Nursing Titirca Oral

8/15/2019 Nursing Titirca Oral

1/173

NURSING


2/173

Cuprins

1. Patul pacientului:• Pregătirea şi schimbarea patului• Poziţiile pacientului în pat• Schimbările de poziţie ale pacientului

2. Mobilizarea pacientului3. ransportul pacienţilor !. oaleta pacientului". #scarele de decubit$. %ngri&irea plăgilor '. Pro(ila)ia antitetanică*. +bser,area şi măsurarea respiraţiei-. Măsurarea pulsului

1. +)igenoterapie11. Măsurarea tensiunii arteriale12. Măsurarea temperaturii13. Măsurarea şi notarea diurezei1!. /aptarea de&ecţiilor (iziologice şi patologice1". 0limentarea pacientului

• 0limentarea acti,ă• 0limentarea pasi,ă• 0limentarea arti(icială

1$. /ăile de hidratare ale organismului1'. Per(uzia intra,enoasă1*. nstrumentarul medical1-. Sterilizarea2. ecoltarea sngelui capilar pentru e)amene hematologice21. ecoltarea sngelui ,enos pentru e)amene hematologice 45S6722. ecoltarea sngelui pentru e)amene biochimice23. ecoltarea sngelui pentru e)amen bacteriologic 8 hemocultură2!. ecoltarea e)udatului (aringian2". ecoltarea sputei2$. ecoltarea urinei

• e)amenul sumar •

urocultura2'. ecoltarea ,ărsăturilor 2*. ecoltarea 9/2-. ecoltarea secreţiilor purulente3. Sonda&ul gastric31. Sonda&ul duodenal32. Spălătura oculară33. Spălătura auriculară3!. Spălătura gastrică3". /lisme e,acuatoare

• clisma e,acuatoare simplă• clisma înaltă• clisma uleioasă

2


3/173

• clisma purgati,ă3$. ntroducerea tubului de gaze3'. Puncţia ,enoasă3*. Puncţia pleurală3-. eacţia i,alta

!. Puncţia abdominală 4paracenteza7!1. Puncţia rahidiană!2. Puncţia articulară!3. Puncţia osoasă!!. Puncţiile biopsice: hepatică splenică renală ganglionară!". 0dministrarea medicamentelor : generalităţi 4de(iniţie scop căi reguli deadministrare şi dozele7!$. 0dministrarea medicamentelor pe cale orală!'. 0dministrarea medicamentelor pe cale rectală!*. 0dministrarea medicamentelor pe supra(aţa tegumentelor !-. 0dministrarea medicamentelor pe supra(aţa mucoaselor ". 0dministrarea medicamentelor pe cale parenterală"1. 0cordarea a&utorului de urgenţă în electrocutare"2. 0cordarea a&utorului de urgenţă în insolaţie"3. 0cordarea a&utorului de urgenţă în into)icaţii cu ciuperci otră,itoare"!. %ngi&irile de urgenţă acordate în hemoragiile e)terne

• clasi(icarea hemoragiilor • hemostaza

"". 0cordarea îngri&irilor în hemoragii"$. ;eterminarea grupelor sanguine prin metoda


4/173


5/173

3at'l "acient'l'i4 - "regtirea *i !chi,barea "at'l'i

- "o&i+iile "acient'l'i în "at

- !chi,brile de "o&i+ie ale "acient'l'i

Pregătirea şi schimbarea patului

Din cauză că pacientul îşi petrece majoritatea timpului de boală şi de convalescenţă în pat, acesta trebuie

să aibă anumite calităţi.

Calităţile patului să !ie comod, să prezinte dimensiuni potrivite care să satis!acă at"t cerinţele de

con!ort ale pacientului, c"t şi ale personalului de în#rijire lun#ime 2 m, lăţime $%-&% cm, înălţimea de la

duşumea p"nă la saltea de '% cm( să-i permită pacientului să se poate mişca în voie, să nu-i limiteze

mişcările, să poată, la nevoie, să coboare din pat, să poată sta în poziţie şez"nd, sprijinindu-şi picioarele

comod pe podea( asistenta să poata e!ectua te)nicile de în#rijire, investi#aţiile şi tratamentul c"t mai comod(

uşor de manipulat şi curăţat( con!ecţionat din tuburi uşoare din metal *vopsite în alb+( aşezat pe rotiţe

prevăzute cu cauciucuri, sau pe dispozitiv de ridicat prevăzut cu rotiţe.

Calităţile somierei *partea principală a patului+ trebuie să !ie con!ecţionată din s"rmă inoidabilă, să

!ie puternică, elastică, bine întinsă, pentru a nu ceda sub #reutatea pacientului.

ipuri de paturi

- simplu, cu somieră dintr-o sin#ură bucată

-simplu cu rezemător mobil

-cu somieră mobilă

-ortopedic-cadranul somierei con!ecţionat din mai multe bucăţi

-universal

-universal pt. tratament ortopedic cu somieră mobilă

-pt. secţiile de traumatolo#ie

-di!erite tipuri pt. terapie intensivă, cu apărătoare demontabilă

-înc)is cu plasă

-pt. su#ari şi copii-cu #ratii mobile prevăzute cu dispozitive de si#uranţă

ccesoriile patului

/alteaua va !i con!ecţionată din burete, material plastic, care se curaţă şi se dezin!ectează mai uşor(

salteaua poate !i din cauciuc sau din material plastic, umplute cu apă sau cu aer, av"nd avantajul că

permit um!larea succesivă a compartimentelor după necesitate *pentru prevenirea escarelor+.

0ernele trebuie să !ie în număr de două una umplută cu iarbă de mare, iar cealaltă din burete, material

plastic sau pu!. Dimensiunea lor 11 cm lăţime, 1 cm lun#ime.

1


6/173

0ătura con!ecţionată din l"nă moale, trebuie să se poată spăla uşor.

enjeria este bine să aibă c"t mai puţine cusături.

Lenjeria nece!ar două cearşa!uri, doua !eţe de pernă, o aleză sau traversă şi muşama. Cearşa!ul dintr-o

sin#ură bucată, dimensiunile 2,'% m ,1% m ca să se poată !ia bine sub saltea. 5uşamaua con!ecţionatădin cauciuc sau material plastic, cu rol de a proteja salteaua de di!erite dejecţii se !oloseşte numai la anumiţi

bolnavi( dimensiunea ,1% m ,% m. leza ce acoperă muşamaua este con!ecţionată din p"nză( va !i de

aceeaşi lun#ime, însă cu 1-2% cm mai lată dec"t muşamaua pantru a o acoperi per!ect( !aţa de pernă,

con!ecţionată din acelaşi material ca şi restul lenjeriei, se va înc)eia cu şnur pe partea laterală sau !ără şnur,

cu desc)izătura suprapusă.

6tilaj auiliar sprijinitor de perne, rezemător de picioare, apărătoare laterale, coviltir sau susţinătorul de

învelitoare, mese adaptate la pat, a#ăţătoarele pentru uşurarea mobilizării active.

/c)imbarea lenjeriei în patul !ără bolnav

%aterialele nece!are cearşa! simplu, cearşa! plic, două !eţe de pernă, una-două pături, două perne.

Eect'area se îndepărtează noptiera de l"n#ă pat, se aşează un scaun cu spătar la capătul patului. 0e

scaun se aşează, în ordinea întrebuinţării, lenjeria curată, pernele, păturile, împăturite corect. Cearşa!ul se

aşează la mijlocul saltelei, se des!ace şi se întinde o parte a cearşa!ului spre căpăt"iul patului, cealaltă

spre capătul opus. /e introduce cearşa!ul ad"nc sub saltea la ambele capete. /e eecută colţul persoana

aşezată cu !aţa spre capătul patului cu m"na de l"n#ă pat prinde partea laterală a cearşa!ului la o

distanţă e#ală de la colţ, cu lun#imea părţii at"rnate şi o ridică în sus pe l"n#a saltea( partea de cearşa! de sub

mar#inea in!erioară a saltelei se introduce sub saltea( se lasa în jos partea de cearşa! ridicată ( se introduce

sub saltea partea de cearşa! care at"rnă sub mar#inea in!erioară a saltelei( celelalte trei colţuri se !ac după

aceeaşi procedură. /e introduce apoi sub saltea toată partea laterală a cearşa!ului încep"nd de la colţurile

saltelei( se întinde bine cearşa!ul să nu prezinte cute. Dacă este nevoie se aşează muşamaua *transversal, la

mijlocul patului+ şi se acoperă cu aleza.

poi se aşează cel de-al doilea cearşa! peste care se întinde pătura( mar#inea cearşa!ului dinspre cap se

răs!r"n#e peste pătură. 0entru ca pătura să nu constituie o #reutate asupra de#etelor picioarelor pacientei, se

va !ace o cută at"t din cearşa!, c"t şi din patură, ast!el se aşează palma m"inii dinspre picioare pe patură, iar

cealaltă m"nă se introduce sub cearşa!, ridic"nd cearşa!ul şi pătura peste palma opusă, !orm"nd ast!el o cută(

se introduce apoi sub capătul de la picoare al saltelei, at"t cearşa!ul c"t şi pătura, apoi se aşează colţurile

!olosind procedura descrisa mai sus. Dacă se !oloseşte plicul în loc de cearşa!, atunci pătura se introduce în

plic, după ce se îndoaie în lun#ime. /e aşează pernele introduse în !eţele de pernă curate.

/c)imbarea lenjeriei cu bolnavul în pat

7n secţiile unde pacientele sunt în imposibilitatea de a se ridica din pat, în primele zile postoperatorii,asistenta este nevoită de cele mai multe ori să sc)imbe lenjeria de pat, cu bolnavul în pat. 7n acest scop

'


7/173

asistenta urmăreşte ca bolnavul să prezinte o stare de bine, con!ort !izic şi psi)ic, şi o stare de i#ienă

permanentă. ceasta este o ocazie ca asistenta să comunice cu bolnavul pentru a-i da acestuia posibilitatea

să-şi eprime sentimentele, să-şi uşureze starea su!letească, să c"şti#e încrederea acesteia. 8ste de asemenea

o posibilitate de a-l observa, de a-l mobiliza, pentru a preveni complicaţiile, de a-i asi#ura condiţii

corespunzătoare de i#ienă, de relaare, de odi)nă. /c)imbarea lenjeriei patului se !ace de c"te ori este

nevoie, de mai multe ori pe zi, dacă este nevoie, dar în #eneral, aceasta se eecuta dimineaţa, înainte de

curăţenie, după măsurarea temperaturii, luarea tensiunii, măsurarea pulsului şi toaleta bolnavului.

9olnavii din cauza stării #enerale impuse de boală, nu au puterea necesară de a sta în poziţie şez"ndă, de

aceea te)nica de sc)imbare a patului cu pacientul în pat, se !ace întorc"ndu-l în decubit lateral( sc)imbarea

lenjeriei se !ace în lun#imea patului.

%ateriale nece!are4 aceleaşi ca şi pentru pre#ătirea patului !ără pacient. 7n plus paravan, sac de ru!e,

eventual lenjerie curată de corp şi material necesar pentru a spăla pacientul, dacă s-a murdărit.

enjeria de pat se aşează pe un scaun în ordinea priorităţii, împăturită în !elul următor pătura şi

cearşa!ul de sub pătură se împăturesc !iecare în trei sub !ormă de armonică( aleza se rulează împreună

cu muşamaua în lun#ime( cearşa!ul se rulează în lun#ime.

