ANUL IX.Nr. 2.460.

olow,

10 BAN1 Ex PLAHUL SAMBA TA 5 17) OCTOBRE 1885.

ABONAMENTELECapitaIlk : Pentrn 1 an 30 let ; 6 hint 15 lid ; 3 lunT 8 Isl.Districte : , 1 an 36 1eT ; 6 Inn! 18 I. ; 3 lunT 10 le!.Otriinitate , an 48 leT ; 6 lunT 24 leT ; 3 banl 12 le.

Director : D. AUG. LAUR1AN

o

JE I N rjuj '46 ILA .k.] lh;

Pentru Abonarnente, Anunciur i Reclame a se adresa:In Ronlinia : La administratinne, Passagiul Romin, No. 3 bis, Iiincurest1; si la corespondenti1 ziarnIuT din judete.In Paris: La Société Ilavas, place dn Bourse, 8.In Viena t La Heinrich Sehalek, I Wollzeile, 14, Binroul central de anuntnr1 pentru Austro-Ungaria.In Hamburg: La Adolf Steiner, Ginsemarkt, 58, Biuronl central de anunt.url peutru Germania.

ANUNCIURILELinia micl pe pagina IV 30 laaalReclame p. pagina II-a 5 1.1 Reclame pe pagina III-a 2 lei.

ScrisorHe nefrancate se refusi. Articoli1 nepublicatI nu se inapoiazi.Pentru inser01 si reelame, redactiunea nu este responsabilii.

STIRI TELEGRAFICEdin ziarele etreine

Constantinopol, 13 Octobre.M Mistrial provisoriil de Externe Aarifi,

pasa a cerut deslusirl de la aninistrul, ple-nipotentiar sêrb Gruicl asupra inarmArilorSerbiel. Grnicl a i'spuns c aceste tuar-inär) nu s'ail facia In secret, ci mobilisareas'a dispus:printr'un deoret pig:40AL in (rMo-nitorul oficial»; Motivele 0 äÜ fost clar ex-puFe in nota circulara a d-lul Garasaninprivese evenimentele din Rumelia orientald,ce aí turburat echilibrul politic diu penin-sula balcanicá. Inarmarile sunt de naturAdefensivA, deoarece Serbia e nevoitá de a-ceste evenitnente sA's1 apere interesele pe-riclitate.

Belgrad, 13 Octobre.Pentru mâne sail cel unlit peutru Joul se

34teaptA un manifest al regelul Milan privi-tor la trecerea granitel bulgare de catre os-tirea serbá,

Constantinopol, 13 Octobre.Ambasadorul german d. de Radovitz a des-

mintit categoric, cA la trecerea sa prin Bacu-restl ar fi zis : uPoarta ar fi trebuit sá in treindatA in Rumelia orientalA ; acuma e preatärzin.» D. de Radovitz nicl nu s'a oprit inBuCuresti.

Nis, 13 OctobreIerl s'a seninat conventia preliminarA asu-

pra terrninari liniel ferateSemead ria.

Trupele aú trecut ,din taberd la oras. As-tA-zi se asteapta din BeloracL pentru ar-tilerie, de curênd cumpárati,

Filipopol, 13 Octobre.De la granitA se anuntä, ea in doué puncte

Turcil ar fi dat focurl asupra avanposturilorbulgare.

Printul Alexandru a plecat astázI la gra-nita sa inspecteze trupele dintre Hermanli SiJamboli.

Peko Pavlovici si a lul Pasicl. Acesta pro-mite rAsplatfi bunA si arme. Atza StanoeVicl

fiul sU, apt)) Peko Pavlovicl vor riAvAli.in Serbia din douA WO, pe la Kneajewatz

Zaicear.

tol@grafic al ,Pomhl Rut'

15 Octobre, 1885. 4 sre seara.Constantinopoi, 14 Octornbre.

Cale indirectei.ConvenOunea hare PoartASir d. Wolf, e intemeiatá pe firmanelerecunoasterea suveranitätil Sultanulul.

Ea specifica trimiterea In Egipt, a unul co-miser si a mal multor sub comisarl special)Englez) i Turcl frisArcinatl: 10 sa exami-neze situatiunea administrativa, judiciarAfinanciarA ; 2° sA organiseze armata ; 3° sAcaute mèsurile propril de a restatornici pa-cea in Sudan. Total, pentra a pregAti invo-iala privitoare la evacuarea Egyptulul.

Iradeaua care sanotioneaza aceasti con-ventiune a trebuit si fle datA noaptea asta,dacA nu, ea este apropiatA.

Situatiunea in privinta Rumelie) nu s'aschnnbat Poarta asteapta rtspunsul pute-rilor, la circulArtle sale. Se asigurA ea nialmutt) ambasadori aü prirnit instructiunl inaceastA privutta ti cA el ar face neilicetatun detners identic pe lArigk PoartA.

lii vrernea asta, concentrarea urmeazA, darfoarte incet din causa lipsel de ban). Sul-tanul doreste pacea cu ori-ce pret.

Se teme de desordine, in timpul impras-tierel trupelor concentrate, din causa plAtilueregulate a soldel si din causa miseriel ceva resulta din lipsa de semAnAturl de Loam-nA, fiind-cA lipsesc brate.

Influenta Rusiel pare cA cAstigA teren.Se observá ma) cu searnA cA de la eveni-mentele din Rumelia, d. dc Nelidoff n'a in-sistat pentru plate partialá a despAgabiri)cheltuielilor rêsboiulul din 1877 cum fáceamal inainte.

ltuia tot trial stAruieste pentru a face sAse recunoascA unirea administrativA a Bul-gariel cu Runielia ocrotind in formA toatedrepturile Sultanulu) si reservAnd cestiuneamentinerel printulul Bulgariel dupA solutiu-ilea intdie) cestiuni.

Intrigile contra luI Said-Pasa, fost marevizir, urmeazA. Inarnicil sl ï mal cu searnábaronul Hirs, atacA conventiunea incheiataen Banca Otomana In privinta drumurilorde fier de jonctiune, El ail obtinut o iradeacare institue o comisiune insáreinatá sA exa-mineze couventiunea.

Se confirma cA Turcia negociazi cu BancaOtomana un Iinprumut de 15,000,000 fr.garantat prin prelungirea concesiuni1 dru-multi) de fler de la Smirna-Casaba.

Paris 15 Octombre.A circulat stirea, in oare-carl cercuri po-

lice, ca. Puterile aveag inten¡iunea sA facao demonstratiune navalá pe coastele G re-cie), pentru a esercita o influenta asuprahotarArilor guvernulta elen. Dar aceastästire nu e de loc intemeiata.

Londra 15 Octombre.«Daily-Chronicje» vorbeste de o alianta

Litre Turcia si Grecia.Viena 15 Octombre

Se zice cA guvernul austro-ungar ar fiprevenit pe cabinetul din Belgrad ca daca.Serbia s'ar hotari sa lucreze militareste, eanu va trebui sa conteze pe nic1 un sprijindin partea Austriel.

Constantinopol 15 OctombrePoarta a remis ierl ambasadorilor o nouA

circularA privitoare la inarmárile Grecielale Serbiel.

Nota colectivA a Ambasadorilor care rAs-punde la circulárile Portil privitoare la Ru-melia, s'a remis azl.

RegretAnd evenimentele din Filipopoli,Note aratA cA speranta Puterilor este ca vio-larea tratatulul de Berlin nu va trece pestemarginile actuale i ca Poarta va urma ati-tudinea sa impAciuitoare.

Constantinopole 15 Octombre760 oam en) ail plecat az1 la Dedeagacl.

44 vagoane coprinze'nd cartuse, iarba. depuscA gloante vor pleca máine la Andria-nopole.

Sofia 15 Octornbrekitirea din Nis privitoare la procramatiu-

nea : sernuata Pasiei i Peco Pavlovici, aprodus acl o urAta impresiune.

Guvernul bulgar intretwe agent) car)supraveghiazu pe Sérhi bAnuiti ca voese saprovoaee o revolutimie in districtele margi-nase ale Bulgariel. Ace-41 agent') a isbutitsA contisce mai multe exemplare din aceastáproclamatiune care Du este tiparita, ci ecto-grafiata.

Guvernul a ordonat inclata inchidereaPasici si a lui Peco Pavlovicl. Cel d'antaigfusese ma1 inainte arestat la Rusciuc. Celd'al doilea era supraveghiat cu multä sar-gulntä de cAtre politia din Tarnova.

Iu fata mesurilor luate de guvernul bul-gar in privinta emigratilor serb1 si a tu-tulor acelora carl cant& sA turbure oxlineasi pacea pe granitA, nu se explied ad. acu-sArile indreptate contra d. Karaveloff depresa vieneza, precum i dispositiunile vraj-mase ale Serbiel fata cu Bulgaria.

Viena, 13 Oaolare.Vin multe pMngerl, cá autoritátile bulgare

se poartA in, mod arbitrar la formarea druji-nelor de voluntari contra supusilor streinl.

politiel din Rusciuk a silit pe toll me-serieSil streinl din oras, eel mal multi supuslaustro-ungarI, sá ia parte la lucrArile pentruechiparea ostiri, fArá platA.

Consulul austro-ungar a intervenit ener-gic, arAtand Bulgarilor ca aü gresit adresa.

Incepénd de la Silistria ODA la Lom-Pa-lance e plin pretutindeni de voluntarI, carlse deprind in grabA a mánui arma i pleacain interiorul teri. Matti din 0 n'ail armese inarmeazá cu bate.

Paris, 13 Octobre.Consiliul de rninistri de azi s'a ocupat cu

agitatiunile reactionare in departamenteleuncle vor fi balotajurl si a deeds sa cearA delatoti functionari o atitudiae corectA.

Madrid, 13 Octobre.Foile nu sunt multumite de ultima notA

germana zic cA ea nu corespunde protes-tärilor de amicitie ii bunA voietá, fAcute deGerMania, adAogand, cA priatul flismark artrebui sa vadA situatia dificilá a cabinetululCanovas.

Belgrad, 13 Octobre.Ministrul resedinte turc Chalid-bey, care

ierl s'a intors din Ni, crede ca s'ar puteaintempla, cà In casul cand Serbia ar porniresboig contra Bulgariel trupele tux'cefi sAintre In Serbia, de oare ce Bulgaria e un te-ritoriù turcesc, dupa cum zice Chalid-bey.

Londra, 14 Octobre.Circulara adresatá de Poartä ambasado-

rilor sál pe 16tigA guvernele marilor puterl,multumesce pentru silintele puterilor cu pri-vire la regularea afaceri bulgare i repetA, cANeta e decisA a aplana aceastA crizA in irate-legere cu marile puteri, dar catá sA stärue ai se face cunoscute mijloacele practice si me-toda, ce ail de gaud sA le intreburnteze pute-rile, cAcl orl-ce intärziere ar înmu1i difi-cultàtile situatiunil.

Dupa o alta versiune nota circulara a Por-tii contine declaratia, cA Poarta, impinsá desituatie, a intreprins marl pregátirl militare,cari acorn stint aproape terminate si cd as-teaptà numal comunicarl asupra inteniuni-br spre a pune in lucrare mAsu-rile prevt)zute in tractatul din Berlin.

Petersburg. 14 Octobre.uNowoe Wremjan este informatA, cA sgo-

metele despre un viitor imprumut rusese stintnaletemeiate. Tesaurul imperiulul disieineacWaluaente la bancher) ,streini de peste 80mitiearie ruble In argint,- cea ce este. (le a,julispeetru tanipinarea obligatiunilorsiet st1H.adta1e.

Constantinopol, 13 Octobre.In Conferenta tinutA ierI seara, ambasa-

dorA inteles asupra noulul text al decla-VI:unn, care desearA va fi presentatä Portilii printrn notA colectivA se va trimite laSofia.

Madrid, 14 Octobre.Documentele privitoare la cestiunea Carolinelor saü expedlat numai ierl la Roma

Mediatiunea oficialA a Papel fucepe indatAonipä predarea docunientelor. Germania parea evita un aranjarnent direct.

Pesta, 14 Octobre.Din Turnu-Severin se anuntA : TotIgra

b_ntii

serb) pleacA din RoMania prin Vidinulgaria, spre a se pune sub comandalul

Bucuresci, 4 OctobreAmbasadorii celor §apte puteri,

avénd fie-care instructiunI de laguvernul sed respectiv,, s'ad reu-nit la Constantinopol, ca sa avi-zeze la ce este de facut in fatarevolutiunii rumeliote, §i neaparatin fata agitatiunilor, midi §i mar!,ce cresc prin prejur. Intelege ori-eine cacestiunea e mult mai largitain acest moment de cat la ince-put. Nodul de tiiiat nu este la So-fia ori la Filipopoli, ci la Belgrad§i la Atena ; la Nit; , unde Serbia

concentreaza fortele ; spre La-risa , unde Grecia indrepteazape ale sale.

