obstacole depasite

7/21/2019 obstacole depasite

1/156

MARSHA CLARK

Obstacoledep`[ite

Traducerea [i adaptarea \n limba romn` de

SILVIA IORGULESCU

ALCRIS

Romance


2/156

Capitolul 1

Ceea ce vrei tu, nu se poate cu niciun chip, zise Sandra Weir\ncet, dar ferm.

Calmul din vocea ei era contrazis de uimirea ochilor verzi [imari cu care-[i privea veri[oara.

Sugerezi s`-]i iau locul [i s` pretind c` sunt logodnica unui

b`rbat care nu vede? Asta e o nebunie. Nu pot accepta a[a ceva! Da, da, asta sugerez! \nt`ri veri[oara Sandrei, Alexandra.

Mereu ai fost cam impulsiv`, draga mea. Dac` m-ai asculta, ]i-ai daseama c` ideea asta nebuneasc` poate fi solu]ia tuturorproblemelor tale. Singura solu]ie, din cte \mi dau eu seama.

Dar Sandra nu era preg`tit` s` admit` c` problemele ei erauchiar att de mari. {i apoi, rezolvarea lor o privea numai pe ea.

De ce te-ai gndit tocmai la mine? \ntreb` ea, nervoas`. Din mai multe motive, r`spunse cealalt` cu calm.

Se opri o clip` ca s` ca[te la ad`postul degetelor lungi [i fine, ca[i cum situa]ia asta dramatic` ar fi plictisit-o, asemenea obliga]iei de


3/156

a vizita aceast` demodat` locuin]` de ]ar`. Ochii ei privir` chipul[ocat al Sandrei, \nainte de a continua:

Ca s` fiu sincer`, eram oricum \n \ncurc`tur` [i c`utam osolu]ie, cnd am auzit de moartea bunicii. Dar pn` n-am aflat c`

am primit fiecare o mo[tenire de o sut` de lire, nu m-am hot`rt s`vin s` te v`d. Vreau s` spun, se scuz` ea, v`znd expresia dezgustat`

a Sandrei, c` nu prea avea sens s-o vizitez pe bunica \n ultimii ani.

N-a fost niciodat` de acord cu felul meu de a fi, mai ales dup` ceam intrat \n lumea modei. S-ar fi zis c` fac cine [tie ce lucru

diavolesc! Alexandra, te rog!

|n sfr[it! Presupun c` opinia bunicii nu-i chiar att deimportant` \n aceast` discu]ie [i, cum v`d c` devii ner`bd`toare,

m` voi \ntoarce la subiect, [i anume la banii pe care ni i-a l`sat. Osut` de lire.

B`nuiesc c`, folosi]i chiar [i foarte chibzuit, tot nu-]i vor ajunge

dect cteva s`pt`mni. Iar apoi te vei trezi s`rac`. Dup` aceea,trebuie s`-]i reamintesc c` avem acela[i prenume. Ce ridicol, nu?

Amndou` am fost numite Alexandra \n speran]a c` vom mo[teniaverea bunicii. Avere pe care a pierdut-o att de stupid \n investi]ii

nepotrivite. N-a fost numai vina ei! o opri Sandra.

Bine, bine, lini[te[te-te! exclam` veri[oara ei. Oricum, e preatrziu s` mai discut`m despre a[a ceva. Poate c`, \n ciuda faptului

c` a murit [i te-a l`sat aproape pe drumuri, exist` lucruri pentru

care ai putea s`-i mul]ume[ti. Spre exemplu, faptul c` purt`macela[i nume, ceea ce simplific` problemele cu pa[aportul. Apoi,

6 MARSHA CLARK


4/156

Stein n-ar avea nimic \mpotriva prescurt`rii Sandra, dac` e[ti deacord s`-mi iei locul.

Sandra \i ignor` cuvintele. I se p`rea att de ciudat` aceast`situa]ie!

Nu cred c`-]i dai seama ce spui! bolborosi ea. Nu-i po]i spunelui Stein c` pur [i simplu vrei s` te c`s`tore[ti cu altcineva? Nu-l

cunosc, dar i-ai trimis bunicii o fotografie de-a lui. Sunt convins` c`

un b`rbat care pare att de arogant va suporta vestea f`r`probleme!

Tocmai asta-i problema! se \ncrunt` Alexandra. Nu sunt sigur`c` o va face. E destul de tn`r treizeci [i ceva de ani pentru a

face fa]` unei desp`r]iri, dar \n ultima vreme a avut uncomportament destul de ciudat. N-a trecut mult de la accident,

astfel c` e posibil s` nu-[i fi revenit complet. Doctorul spune c` aremomente de depresie [i de nervozitate extrem`. Prin urmare,

trebuie s` fiu foarte atent` cu el. Nu pot risca s`-i spun c` m-am

r`zgndit att de brusc. |n]elegi? Dar dac` b`rbatul cu care vrei s` te m`ri]i, Arnold, te iube[te

cu adev`rat, nu crezi c` va avea r`bdare pn` cnd vei fi preg`tit`s` rupi rela]ia cu Stein?

Nu, zise Alexandra. |]i explic imediat cum stau lucrurile.Arnold m` iube[te [i eu vreau s` fiu cu el. Totu[i, m` \ntreb dac`

dragostea lui va rezista [i dac` Stein va face un gest disperat. E unom foarte bogat [i cunoscut, [i are oroare de scandal. Nu pot risca

s`-l pierd!

Dar Stein vrea s` petreci dou` s`pt`mni cu el pe insula sa cas` afle dac` te po]i obi[nui cu noua... situa]ie.

OBSTACOLE DEP~{ITE 7


5/156

Asta nu \nseamn` c` se \ndoie[te de viitorul rela]iei voastre? Nu [tiu, spuse Alexandra, refuznd s` discute. Problema e c`,

de[i Stein m` ador` \nc`, n-am fost o pereche foarte potrivit` nici\nainte de accident. Poate am fi fost ferici]i dac` nu s-ar fi \ntmplat

tragedia asta, dar din nefericire, nu putem da timpul \napoi.Trebuie s` \n]elegi, Arnold nici nu vrea s` aud` c` mai am de-a face

cu Stein. E gata s`-]i dea cinci sute de mii de lire ca s` rupi treptat

rela]ia cu el, dar m-a avertizat c` totul se va termina \ntre noi dac`m` \ntorc la fostul logodnic, fie [i numai pentru a-i spune adio.

Sandra clipi, str`duindu-se s` se elibereze de senza]ia de scrb`[i de dispre] care o cuprinsese.

Probabil c` Arnold nu te iube[te foarte mult, de vreme cen-are \ncredere \n tine.

Cred c` n-are \ncredere \n Stein. Chiar [i orb, e un b`rbat pecinste.

Pentru o clip`, Sandra fu gata s` capituleze. O parte din ea era

fascinat` de imaginea acelui b`rbat, a c`rui fotografie \i r`m`sese [iacum \n minte. Pe de alt` parte \ns`, nu era preg`tit` pentru o astfel

de aventur`. Dac` plec cu Stein pe insula asta, relu` ea, n-am nicio garan]ie

c` m` va mai l`sa s` plec. O insul` nu-i cel mai sigur loc din lumea,[i poate \mi va fi greu s` scap.

Pot s`-]i promit c` Stein nu te va ]ine acolo cu for]a. E preamndru pentru a face asta.

Alexandra se foi pe scaun [i Sandra pricepu instinctiv c` abia

acum va afla \ntreg adev`rul. Noi doi am avut o logodn` neconven]ional`, explic` tn`ra.

8 MARSHA CLARK


6/156

Am ob]inut un mic rol \n ecranizarea f`cut` dup` cartea sa. Eraprimul rol pe care reu[isem s`-l ob]in [i eram foarte fericit`. Din

p`cate, asistentul de produc]ie a f`cut o pasiune pentru mine [iimbecilul nu-[i d`dea seama c` nu-l plac deloc. Atunci, la

momentul potrivit, a ap`rut Stein, care m-a salvat din aceast`\ncurc`tur` [i [i-a c[tigat astfel dreptul de a intra \n via]a mea.

B`nuiesc c` Stein avea la rndul lui ni[te probleme personale,

despre care nu mi-a povestit, dar care l-au f`cut mai \n]eleg`tor fa]`de necazurile mele. Mi-a sugerat c` ar fi bine s` ne logodim.

Nu te iubea? A vrut s` v` logodi]i doar ca s` te apere? se mir`veri[oara ei.

Nu! protest` Alexandra, furioas`. Bine\n]eles c` m` iubea [im` iube[te \nc`. De asta \mi este [i att de team` de reac]ia lui.

Sandra o privi \ncruntat`, \ncercnd \n zadar s` priceap`\ntreaga poveste. Veri[oara ei relata foarte confuz faptele.

Dar tu ai \ncetat s`-l mai iube[ti dup` ce a orbit? \ntreb` ea.

Alexandra o privi cu un aer de repro[. Mereu ai \ncercat s` m` pui \ntr-o lumin` proast`, protest`

tn`ra, indignat`. Apoi, realiznd c` nu-[i putea permite s` se simt`ofensat`, ad`ug`:

Sincer, nu cred c` l-am iubit vreodat`. Nu-i puteam oferipasiunea pe care p`rea c` o a[teapt` de la mine. Mi-a spus cndva

ironic, desigur c` dac` nu pot fi generoas` cu inima mea, atunci\i pot oferi trupul.

{i tu ce i-ai r`spuns? \ntreb` Sandra, scandalizat`.

Eram sigur` c` te vei speria. Dar nu-]i face probleme, tu ar`]iminunat [i e[ti foarte senzual`. Dac` Stein ar putea s` te vad`, sunt



7/156

sigur` c` te-ar aprecia. I-am r`spuns c` m` p`strez pentru c`s`torie.N-am vrut s` afle c` sunt insensibil` la pasiunea lui.

{i crezi c` te vei descurca mai bine cu Arnold? \ntreb` Sandracu r`ceal`.

Dar cealalt` p`ru s` nu observe tonul ei distant, fiind, ca deobicei, prea absorbit` de sine \ns`[i.

Arnold e b`rbatul la care am visat \ntotdeauna. E mai maleabil

dect Stein [i nu-i foarte interesat de probleme din astea... Totu[i, nu se l`s` Sandra convins`, nu \n]eleg cum vrei s`-l

p`r`se[ti pe Stein! Chiar dac` Arnold e perfect pentru tine, tot nupo]i r`ni pe cineva pentru a-]i asigura fericirea.