/e evită curenţii de aer, se asi#ură intimitatea bolnavului, !erindu-l de priviri indiscrete, se asi#ură

măsurile privind asepsia.

/e anunţă bolnavul asupra procedeului, se linişteşte şi se asi#ură că manopera va !i !ăcută cu bl"ndeţe,

că nu va !i mişcat inutil, că manevrele nu-i vor cauza dureri, solicit"ndu-i-se cooperarea.

Eect'area4 se !ace de către două asistente aşezate de o parte şi de cealaltă a patului. 9olnavul răm"ne

acoperit p"nă la sc)imbarea cearşa!ului de sub pătură. 5ar#inile cearşa!ului murdar se des!ac de sub

saltea de jur împrejur.

sistenta din partea dreaptă prinde pacientul cu m"na dreaptă în aila dreaptă, îl ridică uşor, iar m"na

st"n#ă o introduce sub umerii acestuia, sprijinindu-i capul sub antebraţ. poi cu m"na dreaptă *retrasă de

sub ailă+ tra#e uşor perna spre mar#inea patului, bolnavul !iind deplasat uşor în aceeaşi direcţie. /e

aşează apoi în dreptul #enunc)ilor bolnavului, introduce m"na st"n#ă sub #enunc)ii acestuia !lect"ndu-i puţin

, iar cu m"na dreaptă îi !lecteaza uşor #ambele pe coapse. Din această poziţie, se întoarce bolnavul în

decubit lateral drept , sprijinindu-l în re#iunea omoplaţilor şi a #enunc)ilor. 9olnavul se menţine acoperit.

sistenta din partea st"n#ă rulează cearşa!ul împreună cu muşamaua şi aleza murdară p"nă la spatele

bolnavului( sulul de lenjerie murdară se a!lă în acel moment alături de sulul lenjeriei curate. 0e jumătatea

liberă a patului, se derulează cearşa!ul curat, muşamaua şi aleza pre#ătite mai înainte. /e întinde bine

cearşa!ul curat pe jumătatea liberă a patului şi se aşează o pernă îmbrăcată în !aţă de pernă curată , apoi se

aduce pacientul în decubit dorsal cu multă bl"ndeţe, sprijinindu-l în re#iunea omoplaţilor şi sub#enunc)i.


8/173

0entru a aduce bolnavul în decubit lateral st"n# , asistenta din partea st"n#ă procedează la !el ca şi în

cazul întoarcerii în decubit lateral drept prinde bolnavul de aila st"n#ă, o ridică uşor, introduce m"na

dreaptă sub umerii ei, îi sprijină capul pe antebraţ şi după aceeaşi procedură, întoarce pacientul în decubit

lateral st"n# aduc"ndu-l dincolo de cele două suluri de lenjerie. sistenta rulează mai departe din partea

dreaptă, lenjeria murdară o îndepărtează, introduc"nd-o în sacul de ru!e murdare ( apoi derulează lenjeria

curată şi o întinde bine , iar bolnavul este adus în decubit dorsal, sprijinit de cele două asistente. /e

e!ectuează colţurile după te)nica cunoscută. 0ătura de deasupra bolnavului se împătură în trei şi se

aşează pe un scaun( bolnavul răm"ne acoperit cu cearşa!ul !olosit p"nă atunci. 0este acesta , asistenta aşează

cearşa!ul curat împăturit anterior în trei, în !ormă de armonică, ast!el că una din mar#inile libere să ajun#ă

sub bărbia pacientului. Colţurile de sus ale cearşa!ului curat se ţin !ie cu m"na, !ie de către bolnav, !ie de

către o altă persoană. Cele două asistente care sunt de o parte şi de alta a patului, prind cu o m"nă colţurile

in!erioare ale cearşa!ului murdar şi printr-o mişcare în direcţia picioarelor bolnavului, îndepărtează

cearşa!ul murdar şi acoperă în acelaşi timp bolnavul cu cearşa!ul curat. /e aşează pătura peste cearşa!

răs!r"n#"nd mar#inea dinspre cap pe pătură. /e continuă aranjarea patului, se pliază pătura cu cearşa!ul

deasupra de#etelor de la picioarele bolnavului.

0acientul poate !i aşezat în poziţie şez"nd- sc)imbarea lenjeriei se !ace în lăţimea patului

/e e!ctuează tot de către două persoane una sprijină pacientul, cealaltă rulează lenjeria murdară, aşează şi

derulează cearşa!ul curat pre#ătit în prealabil.

tenţie după e!ectuarea !iecărei proceduri, asistenta trebuie să se asi#ure că pacientul este aşezat c"t mai

con!ortabil.

Uneori aleza tb. schimbată de mai multe ori /zi fără să fie nevoie de schimbarea cearşafului.

7na!ară de procedura descrisă mai sus , se mai pot !olosi alte două metode pt. !chi,barea ale&ei

:idicarea pacientului cu ajutorul umărului este indicată deoarece produce o presiune intraabdominală

nesemni!icativă.

2 asistente

• se aşează de o parte şi de alta a patului, în dreptul bazinului pacientului

• aşează pacientul în poziţie şez"nd

• as. îşi apleacă coloana, !ără #"rbovire, lăr#esc baza de susţinere prin depărtarea picioarelor, îşi

!lectează uşor #enunc)ii

• as. din dr. îşi !iează umărul dr. sub aila dr. a pacientului

• as. din st#. îşi !iează umărul st#. sub aila st#. a pacientului a.î. braţele pacientului să se odi)nească

pe spatele as.

$


9/173

• as. îşi introduc c"t mai mult antebraţele de la mb. superior care are umărul !iat sub ailă sub coapsa

pacientului

• m"na liberă a asistentelor se sprijină pe supra!aţa patului mai sus de pacient pentru a asi#ura un punct

de sprijin în plus în momentul ridicării• la comanda uneia din as. se începe ridicarea pacientului, ridic"nd treptat col. vertebrală şi trans!er"nd

#reutatea pe piciorul a!lat în partea ce!alică a patului

• în momentul aşezării pacientului, as. îşi !lectează din nou #enunc)ii , ast!el coloana vertebrală

coboară, şi aşează pacientul con!ortabil

metodă de ridicare c"nd pacientul nu poate să coopereze

• asistentele aşezate de o parte şi de alta a patului, se apleacă spre pacient menţin"nd coloana dreaptă, îşi

lăr#esc baza de susţinere prin depărtarea picioarelor• 9raţele din partea ce!alică a patului se aşează în jurul spatelui pacientului, c"t mai aproape de linia

bazinului

• 9raţele dinspre picioare se introduc sub şezutul pacientului, m"inile asistentelor se unesc

• 0acientul este ru#at să-şi încrucişeze braţele pe piept

• a comanda unei din asistente se e!ectuează ridicarea pacientului, ridic"nd treptat coloana vertebrală şi

trans!er"nd #reutatea spre piciorul situat spre partea ce!alică

Poziţiile pacientului în pat

7n !uncţie de starea #enerală şi de boala sa, bolnavul ocupă în pat o poziţie activă, pasivă sau !orţată.

0oziţia activă ; pacientul se mişcă sin#ur, nu are nevoie de ajutor

0oziţia pasivă ; pacientul nu poate să-şi sc)imbe sin#ur poziţia, şi-a pierdut !orţa !izică, are nevoie

de ajutorul altei persoane( bolnavi #rav, adinamici

0oziţia !orţată ; pacientul are o postură inadecvată( poziţia poate !i

. determinată de a!ecţiunea de bază *în tetanos, menin#ită+

2. ca o reacţie de apărare a or#anismului *în crizele de dureroase de ulcer sau în colica biliară+

3. ca o măsură pro!ilactică în prevenirea unor complicaţii *prevenirea emboliei în cazul

trombo!lebitei+

4. ca măsură terapeutică *!olosirea aparatelor de etensie ; condiţie esenţială a tratamentului+

1. alte poziţii !orţa

&


10/173

sistentele trebuie să cunoască poziţiile pe care le iau pacienţii în pat, poziţia în care aceştia

trebuie aduşi cu ocazia unor în#rijiri şi eaminări speciale şi manoperele prin care se asi#ură

sc)imbările de poziţie.

Poziţia Cum se realizează fecţiunile/situaţiilecare o impun

!bservaţii

Decubit dorsal

0oziţia


11/173

-trunc)iul !ormează cu

membrele in!erioare un

un#)i drept

-pacientul are coapsele

!lectate pe bazin şi

#ambele sunt în semi!leie

pe coapse

-#enunc)ii sunt ast!el

ridicaţi

0oziţia se realizează

-prin ridicarea părţii

ce!alice a somierei

articulate *cu ajutorul

manivelei+

-cu sprijinitorul de perne

-sau se vor pune 4-1 perne

aşezate în trepte ( capul se

va sprijini cu o pernă mică

-sub braţele pacientului se

poate aşeza c"te o pernă (

pt. a împiedica alunecarea

se aşează sub re#iunea

poplitee o pernă îndoită

sau un sul din pătură

învelit într-un cearşa!

răsucit la etremităţi şi

introdus sub saltea . /ub

tălpi se pune un sprijinitor.

7n !otoliu este aşezat

con!ortabil, bine îmbrăcat

şi acoperit cu pătură

-dispneici, în caz de

pneumonii întinse

-insu!icienţă cardiacă

-în perioada acceselor

de astmă bronşic

-v"rstnici

-după anumite

intervenţii c)irur#icale

*#landa tiroidă+

şez"nd realizează epansiunea completă a

plăm"nilor şi permite o mai bună

eaminare a părţii superioare a corpului.

-0acienţii slăbiţi d.p.d.v.!izics-ar putea să

nu poată sta în această poziţie ( ei vor !i

aşezaţi în decubit dorsal cu etremitatea

ce!alică a somierei ridicată.

-0acienţii cu insu!icienţă cardiacă în cursul

acceselor de dispnee nocturnă, se aşează de

mai multe ori la mar#inea patului cu

picioarele at"rnate( sub tălpi se aşează un

taburet.

?one eplorate capul, #"tul, spatele,

toracele posterior, plăm"nii, s"nii, aila,

inima, etremităţile superioare.

Decubit lateral 0oate !i drept sau st#

-culcat pe o parte

-capul sprijinit pe o

-în pleurezii

-menin#ite

-după intervenţii

pt.a împiedica apariţia escarelor

-între #enunc)i şi maleole se introduc inelede vată


12/173

sin#ură pernă

-mb. in!. !lectate uşor

-sau mb.in!.ce este în

contact cu supra!aţa

patului întins, iar celălat

îndoit

-spatele sprijinit cu o pernă

sau un sul sau cu

rezemătoare speciale

intratoracice

-după intervenţii renale

-în cazul drenajului

cavităţii pleurale

/e mai impune

în cursul e!ectuării

toaletei

sc)imbării lenjeriei

administrării

clismelor şi

supozitoarelor măsurării

temperaturii pe cale

rectală

pt.puncţia lombară

în cursul sondajului

duodenal

drenajului postural

-sub tro)anterul mare, un colac de cauciuc

îmbrăcat

v"rstnicii, adinamicii vor !i întorşi la

intervale re#ulate de -2-3 ore pt.prevenirea complicaţiilor

dacă pacientul are un mb.in!

