a.

T+* !*T%S!),) !)!'+),O+

Eintre traumatisme +n general F9= interesea ă e&tremită@ile. Agen@ii #ulneran@i pot determina

— le iuni osteoarticulare (entorse, lu&a@ii, fracturi!. — le iuni ale păr@ilor moi (plăgi, rupturi musculare, tendinoase, ligamentare!. — le iuni neuro-#asculare (le iuni ale ner#ilor ?i #aselor!.

5areori aceste le iuni apar i olate de obicei sunt multiple, interes'nd maimulte @esuturi (os, mu?chi etc.!. n func@ie de mecanismul de producere a traumatismului asupra sistemuluiosteoarticular deosebim

— traumatismele directe (le iunea, fractura sur#ine la locul sau foarteaproape de locul unde a ac@ionat agentul traumatic!,

— traumatisme indirecte: le iunea, fractura sur#ine la distan@ă de locul deac@iune a for@ei traumatice.

Gecanismul indirect de ruptură a unui @esut (os, mu?chi, ligament, capsulăarticulară etc.! se poate e&ercita prin mi?cări #iolente de +ndoire, de trac@iune,de presiune, de răsucire. 8e iuni posttraumatice pot să interese e osul, care se poate rupe (fractura! ?ipot să interese e articula@iile, d'nd entorse, sublu&a@ii sau lu&a@ii. Alaturi deentorsă sau lu&a@ie poate să coe&iste ?i o fractură. >ste a?a numita fractura-lu&a@ie articulară. Aceste trei tipuri de le iuni (fractură, entorsă, lu&a@ie! sunt uneori froartegreu diagnosticate la locul accidentului sau +ntr-un cabinet medical. >&istă totu?i semne care de multe ori pot să informe e destul de e&act asuptale iunii pe care o are accidentatul.

Fracturile

/rin fractură se +n@elege o +ntrerupere totală sau par@ială a continuitatii unuios, apărută +n urma unui traumatism.


10/36

Hracturile se +mpart +nI fracturi închise- (segmentele osoase sunt acoperite integral de piele!

— fracturi deschise (tegumentul ?i straturile de sub el au fost le ate $e deagentul #ulnerant, $e de fracturile osoase - dinăuntru +n afară - ?i osulajunge +n contact cu e&teriorul!.

— fracturi incomplete (+n care linia de fractură nu interesea ă toatăcircumferin@a osului!,

- fracturi complete (cu două segmente sau cu mai multe fragmente mari ?imici!, situa@ie +n care fractura se nume?te cominuti#ă,

-fracturi fără deplasare (c'nd nu a a#ut loc deplasarea fragmentelor osoase!,-fracturi cu deplasare (c'nd fragmentele osoase sunt deplasate +ntre elelongitudinal, lateral, prin răsucire etc.!.

Fracturile înc1ise )imptomatologie-)emne clinice generale stare generala alterata, hipertermie, puls $liformtranspiratii reci- )emne locale, care se +mpart la r'ndul lor +n semne de probabilitate ?i decertitudine)emne locale de probabilitate-durerea ,apărută din primul moment poate a#ea sediul +n focarul de fracturăsau pot apărea dureri re ectate, ca de e&emplu durerile re ectate la genunchi,pe care le acu ă bolna#ii cu le iuni primare ale ?oldului. /entru preci areadiagnosticului de fractură uneori este ne#oie să pro#ocăm durerea astfel,durerea +n punct $& se depistea ă pipăind regiunea cu un deget din aproape +naproape.- om pro#oca o oarecare durere, care arată suferin@a păr@ilor moitraumati ate +n clipa +n care degetul ajunge la locul unde este fracturat osul,bolna#ul #a acu a o durere mai #ie.-echimo ele pot $ comune si +n entorse, contu ii sau lu&a@ii. )pre deosebire decele din entorse, +n fracturi echimo ele apar tardi#, la 60-0Jh-deformarea regiunii-scurtarea segmentului anatomic (comună ?i unor lu&a"ii!-impoten@ă func@ională (lipseste in fractura incompleta!


11/36

Observaţii. 4'nd osul se fracturea ă +n apropierea sau +n interiorul uneiarticula@ii, suferin@a se confundă u?or cu suferin@a dată de entorsă, de sublu&a@ii?i uneori chiar de lu&[email protected] locale de certitudine-mobilitate anormală (e&isten@a unei mi?cări unde aceasta nu e&istă +n modnormal!-crepita@iile osoase (frecătură osoasă! se constată odată cu pro#ocareamobilită@ii anormale. Această frecătură este aspră, se percepe at't la m'nă, c't?i la au .

or $ a#ute +n #edere doar dacă se percep +n mod +nt'mplător, $ind inter isăpro#ocarea lor cu scop diagnostic.-lipsa transmiterii mi?cărilor dincolo de fractură (o mi?care pe care bolna#ul opoate face +ntr- o parte a segmentului fracturat nu se transmite celeilalte păr@i!-+ntrerupere (netă, constatabilă! a continuită@ii unui os (e&emplu rotulă ruptă +ndouă!. Bine+n@eles că numai e&amenul radiologic poate certi$ca fractura, oferind?i detalii asupra tipului fracturii.De reţinut: uneori aceste semne nu apar +n mod e#ident. Eeci, dacă #ictimaacu ă dureri mari pe traiectul unui os ?i membrul afectat nu pare deformat, nici

+n timpul primului ajutor ?i nici mai t'r iu, nu trebuie să e&ecutăm toate

mane#rele amintite pentru a ne con#inge asupra diagnosticului, pentru căriscăm ca mobili 'nd o fractură fără deplasare să-i rupem periostul ?i sădeplasăm fragmentele osoase, complic'nd astfel e#olu@ia bolii sau putem le a@esuturile moi din jur (mu?chii regionali, tendoanele, ner#ii, #asele sanguine,tegumentul!.

— /rimul ajutor are ca prim obiecti# sal#area #ie@ii accidentatului, atuncic'nd aceasta este amenin@ată. orbind despre traumatismele membrelor,pericol #ital +n traumatismele e&tremită@ilor +l constituie hemoragiamasi#ă ?i infec@iile gra#e. /rimele gesturi de prim ajutor #or trebui deci săurmărească e&ecutarea imediată a hemosta ei, a toaletei ?i pansăriiplăgilor.

%mo$ili&area provi&orie a fracturilor are scopul diminuăriidurerilor ?i e#itarea complicării le iunilor [email protected]#rele de prim ajutor care trebuiesc a#ute +n #edere inaintea aplicariimijloacelor de imobili are sunt- eliberarea sau degajarea membrului accidentat (+ndepărtarea de cărămi i,sc'nduri, etc!- e&ecutarea la ne#oie a mane#relor de prim ajutor de importan"ă #italăresuscitare cardio-respiratorie, apliacrea garoului, +ndepărtarea imbrăcămin"iieste necesară doar c'nd suspicionăm pre en"a unor plăgi care trebuiesc

cură"ate și pansate- c'nd este accidentat membrul superior , indiferent de ni#elul traumatismului,trebuiesc scoase de pe degete inelele( daca inelul se a ă pe degetul fracturatse taie inelul cu aprobarea bolna#ului!

