Scoala Postliceala Sanitara Arad

NUTRITIE – REFERAT

REGIMUL ALIMENTAR IN CIROZA HEPATICA

Elev: Birta Richard Sebastian

Ciroza hepatica - DefinitieHistologic ciroza hepatica se caracterizeaza ca o boala hepatica difuza ce

asociaza fenomene de fibroza si de degenerare. Clinic ciroza hepatica evolueaza cu sindromul hipertensiunii portale (cu sau fara ascita), hemoragie si encefalopatie hepatica.

Desi ciroza este ireversibila, cu ajutorul unui tratament adecvat, simptomele pot fi controlate.

O parte importanta a tratamentului consta in renuntarea completa la alcool. Pacientii sunt sfatuiti de asemenea sa se vaccineze impotriva hepatitei A si B, sa evite analgezicele si alte medicamente care pot afecta ficatul.Regimul alimentar este la fel de important in controlarea cirozei. De obicei, pacientii sunt avertizati in legatura cu infectiile grave ce pot aparea ca urmare a consumului de moluste si crustacee crude, ce pot transmite bacteria Vibrio vulnificus. De asemenea, ei trebuie sa limiteze cantitatea de sare ingerata, pentru a evita retentia de lichid.

O dieta saraca in grasimi si bogata in fructe si legume proaspete este de obicei recomandata pentru pacientii cu ciroza. Acizii grasi Omega-3, care se gasesc in pestele gras (somon) si in unele uleiuri vegetale sunt recomandati datorita proprietatilor benefice pentru ficat.

Alimentatia bolnavilor de ciroza trebuie sa fie bogata in carbohidrati (paine, cereale, leguminoase uscate, paste fainoase, orez), care furnizeaza energia necesara organismului.Aportul de proteine trebuie sa fie normal sau crescut (cu exceptia unei come hepatice), pentru a repara si mentine tesuturile corpului, inclusiv tesutul hepatic. Bolnavii de ciroza au uneori tendinta de a tolera mai bine proteinele din lactate si plante decat cele din carne.

Carentele de vitamine si minerale (zinc, calciu, magneziu) se pot manifesta la pacientii cu ciroza, necesitand administrarea de suplimente. Este important ca suplimentele de vitamine si minerale sa nu fie luate decat la indicatia medicului, deoarece supradozele sunt toxice.

Bolnavii de ciroza au uneori dificultati in digerarea si absorbtia grasimilor din alimentatie. Rezultatul este steatoreea (prezenta grasimilor nedigerate in scaun), care necesita modificarea dietei. In acest caz, se recomanda reducerea grasimilor la 25% din totalul caloriilor (cca 40 – 70 grame zilnic).

In mod normal, cantitatea de sare ingerata trebuie limitata la bolnavii de ciroza. Sarea determina retentia de lichide in organism, ducand la ascita, des intalnita in cazurile de ciroza. Numeroase alimente contin mult sodiu, adaugat in timpul procesului de fabricare. Carnea, branza si alimentele gata preparate din comert, supele si legumele conservate, snacks-urile si biscuitii contin mai mult de

1000 miligrame intr-o singura portie. Tinand cont ca un bolnav de ciroza trebuie sa limiteze sarea la 2500 miligrame pe zi, aceste produse lasa putin loc pentru alte alimente mai nutritive.

Reguli generale » evitarea alcoolului » limitarea cantitatii de sare ingerata » evitarea meselor abundente » preferintele alimentare ale pacientului trebuie sa fie luate in considerare » alimente permise: zahar, miere, cereale, leguminoase, lapte si produse lactate, oua, fructe si legume » alimente interzise: alimente grase sau prajite, grasimi, uleiuri, nuci si seminte

Obiectivele dietei: » corectarea echilibrului de lichide si electroliti » promovarea regenerarii celulelor hepatice » corectarea deficientelor nutritionale

Regim de viata- evitarea eforturilor intense. Activitatea profesionala poate fi continuata daca se

evita suprasolicitarile epuizante.- în stadiul de decompensare se impune regim preponderent la pat (14-16 ore/zi).- excluderea alcoolului, a medicamentelor cu actiune hepatotoxica, precum si a

procedurilor electrice si termice în regiunea ficatului.- tratamentul balneo-sanatorial nu este indicat. DietaAlimentare rationala si echilibrata în limitele dietei N5 (Pevzner).- proteine 1-1,5 g/kg masa corporala (dintre care 50% de origine vegetala).- grasimi l g/kg corp (1/3 de origine vegetala).- glucide - 4-5 g/kg masa corporala.-se limiteaza sarea de bucatarie la 4-6 g/zi , iar în caz de ascita - 2g/zi.- în caz de encefalopatie hepatica cantitatea de proteine se reduce pâna la 0,5-1

g/kg corp.- în hiponatriemie (Na <130 mmol) - cantitatea de lichide consumata în 24 ore

va fi <11.