- paralizat

- !racturat

- dureros

- operat

acesta va !i menţinut în cursul manoperei

de întoarcere de către asistentă şi aşezat pe

un suport pre#ătit în prealabil.

?onele ce pot !i eplorate inima *decubit

lateral st#+ ( poziţia este ideală, pt. a auzi

murmurul cu sonor redus.

0oziţie

*declivă+

rendelenbur#

-Decubit dorsa, eventual

lateral, cu capul mai jos

dec"t restul corpului

/e realizează prin

-ridicarea etremităţii

distale a patului

-di!erenţa între cele 2

etremităţi ale patului

poate varia de la % la

'%cm

-sub capul pacientului se

poate pune o pernă subţire

-se protejează capul

pacientului cu o pernă

aşezată vertical lacăpăt"iul patului

-pe masa de operaţie în

cazul sincopelor din

cursul anesteziei

#enerale

-în anemii acute

-pt.autotrans!uzii

-pt.oprirea )emora#iilor

membrelor in!.şi

or#anelor #enitale

!eminine după

intervenţii #inecolo#ice

-după ra)ianestezie

-pt.a !avoriza drenajul

secreţiilor din căile

respiratorii superioare

!avorizează o bună circulaţie pentru

centrii vitali

în decubit lateral se aşează at.c"nd este

pericol de aspirare a secreţiilor

2


13/173

-pentru evitarea alunecării

de pe masa de operaţie,

pacientul este !iat în

c)in#i sau rezemătoare

speciale de umăr 0oziţie

proclivă

*rendelenbur#

inversat+

- oblică cu capul mai sus - pentru etensia

coloanei cervicale

*tratament ortopedic+

Decubit ventral - culcat pe abdomen

- capul într-o parte pe o

pernă subţire- membrele superioare

aşezate la st#a şi la

dr.capului

- cu !aţa palmară pe

supra!aţa patului

- cu de#etele în etensie

/ub #lezne- o pernă cilindrică

/ub torace şi abdomen se

pot aşeza perne subţiri,

moi

- în paralizia unor

#rupuri musculare(

)emiple#ie- în escare etinse

- drenarea unor colecţii

purulente

- inconştienţi

- este poziţia de noapte pt.su#ari şi copii

mici

- nu este posibilă !ără pernă pt.anumite bolicardiace şi pulmonare

0oziţie

#inecolo#ică

- decubit dorsal

- cu #enunc)ii îndoiţi

- coapsele îndepărtate

/e poate realiza

- în pat

- pe masa de eaminare

- pe masa #inecolo#ică

care are sprijinitor

pt.mb.in!erioare, iar sub

placa de şezut are o tăviţă

mobilă

- pt.eamene

#inecolo#ice şi

obstetricale

- !acilitează

introducerea

speculului va#inal-

valvelor

- pt.eaminări rectale

*rectoscopie, tuşeu

rectal+

- 8aminarea se !ace după #olirea vezicii

urinare şi a rectului

- poziţie jenantă şi incon!ortabilă

- nu se prelun#eşte prea mult eaminarea

- pacienta tb.menţinută bine acoperită

0oziţia - pacientul aşezat pe - pt. eplorarea zonei - este o poziţie jenantă, incon!ortabilă

3


14/173

#enupectorală #enunc)i, aceştia !iind

uşor îndepărtaţi

- aplecat înainte

pieptul atin#e planul

orizontal *masa de

eaminat+

rectale - pacienţii cu artrită sau alte de!ormări

articulare nu o vor putea practica

4


15/173

"chimbările de poziţie ale pacientului

0ot !i active *le eecută pacientul sin#ur+ şi pasive *pacientul necesită ajutor+.

/c)imbările pasive se e!ectuează la pacienţi adinamici, imobilizaţi, inconştienţi, paralizaţi, cu aparate

#ipsate etc.

0rincipii de respectat

-sunt necesare -2 asistente

-as.tb.să adopte o poziţie potrivită pt. a putea ridica pac.cu mai multă uşurinţă şi cu un e!ort !izic mai mic

-prinderea pacientului se !ace precis şi si#ur cu toată m"na , aşez"nd palma pe supra!aţa corpului pac.a.î.

supra!aţa de contact să !ie c"t mai mare

-aşezarea as.c"t mai aproape de pat *de pac.+cu picioarele depărtate pt.a avea o bază de susţinere c"t mai

mare #enunc)ii !lectaţi, coloana vertebrală uşor aplecată *ac.poz.asi#ură protejarea col.vertebrale a as.prin

diminuarea compresiunii asupra discurilor intravertebrale şi asupra corpului vertebrei, permiţ"nd as.să

utilizeze !orţa coapsei şi a #ambei, impulsion"nd toată ener#ia ei spre picioare( prin !lectarea #enunc)ilor,

automat centrul de #reutate coboară, a.î.poziţia este mult mai convenabilă pt.a e!ectua mai uşor un e!ort cu

membrele sup.şi in!.+.

Cele mai !recvente mişcări pasive prin care se sc)imbă poziţia bolnavului în pat

sunt

. întoarcerea bolnavului din decubit dorsal în decubit lateral şi înapoi.

2. aducerea bolnavului în poziţie şez"ndă la mar#inea patului

3. readucerea la loc a bolnavilor care au alunecat jos de pe pernă

. 7ntoarcerea bolnavului din decubit dorsal în decubit lateral şi înapoi

sistenta se aşează la mar#inea patului spre care va !i întors bolnavul

- îndoaie braţul bolnavului din partea opusă peste celălalt

- asistenta se aşează cu !aţa în dreptul toracelui bolnavului av"nd piciorul dinspre căpăt"iul patului aşezat

mai înaintea celuilalt

- îşi !lectează uşor #enunc)ii, se apleacă şi prinde cu m"na umărul din partea opusă, iar cu cealaltă m"nă

prinde şoldul bolnavului

- as.trece #reutatea corpului ei dinspre mb.in!.plasat mai în !aţă înspre mb.a!lat mai în spate şi

întoarce bolnavul spre ea

- în timpul acestei mişcări as.îşi !lectează bine #enunc)ii.

:eaducerea în decubit dorsal se !ace de către 2 asistente

- ambele paciente se aşează de aceeaşi parte a patului în spatele pacientului

- as.aşezată la capul pacientului prinde pac.sub ailă, cea mai apropiată de supra!aţa patului şi-isprijină capul pe antebraţ

1


16/173

- cealaltă as.introduce o m"nă sub bazinul pacientului

- cu m"inile rămase libere ele întorc pacientul

2. ducerea bolnavului în poziţie şez"ndă la mar#inea patului

8istă 3metode

+ s.se aşează la mar#inea patului cu !aţa spre pacient

- plasează piciorul care se a!lă l"n#ă pat mai în urma celuilalt

- braţul dinspre pat al as.răm"ne liber p"nă în mom.ridicării pacientului

- celălalt braţ, as.îl trece peste umărul pac.şi plasează m"na *palma+ între omoplaţii acestuia

- pt.a ridica pac.as.îşi basculează #reutatea corpului dinspre piciorul a!lat în !aţă spre piciorul plasat

mai în spate, !lect"nd #enunc)ii în acelaşi timp

- cu braţul liber îşi !iează ca punct de sprijin mar#inea patului.

st!el centrul de #reutate al as.contrabalansează #reutatea pacientului.

2+ s.se aşează la mar#.patului

- cu m"na dinspre etremitatea distală a patului prinde re#iunea ailară a pacientului, iar cu cealaltă m"nă

îl îmbrăţişează din spate, sprijinindu-i capul pe antebraţ

- pac.dacă starea îi permite se poate sprijini de braţul as.sau de #"tul acesteia, îmbrăţiş"nd-o

3+ pac.în stare #ravă> 2 as.

- as.se aşează de o parte şi de alta a patului

- ele încrucişează antebraţele în re#iunea dorsală a pacientului, aşez"nd palmele pe omoplaţii

pacientului

- cu cealaltă m"nă prind pacientul sub ailă

- la comanda uneia dintre ele ridică pacientul în poziţie şez"nd, cu o sin#ură mişcare.

3. :idicarea pacientului pe pernă

/e eecută de către 2 pers. aşezate de o parte şi de alta a patului, cu !aţa uşor întoarsă spre capul

patului

- îşi lăr#esc baza de susţinere prin depărtarea picioarelor şi plasarea acestora unul în !aţaceluilalt *cel dinspre etremitatea distală a patului !iind plasat mai în spate+

- îndoiesc braţele pacientului peste abdomen

- introduc m"na dinspre capul patului sub omoplaţii pacientului cu palma în sus

- cealaltă m"nă o introduc sub re#iunea !esieră a pacientului, unde m"inile celor două persoane

se unesc

- îşi !lectează #enunc)ii

- la comanda uneia dintre ele se ridică pacientul, !olosind metoda membrelor in!erioare printrecerea #reutăţii de pe un picior pe altul

'


17/173

- pt.a uşura e!ortul de ridicare cele 2pers. se pot sprijini cap în cap

:eaducerea pacientului pe pernă se poate !ace şi de către o sin#ură pers. dacă pacientul poate să se

ajute !lect"ndu-şi #enunc)ii şi împin#"nd cu picioarele sprijinite pe supra!aţa patului

Bmportant

• pt.uşurarea mişcării pac.este importantă balansarea corpului as.de pe un picior spre celălalt în

direcţia mobilizării pacientului *trans!er"nd #reutatea prin împin#ere+

• eplicăm întotd.pac.clar ce se !ace cu el şi ce colaborare aşteptăm de la el

• urmărim atent pacientul în tot timpul manoperei, asi#ur"ndu-ne că se a!lă în poziţie

con!ortabilă

Transportul pacienţilor

0rintr-un transport e!ectuat în condiţii bune, cu mult menajament şi atenţie !aţă de pacient,ţin"nd cont de a!ecţiunea de care su!eră acesta, se evită a#ravarea durerilor şi apariţia altor

complicaţii, cum ar !i înrăutăţirea stării, producerea unui şoc traumatic, trans!ormarea unei !racturi

înc)ise într-una desc)isă, provocarea de )emora#ii etc.

