KnN ForrBrr

O LUMErAnA sFAR$rr

Traducere din limba englezlANDREEA IOANA $ELER

I

tfr

PARTEA I

1 NOTEMBRTE L327

1

Gwenda nu avea decit opt ani, dar nu se temea de intuneric'cand deschise ochii, nu putu si distingi nimic, dar nu acest lucru o sperie.

$tia foarte bine unde se afli. Era la stirelia Kingsbridge, in clidirea lungi de piatripe care o mrmeau spital, gi statea intinsa pe podea, intr-un culcug de paie. Mama

sa era lingi ea, iar Gwenda gtia, dupi mirosul cald, de lapte, c[ mami ii didea siminAnce6ebelugului nou-nescut, care nu avea inci nume. Allturi de mami st[tea

tati, iar lingl acesta, fratele mai mare al Gwendei, Philemon, care avea 12 ari.spitalul era aglomerat gi, degi nu putea zlri celelalte familii culcate pe jos,

inghesuite ca oilJin tarc, simlea mirosul rAnced al trupurilor-calde. CAnd zorii

av"eau si mijeascd, urma s[ inceapi Sirbitoarea Tuturor Sfin1ilor, care anul

acesta pica intr-o duminic[ 9i era deci o zi sfanti. Cu o seari inainte fusese Aju-

nul S#betorii Tirturor Sfintilor, un interval periculos, in care toate spiritele rele

hoinlreau libere prin lume. Sute de oameni, printre care 9i famili-a Gwendei,

veniseri la Kingsbridge din satele invecinate, pentru a petrece Halloweenul inperimetrul t".i,,

"l stireliei gi a participa la slujba de Sirbltbarea Tuturor Sfin-

filor, care se oficia in zori.Ca oricirei persoane in{elepte, Gwendei ii era foarte fricl de spiritele rele;

dar gi mai tare si temea de ceea ce trebuia si fac[ in timpul slujbei.

igi afinti privirea drept inainte, in intunericul desivArqit, incercind si nu se

gandeasta h lucrul care o inspiiminta intr-atit. $tia ci peretele din fafa ei avea o

Iereastrl arcuiti. Nu era infundati cu geam - numai clidirile cele mai impor-

tante aveau ferestre din sticli -, dar un fel de paravan din pAnzi proteja inclperea

de aerul rece de toamni de afari. $i totugi, nu vedea nici micar o pat6 vag mai

deschisi in locul acela. Iar asta o bucura. Nu voia ca dimineafa s[ soseasci.

Nu vedea nimic, dar atzeain jur o mullime de zgomote. Paiele care acope-

reau po.deaua fogneau intruna, in timp ce oamenii se intorceau 9i-9i schimbau

pozilia in somn. Un copil fipi, ca gi cum s-ar fi trezit dintr-un vis urAt, fiindiepede redus la ticere de citeva goapte linigtitoare. Din cand in cind, cineva

incepea s[ vorbeasci, rostind prin somn cite un cuvint pe jumitate neinteli-

gibil. De undeva rizbiteau nigte zgomote care trldau ci doi oameni se inde-

ietniceau cu lucrul acela pe care-l flceau plrin]ii, dar despre care nu vorbeau

10 KEN FOLLETT

niciodat[, lucrul acela pe care Gwenda il numea ,,gemutul", pentru c6 nu qtianiciun alt cuvint care si-l poatd descrie.

_ Mult prea curand, o lumini strrpunse intunericur. un crlug[r intrl pe ugadin cap[tul estic al inciperii lungi, prin spatele altarului, linind ii mdnl olumi-nare. o aqezdpe altar, aprinse de la ea o alta, conic6, gi porni s[ dea ocol incipe-rii, atingind cu cap[tul aprins fitilele limpilor de perete. umbra lui ascu]iti sealungea gi mai mult de fiecare dat[ c6nd vdrful lumanrrii conice intdlnea umbraaceleiaqi luminiri, chiar in dreptul fitilului l[mpii._ Din ce in ce mai puternicd, lumina se revrrsa asupra rdnduriror de trupuri

chircite de pe podea, infigurate in pelerinele lor mizereiau inghesuite in vecinelelor pentru a se incilzi. Bolnavii ocupau paturile de lxngl altar,-unde puteau bene-ficia la maximum de caracterul sacru al clidirii. ta cleletalt cap[t, t scari fbcealegitura cu etajul, unde se aflau incrperile rezervate vizitatoriltr de vi{r nobild:acolo era gizduit acum contele de Shiring, impreuni cu o parte din familia sa.

- cllugerul se apleci peste Gwenda pentru-a aprinde lampa de deasupra capu-lui ei. ii intdlni privirea ql zimbi. Fetilaii studie .t iprl i, t.r-ina mereu ichirrfue-toare a flicirii gi-l recunoscu pe fratele Godwyn. Era tdnir gi chipeq, iar searatrecutl ii vorbise cu blAndele lui philemon.

- Ldngi ea dormea o alt[ familie din satul ei: Samuel, un ldran inst[rit, cu ofeudr mare, solia sa gi cei doi fii ai lor, dintre care cel mai mic, fdfric, era un blie-fel enervant de gase ani, care prrea si creadi ci lucrul cel mai amuzant din lumeera si arunce cu ghinde in fete, pentru ca mai apoi s6 o ia la goani.

Familia Gwendei nu era una prosperd. Tatll ei nu ayea diloc prmant, aga cimuncea cu ziua la oricine era dispus s6-l pllteasc[. vara avea -ireu de lucru,dar, dupi ce recolta era adunat[ de pe cimpuri gi wemea incepea sd se riceasci,se intdmpla destul de des ca toat[ familia sd flimdnzeasci.