Scopul oricărei imobili ări este-de a +mpiedica mișcările acti#e și pasi#e, pentru a pune +n repaus organele și"esuturile traumati ate- de a men"ine a&area corectă a membrului, atunci c'nd fragmentele nu suntdeplasate- de a diminua durerea- de a e#ita complica"iile pe care le poate pro#oca mișcarea +n focar a unuifragment osos rupt și de#enit tăios - sec"ionări ale unor ner#i și #ase - sf'șierea musculaturii din jurul osului - perforarea tegumentului și transformarea fracturii +nchise

+ntr-una deschisă


12/36

Principiile unei imo$ili&ări corecte- asigurarea func"iilor #itale (are prioritate fa"ă de alte mane#re!- se #a căuta ob"inerea unei a&ări relati#e a segmentului de imobili at, printrac"iune atraumatică și progresi#ă +n a& +n momentul aplicării imobili ării- imobilia area trebuie să prindă +n mod obligatoriu articula"iie situate deasuprași dedesubtul focarului de fractură- să $e adaptată reliefului anatomic al regiunii accidentate- aparatul gisat sau atela de imobili are nu trebuie să $e compresi#e, pentru anu +ngreuna circula"ia sanguină +ntr-un segment +n care e&istă deja tulburăricirculatorii secundare traumatismului

!ijloacele pe care le putem folosii pentru imo$ili&area provi&orie afracturilor-atele 4ramer (confec"ionate din s'rmă!-sunt lungi și pot $ mulate pe membrulrănit. n #ederea aplicării atelei +n scopul imobili ării, se așea ă un strat de #atăpe una din fe"ele atelei ce #ine +n contact cu tegumentul, strat ce se $&ea ă laatelă cu ture circulare de fașă- aparat gipsat circular- atele de lemn căptușite cu #ată

- atele din material plastic simplu sau gon abil- și alte mijloace impro#i ate ( sc'ndurele de lemn, schiuni, scoar"ă de copac,be"e, umbrele, bastoane etc.!Hi&area segmentului care urmea ă a $ imobili at la atelă se face cu fașă sau cualte mijloace impro#i ate (cearșaf, baticuri, fulare, centuri etc!-cea mai bună atelă pt. imobili are este atela gipsată.

%!O'%,%4*+)* P+O.%4O+%) =% ()F%N%T%.6*3 %mo$ili&area provi&orie+epre&intă totalitatea mijloacelor "de multe ori improvi&ate# cuajutorul cărora men>inem în aceea?i po&i>ie un focar de fractură sau ole&iune postraumatică "lu7a>ii8 entorse8 rupturi tendinoase saumusculare8 etc# necunoscută8 prevenind astfel apari>ia complica>iilor"le&iuni vasculare sau nervoase secundare#8 limităm durerea ?i facemposi$il transportul pacientului pe un plan dur către un serviciuspeciali&at3)e aplică de obicei +n urgen@ă la locul accidentului de către personal cali$catambulator (ser#iciul de sal#are! sau de către alte persoane [email protected]ă scoaterea accidentatului de sub ac@iunea agen@ilor #ulneran@i, se a?ea ă

+ntr-o po i@ie comodă ?i se sfătuie?te pacientul să nu e&ecute nici un fel demi?cări.Krmea ă e&amenul clinic complet care #a in#entaria ?i aprecia ierarhicgra#itatea le iunilor, +n scopul +ntocmirii unui plan de prim ajutor (toateobser#a@iile #or $ consemnate pe biletul de trimitere!.>&isten@a unui focar de fractură (sau doar nerespectarea acestuia! impunee&ecutarea unei imobili ări pro#i orii.

!aterialul necesar poate 2improvizat - sc'nduri, tablă, carton, scoar@ă de copac, ramuri de copac,schiuri, etc (ajustate la dimensiunile ?i e#entual forma segmentului care trebuie

imobili at! un mijloc specializat - atele din lemn, din aluminiu, din s'rmă +mpletită, tip%rammer, atele BroLn, jgheaburi din material plastic cu diferite forme ?idimensiuni sau atele gipsate,confec@ionate pe loc ?i aplicate la ni#elul segmentului respecti#.


13/36

Aceste atele (impro#i ate sau speciali ate! trebuiesc +n#elite +ntr-un strat de#ată men@inut prin +nfă?are (+n spirală! cu fa?ă din tifon (sau orice alt materialmoale e&istă - hainele proprii sau ale pacientului etc.!, pentru a proteja@esuturile de noi e#entuale le iuni iatrogene.Eacă nu e&istă nici un mjloc material pentru confec@ionat atele, membrulsuperior #a $ aplicat pe trunchi (ce joacă +n acest ca rol de atelă! ?i imobili at$e cu o basma triunghiulară $e printr-o +nfă?are tip elpeau (dacă e&istă fe?e detifon! membrul inferior #a $ imobili at cu ajutorul membrului inferior sănătoscontrolateral (ce #a juca rolul de atelă!.

O imobilizare (provizorie) tre$uie să îndeplinească următoareleprincipii

• )a e&ecute imobili area articula@iilor #ecine focarului de fractură• )a proteje e proeminen@ele osoase cu #ată (sau alte materiale moi -

căma?ă, pulo#ere, cear?af! +n scopul pre#enirii inducerii de noi le iuni(escare, etc.!, a#'nd grijă să nu e&iste neregularită@i (noduli, pliuri,nasturi, etc.! +n contact

• se supra#eghea ă permanent at't segmentul distal de focarul de fractură,

sau de dispo iti#ul pro#i oriu de imobili are (pentru a obser#amodi$căricirculatorii, sen iti#e sau motorii ale acestora - din acest moti# degetelem'inilor ?i picioarelor se lasă e&puse!, c't ?i func@iile #itale aleaccidentatului - respira@ia ?i circula@ia (prin aprecierea frec#en@ei ?iamplitudinii mi?cărilor respiratorii, a pulsului central ?i periferic ?imăsurarea tensiunii arteriale! ca ?i e#olu@ia durerii, pentru a inter#eniimediat +n concordan@ă cu e#olu@ia stării generale a pacientului sau petimpul transportului p'nă +n momentul predării acestuia unei unită@ispeciali ate M spital.

• At't diagnosticul pre umti# c't ?i aprecierile pri#ind e#olu@ia stăriigenerale ?i a func@iilor #itale sunt consemnate pe un bilet de trimiterecare #a +nso@i bolna#ul p'nă la triajul spitalului unde, pe ba a e&amenuluiclinic speciali at ?i al e&plorărilor paraclinice de urgen@ă (alături decunoa?terea e#olu@iei pacientului din momentul producerii acidentului ?ip'nă +n momentul sosirii +n spital! #or permite conceperea unui planterapeutic imediat ?i adec#at.

