Obiceiuri de peste an Sãrbãtori de iarnã din judeþul Sibiu

Cuprins:

EcouriÎntâlnire cu tradiþia +2 foto: MD-cu-pruncul ºi Patru(Oana Gabriela PETRICÃ)Sesiunea ªtiinþificã Naþionalã „Mihai Pop” +1 foto: sesiuneamihai pop(Drd. Aura-Andreea PETRE)Nunta în Vlaºca - de la culegerea de teren la valorificarea scenicã(ªtefan CÃRÃPÃNCEANU)

Obiceiuri de peste anSãrbãtori de iarnã din judeþul Sibiu +2 foto: Talmacel ºi udatulionilor(Silvia MACREA)

Agenda ianuarie 2011

Proiecte culturaleCourants du monde(Dr. Iuliana BÃNCESCU)

PortretUn meºter povestitor +2 foto: paul buta ºi masca paulbuta(Prof. Corina POPESCU)

1

https://biblioteca-digitala.ro

BULETIN INFORMATIV nr. 1 (224) / 2011

Sufletul poporului român, trãitor în creºtinism, este plin de

Dumnezeu, aºa cum sunt ºi colindele ºi creaþiile lui populare.

Mãrturie este ºi aceastã a XIX-a ediþie a expoziþiei prin care vã

propunem o selecþie ce cuprinde icoane care cinstesc marea

sãrbãtoare a Naºterii Domnului ºi lucrãri de artã naivã care redau

bucuria Crãciunului ºi a Anului Nou. Sunt toate mãrturii ale tradiþiilor,

ale datinilor ce împodobesc aceste sãrbãtori.

3

C. N. C. P. C.T.

2

Ecouri

Întâlnire cu tradiþia

Crãciunul ºi Anul Nou în creaþia popularã contemporanã esteun proiect cultural intrat în tradiþia instituþiei noastre, Centrul Naþionalpentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale, iar, mai nou,de aproape 10 ani, ºi în programul Centrului Naþional de Artã„Tinerimea Românã”. Este unul dintre proiectele noastre integrateprogramului cultural multianual de revigorare a meºteºugurilortradiþionale ºi de promovare a creatorilor populari, proiect unic înpeisajul cultural actual prin tema propusã ºi selecþia, ca atare, alucrãrilor.

Ceasul de luminã al Naºterii Domnului este cântat într-un vechicolind din Fãgãraº, care spune:

...pãmântul l-a fãcutºi cerul l-a ridicat

Pe trei stâlpi de argint.ªi frumos l-a-mpodobitTot cu stele mãrunþeleªi cu luna cu lumina,

Soarele cu razele.

Maria Mãciucã (Bucureºti) - Maica Domnului cu Pruncul



Remarcãm, la majoritatea lucrãrilor, alternanþa tonurilor, calde -reci, care susþine compoziþia ºi în care figurile se proiecteazã pe unfond uniform, adesea îmbogãþit de elemente florale ºi geometrice.

Sperãm ca prin lectura expoziþionalã pe care v-o propunem sã-idescoperiþi ºi sã-i redescoperiþi pe iconarii care duc mai departe unstrãvechi meºteºug artistic ºi care prin lucrãrile realizate îºi pun înluminã talentul ºi pesonalitatea: Daniela Petronela Anca ºiMagdalena Dorina Tofanã (Alba Iulia - Alba), Lucia-Elena Nicola(Piteºti - Argeº), Ileana Vlad (Sânmartin - Bihor), Florin Dan Iancu(Brãila), Dana Ilea (Cluj-Napoca - Cluj), Georgiana Andra ªocarici(Constanþa), Elena Bãniceru ºi Robert Ciobanu (Moreni -Dâmboviþa), Ina Diana Pnamarciuc (Galaþi), Ion Þurlui (Giurgiu),Andreea Emanuela Bisericã (Baia - Suceava), Rodica Buºcu (VatraDornei - Suceava), Adina Elena Mocanu (Valea Cireºului -Teleorman), monahiile Platonida Arghir, Iuvenalia Comãnac ºi MarinaHurmuzache (Gãgeºti-Pod, Boloteºti - Vrancea), Petricã Negoescu(Focºani - Vrancea), Aurelia Ciobanu, Cecilia Ciºmaºu, StelaCostache, Lucreþia Elena Crãciun, Radu Dincã, Vlad Dincã, MariaMãciucã, Ecaterina Mihai, Liana Cristina Pui ºi Valeriu Stoica(Municipiul Bucureºti), elevii de la ªcoala nr. 1 din Chitila ºi ClubulCopiilor Buftea (Ilfov) - Gabriela Arsene, Andreea Avram, AlinaChirilã, Andreea Gherasim, Ligia Ioniþã ºi Elena Popa.

Alt domeniu prezent în expoziþia noastrã este pictura naivã, lucrãriprin care artiºti naivi contemporani ne fac pãrtaºi la bucuria ºi luminaNaºterii, maniera generoasã prin care aceºtia surprind datini ºiobiceiuri de Crãciun ºi Anul Nou - Ignatul, colindãtori ºi urãtori cuSteaua, înghiþiþi aproape de neaua ce a acoperit satul ori oraºul,universul apropiat.

E o adevãratã încântare! Parcã auzim colindele, larma cetei,strigãtele de bucurie ºi mulþumirile gazdelor! Alaiuri de mãºti ºi cetede Plugari se întrec în jocurile cu mãºti ºi în mânuirea biciului ºi abuhaiului.

Redatã în compoziþii naive, bucuria sãrbãtorii este atât apersonajelor, cât ºi a autorilor lucrãrilor - sunt cu toþii într-un universcunoscut sau închipuit, în care veselia este la mare preþ, ca în acestfrumos colind din Ardeal:

Veniþi, voi, junii buniVeniþi lin, mai cãtilin (...)

5

C. N. C. P. C.T.

Icoanele, obiecte de cult la care ne rugãm ºi care aducbinecuvântare, fac parte din casele creºtinilor; pentru cei care lerealizeazã, icoanele sunt împliniri ale sufletului. Lucrate pe lemn, pepânzã, metal sau sticlã, destinate împodobirii interioarelor de locuit,icoanele expuse pe simezele acestei expoziþii sunt interesante atâtprin tehnicile de lucru, prin cromaticã, dar ºi prin decorativismulcompoziþiei, care aduce adesea în imagini elemente folclorice,expresii ale unei viziuni artistice originale.

Frumuseþea icoanelor, ºi mai ales ale celor pictate pe sticlã, stã înculoare. Icoanele tradiþionale, sunt caracterizate de un simþ sigur alculorii, care aduce cu sine acea armonizare a tonurilor, plãcutãprivitorului.

Meºteºugul artistic al picturii icoanelor tradiþionale pe sticlã sau pelemn exceleazã, aºa cum se poate remarca, prin cromaticã,niciodatã stridentã, chiar dacã tonalitãþile sunt puternice, dar niciºtearsã, fadã, când culorile utilizate sunt mai discrete.

4

Nicole Pãtru (Furnicoºi - Argeº) - Cu cãruþa, spre târg


C. N. C. P. C.T. BULETIN INFORMATIV nr. 1 (224) / 2011

Sesiunea ªtiinþificã Naþionalã „Mihai Pop”

- ediþia a VIII-a -

În perioada 26-27 noiembrie, în Sala de consiliu a Facultãþii deLitere din cadrul Universitãþii din Bucureºti, a avut loc cea de-a VIII-aediþie a Sesiunii ªtiinþifice Naþionale „Mihai Pop”. Organizatorii,membrii Colectivului de Etnologie ºi Folclor al Facultãþii de Litere, auales ca tematicã a acestei ediþii modelele ºi direcþiile actuale dindomeniul etnologiei. Ca în fiecare an, o parte a evenimentului a fostdedicatã omagierii personalitãþii etnologiei româneºti, profesorulMihai Pop. Astfel, sesiunea a fost împãrþitã în patru secþiuni: „10 anide la despãrþirea de Mihai Pop”, „Mihai Pop-Inedit”, „Modele ºi direcþiiactuale în etnologie” ºi „Debut ºi confirmãri”.

Participanþii au fost profesori universitari, masteranzi, doctoranziºi studenþi de la Universitatea din Bucureºti (Colectivul de Etnologieºi Folclor al Facultãþii de Litere, Facultatea de Sociologie), de laUniversitatea „Babeº-Bolyai” din Cluj-Napoca, cercetãtori de lainstituþii ºi centre de profil, din Bucureºti ºi din þarã (Institutul deEtnografie ºi Folclor „Constantin Brãiloiu”, Muzeul Naþional al Satului„Dimitrie Gusti”, Centrul Naþional pentru Conservarea ºi PromovareaCulturii Tradiþionale, Centrul Cultural Dâmboviþa, Complexul Eco-Muzeal Tulcea). Dintre lucrãrile prezentate menþionãm, selectândcâteva titluri într-o ordine aleatorie doar pentru a crea o imagine deansamblu a temelor abordate: Contrapunct la Viaþa unui om singurde Adrian Marino (dr. Iordan Datcu), 10 ani fãrã Mihai Pop (prof. univ.dr. Nicolae Constantinescu), Analiza unui text de folclor/ex-folclor/nefolclor (dr. Marin Marian-Bãlaºa), Similitudini ºi diferenþeîntr-o zonã multiculturalã. O nouã abordare (dr. Steluþa Pârâu),Câteva reflecþii posibile în legãturã cu antropologia reflexivã (conf.univ. dr. Ioana-Ruxandra Fruntelatã), De la monografia sociologicã lamonografie. Impactul cercetãrilor de teren asupra locuitorilor dinClopotiva (jud. Hunedoara) (drd. Cãtãlin Stoian), „Poeþii-þãrani” de laconcept la creaþie artisticã. Studii de caz (drd. Adelina Dogaru),Câteva ipoteze în cercetarea documentului etnografic de arhivã (drd.Cosmina Timoce), Spune-mi unde locuieºti ca sã-þi spun cine eºti. Otipologie a locuinþei urbane (drd. Despina Naghi) º.a. Un momentsemnificativ l-a reprezentat lansarea cãrþii Mihai Pop, Vreau ºi eu sã

6 7

Porþile vor descuia,Jupânese mese-o-ntindeFete mari fãclii d-aprinde.Gazda-n casã ne-a primit

ªi bun dar ne-a dãruit,Un colac de grâu curat,C-o spatã de godinac

ªi cu-un taler unguresc.Frumos daru-i boieresc.