Tocmai de aceea Gwenda trebuia s6 fure.iqi inchipuia cum ar fi fost sr fie prins6: o m6ni puternicd apucdnd-o de bra1,

findnd-o prizonierr intr-o incleqtare nemiloasi, in tlmp .. "u

r" zbiieaneputin-cioas[, gi un glas gros rostind:

- Ei, ei, uite o hotomancd mici!$i-apoi urmau durerea gi umilinfa biciuirii in pia{[, dup[ care, mai r6u decat

orice, agonia gi sentimentul de pierdere cind avea sd i se reteze mdna.Thtll ei suferise aceasti pedeaps[. La capitul brafului stang nu mai avea decit

un ciot oribil gi zbdrcit. Se descurca destul de bine cu o singuii mdn[ - putea sdfoloseascd o lopati, si. ingeueze un cal gi chiar s6 faci o pl"as6 pentru prlndereapisirilor -, dar, oricum, in fiecare primdvar[ era ultimul muncitor ticmit, iartoamna era primul alungat. Nu putea si piriseasci satul qi si caute de muncd inalti parte, pentru c[ amputafia il insemni drept ho6 aga c[ cei din alte pirfi aveausi refuze sr-l angajeze. cdnd c[litorea, igi lega o minuql umpluti cu clrpe de

o LUME rAnasrAnSru 1t

ciotul bralului stdng, ca nu cumva s[ fie evitat de tofi striinii pe care-i intilnea;dar trucul acesta nu picllea pe nimeni pentru mult timp.

Gwenda nu fusese de fap la pedepsirea lui tati - avusese loc inainte ca ea sise nascl -, dar gi-o inchipuise de multe ori, iar acum nu se putea abline s[ nu-gi

imagineze cum ar fi fost s[ i se intimple gi ei acelaqi lucru. Cu ochiiminfii vedea

clar-lama securii abltdndu-i-se asupra incheieturii, tlindu-i pielea qi oasele,

separdndu-i mina de antebra! in aqa fel incit cele dou[ s[ nu se mai uneasci

niiiodate; gi trebuia s[ stringl bine din dinfi pentru a nu ]ipa din toate puterile.

in jurul ei, oamenii incepuseri s[ se ridice, intinzindu-se, clscand gi frec6n-

du-se ia ochi. Gwenda se sculi gi ea gi-gi scutur[ bine hainele. Toate vegmintele pe

care le ayea pe ea aparlinuseri inainte fratelui s[u. Purta o clmaqi de lanl fesutlcare-i ajungea pini la genunchi, peste care venea o tunici, legati in talie cu o cingi-

toare ftcuti din fire de canepS. incalllrile sale avuseser[ cindva gireturi, dar giurilepe unde se petreceau acestea erau rupte acum, aga c[ 9i le legi {e Picioare cu nigte

paie impletite. igi terminl toaleta punindu-gi pe cap o clciull din cozi de veverife,

ir, ."r"-gi ird"sl cu grijl toate guvilele de pir. intAlni privirea tatilui slu, iar acesta iiarltl discret o familie aflati de cealalti parte a lnciperii - o pereche de vArstl mijlo-cie cu doi fli un pic mai mari decAt Gwenda. Birbatul era scund 9i sllbuf cu o barblcirlionlatl qi rogcati. Tocmai 19i prindea la briu o spadl, ceea ce insemna ci era fie

o$tean, fie cavaler: oamenii de rdnd nu aveau voie si poarte slbii. Sofia sa era o

femeie slabi, cu migcdri vioaie qi o fali morocinoasi. in timp ce Gwenda ii cerceta

cu luare-aminte, fratele Godwyn d[du respectuos din cap qi ii salut6:

- Buni dimineafa, sir Gerald, lady Maud!Gwenda z6ri ceea ce ii atrasese atenlia tatalui siu. Sir Gerald avea o pungl

prinsl la briu cu un gnur de piele. Era umflati bine. Pirea a contine sute de

monede din acelea mici qi subliri, de cite un penny, o jumltate 9i un sfert

de penny, care circulau la vremea aceea in Anglia - cAt ctqtigul lui tati pe un an

intieg, dacd ar fi putut s[ glseasci de muncl. Ar fi fost mai mult decit suficient

s[ hilneasci intreaga lor familie pan6la aratul de primlvar[. Ba, mai mult,punga aceea ar fi putut confine chiar gi citeva monede strline, din aur, florinidin Florenla sau ducati venefieni.

Gwenda avea un culitaq vdrit intr-o teacl de lemn pe care-l purta la g6t,

atirnat de un gnur. Lama asculiti ar fi putut si taie cu rapiditate giretul de piele

care susfinea punga aceea grasi, fbcdnd-o astfel si cad[ ln minuta ei - asta dacinu cumva sir b"tald a't ea tl simtl ci se intdmpli ceva suspect 9i si o inqface ina-

inte de u puteu duce treaba la bun sfbrgit...

Godwyn ridicase tonul pentru a acoperi gallgia fbcuti de oamenii adunati

in sali.- in numele lui cristos, care ne propovlduiegte mila, gustarea dedimineafi

va fi serviti dupl liturghia de S[rbltoarea Tlrturor Sfinlilor, rosti el. Intre timp,

12 KENFOLLETT

aveli ap[ curati la fhntina din curte. vi rog si nu uitafi si folosi{i latrinele deafari - si nu cumva si vi ugurati inluntru!

_ cilugirii gi c[lugiritele erau foarte stric{i in privinfa curlfeniei. Azi-noapte,Godwyn prinsese un b[ie1el de gase ani frcdnd pipi intr-un coll gi didus e aiard,toat[ familia. Iar, dacl nu avuseseri un penny piniro a pl6ti la han, acegtia fuse-ser5_probabil nevoifi si petreaci noaptea aceea friguroisr de octombrie tremu-rind pe pardoseala de piatr[ a portalului de nord al catedralei. De asemenea,

Silugnrii interziceau Ei accesul animalelor. ciinele cu trei picioare al Gwendei,Hop, fusese gonit ftr[ mil6. Feti{a se intreba, plind de ingrijorare, pe unde 9i-o fipetrecut acesta noaptea care tocmai se sfhrgise.