#ransportul poate fi necesar în următoarele situaţii$

- evacuarea traumatizaţilor de la locul accidentului

- transportul de la un spital la altul, de la domiciliu la spital sau la domiciliu după e%ternare

etc.- transportul de la o secţie la alta& la servicii de diagnostic şi tratament& la sala de

operaţii şi de la sala de operaţii& dintr'un salon în altul& dintr'un pat în altul etc.

categorii de pacienţi care trebuie transportaţi

- accidentaţii, în stare de şoc, cu leziuni ale membrelor infe rioare

- inconştienţi, somnolenţi, obnubilaţi

- astenici, adinamici, cu tulburări de echilibru

- febrili, operaţi

- cu insuficienţă cardiopulmonară gravă

- psihici

mi(loacele de transport

7n !uncţie de #ravitatea a!ecţiunii, de scopul transportului, de distanţă, transportul se !ace cu

- brancarda )targa*

- cărucior

- fotoliu şi pat rulant

- cu mi(loace improvizate în caz de urgenţă


18/173

- cu vehicule speciale$ autosalvări, avioane sanitare )aviasan*

pregătiri

Tran!"ort'l c' targa

• 3regtirea trgii

- tar#a se acoperă cu o pătură şi cu un cearşa!( la nevoie se acoperă cu muşama şi aleză(

pernă subţire

• 3regtirea "acient'l'i

- se informează at+t pacientul c+t şi aparţinătorii asupra scopului transportului şi

locului unde va fi transportat

- se e%plică procedeul aşezării pe targă şi eventual se instruieşte pacientul cum

poate colabora

- în cazul în care pacientul are instalate o perluzie, sonde, drenuri etc. se vor lua

măsuri de siguranţă$ spri(inirea' eventual pe un suport ' a aparatului de perfuzie&

fi%area sau pensarea sondelor etc. în funcţie de durata şi condiţiile de transport

u se pensează drenul toracic la pacienţii ventilaţi

- în caz de vărsături - tăviţă renală

- se pregăteşte documentaţia pacientului

aşezarea pacientului pe targă

- pacientul va fi aşezat cu privirea în direcţia mersului )trebuie să vadă unde merge*

- la urcatul scărilor, brancardierul din urmă va ridica targa p+nă la nivelul orizontal&

dacă panta este prea accentuată, se poate duce pacientul, la urcuş, cu capul înainte.

e asemenea, c+nd pacientul trebuie supravegheat tot timpul, este mai bine ca acesta să

fie dus cu capul înainte, pentru ca, st+nd faţă în faţă cu brancardierul, să poată fi

supravegheat.

- în principiu, pacientul va fi prins de partea sănătoasă

Execuţia:

- 'targa este ţinută la cele două e%tremităţi de către doi brancardieri, doar de c+te

un singur m"ner ast!el înc"t tar#a să at"rne de-a lun#ul mar#inii patului

- aşezarea pacientului pe targă necesită trei persoane$ acestea se vor aşeza de'a lungul

patului de partea tărgii at+rnate

- îş i introduc m+inile, cu palma şi degetele întinse, sub pacient

- prima$ susţine capul şi toracele, spri(inind ceafa pacientului pe antebraţ

- a doua$ spri(ină pacientul în regiunea lombară şi sub şezut- a treia$ susţine membrele inferioare

$

http://etc.se/http://etc.in/http://etc.in/http://etc.se/


19/173

Prima persoană comandă mişcările$

* ridică deodată pacientul

0* după ce acesta a fost ridicat, face un pas înapoi

1* brancardierii ridică şi cealaltă margine a tărgii, aduc+nd'o în poziţie orizontală sub

pacient

2* se aşază pacientul pe targă, se acoperă

escărcarea se face după aceeaşi metodă, dar cu mişcările inverse.

Poziţiile pacientului pe targă în funcţie de afecţiune

în dec'bit dor!al4

- pacienţii cu traumatisme abdominale, cu #enunc)i !lectaţi

- accidentaţii constienţi, suspecţi de !ractură a coloanei vertebrale sau a bazinului se asi#ură

supra!aţa ri#idă

- leziuni ale membrelor in!erioare sub membrul lezat, se aşază o pernă

- leziuni ale membrelor superioare membrul superior lezat se aşază peste toracele

pacientului( eventual se !iează cu o eşar!ă

- accidentaţii în stare de şoc cu )emora#ie cu membrele in!erioare ridicate

în "o&i+ie *e&5nd

- pacienţii cu traumatisme craniene, constienţi şi !ără semne de şoc me nţinuţi cu ajutorul pernelor

- leziuni ale #"tului capul va !i !lectat, a.î.re#iunea mentoniană să atin#ă toracele

în "o&i+ie !e,i*e&5nd4

- accidentaţii toraco-pulmonar

- pacienţii cu insu!icienţă cardiorespiratorie

- accidentaţii cu leziuni abdominale *poziţia


20/173

- accidentaţii în stare de şoc

- în colaps peri!eric, pentru a asi#ura un aport mai mare de s"n#e în or#anele vitale

în "o&i+ie Trendelenb'rg inver!at6 c' înclinare de maimum %-1@

- accidentaţii cu !racturi ale bazei craniului9olnavii psi)ici a#itaţi se calmează medicamentos şi se transportă imobilizaţi.

e reţinut$

în leziuni ale coloanei vertebrale, pacienţii vor !i transportaţi pe o supra!aţă dură( se recomandă

ca pacienţii să !ie transportaţi în poziţia în care au !ost #ăsiţi

în cazuri cu totul ecepţionale, c"nd este imposibil să se asi#ure o tar#ă tare, c)iar

improvizată *uşă, sc"ndură lată+, transportul este admis pe patură, culcat cu !aţa în jos, cu

ecepţia celor suspecţi de !ractură a coloanei cervicale.

TRANSPORTUL U !RU"ORUL

Cărucioarele utilizate pentru transportul pacientului au în general înălţimea

meselor de operaţie, pentru a se putea transporta uşor pacientul de pe cărucior pe masă

şi invers.

şezarea pe cărucior

- căruciorul se aşază cu partea cefalică perpendicular pe capătul distal al patului )la

picioarele patului*

- roţile căruciorului trebuie blocate

Pentru ridicarea pacientului, este nevoie de trei persoane care e%ecută tehnica în

următorii timpi$

' cele trei persoane se aşază l+ngă marginea patului& fiecare îşi plasează piciorul dinspre

targă mai în faţă

' toate trei îşi flectează genunchii introduc+nd braţele sub pacient$

' prima, sub ceafă şi umeri

' a doua, sub regiunea lombară şi şezut

' a treia, sub coapse şi gambe

' apoi, cele trei persoane întorc pacientul înspre ele, îl apropie c+t mai mult ca să'l

poată str+nge

' îşi îndreaptă corpul, făc+nd un pas înapoi )cu piciorul aflat în faţă* şi se îndreaptă

spre targă

' l+ngă cărucior îşi fle%ează uşor genunchii şi aşază pacientul pe cărucior, întind

braţele ca pacientul să fie aşezat în decubit dorsal

2%


21/173

' cele trei persoane îşi retrag braţele

34P!5##$

5idic+nd pacientul, persoanele trebuie sa'l ţină str+ns către ele şi să'şi folosească c+t

mai mult forţa membrelor inferioare pentru a'şi prote(a propria lor coloană vertebrală.

!6"758933$

• #ransportul cu patul rulant este forma ideală de transport&

la cele patru picioare, paturile sunt prevăzute cu roţi sau pot fi racordate la un dispozitiv

cu roţi, oricare pat poate deveni astfel rulant.

• Prin utilizarea acestui sistem de transport, pacientul nu trebuie

transpus mereu din pat în cărucior, de aici pe masa de operaţie sau la alte e%aminări,

ci va fi transportat direct cu patul. Patul cu dispozitiv rulant aşteaptă pacientul chiar

la serviciul de primire. ceastă metodă nu poate fi aplicată la toate spitalele, căci ea

necesită o dimensionare corespunzătoare a coridoarelor, uşilor, să nu e%iste praguri, iar

deplasarea între eta(e să se poată face cu ascensorul.

#5"P!5#U: ;


22/173

E!carele de dec'bit

ef. 8scarele sunt leziuni ale te#umentelor interpuse între 2 planuri dure *os şi pat+.

Cauzele pot !i

a+ #enerale sau deter$inate, de ep

- Paralizii ale membrelor

- "tări de subnutriţie

- !bezitate

- 8+rstă

- 6olnavi adinamici cu ateroscleroză

b+ Locale sau %avori&ante , în evitarea cărora intervine asistenta medicală

- 4enţinerea îndelungată în aceeaşi poziţie

- Cute ale len(eriei de pat şi de corp

-


23/173

- =enunchi

- egetele picioarelor

:iscurile sunt determinate de starea #enerală, starea nutriţională, starea psi)ică, capacitatea de

mobilizare, incontinenţa, starea pielii. 8valuarea riscului la escare se !ace la internarea bolnavului

în spital şi la !iecare $-% zile, în !uncţie de evoluţie.

%I9LOA$E 8E 3RE:E;IRE

/e adresează cauzelor locale sau !avorizante şi reprezintă


24/173

limentaţie şi )idratare ec)ilibrată

limentaţia trebuie să !ie bo#ată în proteine - pentru a !avoriza cicatrizarea - şi în vitamine,

ţin"nd cont însă de v"rsta şi #reutatea bolnavului. 7n ceea ce priveşte )idratarea, necesarul de

lic)ide se va completa cu ,1 - 2 l la 24 de ore.


25/173

locală *se !ace de mai multe ori+.

Indica+ii4

- escare stadiul BB

3o&i+ia bolnav'l'i4

- ca la masaj

%ateriale nece!are4

- cuburi de #)eaţă şi apă caldă

Tehnica4

- se aplică compresa cu #)eaţă de mai multe ori pe locul escarei, pentru a obţine o

vasoconstricţie

- apoi, se încălzeşte şi se usucă zona prin tamponare, p"nă se obţine o vasodilataţie

- se !ace de 3-4 ori

Trata,ent4

1. local , în !uncţie de stadiu

• pt.stadiul B , masaj, un#uente, violet de #enţiană

• pt.stadiul BB , cald şi !ri#, pansament #ras *cu za)ăr+, bioiteracor

• pt.stadiul BBB , pansamente

2. Feneral - /e re!eră la alimentaţie, tratamentul cu antibiotice şi al stării #enerale.$o,"lica+ii4

- in!ecţii locale ale plă#ii

- septicemie

>ngrijirea "lgilor

efiniţie

0lă#ile sau rănile > leziuni traumatice, caracterizate prin întreruperea continuităţii

te#umentelor sau a mucoaselor *soluţie de continuitate+( leziunea pielii sau a mucoasei poate !i cu sau!ără leziuni tisulare de pro!unzime.

Clasificare$

8'" ti"'l de ac+i'ne a agent'l'i v'lnerant?tra',atic74

. mecanice

- prin tăiere

- prin înţepare, arme albe, insecte etc.