Poveºtile naivilor sunt de privit ºi de ascultat, sunt o invitaþieadresatã celor care vor sã depene mirifica lume a sãrbãtorilorîmpreunã cu cei prezenþi pe simeze: Ana Boþa (Aiud - Alba), MarianaMihuþ, Petru Mihuþ, Voicu Mihuþ ºi Rodica Nicodin (Brusturi-Hãlmagiu- Arad), Nicolae Pãtru (Furnicoºi - Argeº), Maria Margoº, Ioan Mãricºi Catinca Popescu (Bacãu), Adina ªtefãnescu ºi Dumitruªtefãnescu (Brãila), Gabriela Augustinov, Floarea-Maria Copan,Sebastian Dinu, Viorica Ana Farkas, Gustav Ioan Hlinka ºi MihaiVintilã (Reºiþa - Caraº-Severin), Ecaterina Hamat (Caransebeº -Caraº-Severin), Maria Goºoiu ºi Nermin Hogea (Constanþa), MirceaCojocaru, Ioana Gheorghiu ºi Doina Moldoveanu (Galaþi), LucicaCiobanu (Bãlþaþi - Iaºi), Costel Iftinchi ºi Calistrat Robu (Iaºi), MariaLupu (Osoi-Comarna - Iaºi), Denisa Mihãilã (Timiºoara - Timiº), JeanDuþã (Tulcea), Paula Iacob ºi Maricela Istrate (Vaslui).

Icoane pe lemn ºi pe sticlã, picturi naive, mãºti, þin toate decreaþiile noastre artistice tradiþionale. De noi þine sã nu le pierdem orirãtãci, ci sã le îngrijim spre bucuria spiritului ºi pãstrarea fiinþeinoastre naþionale, identificatã ºi prin expresii culturale tradiþionale.

Vã invitãm sã pãºiþi în expoziþie ºi vã lãsãm în lumea unormeºteºuguri artistice, ºi vã urãm ºi noi, aºa cum spune un vechicolind creºtin,:

Dar sã ne-ntâlnim cu bineªi la anul care vine

Tot cu pace, tot cu bine.

Oana Gabriela PETRICÃDirector adjunct CNCPCT

(Cuvânt rostit la vernisajul expoziþiei „Crãciunul ºi Anul Nou în creaþia popularã contemporanã”, 15 decembrie 2010,

Centrul Naþional de Artã „Tinerimea Românã”)



9

C. N. C. P. C.T.

fiu revizuit. Publicistica din anii 1937-1940, antologie realizatã deprof. univ. dr. Zoltán Róstas.

Am dat curs invitaþiei de a participa la Sesiunea ªtiinþificãNaþionalã „Mihai Pop” cu responsabilitatea unei confirmãri pe umeriimei de doctorand în anul al II-lea (fiind înscrisã în secþiunea „Debutºi confirmãri”). ªi iar am „câºtigat” la formarea mea în domeniuletnolgiei, ca la fiecare participare. Modul în care sesiunea s-adesfãºurat, calitatea lucrãrilor prezentate, participanþii, invitaþii ºiorganizatorii m-au fãcut, încã o datã, sã realizez importanþaexistenþei unei astfel de eveniment ºi importanþa participãrii laacesta. Spun asta pentru cã, pentru oricare specialist sau debutantdin oricare domeniu, de mare folos în demersurile sale este existenþaacelui sentiment de apartenenþã la o comunitate ºtiinþificã, la un grupde oameni care împart aceleaºi pasiuni ºi aceleaºi interese, ºi acestsentiment se trãieºte din plin la fiecare ediþie a Sesiunii deComunicãri ªtiinþifice „Mihai Pop”.

Drd. Aura-Andreea PETREAsistent cercetare, CNCPCT

Nunta în Vlaºca - de la culegerea deteren la valorificarea scenicã

Sala Teatrului „Valah” din Municipiul Giurgiu a gãzduit, în searazilei de 3 decembrie a.c., un spectacol de folclor original, intitulatNunta în Vlaºca, o adaptare scenicã dupã cartea omonimã,aparþinând subsemnatului, apãrutã în anul 2003 la Editura Tentantdin localitate.

Cu prilejul premierei acestui eveniment, am avut onoarea sã fiuinvitat de conducerea Centrului Cultural „Ion Vinea” din Giurgiu,instituþie sub egida cãreia a fost realizat spectacolul, atât în calitateaenunþatã mai sus, cât ºi pentru faptul cã din moºi-strãmoºi am fost ºimã consider vlãscean.

Directorul instituþiei, motivând ca eu aº fi cel mai potrivit pentru aemite în cunoºtinþã de cauzã pãreri ºi impresii despre evenimentulamintit, mi-a sugerat sã realizez o cronicã a acestuia. Astfel,detaºându-mã de postura de autor al cãrþii amintite, voi încerca sãanalizez ºi sã emit cu obiectivitate aprecieri legate strict deinterpretare ºi de celelalte componente ale spectacolului.

În ce priveste istoria ºi conþinutul cãrþii, din motive subînþelese, amrenuntat la comentarii personale, înlocuindu-le cu scurte citate dinrecenziile apãrute în presã: „Cartea Nunta în Vlaºca este olaborioasã ºi solidã cercetare etnomuzicologicã… omagiu serios ºidocumentat adus momentului iniþiatic al familiei… ritualul cãsãtoriei,studiul constituie o raritate în lumea intelectualilor de astãzi.”(Alexandru Gavrilescu - ziarist, revista „Esenþial”, nr. 2021-2004; „Pebaza analizei semiotice ºi teoriei comunicaþiei, lucrarea rãmâne unpunct important de informare ºi transmitere a obiceiurilor inedite dinsatele Munteniei, spre perenitatea zestrei folclorice a subzoneivlãscene…”; „Ea devine un document de reconstituire, într-o lume încare mutaþiile rapide, din toate planurile existenþei noastre, duc ladeformarea ºi pierderea autenticului culturii populare, bogãþiespiritualã a poporului nostru în pãstrarea spiritualã a românilor, înpãstrarea identitãþii sale.” (Alexandra Mircea - critic muzical, revista„Melos” - martie 2005); „…publicaþiile ºi cãrþile folclorice constituiemodalitãþi eficiente de conservare a acestuia… ªtefanCãrãpãnceanu, prin ideile sale, demonstreazã cã rolul cãrþii este dea revitaliza tradiþiile aflate în permanentã transformare ºi în vatra

8

Imagine de la Sesiunea ªtiinþificã Naþionalã „Mihai Pop” -ediþia a VIII-a, 26 noiembrie 2010



Spectacolul a fost realizat de un colectiv amplu de interpreþi dincele mai diverse specialitãþi artistice: actori, soliºti vocali de muzicãpopularã, un grup de dansatori ºi un taraf de tip sãtesc, cãruia i s-auadãugat numeroºi artiºti amatori ºi un grup de copii.

În rolurile actanþilor principali au fost distribuiþi actori ai Teatrului„Valah” din Giurgiu: Violeta Teaºcã, Gabriela Munteanu, StelaTãnasã, Natalia Protopopescu, Lidia Ghenu, Florin Antoniu, IordanToma Daniel, Ion Chirpuci ºi Gheorghe Preda.

Actori de profesie ºi cu experienþã artisticã, aceºtia ºi-au dat toatãmãsura talentului lor în redarea textului, prin jocul de scenã adecvatpersonajelor din mediul sãtesc, cu exuberanþa ºi veselia specificeatmosferei celui mai complex ºi mai important eveniment din viaþa defamilie, cum este perceputã nunta.

Naºii, fratele de mânã ºi pocãnzeii (rude apropiate mirilor) au fostreprezentaþi cu multã naturaleþe de numerosul gup de artiºti deamatori, roluri nu uºor de susþinut, având în vedere faptul cã în celemai multe momente în scenã se aflau aproape toþi participanþii,fiecare cu rolul sãu, suprapus unor monologuri, cântece ºi jocuri.

Nunta, un obicei amplu, este presãratã cu jocuri populare locale,unele cu adresare specialã precum: Hora bradului, Hora miresei,Hora mare (a darului) º.a., cãrora li se adaugã momente vocale ºiorchestrale care subliniazã atmosfera de veselie ºi petrecere la careparticipã toþi mesenii, într-o înlãnþuire aleatoare a dansurilor popularelocale: hore, sârbe, Brâul, Cârligul, Chilabaua, Vlãscencuþa, Murgu-leþul, Rogojina, Bugeagul, Chindia, Alunelul, Svâcul ºi lista ar puteacontinua.