Astazi, unirea RumelieI cu Bul-garia nu este cea ma! mare difl-cultate ; in principiil se poate priviea primita; faptul implinit poateea va fi ratificat §i regulat nu cu

greutate. Sub un titlu sailsub altul, cu o subordinare catreSultan ma! mult sad ma! putin in-selatoare, vorn avea, de acum ina-inte , un principat bulgar , intin-zêndu.se de arnêndoud laturile Bal-canilor, de la Russiuc pima la por-tile AdrianopoleI. i daca printulAlexandru va sci sit se poarte , 'Ise va permite poate sa indepli-neased §i alte

Dar, zice le Temps, nu e aci ces-tiunea. lata Serbia §i Grecia decla-rand, ca daca Bulgaria se fortified,Ind ele nu se pot multumi cu li-mitele actuale. Nationalitatile suntun frumos lucru, si acest principiiia servit bine de multe orI, dar al-teI leg! trebuesc Statele sa se su-puna, legea balantarii puterilor.

Si in cestiune de compensari ,

de unde si cu ce teritorii se vorrotunji unele hotare? Neaparat dinacea parte din care s'aii rupt bu-

orI de ciite orI Europa s'a a-mestecat in afacerile peninsuleibalcanice ; nu remâne decât tdiereadin ceea ce s'ar numi Turcia Tur-cilor.

Sa fie lasata Grecia sa se intin-da pima la lanina si Salonic, §i desigur ca va fi mai rabdatoare pinacand noui complicatiuni 'I vor da§i Bizantul, capitala naturald, ca-pitala istorica a until imperid grec.De alta parte Sêrbii invoaca §i dên-§ii istoria in favorul lor propriii.

Cam asa se pot formula recla-matiunile pe care ambasadorii ma-rilor puteri le ad de esaminat,aceste cereri de compensatie seintemeiaza nu nurnai pe simple a-mintiri, nici pe mediocrele fortearmate, de care dispun cele doudregate, ci, din contra, pe marileincurcaturi ce aceste micI regatesunt in strare sà provoace in Eu-ropa. Pun pe marile puteri in ur-matoarea diiemä : sad va da satis-facere pe socoteala Turciei, care s'arputea indigna de rolul ce are, d'aplati dupd, ori ce incident, dar alecarei resentimente se va sili sa lelinijteasca ; sad, intrand unelearmate in campanie , §i ocupândteritoriile ce câte-va tar! cred ca lise cuvin, ori daca se agita intreagapeninsula §i urmeazä o conflagra-tiune generala, atunci greutatea ema! mare.

Se vede de aci cat de putin les-nicioasa e positiunea ambasadorilor;un mar§ inainte al regelui Georgeori Milan, le-ar zaddrnici de sigurdesbaterile. S'atuncI, cine ar primimandatul executiv ? Turcia ? Dartocmai dênsa trebue scoasä afaradin cauLl, de fried sa nu dispard

A se vedea ultimo stlri p pagina III-a.

in invalmil§ala. Austria? Dar ce vazice Rusia ! Rusia ? ce va ziceAustria?

In adev6r Serbia si Grecia nusunt a§a, mult izolate; ba din con-tra aü nasi destul de influent!.

Positiuñea acestor doué regateflind bine stabilit cri nu este slaba,ambasadorii vor ocoli cestiunea cumare greutate. In ori-ce caz se vareduce din unele pretentiuni preamult umflate cu scop d'a se obtinecat de putin.

De alta parte, trebue tinuta so-coteala de faptul ed. dou6 mar!puteri aü interes, direct orI indi-rect, in cestiune, ast-fel cá nouiimprejurari vin de ingreuneazdsituatiunea adunänil pregraitoare dela Constantin opol.

noua, fiind-ca, pe departe orIp'aproape, ne giisim lângä ceI in-teresall maI molt, ni se impuneprin urmare cea maI mare prove-dere §i deplina prudent,a. Sa nu nclasam insa a fi tarittl in sborullusiunilor, nicI sä ne dam pe mamatemerilor §i descurajerilor.

Element de ordine §i de progresin orient, poporul roman trebuetotusI sd fie gata pentru orI-ce e-ventualitate, ca nu cum-va eveni-mentele sa '1 surprinzd si sit '1 II-rased, spre nesocotintele primuluimoment.

d-lui Samoil Meer-Hoffer, si celor 1'4 re-presentanti aï easel Leib Meyr Holier suc-cesort, pentru completarea probel relativela cestiunea de a se sci daca numita casAde baneà a numerat vr'o suma de bani hitInge Robert pentru creanta de 26.000 na-poleoni, sag daca acea creanta a resultatdin daraverile de mai inainte ce ag esistatintre Inge si numita casa, si care daraverls'ar fi rafuit la facerea mentionatei creante;ce sumA anume s'a numerat sag cu ce su-ma anume a remas dator Inge Robert dinrAfuirea daraverilor de mai inainte. Curteaa ficsat la suma de 255.000 lei maximumpana la care nomita easA va fi crezuta pejuramênt. Acest jurament se va seversimore-judaico, In sinagoga cea mare dinTargul Cucului, In asistenta d-lui supleantal Curtei.

-11.04t.

CRONICA ZILEIProcesul capitanului Botea s'a terminat.Consiliul de resboiti a condamnat pe eA-

pitan la sase luni inchigoare(pentru mituire),iar pe sergentul-maior la 5 lunl, aceekt pe-deapsa. Condamnatii fac recurs.

Dumineca se vor sfinti clopotele catedra-lei catolice din Strada Fantanii. Sffntirea ova face E. S. Archiepiscopal htin Palma

Ora ceremoniei, 3 d. am.

Societat' presei se va intruni Dumineca(6 Oct. re d. am.) in adunare generalala redactia :urierulta Ftnanciar.

In anul acesta recolta prunelor, a viilorsi a altor poame in cea mai mare parte ajudetulul Prahova este abondenta ; dar pre-urile cart se And rachiurile, vinurile

si poamele sunt atat de scazute, cum nus'a mai pomenit, dupa Democratul, de 3040 ani inclarat. Se poate zice cil preturilepentru carl se cauta cumperatori sunt casi de ris.

Mare parte din vinurile de an sunt Inch.nevindute i acum trebuesc alte renduri devase si pivnitl in carï sa se pue noun re-coltA.

Rachiurile de prune asemenea.

Ieri dimineata ag plecat sa viziteze sali-nele de la Slanic d-nil ministrif romaniSturza, Campineanu, Nacu ; d. Busch, mr-nistrul Germaniel ; d. insArcinat de afacerial legatiunei engleze din Bucuresci i d. di-rector general al regiei mon. tutunurilor.

Dupa o decisie ministeriald, la examenuldin Decembre, se va cere candidatilor arespunde asupra prime)." treimi a materielprevezuta in programa oficiala a clasei pen-tru care se presinta si in ordinea in carefigureaza in acea programa.

Inteo noapte din septamana trecuta, unOran fost soldat de rosiorl, a impuscatpe banditul Ciucur Mihaig Guran, in co-muna Gutu, jud Mehedinff.

Caldurile zilelor acestora ag reinflorit u-nele vegetate, pe cat stim in Iasi liliacul,in Bucuresti salcamii. Betranii spun ca a-cest augur prooroceste o toamnA lunga.

In judetul Tutova s'a ivit angina.

Populatia Berladului a scazut in septa-mana 25 Sept. 3 Oct. eu patru suflete :11 nascuti, i 5 morti.

S'ag facut patru casatorff in acele sasezile, done crestinestl i done jidovesti.

Zilele acestea a ars mai de tot o fabricade cherestea in jud. Dâmbovita. Focul sezice cA ar fi fost pus inadins de un masi-fist al fabricei.

Concursurile de la Ministerul agriculturil:pentru burse in streinatate n'ag intrat Incain faza definitivA. Ni se spune cA oare-caritendinte de favoritism in comisiunea per-manenta n'ar fi streine de causele acestorintarzierl.

Procesul creditorilor lui Inge Robert s'arezolvat in ziva de 30 Septembre.

Curtea din Iasi a dat jurament din oficid

Primaria din, Berlad a infiiMat un ser-vicig pentru prinderea porcilor earl' vaga-bondeaza, pe stradele orasuluï. Tutoya ,

gazeta locala, se plange ca aceasta mesu-ra nu e respectatA in stradele centraleeh politia gazdueste in ograda el pe vaga-bonzii urmariV.

D. Vasile Cancea, proprietarul mosieï Ce-tatea, din judetul Dolj, a ddruit suma de1,176 lei, 10,000 caramizi i un teren pen-tru constructia unel magazii la compania 1,Cetatea, din regimentul el dorobanff.

EVENIMENTELE DE PESTE DUNARE

Crisa din peninsula balcanica devine totmai acuta. Din ce in ce devine Mai proba-bil ca Turcia va intra in actiune i aceastain scurt timp, ori-care ar fi decisiunea pu-terilor asupra programel ce vor observa peviitor. Sunt cloud posibilitaff si fie-care dinele impinge pa Turcia pe campul de lupta :In casul cAnd are sa se restabileascA sta-tul quo-ante, sag ca. armele turcesff se vorintoarce contra Bulgarilor, saù, daca statulquo va avea sa sufere o modificare sub vre-oforma, Tamil vor avea de lucru cu Serbiicu Grecii. Intr'un cas i intr'altul lumea slavava fi pusa la o incercare aspra. Puterile a-meninta acum pe Serbia si pe Grecia, cà leva lasa sa se retuiasca cu Turcia, daca nuvor sä desarmeze. Se pare insa ca niciaceasta. amenintare nu e luata in serios. Iata.ce scrie in privinta aceasta un organ al gu-vernului englez, St andard :

,Daca Serbil si Grecil ar fi batuti, careEuropa ar remanea linistith? Si daca dincontra Turcii vor fi batuti, va g care permisSerbilor i Grecilor imparta prada dupaplac ? Ori-cine stie cA aceasta nu li s'arpermite. Prin urrnare in ori- ce eventualitateputerile marl' ar vern pe scena. si daca nuse va putea face nimic spre a infrina peSerbl, Europa nu va scapa de a vedea des-fasurandu-se inaintea el cestiunea orientalain toata mArimea i intinderea sa."

Pana. acurn nu se stie deslusit, ce atitu-dine si ce scopuri urmareste Rusia in ces-tiunea balcanica. In cate-va zile Tarul Ale-xandru III se va intoarce din Kopenhaga laPetersburg. Ministrul de Externe, d. Giers,se gäseste deja in Capitala Rusiel. Ranaacorn diplomatia ruseasca n'a ieot dintr'oreserva oare-care en privire la evenimentele

2 ROMANIA LIBERA

bulgare. Ea a aratat numal. in mod cam os-tentativ, ca vrea sá fie aparatoarea tractate-lor. Dupa sosirea 'l'aralul lumea se asteaptac i diplomatia din Petersburg ist va accen-tua maT bine punctul sOi de vedere.

Intr'acestea peninsula balcanica pare ase pregati pentru un résbeit de exterminare.Turcil, Bulgarit, Sérbii, Grecit, tot"' se ar-meaza. Trupele serbe de la Nis aa plecatdeja spre Ak-Palanka i Leskovatz. Deci eleameninta atat pe Bulgart, cat i pe Turcl.Acesti din urma îi aduna de asemeneamate fortele, mai ales la Adrianopol, undese asteapta sa soseasca in curènd din Crete15 sat 18 mit oameni.

42-41111-

DECRETED-nit Gavril BrAdiahu, actual sub.prefect al pia-

silor Intrunite Mijlocu-Prutu din judetul FAlcbi,Pavel Jecu, actual sub-prefect al plAsiT Crasna dinacelasl judet,sunt transferatI unul in locul celuT-Ialt.

Comuna rural& Siliscea-Gumesci din judetul Te-leorman va purta pe viitor numirea de Gumestl.

S'a Incuviintat disolvarea. cornitetulul permanental judetului Vasluia, chemandu-se supleautil sAindeplineasa functiunile de membri.

Sunt numiti si transferatl :D. Nicolae Pare& tabu, actual sub-prefect la plasa

Marginea de sus din judetul Riftmnicu-SArat in aceasTcalitate la plasa Marginea-de-jos-Orasu din acelasljudet in locul vacant. D. C. TAtAranu, in functi-unea de sub prefect la plasa Marginea.de.sus dinjudetul RAmnicu-SArat, In locul dial N. ParcAlabu,transferat.

D. Petre Danielescu, mare proprietar, s'a numitadministrator al creditulta agricol din judetul Tele.orman, In locul vacant.

S'a reprimit i sunt Inaintatt, In corpul telegrafo-postal :

La clasa de oficiant superior graduI I, pe fostulsef al divisiel comptabilitAteT Poenaru George.La clasa de oficiant gradul I, pe actualul ofi-ciant gradul II, dup. examen, Alexandrescu Petre.

La clasa de oficiantl gradul Il, pe actuali ofici-anti gradul III, dupe examen, Gheorghiu Anton,Anghel Nicolae si Salvurck Maximilian. La clasade oficiantl gradul III, pe actualil elevI gra-dul I, dupl concurs, Lizarescu Constantin ,Teodereanu Mihail, Panteleimon Anastase i SAvu-lescu Dimitrie. La gradul de oficiant-manipulant,pe actualul elev manipulant, dupe concurs, Dren-the] George.

Sunt numiti : D. T. Diann, actual sub-prefect alplAsel Balta din judetul Dolj, li functiunea de po-litaid al orasuluI Calafat din acelasT judet, In loculd-luY D. Buzescu, care r6mIne In disponibilitate.