- prin contuzii, prin lovire- prin strivire

21


26/173

- prin arme de !oc

- prin muşcătura de animale sălbatice Gdomestice

- prin muşcătura de şarpe, viperă

2. termice - căldură, !ri#, electricitate

3. a#enţi ionizanţi radiaţii

4. a#enţi c)imici acizi, baze, săruri

8'" circ',!tan+ele de "rod'cere "ot i4

a+ accidentale - de muncă, de circulaţie, casnice

b+ intenţionale ; suicid, a#resiuni

c+ iatro#ene - intervenţii c)irur#icale, injecţii, puncţii

8'" ti,"'l !c'r! de la "rod'cere4

- recente *sub ' ore+

- vec)i - care depăşesc ' ore de la producere( acestea se

consideră plă#i in!ectate

8'" "ro'n&i,e4

- super!iciale( pro!unde

8'" !trat'rile anato,ice intere!ate - pentru cavităţi naturale *abdomen, torace, craniu+, pot !i

- nepenetrante - c"nd nu depăşesc învelişul seros

- penetrante - se re!eră la lezarea seroasei parietale *peritoneu, pleură, dura mater+( plă#ile

penetrante pot !i simple sau pot interesa şi un viscer parenc)inratos sau cavitar > per!orante

8'" evol'+ie "ot i4

- necomplicate( complicate

caracteristici ale plăgilor

"rin tiere - au mar#inile re#ulate, limitate, se vindecă repede( cele operatorii sunt de obicei

aseptice

"rin în+e"are - sunt cele mai !recvente şi cele mai înşelătoare, #ravitatea lor este în raport cuad"ncimea, sediul şi #radul de in!ectare( plă#ile limitate ad"nci !avorizează dezvoltarea #ermenilor

anaerobi( plă#ilor prin înţepare cu creion chi,ic le trebuie acordată o atenţie deosebită, mai ales

c"nd în pla#ă, răm"n !ra#mente de creion, deoarece substanţa c)imică continuă să acţioneze şi să

distru#ă ţesuturile( înţepăturile m"inii pot produce leziuni in!lamatoare

- determină panariţii

"rin cont'&ii - în cazul unor contuzii pro!unde se pot produce leziuni distructive, deci plă#i ale

or#anelor pro!unde creier, muşc)i, !icat, splină, rinic)i, intestin etc., !ără ! eiste o pla#ă a pielii "rin ,'*ct'r de ani,ale ; se suprain!ectează cu re#ularitate( pot !i poarta de intrare pt.turbare(

2'


27/173

muşcăturile de viperă produc !enomene #enerale toice

"rin ar,e de oc ; se caracterizează prin distrucţii mari , sunt !oarte complee

simptomatologia plăgilor

@i,"to,e locale4

- d'rerea este variabilă ca intensitate, poate ceda spontan sau după antial#ice( reapariţia cu

caracter pulsatil atra#e atenţia asupra dezvoltării in!ecţiei

- i,"oten+a 'nc+ional este partială sau totală şi are drept cauză durerea sau lezarea elementelor

musculo-articulare, osoase sau nervoase

Se$ne obiective:

- pre&enţa unei soluţii de continuitate* în plăgile mari, aşa'numitele plăgi cu mari

dilacerări, se pot observa distrugeri mari at+t de piele, c+t şi de vase, muşchi,

nervi, fragmente de oase sau diferite organe situate în profunzime& uneori,

părţi din aceste organe pot să iasă prin marginile plăgii& aceasta s.n.evisceraţie

- )emora#ia este variabilă, ca şi abundenţa s"n#erării, în !uncţie de vasul lezat.

@e,ne generae4

- pulsul poate !i rapid - ta)icardic - în plă#i însoţite de )emora#ii eterne sau interne sau de şoc

traumatic.

- tensiunea arterială - dacă scade - denotă prezenţa unei )emora#ii sau a unui şoc traumatic

- !ebra poate avea semni!icaţia debutului in!ecţiei sau resorbţia unor )ematoame

vindecarea plăgilor

' se poate realiza prin vindecare primară, vindecare secundară, vindecare terţiară

:indecarea "ri,ar?"er "ri,a,C !a' "er "ri,a, intentione,C7

- este vindecarea ce se obţine de la început, !ără complicaţii( este vindecarea ideală pentru orice

pla#ă operatorie( vindecarea se produce în '-$ zile

:indecarea !ec'ndara *Hper secundamI sau per secundam intentionemI+

- în acest tip de vindecare este întotdeauna prezentă in!ecţia, spre deosebire de vindecarea primară

:indecarea tertiar *Hper tertiam intentionemI+

- se produce atunci c"nd o pla#ă evoluează un timp pe linia vindecării secundare şi apoi se

suturează în scopul scurtării evoluţiei

tratamentul local al plăgilor

ratamentul variază în !uncţie de nivelul la care se acordă asistenţa *locul accidentului, la

dispensar sau la spital+. Bndi!erent de nivelul la care se intervine, pentru a în#riji o pla#ă în modcorespunzător se cere ca

2


28/173

- în#rijirea să se !acă în condiţii de asepsie per!ectă

-să se asi#ure, prin pansament, o bună absorbţie a secreţiilor

-pla#a să !ie protejată de !actorii nocivi ; termici, in!ecţioşi din mediul înconjurător

-să !ie asi#urat un repaus al re#iunii lezate

ratamentul local al plă#ilor să se !acă cu ajutorul pansamentelor.

7voluţia şi complicaţiile plăgilor

Jrice pla#ă accidentală se consideră contaminată cu microbi c)iar din momentul în care s-a

produs. 7n primele ' ore de la producerea unei pla#i, !orţele proprii ale or#anismului combat

e!ectul nociv al microbilor, distru#"ndu-i *prin diapedeză, !a#ocitoză+.

acă nu s'a tratat o plagă în primele > ore microbii, at+tt cei aerobi c+t şi cei anaerobi,

se dezvoltă foarte mult. Plăgile netratate în timp util devin purulente, se pot complica cu

gangrene gazoase, flegmoane, abcese, septicemia.

e aceea, este necesar un prim a(utor la locul accidentului$

' hemostaza

' aplicarea unui pansament protector

' transportul accidentatului la o unitate sanitară

îngri(irea plăgilor recente care nu au depăşit > ore de la accident

- calmarea durerii

- toaleta locală minuţioasă, proced"nd ast!el

- dacă pla#a este într-o re#iune cu păr, se rade părul în jurul plă#ii p"nă la o distanţă de ' cm de

mar#inea plă#ii

-se spală pielea nelezată din jurul plă#ii cu apă şi apoi cu ser !iziolo#ic

- se dezin!ectează cu alcool sau cu tinctură de iod

Aten+ieD 0ielea din j'r'l "lgii se dezin!ectează prin badijonare, care începe de l"n#ă pla#ă şi se

îndepărtează de aceasta.

/e curăţă, apoi, pla#a cu rivanol K, cloramină 4 K clor activ sau, mai bine, cu apă oi#enatăcare antrenează la supra!aţă micii corpi străini prin spuma pe care o produce( apa oi#enată are şi

acţiune )emostatică.

!bservaţie$ etra#erea corpilor străini din pla#ă, precum şi ecizarea şi îndepărtarea ţesuturilor

devitalizate sunt realizate de medic( dacă este cazul, va !ace )emostaza prin le#ătura vasului şi

sutura plă#ii( aceste plă#i se pot vindeca Lper primamM.

tenţie? 8ste interzisă eplorarea instrumentală oarbă a unei plă#i în a!ara unui serviciu

c)irur#ical de specialitate.Plăgile vechi

2$

http://purulente.se/http://purulente.se/


29/173

0lă#ile care depăşesc ' ore de la accident se consideră in!ectate( li se !ace acelaşi tratament descris

mai sus, însă pla#a nu se suturează primar.

e retinut$ a plă#ile septice, pielea din jurul lor se curăţă circular, de la eterior spre interior.

0lă#ile vec)i, in!ectate, secretante, nesuturate se aseptizează prin spălări cu soluţii antiseptice,

pansamente locale umede cu cloramină şi rivanol sau soluţie de antibiotic con!orm antibio#ramei.

Pansamentul umed se mai numeşte microclimat umed şi se realizează într'o tăviţă renală

sterilă, în care se îmbibă două'trei comprese cu soluţia indicată Compresa umedă va fi

acoperită cu una'două comprese uscate, apoi se fi%ează pansamentul, fie prin înfăşurare

)banda(are*, fie fi%+nd compresa care acoperă pansamentul cu leucoplast sau cu galifi%& plăgile

vechi se pansează şi se controlează zilnic.

@1A din A0.A1.BB .

#ipuri particulare de plăgi

0lă#i prin înţepare cu spini ve#etali

- spinul trebuie etras complet, la nevoie, recur#"ndu-se la incizie c)irur#icală

- dacă nu s-a etras este posibilă dezvoltarea unei in!ecţii *abces, !le#mon+

0ro!ilaia antitetanos este obli#atorie.

0lă#ile prin înţepare plantară *cui, s"rmă+ !avorizează dezvoltarea unor in!ecţii virulente( se tratează

c)irur#ical în servicii de specialitate.

0lă#ile prin înţepătură de insectă *albine, viespi+, prin inoculare de venin, produc !enomene aler#ice

prurit, )iperemie, edem local sau, uneori, edem #lotic cu crize de su!ocare, !risoane, convulsii, şoc

ana!ilactic sau colaps.

;ngri(irea unei plăgi operatorii

0la#a suturată nein!lamată se tratează prin pansare sterilă.

- se de#resează cu benzină te#umentul din jurul plă#ii

- se dezin!ectează cu tinctură de iod, alcool iodat sau alcool, pe o distanţă de '- cm,!olosind, la !iecare şter#ere, alt tampon

- pla#a suturată se dezin!ectează, de asemenea, printr-o sin#ură şter#ere cu tamponul

îmbibat în tinctură de iod sau alcool

- apoi se dezin!ectează din nou te#umentul din jurul plă#ii

- se acoperă pla#a cu compresă sterilă ; pansamentul se !iează după metoda cunoscută

3roilaia antitetanic

oate plă#ile produse în mediu şi cu a#enţi traumatici suspecţi trebuie tratate în mod special.

2&


30/173

tenţie deosebită se va acorda plă#ilor înţepate cu aşc)ii, spini, cuie, prin muşcătură de

animale, !racturi desc)ise, avort, arsuri sau orice pla#ă murdărită cu păm"nt, pra! de stradă

etc.

4ăsuri de protecţie nespecifică- Curăţarea c)irur#icală a plă#ilor

- ratarea cu antiseptic *apă oi#enată, )iperman#at de N G4%%%%, bromocet K+

- ntibioterapie

4ăsuri de protecţie specifică

/e aplică dieren+iat4

:a persoane sigur vaccinate sau revaccinate se administrează

• .#.P.. i.m. A,ml )o singură doză*

• Ou se adm. ser antitetanic

• 7%cepţie fac politraumatizaţii grav, cu stare de şoc şi hemoragie, la care se adm.

în doză unică, ser antitetanic 1AAA'AAA U..3.

:a persoanele nevaccinate sau cu vaccinări incomplete se administrează$

Ser antitetanic 1AAA'AAA U..3. , i.m. , în doză unică cu desensibilizare prealabilă

conform schemei minimale.

Aten+ie4 la persoanele aler#ice desensibilizarea se practică numai în spital. Anatoxin+ tetanică ).#.P..* i.m. în altă zonă dec+t serul antitetanic ' în doză de

A,ml.

8e re+in't4

- serul antitetanic heterolog se poate înlocui cu imunoglobilină umană antitetanică , pe

cale i.m. în doză unică de 0AA U..3. )la copil* 2AA'AA U..3. )la adult*

- :a persoanele anamnestic suspecte de sensibilitate se face testare )con(unctivală ,

cutanată sau intradermică*"chema minimală de desensibilizare

• "e in(ectează s.c. A, ml soluţie /A ser antitetanic D ser fiziologic steril. "e

aşteaptă 1Amin.

• acă nu apar reacţii locale şi generale se in(ectează s.c. A,0ml ser antitetanic. "e

aşteaptă 1Amin.

• acă nu apar reacţii locale şi generale se administrează s.c. încă ml ser

antitetanic. "e aşteaptă 1Amin.

3%


31/173

• acă nu apar reacţii locale şi generale se administrează, se administrează restul

cantităţii de ser antitetanic.