• membrul superior se imobili ea ă +n po i@ia intermediară * bra@ul aplicatpe fa@a laterală a trunchiului iar antebra@ul +n e&ie de N;; din articula@iacotului, aplicat pe fa@a #entrală a trunchiului - cu ajutorul unei atele%rammer, adaptată dimensiunilor ?i po i@iei de imobili are a membruluisuperior, sprijinită la ni#elul


14/36

confec@ionate pe loc ?i aplicate cu ajutorul unei fe?i de tifon derulate +n spiralăse poateimobili a de membrul inferior controlateral (sănătos! cu ajutorul unei +nfă?ări +nspirală

pacien@ii care pre intă o fractură a coloanei #ertebrale (sau suspiciuneaacesteia! #or $ a?e a@i pe un plan dur, ori ontal, +n decubitus dorsal, p'nă +nmomentul aplicării imobili ării de$niti#e. p'nă +n momentul aplicării imobili ăriide$niti#e.'3 %mo$ili&area de2nitivăGetodă de tratament aplicată +n special fracturilor, poate $ reali ată prinmetode e terne (cu ajutorul aparatelor gipsate sau, +n ca uri bine de$nite,aosteosinte ei e&terne! ?i prin metode interne (osteosinte a internă!.

@3 %mo$ili&area cu ajutorul aparatului gipsatAparatul gipsat repre intă modalitatea cea mai frec#entă de imobili are e&ternăa unei fracturi aceasta trebuie să +ndeplinească următoarele condi@ii

aparatul gipsat se aplică după preeci area diagnosticului complet albolna#ului

aplicarea corectă a aparatului gipsat, folosind mane#re netraumati ante,

menaj'ndu-se onele susceptibile la le iuni de decubit sau compresiuneaparatul gipsat se #a mula perfect, +mbrăc'nd toate detaliile de formăanatomică, pentru a nu permite mi?cări +n interiorul său dar, +n acela?i timp, nutrebuie să genere e tulburări #asculare sau tro$ce

aparatul gipsat trebuie să cuprindă +n interiorul lui (să imobili e e! ?iarticula@iile #ecine (cranială ?i caudală! focarului de fractură, induc'nd astfelimobili area completă a segmentelor osoase fracturate articula@iile #ecine #or $imobili ate +ntr-o u?oară e&ie bloc'nd astfel mi?cările de rota@ie alesegmentelor osoase fracturate

aparatul gipsat trebuie să respecte po i@ia fundamentală a membruluirespecti#, pemi@'nd astfel contrac@iile i ometrice ale musculaturii acestuia

aparatul gipsat trebuie să reali e e o imobili are completă ?i solidă afocarului de fractură dar, +n acela?i timp, trebuie să $e u?or ?i estetic - sefolosesc +n acest scop materiale ca gips, materiale plastice poroase, aluminiu,etc.

aparatul gipsat odată aplicat trebuie supra#egheat orar +n prima i, apoiilnic pentru a surprinde e#entuale tulburări de ordin #ascular, ner#os sau tro$c

(ciano ă, pareste ii, edem, dureri etc.! sur#enirea acestor tulburări impunedespicarea sau +nlăturarea aparatului gipsat.

Te1nica/entru a aplica un aparat gipsat trebuie să parcurgem următoarele etape


15/36

. fe?ele gipsate #or $ preparate folosind fe?e din bumbac (


16/36

Eacă plaga este +ntinsă, circulară, etc. ?i fereastra necesară tratamentului +nparalel a plăgii trebuie să $e mare pun'nd +n pericol re isten@a aparatului gipsatobi?nuit, se recurge la armarea acestuia cu ajutorul unor bare metalice +n formăde K ale căror capete lă@ite sunt +nglobate +n segmentul distal respecti#epro&imal al aparatului gipsat (+n lipsa barelor se poate construi o Ptorti@ăQ dinfa?ă gipsată!, solidari 'nd astfel cele 6 segmente ?i permi@'nd tratamentul despecialitate al plăgii +n perioada imobili ării.

*parate gipsate cu atelăAtela gipsată poate $ folosită i olat

atela (jgheabul! Gaisonneure - are lărgimea egală cu circumferin@a -(pentru membrul inferior are forma unui jgheab +ntins de la pliul fesier, pe fa@aposterioară a acestuia, p'nă la #'rful degetelor

atela (jgheabul! ergott are lărgimea egală cu 62 din circumferin@ăatela Ruenu este la fel cu primele două, dar lasă călc'iul liber.

Atela gipsată poate $ folosită ?i pentru PconstruireaQ unui aparat gipsat,aplic'nd deasupra ei fa?a gipsată +n spirală ca ?i la aparatul circular.Aparatele gipsate necăptu?ite sunt folosite special pentru imobili areafracturilor pentru că permi@'nd o modelare Petan?ăQ, reali ea ă o perfectă

conten@ie a capetelor osoase riscul de ischemie prin compresiune $ind mare,necesită o supra#eghere atentă după o aplicare perfectă a aparatului gipsat./re intă de a#antajul unei suprimări dureroase (prin aderarea $relor de păr!dacă imobili area durea ă mai pu@in de o lună./rotec@ia cu strat de #ată a proeminen@elelor osoase este necesară ?i +n ca ulaplicării acestor aparate gipsate.*parate gipsate pentru mersAparatele gipsate care permit mersul (din momentul aplicării sau după uninter#al de timp +n func@ie de locali area ?i anatomia patologică a le iunii! suntpre#ă ute distal cu dispo iti#e special aplicate +n acest scop, cum suntS scări@a de metal +n formă de K, +nglobată +n aparatul gipsat (sauadăugată acestuia! prin intermediul ramurilor #erticale iar ramul ori ontal - desprijin corespun ător a&ului bimaleolarS dispo iti#ul de mers cu patină de lemn tip 5ădulescu.Supraveg1erea $olnavului cu aparat gipsatEupă transportul atent ?i a?e area +n pat +ntr-o po i@ie comodă, protej'nd +nacela?i timp integritatea aparatului gipsat, se asigură o uscare a acestuia cu osursă de căldură apropiată (foehn, calorifer, sticle cu apă caldă, etc.!, aparatulgipsat răm'n'nd descoperit./acientul este sfătuit să nu e&ecute mi?cări ale segmentului imobili at (torsiuni,

e&ii, etc.!.Eupă uscare se #eri$că dacă re isten@a aparatului gipsat este satisfăcătoaresupliment'ndu-se la ne#oie cu noi fe?e gipsate sau dispo iti#e de armareadec#ate./acientul #a urma un program de gimnastică ortopedică pe +ntreaga perioadă aimobili ării, atent ?i competent condusă.)upra#egherea orară +n prima i ?i ilnică ulterior constă +n controlul circula@iei?i iner#a@iei e&tremită@ii distale +n raport cu segmentul imobili at (culoarea,temperatura locală, sensibilitatea ?i mobilitatea, etc.!.Eacă aparatul gipsat de#ine necorespun ător (prea larg sau compresi#, prinapari@ia edemului! se #a inter#eni adapt'ndu-l noii situa@ii locale de asemenease poate e&ecuta corectarea e#entualelor deplasări ale capetelor osoase

fracturate, decelate radiologic, decup'nd o fereastră care să permit e&ercitareaunei presiuni de corec@ie +n focarul de fractură ?i men@inerea reducerii cuajutorul pernu@elor de #ată peste care se aplică o fa?ă gipsată e?ecul reduceriiprin această metodă determină suprimarea (par@ială sau totală! aaparatului gipsat, reducerea ortopedică a capetelor osoase deplasate ?imen@inerea reducerii cu ajutorul unui nou aparat gipsat corect aplicat.


