Învăţământ primar Autocunoaştere şi dezvoltare …€¦ · Web viewDistribuiţi fiecărui copil o fişă cu „Poster cu oameni”. Explicaţi-le că vor desena imagini pentru

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

Investeşte în oameni!

Activitati de sustenabilitate applicate in urma implementarii proiectului DIFERITI SI, TOTUSI, COLEGI

Nr.crt. NIVEL ACTIVITATEA GRUP ŢINTĂ

PERIOADA OBSERVAŢII

1. PRIMAR 1.PAŞAPORTUL MEU

2. 2.PUR ŞI SIMPLU DIFERIT

3. 3.PLICUL CU

FAPTE BUNE

4. 4. VÂNĂTOAREA DE OAMENI

5. 5.POSTER CU

OAMENI

6. GIMNAZIAL 1.OGLINDA MEA

7. 2.CARTEA DE VIZITĂ

8. STIMA MEA DE

SINE

9. CINE SUNT EU?

10. GHICI CE ESTE!

AXA PRIORITARĂ 2 „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”DOMENIUL MAJOR DE INTERVENŢIE 2.2. „Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii” Titlul proiectului: „Corelarea Invatarii pentru Viata cu Integrarea Socio-educativa – CIVIS”

Numărul de identificare al contractului: POSDRU/162/2.2/S/140293

1

Învăţământ primar – Autocunoaştere şi dezvoltare personală

PAŞAPORTUL MEU

Clasa: clasa a II-a

Tema: Unicitatea persoanei

Durata: 50 min.

Obiectiv general: recunoaşterea unicităţii fiecărei persoane

Obiective specifice: - conştientizarea aspectelor legate de propria persoană;

- identificarea caracteristicilor personale- unicitatea persoanei;

- identificarea intereselor personale.

- identificarea unor situaţii pozitive, de succes personal;

- comunicarea informaţiilor despre sine.

Desfăşurare - metode / strategie:

Această activitate se va desfăşura individual, apoi prezentarea va avea loc în

grupul mare. Învăţătorul le va explica elevilor că se vor gândi acum la lucruri despre ei

înşişi. Cu câteva zile înainte, învăţătorul le va cere elevilor să aducă o poză (dacă acest

lucru nu este posibil, elevii se vor desena pe ei înşişi în căsuţa pentru poză).

După distribuirea fişei de lucru „Paşaport", li se va explica elevilor ce este un

paşaport, iar apoi li se vor cere să completeze spaţiile libere cu informaţii despre ei.

La sfârşit, învăţătorul obţine un feedback (de ex.: „A fost greu să vă completaţi

unele dintre rânduri?"). Dacă se oferă voluntari, aceştia vor citi ceea ce au completat în

fişa de lucru.

2


*Notă pentru profesori: aceste exerciţii cer ca elevii să scrie lucruri despre ei

înşişi. Este foarte important să se stabilească anumite reguli. Acestea se pot referi la

aspecte precum: elevii să fie pozitivi şi suportivi în comentariile lor, să se respecte

reciproc. Este important ca fiecare copil să fie sensibil la sentimentele celorlalţi, altfel

se pot parcurge experienţe negative.

Resurse: Fişa nr. 1, anexată, creion/pix, o poză;

Evaluare; Se notează şi se recompensează elevii care au participat activ la oră, şi cei

care au completat cât mai detaliat fişa de lucru.

Fişa nr.1

PAŞAPORTUL MEU

Nume:.......................................................................................................................................Data naşterii: .............................................................................................................................Adresa:................................................................................................................................................................................................................................................................................................ Greutate: ..................................................................................................................................

Înălţime: ...................................................................................................................................

Culoarea părului: .....................................................................................................................Culoarea ochilor:.......................................................................................................................Trăsături definitorii: ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Religie: ........................................................................................................................................

Hobby:......................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

3


Mie îmi place: ..............................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Mie nu îmi place: ..................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Locul meu favorit este: ................................................................................................................

Amintirea mea cea mai frumoasă este ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Principala mea calitate este: ............................................................................................................................................................................................................................................................................................................