Alexandra replic` agresiv: O, mi-a[ dori s` nu-]i mai iei fa]a asta cucernic` [i s` \ncerci s`

\n]elegi. Sunt manechin, sunt obi[nuit` ca oamenii s` m` aprecieze.Nu-mi pot imagina un viitor al`turi de un b`rbat care nu vede. Pe

de alt` parte, lui Stein i-a pl`cut numai frumuse]ea mea, iar acum,

c` nu m` mai poate vedea, e ca [i cum ar fi logodit cu o str`in`. Nicim`car nu mai \ncearc` s` m` s`rute \n ultima vreme. Tu ai numai

dou`zeci [i unu de ani, Sandra, e[ti mai mic` dect mine cu opt ani,de asta nu-]i dai seama ct de important poate fi timpul. {ansele

mele de a m` c`s`tori convenabil sunt din ce \n ce mai mici.Pentru Sandra, aceste lucruri n-aveau niciun sens, dar Alexandra

continu`: |mi dau seama c` nu e[ti de acord cu mine, dar [i Stein are o

parte de vin` \n toat` povestea asta.

Da? \ntreb` Sandra, nedumerit`. Da. |nainte, \[i scria singur c`r]ile.

10 MARSHA CLARK


8/156

Acum, [i-a dat seama c`-i trebuie o secretar`. A angajat trei, dartoate [i-au dat demisia. A[a c` insist` s`-l ajut chiar eu. Eu! Nu pot

tasta ca lumea nici m`car un cuvnt. Iar el pretinde c` ar trebui s`exersez. |n schimb, tu ai putea s`-l aju]i. {tiu c` ai lucrat pentru un

scriitor, mi-a spus bunica. Dar n-am studii de specialitate. Am lucrat pentru acel scriitor

doar ca s` mai c[tig ni[te bani. La \nceput, nu cred c` eram mai

bun` dect tine. A[a c` [i tu po]i \nv`]a. Domnul Lawrence spuneac` prind repede [i nu fac gre[eli.

Alexandra se strmb`. |n]eleg, draga mea. Dar tu e[ti att de tn`r` [i de retras`! Nu

vreau s` par crud`, dar eu sunt manechin [i b`rba]ii nu se potconcentra bine \n preajma mea.

Dar Stein nu te poate vedea. Tocmai asta-i problema.

Dac` nu-mi poate vedea frumuse]ea, caut` la mine inteligen]`,

iar asta nu m` avantajeaz`.Da, se gndi Sandra, veri[oara ei era mai degrab` \ndemnatic`

dect inteligent`, de[i oamenii observau rar diferen]a. Deasemenea, era destul de vesel` [i avea un chip expresiv. Sandra

putea pricepe de ce un om cu afec]iunea lui Stein Freeman puteafi deziluzionat de adev`rata Alexandra. B`rbatul putea descoperi c`

iubita pe care [i-o imaginase nu exista.Totu[i, sugestia Alexandrei de a-i lua locul era ridicol`. Era o

nebunie s` te gnde[ti la a[a ceva!

Nu pot face a[a ceva, [opti ea, de[i \i era mil` de SteinFreeman. N-o pot face, repet` ea.



9/156

M` tem c`, dac` te gnde[ti bine la situa]ia \n care te afli, veiobserva c` nu prea ai de ales. Ai avut grij` de bunica de cnd ai

terminat [coala. Acum, te-a l`sat f`r` un ban, \ntr-o cas` pe careproprietarul vrea s-o vnd`. Dar chiar dac` ai putea locui aici

nestingherit`, tot n-ai avea cum, pentru c` nu ]i-ai permite. Nu e[tiangajat` nic`ieri. {i dac` nu reu[e[ti aici, ct crezi c` vei rezista la

Londra?

Nu [tiu, replic` Sandra nervoas`, privind-o cu ochii ei mari [iverzi.

{i ea se gndise de multe ori la problemele astea. Probabil vei muri de foame, \i spuse Alexandra f`r` ascun-

zi[uri. Chiar dac` e[ti foarte preg`tit` \ntr-un anumit domeniu, po]is` ai nenorocul s` nu-]i g`se[ti de lucru. Dar dac` te duci cu Stein

pe Kalnos, vei avea timp s` decizi exact ce vrei s` faci. {i apoi, veiavea banii de la Arnold...

Nervoas`, Sandra pocni din palme. Refuz` s`-[i priveasc`

veri[oara. |i displ`cea profund c` i se punea \n fa]` o astfel detenta]ie. Dar cea mai mare ispit`, trebuia s` recunoasc`, era chiar

Stein. Din clipa \n care \i z`rise poza, se gndise numai la el. Dac`ar fi acceptat aceast` provocare, ar fi putut sc`pa o dat` pentru

totdeauna de aceast` obsesie. Pentru c` nu te po]i \ndr`gosti de oimagine, orict de atr`g`toare ar fi ea. Cnd Alexandra \i spusese

prima dat` despre accident, Sandra aproape c` plnsese, sim]indparc` durerea lui. Sim]ise o mare mil` fa]` de el [i nevoia de a-i s`ri

\n ajutor, de[i nu era convins` c` mila ei ar fi fost bine primit`. Pe

Alexandra o voia cu adev`rat. M` ascul]i? \ntreb` veri[oara ei cu r`ceal`.

12 MARSHA CLARK


10/156

Da, replic` Sandra, plictisit`. Recunosc, sunt tentat` de ofertata. Cine n-ar fi, dac` s-ar g`si \n locul meu! Dar ceea ce sugerezi e

att de bizar, \nct nu cred c` poate func]iona. De unde s` [tiu cefel de om e Stein, cum reac]ioneaz` diverse situa]ii? Pentru el, sunt

o strìn`. Mai mult, sunt mai tn`r` dect tine [i mai pu]ininteligent`, cum mi-ai spus-o nu o dat`.

Alexandra se mi[c` precaut` \n scaun.

Stein e aproape un strìn [i fa]` de mine, r`spunse ea sec, a[ac` nu v`d unde este problema. Greutatea [i \n`l]imea cred c` sunt

acelea[i, de[i tu e[ti mai... senzual`. Nu trebuie s` te apropii preamult de el, asta-i tot. Recunosc c` nu sem`n`m ca dou` pic`turi de

ap`, dar un orb nu va observa c` avem ochi de culoare diferit` [i c`buzele tale sunt ceva mai pline. S`rmanul Stein, dac` ar [ti ce

pierde! P`rul meu nu-i chiar a[a blond.

Stein [tie c` al meu e vopsit. Dac` cineva va comenta ceva

despre p`rul tù, va presupune c` nu m-am mai vopsit. Nu neg c`nu mai am tinere]ea [i inocen]a ta [i c` tenul meu nu mai are

prospe]imea pielii tale, dar un orb nu prea remarc` astfel delucruri.

Sandra se cutremur`. Alexandra i se p`rea de-a dreptul cinic`. Dar vocea mea? [opti ea, de[i i se p`rea c` fiecare \ntrebare

era din ce \n ce mai stupid`. Vocea ta? zmbi Alexandra. Nu cred c` trebuie s`-]i faci

probleme din cauza asta. Nu uita c` sunt o bun` actri]`.

Cred c` talentul `sta mi-ar fi de folos mai mult mie, date fiindcircumstan]ele.



11/156

Realiznd c` vorbele ei puteau fi luate drept o acceptare aplanului veri[oarei, ad`ug` rapid:

Asta nu \nseamn` c` sunt de acord cu ce mi-ai cerut... sunt \ncontinuare convins` c` e o nebunie. Stein va descoperi \n[el`toria.

Am citit undeva c` orbii \[i dezvolt` celelalte sim]uri. Stein n-a avut timp pentru asta.

Cum s-a petrecut accidentul?

Din cte am \n]eles, s-a ciocnit cu un motociclist beat.Sandra se \nfior`, de parc` ar fi fost chiar ea martora

accidentului.Oroarea [i durerea \i umplur` inima. Cum putea oare Alexandra

s` \ntoarc` spatele unui om care trecuse printr-o experien]` att detraumatizant`? Cineva, cndva, trebuia s`-l mngie pentru toat`

suferin]a asta.Dar acel cineva nu trebuia s` fie ea. {i totu[i, dac` refuza, acest

gest ar fi f`cut-o mai bun` dect Alexandra? Nu, \n niciun caz. Banii

nu contau. Inima ei era plin` de compasiune. S`rmanul Stein, [opti ea.

Adev`rul e c`, lipsit de vedere, ar putea ajunge destul des`rac, ridic` Alexandra din umeri.

{i nu ]i-ar conveni s`-]i legi via]a de un b`rbat f`r` bani! Nu-i nevoie s` fii att de acuzatoare. Nu sunt f`cut` pentru a

fi s`rac`, r`spunse Alexandra, privind cu dispre] covorul vechi dinsufrageria bunicii. {i apoi, m-a[ plictisi \ngrozitor pe o insul`

greceasc`.

N-ai \ncercat s`-i m`rturise[ti asta lui Stein? Poate c` nu-[i d`seama de sentimentele tale...

14 MARSHA CLARK


12/156

{i crezi c` va pricepe? El e convins c` pot supravie]ui numaicu dragoste, dar eu nu-mi pot imagina nici m`car o s`pt`mn` f`r`

distrac]ie. Dragoste? repet` Sandra. Parc` ziceai c` rela]ia voastr` nu e

una foarte... explicit`. E vorba de originea lui greceasc`. Se pare c` ei vorbesc despre

dragoste cum am discuta noi despre micul dejun.

Dar nu mi-ai spus c`-i grec! \i repro[` Sandra. Nu-i grec! r`spunse veri[oara ei, exasperat`. Bunica lui e. El e

la fel de englez ca noi dou`. Instinctiv, Sandra \ncepu s` se team`.Chiar dac` Stein Freeman era numai o p`rticic` grec, trebuia s` ]in`

cont de acest aspect. Era cunoscut faptul c` grecii se conduceaudup` un cod moral foarte strict.

Toat` povestea asta e o nebunie. Nu pot face a[a ceva! Foarte bine, replic` Alexandra cu venin \n glas. Dac` nu vrei,

nu vrei. Sper c` nu te a[tep]i s` te ajut sau m`car s` te mai v`d

vreodat` dup` toate astea. |i voi spune adev`rul lui Stein, cumm-ai sf`tuit, [i dac` se arunc` \n vreun ru, asta e!