Momentele „de foc” au fost susþinute în principal de formaþia dedansatori a Ansamblului Folcloric Profesionist „Vlaºca”, un colectivtânãr, dornic de afirmare, instruit ºi condus cu profesionalism de Ve-licu Prodan, maestru coregraf ºi un împãtimit al folclorului vlãscean.

Compartimentul cel mai prezent în scenã, la propriu ºi la figurat,pe tot parcursul spectacolului, a fost taraful care, fie în momentele dejoc ºi cânt, fie în cele care þin de „dramaturgia” nunþii, ºi-a demonstratautenticitatea stilisticã ºi repertorialã proprie lãutarilor din mediulrural.

Grupul de artiºti amatori, în calitate de nuntaºi, unii chiar în roluriepisodice, s-au întrecut prin dãruire ºi naturaleþe, creând reale

10 11

etnofolcloricã Vlaºca.” (Constantin Enache - ziarist, Giurgiu-compendiu monografic, Editura Universul Familiei, Bucureºti, 2005).

Am avut curajul ºi chemarea sã scriu cartea-document Nunta înVlaºca stimulat ºi favorizat de o serie de situaþii fericite: sunt nãscutîn anul 1936, în comuna Rãsuceni, situatã în judeþul Giurgiu, fostuljudeþ Vlaºca, unde am cunoscut în copilãrie cântecele, jocurile ºiobiceiurile tradiþionale ºi am participat la hora satului, ºezãtori, clãciºi la nunþi, însoþind pãrinþii la cele mai diverse evenimente sãteºti.

Dupã absolvirea cursurilor ªcolii Militare de Muzicã din Bucureºti,unde am studiat instrumentele clarinet ºi saxofon, a urmat o perioadãde practicã, apoi, ca subofiþer reangajat în cadrul Fanfarei Flotilei deDunãre - Giurgiu.

Aceasta a fost o etapã importantã în procesul cunoaºterii de lasursã a folclorului vlãscean, ca instrumentist participând lanumeroase petereceri, în special nunþi, în localitãþi din judeþul Giurgiu(Malu, Slobozia, Bãneasa Putineiu º.a).

Cu acest început de experienþã (când am asimilat o serie deinformaþii despre creaþia popularã a satului ºi cu un bagaj decunoºtinþe de specialitate, acumulate în primii ani de studii laConservatorul „Ciprian Porumbescu” din Bucureºti, având ca iniþiatorºi îndrumãtor pe renumita folcloristã prof. univ. Emilia Comiºel), învacanþa de iarnã 1960, având ca informatori principali pe mama mea,Pãuna, ºi pe violonistul ºi „guristul” Miticã Bujorea, un renumit lãutar,am purces la consemnarea poveºtii nunþii din Vlaºca.

La finalul anului 1960, am terminat o cercetare folcloricã intitulatã„Nunta în Vlaºca”, lucrare pe care am susþinut-o în cadrul Cerculuiºtiinþific de folclor din facultate, ºi care, dupã ani, a devenit nucleulactualei cãrþi Nunta în Vlaºca - cercetare etnomuzicologicã.

Aceastã introducere s-ar putea sã parã prea amplã ºi oarecumdiminuantã pentru scopul articolului. Am dorit sã ofer aceste datepentru a localiza în timp ºi spaþiu sursele autentice de la care ampornit în realizarea acestei cãrþi-document, deopotrivã un îndrumarpentru cei care slujesc folclorul ºi care se încumetã sã-l facãcunoscut actualelor ºi viitoarelor generaþii.

Conducerea Centrului „Ion Vinea” din Giurgiu a intuit perfectintenþiile mele ºi, pe lângã faptul cã a realizat un spectacol inspiratdin folclor inedit, mi-a oferit satisfacþia de a-mi vedea materializat unefort cultural din urmã cu peste 60 de ani.



de un joc pe ritm de geampara ºi Cana Galileii, moment care sedesfãºoarã în timpul cununiei, reperezentat printr-un cântec cucaracter religios, interpretat vocal de un lãutar, în jurul cãruia un grupde flãcãi se prinde într-o horã ºi joacã pe o melodie lentã, specificã.Dintre artiºtii amatori s-a detaºat Marieta Dragne, care, în rolul naºei,prin prestanþa scenicã ºi naturaleþea creionãrii personajului, la cares-a adãugat amabilitatea cu care a pus la dispoziþia regizorului ºiscenografului o serie de obiecte vechi ºi autentice din colecþiapersonalã, adunate din sate vlãscene: masã cu picioare mici - asoacrei, plosca fratelui de mânã, vodra miresei, costume ºi ºtergare(ºervete) þesute în rãzboi de mama sa.

În prezenþa unor oficialitãþi giurgiuvene, sala Teatrului „Valah” afost neîncãpãtoare pentru numãrul mare de spectatori de toatevârstele, iubitori ai folclorului. La Giurgiu s-a realizat un spectacolinedit, cu reverberaþii pentru locuitorii satelor vlãscene ºi nu numai...

ªtefan CÃRÃPÃNCEANUEtnomuzicolog

13

C. N. C. P. C.T.

momente de referinþã în desfãºurarea scenariului spectacoluluinunþii.

Aprecierile, constatate în dubla calitate de spectator-cronicar ºiautor al cãrþii dupã care a fost conceput acest inedit spectacol, suntadresate regizorului Marcel Slãnciucu, care, cu deosebitã plãcere ºiintuiþie, a condus un aparat interpretativ amplu ca dimensiuni ºidivers ca specialitãþi: actori, soliºti vocali, dansatori ºi instrumentiºtiºi un grup numeros de artiºti amatori.

Aºa cum scriam mai sus, scenariul realizat de regizorulspectacolului s-a constituit într-o înlãnþuire a momentelor cuprinse încarte, printr-o selecþie fireascã, dupã criterii care þin de simbolisticaobiceiurilor nunþii din Vlaºca, dar ºi dupã valoarea lor artisticã ºi dupãposibilitãþile de adaptabilitate la cerinþele scenei.

Pentru a da cursivitate spectacolului desfãºurat într-o scenografievariatã, mobilã ºi funcþionalã, aparþinând lui Eugen Staicu, care aasigurat ºi regia tehnicã, regizorul principal, Marcel Stãnciucu,intuind multitudinea de momente care în realitate se petrec peparcursul a trei zile, a folosit o serie de procedee artistice ºi scenice,în scopul punerii în evidenþã a sensurilor subînþelese din subiectulnunþii din Vlaºca.

Rolurile solistice-vocale au fost susþinute de doi „practicanþi” aifolclorului vlãscean, completându-se reciproc prin stilul deinterpretare ºi repertoriul aferent diverselor momente ale nunþii.Doinea Cernea, posesoare a unei voci penetrante ºi a unui vastrepertoriu folcloric local, a asigurat spectacolului culoare sonorã,exuberanþã ºi bunã dispoziþie. Acestei valoroase soliste s-a alãturatacordeonistul-vocalist, al cãrui nume nu l-am gãsit pe afiº, pãstrãtoral unui repertoriu ºi stil specific lãutãresc, ambientând evenimentulcu sonoritãþi auzite mult prea rar în spectacole ºi la nunþi, cântecelepopulare autentice fiind nãpãdite de manele, gen, dacã se poatespune aºa, care polueazã gustul publicului consumator de artãpopularã adevãratã.

Pentru ca spectacolul sã acopere o paletã cât mai completã apoveºtii nunþii, cel mai valoros ºi mai important obicei de viaþã,sugerez regizorului sã introducã în scenariu ºi alte secvenþe dincarte, importante prin simbolistica, adaptabilitatea ºi valoarea lorspectacularã: Târna, având ca semnificaþie înlãturarea forþelormalefice ºi constând dintr-o torþã purtatã de un grup de flãcãi, însoþitã

12



la o casã la alta, de la o uliþã la alta, colindul junilor ºi ritmurile muziciipopulare te însoþesc pretutindeni.

Tot în Tiliºca, în a doua zi de Crãciun, junii îmbrãcaþi în portcolindã în bisericã, iar la finalul serviciului religios, când colindu-igata, cu mic, cu mare, întreg satul iese în faþa bisericii sã vadã joculjunilor ºi penele fãcute de fetele pe care junii le-au invitat la petreceri.

La Racoviþa întâlnim un alt obicei: în cea de-a doua zi de Crãciunceata de feciori ºi bãrbaþi însuraþi de la Racoviþa intepreteazãalternativ câte o strofã a colindului laic „Dana”. La finalul colindei,primarul cetei mulþumeºte celor prezenþi ºi îi rãsplãteºte: pe bãrbaþicu o vadrã de þuicã, pe femei, cu o vadrã de vin. Nici fetele nu suntuitate ºi fiecare tânãrã care a fost invitatã la petrecerile cetei treceprin faþa mesei ºi i se cântã „Dana”. Drept mulþumitã, fetele cinstescfeciorii cu cocãturi ºi vin.