17/36

)uprimarea aparatului gipsat se e&ecută cu instrumentar adec#at (foarfecesterile, $erăstrău, cu@it, etc.! tegumentele #or $ spălate ?i acoperite cu un stratsub@ire de cremă #itamini antă special preparată (sau #aselină!.

%ndica>iile imo$ili&ării în aparatul gipsat


18/36

0. Aparatul !ipsat antebrahio-palmar este indicat +n tratamentul ortopedic alfracturilor fără deplasare ale epi$ ei distale radiale, oaselor carpiene, lu&a@ii,entorse ale articula@iilor pumnului ca ?i +n afec@iuni in amatorii (tenosino#ite!sau traumatice operate (suturi tendinoase! ale mu?chilor e&ori sau e&tensoripostoperator după suturi #asculare sauner#oase la ni#elul antebra@ului ?i pumnului. 3mobili ea ă antebra@ul +ncep'ndde la 6 laturi de deget distal de plica cotului, regiunea pumnului ?i m'na p'nă lani#elul pliului de e&ie distal.9. Aparatul !ipsat pelvi-podal este indicat +n fracturile pel#isului, femurului ?igenunchiului poate cuprinde cranial trunchiul p'nă la ba a toracelui sau p'nă

+n a&ilă, precum ?i membrul colateral p'nă la coapsă sau +n +ntregime, +n func@iede comple&itatea le iunilor osoase. arianta scurtă este aparatul gipsatpel#ifemural (chilotul gipsat! care cuprinde ba inul ?i coapsa p'nă la ni#elulba ei rotulei este indicat postoperator +n completarea tratamentului chirurgicalal fracturilor ba inului sau femurului.Aceste aparate gipsate folosesc atele gipsate la ni#elul ?oldului peste care seaplică -9 straturi de +nfă?ări gipsate +n PspicăQ. Gulajul aparatului gipsat +n $nal#a $ reali at manual #om acorda o aten@ie deosebită căptu?irii regiunii cu #ată?i tercot precum ?i mulării gipsului +n regiunile sacrată, creasta ?i spinele iliace,

rotula ?i calcaneul a#'nd +n #edere frec#en@a mare a escarelor +n aceste one.Articula@iile ?oldului ?i genunchiului #or $ imobili ate +n u?oară e&ie, e&cept'ndsitua@iile particulare, care necesită po i@ii adec#ate.1. Aparatul !ipsat femuro-podal este indicat +n tratamentul ortopedic alfracturilor de gambă. Articula@ia genunchiului se #a imobili a +n e&ie u?oară.F. Aparatul !ipsat femuro-crural (burlan! este indicat +n le iunile osoasecondiliene sau ligamentare ale genunchiului (?i rotulei! acest aparat folose?te oatelă gipsată posterioară distal (ca ?i precedentul! se #a a#ea grijă de protec@iacorectă a maleolelor ?i relieful tendonului lui Achile.J. Aparatul !ipsat-cruro pedios (ci ma! este indicat +n tratamentul ortopedic alfracturilor maleolei peroniere ?i oaselor tarsului precum ?i +n entorsele saulu&a@iile (după reducere! gle nei ?i diasta iului tibioperonier.4i ma de mers, deri#ă din acela?i aparat gipsat, dar la ni#elul plantei,corespun ător a&ului bimaleolar, se adaugă $e o scări@ă metalică, $e un toc de6 cm +năl@ime pentru sprijin (c'nd bolna#ul are permisiunea să meargă, călc'ndcu membrul inferior imobili at!.Eistal aparatul gipsat este aplicat $e p'nă la ni#elul articula@iilormetatarso-falangiene, lăs'nd degetele piciorului liber, $ep'nă la ni#elul ultimeifalange ale acestora. N. "heata !ipsată - este #arianta joasă a ci mei gipsate,indicată +n afec@iunile traumatice ale piciorului, locali ate distal de articula@iiletarsometatarsiene.


19/36

iliace, sim$ a pubiană iar cranial, mandibulă ?i occipital (guler Gedici sau tipPGiner#aQ!

ajustarea corsetului gipsat trebuie să fie judicioasă, oferind confortpacientului dar nealter'nd re isten@a aparatului gipsat, conform scopuluipropus se decupea ă aparatul la ni#elul pliurilor de e&ie (inghinale, a&ilare!, alpliului interfesier precum ?i la ni#elulabdomenului unde se #a decupla o fereastră paramedian st'ng (permi@'ndastfel e&pansiunea stomacului!.

Fracturile desc1iseHracturile deschise sunt fracturile +n care segmentele osoase fracturatecomunică direct cu e&teriorul.

n aceste ca uri, odată cu fractura, se produc ?i le iuni de diferite grade alepăr@ilor moi (tegument, mu?chi, apone#ro e, #ase, ner#i!, care de#in poartă deintrare pentru microbi. Ee?i nu comportă un risc #ital imediat, infec@ia osoasăeste cea mai redudabilă complica@ie a fracturiilor deschise, datorită di$cultă@ii

deosebite pe care le ridică +n calea #indecării Hracturile deschise pot $ produse$e din interior spre e&terior, le iunile $ind pro#ocate de capetele tăioase alefragmentelor fracturate, $e dinspre afară +năuntru, c'nd sunt determinate de#iolen@a impactului cu agentul #ulnerant (obiecte dure, tăioase, gloan@e etc.!.Eeschiderea focarului se face, de obicei, odată cu producerea discontinuită@iiosoase, dar, e&istă ca uri +n care un capăt osos perforea ă păr"ile moi +ntr-un aldoilea timp. Kneori aceasta se datorea ă mane#relor incorecte de prim ajutorsau transport.Simptomatologia -este aceea?i ca ?i a fracturilor +nchise, la care se adaugă simptomele pro#ocatede pre enta plăgii durere, s'ngerare etc.Primul ajutorO fractură deschisă este o urgen@ă care trebuie re ol#ată integral +n primele 1ore de la accident.-+ndepărtarea complica@iilor generale ?i locale, care amenin@ă #ia@atraumati atului (stoc cardiorespirator, embolii, hemoragii e&terne etc.! dacăeste ca ul.-+mbrăcămintea sau +ncăl@ămintea din segmentul rănit #or $ tăiate cu un cu@it,lamă, foarfecă etc. pentru a nu pro#oca suferin@e inutile bolna#ului. /laga #a $inspectată (aspectul plăgii! pentru a constata dacă e&istă impurită@i (păm'nt,lemn, @esături etc.!.