O, nu! ]ip` Sandra. Nu po]i face una ca asta, Alexandra! Ba pot, [i exact asta voi face!

T`cerea dur` cteva momente. Cele dou` veri[oare se privir`\ndelung. Sandra era con[tient` de ura zugr`vit` pe chipul

Alexandrei. Bine, aprob` ea. Dar e[ti sigur` c` voi reu[i?

Sunt sigur`, zise Alexandra cu satisfac]ie.

Atunci, \nseamn` c` va fi bine, ad`ug` Sandra, ridicnd dinumeri.



13/156

***

Peste cteva zile, \n drum spre Londra, Sandra se \ntreba \nc`

dac` speran]a ei c` totul va fi bine se va adeveri. |[i d`dea perfect

de bine seama c` Alexandra \i for]ase mna. Voin]a ei [i atrac]ia pecare o sim]ea fa]` de Stein o convinseser` s` \nceap` aceast`

aventur`. |ncerc` s`-[i orienteze gndurile c`tre lucruri mai vesele.Aceast` excursie era [ansa ei de aventur`. Niciodat` pn` acum nu

avusese ocazia s` plece de acas`.{i cum ar fi putut, de vreme ce trebuia s` aib` grij` de bunica ei?

|n afar` de vizitele scurte ale Alexandrei, nimeni altcineva nu le maitrecuse pragul.

Sandra oft`. Alexandra dusese o cu totul alt` via]`. Nici m`car

nu-i trecuse prin cap c`, dup` cheltuielile de c`l`torie, veri[oarei ei\i r`m`seser` foarte pu]ini bani din cele o sut` de lire. L`snd la o

parte sentimentele contradictorii pe care le avea, propunereaAlexandrei p`rea singura solu]ie de redresare. Regreta c` se vrse

\n a[a ceva, dar \ncercase toate celelalte alternative. F`r` succes.|ngropndu-[i fa]a \ntr-o revist`, dar f`r` s` se poat` concentra

cu adev`rat, se gndea la problemele ce se puteau ivi. Spredeosebire de Alexandra, ea nu era actri]`. Atunci, cum putea intra

\n rolul de logodnic` a unui necunoscut? Deja \ncepuse s` regrete

promisiunea f`cut` Alexandrei. |i fusese simplu s` re]in` toatelucrurile pe care i le spusese veri[oara ei timp de dou` zile ct

16 MARSHA CLARK


14/156

r`m`sese la ea, dar cine putea garanta c` aceste informa]ii \i vorasigura succesul?

Din fericire, n-avea s` \ntmpine probleme imediate. Stein abiase \ntorsese din America [i niciunul dintre prietenii lui englezi n-o

\ntlnise \nc` pe Alexandra. Locuia \ntr-un apartament cu care seobi[nuise, iar peste cteva zile se va \ntoarce \n Grecia, unde avea

o mul]ime de servitori care-i st`teau la dispozi]ie. Iar medicul lui

personal era \n vacan]`... Vezi, soarta a fost de partea mea, rse Alexandra triumf`toare,

cnd ajunser` \n apartamentul ei. Ai ajuns aici \n siguran]`, [inimeni nu va b`nui nimic.

Da, admise Sandra \n gnd, dar problemele de-abia \ncepeau.Imediat dup` ce-[i aranj` hainele \n dormitorul Alexandrei,

veri[oara ei o anun]` c` va avea nevoie de haine noi. Dar dac` Stein nu vede, protest` Sandra, la ce bun?

Pentru c` [tie c` port numai lucruri de calitate. Sim]ul tactil

reprezint` singura lui cale de cunoa[tere. Bine, aprob` cealalt`, resemnat`.

Nu-]i face griji, cred c` am ni[te haine care ]i se potrivesc.Restul, \l voi cump`ra eu, ca un cadou. |n fond, voi avea destui

bani, dup` ce m` voi c`s`tori.A doua zi o petrecur` la cump`r`turi, iar Alexandra \i ar`t`

\mprejurimile. Nu c` ar conta prea mult, \i zise ea, dar e bine s` [tii locurile,

chiar dac` mai r`mi aici doar cteva zile. Apartamentul meu e

\nchiriat numai pn` la sfr[itul s`pt`mnii, iar ]ie nu-]i va mair`mne dect s` \napoiezi cheia proprietarilor.



15/156

Mai trziu, Sandra se \ntreb` cum de aceste lucruri n-oavertizaser` despre adev`ratele inten]ii ale Alexandrei, dar toate

aceste schimb`ri o bulversaser` [i nu b`nuise c` s-ar fi aflat cevanecurat la mijloc.

A doua zi c`tre sear`, cnd veni \n sfr[it momentul s`-l vizitezepe Stein pentru prima oar`, era att de emo]ionat`, \nct nu crezu

c` va putea trece de aceast` \ncercare.

Nu cred c` pot s` fac asta, exclam` ea palid`, privindu-[iveri[oara. Dac` i-ai explica lui Stein de ce vrei s` rupi logodna, cred

c` ar \n]elege. Nimic nu poate fi mai rù dect \ncercarea de a-l\n[ela.

Dumnezeule, am tras destul de tine ca s` accep]i! replicÀlexandra, exasperat`. Refuz s` cred c` m` vei l`sa balt` \n ultima

clip`.O puse s` se \mbrace \n rochia aleas` [i sun` dup` un taxi. Cnd

ma[ina sosi, Alexandra deveni \ns` ceva mai \ng`duitoare.

Dac` [i dup` ce te \ntorci vei avea aceea[i impresie, \]i dauvoie s` te r`zgnde[ti. Tot ce-]i cer este s` te duci la aceast`

\ntlnire. Nu pentru mine, ci de dragul lui Stein.Tot drumul pn` la apartamentul b`rbatului, Sandra se \ntreb`

de ce acceptase att de u[or cererile Alexandrei. Poate pentru càvea prea pu]in` experien]` de via]` [i era vulnerabil` \n fa]a

insisten]elor celorlal]i.Un mic tremur o str`b`tu cnd ap`s` butonul soneriei lui Stein

Freeman. Era att de preocupat` de propriile gnduri, \nct tres`ri

atunci cnd se deschise u[a. |n fa]a ei se afla un b`rbat \nalt, cuumeri largi. Era brunet [i bronzat.

18 MARSHA CLARK


16/156

Se l`s` o t`cere ciudat`. Sandra se gndi c` nimeni n-ar fi pututghici c` b`rbatul din fa]a ei era orb. Sem`na foarte bine cu imaginea

din fotografie. Chipul lui avea contururi dure, nasul drept [i b`rbiadespicat`. P`rea un tip arogant. Ochii lui cenu[ii se plecar` asupra

Sandrei. Alexandra?

Sandra se \ntreb` dac` Alexandra \l s`ruta de obicei. |n mod

normal, o s`rutare de bun g`sit ar fi fost indicat`, mai ales \ntrelogodnici, dar veri[oara ei nu-i spusese nimic despre asta.

Da! replic` ea, \ncercnd s` se calmeze, \n timp ce b`rbatul \irepet` numele, de data asta cu oarecare ner`bdare.

Apoi, minunndu-se de propria \ndr`zneal`, \l dep`[i [i intr` \nhol.

Nu m` a[teptai? Nu [tiam ce s` mai cred, replic` el, \nchiznd u[a [i

urmnd-o \n sufragerie. N-ai venit \ncoace trei zile...

Dar... \ncepu Sandra, \ntrebndu-se unde fusese Alexandraieri sear`, cnd \i spusese c` vine aici.

Stai lini[tit`, zise Stein cu glas \mp`ciuitor. {tiu foarte bine c`trebuie s` lucrezi. De asta nu te-am sunat. Unde au fost ultimele

aranjamente profesionale? Aaa... La Brighton, [opti Sandra.

S`rmana de tine! |n sezonul `sta, la Brighton? Ce o fi fost \nmintea lui Carl?

Lucrurile mergeau din ce \n ce mai prost. Vocea lui Stein era

aproape cinic`. Auzise de Carl Lennox, desigur, fotograful favorit alAlexandrei, dar nu [tia mai nimic despre el. Sandra f`cu ce-i veni



17/156

prima oar` \n minte. |[i petrecu bra]ul pe sub bra]ul b`rbatului[i-l trase dup` ea c`tre divan.

Hai s` st`m jos, dragul meu. Sunt sigur` c` nu vrei s`discut`m despre Carl.

Iat` o schimbare! se \ncrunt` Stein, a[ezndu-se totu[i. Ai cevamai interesant de spus?

Sandra ro[i [i fu fericit` c` b`rbatul n-o putea vedea. Era ea

\ns`[i uimit` c` putea vorbi att de natural. Stein Freeman era untip mai intimidant dect \[i imaginase [i o f`cea s` se simt`

vulnerabil`. Nu vreau s` discut`m despre nimic \n mod special, zise ea,

aproape sufocat` de emo]ie. Ca de obicei, nu te intereseaz` cum m` simt, observ` b rbatul.

|mi pare r`u, r`spunse ea cu r`ceal`, imitndu-[i veri[oara.Cum te sim]i, Stein?

Destul de bine, replic` el. Totu[i, pu]in` c`ldur`, pu]in

entuziasm n-ar strica rela]iei noastre.Ce voia s` spun` cu asta? |n ochii lui citi o sclipire diavoleasc`.

Poate c` doctorul avea dreptate s` cread` c` nervii b`rbatului erauzdruncina]i. Clipi, amintindu-[i c` doctorul le recomandase

apropia]ilor lui Stein s` aib` r`bdare cu el.Totu[i, situa]ia era ciudat`.

Te vei sim]i mai bine dup` ce vom mnca, zise ea.El rse.

|ntotdeauna ai crezut c` mncarea este leacul pentru orice. {i

totu[i, e[ti destul de slab`.Privindu-l rapid, Sandra se \ntreb` ce replic` \i putea da.

20 MARSHA CLARK


18/156

Nu cred c` ]i-ar mai pl`cea de mine dac` a[ fi gras`, zise ea. De unde [tii? \ntreb` el, lundu-i mna. Poate c` lucrurile ar

sta tocmai invers...Sandra \ncerc` s` se elibereze, sim]indu-se tulburat` de

atingerea lui. A[ vrea s` beau ceva, spuse ea, amintindu-[i c` asta ar fi fost

una dintre primele cereri ale Alexandrei.