Atenţie: sistenta medicală va avea pregătită trusa de urgenţă pentru tratarea accidentelor

serice )şocului anafilactic* în caz de nevoie.

Ob!ervarea *i ,!'rarea re!"ira+iei

"cop$ evaluarea !uncţiei respiratorii a pacientului !iind un indiciu al al evoluţiei , al apariţiei unor

complicaţii şi al pro#nosticului

7lemente de apreciat

- #ipul respiraţiei- mplitudinea mişcărilor respiratorii

- 5itmul

-


32/173

%!'rarea "'l!'l'i

Pulsul reprezintă epansiunea ritmică a arterelor ce se comprimă pe un plan dur, osos şi este

sincronă cu sistola ventriculară.

"cop$ evaluarea !uncţiei cardiovasculare."e apreciază ritmul, amplitudinea, !recvenţa şi celeritatea.

:oc de măsurare$ oricare arteră accesibilă palpării şi care poate !i comprimată pe un plan osos

• a.temporalăEsuperficială )la copii*

• a.carotidă

• regiunea apicală )v+rful inimii*

• a.humerală

• a.radială

• a.femurală

• la nivelul regiunii poplitee)în spatele genunchiului*

• a.tibială

• a.pedioasă

4ateriale necesare$

•

pi culoare roşie• ceas cu secundar

#ehnica

pre#ătirea psi)ică

se asi#ură repaus !izic şi psi)ic %-1 minute

reperarea arterei

!iarea de#etelor inde, medius şi inelar pe traiectul arterei se eercită o uşoară presiune cu v"r!ul de#etelor asupra peretelui arterial p"nă la

perceperea zv"cniturilor pline ale pulsului

se numără pulsaţiile timp de minut

Consemnarea valorii obţinute se face printr'un punct pe foaia de temperatură, ţin+nd cont că

fiecare linie orizontală reprezintă 2 pulsaţii.

Ai se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei. 7n unele

documente se notează ci!ric.3nterpretare

32


33/173

:itmul ; pauzele dintre pulsaţii sunt e#ale, pulsul este ritmic.

$odi%ic+ri de rit$ al pulsului:

• puls aritmic F pauze inegale între pulsaţii

•

puls dicrot F se percep două pulsaţii, una puternică şi alta slabă, urmată de pauzămplitudinea *volumul+

este determinată de cantitatea de s"n#e eistentă în vase

este mai mare cu c"t vasele sunt mai aproape de inimă

la arterele simetrice, volumul pulsului este e#al

,odiicri de a,"lit'dine a "'l!'l'i

• puls !ili!orm, cu volum redus, abia perceptibil

• puls asimetric ; volum di!erit al pulsului la artere simetrice

creşterea !recvenţei pulsului

• bradicardie > scăderea !recvenţei pulsului

Celeritatea reprezintă viteza de ridicare şi cobor"re a undei pulsatile.

%!'rarea ten!i'nii arteriale

reprezintă presiunea eercitată de s"n#ele circulant asupra pereţilor arteriali.

"cop$ evaluarea !cţiei cardiovasculare *!orţa de contracţie a inimii, rezistenţa determinată deelasticitatea şi calibrul vaselor+.

/e măsoară tensiunea arterială sistolică*maimă+ şi cea diastolică*minimă+ > elemente de evaluat.

loc de măsurare

• artera )umerală

• a.radială*electronic+

4ateriale

' tensiometru)5iva'5occi, cu manometru, electronice*' stetoscop biauricular

33


34/173

' tampon de vată

' alcool

' pi% de culoare roşie

metode

auscultatorie

palpatorie

oscilometrică

#ehnică

metoda auscultatorie

pregătire psihică

repaus timp de minute

se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, braţul fiind în e%tensie

se fi%ează membrana stetoscopului la nivelul arterei humerale sub marginea inferioară

a manşetei

se introduc olivele stetoscopului în urechi

se pompează aer în manşeta pneumatică cu a(utorul perei de cauciuc p+nă la dispariţia

zgomotelor pulsatile

se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei p+nă c+nd seaude primul zgomot)acesta reprezintă valoarea tensiunii arteriale ma%ime*. "e reţine

valoarea indicată continu"ndu-se decomprimarea p"nă c"nd z#omotele dispar*tensiunea

arterială minimă+

metoda palpatorie

• determinarea se face prin palparea arterei radiale, etapele fiind identice metodei

auscultatorii&

• se utilizează în cazuri deosebite c+nd nu avem la îndem+nă un stetoscop• valorile se determină înregistr+nd val. indicată pe cadranul manometrului în

momentul în care simţim că trece prima undă pulsatilă, aceasta echival+nd cu

tens. ma%.

• valoarea tensiunii arteriale minime se calculează după formula$

#$inF#$ax /0 D sau 0

• diferenţa dintre #$ax şi #$in s.n. tensiune diferenţială şi nu are voie să fie

mai mică de 1AmmGg

• are dezavanta(ul obţinerii unor valori mai mici dec+t în realitate

34


35/173

metoda oscilometrică

!scilometria - metoda prin care se evidenţiază amplitudinea pulsaţiilor

peretelui arterial cu a(utorul oscilometrului Pachon.

paratul este alcătuit dintr'un cadran gradat în unităţi, o manşetăpneumatică şi pară de cauciuc.

4anşeta aparatului se fi%ează pe membrele bolnavului la nivelul dorit, de

unde pulsaţiile se transmit la manometru.

Pre,+tirea bolnavului

Camera de e%aminare tb. să aibă un climat corespunzător

6olnavul este culcat în repaus cu cel puţin min înainte de măsurare

"e descoperă mb. superioare sau inferioare

"e aplică manşeta aparatului la nivelul dorit pe mb. de e%aminat

Tehnica

/e pompează aer p"nă ce dispare pulsul peri!eric.

/e citeşte amplitudinea oscilaţiilor pe cadranul manometrului

/e scade presiunea cu % mmQ# şi se citesc din nou oscilaţiile arteriale.

/e scade apoi presiunea din % în % cu citiri succesive p"nă se #ăseşte valoarea

maimă a amplitudinii care s.n. indice oscilometric. Ralorile normale sunt apreciate în limite !oarte lun#i şi !oarte variabile

Ou are importanţă valoarea obţinută, ci importantă este di!erenţa dintre 2 re#iuni

simetrice care nu tb. să depăşească 2mmQ#

RJ:B OJ:58

#$ax #$in

• -3 ani 1-&% mmQ# 1%-'% mmQ#

• 4- ani &%-% mmQ# '%-'1 mmQ#

• 2-1 ani %%-2% mmQ# '%-1 mmQ#

• adult 1-4% mmQ# 1-&% mmQ#

• v"rstnic P1%mmQ# P&% mmQ#

,odiicri ale TA

. Q > creşterea peste val. normale

31


36/173

2. ) > scăderea sub val. normale

3. modi!icări ale dieren+iale > variaţiile ,a şi ,in nu se !ac paralel

4. di!erită la se#mente simetrice *braţ st#, drept+

notare

'se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie,

socotindu'se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur

'se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat

'în alte documente medicale se notează cifric.

%!'rarea te,"erat'rii

ef. 5enţinerea temperaturii în limite normale este necesitatea or#anismului de a conserva o

temperatură la un #rad aproimativ constant, pentru a-şi menţine starea de bine. emperatura

corpului se menţine constantă datorită ec)ilibrului dintre termo#eneză şi termoliză *centri

termore#latori situaţi în )ipotalamus+.

"cop$ evaluarea !cţiei de termore#lare şi termo#eneză.

:ocuri de măsurare

• ilă

• 0lica in#)inală

•

Cavitatea bucală• :ect

• Ra#in

4ateriale necesare

ermometru maimal

Casoletă cu tampoane de vată şi comprese sterile

:ecipient cu soluţie dezin!ectantă

tavă medicală

lubri!iant

alcool medicinal

ceas

pentru măsurarea temperaturii corpului se mai pot utiliza termometre cutanate şi

termometre electronice

tehnica

3'


37/173

• în cazul în care nu sunt indicaţii speciale, temperatura se măsoară de două ori pe zi, dimineaţa

*între orele -$+ şi seara *între orele $-&+

• /e !ace in!ormarea pacientului( se solicită colaborarea lui

• sistenta se spală pe m"ini• /e scoate termometrul din soluţia dezin!ectantă *cloramină 1K+, se clăteşte şi se şter#e cu o

compresă.

• /e veri!ică nivelul mercurului( dacă nivelul mercurului este ridicat, se scutură termometrul p"nă

nivelul scade sub 3'@C( se veri!ică inte#ritatea termometrului.

5ăsurarea în ailă

/e aşează pacientul în poziţie decubit dorsal sau şez"nd.

/e ridică braţul pacientului

se şter#e aila prin tamponare cu prosopul pacientului

/e aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul ailei paralel cu toracele.

/e apropie braţul de trunc)i, cu antebraţul !lectat pe supra!aţa anterioară a toracelui

dacă pacientul este slăbit, a#itat, precum şi la copii, braţul va !i menţinut în această poziţie de

către asistentă.

ermometrul se menţine timp de % minute.

emperatura ailară reprezintă temperatura eternă a corpului, ea !iind cu %,4-%,1 #rade mai

joasă dec"t cea centrală

măsurarea rectală

/e lubri!iază termometrul

/e aşează pacientul în decubit lateral, cu membrele in!erioare în semi!leie, asi#ur"ndu-i

intimitatea( la su#ari poziţia este decubit dorsal cu membrele in!erioare ridicate, asistenta

ţin"ndu-i membrele in!erioare cu m"na st"n#ă sau decubit ventral

/e introduce bulbul termometrului în rect, prin mişcări de rotaţie şi înaintare

termometrul va !i ţinut cu m"na tot timpul măsurării

se menţine termometrul 3 minute.

emperatura măsurată rectal este mai mare dec"t cea măsurată ailar cu %,4-%,1 #rade

5ăsurarea temperaturii în rect este contraindicată la pacienţii a#itaţi şi la cei cu a!ecţiuni rectale

măsurarea în cavitatea bucală

se introduce termometrul în cavitatea bucală sub limbă sau pe latura eternă a arcadei

dentare(

3


38/173

pacientul este ru#at să înc)idă #ura şi să respire numai pe nas

se menţine termometrul timp de 1 minute.

5ăsurarea temperaturii în cavitatea bucală este contraindicată la copii, la pacienţii a#itaţi , la

cei cu a!ecţiuni ale cavităţii bucale ( Cu %min înainte de măsurare pacientul nu va consuma lic)ide reci sau calde şi nu va !uma.

5ăsurarea în va#in

- 6rmăreşte aceleaşi etape ca la măsurarea rectală, introduc"ndu-se termometrul în

va#in

- 8ste contraindicată în bolile aparatului #enital !eminin

- Raloarea ei este mai mare cu %,1 dec"t cea ailară

•

După măsurare se citeşte #radaţia, se spală termometrul şi se introduce în recipientul cu soluţiedezin!ectantă cloramină 1K care se sc)imbă şi se etic)etează zilnic.