PUR ŞI SIMPLU DIFERIT

Clasa: clasa a IV- a

Obiectiv: să înţeleagă că, numai pentru simplul fapt că oamenii sunt diferiţi, nu înseamnă că sunt mai buni sau mai răi.

Materiale: creioane, după caz.

Procedura:

1. Prezentaţi activitatea cerînd elevilor să îşi scoată căte un creion cu care scriu de obicei şi să-l aducă în faţa clasei. Spuneţi-le că veţi vorbi despre diferenţe şi că îşi vor utiliza creioanele pentru un experiment.

2. Rugaţi elevii să îşi examineze cu atenţie creioanele, să caute acele caracteristici care i-ar ajuta să îşi recunoască mai târziu creioanele. Cereţi-le apoi să pună toate creianele într-o grămadă.

3. Amestecaţi creioanele. Apoi, unul câte unul, elevii îşi vor căuta creionul.

4


Discuţii:

Întrebări referitoare la conţinut:

1. Câţi dintre voi aţi putut să vă recunoaşteţi creionul cu uşurinţă? Cum aţi reuşit?2. Ce caracteristici speciale a deosebit creionul tău de creioanele celorlalţi?3. Dacă am fi pus împreună oameni, şi nu creioane, ar însemna că unii ar fi mai buni

decât ceilalţi? Dar mai răi?4. Pentru că tu sau creionul tău sunteţi diferiţi, asta înseamnă că sunteţi mai buni? Sau

mai răi?5. Ce probleme ar apărea dacă toţi oamenii sau toate lucrurile ar fi identice?

Întrebări de personalizare:

1. Prin ce te deosebeşti de ceilalţi?2. Ce părere ai de aceste diferenţe? Eşti bucuros că eşti diferit? Te simţi bine că eşti

diferit?

Pentru coordonator:

Puneţi accent pe ideea că diferenţele sunt un lucru bun şi pe faptul că nu avem nevoie să ne comparăm cu ceilalţi şi să presupunem că sunt mai buni sau mai răi decât noi din cauza diferenţelor care există.

PLICUL CU FAPTE BUNE

Obiective:

n valorizarea faptelor prosociale

n creşterea stimei de sine, evidenţierea calităţilor şi abilităţilor personale

Nivel de vârstă: clasele I-VI

Metodă: în grupul mare, apoi individual

Materiale: coli de hârtie, creioane colorate, carioca, plicuri

Durată: 50 minute

5


Descriere: Pentru început, copiii sunt îndemnaţi să se gândească la un lucru bun pe

care 1-au făcut, o faptă bună realizată în ultima vreme. După un scurt timp de gândire,

fiecare pe rând va prezenta clasei care este fapta lor bună. Chiar dacă unii copii vor găsi mai

multe lucruri pe care ar dori să le povestească, trebuie să aleagă doar unul, care li se pare lor

mai important.

Ţinând cont de faptul că la această vârstă (clasele primare şi începutul gimnaziului) se

lucrează mult cu reprezentări concrete, faza următoare a exerciţiului se realizează prin

desen. Mai exact, fiecare copil va primi câte o bucată de hârtie (de preferat sferturi de coli

A4), care va reprezenta prin desen fapta bună pe care a povestit-o mai devreme. Este bine să

se folosească cât mai multe culori, desenul să fie vesel, chiar dacă nu tuturor le va reuşi

foarte bine o reprezentare fidelă.

După terminarea acestei etape fiecare copil va primi un plic în care să îşi pună desenul,

plic pe care este bine să îl personalizeze (scriind numele, desenând ceva reprezentativ, un

simbol, un model etc). Acesta va fi „Plicul cu fapte bune".

Pentru fiecare faptă bună pe care copiii o vor face de acum înainte, le sugerăm să pună

câte un desen în plic, care să reprezinte respectiva faptă.