Cu o strmb`tur` ironic`, Stein \i l`s` mna cu un gest aproapeviolent. Sandra r`sufl` u[urat`. Atingerea lui \i d`dea fiori. Chiardac` Alexandra sus]inea c` nu erau compatibili, Stein putea crede a[a cum era [i normal c`, \n calitate de logodnic, are anumitedrepturi asupra ei. {i, \n ciuda tuturor diferendelor, se presupuneac` b`rbatul o iube[te \nc`. Totu[i, ac]iunile lui nu dovedeau asta.Cnd \l v`zu ridicndu-se [i \ndreptndu-se c`tre bar, Sandra \lurm`ri confuz`.

Mncare [i b`utur`, coment` Stein, punnd whisky \n dou`pahare. De mine nu pari s` ai nevoie. Cteodat`, m` \ntreb dac`n-ar trebui s` fiu un iubit mai... activ. Poate avem s` ne oferim unulaltuia mai multe lucruri dect credem.



19/156

Capitolul 2

Trupul tinerei se \ncord` la aceste cuvinte. |ntinse mna s`primeasc` paharul cu b`utur`, uitnd complet c` nu bea niciodat`t`rii. |n casa bunicii, cel pu]in \n ultimii ani, se g`sea numaiocazional cte o sticl` de lichior. {i nici cu prietenii ei nu b`useniciodat` ceva att de tare.

|ncercnd s` g`seasc` printre instruc]iunile oferite de Alexandrao replic` la vorbele lui, r`spunse deta[at:

N-ai vrut niciodat` s` fim iubi]i... de ce te-ai r`zgndit tocmaiacum?

El zmbi ironic. Nu [tiu exact, m`rturisi el cu brutalitate. Poate din plictiseal`.

E[ti foarte atr`g`toare, draga mea, dar nu uit c` n-ai fost niciodat`de acord cu sexul \nainte de c`s`torie. Am sesizat ni[te schimb`ri\ns`... care m` fac s` cred c` te-ai r`zgndit. Vocea ta pare mai

blnd`, mai dulce, mai promi]`toare... Te rog, \nceteaz`! [opti Sandra, terifiat`.


20/156

U[urarea c` Alexandra spusese adev`rul \n leg`tur` cu rela]ia eicu Stein se pierduse din pricina stnjenelii. Niciun b`rbat nu-i mai

vorbise astfel. Totu[i, \[i aminti c`, \n cercurile \n care se \nvrteauStein [i Alexandra, o astfel de conversa]ie era ceva obi[nuit.

Nimic nu s-a schimbat, reu[i ea s` spun`. Deci, ridic` el din umeri cu indiferen]`, sim]urile mele nu-s

att de bine dezvoltate pe ct credeam. Sau defectul meu fizic este

ceea ce te face s` tremuri de dispre]?Sandra, r`nit` de tonul lui nep`s`tor, se \ntreb` cum avea s`

scape din aceast` situa]ie, care devenea din ce \n ce mai periculoas`cu fiecare minut. De[i fusese atras` de fotografia b`rbatului, nimic

n-o preg`tise pentru emo]iile pe care le trìa acum \n preajma lui.Nu era sigur` dac` era vorba de mil` sau de dorin]a de a-l proteja.

Sim]ea nevoia s`-l \mbr`]i[eze, s`-l asigure c` era un b`rbat pe careorice femeie [i-l putea dori, \n ciuda defectului sù.

Oft` [i \ncerc` s` r`spund` \n stilul Alexandrei.

Accidentul tù n-are nicio leg`tur` cu sentimentele mele \naceast` privin]`, Stein, [tii prea bine.

Expresia lui se schimb`. |mi pare rù, Alexandra, n-am vrut s` te sup`r. Greeson a

trecut pe aici mai devreme [i [tii c` reu[e[te \ntotdeauna s` m`deprime.

Dar asta nu \nseamn` s` m` r`zbun pe tine.Sandra, care habar n-avea cine era Greeson, zise repede:

|n]eleg cum te sim]i. Nu-i nevoie s` te scuzi. Bea-]i bùtura [i

\ncearc` s` te relaxezi. Noroc, [opti el, ridicnd paharul [i bnd aproape jum`tate.



21/156

Cineva b`tu la u[`. R`suflnd u[urat`, Sandra v`zu chelneruladucnd cina [i, ct timp Stein se \ntoarse cu spatele, arunc`

bùtura din paharul ei \n vaza cu trandafiri din apropiere. Cu unsuspin de regret, sper` c` florile vor aprecia bùtura mai mult dect

ea.|n timpul cinei, Sandra \i admir` din nou agilitatea. Nu-i venea

s` cread` c` b`rbatul era \ntr-adev`r orb. Accept` un pahar de vin

ro[u la friptur`, dar cnd Stein \i mai oferi unul protest`, spunndc` nu era obi[nuit` s` bea att.

Realiz` c` f`cuse o gre[eal` atunci cnd Stein \ncepu s` rd`sarcastic.

Nu ]i-am cerut niciodat` s` renun]i la obiceiurile tale proste,doar pentru c` mergem \n Grecia, zise el.

Grecia! Gndul c` se va afla cu el pe o insul` strìn` o f`cu s`tremure mai mult dect gafa legat` de bùtur`. Uitase c` Alexandrei

\i pl`cea att de mult vinul!

Grecia, repet` ea gnditoare. E[ti sigur c` \nc` mai vrei s` te\nso]esc?

N-am alt ghid, replic` el cu oarecare dispre]. {i apoi, nu vii cumine ca s` afli dac` m` iube[ti sau nu?

Desigur, [opti ea. Nu-]i bei cafeaua? relu` ea, \ncercnd s`schimbe vorba.Vrei s` te ajut?

Ce naiba, Alex! ]ip` el. {tii bine c` m` pot descurca singur.Doar am exersat att!

|ndep`rtndu-se de el, Sandra se rea[ez` pe divan, lund cea[ca

de cafea \n mini. Stein era foarte tensionat, de vreme ce vorbeaastfel cuiva pe care se presupunea c`-l iube[te.

24 MARSHA CLARK


22/156

Spera ca peste cteva minute s` g`seasc` un pretext destul debun pentru a pleca.

|mi pare r`u, zise ea. Nu-mi spune c` devii sensibil`, draga mea, o lu` el \n rs.

F`r` s` [tie exact la ce se referea, Sandra zise primul lucrucare-i veni \n minte:

Prime[ti mul]i musafiri?

Destui. Ast`zi au fost vreo [ase, to]i plini de bune inten]ii [im`cina]i de curiozitate. Totu[i, va mai trece mult` vreme pn` cnd

s` pot lucra din nou. Ai mai exersat scrisul la ma[in`? S` exersez? \ntreb` ea mirat`. O, da, aprob` ea, amintindu-[i

spusele Alexandrei. Voi avea cu ce s`-mi ocup timpul \n Grecia. Vor fi distrac]ii mai importante.

Cum ar fi? \ntreb` ea, dorindu-[i s` nu mai fie nevoie s`-[istudieze fiecare \ntrebare \nainte de a avea curajul s` i-o adreseze.

Cele obi[nuite, r`spunse el, sorbind din cafea. Plimb`ri [i

mult romantism sub clar de lun`. Luna din Grecia \i poate influen]apn` [i pe cei mai pu]in sensibili. Nu te entuziasmeaz` gndul c`

vei fi sedus`? Nu, deloc! protest` ea. Poate c` Alexandra avusese pn` la

urm` dreptate s`-l p`r`seasc` pe acest b`rbat mult prea senzual.Ochii ei \l privir` cu nepl`cere.

Cred, tu[i ea, c` voi g`si o mai mare satisfac]ie \n munc`. {iapoi, mi-ai promis...

Ce anume \i promisese, nu [tia. Alexandra \i amintise vag despre

o promisiune. Poate ar fi fost mai \n]elept s` plece chiar acum [is-o re\ntlneasc` pe Alexandra, ca s` clarifice unele lucruri.



23/156

Dar cnd se ridic` \n picioare, ca [i cum i-ar fi ghicit inten]iile,b`rbatul o prinse de mn`.

Nu ]i-am promis niciodat` c` n-am s` te s`rut, nu-i a[a,Alexandra?

|nainte s` poat` protesta, gura lui o g`si pe a ei.Sandra nu se a[teptase la a[a ceva. Sau dimpotriv`... |n clipa

cnd buzele lor se unir`, o pasiune arz`toare o cuprinse. Sandra

\ncepu s` protesteze, sim]ind c` era \n pericol de a \nv`]a preamulte dintr-o dat` [i c` Stein Freeman nu era un b`rbat care s`

ac]ioneze cu m`sur` cnd era mnat de pasiune. Speriat`, \l\mpinse departe de ea.

Pentru cteva clipe, b`rbatul r`mase lini[tit, f`r` s` mai \ncerces` se apropie de ea. Apoi, cnd Stein p`ru gata s-o prind` din nou

\n bra]e, Sandra, zise \ncruntat`: Trebuie s` plec, Stein.

Era aproape s` izbucneasc` \n lacrimi. Era con[tient` de

nebunia situa]iei. Pn` la urm`, era logodnica lui [i ar fi trebuits`-i permit` s-o s`rute.

Dar nu putea. Cu ct se \ntorcea mai repede la Alexandra, cuatt mai bine.

A[tept` speriat` r`spunsul. Stein st`tu o clip` pe gnduri, apoi,surprinz`tor, aprob`:

Dac` trebuie... Poate amndoi ar trebui s` ne mai gndim larela]ia asta...

Da, zise ea gr`bit`, lundu-[i haina. Ai grij` de tine, ad`ug` ea.

B`rbatul p`rea foarte neajutorat, \n ciuda hot`rrii sale [i aindependen]ei.

26 MARSHA CLARK


24/156

Stein, mai pot face ceva pentru tine \nainte de plecare? \ntrebèa.

Multe, [opti el, \nso]ind-o pn` la u[`. Dar pentru \nceput, arfi de-ajuns s`-mi promi]i c` vei reveni mine. Nu vreau s` mai treac`

alte trei zile pn` s` m` vizitezi din nou. Avem multe de vorbit\nainte de a pleca \n Grecia.

Grecia? repet` ea, ca [i cum n-ar fi auzit bine.