Vasile Petrescu, actual director al politiel ora-snlia Craiova, In functiunea de sub-prefect al pia-seT Balta din judetul In locul d-lust T. Dianu,trecut In altA functiune. D. stefan Vasilescu, fostpataid, In functiunea de politaid al orasulul Bu-zèil din judetul Buz66, in locul d-luT Ioan Nicolescudemisionat. D. Spiru Georgescu, In functiunea decomisar al colórel de Rosu din orasul Tulcea, jude-tul Tulcea, fn locul vacant.

DIN AFARÁ

multumire , ea prin alegerea ministrulutpresedinte Brisson si prin faptul, ca pentruministrul de Interne, d. Allain-Targe, at fost.peste 200,000 voturi, s'a intarit in modextraordinar positiunea cabinetulut, in catnu va mat ft trebuinta a se face schimbariin compunerea mininisterulul. Un alt semniimbucurator pentru Paris este faptul cacele mat vestite guff ale Conmnet si parti-del anarchiste at avut. putine mif de velar:I*i de aceea figureaza pe UsIa electorala inultima linie.

AGRICULTURA §I COMERT

In timpuI de fata calètorind cine-va prin(era, s'ar putea convinge de un mm.edevér i ar putea in acela*t timp observeea alaturea cu porureburile eulese sat binecoapte esista' lanurt 'de porumb de iri insepogoane, care este in deplina vegetatiune,si care cu tot timpul cel frumos ce l'arnavut panä acum, i daca s'ar Urma aceeasicaldura a timpulul i de aci inainte cu tôteacestea .acele lanuri de porumburt nu.se vorputea coace. Aceasta stare pe care cu dreptcuvént am putea-o numi anormala, aratapawl la evidenta, ca 'acel agricultori carta comis aceasta gresala a facut'o poate cuintentitine de a avea .maT mult loc pentrusernanatul graului de toamna. Uitand in a-celast timp ca. din recolta 'portunbulut s6tnu va putea scoate niel un venit, *i cevamat tnult, Unit vor fi silitt a.consuma pe loecu vitele toata semanatura. Este lucre na-tural ea nimeni nu se va putea astepta lavr'o buna recolta, pe cat timp seanianaporumbul pe la 21 Maid st. v. Proba estedar cà toate semènaturile de porumb facutela aceasta epoca, n'a putut sa dea resultatebane cu tot timpul cel bun, de care aprofitat cu fetes toate semanaturile facutela adevarata lor epoca. Avearn 'dar dreptate,cand am sustinut, eA pe langa credinta inD-zen, trebue sa cautam ca sa facem fiecare lucrare a campulut la timpul sèfi, sitotdauna in bune conditiunt ; iar nu aculege porumb si a sernana grat,si a tragepeste semanatura cu o scandura, Mel celputin cu grape, si a zice mat pe urinafie dupä cum va voi D-zed ! Ca si cumD-zeu ar zice, nu mat ara, ci anima gran]Oil in loc murder, si el se va face !

Ori-ce semanatura de gat §i de secaramat ea seama facuta inteun loc murdar,nu va puled da resultate bune niel odatre;afara de need In loeurile murdare Se pra-sesc cele mal multe iriseete care ataca semènaturile, fie toamna, fie primavara; dejaunele ziare a anuntat ca unele In part1 aleOrel secara este atacata de niste vermiAcestea sunt: resultatele unor culturl farasocoteala si care se fac in locurt murdarè.Se intampla din eausa inprejurarilor declima, de semènaturile sunt atacate cateodata chiar si in locurile luerate bine, insàacest lucru se intémpla foarte rar, pe candla not in tara se intknpla regulat In fiecare an, si cu toate acestea se gasese Incaagricultori cart searnana Met mered graudupa 'grate si care mat tot-dauna sunt inperdere. Timpul find destul de priineiosmat toata semënatura de grau, secarade orz de toamna s'a putut tet mina 'Anaacum, vorbim de semanatul Meut In ogóra,

starea de vegetatiune este satisfacatoare.Cu toata seeeta ee domnesce de un timpincoace semënaturile facute mat de timpurievor intra in aproape infratite in iarea ;. hace-I mat mutt unit din agricultori vor fi

silitt a pasce grau cu vitele acurn sat mattarzit, ea sa nu se formeze primul nod alPaiulut prea de timpurin si 'ea recolta safie compromisa. Un lucru este de regretat,ca graul semenat in orziste, orzu ;are ovegetatiune mat frumoasa de cat grau,daca iarna nu va fi frigureasa, din acelastloc o sa se recolteze pe langa gat *i orz,care va face ca graul pearda foartemult din pret. '

Semanatul l'arn facia in conditiuni bure,acum vine de sine intrebarea : daca si re-colta se va putea face in acelea*I conditiunt?

Daca consultam Calendarul" de o sueäde ant, Mtä ee gasim : In anul acesta(edict. 1886) stapanesce Mercuria cu zodiacumpenit. Anul nu tocmat roditor, ins& vinva fi foarte mull, iar miere put,inä, i boalepe alocurea se vor arata. Ineeputul ierneiva fi friguros, mijlecul de mijloc, *i la sfirsitger. Isvoarele se vor umplea de apa multa.Primavara ploioasa, si in lemne va fi marepaguba, si in sfirsitul primaveret va fi grin-dina multa, toamna ploioasr. In aceStedate se coprind mai multe adevaruri, dupacum s'a coprins i in cele din anul acestacare este aproape pe sfarsit.

Sa fim dar cu bagare de seama, cad Sezice ea primavara va fi ploioasa, prinurmare nu trebue sa neglijam de loc ara-turile de toamna pentru semanaturile deprimetvara.

Inca din saprémana trecuta a inceputculesul viilor la Dealu mare mat cu seamade cultivatorii eel miet ; et-se grabese tot-dauna, färä ca sa urmareasca vr'un scopfolositor pentru ei, ci mimat ca sa alergemai degrabá eu produsul lor la oras sprea se desface de el cu ori ce pret. Pe candin alte tari din contra agricultorul mic easi eel mare cauta ea culesul viilor salfacà in cele mai bune conditiuni posibile, camarfa sa fie de o calitate buna iar nu rea,aict agricultorul nu se bazeaza numal pevoia lui D-zet ci i pe sciinta i esperient,asa de mai multi ani de zile.

Noi ne eredem ea vom fi luminatt daca

GermaniaSi In Germania partidele se prepara pen-

tru alegerile viitoare. Organul liberalilorpublic& un articol : »Ce vrea i ce nu vreapartida liberala germanr, care este unmanifest electoral. In acest articol se zieeca partida vrea consolidarea uniri nationa-le a Germaniet, desvoltarea uneI viett con-stitutionale adevèrate, organisarea legala a

-unui minister imperial responsabil ; ea nuvrea sa fie atinse iirepturile representatiuniinationale , in deosebi perioada financiarade un an, acordarea anualit a veniturilor§i libertatea cuvêntulut. Mal departe partidavrea apararea drepturilor poporulut, asigu-rarea libertatil electorale, o deplina libertatede constiinta i religiune, dandu-se aceleasidrepturi t.uturor confesiunilor, o regulare le-gal& a raportulut dintre stat i societatilereligioase ; ea nu vrea insa ca dreptul dealegere secret, general, egal, direct, liber-tatea de presa, de intrunire, egalitatea Ma-intea legii fara privire la persoana sat'partida sa sufere vre-o restrangere. Par-tida va sprijini tendintele pentru ridicareaclaselor muncitoare ; ea nu vrea insá unsocialism de stat, un tutorat saa off ce m6-sura care ar jigni vre-o libertate. In finepartida vrea, in sistemul impositelor, drep-tate i crutarea fortei nationale, mai alesin favoarea claselor sarace ; ea cere uncontrol eficace al statului asupra cailor f e-rate ; in politica comercialä cere solicitu-dine si protect'le pentru raporturile ultra-marine ; ea nu vrea insa o politica vamala

economica in serviciul unor interese par-ticulariste ; Mainte de toate nu vrea mo-nopoluri, nici o politica coloniala, dupamodelul francez, intemeiata pe subventiuntde la stat si din pungile contribuabililorgermant.

FrantaResultatul alegerilor din Paris da foilor

destula materie pentru multe si diver-

se ()le ervatiunl SA rcmaream msl ales eu

3-6 agricultori a tacut vr'o esperienta euvr'o planta agricola, a carer resultate se vorpublica prin ziare. Daca cine-va credeasa ceva se va in*ela! FiMd ea esperientadin 3 localitatt este facuta pentru aceleastlocalitati iar nu pentru toata tara. Dacaesperienta cu orez a reusit la Dudesci, nuurmeaza. ea sa reu*easca *i la Baneasa saela Vaslift, sat in orl-ce parte a judetulutIlfov, acestea sunt Vorbe serise pe 'Artie

ca sa poata sustine adevèrul. avhei invedere.prefitul tar nu numal cheltuiala.

O sa vedem la ce sfer*it o sa ájuneaseininta de gran stréina data pe mane t'eranilor i atunci O sa ne convingem de a-devar, ca la reu*ita unet seminte nu se cerenumat calitatea pamêntului ci climalucrarea tut. Prin urmare vom fi luminaticand fie care agricultor îT va da silinta easingur sa'si facil esperienta eel putin in limpde 3 ant. ea ori ce sémenta pe eare voe*tea o introduce in semenatura campulte sat.

Targurile noastre Afacerile cu eerealeletask mult. de dorit. Multi ,poate. se aseeptatea in urma evenimentelor din Bulgaria, afa-cerile sa se triareasca, de *i in realitate seobserva aceea*T stagnatiune ea *i [Ana actun.

Tot asemenea pareri...ne aduc *i revisteleagricole franceze care sustin cil desi s'aprodus oare-care amelioratiune in eantita-tile de grail destinate pentru Europa, cutoate acestea preturile nu stmt. destal de' ur-cate in 'report ea ealitatile graultif. Dar deaci se poate deduce ea pretul graulut se vaurea, si tot"' aceia earl pot sa ascepte, vorface mat bine de a. 'si pastra grant in ma-gazie deocamdata.

La net:mat mult se cere -orz de cat altecereale, acest lucru poate sa vina din causaea Austro-Ungaria nu poate sa esportezemat malt. de 6 milioane de quintale metricede grail si 4 milioane quintale metrice :deorz ; iar Secara ov6z de loc, aceste douecereale din tirMa de abia sunt de :ajurispentru trebuintele interioare, daca nu va fisilita in cele din urma Austro-Ungaria ca sa's1 mat importe.

Tabloul de operatiunile comerciale ce sefac zilnic in portul Braila, pe care ni letrimite regulat d. V. P. SasSu ne arata des-tul de lamurit ea eu acedsta ramura á eco-norniet noastre seciale starn cam .rètr. In ra-port cu trebuintele societatit.

V ênzarile ce s'a .efectuat la 21 Septembre,sunt t 2800 de hectolitri de porumb, carea costat hectolitru 7 1. 60 b. Orz s'a vêndut.22100 -hectolitri, care a avut greutatea eeamat mare de 47 libre si care s'a platit cu4 1. 90 cent. iar greutatea cea .mal mica. arest de 43 tibre i s'a platit cu 3 1. 45 cnt.

Aproape aceleast operatiunt vedem ea s'afacut si la 22 si 23 Septembre anume :

:1Z.E,'14

Porumb. . 56V, 56 6,85GrAO . . . fitP/2 56V2 56th 11,50Orz . . . . 461./2 ' 45 5,50

Ovëzu s'a lamdut eu 9,90-10 1. si 10cent. hectolitru.

Meit s'a vendut 1800 de hectolitri, ingreutate de 58112 libre ; hectolitru s'a v An-dut eu 5,50.

Preturile i vazerile ne dovedese des-tul de lamurit ea in afara nu exista panaaeum Mel o cerere i Met o urcare de pre-turi.

Térgurile strëine. In térgurile streine seobserva putina lume. i afacerile eu cerealesunt foarte inapoiate. La Paris mat cu sémàde si se ofera graft in cantitati iiiari, eutoate astea morarit sunt foarte reservall incumparart asa ea cu modul acesta cauta alovi in urearea preturilor, i toata amelio-ratiunea ce s'a putut simti in eele din urmala pretul graulut este de 23 cent.. la suta dekilograme pentru granele francese ; si de75 centime pentru granele streine ; graneleaustraliene s'a ureat eu 1.25 cent. la sutade ebilograme.

Graul semênta alb s'a véndut la Pariscu 25 1 n. suta de chilograme, iar gratrosu bun de toate provenintele s'a véndufeu 24 I. n. Granele pentru macMat s'a van-dut cu 22-23 I. n. acele mai bune ; jarcele mat mediocre cu 21,50 cent. Pretulgranelor streine a variat intre 21-24 1. n.Cele de Australia s'a vêndut mat scump §ianume : suta de chilograme cu 24 1. n.

Secara nu s'a vendut mat de loc aa eapretul este acelast de mai inainte : suta dechilograme s'a vêndut cu 14 1. si 75 cent.

Orzu, aceasta cereala se cauta mai multde care berart, de acea i pretul s'a urcat ;orzu s'a véndut suta de chilograme cu 1718 1. n. suta de chilograme, Mina s'a urcatcu 1 I. la sac.

Porumbu s'a vêndut cu 12 1. si 25 cent.In cele-alte parti ale Frantei afacerile

Inca sunt calme. Asa la Marsilia pretul abias'a urcat la 50 cent ; acelast lucru s'a pututobserva si la Bordo.