Educatia pacientului

- instruirea pacientului despre esenta patologiei si posibilele variante de evolutie a ei;

- anularea factorilor de risc, respectarea unui regim optim de activitate si de alimentare adecvata, sugestionarea ideii ca evolutia patologiei (suferintei) în buna masura depinde de atitudinea pacientului fata de boala si de colaborarea lui cu personalul medical.

Alimente permise

Băuturi: lapte dulce, lapte cu cafea de orz sau cu ceai, lapte cu carbonat de calciu (o linguriţă la un pahar), iaurt, decoct de tărâţe, sucuri de fructe sau de zarzavaturi (suc de sfeclă), chisel din lapte sau din sosuri de fructe.

Supe şi ciorbe: (de preferinţă câte o jumătate de porţie de supe de zarzavaturi îngroşate cu făinoase ca: griş, orez, fulgi de ovăz, tăiţei, găluşte de griş; supe cu perişoare de brânză de vaci sau de carne (acestea se vor fierbe aparte).

Pâine: pâine albă prăjită, sau pâine albă veche de o zi.Carne: Carne slabă de vacă sau viţel, găină sau de pui, preparată rasol.

Perişoare sau chifteluţe fierte la aburi sau în sosuri dietetice. Grătar preparat cu carne mai întâi fiartă şi friptă la cuptor fără coajă. Mâncăruri de carne dietetice: musaca, chiftele marinate, ardei umpluţi.

Peşte: peşte alb slab, rasol sau perişoare de peşte fierte la aburi.Ouă: zdrenţe de albuş în supă, omletă dietetică numai din albuş cu zahăr,

cremă de albuş cu lapte, bezele. Gălbenuşul permis numai o dată sau de două ori pe săptămână în preparate.

Brânzeturi: brânză de vaci, telemea desărată (indicată numai la bolnavii fără edeme sau ascită), urdă, caş slab nesărat şi nefermentat.

Făinoase: orez, griş, macaroane, tăiţei, fidea, foarte bine fierte şi limpezite în apă fierbinte, preparate mai ales sub formă de budinci sau albuş bătut. Mămăligă moale, bine fiartă.

Zarzavat şi legume: pireuri, sosuri, budinci de zarzavaturi, preparate cu albuş bătut spumă. Cartofii de preferinţă fierţi în coajă. Mâncăruri din dovlecei, morcovi, fasole verde, preparate cu sosuri dietetice. Toate legumele vor fi bine fierte,în cantităţi moderate, de preferinţă ca garnitură lângă rasol sau friptură.

Salate: sfeclă coaptă la cuptor şi mărunţită, salată verde bine mărunţită, morcovi raşi mărunt pe răzătoare, roşii bine coapte, fără coji şi sâmburi.

Fructe: crude foarte bine coapte, rase pe răzătoare în cantitate moderată, fără coji şi sâmburi. De preferinţă sucuri de fructe preparate cu gelatină, compoturi scăzute sau date prin sită, preparate din fructe fără coajă. Fructe coapte la cuptor fără coji şi sâmburi.

Grăsimi: grăsimi proaspete ca unt şi untdelemn, care constituie grăsimea cea mai indicată pentru cirotici. Untul se adaugă la mâncarea pregătită fără grăsime, iar untdelemnul se va fierbe în sosul mâncării sau se va adăuga crud la salate.

Se va respecta cantitatea de grăsime prescrisă de medic (în medie 50 g/zi) socotindu-se şi grăsimile pe care le conţine laptele şi brânza, având în vedere că: 500 g lapte conţin 20 g grăsimi; 100 g telemea de primăvară conţine 20 g grăsimi; 100 g telemea de toamnă conţine 30 g grăsimi.

Sosuri: preparate dietetic, fără grăsime prăjită, cu zeamă de zarzavat, cu lapte, cu verdeţuri, cu suc de roşii.