Spunem apoi copiilor să aibă mare grijă de plicul lor, acesta fiind de acum un lucru

foarte important, o „oglindă" a lucrurilor bune făcute de ei, pe care vor mai avea ocazia să o

prezinte clasei peste un anumit interval de timp (de exemplu o lună) - când se va vedea câte

fapte bune a mai făcut flecare.

Sugestii pentru profesori:

Îndemnaţi copiii să găsească fiecare câte un lucru bun pe care I-a făcut pe care să îl

povestească celorlalţi, chiar dacă este vorba despre lucruri mărunte, care pentru unii ar

putea părea neimportante. Accentuaţi faptul că nu trebuie să fie vorba despre lucruri sau

fapte deosebite - astfel încât fiecare elev să aibă ceva de împărtăşit. Spuneţi-le copiilor că

vor putea să vă arate desenele la sfârşitul orei vor fi mai motivaţi să lucreze.

Amintiţi-le periodic acestora, la diferite intervale de timp, să-şi completeze „plicul cu

fapte bune.. Dacă observaţi chiar dvs. comportamente lăudabile la vreun copil, puteţi sugera

respectivului să „pună" şi această faptă în plic.

La sfârşit de semestru sau cu o altă ocazie mai specială (de exemplu înainte de o

sărbătoare), la un interval de timp suficient de lung pentru ca elevii să fi avut timp să-şi

înmulţească desenele, cereţi-le acestora să aducă plicul la şcoală pentru a-l prezenta din nou

clasei. Lăudaţi-i pe toţi cei care au completat plicul!

6


VÂNĂTOAREA DE OAMENI

Obiectiv: Să înţeleagă că fiecare dintre noi are ceva unic

Materiale:

Planşa Vânătoarea de oameni, creioane

Procedura :

1. Familiarizaţi copii cu activitatea, spunându-le că urmează să pornească într-o expediţie de vânătoare de oameni, pentru a afla câte ceva despre colegii lor. Explicaţi-le că o parte din activitate constă în faptul că ei observă şi ascultă, dar nu vorbesc .

2. Aşezaţi în faţa lor planşa cu ,, Vânătoarea de oameni, citiţi primele 4 afirmaţii pe orizontală. Fără să vorbească, copii se vor ridica din bănci şi se vor plimba încet prin clasă, observându-şi colegii şi descoperindu-i pe aceia care au caracteristicile descrise de cele 4 afirmaţii din primul rând al planşei.

3. După puţin timp, chemaţi elevii la locurile lor. Discutaţi în grup ce au găsit în legătură cu primele afirmaţii şi treceţi unul sau două nume în fiecare cadran.

4. Citiţi cele 4 descrieri din linia a doua, de data acesta cerându-le elevilor să ridice mâna dacă descrierea li se potriveşte. Treceţi numele pe planşă.

5. Citiţi afirmaţiile de pe ultimul rând. Completarea numelor pentru descrierile de pe acest rând se va realiza numai după ce elevii împărtăşesc informaţii despre ei înşişi. Treceţi pe planşă numele.

Discuţii:


1. Ce aţi învăţat despre ceilalţi în clasă? Daţi exemple.

2. Ar putea numele fiecăruia să fie trecut în fiecare cadran de pe planşă? De ce ? De ce nu ?

3. Ce ne spune acesta activitate despre colegii de clasă?

7


4. Credeţi că este un lucru bun faptul că oamenii sunt diferiţi? De ce? De ce nu ?


1. Prin ce te asemeni sau te deosebeşti tu de altcineva din acesta clasă. Dă exemple.

2. Ce părere ai despre faptul că te asemeni sau eşti diferit de ceilalţi?

Pentru coordonator:

Ceea ce trebuie accentuat în timpul discuţiei este faptul că fiecare este unic şi că, deşi sunt multe lucruri pe care le avem în comun cu alţi oameni, există şi lucruri prin care ne deosebim de aceştia. Ajutaţi copii să înţeleagă că a fi diferit nu ne face mai buni sau mai răi , ci doar unici.