In cele-alte têrguri streine , gall deFranta se pare ca afacerile sunt mat active ;la Amsterdam gram sa urcat cu 2 llorinl, iarpretul secaret s'a micsorat cu 1 florin..

In Austro-Ungaria in urma evenimentelordin Bulgaria a inceput a se simti oare-eareurcare In preturi, aceasta urcare poate saaduca o buna ameliorare si in vênzarile cese efectueaza la not.

In Rusia dupa avisurile din Odesa timpulftind foarte frumos recolta porumbulut s'afacut in bune conditiuni; targurile a lostmat active, dar esportatiune mat putina.

La:New-York, pe la 25 Septembre grailrosu s'a vandut cu 4 lei si 80 cent buche-lul de 35 litri ; porumbul cu 2 1. 45 cent.,Mina s'a vêndut cu 17-18 1. 88 kilograme

10,75 7,754,90

In Germania timpul a favorisat malt re-colta cartofilor, iar vénzérile de grail a efts-tigat 1-2 mare'', aceasta urcare s'a fileutin urma evenimentelor din orient.

Ville. In Franta ea si lit not temperaturafiind faverabila la coacerea strugurilor, ast felea reeolta in anal aeesta va fi de o lamaealitate. Preturile vinurilor pe pietele Pari-salut sunt calme. si se asceapta la o mic-*orare dupa recolla viitor. La not eel putitise prevede de acum ea preturile vinurilorinlet de *i vor 1i de o buna calitate vor fimoderate. B. S. Moga,

elletts

ECOURI STREINEMinarea und stilaci din port ul New-York

Sambata treeuta a avut loe in New-Yorkexplosiunea unet stanci situata in port. ;pentru aceasta se luase precautumile celemai mart. Un cordon de batele pe ttrmagena politienesel oprea lumea de a .se a-apropia de mina. Sase pieioare: cubicede stanca tare at Lost. distruse de explosi-une, lasand un senal larg, prin care vorputea sa treaca chiar navile de tonagiul eelmat mare.

Explosiunea n'a fost simtita de cat foarteusor pe teren, . care era acoperit de spec-tatorT, dar toate eartierele Londrel, la odistanta de mai multe mile, ail fost sguduite.In . momentul explosiuneT, valuriletaritat i un velum enorm de ap ii. aMestecatacu blocuri de pare si cu bueatt de lemns'a ridicat la o inaltime :de 150 200 pi-cioare.

N'a fest. Met un accident,

Greva din Saint-Louis

Grevistit companii de tranvairni din Saint.-Louis (Statele-Unite) at diStrus la 10 0e-tombre, mat multe tranvaiurt si ail atacatpe vizitiT i conductori. .

Un om a fost omorat de un agent al po-liiei ; multi altit ati fost maltratati:.

Comersantit cer sa se Melt un cOmpro-mis titre companie i geevisti, cael grevaaduce atingere comerciului.

Sunt temert despre repetirea deserdinelor.

Francisc II, ex-regele NeapolululDupa Gazetta Germand din Viena, ex-

regele Neapolulul, Francise H, nu va matpetrece earna la Paris, ci intr'un castelaustriac, pus la dispositia sa de imperatulFrancise-losif. Aceasta noutate este foartemult comentata in .cercurile politice neapo-litane, i ziarul Osservatore Romano II da osetnnificare politica. Se scie ea ex-suvera-nul locuia la Paris palatul printillui donGaetano Filangieri, cu care se eertase, pen-tru ca acesta din urma, eu oeasiunea vi-site la Neapole a regeluI Humbert candcu epidemia cholerica, se dusese sa 's1 pre-sente omagile sale usurpatoruluP

Afacerea Carolinelor

Agentia Falna zice ea nota germana inprivinta Carolinelor, sosita de curand laMadrid, este incompleeta, cad punctul esen-tial relativ la prioritatea ocuparel insuletYap este reservat, de oare-ce niel unul dincele &ere guverne n'a primit Mcà depe*ioficiale detaliate de la comandantit navelorSaint Quintin i Ittis.

Academia francezil.

In ultima sedinta a Academiet francezes'a dat citire inlet serisort a d-luf EdouardHerve prin care aceste se prèsenta .ea can-didat la fotoliul devenit Vacant. prin moar-tea duceluI de Noailles.

Receptiunea d-lut Joseph Bertrand de ea-tre d. Pasteur va.avea toe in luna Decemi-brie, iar aceia a d-lut Ludovic Halevy decatre d. Pailleron In primele zile ale tut Ia-nuarie.

Asasinatul unef fetiteIn canalul comunet Tourcoing din de-

partamentul Nord (Francia), s'a gash ea-davrul oribil mutilat al unet fetite de tretanl, Blanche Dekeyser.

Capul micutel fusese despicat eu loviturlde coasa

Politia cauta peun tenër de opt-spre-zeceant., care pare a fi autorul crimel si care adisparut din comuna.

l'olea in vale ode zbiarifDnpA munte coborindMeluseI pe la isvoare,

lat7 aulio mereti sArind.

Colea in lunca intrimatäPAsarica incetot.Frunza pich. necurniaMPre pAmantul inghetat.

ici colea printre colineTurme IncA se zArese

eiobanil lAngA elestaa la Vic se grAmidesc

CAc1 natura intristatitTotul .parcA s'aU schimbatNeaoa allA se aratAVêntul sutiA ne incetat.

P. L Palnze....1885 Octombrie, C. de Argefiii

Admirabila poesia de mat sus am pri-mit'o.:prin posta,. eu rugaciune : pentru:a o .

mal corecta si d-Voastra, daea poate s'a fa-cut oaresi-care eroare, *i a ne-o publica,vè rugain, eat se poate mat curandt.

Not n'ain awe de indreptat, Met chiaroare0-eare eroare i o pithlicam indata.

Misarl in personalul diplomatic al ItalelLe Temps e informat din Roma ca. con-

tele de Robillant, noul ministru de externeitalian, va fi inloeuit la ambasada din Vienaprin d. Corti, aetualul ambasador al Itafiella Constantinopole; iar in tocul contelulCorti se va numi d. Tornielli.

CRONICA JUDICIARA

Buturuya este lemn sae alteeva ?.Aceasta grava controversa a pus la Meer-

care, lunele trecute, intelepciunea unut Tri-bunal roman. Dupa. mature ehibzuinte, jude-Merit, intariti cu numeroase consideratiuni

basatl pe prineipiul ea unde legea nudistinge Met not na trebue sa distingem",all ales in eele din mina el buturugeletnu fac parte din lemne", cA furtul lor nuconstituesce un deliet silvic íi ea acel earlsi-le apropriaza farä drept nu at sa sufereMet o pedeapsa. Botarirea poarta Nr. 373,din 1885, iara Tribunalul care a pronun-tat'o .este despre balta....

Cestiunea a mers inaintea Cutlet de ca-satiune, seetiunea II, care, prin decisiuneade la 25 Iunie 1885, a casat sentinta Tri-bunalulut, zicênd in substanta :

Avênd in vedere ea art. 19 din Codulsilvic califica de delict silvic i furtul lern-nelor taiate.sat al arborilor cazutt prin ac-cident ; ea buturuga" find si ea lemn, Tri-bunalul prin valoarea art '19 din Codulsilvic a adhitat pe Dumitru Ilie sub cuvhted buturaya nu e

Noroc, dupa cum vedem, eu Malta Curte,eA alt-fel eine scie ce se alegea cu bietelebuturugl !

Or-ce comentarit din parte-ne este deprises si inteadins am :tacut numele Tribu-naluluT care s'a ilustrat prin aceastä hota-rire ; cronicart fideli inst., nu ne-am pututstapéni i lectorilor nostriacest margaritar fara pret, care, de sigur,'I va inveseli pentru un moment....

(Preptul).

Conferinta rnonetaáSe anunta din Roma ca redeschiderea

conferintei monetare s'a amanat pentru zioade 20 Octombre, in urma dorintei exprimatade Franta.

POLITIA PRESET

Natura Toamnel

fall toamna el sosettePeste dealurT ivit.Frunza verde bighlbinesteScuturand s'aii vestejit.

Noaptea luna strAlucestePe orizoptul itylorit :Muncitorul se gribeste jStran&nd produsul ce aú muncit,

pilele treeute a fost eondus la vecinica o-dihna eel din unlit. veteran al PrimulutImperid francez, In etate de 90 ant :

Jean Baptiste Guillaume Mauyest, naseutla Rucil in 29 Pluviôse Ill (17 Fevruarie1795) a murit in 28 Septembre in orasulsea natal. El Wee parte din met putinl ve-teranI alei, cart. aveat privilegiul d'a de-pune In gradina castelulul Malmaison, la pi-cioarele zinel Hebe, o cantina de frunze, sia onora astfel pe divina Impêrateasa Josefinaprima sotie a Impératulut Napoleon L MaiInuit de 70 ant pe rênd venia din an in anceata credincioasa a acelor veterani eu cu-nuna tor, cu pene mart pe chipiurile lor me-numentale, ea nisce erel din poveste.

In anul 1882 mai remasese Inca 3, In a-nul 1883 1st mat stransera mana numat dolplangênd de jale, in anul 1885 fusesenumal Maugest singur, care sa tar& cu eu-nuna sa ea cu o sareina grea Oita la sta-tua.

In Iunie 1886 nu se va mat gasi Met unsoldat Imperial, care sa onoreze pe tinaraHebe cu cununa legendara.

0 fatd curaj9asd. In momentul de fatacand holera incepe sa se potoleasca In Spa-nia i cineva priveste cu mat mutt& linistein teribilul timp trecut, foile spaniole po-vestese despre vitejia unei fetite de dot-spre-zece ant, care pe cand epidemia era maiIngrozitoare s'a purtat inteun mod demnde toata admiratiunea, Meat, dupd propunereaautoritatilor, regele i-a confent crucea pentrubinefacere clasa doua. Fata se numesceConception Inewa locueste in ValpamasSaragossa. Mat intait at fost apucatt deholera in sat dascalul i sotia sa i pe andtop' se fereat de acea casa, mica Conceptiona ingrijit de bolnavi piina la moartea lor,apoi d'inpt euna cu preotul si cu medical i-adus in cimitir. A doa zi se bolnavi 0.01 sèa

muri dupa câteva ceasurt si tot in acea rimuma-sa avu aceasi soarta. Mica nu semiscase un moment de Una parinti i acute.

dupa ce ramasese orfana, avu sift ingrijeasape o bunica, ce nu se putea misea, de treitrait in etate de noua, sase i tret ant si deo surioara de patru luni. Conception dedeapruncet lapte de capra. Cateva séptamatifdupa moartea pArintilor se bolnavi i murifratele ei mijlociii; Conception II duse pebratele sale la locul, de unde '1 luara cioehi.Dupa putine zile se intémpla tot a§a cu fra-tele sCe mat mic. Nenorocirea nu se termi-nase, diet se bolnavi i fratele mat maricel.Surioara se culea Pang dansul spre a 'I in-calzi cu propriul sèd corp si spre nespusa ei

ROMANIA UBE RA

bucurie fratele se 'lieu sAnAtos. Pe langA mai repede pe partea occidentale, unde coasta mun- I e zile bune pe devotamentul olte-toate astea dinsa nu nita sA, ingrijeasen de tehti este proportionalmente maT repede, de cM pe tr n i lo r, ciirora pastrez o inimabunieit-sa si de eopaip. Ory eine '4 poate in- partea orientate care se fnelin& jeu incetul. AcoloW schipui, -a, 100 áa prins dragoste si admira- cede sunt adend ei situate depertat unele de al- a calda. - i inchinmultumesc

a sfiune entre aeeastA feign plinn de initnn §i teie. acest pahar in iinorul orauluide ahnegatiune. Suprafata platourilor priimesce ploaia .ei e attune, tr Craiova, care a fost si va fi, sunt

dup& care se scurge apoi In ingustele canalurl bris- « sigur, tot-(Pa-una in l'runtea fap-dale de prin vet. blind NI vaile arare-orl se Impart0 privire asupra Seandinaviel « telor patriotice. ))in ramurl, ci urmeaze de ordinar intr'o directiune ;Pup?: Friedrich de liellwald fi alp" autori, de Z. A.*si apd, flind ce ele sunt separate eu totul de Fjelde Seara orasul a fost iluniinat si