Atenţie$ % plorarea instrumentală a plă!ii cutanate &la locul accidentului'( înscopul preci)ării comunicării acesteia cu focarul de fractură este inter)isă.-Toaleta $ ică ?i chimică a tegumentului din jurul plăgii (cu apă ?i săpun,degresare cu eter sau ben ină ?i de infectare cu alcool, tinctură de iod!.-Toaleta $ ică ?i chimică a plăgii

— se +ndepărtea ă impurită@ile libere cu instrumente sterile, — se cură@ă plaga prin U?tergereU cu solu@ie de eter iodat sau neofalină

;,9;=. Aceste solu@ii nu alterea ă #italitatea @esuturilor sănătoase spredeosebire de apa o&igenată care poate altera @esuturile sănătoase,

— +n ca de impregnări cu impurită@i, plaga poate $ cură@ată cu ser $ iologic,cloramină ;,6= (6 tablete la


20/36

- nfa?area se aplică +n mod diferit, +n func@ie de regiunea anatomică +n caree&istă rana.-3mobili area pro#i orie)e face pro$la&ia antitetanică este o .măsură de urgen@ă, dar ea poate $ făcută?i la e?alonul următor (dispensar, spital!.-4'nd func@iile #itale nu sunt afectate ?i c'nd nu e&istă un traumatismabdominal, #or $ administrate antalgice (algocalmin, mialgin +n injec@ii i.m.!.-Transportul la spital +n cele mai bune condi@ii +ntr- un ser#iciu de traumatologie.

Atenţie$ *oate manevrele se vor face cu ma imum de menajare atraumati)atului( cu multă bl+ndeţe ,i atenţie spre a nu !enera complicaţii(ruptura unor #ase sau ner#i din #ecinătate, perforarea unui #iscer etc.!.Ee asemenea, toate aceste mane#re nu trebuie e&ecutate +n comple&itatea lor,nici la locul accidentului, nici +n camera de gardă, dec't +n ca ul c'nd se ?tie cădintr-un moti# sau altul, bolna#ul nu #a putea $ operat +n primele 0-9 ore de laaccident. +n mod normal, ace?ti bolna#i trebuie opera@i imediat, toaletariguroasă a plăgii $ind făcută de chirurg +n sala de opera@ie ca un timp operatoresen@ial, premergător $&ării osului fracturat. +n aceste situa@ii, care suntcurente, primul ajutor la locul accidentului ?i +n camera de gardă, pe care +le&ecută cadrele medii trebuie să se limite e la spălarea rapidă prin jet a plăgii

cu solu@ii antiseptice ?i acoperirea ei cu un pansament compresi#, cu dublu rolhemostatic ?i de i olare a plăgii fa@ă de mediul e&terior contaminat.Pro2la7aia antitetanica>ste o măsură de urgen"ă dar se poate face și la eșsntionul următor(spital!)e face pro$la&ia antitetanică la orice plagă care s-a produs +n urmă cu 1-N ore-se aplică diferen"iat8a persoanele sigur #accinate sau re#accinate se administrea ăAT/AManato&ină tetanică, intramuscular ;,9 ml.o singură do ă, la acestepersoane nu se administrea ă ser antitetanic, e&cep"ie fac politraumati a"iigra#i cu stare de șoc și hemoragie, la care se administrea ă o do ă unică serantitetanic ;;;-


21/36

: sa cuprinda articulatja de deasupra si dedesubtul focarului de fractura

: sa lase e&tremita$le membrelor libere pentru a se asigura circulatia sanu $e prea strans sa $e aplicat Tn po i$e functionala.

: dupa scoaterea aparatului gipsat recuperearea functionala.

%%3 !etoda e7tensiei continue se foloseste +n ca ul fracturilor complicatecominuti#e cu traiect oblic sau spiroid si cu deplasare.

: ijloace de e tensie: sistem compus din broșa, potcoa#a, cablu, scripeti,greutati.

: 4ontrae&tensia se reali ea a prin +nclinarea patului și greutati.

: >&tensia continua poate dura 6 - saptamani reducerea facandu-setreptat.

: Atele speciale tip Braun- Bohler, tip 5ieunau, cu tractjune bipolara.

%%%3 !etoda functionalade tratament urmareste sal#area #ietji bolna#ului faraa trata fractura.

%.3 lntervenția c1irurgicala este o metoda de tratament indicata +n : fracturi care nu se pot reduce, fracturi asociate cu le iuni ale #aselor si

ner#ilor, fracturi cu multiple focare.

%ngrijirea pacientului imo$ili&at în aparat gipsat Aparatele gipsate imobili ea ă bolna#ul ceea ce poate duce la atro$imusculare,fa#ori ea ă formarea trombo elor și emboliilor, de aceea +n ca ulimobili ări membrelor inferioare, unde este posibil, se aplică aparat gipst pentrumers.

Kn aparat gipsat incorect aplicat poate duce la escare de decubit, necro e,parali ii, sau #indecări +n po i"ii #icioase a osului. )e urmărește-apari"ia durerii, apare c'nd reducerea fracturii nu este corectă,c'nd ap.gipsateste scurt și nu asigură imobili area capetelor osoase rupte,- culoarea tegumentelor din jurul ap.gipsat, care +n ca de sta ă sunt ceanoticeși +n ca de ischemie palide-temperatura si aspectul e&tremită"ilor (degetelor!- mișcarea la ni#elul segmentelor distale( tulburări +n mișcarea degetelor indicăcompresiunea sau le area unor trunchiuri ner#oase!- mirosul emanat la ni#elul aparatului gipsat( mirosul fetid denotă pre en"aescarei de decubit sau infec"ia plagii!Asistenta medicală- ajută pacientul +n satisfacerea ne#oilor fundamentale- aplică măsurile de combatere a efectelor imobili ării- educă pacientul asupra modului de folosire a mijloacelor au&iliare de deplasareși de schimbare a po i"iei, modului de efectuare a unor mișcări fără a pejudiciaprocesul de #indecare-+l ajută să efectue e e&erci"ii +n perioada de recuperare

Angrijirea pacientului cu e7tensie8 tracțiune- #eri$carea frec#entă a dispo iti#ului de trac"iune- #eri$carea po i"iei membrului- urmărirea culorii și temperaturii membrelor, sesi area oricăror modi$căriapărute- aplicarea măsurilor de pre#enire a complica"iilor imobili ării


22/36

- ajutarea pacientului +n satisfacerea ne#oilor fundamentale- +ncurajarea pacientului- educa"ia pacientului - necesitatea trac"iunii pt. #indecarea membrului - modul de reali area a amplitudinii mișcărilor permise - po i"ionarea corectă a corpului +n timpul trac"iunii

Angrijirea pacientului cu amputație-suport pshihic al pacientului și familiei- educarea pacientului +n ceea ce pei#ește modul de pansare a bontuluiși pre#enirea contracturilor prin po i"ionarea corectă a segmentului.

)ntorsele

>ntorsa este o le iune capsulo-ligamentară dată de o mi?care for"ată,anormală.3n func@ie, de #iolen@a mi?cării, entorsele pot $ u,oare (de gradul 3 - o +ntinderebruscă a "esuturilor! sau !rave (de gradul 33 ?i 333 M rupturi ale unora sau maimultor structuri conjuncti#e ?i ligamente periarticulare.4aracteristic entorselor este faptul că, indiferent, de gra#itatea le iunilore&istente +n păr@ile moi, oasele care formea ă articula@ia răm'n +n po i@ia lornormală ?i nu au suferit rupturi (fracturi!. Semne clinice -durere, de obicei foarte intensă ?i nesistemati ată +nmomentul traumatismului, se concentrea ă +n punct $&,

după c'te#a ore de la traumatism, la locul inser@iilorcapsulo-ligamentare interesate,-impoten@ă I func@ională relati#ă datorită durerilor pecare le pro#oacă mi?cările +n articula@ia interesată,-edem,-echimo e,-po i@ie antalgică caracteristică articula@ieiGărirea #olumului comple&ului articular este dată dere#ărsatele intersti@iale (edemul! ?i de celeintraarticulare ( hidartro)a M pre en@a de lichid seros +nca#itatea articulară hemartro)a M pre en@a de s'nge +nca#itatea articulară!. Observaţie. Eiagnosticul de certitudine de entorsă saufractură se poate pune numai prin e&amenul radiogra$c.