Fişa nr.2

DESCOPERIREA DE OAMENI

ARE OCHI CĂPRUI ARE CEL PUŢIN UN PISTRUI

ÎI LIPSEŞTE UN DINTE

ESTE MAI ÎNALT DECÂT

MAJORITATEA COLEGILOR

ARE MAI MULT DE DOI FRAŢI SAU

SURORI

ESTE CEL MAI MIC DIN FAMILIE

ARE UN BUNIC ÎN ACEST ORAŞ

ARE UNUL SAU MAI MULTE ANIMALE

LOCUIEŞTE PE ACEEAŞI STRADĂ CU

UN COLEG

POATE SĂ STEA ÎNTR-UN PICIOR

TIMP DE 10

ARE ZIUA DE NAŞTERE ÎN

ACEEAŞI LUNĂ CU A

ARE ACELAŞI NUME CU ALTCINEVA DIN

CLASĂ

8


SECUNDE UNUI ALT COLEG

POSTER CU OAMENI

Obiectiv: să înveţe că oamenii au multe calităţi şi caracteristici diferite

Materiale: poster cu oameni (fişă individuală); creioane sau markere, după caz

Procedura:

1. Distribuiţi fiecărui copil o fişă cu „Poster cu oameni”. Explicaţi-le că vor desena

imagini pentru a ilustra ceva din ceea ce ei au special. Acordaţi-le aproximativ 15

minute pentru a-şi realiza desenele.

2. Citiţi informaţia din primul cadran şi cereţi câtorva voluntari să împărtaşească cu

colegii ceea ce au desenat. Treceţi fiecare răspuns pe tablă. Procedaţi la fel şi pentru

celelalte cadrane astfel încât să aveţi 4 liste de desene de identificare din fiecare

cadran.

Discuţii:


1. Câţi dintre voi ar fi putut să deseneze o imagine în primul cadran,

asemănătoare ce cea desenată de un coleg? (puneţi aceeiasi intrebare si pentru

celelalte cadrane)

2. Priviţi ,,Posterul cu oameni,,. Puteţi să descrieţi cine sunteţi privind un singur

cadran sau aveţi nevoie să vă uitaţi la toate.

Intrebări de personalizare:

1. Dacă cineva îţi spune: Dan, esti înotător, însemna că asta este tot ceea ce

eşti tu ? Ce altceva i-ai putea spune? Dă exemple.

9


2. Ce crezi ca ţi se va întampla pe masură ce înaintezi în vârstă ?Crezi că

ceea ce te caracterizează se va schimba ?

Pentru coordonator:

Este important să atingeţi ideea că oamenii însumează calităţi diferite şi

schimbătoare şi că nu ne putem identifica doar printr-o calitate.

Fişa nr.3

POSTER CU OAMENI

CEVA CE ÎŢI PLACE SĂ FACI CEVA CE NU ÎŢI PLACE SĂ FACI

CEVA SPECIAL DESPRE TINE CEVA LA CARE TE PRICEPI

10


11

Învăţământ gimnazial – Autocunoaştere şi dezvoltare personală

OGLINDA MEA

Obiective:

Autocunoaştere , autoobservare, dezvoltarea imaginii de sine

Nivel de vârstă: clasele V-X

Metodă: individual, apoi pe grupe sau cu întreaga clasă

Materiale: hârtie şi creion

Durata: 50 minute

Descriere:

Acest exerciţiu are două variante, care pot fi folosite ambele la aceeaşi clasă, sau diferit

în funcţie de vârstă.

În prima variantă, fiecare copil îşi va alege un personaj preferat (din desene animate,

din filme, cărţi etc.) şi va „cere" personajului respectiv să îl descrie pe scurt (4-5

caracteristici, pe care să le poată şi justifica). Chiar dacă în prima fază vor fi descrise probabil

caracteristici fizice, instrucţiunile vor viza găsirea unor trăsături de caracter, aptitudini,

calităţi personale, comportamente

În cea de a doua variantă, utilă la elevii mai mari la care nu este potrivită metoda

personajului preferat, sau într-o fază ulterioară a exerciţiului copilul va primi instrucţiunea

să îşi aleagă o persoană (reală) din anturajul său şi să-şi imagineze cum l-ar caracteriza

aceasta.