De vreo 100 de ani, Sãliºtea e recunoscutã în MãrginimeaSibiului ca locul de întâlnire al jocurilor: cete de juni din Jina, Tiliºca,Rod, Sadu, Râu Sadului, Galeºul de Argeº, Gura Râului, Orlat,Alãmor, Cristian, Vaideeni, Miercurea Sibiului, Rãºinari, Tãlmãcel,

14 15

Sãrbãtori de iarnã din judeþul Sibiu

E îndãtinat în satele din Transilvania ca feciorii sã se strângã încete ºi sã colinde întreg satul. Cetele de feciori se aleg la începutulPostului Crãciunului sau de Sfântul Nicolae. În Sadu ºi în Tiliºca, depildã, de Sfântul Nicolae, feciorii îºi aleg judele mare, judele mic,contabilul, casierul, crâºmarul ºi încep repetiþiile. Apoi, se întâlnescsearã de searã pentru a repeta colinde vechi, învãþate de la fraþi ºipãrinþi sau de la tatãl de juni. În Ajun de Crãciun pornesc colinda, iarprimele case colindate sunt cele ale primarului, ale preotului ºiînvãþãtorului. În Tiliºca, judele e cel care bate la poarta primarului ºiîntreabã dacã primesc colindãtori. Rãspunsul nu se lasã multaºteptat - „Poftiþi, poftiþi” -, aºa cã, junii intrã în curtea ºi în casagazdei. Toatã familia se strânge sã primeascã colindul, iar pe masãsunt deja aºezate colacul, pecia de carne, cârnaþul ºi banii. Existãcolinde specifice fiecãrei localitãþi, precum ºi colinde speciale pentrufatã, pentru fecior sau pentru bunãstarea casei.

Nici nu terminã bine ceata de colindat, cã tatãl junilor începeurarea pentru gazdã: Sculaþi ficiori în tãlpile picioarelor, în capeteleoaselor, sã mulþumim la gazda cãsii cã ne cinsteºte cu o cinste mareºi frumoasã, c-un colac de grâu curat, c-o spatã de godonac, c-oploscã de vin roºcat, din viile de la vale luat, ºi cu bani nenumãraþi.Sã trãiascã gazda noastrã, cu tot neamul dimpreunã. De Crãciun, de

Obiceiuri de peste an

Alaiul Junilor, la Tãlmãcel



Cetele de juni petrec, alãturi de fetele din sat, în prima zi deCrãciun, a doua zi, a treia zi. ªi tot împreunã trec în noul an. Cetelese desfac, de obicei, la Boboteazã ºi acum se mai sãvârºesc un ºirde practici care se evidenþiazã prin caracterul lor spectacular. ÎnGura Râului, cu prilejul desfacerii cetei, cãluºarii joacã pe uliþelesatului, iar în Tãlmãcel se udã Ionii, în cadrul unui ritual menit sãaducã prosperitate în noul an. Astfel, în Ajunul Bobotezei sau chiar înziua de Boboteazã, câþiva bãrbaþi ºi câþiva cãlãraºi, în frunte cuprimarul cetei, urcã la munte pentru a aduce cei doi brazi care vor fiîmpodobiþi apoi în carul alegoric.

În ziua de Sfântul Ioan, pregãtirile încep dis-de-dimineaþã, iarpunctele centrale din sat sunt gospodãriile unde se împodobesc carulalegoric ºi caii. Împodobirea carului dureazã câteva ore ºiangreneazã un numãr mare de participanþi-actanþi, femei ºi bãrbaþi.Când totul este împodobit, boi sunt înjugaþi, iar fetele ºi feciorii urcãîn car.

La orele amiezii, dupã ce serviciul religios s-a încheiat, alaiulporneºte spre pârâu. Procesiunea este deschisã de feciorii cãlãri,

17

C. N. C. P. C.T.

Mag, Sibiel ºi, bineînþeles, din Sãliºte vin în Piaþa Junilor pentru a-ºiprezenta portul ºi jocul popular.

Întâlnirea cetelor de juni urmeazã un ritual consacrat de mulþi ani:întâmpinarea cetelor de cãtre junii-gazdã, parada portului popular cujocul fiecãrei cete, vornicitul ºi Hora Unirii. La miezul zilei, cetele sepun în miºcare ºi, acompaniate fiind de instrumentiºti ºi de susurulmolcom al râului Negru, defileazã prin mijlocul mulþimii. Fiecare ceatãeste întâmpinatã de judele cetei din Sãliºte ºi de oficialitãþi, iarrãspunsul feciorilor vine prin jocurile care se încing rapid: Cãluþul,Romana, Banul Mãrãcine, Fecioreasca, jiene ºi învârtite.

Feciorii din Avrig sunt pãstrãtorii unui alt obicei: Meteleaua. Înfiecare an, la 28 decembrie, a patra zi de Crãciun, avrigenii se strângîn Piaþa „Gheorghe Lazãr” sã vadã meteleii. Fiecare ceatã de fecioriîºi alege o temã dupã care îºi face costumaþia. Evident cã existãconcurenþã între cete, fiecare dorind sã aibã reprezentaþia cea maireuºitã, aºa cã temele se þin secrete pânã la ieºirea în stradã. Ceteleies dupã-amiaza pe strãzi ºi se strâng în piaþa din centrul localitãþii,defilând pentru a-ºi arãta ingeniozitatea. Obiceiul are originistrãvechi, încã din perioada precreºtinã, când oamenii sãrbãtoreausolstiþiul de iarnã aprinzând focuri pe dealuri ºi la rãspântii. Obiceiuls-a pãstrat în forma sa arhaicã, pânã în perioada interbelicã: fiecareceatã de feciori fãcea un meteleu de paie pe care îl plimbau pe uliþe,îl jucau în piaþa satului, iar la sfârºitul zilei îi dãdeau foc la o rãspântie.Feciorii dansau în cerc în jurul focului, iar cel mai bãtrân dintre eicânta:

Arzã Doamne, arzã rãu’Cum sã arde meteleu’ªi dã roadã dupã carNe fereºte de amar.

Astãzi Meteleaua este încã cea mai spectaculoasã parte aobiceiurilor de iarnã ºi încheie ritualul cetelor; feciorii ard la miezulnopþii lemnele rãmase din cele strânse de la gospodari în AjunulCrãciunului luându-ºi rãmas bun de la sãrbãtoare:

Pare-mi rãu dupã CrãciunC-o fost mare ºi-o fost bun,C-o fost mic ºi-o fost voinicªi nu s-o-ntâmplat nimic.

16

Udatul Ionilor - Tãlmãcel, jud. Sibiu



Argeºl CJCPCT Argeº începe în aceastã lunã derularea unor proiectecare vizeazã cultura popularã:- cercetarea unor obiceiuri existenþiale urmãrind modificãrileproduse în derularea etapelor ceremoniale; cercetarea faceparte dintr-un proiect care va fi finalizat printr-o lucrare-sintezã,Obiceiuri de ieri ºi de azi;- continuarea identificãrii ºi înregistrãrii meºterilor populari înactivitate din arealul Argeº-Muscel (fiºare clasicã, baze de datepe suport electronic); acþiunea va fi finalizatã prin apariþialucrãrii 100 meºteri ºi creatori populari argeºeni ºi musceleni;- completarea ºi finalizarea Chestionarului sociologic ºietnofolcloric Starea culturii Argeºului în anii 2008-2011;- realizarea de raiduri-anchetã în enclave cu bogat potenþialetnografic; culegerea unor texte suport pentru obiceiurileexistenþiale, texte cu profil etiologic ºi povestiri personale, învederea îmbogãþirii Colecþiei Folclor poetic din Argeº, vol. II ºiFolclor literar - prozã.

19

C. N. C. P. C.T.

care sunt urmaþi de copii îmbrãcaþi în costume populare ºi de carulalegoric. Pe mãsurã ce alaiul se apropie de pârâu, numãrulparticipanþilor creºte, pentru cã localnicii ieºiþi la porþi se alãturãconsãtenilor. Pe tot parcursul drumului pânã la pârâu, ceata de fecioriºi fete cântã cântecul tradiþional: „Frunzuliþã verde, verde de stejar”.

Udatul Ionilor e acelaºi pentru toþi: sãrbãtoriþii sunt luaþi pe braþede doi sau trei feciori ºi sunt scufundaþi cu picioarele în apa pârâului.Dupã tradiþie, primul este preotul satului, urmeazã primarul,viceprimarul, apoi feciorii din ceatã care poartã prenumele Ioan, alþilocalnici purtãtori ai aceluiaºi prenume. Operaþiunea se repetã dedouã-trei ori ºi pentru ca udatul sã fie mai antrenant, tinerii se prefaccã-l scapã pe cel sãrbãtorit de pe braþe. Odatã ce purtãtorul numeluide Ioan a fost udat, el este cinstit de cãtre ceatã cu o gurã de vin saude rachiu. Dupã ce toþi Ionii ºi-au primit botezul, feciorii, fetele,localnicii ºi turiºtii se îndreaptã spre punctul central al satului: piaþetadin faþa bisericii. Aici, în Uliþa Mare, are loc tradiþionalul joc, dupãordinea binecunoscutã: sârba, învârtita, haþegana, jiana ºi hora.

Silvia MACREADirector CJCPCT „Cindrelul-Junii” Sibiu

18

Agenda*

*N.R. Informaþiile de la aceastã rubricã sunt furnizate de centrele judeþenepentru conservarea ºi promovarea culturii tradiþionale. Pentru confirmãri, vãrugãm consultaþi organizatorii.