- Dupd ce aprinse toate ldmpile, Godwyn deschise u$a cea mare care frcealeg[tura cu exteriorul. Aerul rece al nop]ii ciupi puternic urechile gi virful nasu-lui Gwendei. oaspetii igi infbgurari bine hainele in jurul trupurilor Ei incepurdsr se apropie,cu pagi tdrqiifi de iegire. cind sir Gerald qi familia sa porniri, tatigi mami se aliturarr coloanei chiar in spatele lor, iar Gwenda gi Fhilemon leurmariexemplul.

P0ni acum, Philemon fusese cel care se ocupase cu furtigagurile, dar cu o ziinainte fusese cit pe-aci sI fie prins, in piafa din Kingsbridge. Reugise s[ gterpe-leascr un borcinag cu ulei de misline, foarte scump,-din pr-ivrlia unui negustoritalian, dupi care scipase prada din mdni, aga c[ toatr lumea iqi intorsese privi-rile citre el. Din fericire, vasul de sticli nu se spd.rsese la contactul cu iolul.Fusese nevoit si pretindi ci, din neatenfie, ddrdmase borcanul de pe raft cu omigcare imprudent[.

Pdni nu demult, Philemon fusese micuf gi gters, ca Gwenda, insi in ultimulan crescuse aproape zece centimetri, glasul i se ingroqase, iar migcirile ii deveni-seri imprecise gi stdngace, ca gi cum nu se putea obignui cu noul siu corp, dedimensiuni mai mari. Seara trecutd, dup6 incidentul cu borcanul cu ulei tatianunfase ci Philemon se fbcuse prea mare pentru orice furt serios gi, drepturmare, acum era rAndul Gwendei.

Acesta era motivul pentru care nu putuse si doarmr mare parte din noapte.Adeviratul nume al lui philemon eia Holger. La zece ani, biiatul hotirase cr

1ye1 sn devinr cilugrr, aga ci le spusese tuturor cr igi schimbase numele inPhilemon, care avea o rezonanli mai religioasi. in mod surprinzitor, cei maimulp se conformaseri dorinfei sale, degi mami qi tati incr il mai strigau Holger.

Trecuri dincolo de uEi qi z[riri doui rdnduri de cilugirip care iremurau intimp ce (ineau cate o torf[ aprinsi pentru a lumina aleia care fhcea legituraintre spital qi intrarea devest a catedralei Kingsbridge. La marginea zonei-lumi-nate de torfe, sute de umbre dansau Ei se zbrte;u, ." fi.,r* drilugorii Ei spiridu-gii noplii zburdau ascunqi vederii oamenilor gi nu erau finuli la distan$ dicdt desfi nfenia cilugiritelor.

o LUME rAnAsrAn$n B

Gwenda sperase s6-l vadi pe Hop aqteptdnd-o afari, dar c[felul nu se zlrea

niclieri. p6x1s-gi glsise weun loc cald unde si doarm[. in timp ce mergeau citrebiserici, tati frcealot posibilul s[ nu se indepirteze de sir Gerald. De undeva din

spate, cineva trase dureros de pirul Gwendei. Fetila lisl sI-i scape un tipit ascufit,

inchipuindu-gi ci era vorba despre un dricuqor; dar cind se intoarse, il vizu pe

Wulfiic, vecinul ei in vArsti de qaie ani. Acesta fugi inainte ca Gwenda si-l fi putut

ingfrca, rizdnd in hohote. Tatll lui interveni, mArdind aspru: -

- Fii cuminte! gi ii trase o scatoalci peste cap, a$a c[ biie]elul incepu si pldngi.

Catedrala era o mas[ informl care se indlfa deasupra mu\imii inghesuite. Nu

se distingeau decAt p[rfile dejos, citeva arcade qivreo doi-trei stilpi conturafi cu

rogu gi p-ortocaliu di lumina incerti a torfelor. Procesiunea se deplasa mai incet

pe'misurl ce se apropia de intrarea bisericii, iar Gwenda putu s[ vadi un grup de

Lrigeni venind din direclia opusi. Erau sute de oameni, dupi estimarea

Gwendei, poate chiar mii, degi nu era siguri cam cdt insemna o mie, pentru c[ nu

qtia s[ numere pinl la o asemenea valoare.

Mullimea ir."po sI se inghesuie in vestibul. Lumina nelinigtitl a ficliilorcidea pe siluetele sculptate de-a lungul perelilor, flcindu-le s[ danseze nebunegte.

La nivelul cel mai de jos se aflau demoni gi monqtri. Gwenda se uitl stiruitor, stin-jeniti la dragonii gi grifonii infiligali acolo,la un urs cu cap de om qi la un ciine cu

doul trupuii qi un iingur bot. O parte dintre demoni se luptau cu oameni: unul

atArna un qtreang de gntul unui b6rbat, un altul, cu infbligareca de vulpe, tira ofemeie de pir, unvultur cu miini trlgea in leapi un birbat gol. DeasuPra acestor

scene se ingirau sfinfii, in alveolele lor ocrotitoare; urmau apoi apostolii, aqezafi pe

tronuri impunitoare; iar peste ei, in arcada de deasupra intr[rii principnle, erau

infhligali S^frntul Petru, cu cheia raiului in m|n6, Ei Sfdntul Pavel, cu un hrisov,

amindoi privind plini de venerafie in sus, cltre Isus Cristos.

Gwenda gtia i[ Isus o povlfuia si nu sivirgeasc[ picate, "ici altfel avea si fie

schingiuitl veqnic de diavoli; dar oamenii o speriau mai tare decit orice demoni.