• emperatura obţinută se va nota în !oaia de temperatură cu pi de culoare albastră, !iecare linie

orizontală corespunz"nd la două diviziuni de #rad. /e unesc valorile de dimineaţă şi seară de-a

lun#ul unei perioade de timp pentru obţinerea curbei termice.

valori normale

n.n. şi copil mic 3',-3,$ @C

adult 3'-3 @C în ailă v"rstnic 31-3' @C

temp. S 3' @C )ipotermie

perioadele !ebrei

3-3$ @C sub!ebrilitate

3$-3& @C !ebră moderată

3&-4% @C !ebră ridicată

P 4% @C )iperpireie

%!'rarea *i notarea di're&ei

iureza reprezintă cantitatea de urină eliminată din or#anism timp de 24 ore.

"cop$

• Jbţinerea datelor privind starea mor!o!uncţională a aparatului renal şi asupra altor îmbolnăviri

• Cunoaşterea volumului diurezei

3$


39/173

• 8!ectuarea unor determinări caliatative *analize bioc)imice+ din cantitatea totală de urină emisă

6rmărirea bilanţului circulaţiei lic)idului în or#anism > bilanţul lic)idul *intrări ; ieşire+.

4ateriale necesare

se pre#ătesc recipiente vase cilindrice #radate, cu #"t lar#, spălate şi clătite cu apă distilată*pentru a nu modi!ica compoziţia urinei+ şi acoperite( se poate utiliza orice borcan de 2-4 litri

pe care-l vom #rada noi cu creion dermo#ra! sau pe benzi de leucoplast

se in!ormează pacientul asupra necesităţii colectării corecte a urinei şi asupra procedeului

colectarea începe dimineaţa, la o anumită oră, şi se termină în ziua următoare, la aceeaşi oră

0entru o determinare corectă

. pacientul urinează dimineaţa la o oră !iă( această cantitate de urină, de la prima emisie, se

aruncă2. se colectează, apoi, toate urinele emise în decurs de 24 de ore p"nă a doua zi, la aceeaşi oră,

păstr"ndu-se şi urina de la ultima emisie

De reţinut

#olirea vezicii trebuie să se !acă înainte de de!ecare

pentru a împiedica procesele de !ermentaţie, se vor adău#a, la urina colectată, cristale de

timol

recipientul de urină este etic)etat cu numele pacientului, număr salon, număr pat, se ţine larăcoare şi !erit de lumină, pentru a preveni descompunerea urinei

după #olirea recipientului, acesta se va spăla şi dezin!ecta con!orm cerinţelor

pentru eamene !izice *cantitate, aspect, miros+ se recoltează urina din 24 de ore

pentru eamene c)imice-se recoltează %%ml de urină

0recizare. 0entru determinarea toleranţei la #lucide, %% ml de urină se vor recolta din cantitatea

totală de pe 24 de ore

Ootarea diurezeiDiureza se notează zilnic în !oaia de temperatură a pacientului

prin )aşurarea pătrăţelelor corespunzătoare cantităţii de urină şi zilei respective

spaţiul dintre două linii orizontale a !oii de temperatură corespunde la %% ml de urină

cantitatea de urină eliminată în 24 de ore, în mod normal, este de aproimativ 1%% ml.

$a"tarea dejec+iilor i&iologice *i "atologice

/e pre#ătesc materialele necesare prosoape, acoperitoare de !lanelă, paravan, muşama şi aleză,

materiale pentru toaleta m"inilor, mănuşi, ploscă, bazinet, urinare pentru !emei şi bărbaţi, tăviţă renală.

/e pre#ăteşte bolnavul, !izic, în !uncţie de produsul captat.

3&


40/173

Captarea materiilor !ecale

7n vederea captării materiilor !ecale la bolnavul imobilizat, se urmăreşte separarea patului bolnavului de

restul salonului, cu un paravan, după care se îndepărtează pătura şi cearşa!ul care acoperă bolnavul, se

protejează patul cu muşama şi aleză, se dezbracă şi se ridică bolnavul şi se introduce bazinetul încălzit

sub re#iunea sacrală( se acoperă bolnavul p"nă la terminarea actului de!ecării. /e e!ectuează toaleta

re#iunii perineale, se îndepărtează bazinetul cu atenţie şi se acoperă cu capacul, îndepărt"ndu-se din salon. /e

str"n# materialele !olosite, se îmbracă bolnavul, se acoperă, se aeriseşte salonul. /e spală m"inile bolnavuli.

/caunul acoperit se păstrează pentru vizita medicală în locuri special amenajate.

Captarea vărsăturilor

/e aşează bolnavul în !uncţie de starea #enerală în poziţie şez"nd , decubit dorsal cu capul întors într-o

parte, protej"ndu-se cu prosop în jurul #"tului. /e protejează patul cu muşama şi aleză.( i se îndepărtează

bolnavului proteza c"nd este cazul( o!er"ndu-i-se o tăviţă renală şi susţin"ndu-l, o!erim acestuia un pa)ar cu

apă să-şi clătească #ura. B se o!eră cuburi de #)eaţă, lic)ide reci în cantităţi mici. B se şter#e !aţa şi i se pun

comprese reci pe !runte. Rărsătura se păstrează pentru vizita medicului, not"ndu-se în !oaia de temperatură

caracterul şi !recvenţa acesteia. /e spală recipientele, se dezin!ectează, pre#ătindu-se pentru sterilizare

prin !ierbere sau autoclavare.

Captarea urinei

naliza de urină este una dintre cele mai !recvente eaminări de laborator, căci îna!ară de starea

!uncţională a rinic)ilor şi a căilor urinare, re!lectă şi alte modi!icări din or#anism.

0entru ea,en'l i&ic , urina trebuie recoltată timp de 24 de ore. 0entru colectare se utilizează

vase cilindrice #radate. 7n cursul eamenului !izic se determină cantitatea, aspectul, culoarea,

mirosul şi densitatea.

0entru ea,en'l chi,ic se trimite urina colectată timp de 24 de ore sau numai urina proaspătă de

dimineaţa, care este cea mai concentrată. :ecoltarea se !ace în recipiente absolut curate, clătite cu

apă distilată, ca să nu-i sc)imbe compoziţia. 0entru un eamen curent se trimit %%-1% ml, din care

se va determina şi densitatea şi se va eamina şi sedimentul urinar.

0entru 'roc'lt'r recoltarea urinei se !ace în condiţii sterile, după toaleta ri#uroasă a zonei

#enitale cu apă caldă şi săpun şi limpezită cu ser !iziolo#ic, în recipient steril( pentru a elimina şi

#ermenii care s-ar #ăsi eventual în uretră, recoltarea se !ace din jetul mijlociu după ce prima parte a

jetului a spălat canalul. :ecipientul şi dopul acestuia se vor manevra cu atenţie p"nă la înc)idere

pentru a evita contaminarea. 8ste recomandat ca !laconul să !ie predat în maim două ore de la

recoltare.

4%


41/173

7n cazuri speciale, cum ar !i insu!icienţa renală, sau in!ecţia urinară severă, recoltarea urinei se

recomandă a se !ace prin sondaj vezical( recoltarea urinei de la bolnavii cu sondă permanentă !iată

în vezică se va !ace prin puncţionarea sondei, după decontaminarea locului unde se va !ace puncţia.

6rina trebuie imediat însăm"nţată.Dacă acest lucru nu este posibil , atunci trebuie ţinută la !ri#ider

la temperatura de cca E4@C.

Ali,entarea "acient'l'i4 - ali,entarea activ

-ali,entarea "a!iv

-ali,entarea artiicial

6na din cele mai importante sarcini ale în#rijirii bolnavului este alimentaţia. si#urarea aportului

caloric necesar pentru susţinerea !orţelor !izice ale bolnavului, stabilirea re#imului alimentar adecvat

pentru asi#urarea condiţiilor de vindecare şi administrarea alimentelor pe cale naturală sau arti!icială,

constituie sarcini elementare ale în#rijirii oricărui bolnav spitalizat.

7n !uncţie de starea pacientului, alimentarea se !ace

- activ ; pacienta măn"ncă sin#ură în sala de mese sau în salon

- pasiv ; pacientei i se introduc alimentele în #ură

- arti!icial ; alimentele sunt introduse în or#anism în condiţii ne!iziolo#ice.

limentarea activă se poate !ace în sala de mese, în salon( la masă sau la pat.

>n !ala de ,e!e aerisită, curăţenia trebuie să !ie desăv"rşită( porţiile aranjate estetic sunt aşezate

pe mese mici *4 persoane+. /e invită pacientele la masă, se invită să se spele pe m"ini. n !alon6 la "at se pre#ăteşte salonul ca pentru alimentarea în salon la masă. /e aşează pacientul

în poziţie con!ortabilă, este invitat să se spele pe m"ini, asistenta servindu-i materialele necesare şi

protej"nd lenjeria de pat cu muşama. /e adaptează masa specială la pat şi se serveşte masa la !el ca

în salon la masă.

limentarea pasivă - C"nd starea #enerală a bolnavilor nu le permite să se alimenteze sin#uri,

trebuie să !ie ajutaţi.

"cop

• vor !i )răniţi bolnavii

- imobilizaţi

- paralizaţi

4


42/173

- epuizaţi , adinamici

- în stare #ravă

- cu uşoare tulburări de de#lutiţie

Pregătiri

materiale

- tavă

- !ar!urii

- pa)ar cu apă sau cană cu cioc

- şervet de p"nză

- cană de supă

- tac"muri

asistenta

• îmbracă )alatul de protecţie

• aşază părul sub bonetă

• se spală pe m"ini

pacient

se aşază în poziţie semişez"nd cu ajutorul rezemătoarelor de pat sau în decubit dorsal cu

capul uşor ridicat şi aplecat înainte pentru a uşura de#lutiţia i se protejează lenjeria cu un prosop curat

se protejează cu un prosop în jurul #"tului

se adaptează măsuţa la pat şi i se aşază m"ncarea ast!el înc"t să vadă ce i se introduce în #ură

"ervirea mesei

asistenta se aşează în dreapta pacientului şi îi ridică uşor capul cu perna

veri!ică temperatura alimentelor*pacienţii în stare #ravă nu simt temperatura, nici #ustul

alimentelor+, #ust"nd cu o altă lin#ură îi serveşte supa cu lin#ura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide

suprave#)ează debitul lic)idului pentru a evita încărcarea peste puterile de de#lutiţie ale

pacientului

este şters la #ură, i se aranjează patul

se îndepărtează eventualele resturi alimentare care, ajunse sub bolnav, pot contribui la

!ormarea escarelor

sc)imbă lenjeria dacă s-a murdărit

acoperă pacientul şi aeriseşte salonul

42


43/173

str"n#e vesela şi o transportă la o!iciu

e ştiut• se încurajează pacientul în timpul alimentaţiei, asi#ur"ndu-l de contribuţia alimentelor în

procesul vindecării

• se stimulează de#lutiţia prin atin#erea buzelor pacientului cu lin#ura

• se o!eră pacientului cantităţi nu prea mari-deoarece , neput"nd să le în#)ită, ar putea să le

aspire

e evitat

- servirea alimentelor prea !ierbinţi sau prea reci- atin#erea alimentelor care au !ost în #ura pacientului

limentarea artificială înseamnă introducerea alimentelor în organismul pacientului prin

mi(loace artificiale.