De exemplu, Dan îl va alege ca personaj preferat pe „Superman" care va trebui să

spună (sau să scrie) câteva lucruri despre Dan. În faza următoare, Dan îl poate alege pe

„tată" care să îl caracterizeze în acelaşi mod.

Exerciţiul îl îndeamnă pe copil la o explorare a propriei persoane, realizată într-un mod

indirect, prin intermediul personajului preferat, determinându-l la o autoobservare, „din

exterior".

12



■ încercaţi să determinaţi intrarea cât mai „în profunzime" a caracterizărilor (să nu se

limiteze la o descriere fizică şi la preferinţe/antipatii - mai ales dacă exerciţiul se utilizează

pentru elevi mai mari).

■ Nu judecaţi critic caracterizările făcute de către elevi.

■ Cereţi explicaţii atunci când consideraţi că este nevoie (de exemplu: „De ce ar spune

mama despre tine că eşti leneş?").

Dacă există aspecte specifice pe care doriţi să le aduceţi în discuţie, puteţi sugera chiar

dumneavoastră categoria din care să fie persoana aleasă (de exemplu „Cum te-ar descrie

părinţii/o colegă etc").

CARTEA DE VIZITĂ

Obiective:

Autocunoaştere, dezvoltarea stimei de sine, dezvoltarea abilităţilor de autoprezentare

Nivel de vârstă: clasele V-VIII

Metodă: individual, apoi prezentare în grupul mare

Materiale: hârtie, creion

Durată: 50 minute

Descriere:

Exerciţiul se mai poate numi şi „Anunţul personal". Elevii primesc instrucţiunea de a

realiza un anunţ în care să se descrie pe scurt, în ideea obţinerii unui beneficiu. Instrucţiunea

poate viza fie realizarea unui anunţ de tip „matrimonial", în care să fie scoase în evidenţă

calităţile şi trăsăturile de personalitate utile într-o relaţie interpersonală, fie realizarea unui

anunţ pentru obţinerea unei slujbe, caz în care vor fi evidenţiate şi capacitatea de muncă, de

relaţionare în echipă, aportul pe care autorul „anunţului" 1-ar putea aduce

companiei/instituţiei etc. Este important ca descrierile să nu conţină exagerări mari sau

denaturări flagrante ale realităţii, fiind totuşi accentuate calităţile fiecăruia.

13


Prezentarea fiecăruia poate fi făcută pe o foaie de acelaşi format, cu o grafică îngrijită,

şi acest aspect fiind important pentru faza următoare (opţională), când anunţurile tuturor

pot fi afişate pe un panou sau lipite pe o foaie de flipchart, care va reprezenta un fel de

prezentare a clasei ca întreg. După acordarea unui interval de timp pentru citirea tuturor

anunţurilor, elevii pot primi şi sarcina de a realiza, pe grupe, un „anunţ al clasei",

cuprinzând ceea ce este semnificativ din anunţurile personale ale fiecăruia. Cel mai bun

anunţ (hotărât de majoritatea clasei) va fi afişat împreună cu anunţurile personale. Scopul

acestei ultime etape este dezvoltarea unui sentiment de unitate, de apartenenţă la un

colectiv.


Încercaţi să nu judecaţi critic anunţurile personale ale elevilor şi nu le permiteţi

nici celorlalţi elevi să facă acest lucru.

Nu obligaţi pe toţi elevii să-şi prezinte anunţul în faţa clasei şi spuneţi acest

lucru la începutul orei. Pentru unii autodezvăluirea este mult mai dificilă decât

pentru alţii. Asiguraţi-vă totuşi că toţi elevii participă în mod serios la exerciţiu.

STIMA MEA DE SINE

Obiective:

n descrierea propriei persoane

n cântărirea aspectelor pozitive şi a celor negative

n comunicarea de informaţii despre sine

Nivel de vârstă: clasele V-VIII

Metodă: individual apoi pe perechi sau pe subgrupe

Materiale necesare: fişele elevilor

Durata: 40 minute

Descriere:

Acest exerciţiu oferă elevilor mai mici, cărora în general le este mai greu să se descrie

şi să vorbească despre sine, un fel de „ancore" pentru a-şi identifica calităţile şi defectele

14


precum şi posibilitatea „cântăririi" acestora prin însumarea adjectivelor pozitive şi a celor

negative.

Fiecare elev primeşte fişa ataşată exerciţiului şi va bifa adjectivele care-l descriu mai

bine. Însumarea adjectivelor va oferi o oglindă a imaginii de sine a elevilor. Este posibil ca

unii elevi să aleagă preponderent cuvinte negative. În acest caz se poate continua exerciţiul

solicitând colegul de bancă să marcheze adjectivele care consideră că-l descriu şi elevul în

cauză

Va realiza acelaşi lucru pentru acesta astfel încât elevii – să poată compara perspectiva

lor asupra propriei pepersoane cu a altora. Li se poate cere elevilor să motiveze de ce au ales

anumite adjective şi nu altele. Exerciţiul se poate desfăşura şi pe grupuri de 4-6 elevi în care

fiecare completează individual fişa după care povestesc colegilor de grup despre ce au scris.

Se identifică aspectele comune şi diferite ale membrilor grupului şi un reprezentant al

fiecărui grup prezintă clasei caracteristicile grupului său. Se poate discuta cu elevii ce putem

face pentru a remedia anumite aspecte ale noastre mai puţin pozitive. De exemplu, dacă un

elev a marcat „singur", se poate purta o discuţie despre „Cum putem să ne face prieteni?"


■ Adolescenţilor le este destul de dificil să se descrie pe sine, să-şi identifice calităţile

sau chiar şi defectele. Prin faptul că le oferă nişte ancore acest exerciţiu îi poate ajuta să

identifice calităţi pe care poate nu le-ar fi menţionat la o descriere liberă. Ca mediator

încercaţi să accentuaţi calităţile lor, precum şi importanţa unei imagini de sine pozitive.

Adolescenţii îşi văd adesea mai degrabă defectele decât părţile bune, mulţi dintre ei fiind

chiar foarte complexaţi în ciuda atitudinii ostentative afişate.

15


Fişa nr.4

Bifaţi cuvintele care vă descriu mai bine

FERICIT TEMĂTOR LENT

SĂNĂTOS INTELIGENT BOLNAV

BUN DIFERIT PROST

ACCEPTAT SIMPATIC TALENTAT

TIMID INTERESANT PRIETENOS

RESPONSABIL ELEV BUN MUNCITOR

TRIST PREA GRAS PUTERNIC

SLAB OBIŞNUIT LENEŞ

CALM DE SUCCES RATAT

CURAJOS SINGURATIC GENEROS

CONFORTABIL VINOVAT SINGUR

PLĂCUT URÂT ARĂTOS

ÎNGRIJORAT FRUMOS DRĂGUŢ

MÂNIOS RĂU SENSIBIL

BUN VORBITOR BUN SCRIITOR TĂCUT

ISTEŢ PLICTISIT NERVOS

NEÎNDEMÂNATIC PREA SLAB EMOTIV

.................................POZITIVE ...........................NEGATIVE

16


CINE SUNT EU

Obiective:

n Explorarea sentimentelor proprii şi a viziunii interioare despre sine

n Compararea ideilor şi valorilor proprii cu cele ale altor personae

n Comunicarea de informaţii despre sine

Metodă: exerciţiul se realizează individual

Materiale necesare: coli A4, lipici, foarfecă, creioane, cariocă, reviste

Durata: 50 minute

Descrierea activităţii:

Se înmânează fiecărui participant o coală de hârtie, elevii punându-şi pe bancă

materialele aduse de acasă. Li se explică faptul că vor avea de făcut un colaj/desen care să

leofere celorlalţi o idee despre cine sunt ei. Se pot folosi simboluri, cuvinte, desene, la liberă

alegere. După realizarea colajelor se vor solicita câţiva elevi care vor prezenta clasei

colajele lor,explicând de ce au ales anumite culori sau imagini. Se pot reliefa asemănări şi

deosebiri cu alţi colegi, dar şi aspecte originale.

Colegii îi vor adresa întrebări pentru a-l înţelege mai bine. Elevii vor fi întrebaţi

dacă a fost uşor sau dificil de realizat planșele şi de ce.În final se va discuta dacă acest

exerciţiu i-a ajutat să se cunoască mai bine şi ce anumeau aflat despre propria persoană dui

acest exerciţiu. Dacă colajul nu este gata se va cere elevilor să-l facă acasă şi să le prezinte

la următoare activitate de acest fel.

GHICI CE ESTE!

Obiectiv: Să înveţe că nu suntem neapărat ceea ce spun ceilalţi că suntem.

Materiale: o cutie de carton; 5 —6 obiecte uzuale; hârtie şi creioane, după caz

Procedura:

17


1) Introduceţi obiectele în cutie astfel încât elevii să nu le vadă. Obiectele utilizate pot fi un

burete, o lavetă din bumbac, un biscuit, un sul de hârtie igienică etc. Descrieţi fiecare

obiect şi cereţi elevilor să încerce să ghicească ce descrieţi.

2) Iniţiaţi o discuţie legată de dificultatea numirii cu acurateţe a unor obiecte nevăzute de

procesul formării unei opinii despre o altă persoană, bazându-ne doar pe ceea ce se spune

sau se face, când nu putem şti cu siguranţă ce se află în interiorul lor.

3) Cereţi elevilor să alcătuiască propoziţii care să spună celorlalţi câte ceva despre ei.

Propoziţiile trebuie să înceapă cu „Eu sunt.." şi încurajaţi-i să le completeze în cât mai

multe variante. De exemplu:

o Eu sunt în clasa a Va.

o Eu sunt un elev bun.

o Eu mă simt bine când sunt cu prietenul meu cel mai bun. Eu sunt

morocănos dimineaţa.

o Eu sunt un bun jucător de baschet.

Discuţii:

Inrebări referitoare la conţinut:

1) De ce a fost dificil să denumiţi obiectele din cutie?

2) Dacă cineva a denumit greşit un obiect a însemnat acest lucru că persoana respectivă

era proastă? Înseamnă că descrierea nu era bună? A schimbat descrierea incorectă a

obiectului ceea ce este obiectul în realitate?

3) Dacă cineva greşeşte în a percepe cine eşti tu ca persoană, se schimbă cu ceva ceea ce

eşti tu de fapt?

4) Suntem noi ceea ce cred ceilalţi că am fi ?

5) Sunt oamenii proşti sau răi când fac presupuneri greşite referitoare la cine suntem?

6) Putem schimba presupunerile greşite? Putem să avem mereu succes în a face acest

lucru?

7) Ce ne putem spune în sinea noastră ca să ne simţim bine, chiar dacă trebuie să trăim

această stare ştiind că cineva are o părere greşită despre noi şi nu o putem schimba?


1) S-a înşelat cineva în ceea ce priveşte opinia sa despre tine?

2) Cum te simţi când cineva face presupuneri greşite despre tine? Ce poţi face în această

situaţie?

18


Pentru coordonator: La această vârstă, copiii devin foarte susceptibili la presiunea

exercitată de grupul de vârstă. Încurajaţi elevii să formuleze propoziţiile pe care le pot

utiliza pentru a creşte acceptarea de sine în fata evaluărilor sau dezacordurilor celorlalţi. Ca

activitate de urmărire, elevii pot să îşi noteze aceste „propoziţii pentru urgenţele de linişte

mentală" pe postere mici sau pe cartonaşe de mărimea unor cărţi de vizită.

19

Documents

Învăţământ primar Autocunoaştere şi dezvoltare …€¦ · Web viewDistribuiţi fiecărui copil o fişă cu „Poster cu oameni”. Explicaţi-le că vor desena imagini pentru