Daci-nu reugea si-i fure punga lui sir Gerald, avea si fie biciuiti de tatll ei.

Mai r[u, familia ei nu vaivea nimic de mancare, in afari de supl de ghinde.

Ea qi Philemon aveau si fliminzeascl s[ptlmdni la rAnd. Sdnii lui mami aveau sd

r".., b"b"logul cel nou avea si moarl, aga cum se intdmplase culltimii doi. Tati

avea si dispari zile intregi, dupd care avea si se intoarcl cu un bAtlan slibanog

,ur, .r, ur.d doui veverile de bigat in oali. Foamea era mai rea decdt loviturile de

bici - durea mai multtimP.Fusese invifati sa gteipeleasci de la o virsti fragedl: cdte-un m[r de pe-o

tarab[, on o., piourpit ouat de sub giina vreunui vecin, un cufit sclpat din nea-

tenlie sub maia din taverni de citre un be1iv. Dar furatul banilor era altceva.

Daie era prinsi pe cdnd incerca si-i fure punga lui sir Gerald, n-ar fi ajutat-o cu

nimic s[ Lbucniasci in lacrimi gi si spere ci avea si fie tratati ca un copil neas-

tAmplrat, a$a cum se intdmplase odat[, dupi ce gterpelise o pereche de pantofi

14 KENFOLLETT

eleganfi din piele de la o c6lugiri![ miloasl. Tiierea gnurului care susfinea pungaunui cavaler nu era nicidecum o boac5.ni de copil, ci un delict de perioanaaduhd, aqa ci ar fi fost tratatd pe misurl.

Incerci si-gi alunge aceste ginduri din minte. Era mic6, ager6 gi rapidi, aqaci avea si ia punga frri si fie sim{iti, ca gi cum ar fi fost o fantomd - ista dacireu$ea s[ se opreasci din tremurat.

Interiorul vast al bisericii era deja ticsit de oameni. pe culoarele laterale,frcliile din miinile crlugirilor cu capete acoperite aruncau in jur sclipiri zglobiiqi roqietice. Stdlpii de susfinere ai naosului {dgneau inspre bolta inveluite inintuneric,. in timp ce mu\imea se impingea citie altar, iwenda reugi si se tiniaproape de sir Gerald. cavalerul cu barbi rogcati gi sofia sa cea slabi n-o obser-vaser6. cei doi blie{i ai lor nu-i acordau mai multi aten{ie decit pere}ilor depiatri ai bisericii. Rudele Gwendei se retraser[, rlmdndnd undeva in spate, ast-fel incit ea nu le mai putea vedea.

Naosul seaglomeri foarte repede. G-wenda nu mai vizuse niciodati atafiaoameni la un loc: erau mai mulfl decit atunci cind se adunau pe pajiqtea cate-dralei in zilele de tdrg. oamenii se salutau cuveselie in glas, simfindu-se ferili despiritele malefice in spafiul sfdnt al bisericii, iar zgomotul conversafiilor lor setransform[ destul de repede intr-o hirmilaie asuriitoare.

Apoi bdtu clopotul, iar toti ticurl milc.Sir Gerald st[tea langi o familie din orag. Aceqtia purtau cu to]ii pelerine din

stofr fin[, aqa ci erau, cel mai probabil, nigte negustori de land instnri{i. Langdcavaler se afla o fatd de weo zece ani. Gwenda stitea in spatele lui sir Gerald gi alfetei. lncerca si treaci neobservatr, dar, spre disperarea ei, fata i$i indrepti privireacitre ea gi-i adresi un zimbet incurajatog ca gi cum i-ar fi spus si nu-i fie teamr.

- in jurul mullimii, cdlug[rii igi siinser[ dchile una citl una, pind ce interio-

rul larg al bisericii se cufundi intr-un intuneric profund.Gwenda se intrebi daci fata aceea bogatl avea s[-gi aminteasci mai tarziu

chipul ei. Nu trecuse cu privirea peste ea, ignorAnd-o, a$a cum frceau cei maimulfl oameni. o observase, se gindise la ea, anticipase faptul c[ putea fi speriatigi ii diruise un ztmbet prietenos. Dar erau sute de copii in catedialI. poate ci nureugise si vadr prea bine trdsiturile Gwendei in lumina incertr din interior...sau reuqise? Gwenda incercl sl-qi alunge grijile din minte.

, Invizibili pe intuneric, frcu un pas inainte gi se strecuri frrl zgomot intre celedou[siluete din fafa ei, simlind intr-o parte materialul moale, deline al pelerineifetei, iar in cealalti, lesdtura mai rigidl a surtucului vechi pe care cavalerui il purtapeste armurl. Acum avea o pozitie idealr pentru a pune m6na pe punga cu bani.

igi vdri degetele sub gulirul iunicii gi icoase culitagul din teaia. "T[cerea fu sfrgiatl de un fipdt ingrozitor. Gwenda il aqteptase - mami ii expli-

case ce avea s[ se intample pe parcursul slujbei -, dar chiar gi aga, avu un adeviratgoc. Pirea a veni din gura unei creaturi torturate.

o LUME FARA SFAR$IT 15

Apoi se auzi un bubuit constant gi aspru, ca gi cum cineva ar fi bitut intr-untalger de metal. Urmar[ Ei alte zgomote: vaiere, risete nebuneqti, chemarea unuicorn de vdnitoare, zinginituri, urlete de fiari, dangit de clopot. Un copil lncepu s[

lipe, iar altii i se al[turarl. Cifiva adulg rideau nervos. $tiau cu tofii ci zgomotele

aielea erau fbcute de ciluglri, dar, chiar qi aqa, tot o hlrmi.laie dr[ceascd alcituiau'

Nu era chiar momentul potrivit s[ ia punga, igi spuse Gwenda, cuprinsl de

teaml. Toatl lumea era incordati, toli erau cum nu se poate mai atenfi la orice'

Cavalerul arrea se simti imediat orice atingere, cdt de'ugoar[.