"e realiz. prin următoarele procedee$

sondă gastrică sau intestinală

gastrostomă

clismă parenteral

scop

)rănirea pacienţilor inconştienţi

cu tulburări de de#lutiţie

cu intoleranţă sau )emora#ii di#estive

operaţi pe tubul di#estiv şi #landele anee

cu stricturi eso!a#iene sau ale cardiei

în stare #ravă( ne#ativism alimentar

limentarea prin sondă gastrică

%ateriale

- de protecţie aleză, prosoape

- sterile sondă #astrică sau


44/173

Eec'+ie

- în caz de stază #astrică , se aspiră conţinutul şi se e!ectuează spălătură #astrică

- se ataşează p"lnia la capătul sondei şi se toarnă lic)idul alimentar 2%%-4%% ml p"nă la 1%% ml,

încălzit la temperatura corpului

- se introduc apoi 2%%-3%% ml apă şi o cantitate mică de aer pentru a #oli sonda

- se înc)ide sonda prin pensare pentru a evita scur#erea alimentelor în !arin#e de unde ar putea !i

aspirate determin"nd pneumonia de aspiraţie ; complicaţie #ravă

- se etra#e sonda cu atenţie

)E T"UT :

la pacienţii incon.tienţi cu tulbur+ri de de,lutiţie sau care trebuie ali$entaţi $ai $ult

ti$p pe aceast+ cale / sonda se introduce endona&al

sondele de polietilen se $enţin $ai $ult de 0-1 &ile / cele de cauciuc $axi$u$ 2-' &ile

%iind trau$ati&ante 3produc escare ale $ucoaselor(

raţia &inic+ se ad$inistrea&+ în 0-1 do&e %oarte încet/ de pre%erinţ+ cu aparatul de per%u&at

utili&4nd vase i&oter$e

limentarea prin gastrostomă

desc)iderea şi !iarea operatorie a stomacului la piele în scopul alimentării printr-o sondă în

cazul în care cale eso!a#iană este întreruptă

în cazul stricturilor eso!a#iene , după arsuri sau intoicaţii cu substanţe caustice , c"nd

alimentaţia arti!icială ia un caracter de durată şi nu se poate utiliza sonda #astrică ,

alimentele vor !i introduse în or#anism prin #astrostomă

în stomă, este !iată o sondă de cauciuc prin intermediul căreia alimentele sunt introduse cu

ajutorul unei serin#i sau prin p"lnie

respect"ndu-se aceleaşi principii se introduc şi aceleaşi amestecuri alimentare ca în cazul

alimentaţiei prin sondă #astrică

alimentele vor !i introduse în doze !racţionate la intervale obişnuite , după orarul de

alimentaţie al pacienţilor , încălzite la temperatura corpului

cantitatea introdusă o dată nu va depăşi 1%% ml

după introducerea alimentelor sonda se înc)ide pentru a împiedica re!ularea acestora

te#umentele din jurul stomei se pot irita sub acţiunea sucului #astric care se prlin#e adesea

pe l"n#ă sondă , provoc"nd uneori leziuni apreciabile

de aceea , re#iunea din jurul !istulei se va păstra uscată, acoperită cu un un#uent protector şi

antimicrobian, pansată steril cu pansamentb absorbant

44


45/173

limentarea prin clismă

se poate asi#ura )idratarea şi alimentarea pe o perioadă scurtă de timp

deoarece în rect nu sunt !ermenţi pentru di#estie, iar mucoasa absoarbe numai soluţii

izotonice, substanţele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putre!acţie alimentarea se !ace prin clisme picătură cu picătură cu soluţie :in#er, #lucoză 4K cu rol

)idratant

v.pre#ătirea şi e!ectuarea clismei

în locul iri#atorului se !oloseşte un termos

alimentarea parenterală

$aterile necesare

•

dezinfectante ' alcool iodat• materiale pentru puncţia venoasă

de "rotec+ie-pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză(

"t. de&inec+ia teg',ent'l'i ti" I *cu tamponul îmbibat în alcool se badijonează te#umentul timp

de 3% de sec.+

in!tr',entar *i ,ateriale !terile - serin#i şi ace de unică !olosinţă*se veri!ică inte#ritatea

ambalajului, valabilitatea sterilizării, lun#imea şi diametrul acelor+ - în !uncţie de scop( pense,

mănuşi c)irur#icale, tampoane alte ,ateriale-#arou sau bandă 8smarc), !iole cu soluţii medicamentoase, soluţii per!uzabile,

tăviţă renală

• per!uzor > trusă de per!uzie *ambalat de unică întrebuinţare+

• pompă de per!uzie automată-cu re#lare pro#ramată a volumului şi ratei de !lu

• robinete cu două sau mai multe căi

• branulă*cateter i.v.+

• !luturaş

• benzi de leucoplast pentru !iarea acului*canulei+ şi a tubului per!uzorului de pielea

bolnavului

@e ace cu substanţe care

u valoare calorică ridicată

0ot !i utilizate direct de ţesuturi

Ou au proprietăţi anti#enice Ou au acţiune iritantă sau necrozantă asupra ţesuturilor

41


46/173

0e cale i.v. pot !i introduse soluţii izo- sau )ipertone #lucoză %-2%-33-4%T , !ructoză 2%T ,

soluţie detran , )idrolizate proteice

0lanul de alimentare se !ace după calcularea necesarului de calorii G 24) şi a raţiei de lic)ide

în care pot !i dizolvate principiile nutritive Oevoia de lic)ide este completatăcu ser !iziolo#ic sau sol. #lucozate şi proteice

limentarea parenterală se !ace ca şi )idratarea

:itmul de administrare di!eră după natura şi concentraţia preparatului, starea pacientului, de

la 1%mlG) la 1%%mlG)

$ile de hidratare a organi!,'l'i

Căile de )idratare sunt orală, duodenală, rectală, subcutanată, intravenoasă, intraosoasă,

intramusculară!rală

calea !iziolo#ică de administrare a lic)idelor

declanşează re!le !uncţia normală a tubului di#estiv şi a #landelor anee, !uncţie necesară

absorbţiei lic)idelor

se renunţă la această cale în caz de

• vărsături

• tulburări de de#lutiţie

• stenoză pilorică şi eso!a#iană

• ne#ativism total din partea pacientului

uodenală

administrarea lichidelor se face prin sondă duodenală 7inhorn

lic)idele se administrează picătură cu picătură într-un ritm de '%-%%Gmin

se menţine temperatura lic)idului în timpul administrării

5ectală

se !ace prin clismă, picătură cu picătură, sau clisme Natzenstein se poate asi#ura )idratarea

pe o perioadă scurtă de timp

• în rect se resorb numai soluţii izotonice, de aceea hidratarea pe cale rectală se face

numai cu soluţie de clorură de sodiu BH , glucoză 2@ H

• clisma )idratantă este precedată de o clismă evacuatoare

•

în locul iri#atorului se !oloseşte un termos

4'


47/173

• se !oloseşte sondă OUlaton care se introduce în rect în pro!unzime de %-1cm, după ce

sonda a !ost lubri!iată cu vaselină

• poziţia pacientului este în decubit dorsal, cu membrele in!erioare în uşoară abducţie sau în

decubit lateral cu mb. in!. în !leie• temp. lic)idului tb. menţinută constantă la V 34-3@C

• rata de !lu este de '%pic.Gmin.

• cantitatea totală adm. o dată nu tb. să depăş. 1%%ml , iar G24) W ,1-2l

• administrarea prea rapidă a lic)idelor poate să dea senzaţia de colici, tenesme şi senzaţia de

eliminare a lic)idelor introduse

"ubcutanată

se !ace prin per!uzii

poz. pacientului decubit dorsal

loc. de elecţie !aţa eternă a coapsei, !lancuri, peretele abdominal anterior, re#iunea

submamară sau pectorală

dacă se lucrează cu 2canule, vor !i introduse în locuri simetrice

te#umentele re#iunii alese se dezin!ectează ca pentru orice intervenţie şi se izolează cu

c"mpuri sterile

rata de !lu '%-$%pic.Gmin. cu ac şi 2%-$%pic.Gmin cu 2 ace

resorbţia este lentă, iar cantităţile mai mari se resorb #reu

poate determina accidente$

• necroza ţesuturilor prin compresiune

• coagularea ţesuturilor )c+nd temperatura este prea înaltă*

• flegmoane

•

complicaţii septice răm"ne tume!acţie care se resoarbe în c"teva ore

Perfuzia intravenoasă

- pentru ec)ilibrare )idroionică şi volemică

- introducerea lic)idelor în venă se !ace direct prin canule metalice !iate în venă,

canule de material plastic introduse transcutanat prin lumenul acelor sau prin

denudare de venă

3ntraosoasă• Dacă nu se pot aborda venele bolnavului )idratarea se va e!ectua şi pe cale intraosoasă.

4


48/173

• Canula prin care se va scur#e lic)idul de per!uzie se va introduce în spon#ioasa oaselor

super!iciale capul sternului, condrilii !emurali, creasta iliacă

• După îndepărtarea mandrinului se veri!ică poziţia acului inject"nd în cavitatea medulară %,1-

ml ser !iziolo#ic.• După e!ectuarea te)nicii se racordează canula la aparatul de per!uzie pre#ătit la !el ca şi pt.

per!uzia i.v.

• Riteza de pătrundere a lic)idului nu trebuie să depăşească '% pic.Gmin., iar lic)idul de per!uzie

se împrăştie în lacunele san#uine din ţesutul osos de unde pătrunde în circulaţia #enerală.

• 7n!undarea aparatului cu microor#anisme sau substanţe epune bolnavul la urmări !atale.

3ntramusculară

/e administrează vitamine prin injecţie i.m. 3er'&ia intravenoa!

Perfuzia intravenoasă ' introducerea pe cale parenterală, picătură cu picătură, a soluţiei

medicamentoase pentru reec)ilibrare )idroelectrolitică, )idroionică şi volemică a or#anismului.

"cop

• hidratarea şi mineralizarea organismului

• administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efect prelungit

• depurativ, dilu+nd şi favoriz+nd e%creţia din organism a produşilor to%ici

• completarea proteinelor sau a altor componente sanguine

• alimentarea pe cale parenterală

materiale

• materiale pentru dezin!ecţia de tip BB dezin!ectante > alcool iodat( tampoane sterile *se

curăţă pielea cu tamponul îmbibat în dezin!ectant, apoi cu un tampon steril ( se aplică încă o

dată dezin!ectantul şi se şter#e pielea cu tamponul steril, durata de acţiune !iind de 3%sec.+

• materiale pentru puncţia venoasă

de protecţie-pernă elastică pentru sprijinirea braţului, muşama, aleză(

instrumentar şi materiale sterile - serin#i şi ace de unică !olosinţă*se veri!ică inte#ritatea

ambalajului, valabilitatea sterilizării, lun#imea şi diametrul acelor+ - în !uncţie de scop( pense,

mănuşi c)irur#icale, tampoane

alte materiale-#arou sau bandă 8smarc), !iole cu soluţii medicamentoase, soluţii per!uzabile,

tăviţă renală• per!uzor > trusă de per!uzie *ambalat de unică întrebuinţare+

4$


49/173

• pompă de per!uzie automată-cu re#lare pro#ramată a volumului şi ratei de !lu

• robinete cu două sau mai multe căi

• branulă)cateter i.v.*

• flu

Documents

Nursing Titirca Oral