23/36

ăsuride ur!enţă

— 4ombaterea durerii (cu antalgice algocalmin,romergan < $olă a 9; mg sau mialgin < $olă!no#ocaini are in$ltrarea c'tor#a ml de solu@ie


24/36

Atenţie$ >ste posibilă asocierea cu fracturi, le iuni ner#oase sau #asculare.Ee aceea #om proceda ca ?i cum am $ +n fa@a le iunilor articulare cele maigra#e.Primul a utor

-/ot $ administrate calmante (romergan, mialgin! numai pe caleinjectabilă. >ste prudent să se e#ite administrarea perorală, pentru apermite medicilor la ne#oie, să e&ecute tehnici de aneste ie generală,necesare pentru reducerea unor lu&a@ii, la sosirea traumati a@ilor +n spital.-)e face imobili area (#e i cap. U3mobili ăriU!.- 8u&a@iiie deschise (M plăgile articulare! #or $ pansate ca ?i plăgilefracturilor deschise, cu respectarea riguroasă a măsurilor de asepsie.3mobili area se face ca ?i +n fracturile deschise, fără să se +ncercereducerea lu&a@iei, men@in'nd membrul +n po i@ia +n care a fost adus detraumatisltrtrtraumamatism.

— Transportul accidentatului trebuie făcut la spitalul care dispune de

un ser#iciu chirurgical ortopedic, unde, după e&aminarearadiogra$că medicul specialist #a face reducerea, fără sau subaneste ie locală, tronculară sau generală.

— Eacă nu se reu?e?te reducerea pe cale ortopedică (nes'nger'ndă!,lu&a@ia #a $ redusă pe cale chirurgicală (s'nger'ndă!.

Atenţie$ At't în lu&a@ii c't ?i +n entorse, +n ca ul suspiciunii de asociere cufracturi, le iuni ner#oase sau #asculare, acestea #or $ semnalate bolna#ului

+naintea e&ecutării oricăror mane#re, pentru a nu plana asupra cadrului mediusau asupra medicului acu a@ia de a le $ pro#ocat +n timpul mane#relor efec-tuate. Ee asemenea, ele #or $ consemnate pe $?a bolna#ului.

n acest sens #or $ e&plorate ?i notate pulsul arterei radiale +n le iunilemembrului superior ?i pulsul arterei pedioase +n fracturile membrelor inferioare,după cum se #a e&plora integritatea func@ională a unor ner#i periferici - n.circum e&, n. radial, ple&ul brahial - +n ca ul lu&a@iilor scapulo-humerale, n.sciatic comun sau sciatic fesier e&tern, +n ca ul lu&a@iilor șoldului saugenunchiului.Traumatismele cranio- cere$rale

/rin traumatism cranio-cerebral se +n@elege totalitatea fenomenelor clinice?i2sau paraclinice care apar ca urmare a ac@iunii unui agent traumatic asupracutiei craniene ?i a con@inutului acesteia. Traumatismul cranio-cerebral poate $ +nchis sau deschis (+n care ca e&istă ocomunicare directă sau indirectă cu mediul e&tern!.Gecanismele traumatice $ ice pot determina

— le iuni ale scalpului (e&coria@ii, echimo e, plăgi! — le iuni ale cutiei craniene (fracturi! — le iuni cerebrale (contu ie, dilacerare, hematom intracerebral, edem

cerebral! — le iuni e&tracerebrale (hematom epidural 6 re#ărsat sanguin +ntre tabla

internă craniană ?i duramater hematom subdural M re#ărsat sanguin +ntre duramater ?i suprafa@a creierului menin!ită seroasă M re#ărsatlichidian subdural!.

Bine+n@eles că +a majoritatea ca urilor de traumatism cranian este #orba de oasociere a le iunilor enumerate.

Traumatismele cranio-cere$rale înc1ise

Comoţia cerebrală este caracteri ată prin abolirea bruscă a cuno?tin@ei,sur#enită imediat postimpact, +nso@ită sau nu de modi$cări tran itorii ale


25/36

func@iilor #egetati#e ?i #itale (T.A., tahicardie, scurtă apnee!. Henomenul estede scurtă durată - c'te#a minute - ?i total re#ersibil, deoarece nu-icorespunde o le iune organică.

/rimul ajutor• Accidentatul #a $ men@inut +n repaus culcat ?i #a bene$cia de transport

corespun ător (de preferat cu autosanitara!, deoarece la to@itraumati a@ii cranio-cerebrali e&istă riscul instalării unei come.

• Henomenele sunt total re#ersibile fără tratament,necesită doar repaus $ ic ?i psihic.• Eacă este #orba de un bolna# labil psihic se pot administra sedati#e sau

tranchili ante ?i somnifere 6- ile (dia epam, no inan, luminai!. Atenţie asupra faptului că un accidentat considerat ca un simplu como@ionatcerebral poate să aibă totu?i o le iune intracraniană nee#identă clinic ?i carese poate manifesta clinic peste c'te#a ore sau ile. Ee aceca, fără săalarme e accidentatul, i se atrage aten@ia ca la apari@ia oricărui semn cacefalee persistentă, #ărsături, #ertije etc. să se pre inte c't mai urgent +ntr-unser#iciu neurochirurgical.

Contuzia cerebrală este o afec@iune cranio-cerebrală traumatică, +n caree&istă le iuni anatomopatologice ale creierului. 4ontu ia cerebrală poate $ de

diferite grade minoră, moderată, gra#ă.

• Abolirea sau alterarea stării de con?tien@ă cu duratade una sau c'te#a ore (contu ia cerebrală minoră! p'nă la 60 ore(contu ia cerebrală moderată!. Alterări profunde ?i de lungă durată alestării de con?tien@ă M comă prelungită (contu ia cerebrală gra#ă!.

• Godi$cări tran itorii de puls, respira@ie, tensiune arterială, #ărsături(contu ie minoră!

— dispnee, tahicardie, rar oscila@ii ale T.A. (contu ia cerebrală moderată!, — alterări importante ale func@iilor #egetati#e ?i #itale (domină perturbările

respiratorii cu +ncărcare traheo- bron?ică, dispnee tip 4heXne-)tocYes,%ussmaul, hipertermie, tahicardie (rar bradicardie!, #ărsărturi, puseuri dehipertensiune (contu ie gra#ă!.

Z Eegluti@ie di$cilă sau abolită (contu ii .gra#e!.[ )emne neurologice inconstante modi$cări de re e&e,abolire de re e& plantar (contu ie minoră!, redoare a cefei,asimetrie de re e&e miostatice, e&stensie a halucelui, pare eoculomotorii (contu ie moderată!, sindrom bipiramidal egalsau inegal, uneori cri e con#ulsi#e generali ate, perturbăritonigene M rigiditate prin decerebrare (contu ie gra#ă!.)emne oftalmologice midria ă bilaterală sau mio ă (egalăsau ingelă!, mi?cări pendulare ale globilor oculari (contu iegra#ă!.

