EcuatiafericiriiNU.TIDORINIMIC+

tYFAORICE

=AITOTUI

Dale Carnegie a fost secolul trecut. Stephen Coveya fost deceniul trecut. Neil Pasricha este acum.

SUSAN CAIN, autoarea cirfii QUIET Jl3o-

NEIL PASRICHA =

Hcuatia

fericiriiNU-TIDORINIMIC+tv

fAORICE

=AITOTUI

Traducere din englezd deDanBilinescu

NEIL PASRICHA

Cuprins

Nota autorului

Primul lucru pe care trebuie sd-i faciinainte si poli fi fericit

$ase cuvinte care ili vor schimba pentrutotdeauna perspectiva asupra f ericirii

Principalul motiv pentru care este

atit de greu si fii fericit

Singurul lucru pe care il au in comun doctorul tiu,profesorul tiu gi Tom Hanks

Cit putem controla?

$apte pagi pentru a fi.fericit chiar acum

TreiplimbariReprizade 20 de minuteF ap t e bune la int Lmplar e

Deconectare completd

Intrdtn ritmMeditalie de doud minuteCele cincimullumiri

O ultimi leclie de la ministire

l3

l.

4.

5.

2t

24

29

32

35

36

37

37

38

38

39

39

4l6.

Secretul nr. I

1.

2.

3.

4.

Secretul nr.2Fi asta gi criticile nu te pot afecta

Singurul obiectiv stabilit de tine, care conteazi

Care este cea mai mare problemi a obiectivelor externe?

Patru cuvinte simple care blocheazd orice criticiDe ce sluiba ta de vis poate fi cea mai groaznici slujbipe care ai avut-o weodati

Cele trei laturi ale succesului

Motivul trist gi regretabil pentru carene ascultim criticii

Schema secreti care iti cregte increderea in tineTrei pasi simpli citre autoacceptareStaiin umbrdTe scuziTe accepli

Cum aplicd Buddha acest secret?

Ce ne transmite un mesaj ascuns pe terenul centralde la Wimbledon?

,,Eu nu stau pe margine gi critic... eu actionez."

Secretul nr.3Cele trei cuvinte care te vor salvain cele mai proaste zile ale tale

1. Rizboiul principal pe care il duci zilnic

2. Rizboiul secundar din fiecare zi

3. Singurul lucru pe care mulgi miliardari gi_l doreSc,dar nu il pot avea

4. Ce are in Comun cu Rolling Stones un filosof grec?

49

54

55

55

6t

65

67

72

72

73

74

76

78

82

5.

6.

7.

8.

9.

10.

ll.

89

92

96

98

5. CAnd pare o nimica toati si cigtigiun milion de dolari? 99

5. Povestea clasici a pescarului mexican l0l

7. Cum si folosegti cele trei cuvinte in cele

mai proaste zile ale tale 103

Visul pe care il avem cu tolii este complet greqit

l. Teribila tragedie a domnului Wilson 113

2. Thomas Jefferson Ei Teddy Roosevelt sunt de acord

in aceastiprivinli ll5

3. Ce putem invifa de la cele mai sinitoasepersoane de 100 de ani? 117

4. Cea mai importanti leclie pe care o putem inviladinAlice tnlara Minunilot 12O

5. Ideea oribili a nemfilor, care a distrus viefile tuturor l2l

6. ,,CXnd ai terminat-o cu schimbirile, egti terminat." 726

7. Cele patru atuuri ale muncii 130

Socializarea 130

Autoorganizarea 132

Stimularea 136

Povestea 137

8. Visul pe care il avem cu tolii este complet greqit 140

Secretul nr.5Cum si faci mai mulli bani decit un absolvent

de Harvard cu MBA

l. Ce face Harvardul pentru salariul tiu? 147

ffiSecretul nr.4

149

152

2.

3.

4.

l.

2.

3.

4.

,,Au innebunit tofi?"

Singurul calcul care ifi arati cit cigtigi cu ad.evd,rat

Cum poate cAgtiga un profesor sau un asistent managerdin comerf mai mult decAt un absolventde Harvard cu MBA?

5.