30 ianuarie – Reºiþa„Cãminul cultural sãtesc - asumarea unor noi roluri în educaþie” -începerea ciclului de seminarii interactive cu referenþii de la cãmineleculturale prin care se urmãreºte formarea managerialã a acestora.l În lunile ianuarie ºi februarie, se face premierea celor maiautentice costume populare din localitãþile Armeniº, Sat Bãtrân,Submarginea, Poiana (Buchin), Câlnic (Reºiþa), Bârza (Topleþ),Sadova Nouã, Sadova Veche (Slatina Timiº), urmãrindu-se, ºiprin aceastã modalitate, conservarea ºi promovarea costumuluipopular al zonei respective.

Cluj24 ianuarie – Cluj-NapocaSpectacol festiv de Ziua Unirii Principatelor.l În aceastã lunã, CJCPCT Cluj:- realizeazã CD-urile Maestrul Dumitru Fãrcaº ºi Premianþii laConcursul „Ion Cristoreanu” ºi începe editarea a douã albumemonografice - Satul Cojocna ºi Satul Gheorgheni, activitateînscrisã în Programul „Fotografia - document etnografic”;- editeazã albumul Istoria fierului.

Constanþa6 ianuarie – CumpãnaÎncurcatul cailor - obicei tradiþonal.12 ianuarie – Constanþa„Semne, simboluri ºi mituri în legendele populare dobrogene” -masã rotundã la care participã specialiºtii Biroului ConservareCulturã Tradiþionalã, cadre didactice din unitãþile de învãþãmântpartenere.15 ianuarie – Constanþa - Colegiul Naþional „Mihai Eminescu”Din ciclul de manifestãri „Eminesciana”, se organizeazã spectacolulde muzicã ºi poezie „Eminescu - poet naþional ºi multietnicitatea dinDobrogea de Sud”.20 ianuarie – Hârºova„Sãrbãtori colective, forme colective de muncã ºi odihnã - Sdeancadobrogeanã” - simpozion organizat de Biroului Conservare CulturãTradiþionalã în parteneriat cu Casa de Culturã Hârºova.

21

C. N. C. P. C.T.

Bacãu14 ianuarie – Cernu, com. Poduri„Porni Luceafãrul... 168 de ani de la naºterea lui Mihai Eminescu” -ºezãtoare cultural-artisticã inclusã în Programul „Conexiuniculturale”.

Bihor8 ianuarie – Bãile FelixExpoziþie de picturã ºi graficã.15 ianuarie – Oradea, Beiuº, Marghita, Salonta, Apateu (Ungaria)Spectacol omagial dedicat poetului Mihai Eminescu.16 ianuarie – SãcueniExpoziþie de artã popularã ºi artã plasticã.18 ianuarie – SãcueniZilele Culturii Maghiare.24 ianuarie – Oradea, Beiuº, Marghita, ªtei, Salonta, Apateu(Ungaria)Spectacol festiv dedicat Unirii Principatelor.25 ianuarie – ªtei - Casa de CulturãConcursul „Varietãþi bihorene”; participã formaþii artistice dinlocalitãþile Beiuº, Chiºcãu, Pietroasa, ªtei, Vaºcãu, Criºtioru de Jos,Budureasa, Nucet.25 ianuarie – ªteiExpoziþie de artã popularã ºi artã plasticã.

Botoºani14-15 ianuarie – Botoºani ºi Cernãuþi (Ucraina)„Zilele Eminescu - Porni Luceafãrul...” - manifestãri cultural-artisticeºi ºtiinþifice dedicate marelui poet.

Caraº-Severin7 ianuarie – GrãdinariBalul Ionilor - manifestare tradiþionalã în aceastã localitate la careparticipã sãrbãtoriþii ºi invitaþii lor.15 ianuarie – Oraviþa - Casa de Culturã „Mihai Eminescu”Simpozionul ºi Concursul Interjudeþean de Poezie „Mihai Eminescu”.24 ianuarie – Reºiþa ºi localitãþi din judeþSpectacole dedicate Unirii Principatelor Române.

20



24 Ianuarie – Giurgiu - Centrul Cultural „Ion Vinea”Masa rotundã cu tema „Marea Unire”.l În luna ianuarie, Centrul Cultural „Ion Vinea” lanseazã albumulde cinci CD-uri „Nestemate ale cântecului muntenesc”, solist -Alexandru Mica; acompaniazã Taraful Ansamblului „DoinaDunãrii” al Centrului Cultural „Ion Vinea”, conducerea muzicalã- Cornel Panã.

Gorj15 ianuarie – Târgu Jiu - Teatrul „Elvira Godeanu”Eminesciana - Ziua Culturii Naþionale - complex de manifestãriculturale închinate sãrbãtoririi naºterii poetului naþional ºi omagieriiculturii româneºti.24 ianuarie – Târgu Jiu ºi localitãþi din judeþSpectacolele literar-muzicale evocatoare „Pururi uniþi sub tricolor”,închinate Unirii Principatelor Române.27 ianuarie – Târgu Jiu - Muzeul JudeþeanSeminarul metodic „Strategii ºi politici culturale în Gorj”; participãdirectori ai aºezãmintelor culturale ºi bibliotecari din judeþ.

Harghita20-23 ianuarie – Miercurea-CiucManifestãri dedicate Zilei Culturii Maghiare.

Iaºi3 ianuarie – HârlãuFestivalul Obiceiurilor de Iarnã.l În aceastã lunã se lanseazã antologia Datini de pe meleaguriieºene. Volumul cuprinde colinde, texte de pluguºor ºi ale jocu-rilor cu mãºti din judeþul Iaºi, precum ºi 18 ilustraþii cu formaþiilereprezentative care le au în repertoriu.

Ilfovl Continuã, în perioda 1-30 ianuarie, turneul Trupei de teatru aCJCPCT Ilfov, cu spectacolele:- La margine de Bucureºti, în regia Cristinei Stamate, coregrafia Paulªerban ºi Liliana Coman, cu concursul actorilor Diana Radu Stan,Daniela Cristea ºi Adriana Guluþanu;

l Se continuã, în peraioda 25-28 ianuarie 2011, Proiectul decercetare „Alimentaþia tradiþionalã în satele din Dobrogea de Sud”, înzona 2, localitãþile: Lumina, Oituz, Palazu Mic, Gura Dobrogei, Piatra.l Apare nr. 4/2010 al periodicului de culturã Datina.

Dolj6 ianuarie – MaglavitPãzitul ritual al fântânilor - obicei specific zonei de sud ajudeþului.7 ianuarie – GângiovaObiceiul tradiþional Iordãnitul.8 ianuarie – CaraulaMersul cu urâþii - obicei popular tradiþional.18 ianuarie – DaneþiExpoziþia foto-documentarã „Satul doljean - ieri ºi azi”, carefinalizeazã cercetarea etnofolcloricã cu tema „Tradiþia ºi creaþiapopularã în satul românesc contemporan - zona etnograficãDolj”.l Joi, 27 ianuarie, se lanseazã la Craiova, Galeriile „Cromatic”,volumul Cântece din Oltenia, vol. II, autori prot. prof. GheorgheI. Buºu ºi prof. Adriana Buºu Gheorghe.

Galaþi28 ianuarie – GalaþiPremiile Revistei „Dunãrea de Jos”. Toþi colaboratorii revistei „Dunã-rea de Jos”, din anul 2010, sunt premiaþi de cãtre Centrul Cultural.

Giurgiu6 ianuarie – IepureºtiBotezul cailor - obicei tradiþional. Cu acest prilej, se face ºicercetare aplicatã asupra acestui obicei.15 ianuarie – Giurgiu„Eminescu… în eternitate” - spectacol artistic susþinut de cursanþiiclaselor ªcolii Populare de Artã din cadrul CJCPCT Giurgiu, dedicatpoetului nepereche Mihai Eminescu. 15 ianuarie – Giurgiu - Centrul Cultural „Ion Vinea”Searã de poezie ºi romanþe dedicatã memoriei poetului neperecheMihai Eminescu.

22 23



22-24 ianuarie – Ploieºti ºi localitãþi din judeþ„Unirea Principatelor Române” - manifestãri cultural-artistice ºiºtiinþifice. La Ploieºti se organizeazã spectacolul „Unire-n cuget ºi-nsimþiri”.26 ianuarie – PloieºtiPremiera absolutã a spectacolului „Muzeul întâmplãrilor de cearã” deLucian Vasilescu, în interpretarea Teatrului „Equinox”.27-30 ianuarie – Ploieºti, Sinaia, Buºteni, Câmpina, PlopeniMomente dedicate aniversãrii marelui dramaturg I. L. Caragiale.l În aceastã lunã se editeazã:- Calendarul cultural 2011 (3-10 ianuarie);- Materialuri folcloristice. Literaturã popularã din Basarabia. Acþiunerealizatã împreunã cu Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaºi (15-20ianuarie) - douã volume.l CJCPCT Prahova, în colaborare cu TVR, întreprinde ocercetare etnofolcloricã tematicã, în nouã localitãþi rurale ºi unaurbanã din judeþ, în perioada 5-20 ianuarie.