• +n sta@ionare se poate pune +n e#iden@ă lichidul cefalorahidian — ro at sau clar (contu ie minoră! — sanguinolent sau ro at (contu ie moderată!, — intens sanguinolent (contu ie gra#ă!. Observaţie: lichidul cefalorahidian

nu respectă +ntocmai gradul contu iei cerebrale. Are o netă #aloarepractică orientati#ă ?i o certă #aloare +n e#olu@ia le iunii men@inereamodi$cărilor +n timp arată persisten@a le iunii reducerea modi$cărilorarată o normali are a procesului.

• Alte semne care pot persista +n toate formele de contu ii cefalee,ame@eli, #ertije, uneori #ărsături.

Tratamentululterior

Simptomatologie


26/36

De reţinut: gradul de contu ie cerebrală, pornind de la cea medie, seidenti$că pe ba a profun imii comei./rofun imea comei se aprecia ă cel mai u?or ?i mai practic +n func@ie depreci area abolirii timpilor degluti@iei./reci area modi$cării re e&ului de degluti@ie este deosebit de importantăpentru a aprecia gradul de profun ime a comei ?i ad'ncirea acesteia.Krmrirea dereglării timpului bucal al degluti@iei dă rela@ii #aloroase asuprae#olu@iei progresi#e sau regresi#e a comei, atunci c'nd este e&aminatsuccesi#. Krmărirea se face prin introducerea de lichid +n ca#itatea bucală abolna#ului. nt'i nu se constată dec't o mi?care mai mult sau mai pu@inadaptată a bu elor la contactul cu recipientul. 4'nd coma de#ine maiprofundă, se obser#ă cum lichidul este păstrat +n gură mai mult timp, +naintede a $ dirijat către faringe. ntr-un grad mai a#ansat al comei, lichidul stătimp +ndelungat +n gură, fără să declan?e e mi?cări de degluti@ie, scurg'ndu-se apoi +n afara ca#ită@ii bucale prin comisuri. ntr-un stadiu ?i mai a#ansat,lichidul poate pătrunde +n faringe, fără +nsă ca această pătrundere să $econtrolată de acti#itatea re e&ă. n coma de profun ime medie, atingereabu elor cu lingura nu declan?ea ă mi?carea de apucare a alimentelor.

8ichidele introduse +n gură sunt +nghi@ite dar, pe măsură ce

coma se ad'nce?te, degluti@ia de#ine mai di$cilă. — )e face un e&amenriguros ?i rapid,control'ndu-se func@iile#itale, starea decon?tien@ă, sein#entaria ă le iunile.

— Asigurarea respira@ieiprin control digital alpermeabilită@ii căilorrespiratorii ?i

+ndepărtarea corpilorstrăini din ca#itateabuco-faringiană.

— /o i@ionarea #ictimei($g. < a, b, c! +n decubitlateral sau #entral, cufruntea sprijinită pe

antebra@ ($g. < d!. +n felul acesta se asigură• men@inerea permeabilită@ii căilor respiratorii,• pre#enirea căderii limbii (aceasta se poate jpre#eni ?i prin aplicarea unei

pipe Cuedel!,

Primulajutor


27/36


28/36

+mpiedicarea aspirării con@inutului sucului gastric +n ca ul #ărsăturilor,pre#enirea as$&iei #ictimei prin inundarea căilor respiratorii cu s'nge sau 8.4.5.

+n ca ul asocierii ?i altor le iuni. Atenţie la aceste măsuri foarte e$ciente ?i u?or de aplicat, carenu se prea respectă +n practică, cei mai mul@i a#'nd tendin@a să

+ntoarcă accidentatul cu fa@a +n sus. Accidentatul cranio-cerebral#a $ ridicat de 3a locul rănirii cu deosebită grijă, a?e at pe otargă c't mai rigidă. Traumati a@ii cranio-cerebrali sunt foartesensibili la mobili are, dar mai ales la trepida@iile pro#ocate de#ehicul +n timpul transportului (#ite a de deplasare să nudepă?ească 9; Ym2oră!. Gijlocul de transport pentru asemeneaaccidenta@i trebuie să $e bine dotat. Traumati a@ii cranio-cerebrali #or $ transporta@i direct la un sta@ionar sau unitatespitalicească +n estrată cu mijloace de terapie intensi#ă.7mportant$ 4adrul mediu trebuie să ?tie să obser#e unelefenomene care apar pe parcursul transportului (instalarea uneirigidită@i, modi$cările T.A., pulsului, felul dispneei, modi$cărilepupilei, pare e!, pe care le transmite cu con?tiincio itate ?ie&actitate medicului pentru interpretare (au mare importan@ăpentru neurochirurgi!

— tensiunea arterială normală plus bradicardie indică o compresiunecerebrală — tensiunea arterială plus tahipnee ?i hipertermie indică o le iune cerebrală

profundă — tensiunea arterială normală cu stare de obnubi3are ?i cu midria ă

unilaterală plus pare ă indică un hematom e&tradural sau subdural, — dacă starea de comă se accentuea ă progresi#, se suspectea ă un

hematom subdural sau e&tradural, care difu ea ă rapid (e#acuareachirurgicală de urgen@ă!.

Aceste manifestări patologice sunt u?or de urmărit ?i au o mare

importan@ă +n e#olu@ia unui traumatism cranio-cerebral de aceea,trebuie urmărite frec#ent ?i competent, orice alterare saumodi$care a acestora trebuind să alarme e pe medic.Ee asemenea, pe timpul transportului #or $ obser#ate ?i re@inute?i alte tulburări deosebit de importante pentru neurochirurgi

astfel, instalarea unei afa ii sau anartrii de


29/36

la +nceput indică o contu ie cerebrală afa ia după un inter#alliber indică un hematom de asemenea pe timpul transportului#or $ obser#ate ?i re@inute unele tulburări pshice sindromulconfu i#, agita@ie psihomotorie etc.


30/36

>&istă situa@ii c'nd accidenta@ii ?i-aurecăpătat cuno?tiin@a (s-au tre it! după ocomă trecătoare, dar o nouă recădere esteposibilă ca re ultat al constituirii edemuluicerebral posttraumatic.