Dulciuri: miere de albine, peltea, făinoase cu lapte, cremă de lapte şi albuş, biscuiţi din albuş, budinci din făinoase îndulcite, sufleuri de fructe cu gelatină, chiseluri, gelatine dulci din brânză de vaci sau iaurt din sucuri sau pireuri de fructe, spumă de albuş, bezele, aluat uscat preparat cu brânză de vaci, cu jeleuri sau fructe.

Sare: în cantitate moderată.Diverse: pentru a acri supele, sosurile, salatele, se va folosi sucul de lămâie

sau sarea, de lămâie diluată; de asemenea borşul, iaurtul şi chiar oţetul de fructe, în cantitate mică. Se vor folosi toate condimentele aromate, verdeţuri ca: pătrunjel, mărar, tarhon, leuştean, dafin şi cimbru. Pentru deserturi sunt indicate vanilia şi coaja de lămâie sau de portocale.

Conserve: se pot folosi conservele de legume din comerţ, care nu conţin grăsimi, ca dovlecei, fasole verde, ardei graşi - aruncând apa în care sunt conservate şi fierbându-le din nou, pentru a înlătura sarea. De asemenea, se poate folosi sucul de roşii crude, cât şi bulionul de foarte bună calitate şi mai puţin sărat. 

Pentru cei cu ascită sau edeme, supele sau ciorbele vor fi preparate fără sare şi vor fi socotite în cantitatea de lichide permisă de medic.

În cirozele cu ascită se exclud total sarea de bucătărie şi sarea de lămâie.Alimente interziseBăuturi: orice fel de băutură cu alcool (ţuică, drojdie, lichior, vermut, vin,

etc.) precum şi băuturile gazoase sau băuturile prea reci.Pâine: pâine albă sau neagră necoaptă sau caldă.Peşte gras: sărat, afumat, conservat, prăjit.Ouă: gălbenuş. în exces, omletă de ouă prăjite, ochiurile prăjite, maionezele.Brânzeturi: brânzeturile sărate, grase, fermentate ca: brânza de putină,

brânza de Dorna, brânza de burduf, caşcavalul etc.Făinoase insuficient fierte şi nelimpezite, preparate cu grăsime prăjită .Zarzavaturi şi legume: zarzavaturi cu partea lemnoasă (celuloza) grosolană,

ca ridichile, guliile, castraveţii, varza şi conopida, mai ales crude, nemărunţite sau nerase pe răzătoare. Toate legumele uscate ca fasolea, lintea, bobul, murăturile, varza acră de putină. Orice legumă prăjită sau preparată cu sosuri cu rântaş.

Fructe: verzi, necoapte, crude, tari, în cantitate mare, necurăţate de coji şi sâmburi. Nuci, alune.

Grăsimi: slănină, margarină, orice grăsime prăjită, gălbenuş în exces.Sosuri: toate sosurile preparate cu grăsime încinsă sau cu grăsime peste

cantitatea permisă ori cu ceapă prăjită, muştar, piper, vin sau boia iute.Dulciuri: prăjiturile cu cremă de unt, plăcintele cu grăsime, baclavalele,

aluaturile proaspete, dospite, prăjiturile cu ciocolată, cacao, clătitele, gogoşile, prăjiturile cu multe nuci.

Diverse: sare în cantitate peste 5 g pe zi, boia, ardei iute, piper, muştar, oţet, ceapă crudă sau prăjită etc.

Exemplu de ratie alimentara zilnica pentru o persoana de 70 kg, varsta 55 ani, sex masc., activitate moderata:

Necesar total / 24 ore: proteine 100g, lipide 70g, glucide 300g.

sau:

Aliment/cantitate Proteine Lipide Glucide

muschi de vita 200g 30g 32g 1,2gorez 200g 14g 1g 150gpaine neagra 200g 17g 1,6g 101gbranza de vaci 200g 35g 22g 5gsalata verde 250g 3g 0,8g 7,5g

ulei masline 15g(1linguri) 15g

piersici 200g 1,5g 0,6g 20g

banana 1,5g 0.3g 22g

total 102g 73,3g 308,7g

Aliment/cantitate Proteine Lipide Glucide

carne pui(fara piele)200g 50g 6g 2g

spaghete 100g 14g 2,6g 75g

ou 60g 7g 6g 0,6g

paine alba veche 300g 24g 10g 150g

ulei masline 30g(2linguri) 30g

salata verde 250g 3g 0,8g 7,5g

lapte 1,5% - 300ml 11g 4,5g 16

portocale 200g 2g 0,2g 24g

banane 200g 2g 0.6g 25g

total 113g 60,7g 300,1g