Da, Grecia. Doar n-ai uitat c` plec`m vineri, nu, Alexandra? Cee, draga mea? relu` el, v`znd c` iubita lui nu-i r`spunde. }i-e

team` c` atunci cnd vom fi singuri pe insula Kalnos nu vei maiputea s`-]i controlezi zvcnetul acela de senzualitate pe care l-am

sim]it mai devreme, cnd te-am s`rutat?Sandra se sim]ea \nspìmntat`... dar mai sim]ea ceva. Ceva

ciudat, care nu avea nume. Cum \ndr`zne[ti s`-mi vorbe[ti a[a? zise ea cu r`suflarea

tìat`. M` acuzi cumva de indecen]`?

|nc` dou` minute pe divan, zise el ironic, [i ]i-ai fi ar`tatadev`rata sensibilitate. De ce ]i-ai ascuns emo]iile pn` acum?

Nu \n]eleg despre ce vorbe[ti!Era att de \ncurcat`... nu [tia la ce s` se a[tepte. |ncepu s`

tremure. Las` astea, replic` el. Poate c` nu voi face efortul de a cùta

sub stratul `sta de ghea]`. Iluziile, draga mea, pot fi dùn`toarepentru un b`rbat care nu vede, pentru c` are tendin]a de a exagera

totul. Sim]urile \i joac` feste [i se poate emo]iona din nimica toat`.

Dar po]i sta lini[tit`, frigida mea Alexandra. Virginitatea ta, dac` maiexist`, e bine p`zit` al`turi de mine.



25/156

Stein! Te sf`tuiesc s` taci [i s` pleci, zmbi el cu o rece indiferen]`.

Dup` cum am spus [i mai devreme, a[tept s` ne revedem mine.Sper s`-]i aminte[ti m`car att.

Pe drumul \napoi c`tre veri[oara ei, Sandra hot`r\ c` nu puteas` treac` prin toat` aventura asta. Dac` pn` acum se resemnase la

gndul c` nu putea rata o astfel de oportunitate, lucrurile i se

p`reau acum total schimbate. Cinci sute de mii de lire i se p`ruser`o avere, un r`spuns la toate problemele [i a[tept`rile ei. Dar acum,

dup` ce-l \ntlnise pe Stein Freeman, realiza c` fusese teribil denaiv`. Nu-i venea s` cread` c` acceptase de bun`voie s` intre

\ntr-un astfel de joc. Cum de putuser` s` cread`, ea [i Alexandra, c`vor reu[i s` p`c`leasc` un b`rbat inteligent [i abil ca Stein

Freeman?Dar \n sinea ei \[i d`dea seama c` acest efort nu i se p`ruse prea

mare pn` la momentul s`rutului. O s`rutase foarte u[or [i, chiar

dac` se a[teptase ca b`rbatul s` vrea s`-[i s`rute logodnica, fusesetotal nepreg`tit` pentru emo]iile pe care acesta i le strnise. Ar fi

vrut s` se topeasc` \n bra]ele lui [i s` fie s`rutat` mai mult [i maimult...

Care s` fi fost exact rela]ia dintre el [i Alexandra? Alex jurase c`nu f`cuse niciodat` dragoste cu el, dar \i spusese c` nu era niciun

b`rbat rece. Atunci, cum reu[ise s`-l ]in` la distan]`? Din cte \[id`dea ea seama, nimeni nu-i putea sc`pa. Senzualitatea lui era prea

puternic`.

Pl`ti taxiul [i se repezi c`tre intrarea \n bloc, fericit` c`-[i venise\n sfr[it \n fire. Alexandra trebuia s`-[i dea seama de

28 MARSHA CLARK


26/156

responsabilit`]ile pe care le avea. Era evident c` Stein nu erapreg`tit s` \nfrunte nefericirea ruperii logodnei, astfel c` Alexandra

putea fi obligat` s` mearg` cu el \n Grecia. {i totu[i, gndul cÀlexandra se va afla \n Grecia al`turi de Stein o durea incredibil de

mult.Dar cnd deschise u[a apartamentului Alexandrei, o a[tept` un

[oc teribil. Veri[oara ei nu se afla \nùntru. Pe m`su]`, \ns`,

descoperi un bilet.

"Cnd vei descoperi scrisoarea, spuneau rndurile inegale,gr`bite, eu voi fi deja departe. Nu-]i voi dezv`lui unde, dar \]i voi

spune c` eu [i cu Arnold ne vom c`s`tori mine, astfel c` nu vei maiputea face nimic ca s` ne \mpiedici. |mi pare rù pentru plecarea

mea gr`bit`, dar n-am vrut s` risc s` m` g`se[ti acas` la \ntoarcere,pentru c` am b`nuiala c` te-ai r`zgndit. |ntotdeauna ai fost timid`

[i sperioas`, altfel n-ai fi r`mas att de mult al`turi de bunica. |]i

sugerez s` respec]i partea ta de plan. Altfel, vei avea pe con[tiin]` otragedie.

P.S. Arnold s-a preocupat s` prime[ti cele cinci sute de mii delire. Trebuie s`-l contactezi pe avocatul lui, a c`rui adres` se afl` \n

plic, [i el \]i va da toate detaliile. Nu se [tie niciodat`, draga mea.Dac`-]i joci rolul a[a cum trebuie, poate \nsu[i Stein va fi la fel de

generos."

Ame]it` de [oc, Sandra privi bucata de hrtie cu ne\ncredere.

Apoi, fu cuprins` de o teribil` disperare. |n ce se vrse? Alexandrafusese destul de abil` pentru a pune totl la cale. Mai mult, \i



27/156

sugerase subtil c` \ntreaga fars` era \n avantajul ei. Sandra se sim]iru[inat` c` are o astfel de veri[oar`. Ct despre bani, hot`r\ c` nu

se va atinge de ei.Trecu mult timp pn` s`-[i revin` [i se duse \n buc`t`rie s`-[i

fac` un ceai. Avea un gust amar \n gur` [i se sim]ea aproapebolnav`. |[i [terse fruntea de transpira]ie. Se sim]ea prins` \ntr-o

capcan` a fricii [i a deziluziei. Nu se mai sim]ise niciodat` att de

prost.Prima ei reac]ie, dup` ce se calm`, fu s` se \ntoarc` la Stein [i

s`-i m`rturiseasc` totul.Se \ndrept` hot`rt` c`tre u[`, apoi realiz` situa]ia \n care o

pusese Alexandra. Cu picioarele tremurnd, ajunse cu greu pn` laun scaun din apropiere. Dup` cum veri[oara ei \i spusese nu o

dat`, via]a ei ar fi fost total zdruncinat`, dac` Stein ar fi f`cut un gestnebunesc.

De[i venise noaptea, Sandra nu putu dormi, chinuit` de

gnduri. {ansele de a-i m`rturisi lui Stein adev`rul i se p`reau dince \n ce mai palide, mai \ndep`rtate. Era responsabil` pentru via]a

lui. Cum trebuia s` se simt` un om orb, p`r`sit de cineva la care]inea? |nsingurat, vulnerabil, disperat... Trebuia s` r`mn` lng` el.

Apoi, dup` sosirea \n Grecia, dup` ce calmul, c`ldura [i lini[teainsulei \[i f`ceau efectul vindec`tor, \i va povesti totul. Va g`si o

modalitate de a-i spune adev`rul cu blnde]e, pentru ca [ocul s` nufie prea mare. Pn` acum, b`rbatul nu b`nuise nimic. O acceptase

imediat ca fiind Alexandra. Tot ce-i r`mnea de f`cut era s`

continue [arada, f`r` s` se mai \ngrijoreze dac` Stein va mai \ncercas-o s`rute.

30 MARSHA CLARK


28/156

A doua zi, \[i petrecu majoritatea timpului \ncercnd s` seconving` c` totul va merge bine. Dar c`tre sear`, \nainte de vizita la

Stein, se sim]ea la fel de nelini[tit`. Se preg`ti minu]ios pentruaceast` nou` \ntlnire. De[i se sim]ea ridicol` punndu-[i o rochie

att de elegant` [i fardndu-se cu atta grij`, \[i spuse c` acestepreg`tiri erau menite doar s`-i \ntrzie plecarea.

|n drum c`tre apartamentul lui, tn`ra se rug` \n gnd s` nu-l

g`seasc` acas`. Dar, din nefericire, Stein o a[tepta. |i deschise u[aaproape imediat ce sun`, conducnd-o politicos c`tre sufragerie [i

f`cnd-o s` se simt` de parc` ea ar fi fost cea oarb`. P`rea att deputernic, de st`pn pe situa]ie! Poate, se gndi Sandra, att ea ct

[i Alexandra se \n[elaser` creznd c` era vulnerabil. Ai \ntziat pu]in, zise el. Credeam c` nu mai vii, dar nu m`

puteai abandona, nu-i a[a, draga mea? Nu... ezit` ea, [ocat` de sarcasmul din tonul lui [i \n acela[i

timp uimit` de faptul c` b`rbatul turna bùtur` \n dou` pahare.

Nu-i r`mnea dect s` arunce din nou bùtura \n vaza cutrandafiri. Oare ar fi fost mai bine s`-i spun` c`-[i schimbase

obiceiurile? Nu te sup`ra, Stein, \l implor` ea, mi-a[ dori o bùtur` ceva

mai slab`. Am avut o zi grea. O bùtur` mai slab`? repet` el, uimit. Nu te \n]eleg,

Alexandra. Nici nu-mi mai aduc aminte de cnd nu mi-ai mai ceruta[a ceva. Deci, ce s` fie?

Ap` mineral` cu l`mie sau ce ai la \ndemn`...

Cu un zmbet ironic, b`rbatul \i turn` un pahar de sifon,adùgnd cteva pic`turi dintr-o alt` bùtur`.



29/156

Cred c` asta \]i va fi pe plac..Sandra se ridic` de pe divan s` primeasc` paharul.

Bea-l, ordon` el.Tn`ra ridic` paharul la buze, privind f`r` suspiciune bulele

albe de la suprafa]a bùturii.|n primul moment se sim]i bine, apoi \ns` se \nec`. Rapid,

alarmat`, \ntinse mna dup` batist`. Adaosul strecurat de b`rbat \n

bùtur` \i arse gtul. |[i frec` ochii, \ncercnd s` \ndep`rtezelacrimile.

Te sim]i mai bine? \ntreb` Stein dup` cteva clipe, cndspasmele tinerei \ncetar`.