Secretul nr.5Secretul de a nu mai fi niciodati prea ocupat

Fi asta gi imediat te vei elibera 163

Cei trei indici ai eliberirii VO

Cum folosesc acest secret NASA, Alfred HitchcockEi Nicole Katsuras

Eliminatorul nr. 1: Cum poti lua orice deciziede doui ori mai repede?Cum iau decizii de doud ori mai repede

presedintele Statelor Unite qi CEO-uI Facebook?Curiosul caz al lui Benjamin LeeCea mai istovitoare idee yie care am avut-o weodatd295 de motive penttu care eEti obosit chiar acumCe gaseqti tn fiecare dimineala $ pierzi

in fiecare noapte?Singura persoand ale cdrei reguli nu poli decdt

sd Ie urmeziBucuria neasteptatd. de a fi complet blocatPatru cuvinte simple care te vor ajuta

sd ierarhizezi totul

Eliminatorul nr. 2: Modul paradoxal de a aveamai mult timpSinguralege care stabileste c6t timp

necesitd fiecare actiuneCum reduci la jumdtate timpul total aI ydinfei?Cum finalizezi intr-o singurd zi un proiect de trei luni?

l5s

176

178

178

180

183

183

18s

187

190

t96

198

200202

6. Eliminatorul nr. 3: Cum poli cigtiga o ori pe zidoar cu o mici schimbareCum sdili proteiezibunul cel mai de prelCea mai mare iluzie pe eare o ai aldturi de togi

ceilalli angaialiSingurele doud moduri ale creierului tdu gi cum

le poli folosiUnul dintre lucrurile cele mai grele qi mai importante

pe care le vei face vreod.atd lq serviciu

7. ,,Ce rost mai are viala cind, plini de griji, nu avem timpsi ne oprim gi si privim in jurul nostru?"

ffiSecretul nr.7

205

209

271

214

215

218

Cum ili poli transforma cea mai mare teamiintr-o reufiti

l. Trauma din copilirie care m-a determinatsi renun! lainot 229

2. Doui bariere pe care le plasim in fafa oriciruilucru pe care nu vrem si-l facem 231

3. Schema secretd prin care poli aiungede Ia teami la succes 233

4. Cum folosegte ferry Seinfeld acest secretpentru a scrie comedie? 238

5. Este mai ugor de ficut decAt de zis, nu invers 24O

6. Metoda de 30 de secunde prin care poli aplica

acest secret inviafa de zi cu zi 247

7. Ce spune cel mai mare fizician din toate timpurile? 243

8. Sloganul publicitar pe care il gtie toati lumeapentru ci aplici acest secret 244

9. Cea mai importanti lectie pe care o putem invifadinSingur acasd

.1.99.r9!.Tl.tT: IModul simplu in care ili pofi controla cea mai

importanti relalie

1. ,,Coordonez o trupi de dans burlesc"

2. Cea mai autenticd persoani din toate timpurile

3. ,,Fericirea apare cind existi o armonie intre ceea cegAndesti, spui ;i faci."

4. Trei teste simple pentru a-!i dezvilui secretulTestul de shmbdtd dimineataTestul banciiTestul celor cinci oameni

5. Cele cinci mari regrete ale celor aflatipe moarte gi cum le poti evita

6. ,,CAnd nu ai duqmani in interior, cei din afarinu te pot rini."

Secretul nr.9Cel mai bun sfat pe care il vei primi vreodati

l. ,,97Yo dintre bolnavii de cancer de plimini suntfumitori qi97% dintre fumitori nu se imbolnivescniciodati de cancer de plimAni",,Nu urma sfatuti"

2. Ce putem invila din cel mai obisnuit sfat?

ipi mulgumesc

Mulfumiri

245

253

255

258

261

262

264267

270

273

283284

28s

289

29r

Igase cuvinte care i1i vor schimba pentru' totdeauna perspettiva asupra fei'icirii

d incepem cu o veste proasti.Modelul de fericire pe care il invdldm de mici este, de fapt,

total invechit.Credem cd trebuie sd muncim din greu inainte si avem un

succes mare gi apoi si fim fericifi.Credem ci aceasti schemi arati asa:

TREABA_ -7, SUCCES --1GPAZAVA MARE

invali din greul+ Numai l0!-+ Fii fericit!

Mergi la multe interviuri! -+ Fi o treabi bund la job! -+ Fii

fericit!Muncegte peste program! -+ Fii promovat! -+ Fii fericit!