Zgomotele acelea diavolegti devenirl gi mai puternice, dup[ care fhcur[ loc

unui iunet nou: muzice. La inceput era atit de vag[, incdt Gwenda nu era chiar

siguri ci o auzise cu adevirat, apoi deveni din ce in ce mai evident[. Calug[ri-

lele cdntau. Gwenda igi simli trupul invadat de un val de tensiune.

Momentul decisiv se apropia. Migcindu-se ca un spectru, cu gesturi la fel

de imperceptibile ca migcaiea aerului, se intoarse in aga fel incit sd fie cu fafa la

sir Gerald.

$tia exact ce imbric[rninte purta. Avea o robl grea de ldni, prinsl la brAu cu o

cingi,toare lati, cu nituri metalice. Punga era legati de aceasti curea cu un $nur de

piele. Peste robd purta un surtuc brodat, scump, dar tocit, cu nigte nasturi ingel-

benili, din os, in partea din faf6. unii dintre acegtia erau incheiafi, dar nu toti,probabil din cauzi molegelii date de somn sau pentru c[ spitalul se afla atAt de

aproape de biserici.Cu o migcare cit mai discretl 9i ugoari cu putinfi, Gwenda igi puse minuia

pe haina cavalerului. lgi inchipui ci palma ei era un pSianjen, atdt de uqor incitLerbut l n-avea cum s[-l simti. igi trecu palma-piianjen de-a lungul poalelor

hainei birbatului qi peste cingitoarea aceea groas[, pin6 ce ajunse la pungi.Haosul de zgombte se domoli treptat, iar muzica incepu s[ se aud[ din ce in

ce mai desluqit. Din primele rdnduri ale congregaliei se inilfl un murmur de

admiralie aproape infricogati. Gwenda nu putea vedea nimic, dar gtia c[ pe altar

se aprinsese o candell care lumina relicvariul - olldip din aur gi fildeg, cu sculp-

turifiligranate, in care se aflau moagtele Sfintului Adolphus gi carg nu fuseseri

acolo cdnd se stinseseri luminile. Mullimea porni nivalnic inainte, cu tolii incer-

cAnd sI ajungl cdt mai aproape de rlmigifele sacre. Simfndu-se zdrobitl intre sir

Gerald Eibtubatul din fala lui, Gwenda igi ridicl braful drept qi lipi tiiqul cutituluide qnurul care suslinea punga.

Pielea era tare, iar piima impunsituri a culitului nu reuqi si o taie. Gwenda

incepu s[-l migte frenetic liiainte 9i inapoi, sperdnd cu disperare ca sir Gerald sifie mai interesat de ce se intimpla langn altar decit de ceea ce se petrecea chiar sub

nasul siu. iqi ridici privirea gi igi dldu seama c[ putea distinge oarecum conturu-

rile chipurilor din juru-i: cilugirii gi ciluglrilele incepuseri si aprindi lumAnd-

rile. Iar lumina avea s[ fie mai intensl cu fiecare clipl ce trecea. Nu mai avea timp.

16 KENFOLLETT

Smuci puternic cu[itul gi simfi cum gnurul cedeaz6. Sir Gerald ofti incetigor:oare simfise ceva sau reacliona pur gi simplu la ceea ce vedea ling[ altar?

Punga cizu qi atefizd, silenlios in cealalti palmi a fetilei; era insi prea marepentru a putea fi prinsi cu ugurinfI, aga ci aluneci. O clipl, Gwenda avu impresiaci urma si o scape gi si o piardl in vilmdgagul picioarelor mullimii; reu$i totu$i seo inhap la timp gi si indepirteze acest pericol.

intreaga-i frpturi fu iuprins[ de un sentiment de ugurare plin[ de bucurie:aveaPunga.

Primejdia nu trecuse insd cu totul. Inima ii bltea atdt de tare, inc6t i se pireaci toli cei din jur o auzeau. se intoarse repede, astfel incit ajunse sr stea cu spatelela cavaler.

in decursul aceleiagi migciri, igi indesi punga cea grea in sanul tunicii. igi drdeaseama cd avea sr sar[ in ochi, fiindcd forma o umfldturi ca burta pguiatr a unuimo$neag. O impinse intr-o parte, unde era parlial acoperitl de bra]. Avea s6 sevadi gi-acolo cdnd se aprindeau torfele, insi nu avea niciun alt loc unde s[ o punr.

Bege culitul inapoi in teacr. Acum trebuia s[ &spari cit mai repede, inainte casir Gerald si observe ci nu mai avea punga atirnati la brAu, dar inghesuiala credin-cioEilor, care-o ajutase sr taie gnurul firl sr fie luati in seami, ii zrdirnicea oricetentativi de evadare. lncercr sr faci un pas-doi in spate, sperdnd s[-9i croiascr obregi prin zidul uman, dar lumea continua s[ se impingi inspre altar, pentru aarunca o privire la oasele sfrntului. Era prinsl intr-un fel de capcani necru(itoare,incapabild si facl weo migcare, chiar in fa]a blrbatului pe care-l prldase.

O voce i se adresi la ureche:

- Egtibine?Era fata aceea bogati. Gwenda se luptd din risputeri sd nu intre in panicl.

Avea mare nevoie si treaci absolut neobservati. Atitudinea indatoritoare a uneifete mai mari era ultimul lucru pe care gi-l dorea. Tocmai de aceea nu spuse nimic.

- Avefi grijl, le spuse fata celor din jur. O striviii pe fetila aceasta.Gwendei ii venea sr lipe de furie. Intenliile bune ale fetei bogate aveau s[ o

coste o m6ni.incercand cu disperare sr se indepirteze, intinse mdinile citre birbatul din

fa{a ei gi impinse, astfel incdt s[-qi proiecteze corpul inapoi. Nu reugi insi decatsi-i atragl atenfia lui sir Gerald.