— /entru scăderea edemului cerebralinstalat, la indica@ia medicului, chiar?i pe timpul transportului, seadministrea ă gluco ă = +ncantitate de 6 g2 Yilocorp (ma&imum


31/36


32/36

PO,%T+* !*T%S!),) /olitraumatismele sunt afec@iuni traumatice, +n care le iunile periferice(fracturi, plăgi +ntinse, arsuri! sunt asociate cu le iuni #iscerale ce pot determinatulburări ale func@iilor #itale. )unt consecin@ele unor accidente gra#e decircula@ie, de muncă sau urmarea unor catastrofe naturale (cutremure,inunda@ii, surpări de terenuri etc.! sau a folosirii armelor clasice, mijloacelor denimicire +n masă. Accidentele de circula@ie constituie cau a a peste 89 din totalulpolitraumatismelor./olitraumatismul este cea mai frec#entă cau ă de deces p'nă la #'rsta de 0;de ani./entru o inter#en@ie terapeutică e$cace la politraumati a@i- este necesarăstabilirea +n primul r'nd a unui bilan" le ional.>&istă patru regiuni anatomice principale care pot $ afectate de agentultraumatic ?i anume


33/36


34/36

oră p'nă la sosirea unei ambulan@e, care poate transporta #ictima accidentului +n condi@ii corespun ătoare, dec't să o +nghesuim pe bancheta unui autoturismsau să o a?e ăm +n remorca unui camion a cărui suspensie deteriorată poate să-i agra#e e starea generală ?i locală.5apiditatea ?i competen@a cu care se inter#ine ?i se transportă rănitul +nunită@ile sanitare speciali ate pot contribui mult la scăderea mortalită@ii lapolitraumati a@i.)tabilirea priorită@ilor la acordarea primului ajutor, ca ?i la organi area ?ie&ecutarea transportului spre unită@ile sanitare este de mare importan@ă. At't lalocul accidentului, c't ?i +n camera de gardă, reanimarea politraumati a@ilor sedesfă?oară +n două etape

— Prima etapă cuprinde :-asigurarea schimburilor ga oase pulmonare prin mane#rele de resuscitarerespiratorie-restabilirea ?i men@inerea func@iei cardiocirculatorii-oprirea hemoragiei>&ecutarea imediată ?i e$cientă a acestor priorită@i constituie o necesitate #italăpentru sal#area politraumati a@ilor.* doua etapă cuprinde ac@iunile care pot $ e&ecutate după restabilirea +n

limite normale a func@iilor respiratorii ?i hemodinamice.;ilanţul le)iunilor se #a face din principiu e#it'nd gesturile intempesti#e carepot agra#a le iunile ini@iale (le iuni ale mădu#ei coloanei +n ca ul fracturilorcoloanei #ertebrale, a #aselor, a ner#ilor, +n unele fracturi dia$ are3n#entarul le ional al politraumati atului se #a face prin inspec@ie, parcurg'ndtoate regiunile anatomice e&tremitatea cefalică, e&amenul coloanei cer#icale(se face numai prin palpare!, e&amenul toracelui, e&amenul abdomenului,e&amenul ba inului, coloanei toracolombare (se #eri$că numai palpator ?iindirect prin căutarea semnelor radiculare de parapare ă!, e&amenulmembrelor./entru a e#ita mobili area nedorită a accidentatului +n timpul e&aminării,#e?mintele #or $ tăiate.@3Politraumatisme biregionale-Asocierea craniu-torace (4.T.!. /rioritatea terapeutică constă +n asigurarea unei#entilări corespun ătoare, asigurarea libertă@ii căilor aeriene. Vu trebuie uitat căatunci c'nd se asocia ă ?i un traumatism ma&ilofacial, acesta poate $ ?i elcau ă de insu$cien@ă respiratorie, care obligă la gesturi de urgen@ă. Bolna#ii cutraumatisme toracice nu trebuie asista@i prin mane#re care pot duce la le areapleurei sau plăm'nului de către fragmentele costale tăioase din focar.-Asocierea craniu-abdomen (4A .'. Ei$cultatea constă +n recunoa?terea le iunilor#iscerale abdominale, al căror tablou clinic este mascat. emoragiileintraperitoneale $ind generatoare de ?oc, se #a asigura men@inerea func@ieicardiocirculatorii a accidentatului .5idicarea accidentatului a at +n stare de anemie acută este +nso@ită de pericole,put'nd fa#ori a fuga s'ngelui de$citar de la creier. 8ipsa de irigare a centrilor#itali are drept consecin@ă apari@ia le?inului +i pierderea [email protected]+n ca ul asocierii torace-abdomen (T.A.! sau torace-aparat locomotor (T.8 .' seprocedea ă cu prioritate la re ol#area le iunilor toracice, care pun +n pericol#ia@a bolna#ului.5idicarea sau mi?carea brutală a unui accidentat care are fracturi este plină deriscuri. Hragmentele osoase mobili ate sunt responsabile de le area sau

sec@ionarea ner#ilor ?i #aselor din focarul de fractură.2Asocierile trilezionale (C.T.A. C.T.!. C.A.!. T.A.!.) sau cvadrilezionale(C.T.A.!.)/entru bolna#ii cu le iuni tri- ?i c#adriregionale problema fundamsntală răm'nereanimarea.


35/36

Găsurile de prim ajutor pot @ine seama de aceste indica@ii, dar trebuie să $eadaptate de la ca la ca ?i au drept scop men"inerea +n #ia"ă a #ictimelora ate +n stare gra#ă. 2 n toate ca urile la spital se #a. aprecia mai e&act gra#itatea5olul cadrului mediu +n camera de gardă este de a asigura prompt +n continuaretoate măsurile de urgen@ă luate pe timpul transportului ?i cele indicate demedic. a urmări +ndeaproape +n acela?i timp func@iile #itale ?i #egetati#e (puls,respira@ie, TA., colora@ia tegumentului, mic@iunea spontană etc.!.

a recolta s'nge pentru e&amenele de laborator indicate de medic. 3n func@ie dere ultatul bilan@ului le ional făcut de medic, bolna#ii #or $ pregăti@i ?i din punctde #edere al asigurării igienei.Bolna#ii cu plăgi ?i fracturi #or $ trata@i ca atare( +ngrijirea plăgilor ?i imo-bili area fracturii!. 8a ne#oie cadrul mediu #a e&ecuta tehnici de mică chirurgie.

n sec@iile unde au fost interna@i accidenta@ii (terapie intensi#ă, traumatologie,chirurgie etc.! asistenta de salon #a supra#eghea bolna#ul permanent, urmărind?i +nregistr'nd pulsul, TA, respira@ia, diure a ?i aspectul urinii, temperatura,tran itul intestinal, starea abdominală etc. 8a un bolna# politraumati at, totulde#enind foarte important, este ne#oie de monitori are permanentă.4linic, se #a urmări

-faciesul paloarea, ciano a, ro?ea@a e&agerată, uscarea bu elor etc. suntelemente care arată persisten@a unor tulburări circulatorii sau respiratorii sau aunor de echilibre hidroelectrolitice limba uscastă denotă o hidratare de$citară-semnele subiecti#e durerea (locali are, caracteristică, intensitate! gre@uri,#ărsături (alimentare, fecaloide, sanguinolente! tulburările au ului, #ă ului etc.

Toate aceste elemente permit aprecierea e#olu@iei stării generale aaccidentatului. Krmărirea este adesea e&trem de di$cilă, trebuind făcută cumultă pricepere de cadrul mediu, urmărire ?i +ngrijire de care depinde +n maremăsură #indecarea accidentatului.

Bibliogra$e

4. Go es QTehnica +ngrijirii bolna#uluiQ >ditura Gedicală București, .)cortaru QVursing +n chirurgia generala, AT3, ortopedie și traumatologieQ curspentru ele#ii școlii postliceale 6;ditura didacticasi pedagogica,ditura All București &plorari functionaleQ, >ditura Gedicala, Bucuresti


36/36

Documents

Nursing in Ortopedie Traumatologie