Dar, in realitate, Iucrurile nu stau aga. Modelul acesta nu

funcfioneazi. Facem o treabd grozavd, avem succes mare, dar, inloc si fim fericifi, nu facem altceva decSt si ne stabilirn noi obiec-

tive. Acum invildm pentru urmitoarea slujbd, pentru urmdtoarea

diplomi, pentru urmdtoarea promovare. De ce si ne oprim Ia

diploma de licenli daci o putem obline pe cea de master? De ce sine oprim la funclia de director daci putem fi vicepre;edinte? De

aa

FllFER,iCiT

ce si ne oprim la a define o casi dacd putem avea doul? Nu atin_gem niciodati fericirea. O impingem tot mai departe.

ce se intampli cdnd iuim ,,Fii fericit" de la sfirgitur acesteischeme gi il punem la inceput? Atunci aceste sase cuvinte impor_tante arati aga:

#"ir* ##ir*',U:FE'Acum totul se schimbi. Totul se schimbi. Daci incepem prin a

fi fericifi, atunci ne simtim grozav. Aritim grozav. Facem sport.Intrim in legituri unii cu altii. Ce se intimpli? Reugim sd facem otreabd grozavd, pentru cd, ne simtim gtozav cAnd o facem. Ceobfinem ficAnd o treabd grozavd? Succese mari. Sentimenteputernice de reugitl ;i, in consecinfi, diplome, promovdri gi tele_foane de la mama ta care i1i spune cAt de mindrd este de tine.

Publicapia Harvard Busfness Review relateazi cd oameniifericifi sunt cu 3rYo mai productivi, au salarii cu37yo mai mari 9isunt de trei ori mai creativi decdt colegii lor.

Agadar, care este primul lucru pe care trebuie si-l faci inaintede a fi fericit?

Fii fericit.Fii fericit in primul find.Fericirea ili activeazi centrele invif drii. creierul tru va lumina

ca zgarie-norii din Manhattan la amurg, va scinteia ca diamantelesub luminile magazinelor de bijuterii si va striluci ca sterele pecerul intunecat de deasupra cdmpurilor de la fari.

Psihologul pozitMst William |ames a spus: ,,Cea mai mare des_coperire a oricirei generafii este cd omul igi poate schimba viafaprin schimbarea atitudinii".

Autorul cirf iThe Happiness Advantage*, Sharrn Achor, a afir-mat:,,Nu neapdrat realitatea este cea care ne modeleazi, ci lentilele

prin care creierul nostru vede lumea ne modeleazi realitatea".

Willi;im Shakespeare a spus: "Nu

existi nimic bun sau riu, gin-direa noastri il face astfel".

* carte apiruti gi in limba rominl cu titlul Avantajul fericirii, Editura BusineSS

Tech, 2013 (n.r.).

2

Principalul motiv pentru careeste atit de greu si fii fericit

$otrivit lui Shakespeare: ,,Nu existl nimic bun sau rdu, gdndireaJ- noastri il face astfel". Dar, dacd este doar gind.irea, simpla gan-dire, de ce nu ne putemgindi ci ne simlim bine oricAnd dorim? pareci ar trebui sd putem comuta, pur gi sirnplu, un intrerupltor mental.

Dar amindoi qtim cd nu e u;or. Uneori, creierele noastre se fixea_zi pe lucruri negative. Nu ne putem abfine! Mie mi se intampli tottimpul asta. si vrei si stii un secret? Tuturor ni se intdmpli asta.uneori, fiecare dintre noi se fixeazi pe chestii negative. Am vorbitpe scend cu cei rnai cunoscuti speakeri motivafionali, cu directorigenerali din topul For tune s00 gi cu lideri politici din intreaga lume.$tii ce fac to{i in culise? Tremurd. Transpird. Se gandesc ci ceva arputea merge prost"

cu tolii avem monologuri interioare negative. optimigti eterninu existS. sunt oameni care se simt optimigti, dar si ei au monolo-guri interioare negative. $i e in reguld. problema nu este cr avemginduri negative.

Problema apare atunci cind credem ci nu ar trebui si avem gAndurinegative.

Dar de ce se fixeazd creierele noastre pe lucruri negative?Odatd ce inlelegem acest lucru, invdfdm cit de mult putem con_trola si putem face efortul con;tient de a fi fericifi folosind tehniciverificate.

Acesta este unul dintre cele mai importante lucruri pe care !ile impirtdgesc.

De ce e atdt de greu si fii fericit?

Pentru ci, in mare parte, viafa a fost scurti, duri 9i foarte competi-

tivi in cei 200 000 de ani de cind specia noastri existi pe aceasti plane-

ti. Iar creierele noastre sunt pregitite pentru aceasti lume fragili' duri

gi foarte competitivi.

Cit de fragild, duri gi competitivA era?

SI facem un experiment raPid.

OpreEte-te, inchide ochii gi imagineazi-fi cind ai fost ultima

dati absolut singur intr-un loc indepirtat.S-a intimplat cind erai cu cortul pe munte 9i cdnd te-ai inde-

pirtat de foc qi ai stat pe malul colluros al unui lac limpede ca

oglinda? S-a intimplat la o cascadi inviluiti in ceafi, pe care ai

descoperit-o intr-o excursie cAnd colegii tii au dispirut 9i tot ce

auzeai era v2ntul care fognea printre frunzele din coronamentul

pidurii? S-a intimplat cAnd alergai, Ia risiritul soarelui, pe o plajide-a lungul coastei Ei, brusc, n-ai mai vizut pe nimeni kilometriintregi in nicio direcfie?

Imagineazi-te din nou in locul acela.

Acum, inchipuie-fi cd pe planeta noastri nu mai existiurmdtoarele:

r Toaleteo Chiuveteo Dugurio Api curentio Computerer Telefoane; Internetr Paturic Scaune

. Drumurir Bicicleteo Maginir Avioaneo Bdrcin Cirfir Hdrtier Creioaner Stilouri

. Medicamente

. Unelte

. Binci

. Biciniie Restaurante. Frigiderer Congelatoarec Fermer Sobe

a

a

a

a

Cuptoare cumicroundeCimigiPulovereLenjerie de corp

Acum stai singur pe planetd firi niciunul dintre aceste lucruri.scoate-ti telefonul din buzunar si arunci-I. Scoate-ti gi pantaloniisi clmasa, pentru cI nu existi. Scoate totul. Esti gol_pugcd firinimic in jur. Niciunur dintre lucrurile acelea nu existi. si niciunulnu va apirea inainte de sfArqitul viefii talel

Acum inchide ochii, imagineazi_te acolo gi amintegte-fi cd:

99 % din istoria noastri am trdit in aceasti lume.99% din istoria noastri am avut o speranl5 de viati de 30

de ani.

99% din istoria noastri ne-am bltut permanent capul pentrusupravietuire.

Viafa era scurti, duri gi extrem de competitivl, iar acum avemacelasi creier din punct de vedere fiziologic, pe care l_am avut petot parcursul istoriei.

Eram fericifi atunci? intrebarea mai potriviti este: aveam timpsi fim fericifi?

David Cain, autorul cdrfii Raptitude: Getting Better At BeingHuman, descrie exact aceasti situatie:

Dacd vreunul dintre strimo;ii nogtri ar fi fost vreodaticu adevirat fericit cu bunurile sale, cu statutul siu socialsau cu tot ceea ce realizase in viafd, s_ar fi aflat bruscintr-un anumit pericol. Nu exista niciun leagdn alcivilizafiei pe care si se bazeze daci ceva mergea prost.

r Birouri

r Meser Jacheter Pantaloni

Spitale

FarmaciiDoctori$osetePantofi

26 I Ematia ferici*i se.rFr,,r Fr r

Agadar, supravieluirea ne cerea sd ne creim propria

plasl de siguranfi. A avea suficient nu putea niciodati

si pard suficient, altfel am fi devenit mulfumili de noi

ingine, ceea ce ne-ar fi ficut vulnerabili in fafa pridito-rilor, concurenlilor gi ghinionului. Fericirea de lungidurati era prea riscanti.

Nevoia aceasta instinctivi pentru ceea ce nu avem ne

induce un sentiment permanent de nemullumire. Firiel, strimogii nogtri s-ar fi confruntat cu foametea, dupio vdnitoare nereugiti. Acest scenariu simplu gi nemilos

este programat si forleze supraviefuirea cu orice cost.

Funclioneazd extrem de bine in acest scop, dar ne lasipradd stresului qi nepldcerilor in cea mai mare parte a

timpului. Nefericirea este metoda naturii de a-i line pe

oameni in alertd. Este un sistem primitiv, dar a funclionat

mii de ani.

Anul ,,Am nevoie de..."

180 000 i.e.n. + Mincare gi siguranli -+

170 000 i.e.n. -+ Mincare gi siguranli -+

160 000 i.e.n. -) Mincare gi siguranli -+

150 000 i.e.n. -+ MAncare ;i siguranli ->

140 000 i.e.n. -) Mincare gi siguranli ->

i30 000 i.e.n. -) Mdncare gi siguranli -+

120 000 i.e.n. -+ Mincare gi siguranli -)110 000 i.e.n. -+ Mincare gi siguranfi -+

100 000 i.e.n. -+ Mincare gi siguranfi -+

90 000 i.e.n. -) Mincare 9i siguranld -)80 000 i.e.n. -+ MAncare gi siguranli ->

70 000 i.e.n. -+ MAncare gi siguranfi -+

60 000 i.e.n. -) Mincare gi siguranli -)

,,Daci nu...":_vor murl

VoimuriVoimuriVoimuriVoi muri

Voi muri

Voi muriVoi muri

Voi muriVoi muri

Voi muri

VoimuriVoimuri

50 000 i.e.n.

40 000 i.e.n.

30 000 i.e.n.

20 000 i.e.n.

10 000 i.e.n.

1

I 000

2000

Mdncare gi siguranliMAncare gi siguranfiMAncare gi siguranld

Mincare gi siguranliMdncare gi siguranfd

MAncare gi siguranliMAncare gi siguranfiFericire

-+

-)-)-)->-+

-+

-)

-)-+

-)-)-)-+

-)-)

Voi muriVoi muriVoi muriVoi muriVoi muriVoi muriVoi muriVoi muri

Dispunem de acelasi creier pe care l_am avut intotdeauna inaceasti perioadS din istoria noastri in care viafa a fost scurti,brutali si foarte competitivd. creierul nostru nu s-a schimbatbrusc cdnd am primit maginiriile tipografice, avioanele gi inter_netul. Cum a fost programat creierul nostru?

Ce a ficut aceasti teami? Ne_a asigurat supravietuirea. Amsupravietuit cu orice cost. Am fost paranoici. Am fost luptStori.Am fost nemilogi. Am fost brutali. Am fost ucigagi. Si, datoriti ei...am ajuns aici. Si, datoriti ei... am cucerit planeta. $i, datoritl ei...avem totul pe lume.

Agadar, apare intrebarea: teama aceea este inci programatl increierele noastre astizi?

28 | roadafericirii secren,t nr r

3

Singurul lucru pe care il auin comundoctorul tiu, profesorul tiu

si Tom Hankst

a, teama aceea este incd programati in creierele noastre.

Este pretutindeni, este in creierele noastre.

Tom Hanks, unul dintre cei mai de succes actori din lume, care

cigtigi milioane cu fiecare film gi care a oblinut doui Premii

Oscar, a spus:,,Unii oameni se duc noaptea la culcare spunindu-gi:<<Am avut o zi bunil>. Eu sunt unul dintre cei care se ingrijoreazi gi

se intreabd: <<Cum am greEit astizi?>>".

Andy Grove este longevivul director al Intel care a contribuitla transformarea companiei intr-un succes de miliarde de dolari.

A fost numit de The New York Tfmes ,,tipul care a generat

cregterea in Silicon Valley", a fost desemnat Omului Anului in1997 de revista Time qi a fost idolatrizat de Steve Jobs, conform

autobiografiei acestuia. $tifi celebra lui exprimare?,,Doar parano-

icii supravieluiesc."

Creierele noastre inci urmeazd zilnic acest model paranoid

care este o refeti pentru nefericire! Unii il numesc Sindromul

Studentului la Medicini. Acesta este o expresie inventati prima

dati de ferome I( ferome, in 1889, in binecunoscutul lui volum Trei

intr-obarcd:,,imi amintesc ci am mers,intr-o zi la Muzeul Britanicpentru a studia tratarea unei boli u$oare pe care o dezvoltasem -rinitl alergici imi inchipui ci era. Am luat cartea qi am citit totce-mi propusesem; iar apoi, intr-un moment de neatenfie, am dat

paginile aiurea si am inceput sd studiez, in liniste, bolile in general.Am uitat care a fost prima boali peste care am dat - o calamita-te infioritoare, devastatoare, din cAte imi amintesc - gi, inainte siapuc si vid jumitate din lista <<simptomelor prevestitoare>>, mi-aincollit in minte ideea ci sufeream de aceasta".

,,Pentru un timp, am rdmas irrgrozit de groazd; iar apoi, intr_ostare de letargie gi disperare, am inceput si dau din nou paginile.Am ajuns la febra tifoidl - am citit simptomele -, am descoperit ciam febri tifoidi, trebuie si o fi avut luni intregi flri si gtiu - m-amintrebat ce altceva mai am; s-a dovedit cd aga-numita boali DansulSfintului Vitus - am descoperit, aga cum mi agteptam, ci aveam siboala asta - a inceput si mi intereseze, prin urmare am inceputsi-l examinez amdnuntit, aga ci am luat-o alfabetic - am studiatmalaria gi am aflat cd eram pe cale si md imbolndvesc de ea qi cdstadiul acut avea si inceapi in aproximativ doui siptdmdni..."

Nu este vorba doar despre studenlii la Medicini. Ni s-a intAm_plat tuturor.

Scanim lumea in scopul depistirii de probleme pentru ci astane-a ajutat si supraviefuim. Iar conceptia noastrd actuali desprelume nu face altceva decAt si intireasci gi si dezvolte acesteemoIii negative.

La cabinetul medical, cdnd primesti rezultatele analizelor delaborator, doctorul ifi spune: ,,Nivelul zahirului din sAnge estebun, colesterolul este bun, dar fierul este scizut". Ce faci? Ieimisuri pentru cresterea nivelului de fier. Mindnci fripturi! Dar nutrebuie si faci nimic pentru cresterea nivelului de zahir din sangesau al colesterolului. Daci nivelul colesterolului ar trebui sr fiesub 200mg/dl 9i eqti la 195, foarte bine! Dacd eqti la 205, e o pro-blemi. Doctorii sunt plitifi cdnd suntem bolnavi. Nu ar trebui si-iplitim cind suntem sinitogi?

Directorii de magazine aplicd,,managementul prin exceptie",uitAndu-se la rapoartele de dimineaf5, gisind cifrele sub medie giincercdnd si le creasci. Daci raportul acela spune ci cifrere de trafic

sunt bune, valoarea cogului este buni, dar timpul la casi este sub

medie, ce vrea qeful? Case de marcat mai rapide. Mai mulli casieri!

Nu se face nimic pentru imbunitifirea statisticilor care respecti

media.

in clasi, profesorul prezinti rezultatele la teste gi oferi ajutor

suplimentar celor sub medie. Trebuie si treaci! Daci nu, anul se

repeti, sistemul se destabilizeazi, prietenii avanseazi. Ce se

intimpli cu copiii sub medie? Aiutor suplimentar la prdnz.

Meditafii. Teste corective. De ce nu li se oferi provociri elevilor

care oblin 100 de puncte?

La fel se intAmpli Ei la locul de munc5. Primim evaluirile anu-

ale care arati cum ne-am descurcat. Ce se intimpli daci egti sub

nivelul de agteptare? Planuri de cregtere a eficienfei! $edinfe supli-

mentare cu gefull Expediere la cursuri de pregitire! Ce se intimplidaci ai o evaluare buni? Cregtere de2%. O bitaie pe umir.

in loc si identificim rezultatele bune qi si le imbunitifim, cre-

ierele noastre fac asta:

1. Cauti problema.

2. Gisesc problema.

3. Rezolvi problema.

Asta au fost antrenate creierele noastre si faci timp de

200 0OO de ani. Dar, pentru ci scandm lumeain ciutare de proble-

me, nu vom vedea nimic altceva. Iati cum a definit Kelly Oxford,

autoare de mare succes in clasamentul NewYorkTimes, Sindromul

Studentului la Medicini pe Twitter: ,,WebMD* este ca qi cum !i-aialege propria carte de aventuri in care deznodimintul este intot-

deauna cancerul".

Agadar, ce putem face?

* Site medical de tip generalist (n.t.).