(urmare) (campii) prin murl de stcean repezT .e i prepastioase, s'a facut o retragere cu torte.Dace se urea cine-va dinteo lunge vale a pan- urineaza d'aid, ca unicul fluviil, care curge prin ase-

tel sud-ostice dincolo spre partea de Nord-vest, menea ver, adun& in sine apa eesurilor intinse, ei Sgomotele de modificare minis-trerkd preste platoii, Mule este ingust, acesta se maT el, seam& se nutresce de paraiele care fac un teriala, dupa informatiunilenoastre,IllImesce over Kjelen" (over *elen, mu/1(de de sus) curs lung peste campil, ei in fine se aruneg inteen-si ast-fel de pieta are dar un repezisig neintre- sul, in valea adance, formAnd cascade. Colo spre a- se reduc numal la numirea untilrupt ambi-lateral, intre dotia vet opuse : in eel-I-alt pus adese-orl toatà masa apei se arunce in jos Inteo titular la ministerul finantelor. Seteren insk, nu este nimic de observat despre aceasta, sMgura cataractA uriaee la sute de metre, fire im- vorbesce despre d. Codrescu pentrusi nintic nu se mal presinte, care sa se asemene cu piedecare ; acolo se atle ei cele mal marl cascade acest portofoliti.o linie muntoase. Se mat alle numal intiasele Oa- ale Norvegiel, care nu se aseamAne la infitieare cutour1 ale Norvegiel fare eoame §; repez suri, si de la abundenta apel si grandoarea acelor din Alpi.arestea nu se mat intind spre Svedia !annul late- Despre trecutul geologic al Scandinaviel nici un Cu suplinirea catedreI d-lui Nacurate, ci scoborasurile stint acolo Intretaiate nutnal stat orisontal. red o rerniteita de fosile nu ne daft va fi insarcinat d. Budisteanu, pre-

.» Val Limits orientate a celel mat ntarl inAltitn1pri veo informatiune. In Svedia, resturile fosilelor ajung §edinte la tribunalul de Ilfov.mediocre a Orel este de a se eamta intr`o linie, numal la gradul 65 de latitudine ; in Norvegia ele serare merge paralel in distanta de 8G-100 kilome- marginese numal pAna la Diocese Trondheim ; aeatri de la coasta occidentale, (norvegice), li ntimal dar si maT mull spre Sud tnapol. Afarg de aceasta, Prin cercurile oficiale se vorbescela laederen, nurnit si Stavanger, (58,50, latid, nor- in intregul ei marele Vogtei sail cerc administra- despre convocarea ParlarnentuluIdice) masele stenciler se retrag de la term Semi- tiv, pana acorn s'a atlat numal in Insula Andö ea- pe ziva de 1 Noembre.rile fntinse pustil ei fare arborT, stepele ei distan- te-va remeeite jurasice sad petrificatiud de animatetele, adeverate deserturT ale ineltimilor' oeupe o ei plante, si dupa observatiunile (acute la fate locu- La internatul liceuluI din Iasi s'aiiprea variata Inaltime preste suprefata Merei ; in luT, ne trimite la cufundaturile care incepurA a avea primit 16 stipendisti eel d'antai lagenere Ina, sunt nial adancate spre Nord de cat loc in epooa Silurulul si a Quarterngrulul. Si pe-In centru si spre Sud. Ete variaza la Nord Intre ninsula tot trebue se fi fost odata maT ridicatg din elasificare.490-65o metre, in centru ei in Sud intre 800 -1130, Mare in epoca lumel primitive ca acum ; pentru a-ap ca peninsula devine plane tot mai mull spre ceasta, ni se ofere argumentele ce nu se pot recu- Suplinirea catedreI de ReligiuneNord, iar spre Sud, sad, ma.1 bine zis, spre Sud-vest, noasce : aparitiunea reinareabilit a formerel Fjor- de la Giinnasiul Real din Craiovatorma1 mutt se ridicg. Colo in Norvegia sudiee, durilor ei Sundurilor. Dupe miecarea care cufunde s'a incredintat until excelinte ab-Intre 61-63° de letime nordice, se Malta cea mal masivol teritoriuluT in ultirnul tirnp al ghietarilorPuternick erectiune a solului scandinav, un majestos pe la inceputul quarterniirulul, urme o alta miscare solvent al SeminaruluI Central.teritorie ciecumscris pentru venetoare, care In tint- opusa, dirigeate spre a se ridica masivul teritoriului.put eel mat recent deveni faimos sub numele : lo- Aceasta dureaze inca, si ridicarea link a termuri- Exarnenele de bacalaureat s'atitun Fjelde, adiett muntil uriaeT` unde se Simla lor scandinave apartine aparitiunilor celor maT re- terminat si in Bucuresci.Store Galdgappig, numit acum Yrnesfjeld la 2560 mareabile, dar ei celor mat enigmatice, care ne pre- Candidatii in cea inaI mare partemetri, ea cea mat Malta culme a intregel Europe sintg suprafata pernentuluT in actualut see studia.septentrionale. Ceva mat spre Nord .se aglomereaze Capatul estrent al peninsulel eu capul Nord, se ri- erad asa de slab preg5titI , in catmasa Snehetilor in Dovrefjeld la 2340 metri inel- dice. foarte considerabil. MaT eu seamta In Wile Comisiunea trebuia sad sa respingatime, care mutt timp se credea a fi eel mat inalt nordice, ridicarea continua a terenuluT este o cre- aproape pe top', sad sa-I treach.verf al ScandinavieT. In Inside Alsten, spre partea dint& vulgark. Dupa multa chibzuiala a ales ca-NorvegieT, este muntele Syv-Syster (seapte sarorl) Oantenii betranT nareaza despre Sundurl, care ad lea din urma si i-a trecut pe tollCti seapte verfuri, care se Malta Wine la 4012 pi- devenit maT adand ; despre band de nisip, care a-cioare. Niel un munte din Europa nu intrece pe cel *tire d'asupia, apel In locul scopolilor ; despre lo- minus ireI. Avern dar aicI 111 ba-scandinav In saiMtecia mai infloretoare si mat su-- curl de aneorat, care trebuire a fi strdmutate. Se calaureati nouI.blima, Ca ei Alpii, sunt despicati si crepatT, phut vorbesce precis ei in Svedia despre o creseenda ri-de ingrozitoare abysurI ei profunde stramtorl de dicare a solulul de la Sud spre Nord : dar niel aid,muntl sae pasage ; pementul scandinae este bogat nicl in Norvegia nu se scie despre mesurarl efec-de lacurT printre munti, incongiurat de murT stan- tuate sea dovezl sigure.cosl perpendicularT ; peraele si ilurile repezT for- De ei observatiunile cele maT recente probeazemead. cataracte monstruoase, acoperite cu sferime- acum ce miecarea crescanda a SoluluT nu este egaleturl de stence, aruncate In toate partite si cu glde- pe la punctele pittin departate, totuel insk se pare atarl formidabill (lökler) la care mai apartin ei cele se fi probat, ce in pertile cele mal septentionale alemat numeroase forme de lespezT in contrast eu Scandinaviel se face o ingltare oscilatoare ; a inAlpi1. lostedalsbrae este toemal cel mat mare ghie- Svedia meridionale, de la regiunea din prejurul Cal-tar al continentului nostru. (1600 metri) si In in- maruluI pang la Carlskrona, nu se observe nid una,teriorul Takusfjordulul este until, a caruia limM sad mecar o cat de puting schimbare a nivelului ;este udata de Mare. Chiar Lavinele nu hpsesc. Dar ei cit Skaene, (Christiansted) cea mat meridionalapentru cä brasdele adancl si inguste ale Odor dis- Provincie a Regatuld svedian, de mal multi secollpar ca se zicem aea, in considerabilele latitudint a fost espus e. unel cufunderT. Se sustine In genere,ale intregel Mase de munt1, Scandinavia ne oferlt ce din epocele de cand s'a lesat In jos o clime arc-alte Ciblourl de peisage, cu totul alte impresiunT ca tick pe toata peninsula, aceasta a indurat o insem-acele terI intintoase, uncle, ea in Alpi, vitae spati- neat ridicMure. Aceasta o dovedesc stratele marineoase suet predominante, iar erectiunile de teren ai bancile de conchylil petrificate. Aceste din urnigaunt secundare. De si in Norvegia meridiona1 e. unele in terile septentrionale se ridice de la 12 pane laverfurl ajung cam de la 2400 2500 metri de la su- 14 metre d'asupra rnerel, precum ei aid, ea linitprafata MITI In sus, dar acelea sunt erectiunl ex- vechl de term inalt.-Cu ckt mergem mai spre Nord,ceptionale, care formeaze ineltimile piscurilor ale en atat acestea apar mal evidente pane la limitelemid inase de rnunti, de o intindere mat mica. A- FinlandeT, [Fininark] unde ni se presinte ea terenfar& de aceasta, pe peninsula scandinavg predomine ridicat, in forme de munti pustil Inaltl, fiat arbor]verfurile cele maT inalte cam pang la 2000 metri, si arbustl ; ea stand pleetive neinvelite, ea start-si aproape atatea puncte, cam pane 1600, pe and meturi de pietre.in Alpi se inalte pane la 3200 metre. Aceett din Aceaste inaltare a terenulul este cause, cá coastaLama ajo ng lndoita inaltime a muntilor scandinavI, evedice despre Baltica nu se poate vedea, pe candPe eand aceetia se intind maT milli in latitudine cu coasta Norvegica despre Atlantica apare ea foarte1 Dac e. insg munOT Matti al Norvegiel reman In caracteristicli.inaltime absolute' mult in urma Alpilor noetri, a- Fjordurl se numesc Golfuri intrate mult In uscatmet nu este de a se uita di ineltirrea relative este si acestea In Svedia sunt mascate prin terenurl ri-t ale de semnificative, fiind-ce linia rnuntilor se dicate ; el se pot afla pe Charte in numeroasele la-dle imediat din Mare ca niete digurT sail strgvi- curt interioare, numai dupe un studid minutios ;a la porturl. Eimitele zapesil, care sunt In Alp1 sunt lungT si strande, miscandu-se frapant paralelcoasta de Nord pane la 2440, si la cea de Sud cu Golful Botnic, fare a se intalni cu densul ;

ina la 2683 metre, In Scandinavia ajung In jos pentru el intre amendou& apele este terenul careietre 60 630 de Igime pana la 1460; la Sulitelma inchide gurile vechilor FjordurT, si ast-fel acestea[670 de latitudine nordia) pane, la 1130, iar lu re- s'ad transformat In Lacurl. Acurn Fluviurile trebuegiunile apropiate de capol Nord, sub 71° de latid. sit ingrijeasck de conjunctMnea lor. ( Va urina).nerd. pane la 700 metre. Ori la ate fluctuatival arli espuse toate aceste raporturi In terile nordice,semnalandu-se Inteun tabled de peisagiil, precum : NI A I N 0 IJcreate de muntl ascutite, piscurl, defileurl titiate eivill, tofusi intregul tablee ar:reaperea clar in forma-punt intinse de teren muntos, predominfind In fine Cu prilejul nspectariI trupelortotul p&ng aproape de captil Nord ei ajungend la din jurul Craiove, in saloanelealtitudinea el&rel, mult seezuta. d-nel Glogoveanu s'a dat un pranzFormatiund de platourl a intregeT mase muntoase la care ad luat parte P. S. S. Epis-eorespund si circumstantele hydrographice aleScandinaviel. Peninsula, dupe curn observe foarte copul Iosef, d-iii generali Anghe-bine Pater Andreas Munch, este un adeverat plated lescu si Vladescu , d. prefect alde lacurl. Toate masele de ape, care se *Matte In judetuluI, d. primar, d. G. Chitu,forma de alma din Marea Nordulul ei diu Oceanul fost *ministru , d. G. Cantacuzino,Atlantic, si se Imping spre Norvegia prin ventul de

director general al cailor ferate, d.alms, se lovesc de rapele occidentale ate platoultel,Dim. Capreanu, prim-presedinte desi nu pot se. treacá pe d'asupra eesurilor muntoase,

deptirtate de mat multe milurl. Se formeaze o pre- curte, d. August Pesiacov, deputat,cipitatiune monstruoasg, din7care, ca sâ zicem ale., d. Gogu Stefanescu, senator, d. Co-nu se pierde nici o picature. ; pentru ce, in acele re- lumbeanu, procuror-general, d. Do-gUtnt reel, soarele nu posed& forta de a opera un brescu, prim-presedinte de tribunal,insemnat proces de evaporatiune.

In toate adancimile mal mid si mar marl ale se- d. profesor Freitag, d-nii. Elefteriesurilor ridicate, a trebuit sg se formeze lacurI prin Cornetti dr. Fabricius, N Guran,,mutt, care se...e1 tremita apa lor pretutindenea, Petre dit,u, State Ionescu si altii,Unde a lest posibil& o scurgere. Dintr'aceasta pro- in total 24 persoane.Vine multimea apelor curgetoare, care din toatecontrastele Norvegiel la alte regiuni muntoase, este S'aii purtat toaste la acest pranz,tot ce poate fi mat surprinzetor. Fluvii de un verde la care M. S. Regele a respuns astfel:desehis si lucitor, murmuee prin vet in toate direc- a Vechiul scaun al Olteniel a aré-tiunile. Acestea naturalmen te ajung la o desvollare « tat in toate impregiurarile dra-eare-eare, munal spre partea orientate (svedice.) eisuet combinate numal in OrurT de lacurl transver- a goste si incredere ; frumoasasabile [coasta norvegiane] prin scurte scurgeri vo- u primire de astazI este o nou'd do-luminoase, care cate ()date se formeaze in uteri ca- « vada pentru Mine, ca aceste sim-taracte. Se Inkelege de sine, ce acest cas se esecute 4 timinte nu s'a slabit si cd pot

*1 A se vedea Nr. de la 3 Octobre. « compta atat in zile grele ca si in

_Pentru cele 2 burse vacante dela Scoala Normalã superioara dinCapitala s'ad prezentat ieri seard14 concurenV , dintre nouiI baca-laureati si din alta parte.