Olt6 ianuarie – Slãtioara, Ghimpeþeni„Obiceiuri de Boboteazã - Botezul cailor” - manifestaretradiþionalã laicã practicatã în aceastã zi din calendarul marilorsãrbãtori religioase ortodoxe.7-31 ianuarie – Slatina„Maestru ºi ucenic” - expoziþie însoþitã de proiecþii de film ºicomunicãri, toate cu referire la tabãra de creaþie desfãºuratã în varaanului 2010 sub acest generic.7-31 ianuarie – Slatina - Galeria „ArtDelia”„Personalitãþi slãtinene” - expoziþia de caricaturã a artistului CãtãlinMihalache.l În zilele de 6-7 ianuarie, specialiºtii CJCPCT cerceteazã, înlocalitãþi din judeþ, obiceiurile Pãzitul fântânilor ºi Iordãnitul înscopul conservãrii ºi promovãrii lor.l În aceastã lunã, demareazã Proiectul „Troiþa - semnificaþie ºiimportnaþã în cultura tradiþionalã”, care se va desfãºura pe totparcursul anului.l CJCPCT Olt începe din aceastã lunã derularea unui proiect deconservare ºi promovare a specificitãþii fiecãrei localitãþi prin

25

C. N. C. P. C.T.

- Animale animate - în ºcoli ºi grãdiniþe din judeþ;- Mãrioara ºi Vasilache - proiect care vizeazã reînvierea tradiþieiteatrului de pãpuºi în comune, realizat cu sprijinul actorului pãpuºarPaul Ionescu.

Maramureº1-2 ianuarie – CoaºVerjelul - unul dintre obiceiurile tradiþionale cele mai originalecare se pãstreazã în Maramureº. Acest obicei este practicat atâtde tineri însurãþei, cât ºi de cei care au deja ani mulþi de cãs-nicie; cu toþii vin la primul joc de dupã Postul Crãciunului. LaVerjel se vine cu coºerci pline cu bunãtãþi care reflectã abun-denþa ºi munca familiei.8 ianuarie – RepedeaSpectacole de colinde ucrainene.

Mehedinþi15 ianuarie – Drobeta-Turnu SeverinFestivalul Internaþional de Poezie „Mihai Eminescu”.

Mureºl În aceastã lunã încep proiectele de cercetare cu temele„Inventarul porþilor secuieºti de pe Valea Nirajului” ºi „Inventa-rul troiþelor de pe Valea Superioarã a Mureºului”.

Neamþ15 ianuarie – Piatra Neamþ„Eternul Eminescu” - spectacol de muzicã ºi poezie.24 ianuarie – Piatra NeamþSpectacol dedicat Unirii Principatelor.l Ansamblul Folcloric „Floricicã de la Munte” al Centrului deCulturã „Carmen Saeculare” susþine spectacole în localitãþi dinjudeþ în cadrul Festivalului „Piatra pe Zãpadã” - ediþia a II-a.

Prahova12-15 ianuarie – Ploieºti, Câmpina, Buºteni, Sinaia, Vãlenii de

Munte, PlopeniManifestãri dedicate marelui poet Mihai Eminescu.

24



24 ianuarie – SibiuSpectacol omagial dedicat Zilei de 24 ianuarie, cu participareaAnsamblului Folcloric Profesionist „Cindrelul-Junii Sibiului”.

Teleorman15 ianuarie – Alexandria - Biblioteca Judeþeanã „Marin Preda”Simpozionul „Vreme trece, vreme vine”.24 ianuarie – Alexandria - Primãria Municipiului AlexandriaSpectacolul de folclor „Cinstim Unirea”.l În perioada 3-6 ianuarie, specialiºtii CJCPCT desfãºoarã, înlocalitatea Troianul, cercetarea cu tema „Obiceiuri ºi tradiþii deBoboteazã”.

Vâlcea6 ianuarie – Muereasca de SusAlegere de june - obicei tradiþional al comunitãþii, inclus înGhidul de dezvoltare ruralã comunitarã al Comisiei Europene,începând din anul 2005. Concert al Orchestrei „Rapsodiavâlceanã” ºi al Grupului folcloric bãrbãtesc „Rapsozii Oltului”ale CJCPCT Vâlcea.14 ianuarie – Râmnicu VâlceaÎntâlnirea anualã a cercurilor de artã plasticã ºi a plasticienilor vâlcenipentru stabilirea calendarului expoziþional, a taberelor de creaþie ºi aparteneriatelor cu instituþii ºi asociaþii non-guvernamentale.27 ianuarie – Râmnicu VâlceaÎntâlnirea anualã a colectivului de artã interpretativã pentru lansareacompetiþiilor anului 2011 ºi a partenerilor de organizare a concursu-rilor pe teme de creaþie literarã ºi artã dramaticã.

construirea unor case tradiþionale în care sã se regãseascãtoate elementele care þin de etnografia locului.

Satu Mare5 ianuarie – Satu Mare - Teatrul de NordSpectacol de folclor susþinut de formaþii ale etniei germane.6 ianuarie Satu Mare – Galeria de Artã a CJCPCTVernisajul expoziþiei colective a artiºtilor plastici Kozma Lidia ºi Kilyenªtefan.15 ianuarie – Satu MareSpectacol de folclor susþinut de formaþii maghiare din judeþ.15 ianuarie – Satu MareSearã de poezie dedicatã poetului Mihai Eminescu.19 ianuarie – Satu Mare„Anul Editorial 2010” - ediþia a XV-a - expoziþie de publicaþii ºipremierea celor mai bune apariþii.20 ianuarie – Satu Mare - Galeria de Artã a PrimãrieiVernisajul expoziþiei colective a artiºtilor plastici Szoroday ParadiHajnal, Bihari Beatrix ºi Pop ªtefan.22-29 ianuarie – Satu Mare ºi localitãþi din judeþManifestãri culturale, artistice ºi ºtiinþifice reunite sub genericulSãptamâna Culturalã Maghiarã.24 ianuarie – Satu Mare ºi localitãþi din judeþManifestãri culturale dedicate aniversãrii Unirii Principatelor Române.

Sãlaj15 ianuarie – Horoatu CrasneiSearã culturalã dedicatã poetului naþional Mihai Eminescu.30 ianuarie – Zalãu10 ani de la apariþia revistei de culturã în limba maghiarã „Hepehupa”.

Sibiu7 ianuarie – TãlmãcelUdatul Ionilor - obicei folcloric de iarnã.7 ianuarie – CârþaObiceiul folcloric de iarnã Hora nebunilor.

26 27


Courants du monde

În perioada 15 noiembrie-3 decembrie am participat la un stagiude pregãtire în Franþa, în cadrul proiectului internaþional Courants dumonde, proiect de excelenþã în promovarea culturii franceze ºi arelaþiilor internaþionale în domeniul cultural.

Inaugurat în 1992, Programul Courants se adresa profesioniºtilordin culturã din þãrile Europei centrale ºi orientale. Succesulprogramului a fãcut ca acesta sã se extindã treptat în întreaga lume,cuprinzând, în prezent, Africa, America de Nord ºi Latinã, Asia ºi,bineînþeles, Europa. De la inaugurarea programului, au fost primiþipeste 2 000 de angajaþi din domeniul culturii din mai mult de 120 deþãri.

Programul de primire, întâlniri ºi formare pentru profesioniºtii dindomeniul culturii a fost iniþiat de Ministerul Culturii ºi Comunicãrii dinFranþa, cuprinzând urmãtoarele stagii:

- Ingineria proiectelor culturale;- Finanþarea ºi economia culturii;- Politicile culturale ºi administrarea lor;- Resurse audio-vizuale în biblioteci;- Teorii ºi practici arhivistice;- Sejur Culturã.De remarcat faptul cã secþiunea Sejur Culturã a cuprins programe

personalizate ºi tematice, în funcþie de cerinþele ºi nevoile


participanþilor de a se forma în domeniul lor de activitate. Programula fost compus din întâlniri individuale ºi vizite profesionale la instituþiiºi aºezãminte culturale, publice ºi private, la Paris ºi în provincie. Înfuncþie de profilul ºi proiectul lor profesional, participanþii au avutposibilitatea sã întâlneascã profesioniºti ai acestor instituþii, persoanecu diverse responsabilitãþi, parteneri privaþi, artiºti, directori defestivaluri ºi de evenimente culturale, punându-se accentul pemultidisciplinaritate.

În cadrul acestei ultime secþiuni, am participat, la subsecþiuneaArhitecturã, urbanism, patrimoniu, la un stagiu pe cât de instructiv, peatât de bine organizat. Sejurul nostru a pus accentul pe cercetareainterdisciplinarã în domeniul etnologiei, având în vedere, deasemenea, cunoaºterea instituþiilor franceze care se ocupã cuconservarea valorilor patrimoniului imaterial ºi material.

Am vizitat, în cadrul proiectului, MUCEM (Musée des Civilisationsde l’Europe et de la Méditerranée) din Marsilia, vizionând o expoziþietemporarã, cetatea Vechiului Port, unde este actualmente amplasatmuzeul, precum ºi proiectul noii clãdiri. Am discutat cu specialiºtiimuzeului pe teme de cercetare ºi valorificare a culturii populareactuale, precum ºi posibilitatea de colaborare dintre instituþia noastrãºi MUCEM, mai ales în domeniul mãºtilor tradiþionale ºi alproverbelor populare.