Ce naiba mi-ai pus \n pahar? \ntreb` ea cu glas r`gu[it. Ceva care te poate face s`-mi r`spunzi la cteva \ntreb`ri...

care m` fr`mnt` de ieri.Amenin]area din vocea lui o uimi.

A, e[ti surprins`? \ntreb` el pe un ton ironic. Alexandra pe

care o cunosc eu ar fi bùt totul f`r` nicio problem`. |n schimb, ]ieo singur` \nghi]itur` ]i-a fost fatal`. Ai sensibilitatea unui copil de

doi ani. Nici m`car trandafirii mei n-au f`cut atta caz pentru o gur`de t`rie.

Pe jum`tate [ocat`, Sandra \ncerc` s` se calmeze [i s` rd` cuindiferen]`, \n stilul Alexandrei. Dar glasul i se stinse rapid. Ct de

multe [tia Stein? Nu m-am sim]it bine nici seara trecut`, reu[i ea s` articuleze.

De asta am aruncat bùtura \n vaza cu flori.

Era con[tient` c` ar fi trebuit s`-l certe pentru c` era att desuspicios, dar nu era \n stare s` joace un astfel de teatru.

32 MARSHA CLARK


30/156

B`rbatul p`rea foarte nervos. Minile lui i se a[ezar`tremur`toare pe umeri.

Nu [tiu dac` ar trebui s` fie o glum`, [opti el, dar dac` e, s`[tii c` n-o g`sesc deloc amuzant`. Cine naiba e[ti? {tiu c` nu e[ti

Alexandra, a[a c` nu mai persista \n minciun`.Mai \nspìmntat` dect fusese vreodat` \n via]a ei, Sandra sim]i

presiunea acut` a bra]elor sale. Chipul b`rbatului era dur [i rece,

iar ochii lui o fixau cu o limpezime de ghea]`.Nu mai putea nega eviden]a.

Cum ai ghicit? [opti ea.Rsul lui fu cinic, iar expresia dispre]uitoare.

Te-ai dat de gol \n mai multe feluri, o asigur` el. Refuzul tùde a bea mai mult de un pahar de vin m-a surprins. Alexandra,

orict de obosit` ar fi fost, putea s` bea singur` o sticl` \ntreag`.Apoi, gre[eala legat` de cafea. Ea ar fi [tiut c`-mi pot prepara singur

o cea[c` de cafea. Apoi, m-am \ntrebat de ce trandafirii mei

miroseau a whisky. Vrei s` continuu? \ntreb` el furios. S`-]i spun [icare a fost dovada suprem`, de care mi-am dat seama dup` ce ai

plecat? Care?

Se pare c` e[ti prea stupid` pentru a-]i juca bine rolul. Oaretrebuie s`-]i demonstrez despre ce vorbesc?

|nainte s`-i descopere inten]ia, b`rbatul se aplec` asupra ei [i os`rut` pe gur`, strngnd-o \n bra]e.

Logodnica mea nu are un trup att de \mplinit. Crezi c` n-o

cunosc \ndeajuns? C` nu-i [tiu chipul? Al tù e mult mai atr`g`tor,draga mea. Nu ]i-ai imaginat c` voi realiza diferen]a, nu-i a[a? Un



31/156

b`rbat n-are nevoie de ochi pentru a-[i da seama de astfel delucruri. De obicei, le \nva]` oricum pe \ntuneric.

Sandra era lipsit` de ap`rare. Minile lui \[i sporir` presiunea [itn`ra ]ip` u[or.

E bine, replic` el, po]i s` protestezi ct vrei. Nimeni nu teaude. Nimeni nu vine aici.

Te rog, las`-m`, \l rug` ea disperat`, \ncercnd s` scape.

De ce a[ face-o? Nu e[ti preg`tit` s` pl`te[ti pentru gre[eliletale? S` \n[eli un om orb nu-i tocmai un lucru cinstit. Astfel c` ai

putea s`-mi luminezi pu]in via]a, fiind de acord s` petreci ctevaore al`turi de mine \n pat. S-ar putea chiar s`-]i plac`.

Nu! strig` ea, de[i \ntregul trup \i fu str`b`tut de o senza]ie dec`ldur`.

Nu? \ntreb` el ne\ncrez`tor, \n timp ce se aplec` s`-i s`rutegtul. Atunci, dac` nu e[ti dispus` s` m` \nc`lze[ti cu cteva

s`ruturi, trebuie s`-mi spui adev`rul. Te avertizez c` te pot r`ni mai

mult dect att. Deci, spune-mi! Cine e[ti? Sandra Weir...

Sandra Weir? repet` el cu ner`bdare. Ascult`-m`, draga mea!N-am chef de glume proaste [i nu-]i apreciez deloc sim]ul

umorului. Sunt convins c` ai pus la cale toate astea \mpreun` cuAlexandra. Bun, deci care-i adev`ratul t`u nume?

M` numesc Alexandra Weir! repet` tn`ra.Nu era deloc dispus` s` spun` adev`rul. {i asta pentru c`

adev`rul avea s`-l doar`.

Cu lacrimi \n ochii ei verzi [i mari, se hot`r\ totu[i s` spun`: Sunt veri[oara Alexandrei.

34 MARSHA CLARK


32/156

Am fost botezat` tot Alexandra, din motive... familiale. Dar,pentru c` sunt mai mic`, toat` lumea \mi spune Sandra.

Hm! exclam` el, cu un aer la fel de ne\ncrez`tor. {i mascaradaasta a fost pus` la cale pentru un anumit motiv? Alexandra a

acceptat cumva un contract cu care, din anumite motive, [tia c` eun-a[ fi de acord? De ce naiba n-a vrut s`-mi spun` adev`rul? Pn` la

urm`, ne-am fi \n]eles. Sper c` nu sunt chiar att de terifiant sau de

neajutorat! Nu, nu, desigur c` nu, \l lini[ti Sandra, \ncercnd s` gndeasc`

limpede. Au existat alte motive pentru care n-a vrut s`-]i spun`. Ce motive? Ce nebunie a f`cut-o s` aleag` o astfel de variant`?

B`nuiesc c` se \ntoarce \nainte de vineri, nu? {tie c` vineri eplecarea...

Sandra \l privi tremurnd, dorindu-[i s` poat` disp`rea pur [isimplu de lng` el. Ce-i putea spune? Stein vorbea \n [oapt`, dar

mnia i se ghicea dincolo de tonul blnd [i calm. Nu-l putea

\nvinov`]i. Nim`nui nu i-ar fi pl`cut s` fie luat de prost. Dac` ar fiputut pretinde c` Alexandra era plecat` \n interes de serviciu, ar fi

fost minunat. Dar astfel, n-ar fi f`cut dect s` amne aflarea ve[tii\ngrozitoare. Nu vedea niciun sens \n a-l min]i. I se p`rea

\nfrico[`tor c` ea, acceptnd planul stupid al Alexandrei, trebuia s`fie responsabil` de durerea b`rbatului. N-avea niciun rost s`-i

spun` c`, dup` \ntlnirea de seara trecut`, se r`zgndise cu privirela farsa jucat`. Oricum n-ar fi crezut-o.

|mi pare r`u, [opti ea cu inima grea. Alexandra nu se va

\ntoarce niciodat`.Vocea lui deveni ca de o]el.



33/156

Vrei s` fii pu]in mai limpede? Eu... nu [tiu de unde s` \ncep...

Mai bine ai lua loc, o \ntrerupse el cu duritate. V`d c` mai aipu]in [i le[ini, dar ai face mai bine s` rezi[ti pn` \mi r`spunzi la

toate \ntreb`rile. Deci, Alexandra s-a hot`rt c` nu mai vrea s` aib`de-a face cu mine? {i acum, ce va urma?

Sandra respir` adnc.

Alexandra a venit s` m` vad`, \ncepu ea, f`r` s` [tie cum vacontinua. Eu locuiesc \n Cornwall, astfel c` ne vedem foarte rar [i

nu cunosc prea multe lucruri despre via]a ei. Desigur, [tiam desprelogodna ei...

F`cu o pauz`, amintindu-[i cum se \ndr`gostise de fotografialui.

Ei bine, a venit s` m` vad` [i mi-a povestit despre accident [idespre dificultatea \n care se afla.

Vrei s` spui c` nu putea suporta faptul c` am orbit?

Nu! neg` Sandra repede, neavnd curajul s`-i spun` adev`rul.Nu voia s`-i sporeasc` suferin]a.

A ap`rut altcineva \n via]a ei [i acel b`rbat vrea [i el s` se\nsoare cu ea... Alexandra [i-a dat seama c` trebuie s` fac` o

alegere... Bun, \i tìe el vorba, s` \n]eleg c` veri[oara ta \l prefer` pe

acest b`rbat dect pe mine? C`-l iube[te [i vrea s` se m`rite cu el?|ncercnd s`-i ignore sarcasmul ghicit \n voce, Sandra r`spunse

cu blnde]e:

|mi pare rù s`-]i spun toate astea. Crede-m`, n-a[ fi vrut sàfli. Alexandra [i-a dorit numai s` te protejeze, s` te salveze de la o

36 MARSHA CLARK


34/156

suferin]` inutil`. S-a gndit c`, \n felul `sta, nu vei [ti c` te-a p`r`sitpentru un alt b`rbat. Ac]ionnd \n numele ei, trebuia s`-]i spun c`m-am r`zgndit \n privin]a logodnei... cnd te \nzdr`veneai.

{i, \ntre timp, pretindeai c` e[ti Alexandra! Dumnezeule!Cum naiba a]i putut crede c` acest plan va func]iona? Sau veri[oareitale pur [i simplu nu i-a p`sat?

Spera c` merge, protest` Sandra, ne[tiind de ce o ap`r` pe

Alexandra, care \n fond \i p`c`lise pe amndoi. Nu era convins` c`e[ti destul de puternic pentru a suporta acest [oc... iar astadovede[te c`-i p`sa de tine mai mult dect crezi.



35/156

Capitolul 3

Stein Freeman ridic` din umeri, refuznd s` se lase impresionat. A fost \ngrijorat` pentru mine, sau pentru imaginea ei

public`? Credea c` va izbucni un scandal dac` \mi f`ceam harachirisau dac` m` aruncam \n vreun ru? Se flata singur`, continu` el.Nicio femeie nu m` va aduce \n halul `sta vreodat`.

Sandra \[i puse o mn` peste bra]ul lui. Am \n]eles c acest b`rbat n-o l`sa s` mearg` \n Grecia cu tine. Cum puteau cteva s`pt`mni s` schimbe situa]ia? Iar dac`

n-avea \ncredere \n propria rezisten]`, \nseamn` c` nu era destulde \ndr`gostit` de iubitul ei.

Aceast` ultim` remarc` o duru. Oare fuseser` aman]i, Alexandra[i Stein?

Poate, exclam` ea, n-avea \ncredere \n tine! Poate c` ai dreptate. Are de gnd s` se m`rite cu acest b`rbat

\ndat`? Da.


36/156

Cine e? \ntreb` el scurt. |mi pare r`u, ro[i Sandra. Am promis s` nu spun.

Da? Atunci, p`streaz`-]i secretul, domni[oar` Weir. Nu vatrece prea mult pn` s` aflu singur.

Redus` la t`cere, Sandra \l asculta. Dup` cum v`d, nu mai e nimic de spus \n privin]a Alexandrei.

Tu ce vei face? |]i vei asuma rolul \n continuare? Ai fost de acord

s`-i iei locul [i s` vii \n Grecia cu mine, [i acum m` dezam`ge[ti [itu? Cred c` e vorba [i de o sum` mare de bani la mijloc, nu-i a[a,

domni[oar` Weir? Care e valoarea... mitei? Mitei? zise Sandra, f`cnd ochii mari.

Fusese att de agitat` \ntreaga zi, att de preocupat` s` ajung`la decizia corect`, \nct uitase cu totul de bani. Dup` ce citise

scrisoarea Alexandrei, jurase s` nu se ating` de banii promi[i, darast`zi nu se mai gndise deloc la asta. Nu [tia ce s` spun`.

Nu r`spunzi? o provoc` el. Oamenii sunt dispu[i s` fac` tot

felul de lucruri pentru bani, nu-i a[a, Sandra? Spune-mi, despre cesum` e vorba?

Cinci sute de mii, m`rturisi ea. Stein, trebuie s` [tii c` n-aveamde gnd s`-i iau. M-am r`zgndit \n privin]a \ntregii pove[ti ieri

sear`, dup` ce am plecat de aici. Voiam s-o anun] [i pe Alexandra. Nu ]i-a dat banii?

Ba da, \ntr-un fel... E[ti o mic` mercenar`! E inutil s`-]i mai cau]i scuze. Nu

\n]eleg cum po]i s` admi]i f`r` ru[ine c` ai fost de acord s` vii cu

mine \n Grecia doar de dragul banilor? Pn` la urm`, sunt un str`inpentru tine.



37/156

Nu-i chiar a[a! E[ti foarte impresionabil`! M` \ntreb ce ai face pentru mine,

dac` ]i-a[ da cteva drahme? Alexandra nu te-a avertizat cu cine aide-a face?

Sandra \ncerc` s` r`mn` calm`. Nu voia s` mai vorbeasc`despre bani, s` par` c` era interesat` de acest aspect, dar, cum

tr`ise atta vreme al`turi de bunica \n condi]ii grele, i se p`rea un

sacrilegiu s` dispre]uiasc` banii. Nu \n]elegi, replic` ea. Aveam nevoie de o slujb` [i Alexandra

mi-a spus c` ai nevoie de o secretar`. |n]eleg, mri el, dar nu po]i uita de cel`lalt angajament. Ai

fost de acord s` te dai drept logodnica mea. Nu-mi spune c` nu]i-ai dat seama c` asta \nseamn` ceva mai mult dect s` scrii cteva

scrisori. Alexandra nu ]i-a explicat?Sandra p`li. Era speriat` [i uimit`. I se p`rea acum c` Alexandra

nu-i explicase foarte multe lucruri. Nu foarte clar. |nghi]i cu

greutate [i \ncerc` s` se scuze. Po]i s` ui]i de bani, nu sunt importan]i. |mi pare r`u pentru

problemele pe care ]i le-am provocat, dar \]i promit c` nu te voi maideranja niciodat`. Dup` cum am mai spus deja, voiam s -i spun

Alexandrei ieri sear`, dar n-am f`cut-o pentru c`, atunci cnd m-am\ntors acas`, deja plecase.

{i te a[tep]i s` cred toate astea? Probabil c` n-o vei face, ridic` ea din umeri. Nu prea cred c`

e[ti dispus s` crezi lucruri bune despre mine. Cel pu]in nu acum.

N-am motive s-o fac. Presupun c` nu.

40 MARSHA CLARK


38/156

|i examin` chipul cu o curiozitate crescnd`. Dup` spuseleAlexandrei, ar fi trebuit s` fie bolnav [i s` nu mai poat` suporta un

alt [oc. Pe cnd aspectul lui Stein era absolut normal, ba chiar\nfloritor. {i totu[i, sub aceast` masc` insondabil`, putea suferi

\ngrozitor. |mi pare sincer rù \n leg`tur` cu Alexandra, [opti ea, [i-mi

dau seama cum trebuie s` te sim]i. Cred c` vrei s` r`mi singur, a[a

c` voi pleca... Oricum, nu v`d de ce a[ mai r`mne aici. O, nu, nu pleci nicìeri, zise el, hot`rt. Planul pe care tu [i

Alexandra l-a]i pus la punct \mpreun` ar fi putut merge doar dac`puteai s`-]i asumi o munc` de secretariat.

Pot, admise Sandra f`r` nicio pl`cere. Am lucrat pentru unscriitor cteva luni, dar era foarte diferit de tine. N-a[ putea s`

muncesc al`turi de tine. De ce n-ai putea? \ntreb` el cu r`ceal`. De vreme ce ochii m`

\mpiedic` s` muncesc, mintea e for]at` s` munceasc` de dou` ori

mai mult. }i-ai imaginat c` te voi l`sa s` scapi att de u[or, ca s`-]irzi de mine \mpreun` cu prietenii tì? Ai fost prins` \n propria

capcan`, Sandra Weir, nu exist` vreun mod prin care s` evi]iconsecin]ele propriilor gesturi!

Preg`te[te-te s` c[tigi cei cinci sute de mii, pentru c` veitranspira din greu pentru fiecare b`nu].

}i-am spus deja c` n-am de gnd s` m` folosesc de banii aceia. Treaba ta, r`spunse el, dar fie c` o faci, fie c` nu, vei veni cu

mine! Plec vineri, a[a c` nu voi avea timp s` angajez pe altcineva

nici dac` a[ vrea. De asemenea, vei veni cu mine \n calitate delogodnic`. Dup` cum [i-a dat seama Alexandra, numele voastre att



39/156

de asem`n`toare ne vor ajuta. Trebuie s`-mi vizitez bunica [i nu m`pot prezenta f`r` tine.

Te rog, \l implor` Sandra. |n]eleg foarte bine cum trebuie s`te sim]i, dar asta nu-]i d` dreptul s`-mi vorbe[ti astfel. Nu voi veni

cu tine, [i nu m` po]i obliga! Ba da! replic` el, f`r` s` tr`deze nici urm` de sl`biciune. C]i

ani ai, Sandra? E[ti mai tn`r` dect veri[oara ta, dar nu-mi dau

seama cu ct. Dou`zeci [i unu de ani, r`spunse ea, \ncercnd s`-[i adune

puterile [i s`-l \nfrunte. A! Aproape ghicisem, sim]indu-]i trupul, continu` b`rbatul,

urm`rindu-i tr`s`turile chipului cu degetele. Un nas drept, u[orcrn, ceea ce demonstreaz` destul` inteligen]`. Ochii u[or

dep`rta]i [i sprncene arcuite. Tenul ca m`tasea [i ni[te buze cucare sunt destul de obi[nuit pentru a dori s` le cunosc mai bine.

Exist` \n tine o c`ldur` pe care n-am descoperit-o niciodat` la

Alexandra. Poate n-ai c`utat suficient, zise Sandra, \ndep`rtndu-se de el

cu obrajii \n fl`c`ri. Din nefericire, acum e oricum prea trziu. M-a p`r`sit pentru

un b`rbat mai bogat. De unde [tii? [opti Sandra, uimit`.

Doar ]i-a pl`tit cinci sute de mii, o l`muri el. Oamenii care sedespart cu u[urin]` de astfel de sume nu sunt tocmai s`raci.

Poate se va \ntoarce la tine.

R`mne de v`zut.Asta \nsemna c` avea s-o primeasc` \napoi cu bra]ele deschise?

42 MARSHA CLARK


40/156

Sandra se \ntoarse s`-[i ia haina. Nu mai r`m`sese nimic despus.

Po]i pleca, murmur` el, percepndu-i mi[carea, dar ar fi bines` te \ntorci mine diminea]`. Trebuie s` ne asigur`m c` te pui la

punct cu toate detaliile \naintea plec`rii de vineri. {i dac` refuz? \l provoc` ea, de[i era con[tient` c` nu va

\ndr`zni.

Ce vei face, te prive[te. Dar dac` nu te prezin]i aici, vei aveade suferit. {i nu numai tu, ci [i Alexandra. Vei vedea c` un orb e la

fel de capabil de r`zbunare ca oricare altul.

***

Sandra, care nu mai plecase niciodat` peste hotare, g`si

excursia foarte interesant` [i chiar emo]ionant`, \n ciuda tensiuniidintre ea [i Stein. |n avion, \ntreaga c`l`torie \[i r`suci pe deget cu

nervozitate inelul de logodn`, pn` cnd \[i f`cu o urm` ro[ie peinelar.

Ca [i cum ar fi v`zut ce face, Stein \i acoperi mna cu a lui. |n curnd vom ajunge, zise el \ncet. N-ai de ce s`-]i faci griji,

de[i \mi dau seama c` este primul t`u zbor.|ncercnd s`-[i ascund` nervozitatea, Sandra privi deprimat`

minile lor \nl`n]uite. Pentru un privitor indiferent, puteau p`rea

doi iubi]i obi[nui]i, dar adev`rul era mult mai complex [i maidureros. Mna lui a[ezat` peste a ei o sup`ra, dar nu f`cu niciun



41/156

efort s` [i-o retrag`, temndu-se de reac]iile lui imprevizibile, carese declan[au la cea mai inocent` remarc` a ei.

Pentru a-i evita izbucnirile, \ncepuse s` fie de acord cu toatelucrurile pe care i le ceruse \n ultimele dou` zile. Se revoltase, \n

schimb, \mpotriva purt`rii inelului Alexandrei. Ap`rndu-[imndria, \l implor` s-o lase s` poarte un inel pe care-l avea de la

bunica ei. Nu era scump, dar era mult mai potrivit dect inelul cu

diamant al Alexandrei. {i apoi, \i spusese ea lui Stein, e mult prea valoros. Mi-ar fi

team` s` nu-l pierd.El vrse inelul \n buzunar [i spusese scurt:

Probabil c` ai dreptate. Totu[i, dac` mai trziu voi dori s` ter`spl`tesc cu ceva chiar mai valoros, va trebui s` fii preg`tit` s`

accep]i.Sandra nu replicase, emo]ionat`. |ntre ei exista o atrac]ie

reciproc`, dar bine ascuns`. |n schimb, nici urm` de simpatie.

Pentru el, devenise un joc amuzant s-o ironizeze pn` la limitasuportabilit`]ii. De aceea [i fusese de acord s` \nceap` ct mai

curnd lucrul la noua lui carte. Avea nevoie de ceva care s`-ldistrag` [i s`-i potoleasc` nelini[tea care-l m`cina. De fapt,

terminaser` deja primul capitol, care, dup` ce i-l citise, i se p`rusemul]umitor.

|l voi revizui pe insul`, spusese el. Cred c` e nevoie de numaicteva modific`ri. {tii, n-am mai lucrat cu nimeni... a[a [i nu

credeam c` voi fi \n stare. Am \ncercat cu Alexandra...

B`rbatul se \ntrerupsese brusc, neputincios.Chiar [i a[a, Sandra sim]i o tres`rise de satisfac]ie.

44 MARSHA CLARK


42/156

Probabil datorit` faptului c` \l ajuta, trecnd peste faptul c` o[antajase pentru a merge cu el \n Grecia.

|nc` se \ntreba de ce se \ntorsese \n apartamentul lui, a[a cum\i ordonase. R`mnea un mister [i pentru ea de ce anume revenise

a doua zi, permi]ndu-i s-o trateze ca pe o umil` servitoare. Pealocuri, putea fi chiar civilizat, dar de cele mai multe ori \i ordona

s` se ocupe de una sau de alta. Dac` b`nuise c` zilele dinaintea

plec`rii vor fi plictisitoare, realitatea o contrazise. Abia avusese timps` se odihneasc`. B`rbatul p`rea s` cread` c` era capabil` s`

\ndeplineasc` multe sarcini. |nve]i repede, \i spusese el cnd \l condusese s`-[i vad`

editorul. Presupun c`, \n condi]iile date, ar fi putut s` vin` el la tine,

r`spunsese ea, con[tient` de atingerea minii lui pe bra]ul ei.Stein refuza s` poarte un baston alb, la fel cum nu voia s` ias`

afar` cu ochelarii negri.

Oricum, n-ai altceva de f`cut, replic` el scurt. {i, cum sepresupune c` suntem \ndr`gosti]i, mi se pare normal s` mergem

bra] la bra]. Oamenii nu-[i vor da seama c` e ceva \n neregul` cumine.

B`rbatul nu p`rea s` ia \n considerare faptul c` era total str`in`\n Londra [i c` habar n-avea unde se g`sesc toate locurile unde voia

s` fie dus. Pn` la urm`, se \nv`]ase s` nu mai protesteze [i s` cear`informa]ii taximetri[tilor amabili.

Telefonul \ns` se dovedise a fi un dezastru [i mai mare dect

aceste c`l`torii aventuroase. Se p`rea c` Stein are [i alte interese [iafaceri \n afara scrisului, [i oamenii \l sunau continuu. De multe ori,



43/156

sim]ise c` a ajuns la cap`tul r`bd`rii. Nu [tia ce s` le spun` celorcare voiau s`-i vorbeasc` lui Stein, pentru c` b`rbatul nu voia s`

discute cu niciunul \nainte de a se \ntoarce din Grecia. M` voi \ntoarce destul de repede, \i \ndep`rta el repro[urile

cu un gest indiferent. Voi vorbi cu ei atunci. Nu-i nimic urgent, a[ac` nu m` for]a, Sandra.

Ca [i cum ar fi putut cineva s` fac` asta!

Dar sunt colegi de-ai t`i, protesta ea, \ncercnd s`-i spun`cteva dintre numele foarte cunoscute pe care le notase.

S` a[tepte. Toate la timpul lor.Astfel c` ajunsese foarte iscusit` la inventarea scuzelor, \n timp

ce Stein st`tea [i asculta, cu un zmbet ironic pe fa]`. Cteodat`, ise p`rea c` trecuse mai mult de un an de cnd lucra pentru el, nu

doar o s`pt`mn`.Rareori o pomenea pe Alexandra de[i, din cnd \n cnd, cnd

Sandra protesta c` o trateaz` ca pe o sclav`, \i amintea c` pl`te[te

pentru p`catele veri[oarei sale.Aeroportul din Atena o uimi prin dimensiuni, zgomot [i

aglomera]ie. Aeroporturile sunt la fel oriunde, \i spuse Stein. Cu ct sunt

mai mari, cu att sunt mai urte. Ar fi mai bine s` te obi[nuie[ti.Se p`rea c` b`rbatul se gndea c` vor mai face multe alte

c`l`torii \mpreun`. Nervoas`, \[i retrase mna dintr-a lui. Stai lini[tit`, o cert` el. Sunt obligat s` m` bazez pe tine, la

naiba. Nu m` po]i l`sa \n drum.

{ocat` de dura lui admonestare, tn`ra p`li. Iart`-m`, [opti el mai \mp`ciuitor.

46 MARSHA CLARK


44/156

Dar [tii foarte bine c` nu m` pot descurca f`r` tine. N-am inten]ionat s` se \ntmple asta, dar cteodat` a[ fi foarte

fericit` s` scap de tine, replic` ea.Dup` ce trecur` peste toate formalit`]ile de rigoare, Stein \i

spuse c` ar fi putut zbura direct c`tre insula Corfu, unde locuiabunica lui, dar c` voia s` \ntlneasc` pe cineva la Atena, astfel c` se

\ndreptar` c`tre pia]a Syntagma, unde se aflau unele dintre cele

mai bune hoteluri. |n drum, Sandra abia avu timp s` z`reasc`ora[ul [i fu foarte u[urat` cnd ajunse la destina]ie. Grecii

conduceau cu o vitez` \ngrijor`toare [i nu p`reau s` [tie la cefolose[te frna. De multe ori fusese aruncat` \n bra]ele lui Stein,

care suporta r`bd`tor greutatea trupului ei. Pentru ea \ns`, s` fie]inut` att de aproape de el \nsemna un adev`rat pericol, mai ales

cnd bra]ele b`rbatului o strngeau mai tare dect era nevoie.Hotelul era uria[, cu \nc`peri spa]ioase, iar atmosfera era

relaxant`. Directorul \l \ntmpin` personal pe Stein, cu un

entuziasm care Sandrei i se p`ru tipic grecesc. Stein \i men]ion` c`se caza aici destul de des, de[i st`tea adesea [i la prieteni.

Fur` condu[i \ntr-un apartament cu dou` dormitoare [i osufragerie.

Cnd directorul p`r`si apartamentul, spuse: Dac` apartamentul `sta nu v` convine, domnule Freeman, v`

pot oferi camerele pe care le-a]i rezervat ini]al sau un altapartament.

Cu obrajii \n fl`c`ri, Sandra \ntreb`:

De ce ai schimbat rezerv`rile, Stein? N-ar fi fost mai bine s`avem dou` camere, una lng` alta?



45/156

El o privi indiferent [i ridic` din umeri. Nu. Astfel, ai fi reu[it s` m` evi]i foarte u[or. Am hot`rt c` a[a

ar fi mai bine. Ai fi preferat s` vin mereu la tine, \n cealalt` camer`,nu?

{tii bine c` nu te-a[ fi p`r`sit. Pare ridicol s` spui asta, cnddeja rezervase[i dou` camere.

Las` asta, izbucni el, deodat` ner`bd`tor. Asta a fost atunci

cnd credeam c` veri[oara ta va veni cu mine. {i eu nu merit acela[i respect? \ntreb` Sandra.

Nu, replic` el, f`r` s`-i ofere alte explica]ii.Apoi \nchise u[a camerei [i strig`:

Am nevoie de \ntregul ajutor de care poate beneficia un om\n situa]ia mea [i ar fi bine s` mi-l oferi, f`r` s` te mai plngi atta

c` e[ti umilit`.Privind u[a \nchis`, Sandra se \ntreb` ce altceva mai putea face

pentru el. Nu o deranja s`-l conduc` de colo-colo, s` r`spund` la

cteva telefoane [i s`-l asiste la scris. Dar alte lucruri, mai intime, \id`deau fiori. Gndul c` ar fi trebuit s`-l ajute s`-[i \mbrace hainele

era mai mult dect \[i \ng`duia s`-[i imagineze.Dormitorul ei era confortabil [i bine mobilat, dar aceste

constat`ri n-o f`cur` s`-[i uite resentimentul \mpotriva lui Stein.Cum \ndr`znea s-o pun` \ntr-o astfel de situa]ie? Oare avea de gnd

s` intre \n camera ei oricnd dorea, folosindu-se mereu de faptulc` era orb? Nu-i spusese chiar el, \n avion, c` \n ultima vreme

sim]urile i se acutizaser`, astfel \nct \i transmiteau o imagine la fel

de clar` ca [i vederea? Nu, nu, refuza s`-l primeasc` \n camera ei [is` fac` pentru el mai multe dect f`cea deja.

48 MARSHA CLARK


46/156

Totu[i, zece minute mai trziu, se trezi gr`bindu-se c`tredormitorul lui cnd \l auzi strignd-o. Spre marea ei surpriz`,

realiz` c` b`rbatul f`cuse du[, era deja \mbr`cat [i-[i piept`nasep`rul.

Cum ai reu[it? [opti ea, dndu-[i seama c`, \n ce o privea, \nafar` de faptul c`-[i d`duse jos haina, nu f`cuse altceva dect s` stea

gnditoare pe marginea patului.

}i-am spus c` am mai locuit aici, replic` el, iar s` rezolvmisterele valizei a fost foarte u[or. Totu[i, s-ar putea s` am nevoie

de ajutorul t`u ceva mai trziu. Nu mi-am adus valetul cu mine. