-
5/28/2018 Nutritie Curs 7
1/3
Sisteme de apreciere a valorii nutritive energetice a
nutreturilor
Sistemele de apreciere a valorii nutritive energetice a
nutreturilor au la baza
substantele organice digestibile ( SOD ) , energia digestibila (
ED ) , energia metabolizabila
( EM ) si energia neta ( EN) . Din energia neta au derivat asa
zisele unitati conventionaleprecum unitatea furajera pentru
lactatie si unitatea furajera pentru carne .
otal substante digestibile (SD ) a fost prima modalitate de
e!primare a valorii
nutritive energetice a nutreturilor initiata in a doua jumatate
a sec "# in germania de $olff si
%e&mann . Dupa cativa ani de zile a fost preluata in statele
unite si modificata de 'tater si
'rsmb cu suficient succes incat mai este utilizata si astazi si
nu numai in statele unite ,
evident alaturi de unitati de masura mai recente . SD se
calculeaza pornind de la cele *
substante organice digestibile si anume + proteina bruta
digestibila ( -D ) , grasimea bruta
digestibila ( -D ) , /eluloza bruta digestibila ( /-D ) si
substantele e!tractive neazotate
digestibile ( SEND ) . 'cestea se insumeaza dupa ce grasimea
bruta se multiplica cu 0,01
( -D 2 0,01 ! -D 2 /-D 2 SEND ) considerandu3se ca este
superioara din punct de
vedere energetic de 0,01 ori fatza de celelalte 4 substante
brute digestibile . SD s3a impusprin faptul ca este o unitate
foarte accesibila crescatorilor de animale . 're insa cateva
dezavantaje fapt care a impus inlocuirea sau aparitia in paralel
a altor unitati de masura . 5ata
cateva din dezavantaje + supraestimeaza valoarea energetica a
nutretirlor de volum fatza de
cele concentrate , ia in consideratie numai pierderile de
energie de la nivelul tubului digestiv
netinand seama de pierderi ulterioare survenite prin urina ,
prin gazele de fermentatie sau prin
caldura . 6n alt dezavantaj se e!prima in procente ( 7 ) sau in
unitati de greutate ( 8g , g , lb
sau pound ) . "lb9 : .*1 8g , in timp ce actualele unitati de
masura se e!prima in ;cal ( ;j )
,trecerea fiind dificila . Sunt cateva nutreturi foarte bogate
in grasime care pot avea peste "::
7 SD daca se e!prima in procente ceea ce este un nonsens sa se
digera mai mult decat se
ingera .
-
5/28/2018 Nutritie Curs 7
2/3
6nitatea nutritiva ovaz ( 6N ovaz ) a fost stabilita in "#00 in
fosta 6niune sovietica
( 6@SS ) . rebuie specificat faptul ca si aceasta unitate are la
baza princiiple enuntate de
;ellner , singura deosebire este aceea ca nutretul etalon este
ovazul , o cereala mai raspandita
in estul europei decat orzul , cereala dominanta in vestul
europei . /a si la Ec&ivalentul
'midon efectul ovazului si al celorlalte nutreturi a fost
masurat tot in productia de grasime .
S3a considerat ca in "8 de ovaz are ca efect producerea a "1: g
de grasime si tot ca laec&ivalentul amidon a masurat efectul in
productia de grasime a celorlalte nutreturi . S3a
intocmit o scara care a demonstrat in final care este valoarea
energitica in 6nitati nutrtive
ovaz . Scara + 0:: A "1: , ">: A "1: , "0: A "1: , ":: A "1:
. " 6N ovaz 9 "*"* 8cal ENMo
, " 6N ovaz 9 "#?: 8cal EN@u . Dupa lansarea sa in fosta uniune
sovitica a fost preluata
si in romania si utilizata in original pana in "#?4 . Dupa "#?4
a fost folosita in continuare ,
insa i s3a sc&imbat modul de calcul .
Sistemul energiei metabolizabile a fost lansat in marea britanie
in "#>1 . 're la baza
un principiu sugerat de -la!ter de "#=0 . 'cest principiu suna
cam asa + un nutret folosit in
&rana rumegatoarelor este utilizat cu eficiente diferite
pentru functii vitale , pentru productia
de lapte , pentru productia de carne s.a.m.d . ana la blaster un
nutret avea o singura valoare
energetica , dar dupa el acest nutret are doar valoare
energetica . ( una pt lapte , alta pt carne
s.a.m.d ) . /&eia acestui principiu consta in randamentul ;
9 ENA EM . E!ista un randament
; global dar e!ista si randamente ; partiale ( ;m B pentru
intretinere , ;l B lactatie , ;fB
ingrasare , ;g3 gestatie ) .
;m ( randamentul 8appa pentru intretinere ) . entru a stabili ;
m la inceputul
s3au infuzat in corpul animalelor principalele elemente
nutritive si s3a constatat ca
randamentul ;m pentru glucoza si grasimi este de ":: 7 , iar
pentru proteina ?0 7 . 6lterior
randamentul ;m a fost masurat pe nutreturi administrate
animalelor . /oncluzia a fost ca in
aceasta a doua situatie ;m are valori mai mici decat in prima
situatie , fapt e!plicabil prin
costul aditional de energie , pentru consumarea si digestia
&ranei . rimul caz B infuzarea in
corpul animalelor , al doilea caz B s3au administrat nutreturi
animalelor . Calorile care au fostobtinute pentru ;m in situatii
practice sunt de circa =13 >: 7 pentru nutreturile folosite
la
rumegatoare si de >: B ?: 7 pentru nutreturile folosite la
monogastrice . Marimea ;m de
ordinile amintite este influentata in primul rand de care
reprezinta concentratia in energia
metabolizabila a &ranei ( 9 EM A E-). /u cat este mai mare
cu atat ; m este mai mare
.'6F''' E @O . S3a studiat si randamentul ;m al rezervelor
corporale . in
conditii de subalimentatie animalele mobilizeaza o parte din
rezervele corporale pentru
mentinerea vierii . S3a constatat ca randamentul ;m al
rezervelor corporale este mai mare
decat randamentul ;m al nutreturilor .
;l ( randamentul 8appa pentru lactatie ) . @andamentul teoretic
;l este de >0
3>= 7 . @andamentul practic oscileaza intre 1: 3>0 7 cu o
medie de =03=* 7 ( ! 9 =03=* 7 ) .
Elementul &otarator in marimea randamentul ;l este tot , 9
EM A E- . /u cat este maimare cu atat ;l este mai mare . 5n prima
parte a lactatiei animalele ( femelele ) mobilizeaza
fiziologic o parte din rezerverele corporale pentru sustinerea
productiei de lapte . ornind de
la aceasta idee s3a determinat si randamentul ;l al rezervelor
corporale mobilizate in prima
parte a lactatiei si s3a constatat ca este net superior
randamentului 8l al nutreturilor ( ?: B ?0
7 fatza de =03=* 7 )
;f ( randamentul 8appa pentru ingrasare ) fatza de precedentele
se remarca
prin valori mai scazute si printr3o variabilitate mai mare ( ia
valori cuprinse intre 4: 3=: 7 ) .
5n afara de marimea randamentului ;f mai este influentata de
specie ( mai mare la
monogastrice decat la rumegatoare ) si de varsta ( mai mare la
tineret decat la adulte ) . S3a
studiat separat randamentul ;f pentru depunerea de rezerve
corporale de catre femele in a
doua parte a lactatiei si s3a constatat ca marimea acestui
randament este superioara decat incazul animalelor care au ca
destinatie unica ingrasarea . E!plicatia consta in ineficienta
-
5/28/2018 Nutritie Curs 7
3/3
energitica a principalilor acizi grasi volatili ( '. 'cetic , '
. propionic , ' . -utiric ) . %a
femele in a doua parte a lactatiei ( cand depun rezerve
corporale ) , in prima parte mobilizeaza
, acidul acetic cel cu eficacitate energetica mai scazuta este
utilizat prioritat pentru sinteza
laptelui in timp ce acidul propionic si butiric cu eficacitate
mai mare sunt utilizati in aceasta
situatie pentru depunerea rezervelor corporale .
;g ( randamentul ;appa pentru gestatie ) . Daca se ia in
consideratierandamentul ;appa e!clusiv pentru dezvoltarea fetusilor
atunci acesta este de numai ":3"1
7 , insa gestatia presupune si acumularea de energie in corpul
matern , insa in aceasta situatie
randamentul 8appa se poate dubla .
6nitatea furajera pentru lactatie ( 6 . Sunt actualele
unitati de masura a valorii nutritive energetice a nutreturilor
folosite in &rana rumegatoarelor
adoptate de toate tarile latine ale europei , printre care si
romania , dar si de elevetia , olanda ,
polonia . /onform sistemului francez un nutret ( acelasi nutret)
folosit in &rana
rumegatoarelor are doua valori nutritive energetice ( 6fl
respectiv 6fv ) . 6fl se utilizeaza
pentru nutreturile folosite in &rana , rumegatoarelor in
lactatie , a celor gestante , areproducatorilor masculi , a
tineretului femel de reproductie si a tineretului la ingrasat
cu
performante productive mici . 6fv se foloseste numai pentru
nutreturile folosite in &rana
rumegatoarelor la ingrasat cu sporuri in greutate medii sau mari
. /&eia determinarii 6fl si
6fv o reprezinta EN ( energia neta ) . EN 9 Eb ! dE ! EM A ED !
8 . (Eb B energia bruta , dE3
digestibilitatea energiei , 8 B randamentul 8appa )
E-3 se determina conform unor relatii diferentiate in functie de
natura
nutreturilor . E!ista 4 tipuri de ecuatii valabile ( /2 @ ,