Juriul examinator pentru catedrade limba elena de la liceul Mateid-Basarab din BucurescI , compusdin d-nii Francudi , QuintescuCraciunescu, s'a intrunit ieri searala 7 ore, pentru a desigila tesele.

ConcurentI sunt doI : D. NicolaeBarbu, care a venit de la Berlinpentru a concura i d. Pavelescu,profesor de girnnasid.

Tesele ad fost : negatiunilesi aprecierl generale asupra is-

toriografului Tucidid.

Societatea Disconto din Berlin aadresat MinisteruluI de finance ru-gamintea, ca sí revoace dispositu-nea prin care se prescrie ca cupoa-nele renteI amortisabile 5°/o, pre-sentate la plata, st aiba margineagalbena ne-atinsä.

Prin aceastä rnèsura nu numaIs'a ingreuiat operatiunea, dar ea echiar imposibila, din causa ca pre-sentatoriI cupoanelor in cea maimare parte nu sunt identicI cu po-sesorii obligatiunilor.

Se spell, ca mésura va fi revo-cata, in interesul creditutui roman.

La Bursa din Viena lira turceascas'a urcat ieri de la 11.33 la 11.34napoleonul insh i galbenulperialul aii rémas stationaff.

SePVICÍli telqrafic al , R0111h81 Libare

Paris, 15 Ortombre.Se crede eh o con feriutá este inlinentä

¡titre delegAil puterilor si Turcia ?Viena, 15 Octombre.

Guvermil austriac a dat ordinul adminis-tratiunilor drinnurdor de fer si «Companieide Navigatinne pe DunArc» sa tinä materia-liii lor gata pen trn tut transpott eventual detrup.?..

Pesta, 15 Octobre«Nemzet» zice (75 cu toata nefolosinta in-

cercárilor feicute de agitatoril «ltomaniel ire-denteo pen tru a provoca desordine printrepopulatiunea romatui din Transilvania, gu-vernul a crezut de cuviintii sä ia oare-carlnisitri pen tru a impiedica repr)ducerea aces-tor incercri rl

Pesta, 15 Octobre.Camera deputcgilor. - Mimstrul de finante a

fAcut expunerea bugetului 1886. Gheltuielelean fost de 344,651,674 fl., iar veniturile de3:1,71191(1,397 tl. Deficitul e deci de 14,861,277

Viena, 15 Octobre.Camera Seniorilor a adoptat proiectul de

ad resä propus de majorita tea corn ismnil . anfost de cat 22 de oposanti. Gontele Taafferespunzkd impuarilor oratorilor din stAngaa declarat cä guvernul va urma sä multil-meascà pe tuate nationalitätile, mentinkdin acela§ tunp unitatea monarhiel.

Guvernul, a zis el, §tie foarte bine pAnäuncle poate §i pawl Linde tram sä meargä.

Tunis, 15 Octobre.constatat cate-va casuri de holerä la

Tunis.(Haves).

SOCIETATEA PRESEICONVOCARE

In conformitate cu art. 19 din statute,d-nil membril ai Socieldfei Preset stint con-vocap in adunare yenerald ordinard, pentruziva de Dominica 6 (18) Octobre curent, ora2 dupd amiazi, In localul redacVeT OurierutFinanciar.

Consiliul de adniiiiistatt.

Teatrul National. - Vinerl 4 Octombre, 1885;Lucia de Lamermoor (opere).

Teatral Dacia. - SambâtA 5 Octombrie, Gave.Minard Ø Conip.

Sala Bossel. - In curand Opereta francezd.Societatea Concordia Romdmi, localul sea proprie

strada Calvina No. 2. Samhete. 5 Octobre 1885 atreia senatà dansantg, in vastele sale saloane, insesonul 1885-86 ei al 10-lea an al esistentel sale ;pe care domnil membrl al Societetei sunt rugatl ao onora cu presenta d-lor precum si a familiilordumnealor.

Inceputul la 9 ei juin. seara. Pretul intrarel: Pen-tru membri i farniliile d-lor intrarea gratis, iarpentru persoanele introduse de un d. membru al Co-mitetulu1 sad al SocieteteI 2 lel de persoanit ei 3lei de familie.

331331-eI0C3-1S.A.PIEDin publicatiunile Academia' Romane aa aperut ei

se title de venzare la librgria Socec et Comp.1. Doine i strigAturi din Ardeal date la iveala

de dr. loan Urban Jarnik fi Andreid liarseanu. Bu-curesci 1885. 1 vol. de XV ei 528 pagine, urmat deun glosar roman-frances de XVI ai 324 pagine, altuturor cuvintelor cari se aft& In colectiune, intoc-init de dr. I. U. Jarnik. Pretul ld.

2. Glossaire de chansons populaires de Trail-silvanie (Collection-BArsean-Jarnik) par Jean-Ur-Lain Jarnik. Bucarest. 1885. 1 vol. de XIV ei 324pagine. Preful 2 lei.

3. Syinbolae ad illustranduni historiam ecdesiaeorientalis in terris coronae S. Stephani maximampartem nunc primum ex variis tabulariis, leoznanis,Austriacis, Hungaricis, Transilvanis, Croaticis. So-cietatis Jesu aliisque fontibus accessuerutae a Nicolao Nilles S. J. - Oeniponte 1885. 2volume de CXX ei 1086 pagine. Pretul 16 let.

In curênd Europa va putea vor-bi cu America printr'un telefontransatlantic. Cu lucrarile pregati-toare a cheltuit un milionar cu-noscut 500,000 lire sterlingi (ftfranci). Inventatorul, al caruI numenu e dat inca publicitatei, si carea obtinut un privilegid pentru in-ventiunea sa, a plecat de la idea dealtmintrelea ne sciintifica, ca dacdboteril i instrumente de o fortddata transmit sunetul glasului pandla o distantd hoar-ad, atund unaparat de foryi indoitei va trans-mite sunetul pe o distanyi, indoitd.

Experimentele aù reusit pe de-plin, in contra tuturor asteptä-rilor , lucrarile aü ajuns pima laconstructiunea unuI aparat , princare se vorbesce la o distantä de2200 mile printr'un Kabel, scufun-dat in golful de Mexico.

Notiunl de Iiiramatica aplicate la limba route:neasca de Florian Crasan, profesor la coala deComert din Bucurest1. A doua editiune.

Bramatica romalc-prinariä (Btimologia i sititaxa)

pentru usul tinerimel romane de I. CIONCAProfesor la roala superioard de fete fi la roala reallf

a eomunitatii evang. din BucuresciAceasta gramatica coprinde un numer insemnat de

teme, esercitii si conversatiuut precum i un vocabulargermano.roman i romano-german.

Pretul unni exemplar e de 2 lei 50 banT.De venzare se atig la Tipografia Curtii Regale",

F. Giibl Fil, Pasagiul Roman No. 12, precum talibrariile din Capitalit.

Curs Metodic de Cetire.a L fro,bei franceze. in pare-let eu cea romang cu exercitiT de traducere, voca-bulabru franceso-roman ei o Alegere de lecturi fran-ceze anotate pentru until claselor I-a i II-a gin).ziale de Victor Castano, profesor la Liceul Natio-nal ei la institutul Pedagogic din Iasi. Editia cincea,aprobatil de onor. minister al instructinnei public()ca carte didactice.

Tipo-Litografia R. Goldner, Str. PrimririeT, 1885

Carte (le eetire Greack dupa dr. P. Wesenerde G. Zotu. Partea I. - Editiunea IV. Devenzare la veduva Zottu, strada Carol, No, 36.

Darea de seeing. asupra Primulul Congres alMedicilor, - Medicilor-Veterinari i FarmacietilorBement, tinut in Bucuresci In zilele de 6, 7, si 8Octombrie 1884.

Bucuresci. - Tipografia Academic! Romene (La-boratoril Romanl) Strada Academiel No. 26 1885.

A esit de sub prese : Let

Istoria Antica . . . . . . 1,50Geografia celor 5 part1 ale lumel 1,50Europa 1,80

imprimate pre hartie galbin A maT putin vetlimittoarevederet.

Deposite la librariile d-lor Socec si Ioanitie al inCalea Dorobantilor No. 21.

Geometria PracticA i Aritmetica Practieli,Partea l-a de D. Mirescu a eait de sub prese, - segasesce la Librgria FraOT Ianitiu i Socec.

A apitrut de sub tipar :Basme, culese din gura poporului de Demetru

StAncesen cu introductiune de Dr. Gaster. breaurade peste 80 de pagini, imprimatui pe tiara() satinatil.

Pretul un ionDoritorit din provincie de a avea aste brosurà pet

trimite costal la Tipografia Conduratu, (Strada Tea-truluI 8] sail la Pevista Literard, (Pasagiul Roman3 bis) care se insercineazg a o expedia iudatii. In Capi-talk se gaseste la librarii.

Aieett de sub presa tipografiel Al Grecescu, Bu-cureeti, linnele serviciulnI divin pentru donetrel voci de George 1. Mugur, maestru diriginte alcoruld bisericel Cretulescu, profesor la liceul Sf.George, si gimnaziul Lear, - Pretn1 1 led.

Domilisoara-Doctor CUTARIDAreintorcendu-se din Constantinopol, anunta pe Ono-rabila sa clientele, cA continue a da consultatiunTde la orele 1 -3 p. m.,. in toate zilele la domiciliulseq strada Cosma, No. 16.

MEDIC SI CHIRURG

DR SALTERde la facultatea din Viena.

Special : boale de femel si Syphilistrateaze radical orl-ce boala sifiliticg, Blenoragie,poalA albg, red de off-ce nature, boale de piele,polutiunt, spermatorhee. Discretiune acea mal mare

Consultatiuni in toate zilele de la 1-4Strada PeseAria-veche 8, (vis-i-vis de Hotel

Londra, calea Mo§ilor).

De uchiriat, Casele din strada Grivitel No. 29.A se adresa in strada Plevnel 60.

Ull tenr absolvelltacal lfaaecrueletee dispreupnt6:0i bdae-

cate-va ore, doresce a prepare elevi de orT-cedoritorii se vor adresa In administratiunea acestuiziar.

VIN NEGRUtie Orevita si Golu-Driincea

Vechid de 4 ani, calitate superioarit tu-tulor altor vinuri. 15 fr. vadra §i

ALB DE DRAGASIANIdin recolta anuluI 1881. - 15 fr. vadra la

PAUN POPESCU & C°=n-m1.13, Strada lApseant,

CASA DE SCHIMB

C. STERIU & Cm1P.No. 19, STRADA LIPSCANI, No. 19.

CURSUL BUCURESCIFe ziva de 4116 Octombrie 1885, ora lo.

50/0 Imprumutul Comunal50/0 Scrisurl Funciare Urbane . .50/o , Rurale . .50 ', Renta Roman& perpetua. .

5°/0 , amortisabile60/o Scrisuri Funciare Urbane. .60/o Oblig de Stet (cony. Rurale)7°/o , Celle Ferate Ron]7°/0 Scrisurl Funciare Urbane .70/0 , Rurale70/0 Imprumutul Stern8°/0 Oppenheim . .

Oblig. Casel Pensiun. (Nom. 300)Impr. eu prime orasul Bucurescl .Actiuni Credit Mobiliar

Constructiuni, Nationale, Dacia-Romania, Bence Nationale

Fiorini Valuta AustriacaMerci Germane'Mete Francese

, EngleseRuble RuseetiAur contra Argint ei Bilete .

Cump. Vend.

71'/48185'/,86so891/4861/4

102 VI97

1000/.

20530

2401040200123do

991/424°/240121/4

73811/o868790'/I90'/487

10397°/,

10111.

21532

2461050202125100'/,25

24513

NB. Cursul de maT sus este In monede de aur so-cotit dupe. cursul fisculul. Cupoane se aqu'te farescezement.

Adresa pentru telegrame : STERIII.

INSTITUTUL METEOROLOGIC DIN BUCURESCI

Buletin atmosferic pe ziva de 3/15 Octombre 1885

STATIUNI

Observatiuni de azi dinnneati 8 oreBarometru Temperature 4 Ventul Starea

Obser. Variar. (Misery. VariM. Direct. g Cerul u

24 de ore Obser. de eri ski la 8 ore.Pie*Ban

Tern. ex.

Max. En. E

Vêntul gtarea

P; g, Direct. cerul.

IBucurescl 771.7 + 5.8 15.1 +1.6 92 ESE 41senin - 28 1133T.-Severin 772.9 -1-- 6.7 15 4 +2.4 97 NNE 1 ,Balota 774.3 -I-- 7.4¡ 17.0 +2.2 78 - - f. senin - 21 7 18Slatina 773 3 + 7.5; 13.8 -1.4 92 NNE 2 ,Giurgiu 771.8 + 5.1 11.8 0.5 82 NE 3 - 27 11,Constanta 773 - 22 16.2 + 5.7 17.6 -1.6 98 SSW 1 ,

.774.3 + 5.6 184 0.5 92 NE 1 ,Sulina - 29, 12GalatiBraila

773.9 + 6.1 15.5 +1 5 98 NE 2 ceata - 3281 1104

771.8 + 5 2 15 0 +0.5 100 NE 1Craiova 772 3 + 6.71 13.4 1 117 - 24 12

i

-....... ... - f. senin_

Observatiunl : Starea maxi la Constanta f, linistite, la Sulina ling.