La Rennes am vizitat DASTUM (cuvânt care, în bretonã,înseamnã a culege), asociaþie cu scop non-lucrativ, având camisiune culegerea, salvgardarea ºi transmiterea valorilor patrimo-niului oral de pe tot cuprinsul Bretaniei: cântece, muzicã, poveºti,legende, proverbe, mãrturii, scrieri, analizând posibilitatea colaborãriiîn domeniul ºtiinþei etnologice, mai ales schimbul de specialiºti.

Am discutat, de asemenea, cu reprezentanþi ai MinisteruluiCulturii ºi Comunicãrii din Franþa, pe probleme de politici culturale,monumente istorice, zone protejate, patrimoniu imaterial, subliniindimensa responsabilitate care ne revine pentru ocrotirea valorilor depatrimoniu, transmiterea lor cãtre generaþiile viitoare, precum ºistimularea interesului tinerilor pentru aceste valori, pentru culturã, îngeneral. De asemenea, am abordat probleme ale unei posibilecolaborãri în domeniul formãrii specialiºtilor, mai ales a cercetãtorilordin domeniul patrimoniului imaterial pe lângã instituþiile franceze, prinstagii ºi burse de cercetare.

28 29

Proiecte culturale


C. N. C. P. C.T.

Între întâlnirile profesionale pe care le-am avut s-a numãrat ºivizitarea Musée du quai Branly, care deþine în patrimoniul sãu mãºtirituale, costume, obiecte ale populaþiilor din Africa, America Latinã,Asia, fiind deosebit de interesant pentru noi în vederea studiuluirelaþiei dintre cultura popularã ºi religiile popoarelor. Discuþii deosebitde interesante am avut ºi cu cercetãtori de la Universitatea ParisDescartes, privind teme contemporane ale cercetãrii etnologice, ca ºicu reprezentanþi ai UNESCO Franþa (domnul Sherif Kaznadar),punând accentul pe inventarierea ºi ocrotirea patrimoniului imaterial,a fenomenelor vii ale creaþiei populare, pe pãstrarea specificuluifiecãrei culturi, a diversitãþii culturale a popoarelor ºi minoritãþilor.

Bineînþeles, discuþii despre fenomenele actuale ºi globale aleculturii populare am purtat ºi cu cercetãtori de la Maison des Culturesdu Monde, instituþia care a organizat stagiul de pregãtire.

Deoarece programul este astfel structurat încât sã permitã ºi timpde reflecþie, precum ºi vizite sau cercetãri personale, am desfãºuratvizite de documentare în cartierele Parisului unde locuiescminoritãþile arabã, marocanã, chinezã.

De asemenea, nu sunt de neglijat discuþiile private cu participanþiila stagiu pe teme care privesc patrimoniul imaterial, acestea fiinddeosebit de interesante ºi relevând valorile comune sau celeparticulare cu care o culturã intrã în universalitate. Aceste discuþii aupermis cunoaºterea unor spaþii bogate în tradiþii ºi obiceiuri, cuspecificul ºi valorile lor.

Am apreciat aplecarea cercetãtorilor francezi cãtre fenomenelecontemporane ale culturii populare, modul în care prezintã mareluipublic aceste fenomene ºi le încadreazã în context urban. Interesantºi demn de reþinut este modul în care se face publicitate în Franþaevenimentelor culturale, atrãgând mai ales tinerii la expoziþii, muzee,spectacole etc. Demne de laudã sunt competenþa ºi mai alesgrandioasele proiecte culturale ale specialiºtilor francezi, careexploreazã spaþii precum Africa, America Latinã, Japonia etc,producând filme documentare pe teme etnologice, lucrãri decercetare a patrimoniului material ºi imaterial al acestor þãri ºi, înacelaºi timp, sprijinind þãrile mai puþin dezvoltate sã efectuezeinventarierea patrimoniului lor material ºi imaterial, sã contribuie lasalvgardarea acestuia. Politica culturalã a statului francez priveºtecultura ºi ca pe o sursã de venit, ea aducând anual sume importante

30


31

la bugetul de stat. De asemenea, politica de influenþã culturalã aFranþei are în vedere mai ales þãrile francofone ºi fostele colonii,unde se insistã asupra cunoaºterii limbii franceze de cãtre cât maimulþi oameni, schimbul de carte ºi de specialiºti, traducerile de cartesituându-se printre preocupãrile de bazã.

Pentru toþi participanþii, stagiul a fost o excelentã ocazie de acunoaºte oameni cu preocupãri similare din întreaga lume, de a faceo realitate din comunicarea dintre culturi ºi continente. A fost o bunãocazie pentru însuºirea de noi cunoºtinþe în domeniul nostru deactivitate, pentru mai buna cunoaºtere a instituþiilor care protejeazã,cerceteazã ºi valorificã patrimoniul istoric ºi cel viu din Franþa.

În cursul stagiului, ca de altfel ºi pe parcursul activitãþii noastrecurente, am conºtientizat mai bine fragilitatea, dar ºi importanþapatrimoniului material ºi imaterial pentru conservarea identitãþiiculturale ºi etnice. În lumea globalizatã, care pune pe primul plan altevalori decât cele identitare, tradiþionale, avem o mareresponsabilitate de a conserva ºi transmite patrimoniul actual, de asensibiliza tânãra generaþie în vederea respectãrii, protejãrii ºimenþinerii acestor valori unice ºi a tezaurelor umane vii, care fac ºivor face posibilã transmiterea lor în viitor.

Am remarcat, de asemenea, cã am fost uniþi de cultura ºi limbafrancezã, dar ºi de limbajul cultural care are vocaþia de a dezvoltavalori universale. Trebuie sã mulþumim autoritãþilor franceze pentruprilejul de a cunoaºte instituþiile culturale din aceastã þarã, pentruposibilitatea de a desfãºura schimburi între specialiºti, dar ºi pentrugrija asupra cercetãrii, conservãrii ºi valorificãrii valorilor depatrimoniu ºi a identitãþii culturale a popoarelor. În acest domeniu,putem vorbi despre modelul francez, care îºi asigurã influenþa asupralumii, prin culturã, prin schimburile de valori ºi interesul pentruculturile lumii.

De aceea, sperãm cã acest stagiu va constitui începutul uneicolaborãri internaþionale fructuoase.

Dr. Iuliana BÃNCESCUCercetãtor ºtiinþific II, CNCPCT


Un meºter povestitor

Cel pe care îl prezentãm mai jos face parte din categoria oamenilorpe care te simþi privilegiat sã-i cunoºti. Vecinãtatea lui te trimite înapoi,în vremuri ºi locuri care þi se deschid numai cu prilejuri rare - târgulpopular autentic. Astfel, în miez moale de octombie, la Târgul de SfântulDumitru organizat de Muzeul Naþional al Satului „Dimitrie Gusti” dinBucureºti, un loc special, care atrãgea imediat atenþia, l-a constituitgospodãria Dumitra, marcând o ruptura în timp ºi spaþiu, prin prezenþameºterului popular ºi actorului gãlãþean Paul Buþa, care dãdea prilejulunei veritabile incursiuni în misterele teatrului tradiþional românesc cumãºti, al cãror cunoscator desãvârºit avea sã se dovedeascã.

Iniþiator de ºcoalã de arte tradiþionale la ªiviþa, în judeþul Galaþi,meºterul ºi maestrul Paul Buþa ºi-a propus sã perpetueze artaconfecþionãrii tradiþionale a mãºtilor, arãtând copiilor ºi tinerilor din satori celor de la Liceul de Arte „Dimitrie Cuclin” cum se realizeazã omascã dupa metode strãvechi, pãstrând atât regulile confecþionãrii ei,cât ºi încãrcãtura de spiritualitate pe care o conþine.

De altfel, dupã propriile spuse, el construieºte personaje, nu fabricãdoar mãºti, pentru cã fiecare dintre produsele sale surprinde uncaracter, o fizionomie specificã unui membru al comunitãþii rurale, pecare, la anumite sãrbãtori din an, satul îl persifleazã cu mult haz, învederea îndreptãrii sale.

Învaþând sã facã mãºti de labãtrâna Safta Caramanlãu dinFundeni, în urmã cu douãzeci deani, meºterul a pus în practicãtoate sfaturile acesteia, apropiin-du-se astfel de autenticitate. Maimult, ne-a relatat din experienþapersonalã, de vasluian nãscut lasat, dar ºi din spusele babei, cã înalaiul tradiþional de Crãciun, pelângã caprã, mai apar ºi alte per-sonaje, menite sã potenþeze rolulacesteia (în special Baba ºi Moºul,în costume ºi cu mãºti specifice).Dupã dansul ritual, capra cãdea ºimurea, o datã cu anul vechi, ºireînvia simbolic, cu anul nou, dupãrostirea unui descântec.

De asemenea, în zonaGalaþiului, a treia zi dupã Paºti,cete de flãcãi mascaþi colindau,dupã întoarcerea de la horã, pe lagospodãrii, întruchipândpersonaje controversate din lumea satului, pe care le puteau, în acestfel, ridiculiza, spre hazul general al comunitãþii ºi în ciuda celor care serecunoºteau în mãºti - þaþa Mariþa, cunoscutã tuturor pentru patimapaharului, tânãrul care era ºtiut ca amator de furtiºaguri ori preotullacom, care jupuia þãranii la slujbe ºi pomeni ori dãdea iama prin vinulde împãrtãºanie. Aceºtia erau „strigaþi” peste sat, li se exageraumetehnele pânã la grotesc, fiind reprezentaþi cu fizionomii martore aleviciilor lor. În pofida acestor practici, în comunitate nu se supãra nimeni,nici mãcar cei încriminaþi direct, chiar dacã unii erau stâlpi altminterirespectaþi ai comunitãþii tradiþionale, precum popa, primarul ori felcerul.

Acelaºi neobosit meºter povestitor ºi-a fascinat mai departe publicul,auditor ºi privitor, cu relatãri privind practicile din comuna gãlãþeanãUmbrãreºti, unde mãºtile au roluri bine definite ºi în ceremonialulfunerar. Mãºtile Baba ºi Moºul erau cele care veneau, în timpulpriveghiului, sã preia sufletul defunctului. Cele douã personajeînconjurau casa mortului de trei ori, însã oamenii fãceau haz de ele,


32 33

Portret

Meºterul Paul Buþa la Târgulde Sfântul Dumitru - MuzeulNaþional al Satului „DimitrieGusti”, 22 octombrie 2010



34 35

reuºind astfel, prin umor ºidetaºare, sã alunge duhurile, dândîn final foc mãºtilor reprezentativepentru lumea de dincolo ºi salvândsimbolic de la moarte, pentrumoment, alt membru al grupului.

Alteori, funcþiile îndeplinite demãºti vizau alungarea duhurilorrele ce ameninþau prosperitateagospodãriei prin atacareaanimalelor ºi furtul grânelor. Pentrua elimina pericolul, se utilizamasca de drac, „Afurisitul”,confecþionatã în aºa fel încât sãinspire teamã ºi repulsie, sã fie„mai urâtã ca dracul”, pentru cadracul însuºi sã se sperie ºi sãpãrãseascã gospodãria vizatã.Mascat astfel, cel care sãvârºearitualul intra în toate adãposturileanimalelor (cocinã, grajd, staul),pentru a alunga pe Michiduþã, Aghiuþã sau Sarsailã, în funcþie deierarhiile acordate de imaginaþia popularã cetelor diavoleºti.

În alaiurile care aveau ca scop ridiculizarea membrilor comunitãþii,se regãseau ºi alte personaje, specifice societãþii rurale tradiþionale -Hlizitul/Rânjitul/Veselul (masca grotescã, simbol al omului ºugubãþ),Proasta/Prostul satului (reprezentat prin amãnunte fizionomice precum„gura pânã la urechi” sau privirea încruciºatã), Evreul (figurat printrãsãturi faciale specifice ca barba roºie, urechile mari), Þiganul/Þiganca(barbã neagrã, nas proeminent, legaturã de cap în culori tari ori pãlãriecu boruri mari), Cãpãþânoºii (figuraþi, evident, prin exagerareadimensiunilor capului). Acestora li se adãugau personaje precumVrãjitoarea, uneori aceeaºi cu Þiganca, cea care rostea „mãscãri” oridescântece în rãspãr, însoþite de gesturi groteºti ori fãrã perdea, datfiind cã la unele dintre reprezentaþii nu era permisã asistenþa din parteacopiilor, ori lipsite de aceste adjuvante, când copiii erau de faþã (mãºtineînsoþite de rostire a versurilor), dupã cum menþioneazã maestrulnostru în arta teatrului cu mãºti popular.

În suita de mãºti atrage atenþia, fãrã îndoialã, una care sugereazã ofiinþã dualã, având douã feþe, ambele hâde, un fel de Ianus autohton.Misterul e dezlegat apoi din explicaþiile aceluiaºi neobosit Paul Buþa -mãºtile cu douã chipuri erau destinate colindatului prin sat, astfel încâtmasca, montatã în vârful unui par ºi purtatã de vãtaf, sã fie vãzutã dintoate pãrþile de sãtenii care asistau de pe margine.

O altã categorie interesantã de mãºti, prezentatã de meºter, estecea a personajelor malefice, figurate prin trasãturi distinctiv-fizionomicecontrastante, ca alternanþa alb/negru ori roºul aprins al bãrbii,desemnând pe omul însemnat de Dumnezeu, marcã foarte cunoscutãde comunitatea tradiþionalã, care trebuie sã ia aminte ºi sã se fereascã.

Contrant pentru un necunoscãtor ar putea sã fie faptul cã unelemãºti populare, aºa cum ne-a spus Paul Buþa, sunt confecþionate dinmateriale perisabile. Astfel, pe lângã materialele consacrate, ca textilele(„destrãmãturã de cârpe”, petice colorate, resturi de materiale diverse),blana (pentru ornament), boabele de fasole (pentru dinþi la care seadaugã gheare de gãinã, în reprezentarea vrãjitoarelor, pentru cã„râcâie pe gât”), pene de gâscã, coji de nuci, câlþi, lânã netoarsã,obiecte de acoperãmânt (cãciuli, basmale, pãlãrii, mai rar coifuri, înspecial pentru mãºtile reprezentând categorii socioprofesionale); seregãsesc materiale precum „spicul de stuf” (conform lui Paul Buþa),tigvele („cãtunã” în Oltenia, „truif” în alte zone) ºi legume/fructe (cartofi,pãtlãgele pentru nas, aºa cum însãºi baba Safta proceda). În pofidaconvingerii generale cã mãºtile erau consacrate unui destin perpetuu,aceste materiale trãdeazã soarta lor efemerã - dupã utilizarea din ziuacolindatului, mãºtile erau supuse unui întreg ritual de distrugere:baterea cu bâtele, scoaterea lor în afara perimetrului comunitar (hotarulsatului) ori trecerea peste un pârâu (simbol popular al delimitãrii, algraniþei), apoi arderea, semn definitiv al înfrângerii demonilor (în sensmitologic ori caracterologic, dupã caz), de care comunitatea scãpa pânãla urmãtoarea reprezentaþie.

Regretul confecþionerului este însã cã nu poate pãstra cromaticatradiþionalã în stare genuinã, nu poate reproduce culorile dupã metodede vopsire tradiþionale, ci e nevoit sã apeleze la culorile din comerþ, cucompoziþie chimicã („nu pot pãstra culoarea cârpelor, boite cu vopseachimicã”). Din pãcate, el se teme cã reþeta obþinerii lor, fie ºi în cantitatemicã, se va pierde, o datã cu facilitãþile civilizaþiei, pentru cã procesul defabricaþie al acestora e complex ºi necesitã mult timp.

Mascã lucratã de Paul But9a(Galaþi)


C. N. C. P. C.T.

În ceea ce priveºte confecþionarea caprei, procedeele strãvechi suntpãstrate: recuperarea coarnelor de la animalele defuncte, utilizareablãnii de oaie pentru reprezentare facialã, cele douã bucãþi de lemncare dau iluzia botului mobil ºi care pot scoate sunete stridente prinlovire una de alta (sã nu uitãm cã alaiul caprei e însoþit de fiecare datãde mult zgomot, care, în viziune popularã, e menit sã alunge demonii),coaserea laolaltã a unor fâºii de material, în cele mai diverse culori(stridenþa cromaticã atrage ochiul ºi, implicit, atenþia privitorului). Astfelconstruitã, capra este „udatã” ºi transportatã, dupã cum ne lãmureºtemeºterul, urmând sã-ºi ocupe locul în alai. Tot în cadrul mãºtiloranimaliere se remarcã ºi masca ursului, reprezentare a forþei fizicetãmãduitoare uneori (în ritualul vindecãrii prin „cãlcare” pe spate ori alatingerii cu scop simbolic - sã fie uºor de prãsit, pentru animaleledomestice), amintind ºi ea de perioada precreºtinã, din care coboarãtoate aceste forme de teatru popular.

În sfârºit, incursiunea în meºteºugurile tradiþionale prilejuitã deîntâlnirea-miracol cu meºterul Paul Buþa, înveºmântat în straie populareºi cu nelipsitele opinci, se încheie într-un ton ºugubãþ, ca ºi figurilereprezentate pe gardul de nuiele al gospodãriei ori în vârful unei turle cestrãjuia intrarea. Conform acestui împãtimit al pãstrãrii meºteºugurilortradiþionale, cãrora le dedicã majoritatea timpului sãu, constituind ºcolide arte tradiþionale ºi popularizând în lume valorile româneºti (lafestivaluri precum cele din Franþa, foarte cunoscute, ori Italia), recitativuldin reprezentãrile alaiurilor populare s-a schimbat odatã cu trecereaspre un mercantilism distrugãtor de tradiþii autentice din mediul nostruurban. Aici, funcþia alaiului nu mai e ritualicã, ci constituie un (simplu?)amuzament. Dacã flãcãii rosteau pe vremuri versurile consacrate depracticã: Unde joacã capra mea,/Creºte naltã cânepa./Unde cãpriþajoacã,/Creºte grâu-n piatrã seacã, azi totul e reductibil la: Asta-i capradin Focºani,/Care joacã sã ia bani.

Rãmâne, aºadar, scormonitorilor de valori tradiþionale misiunea sãpledeze pentru pãstrarea acestora, ca semn identitar cert în mijloculunui ev care, în virtutea idealurilor universal(ist)e, sacrificã multdiscutatul „specific naþional”.

Prof. Corina POPESCUColegiul Naþional „Octav Onicescu”- BucureºtiMasterand - Etnologie, antropologie culturalã

ºi folclor - Universitatea din Bucureºti

36


Documents

Obiceiuri de peste an Sãrbãtori de iarnã din judeþul Sibiu