- Nu vezi nimic de-acolo, de jos, nu-i aga? spuse victima ei pe un ton blindqi, spre groaza Gwendei, igi strecuri palmele pe iub bralele ei gi o ridici.

Situafia era disperati. Mdna masivl a bir6atului se afla la numai citiva centi-metri de punga cu bani. Gwenda igi intoarse fala spre altar, astfer inciiel si nu-ipoatd vedea decdt ceafa,-gi privi peste capetele celoi din mu4ime cum cdlugirii gicilugdrilele aprindeau alte luminlri gi iintau in cor in cinstea sfrntului de multplecat de pe aceasti lume. Dincolo de acegtia, prin fereastra mare, in forml de

o LUME rAnA srAn5tr v

rozetldin capitul estic al clldirii se vedea cerul vag luminat: se iveau zorii, alun-gAnd spiritele rele. Hirmllaia incetase cu deslvArgire, iar vocile monahilor se

inil{au cu putere. Un clluglr inalt 9i chipeg inaintd citre altar, iar Gwenda ilrecunoscu pe Anthony, starelul de Kingsbridge. RidicAndu-9i brafele intr-un gest

de binecuvdntare, acesta rosti cu glas risunltor:- $i astfel, inci o dati, prin mila lui Isus Cristos, rlul gi intunericul din lumea

aceasta sunt alungate de armonia qi lumina Sfintei Biserici a Domnului.Membrii congregaliei izbucniri intr-un strigit puternic de triumf, dup[ care

incepur[ s[ se destindl. Punctul culminant al ceremoniei trecuse. Gwenda se

agiti un pic, iar sir Gerald infelese qi o puse jos. finindu-qi chipul intors, astfel

incdt el si nu-l vad6, Gwenda igi croi drum prin mullime, indreptindu-se cltreiegire. Oamenii nu mai erau la fel de fascinafi de imaginea altarului, aqa ci acum

putea s[ se strecoare cu forp printre trupurile lor. Cu cAt inainta, cu atAt se simfea

mai ugoard, pin[ ce, intr-un final, se trezi cd ajunsese ldngl uga cea mare dincapitul de vest al catedralei gi iqi ziri familia.

Tati ii arunci o privire intrebitoare, gata siL se infurie dacl at fi vizut c[ equ-

ase. Gwenda scoase punga din sanul cimlgii gi i-o arunci repede, bucuroasi siscape de o asemenea poyari. El o apucl, se intoarse ugor qi arunci o privire furiqlin[untrul ei. Fetip il vizu ranjind incantat. Apoi tati ii didu punga lui mami, care

o vAri repede intre pliurilepdturii in care era infigat bebelugul.

Calvarul se terminase, dar pericolul nu trecuse incl.- O fatl bogati m-a observat, spuse Gwenda, simfind cum teama iirdzbate

din glasu-i pitigiiat.Ochii mici gi intunecali ai lui tati scinteiari de minie.'-

A vizut ce-ai ftcut?

- Nu, dar le-a spus celorlalli sI nu mI striveasci, dupi care cavalerul m-a

ridicat ca si vld mai bine slujba.Mami l6sd si-i scape un geamit ugor.

Tati spuse:

- inseamni ci !i-a vizut fafa.

- Am incercat si stau mereu intoars[.

- $i totugi, ar fi bine s[ nu mai dea niciodati ochii cu tine, rosti tati. N-o s[ ne

intoarcem in casa de oaspefi a cllugdriior. O si mergem la o ospStlrie ca si ne

luim gustarea de dimineafl.Mami interveni:

- liu putem s[ ne ascundem cit e ziua de lungi.- Nu, dar ne putem pierde in mullime.Gwenda incepu s[ se simti mai bine. Tati pirea s[ creadi c[ nu exista niciun

pericol adevirat. Oricum, ea se simfea maibine pentru simplul fapt ci el era dinnou la conducere Ei o eliberase de rispunderea bunistlrii familiei.

18 KENFOLLETT

- - in plus, continu[ el, mi-e pofti de pdine gi carne, in loc de terciul apos arcdlug[rilor. Iar acum mi le permit!

IeEiri din biserici. cerul, scildat de lumina zorilor, ayea o nuanfi de cenu-giu-perlat. Gwenda ar fi wut si o {in[ pe mami de mdni, insi bebelugul incepu sIpldngi, aga ci atenfia acesteia fu distrasi de la ea. Apoi vizu un cdine mititel, cudoar trei picioare, alb gi cu o patr neagrr pe bot, inirand in fug6 in curtea cate-dralei, cu pagi fontacli[i qi atdt de familiari.

- Hop! strigd feti{a, dupl care lui animllu]ulgi-l imbri{iq6.

2

Merthin avea I I ani gi era cu un an mai mare decat fratere sdu, Rarph; dar,spre profunda sa iritare, Ralph era mai inalt gi mai puternic.

Asta provoca tot soiul de probleme cu p6rin{ii. Thtil lot sir Gerald, era soldat ginu-gi putea ascunde dezamlgirea cdnd Merthin se dovedea incapabil s[ ridice lan-cea grea pe umir, incepea sr gffie de oboseali inainte de a fi dotordtweun copacsauyenea acas[ plangand dup5. ce pierduse weo confruntare. Mama loa lady Maud,inrdutitea Ei mai tare lucrurile, stanjenindu-l pe Merthin cu o atitudine excesiv deprotectoare, tocmai cand biiatul ar fi vrut ca ea si se prefac[ a nu obserya ce seintampH. cand tata se arlta mdndru de fo4a lui Ralph, mama incerca si compen-seze lauda criticdnd prostia mezinului. Ralph pricipea oarecum mai greu, darn-avea cum s[ corecteze acest lucru, iar cicileala pe aceastd tem6 nu ficea decit si-lenerveze, ceea ce ducea la nenumirate incdierlri cu ceilalli biieli.

Aman$9i p[rin{ii erau {ifnogi in diminea}a Sirbitorii Tlrturor sfin1ilor. Thtanu voise deloc si vini la Kingsbridge. Dar fusese constrins. Datora o sumr debani stire{iei gi nu putea si o inapoieze. Mama spunea ci aveau s[-i fie confiscatepdmanturile: era stdpdn peste trei sate din apropiere de Kingsbridge. Thta ii amin-tea mereu cr el era descendentul direct al acelui Thomas devenit Conte de Shiringin anul in care arhiepiscopul Becket fusese asasinat de regele Henric al II-leaIAcest conte Thomas fusese fiul lui |ack constructorul, arhitectul catedraleiKingsbridge, gi al Alienei de Shiring - un cuplu de renume aproape legendar, acirui poveste era deprnat.{ in serile lungi de iarni impreune cu isprivile-de vitejieale lui Carol cel Mare qi ale lui Roland. cu o ur.-.rriu ascendenie, era imposiLilsi fie deposedat de p[mdnturi de weun cilug6r, mugea sir Gerdld, gi cu atdt maipultpde,Anlhony, neputinciosul acela de starel. CAnd incepuse se strige, pe chi-pul lui Maud se intipdrise o expresie de resemnare obositi, iar femeia ii iniorsesespatele solului ei, deqi Merthin o 4uzise murmurAnd:

o LUME rAnA srAnsrr D

- Lady Aliena a amt gi un frate, Richard, care nu era bun la nimic pe lume inafari de lupte.

O fi fost stareful Anthony neputincios, dar avusese cutezanla de a se plAngede faptul ci sir Gerald nu-gi onorase imprumutul. Se dusese la seniorul luiGerald, actualul conte de Shiring, care, din intdmplare, era chiarvir de-al doileacu datornicul. Contele Roland il convocase pe acesta astinilaKingsbridge pen-tru a se intdlni cu stareful gi a gisi o solulie de compromis. De aici qi dispozifiaproastl in care de afla tata.

Iarapoitatafu jefuit.Descoperi dupi liturghie pierderea pungii. Lui Merthin ii plicuse intregul

spectacol, cu dramatismul siu deosebil intunericul, zgomotele acelea ciudate,cintecul cilugirilor care incepuse atAt de discret gi se ini[ase apoi pAni ce ajun-sese si umple intregul spafiu al catedralei gi, in cele din urm[, lumina care se

intensificase treptat, odatl cu aprinderea lum6nlrilor. De asemenea, observase,pe cAnd luminirile lncepuserd si pdlpiie, ci unii oameni profitaseri de intune-ric ca s[ comitl pdcate minore, pentru care acum ar fi putut fi iertafi: zirise doicilugiri oprindu-se dintr-o serie de siruturi gribite gi un negustor viclearrtrlgandu-gi mina de pe sdnul unei femei care plrea a fi nevasta altcuiva. Cdndajunseri inapoi la casa de oaspeti a st[refiei, Merthin era inc[ intr-o stare desurescitare deosebiti.

in timp ce agteptau ca surorile s[ inceapi s[ serveasci gustarea de diminealI,un b[iat care lucra ca ajutor la bucitlrie trecu prin incipere cu o tavi pe care se

aflau o carafb cu bere gi un talger cu carne de vit[ sirati; fierbinte. Pe un tonmoroc[nos, mama spuse:

- Ag fi crezut ci ruda ta, contele, o sI se gAndeasc[ s[ ne invite s[ luim miculdejun cu el, in camera lui. La urma urmelor, bunica ta a fost sori cu bunicul lui.

Tata rlspunse:- Dac[ nuwei si mindnci terci, putem si mergem la taverni.Merthin ciuli urechile. ii pHcea cdnd luau gustarea de dimineall la taverni,

pentru ci atunci primea pdine proaspdtl gi unt sirat. Dar mama rosti sec:

- Nu ne putem permite aga ceva.

- Ba da, spuse tata, pipiindu-se la briu, in clutarea pungii cu bani; gi-atunci

\i d[du seama cI nu o mai avea.

La inceput se uit[ pe podea, incolo gi-ncoace, in caz ctr i-ar fi cizut; apoivizu capitul retszat al gnurului de piele gi incepu sd mugeascl de indignare.Toati lumea se uita la el, cu exceplia mamei, care se indeplrt[, intorcAndu-i spa-tele, iar Merthin o auzi murmurind:

- Aia erau toli banii pe care-i aveam pe lume.Tata aruncl o serie de priviri acuzatoare c[tre ceilalli oameni din casa de

oaspefi a cilugirilor. Cicatricea prelung[ care se intindea de la tdmpla sa dreapti

20 KENFOLLETT

pdn[ la ochi pdrea si se fi innegrit de furie. Din cauza tensiunii, intreaga inci-pere se cufundi brusc in tlcere: un cavaler mAnios era cum nu se podtb maipericulos - chiar gi unul care, in mod clar, era intr-o pas[ ghinionisti.

Mama fu cea care rupse ticerea:- E clar, cineva fi-a furat punga in biserici.Merthin igi didea Seama ci avea probabil dreptate. Pe intuneric, oamenii

furaseri gi altceva in afari de s[ruturi.- Deci e vorba gi despre sacrilegiu aici! explod[ tata.

- Presupun c[ s-a intAmplat cind ai ridicat-o pe fetifa aia, continui mama.Avea trlsiturile contorsionate, ca gi cum tocmai ar fi inghilit ceva amar. Proba-bil cn holul a intins mdna din spate, pe lingi cingitoareata.

- Trebuie sI punem mAna pe el! strigi tata.Cllugirul tinlr pe nume Godwl.n interveni:- imi pare foarte riu pentru ce s-a intdmplat, sir Gerald. O s[ mi duc s6-i

spun lui fohn Conetabilul imediat, iar el o si stea cu ochii in patru dupi oriceorlgean slrac care pare si se fi imbogifit peste noapte.. In opinia lui Merthin, acesta nu era un plan cu prea mulli sorti de izbindi.

Erau mii gi mii de origeni, plus sute de vizitatori. Conetabilul n-avea cum s5-ivadd pe tofi.

Dar tata fu oarecum imbunat de aceast[ idee.

- Ticdlosul acela o sd sfrrgeascd in gtreang pentru ce-a flcut! rosti el pe unton mai pufin tunitor.

- Iar intre timp poate cI Domnia Ta gi lady Maud impreuni cu fiii Domnii-lor Voastre ne veli face onoarea de a vi aqezala masa intinsi in fa(a altarului,spuse Godwyn pe un ton diplomat.

Tata igi drese glasul. Merthin gtia c[ era incintat de faptul ci i se acorda trata-ment preferenlial fafi de restul oaspelilor care aveau si mdnince agezali pe podea,exact pe locul unde dormiseri.

Momentul unei potenfiale izbucniri violente trecuse, iar Merthin se relax[ unpic; dar, pe cind igi ocupa locul la mas[, al[turi de pirinlii gi fratele s[u, se intrebaplin de ingrijorare ce avea sI se intimple acum cu el gi cu familia sa. ThtIl s[u eraun soldat curajos - toli spuneau asta. Sir Gerald luptase pentru regele cel bitrdnla Boroughbridge, unde spada unui rebel din Lancashire ii lisase cicatricea de pefrunte. Dar era ghinionist. Unii cavaleri se intorceau acasi cu o grimadi deprad6 de rizboi: bijuterii smulse de pe trupurile celor ripuqi, cite un car de stoflflamand[, care era foarte scumpd, sau de mitase italieneasc[, sau chiar cu patri-arhul mult iubit al weunei familii, care urma sI fie r[scump[rat de rude pentru1 000 de lire sterline. Sir Gerald nu reugea niciodati sd puni mdna pe multiprad[. Dar tot trebuia si cumpere arme, armuri gi un cal de rizboi scump, toatepentru a putea s[-gi facd datoria gi a-l ap[ra pe rege; gi, cumva, arenzile pe care le

o LUME rAnA srAn5rr 2t

primea pentru p[minturile sale nu ajungeau pentru toate acestea. Aga ci, inciuda impotrivirii mamei, incepuse sI se imprumute.

Ajutoarele de la buc[tirie aduserl un cazan din care iegeau aburi. Familia luisir Gerald fu servitl prima. Terciul era frcut crl orz gi condimentat cu rozmarinqi sare. Ralph, care nu inlel egea criza prin care trecea familia lor, incepu si vor-beasci plin de entuziasm despre slujba de Slrbdtoarea Tuturor Sfinlilor, darticerea sumbri de care se lovir[ comentariile sale il ftcu s6. amufeascd.

Cind terminarl de mdncat terciul, Merthin se ridic[ gi se duse la altar. in spa-tele lui igi ascunsese arcul gi slgelile. FdrI indoial[ ci oamenii ar fi, ezitat si fureceva chiar de lingd altar. Daci prada ar fi fost suficient de tentant[, poate cd gi-arfi deplqit temerile, dar un arc fbcut de un amator nu era cine gtie ce lucru de riv-nit, aga ci, mai mult ca sigur, avea si fie acolo.

Era mAndru de el. Bineinleles, era un arc mic: ar fi fost nevoie de forfa unuibirbat matur pentru a incorda un arc normal, de circa un metru qi optzeci de cen-timetri. Cel al lui Merthin avea aproximativ un metru gi douizeci de centimetri qiera destul de sublire, dar in alte privinfe era la fel ca arcul englezesc standard, care,de-a lungul istoriei, fbcuse atAteavictime printre muntenii scofieni, printre rebeliigalezi gi printre cavalerii francezi, in ciuda armurilor acestora din urm6.

Tata nu flcuse pdnl acum niciun comentariu pe marginea acestui arc, iaracum il privi de parcl l-ar fi vizut pentru prima oar6.

- De unde ai flcut rost de vergeaua de lemn? intrebl el. Sunt foarte scumpe.

- Nu qi aceasta - e prea scurti. Mi-a dat-o un megter care face arcuri.Tata didu aprobator din cap.

- in afari de asta, e perfectl, adiugi el. E teiate din miezul unei tulpini detisd, unde alburnul se unegte cu duramenul.

SpunAnd acestea, aritl cltre cele doui culori de fibre lemnoase.

- $tiu, rlspunse Merthin, dornic si-i facd pe plac tatilui sIu. Nu se intdmplaprea des s[ aibi ocazia de a-gi impresiona pirintele. Alburnul e mai elastic Ai eperfect pentru partea din faf6'a arcului, pentru ci igi poate relua forma de la ince-put; iar lemnul mai tare, din miezul tulpinii, e numai bun pentru partea din inte-rior a curbei, pentru cI opune rezistenfi cind indoi arcul inainte.

- Exact, incuviinli tata. ii dadu inapoi arcul. Dar, (ine minte, asta nu e armidemn[ de un nobil. Fiii de cavaleri nu se fac arcagi. Dd-i-l weunui bdiat de firan.

Merthin era de-a dreptul nlucit.- Nici mlcar nul-am incercat!Marna interveni:- Las6-i si se joace. Nu-s decdt nigte biietei.- Adevirat, rdspunse tata, pierz?ndu-qi interesul. MI intreb, oare, cilugirii

i$tia ne-or aduce gi ei o carafb cu bere?

- Haideli, plecalila joaci, spuse mama. Merthin, si ai grij[ de fratele t[u.