Directorul Observ, St. Hepites.

NOTA,- Indicerile barometruluT sunt reduse la 0 zero grade si la nivelul merit. Temperaturaeste dat& in grade centigrade. Variatiunea barometric& ai teinperatica se socotesce pe intervalulde 24orela 8 ore dimineata. Umezeala relative. este data in procente. Teria véntulul se socotestedela 0 pan& la 9. Apa adunate din ploae sad zepada se socotesce in milimetri de grosinie.

769.2769.3772.3769.8769 9769.7769.8769.9769 0768.6

17.416.616.617.417.618.817.517.618.416.4

ENE-SSENENESSESE

1 f.senin- ,2 senin22 f .senin1

1 ,4 ,- senni- f. sent n

4 ROMANIA LIBERA

De re str. Stirbeit.-Vodd, No. 128, compuse din '

4 camere pentru stAphn si 2grädind cu pomI rodi-

tort Doritoril se vor adresain calea RahoveT, No. 116.

DE INCHIRIATCamere i apart a ment e wo-

bilate in Strada LipscanT No.81 cu luna i anu in cea maibund curätenie i servicitl, cupreturl sedzute de la 20 leicamera pe lund i pand la 50lei platiti inainte pe 15 zile.

DE ARENDAT0 moara cu douè petre de M-

ead, pe apa Teleorman, pe mo5ia( ioroaica Tanga Alexandria, distr.Teleorman, este de arendat chiarde acum, doritoril se vor adresaa proprietara, Strada Sculpturel.la D-na Zmaranda Furculescu.

De yellzare opereche de case pe

strada Roselor 19,aprópe de 5coala Militarä 5i cheiulDémboviteL Adresa la d- na M.V.

lopdade 1Y1 Well[restaurantlStrada Co-vacT, No. 3.

Deposit de vinurl indigene 5i streine

fie 111C lilttsi de vênclare

Casa No. 86, Strada Plevnel, cu12 IncaperI sus 5i jos, pivnita, grajd5op1on 5i curte mare, de la Sf. Di-mitrie viitor. A se adresa la can-torul D-lul H. Wartha Strada Dóm-nel No. 5 lane po5ta.

4104-M0414K 04P- el revMO II OM MIN lion MO MIN NMI MI KM MN NIMI

LICEUL ALECSANDRI"Jost institutul Heliade

No. 1, Strada Armeanci, Bueuresei.

INTER NAT Si EXTERNATCursuri primare si liceale. Preparatinni pentru bacalaoreat i coll speciale.

Local anume cladit pentru institut.Dormitoare i still de studid, spatioase si bine aerisite; toate conditiunile igienice de aproape

si serios observate.- BM in institut calde i reel. Aparat de sudatie, du51, etc.- Gimnastica de ca-mera.. - Gimnastica de vara.-Infirmerie.-- Refectorid organisat dupa sistemul cel mal nod. Bi-

blioteca.-Musat cu obiecte de studid - Gradina Botanica.Cursurile se fac comforrn prograrnelor oficiale.- Limbele francese si germana sunt obligatorie.

cele-alte facultative.-- Liceul posecla un bogat material pentru cercurile de intuitiune i profesorida it cunoscintelor matematice i naturale o intindere reclamata de progresul 5tiintelor positive.

Studille InstitutuluT, coprind urmitoarele sectiunT1) Cursul primar complet cu limbele francest i germana obligatorie; 2). Cursul Bent;

3) PreparatiunI pentru esamenele scoale militare, comerciale 5i bacalaureat.Pentru informatiunI a se adresa de la 8-10 a. rn. si 4-6 p. in la cancelaria liceuluI.

Director-proprietar. ST. VELESCII

I s nit maw 1111111 11111 MO 1111 MI MI 1111 IMINsaarb...iwusa444,44414-414N4HINIM1444-4141.4144~411141401

\AK A. 1=i Tr74,,I.1". Aik

Cll balsam de cope si ell supt ilitrat hisildh

FARA SAVOARE SI FARA MIRE

Aceste cofetur1 brevetate si experimentate cu succesd In spitalurl, vindeel repede farä a obosinicl oditta stomacul boalele coniagiciase cele maI rebele; medicil le prescrie singure sad cu InjectiuneaFortin, igienici. racoritoare 5i preservatricia care nu pricinuesce nicI odath accidente.

Deposit la BacurescI : Eitel, Zarnee Risd'!rfer si la principalil farinaci5t1.

++----

Primul biurou de informatiuniCONCESIONAT DE GUVERN

pentru guvernante, profesori, bone si cameriste superioare, casd de locuintä pentru guver-nantele neangajate.

Biuroul este in positiune de a'sï procura guvernante si direct din strèindtate..A delheid Bandan, Profesoare diplomata.-Strada Luterana, 5.

Immons-Vim, PRINCIPE, !

500,000 I

rn'Arci 1

.0245,000 !franci In aur NoRooANUNCIU

DE

1111111110

Castignrilestint garantate

de Stat

Invitatie de parLiciparel a norocul de castiguri

de la marele tragerl de prime garautate de Statul Hamburg

9 Milloane 880,450 mare!" imperialetrebue numaT decat castigate neaparat

In aceste tragerl avantagioase conlinênd dup5. prospect numal100,000 loturl, ies chstigurile urmatoare, adica :

Castig-al principal este pretuit 500,000 mird.prima de 300,000 mirci 26 cAstiguri de 10,000 nOrci1 castig de 200,000 mlircI 56 caitiguri de 5,000 mArci2 elltigu i de 100,000 marci 106 castigurI de 3,000 m11,c1"1 castig de 90.000 nuirei 253 cAstigurI de 2,000 märci1 cditig de 80,000 morel 512 cakigu¡I de 1,000 'navel2 cAstiguri de '70,000 marci 8 i 8 cáitigurI de 500 mare"'

caitig de 60.000 marci 150 cAs! i¡uri de 300,200,150 in2 castigurl de 50.000 marci '720 castigurl de 145 marcl1 cAs.tig de 30.000 newel' 7990 c4Ciguri de 124,100,94 m.5 cifstie-uri de 20,000 marci 8850 cas!iguri de 67,40,20 marci3 cAstiguri de 15,000 mart!' twat 50,500 de castiguriearl vor castiga de sigur in 7 plirtI In spatiul de câte-va hint

Castigul principal de 1-a clast este de M. 50,000, acela .de a 2-aclasa. M. 60,000, In a 3-a M. 70,00, 4-a M. 80,000, 5-a M. 90,000,6-a M. 100,000 in a 7-a M. 2oo.000 §i cu prima de M. 3oo,000eventual M. Soo,000.

Pentru prima tragere a astigurilor fixatà In mod ()tidal costa.lotul original intreg numailPI 7,50 b.jumetate lot original nninai lel 3.75 b.sfertul lot original numai le 1.88 b.

§i expediez loturI originale garantate de stet (nu promisiuni o-prite) chiar In rile cele mal departate, daca se trimete francatsnma in note de banca sat in noul bon postal sat prin tratate asupraLondreT, ParisuluT sad asupra altul mare oraq. Fie-care participiatorprimeste imediat dui:a tragere lista oficialä, far& a face cerere.

Trimet de asemenea din nainte gratis prospectul prevèzut cuarmele statulul continand misele si divisiunile castigurilor in cele 7clase.

Plata si trimeterea sumelor castigate se face prin mine directsi prompt si sub discretia cea mai absoluta.air Ori ce comanda se poate face prin mandat postal. - Bu-gain sIt se adreseze toate ordinile imediat 'Ana la

Octombrie curent s. n.din canza epocel apropiate a tragereI ea toati. Increderea catra

Samuel Heckseher Senr.,Bancher i comptoar de sclemb la HA NIBUItG (oras liber).

11=111111111111Eigk 111211S111111111011111115111Mbliti

FSTITI1111BUCURESCI

6, STRADA VESTEI,

Sectia medical&1. Hvdrotherapia. 2 Electrizare.

3. Orttíopedie, 4 Gimnastica Me-dicala, 5. InhalatiI, 6. Masajiä ais-tematic, 7. Serviciul la domicilia8. ConsultatiT znedicale.

Sectia Higienie&1 Bae abur 3 -1 Bae de putina cu si fära

duse 2 50medicamente 1

1 duse rece sistematica . . 1.50

BAI DE ABURS1 DE

Nota. 1 Bade de abur sunt deschise in toate zilele de la 7 ore di-mineata papa. la 7 ore seara.

2. Pentru Dame NA baile deabur, odata pe séptainana Vinereade la 7 ore dimineata pant la 2post meridian.

Preturile la sectia medicalä con-form prospectulul.

Directinnea.

De inchiriat dmeit1

'ieS,tCnai:

sele din strada Scaunele Nu.56, curte singurd, 4 oc161, 2pimnite si 2 oddl de slugl satbucdtdrie. A se adresa stradaStirbeit.-Vodd, No. 148.

uvncileoe e tarruci prIt-

Pirotechnia ÓsteIsDa e eVaéliliatr, ce

carciuma a d-Ild major lovanovitzla Cotroceni de 20 metre fatadaadancimea pang, la 5antu1 vechit aluI mo5d Nedeapa ArtmeaatPoirrioltescehnpioetI

Gersabek succesorul luI I. Ovessa:.!¡trada Lipscant

Ceva interesant!Anuntul de ca5tig Samuel Heckscher senior de la Hamburg, care se

aflä in numérul de astazI al gazetel este foarte interesant. Aceasta casa'51-a ca5tigat o reputatie a5a de buna prin plata prompta i discretä asumelor ca5tigate aci 5i in Inprejurimi in cat rugam pe totI cititoriI dea da atentie insertieT el de astázl.

ÏIOTL LLOYDcu 20 camere de pasageri, un salon mare, cafenea, restaurant,grAdind cu popicdrie, pimnilt, grajd, groapd de ghiatd i alte

toate elegant mobilate i aranjate, dimpreund cu fun-dus instructus cu contract pe 4 si jum61ate anl ; se poate predaimediat,

air 20,000 frailci capital numeral' llecesar .nagDoritoril sunt rugatl a se intelege in persoand cu subseinnatul

Ileksch, untreprenor.

ANKER"SOCIETATE DE ASIGUR. ASITPRA VIETEI §I RENTEI IN VIENA

Concesionata pentru Romi-tinrn decretul din 1 lanuarie 1870.

In luna Maid 1885 s',.td efectuat 686 polite pentru fr. 3,801,124 57 iar dela 1 fanuarie in to-tal 3,424 polite pentru fr. 18,248,091 21. In luna curenta s'ad Incasat In prime 5i depunerl fr.660,850 35 iar dela 1 Ianuarie in total fr. 4,025,263 85 Pagubele platite in luna Maid fr. 140,771 87iar dela 1 lanuarie in total fr, 776,386 95.

Averea societAiT la 31 Decembre 1883 peste 31 milioane fr., 49 n 77asociatilor

Impreund peste SO milioane fr.Starea asigurärilor la 31 Decembre 1883 : 74,580 polite cu un capital de peste 333 milioane

francl. Para la 1 lanuarie 1884 sfa pItit pentru canal de muarte i asociatiuni (zestre) liqui-date peste 86 milioane franel Asiguratilor cu parte la ca5tig s'ad platit de catre societate pen-tru anul 1884 o dividendd de 25 0 Asociatiunea ajunsa la liquidare In anul corent a produs ofructificare de 7 '/2 O/c, dobanda 5i dobanda dobanzilor, ier asociatiunea cu capitalul garantat cu

participarea de 85 parte la ca5tig ad pi odus o dividencla de 25 °/0 die capitalul asigurat a5a darpentru fie-care mi a. de frand asigurata s'ad plätit 1000 pius 250 frand.

Informatiuni se dad voios i oferte se primesc ca

Agenria Generald pentru Romania 1106Bucuresci, strada Lipscani No. 11 (Casa Crisoveloni).

.1anaiuiPILULE PURGATIVE! I

D'EXTRACT D'ELIXIR TONIC ANTI-VISICOSU A ilbr G U111, LIE 1

1 Preparat de ulna PAUL GAGE, Farm., tiagural Prop.., 9, r. tbi GrienlIr-St-Gineaiii, WIS. I 000-.---,,,,,,,==,=.»...e.-,

Actiunea EMXIRULUI GUIL- si di forte organelori. - Elú 1 /LIE est tot d'auna bineficiterii. pote ti administrat cu acelaiii 11Ca Purgatif, el este tonic in ¡ suc,iesii capillorI si bitriiniloriacela55 timp ca 5i ricoritor5; el ' far a térna de orii ce fel de ac-

41

11

1

ajuti i corrige tote seci etiunele cident.expuris,nli de alai ninit de sése-deci ani a damenstrat eii 4

Elésirul Guillié este do ua eficacitate incontestabile contra tutorIFRIGURILORI EPIDEMICE, FRIGURILDRI PALLUDEANE, DISSENTRIEI, HOLEREI, 4

BOLELORI DE FIGAT SI DE STON1AC, AFFECTIUNELOR1 DE PODAGRA SIRHUMATISMALE

si in general ca depuratif in tote BOLELE CONGESTIVEDEPOSITO IN BUGURESCT : Farmacie J. OVESSA.

0

NozlinzATU. präv&lie mare hi strada Bl&narl i o prAvAlie

mica in strada Doamnel No. 14. - A se adresa laproprietar F. Göbl, chiar in acele case.

Mersul trenurilor cáilor ferate in România valabil de la 20 Main1 lunin 1885

Bucurescl-Bom e nDenumirea Trenurilor

Ace. Persóne PlItc. Acc.1 5 i9- 21 29

or.m. or.m. or.m. Or.111. or.m.

STATIUM

Roman-Bucuresel

STATIUNI

Denumirea TrenurilorAcc. Pers.

1 5

or.m. or.m.

Mixt19

or.M.

Mixt Mixt21 29

or.rn. or.m.n. dim.

Bucuresci p. 11,00 8,30 7,45Chitila 11.13 8,46 8.03Buftea 8 59 8,19Peris 9.20 8,43Crivina 9,36 9,04

sos. 12,17 109,0553 99;2353

Brazil ,

PloestI pl. 12,27 10,30V.-Calugär. 10,48Albescl 11.00Inotescl 11,13Mizil 1.14 11,30Ulmeni 12,02Monteoru 12,10

Buzed sos. 1,59 12,25 T. 31pl. 2,14 1,00

Zoita 1,422,05

R.-Sarat s' 3'12pl. 3,17 2,15Sihlea 2,47Gugestl 3,01Cotestl 3,15

sos 4,16 3,28Focsanl pl. 4,28 3,38Putna-Séca. 4,02

Marasest1 s5,00 Tr. 7 4,15

P 5,15 12,00 5,15Pufe5tI 12.26 sd,57Adjud d6,01 12,55 6,39Sascuc 6,24 1,20 7,18Racáciunl 1,48 8,01Valea-Séca 2,20 8,41

Bacad sos. 7 31 2,40 9,05pl 7,39 2,55 9,35

Galben1 3,32 10,29Roman sos 8,45 4,10 1.15

1 1

d. d. z.6,45 5,00

5,175,315,51

s6,09

8,19 6,367,558,308,529,119,52

10,4210,5711,20 Cotestl3,00 Guge5tl3,54 Siblea4,23 R.-Sarat5,34 Zoita5,586,216,38 Monteoru

10,08 Ulmeni10,44 Mizil11,00 Inotescl

AlbesclV.-Caluer.

soSpl.

Roman pl 8I,25 12,30D. Z.

Galbini , 1,07

Bacadso 9,20' 1,40s'pl 9,25 1,55

Valea-Séca I 2,171Racaciunl 2,481Sascut 110,23 3,18Adjud 110,45 3,52!Pufescl 4,1f

11,18 4,34'Maräse5t1

Putna-Sécas 11,52

11,23

Focsani

p.

11,59

12,0112,56

Buz6d sos 146pl. 2,01

Ploesti

BrazilCrivinaPerisBufteaChitilaBucurelti s.

2,50

3,333,45

4,485,00

T. 611,3511,5312,0512.3912,52

1,051,181,351,532,052,222,382,593,153,30

d.5,456,377,207,508,158,599.43

10,2911,0111,3

6,40 5,05 12,126,57 5,24 12,287,18 5,4" 12,498,26 12.598,43 1,158 59 1,309:21 1,509,45 2,149,55 2.29

10,19 2,5411,00 3,33

4,084.284,445,335,48

s6,066,25

T. 20 T. 22 6,45n8,05 n9,57 10,158,17 T. 308,35 10,418,51 10,549,12 11,119,26 11,16 11,229,40 11,30 11,3'

13ucuresel-Vêrciorova VCrctorova-BucureselDenuin. treneril. Denum. trenuril._Full Ace. I Pers. Fulg.I Ace. !Pers.

STATIUNI STATIUN1 -15.--1 -4-1 101

or.m. or.m. or.m. or.m. or.m.lor.m.

Gala ti-MaraseselI Denum. tren.

Imixt1 Acc.1Pers.

I 602 27-' 1604 7STATIUNI

P.Bucurese p. 4,05ChitilaCiochnesclGherganIContelt1Titu 5,07GlesclLeordenlGolescI

Pitescl

CostesclStolnicl..orbuPotcoavaSlatina

PiatraBal5iuPelesclCarcea

Craiova

I5alnitaCotofenlRacarlFiliail 10,17ButoesclStrehaiaTinineaPrunilorPalota 11,30

s. 12,03p. 12,05

Vêrciorov. s. 12,27Treuul Fulger C plead, din

Smarda 5i BucurescI Mereu-rea si Duminica 5i sosesce inVérciorova Joui a 5i Lunea.

s. s6,20P.

s.

s.P.

6,24

8,048,03

9,259,30

Bucuresci-Giurgiii (Smitrda) Giurgiti (Smitrda) BucurescI

Tur.-Sev.

d. p.9.00 4,309,14 4,47

5,079,47 5,27

5,3810,03 5,5110,30 s6,2410,50 6,49

7,1211.18 7,2511,35 7,5512,02 8,2912,22 8,50

9,0612,48 9,241,13 9,521,18 10,041,40 10,321,57 10,542,19 11,23

11,352,39 11,462,54 12,01

12,18,12,311_2,49

3,50 1,041 1 25

4,24 1,472,102,26

5,13 2,465,46 3,265,52 3,346,15 4,00

p. d. 1 p.Vércior. p. 7,45 11,00 11,25 GalatT pl

Tur.-Sev. s. 8,07 11,21112,01 Barbo51sos.

p. 8,09 11,2512,11IP

Pruni5or8,44t11,59'12,53Palota Serbescl

Timnea1,10 Independ.1,26

ButoescI

Vamel

Filia5I

0 1,49p. m 2,07 Ivelt1

H -ConachiStrehaia 12,4

R AcarI10,04 1,11 2,30 Tecuciti sos.

2,42 PICotofenl 2,59 Märasescl s.15alnita 3,12

raiova 10,50 1,58 3,211,00 1,58 3,42

I

11,40 7,4512,22 8,2012,50 8,30

1,20 8,551,40 9,122,09 9,342,34 9,563,10 10,2(3,46 10,494,16 10,40 11,144,66 11,06 11,45

s.

P.Carcea I 3,58Pelescl I 2,18 4,12Ballu I 2,40 4,39Piatra I 2,58 5,03

12,28 3,19 5,29Slatina 12,24 3.23 5,44Potcoava I 3,50 s6,17Corbu I 6,41Stolnici I 4,20 7,00Costescl I 7,27

2,13 5,08 8,00Pitesel 2,23 5,23 8 25

s.

P.

Marasesei-GalatlDenum. trenur.

mixtPers.28 60318

or,R1. or.m. or.m.

STATIUNIAcc.

26

I'luesti Pr. de,' Predeiil PloestlDeputy'. tren.

plac.' ace.-22 30

or.rn.lor.m

1 1

Márasescl pl 5,4011 35 4,49Tecucid sos'i 6,05 12,14 5,20

plec 12.34 5,451,14 6,181,43 6,412,16 7,032,46 7,253;04 7,42 Azuga3,31 8,05 Predeal3,53 8,154,35 8,00

IveacIH.-ConachiVamelIndependin.Serbesci

Barbol sos'ple.Galati sos.

STATItna

Uenurn!. tren.pers.

19

or.m.

plac. aco.21 29

or.m. or.m

STATIUNIpers.

20or.m.

PloeitIBudaBaicolCampinaComarnicSinaiaBusten1

P.

S.

d. P.10,00 8,49 7,0110,17 7,1910,35 9,28 7,3910,59 9,51 8,0211,27 10,17 8,2912,09 11,03 9,0312,26 11,18 9,2312,34 11,25 9,3012,50 11,40 9,45

Predeal p.AzugaBustenTSiaaiaComarnicCampinaBakalBudaPloe5tI

d.4,565,105,175 396,126,397,017,207,35

6P, 507,047,117,528,25

508;

9; 42

s,7,.7,457,508,098,429,059,279,429,551

Ploesti Siánie Saute Ploestl

Tecucl-Berlad Berlad-Tecucia

s.

P.Crolesel 8,39Leordenl 5,54 9,00Giäesci 6,20 9.24Tau 3,41 6,50 10,04Contelti 10,12Ghergan. 7,07 10,23Ciecanescl 10,41

7,42 11,01Bucurescl s. 4,45 7,55 11,15

Trenul Fulger P plead. dinVêrciorova Martia 5i SambataIi sosesce In Buctirescl si

Smarda Mercurea 5i DumM.

STATIUNI

Denum. trenur.Mixte

41 43 45or.m or.m. or.m.

STATIUNI

Denum. trenur STATIUNIMate

42 44 ' 46or.m. or.m

Tecucid pl.BerbeciGhidicen1TutovaBerlad sos.

6,156,487,167 32

11,4012,2112,581 20

8,00 1,50

5,556,347,097,308,90

Adjud Tirgu-Cena.Denum. trenur.

mixt mixt91 93

or.m. or.m.

S'CATIUNI

Bucuresci plec.Dealu-Spirea

sos.Filaret plec.JilavaSinte5tIVidraGradiltea

omanaBaneasaFratelll

Giurgiii

Smarda

sos.pl.

sos.

a5,40

6,24

7 10

cl. s. n.7,10 5,30 8,257,19 5,417,2t 5,47 8,387,40 6,05 8,437,51 6,23 9.017,58! 6,338,06 6,46 9,188,16 7.01!8,26 7,211 9,438,52 8,03{10,129,101 8,31 10.369,20 8,15 10,509,259,30t

Smarda

Giurgid

FratestIBaneasaComanaGradisteaVidra.SintestlJilava

Filaret

plec.Sos.

plec.

SOS.plec.

Dealu-SpireaBucuresci sos.

z. d. s. z.2.25 8,00 5,40 2,35

8,06 5,458,14 5,558,27 6.108,53 6,409,24 7,179,31 7,269,42 7,429 51 7 53

10,0010,1110.3110,38

3,52 10,45

8,058 218.428,519.00

Buzeil-Galap

2,48 9uz'étt p. 2,30 12,453,07 Cilibia 1,153,31 Faurel 3,25 1,46

lanca 3,57 2,213,47 Muftid

t2,49

s. 4 53 3 21Braila ' '4,01 p. 5,03 3,31 6,45

s. 5 35 4 04 7 80Barb. p. 5,40 4;11!Galatl s. 6,151 4,45

4,20 I I

GalatI p. 9,40 7,001

Barb. s' 10'15' 7'34p. 10,20 7,40 8,30

Braila s' 1101:0511 88121:33 9,15

9'012 02 9340112,32 10,031

10,43!1,39 11,151

Muftid11,30 Ianca12,15 Faurel

iCilibiaBuzéd s.

Adjud pl.Ureche5tilCaiutlOnelt1rirg.-Ocna s.

6,10 4,156,32 4,407,067,398,05

5,195,546,20

Ihrlad pl.TutovaGlaidigeniBerheciTeencia sos.

8.409,149,41

10,1010,40

2,503,243,514,204,50

Denum. tren.mixt

71

or.m.

or.m. PloeastT p. 10,4511,10

8'0 Plopen1 11,399,41-1- Poiana 12.129,29 Siânic s 12,40

19,25505 -Campina Dottana

Tirgu Ocna-AdjudDenurn. trenur. Câmpina p.111,20--

'

Doftana 111,401

STATIUNImixt mixt92 ¡ 94 !

or.m.,or.m.

T.-Ocna pl. 9-4511 8 20Oneitl 10,12 8,45CaiutI 10,48 9,16Urechestl 11,20 9,45Adjud sos. 11.35 10,00

Bacad-Piatra (Neamtu) Matra (Neamtu) SatiittDenum. trenur.

Mixte16 I 18

or.m.!or.in.4,004,45

STATIUNI

Denum. trenur.Mix te

15 170/%111. OT.ITI.

STATIUNI

Constanta Cernavoda

STMAIUN1

Denum tren.mixt

72Or.m.

Slanic p.PoianaP lopenlBudaPloest1 s.

5,005,2:35,596,326,50

Doftana Câmp

1Doftana p. 6.00Can-Tina s. 6,18

Cernavoda Constanta

ConstantaMurfatlarMedjidieCernavoda

2,503,374,185,02

9,109,57

10,3811,2

List Ungheni

laII P.Cristelt1Unghenl-R.

Ru5I

I

2,25111,503,00'12,293,42 1,143,49 1,21

Cernavocil.MedjidieMurfatlarConstanta

6,507,45 2,558,29 39,10 4 20

Ungheni Iasi

[Mg.-Eu.0 p, Romani

Criste5t1tall s.

2,00 42,47 53,02 53,32 6

,40,15,35,12

Bacad pl.GarlenTBuhusPodolenlRosnovPiatra N. s.

8,20 3,358,59 4,149,48 5.03

10,24 5,3911,10 6.2511,40 6,55

Piatra N. pl.RosnovPodolenTBuhu5GarleniBacau sos.

Tipografia Curtil Regale, propietart F. Göbl Fii, Passagiul Roman, 12.

9,52 5,0710,46 6,0111,17 6,3212,08 7,2312,42 7,57

1,10 3,25

Titu Targuvesti

Titu p.NucetVacaresclTirguvesti s

10,25 7,0011,05 7.4011,31 8,0611,45 8.20

Targuvesti T

Tirguve50 pVacaresciNucetTitu s.

8,208,389,02

4445

itu

,15,33

,25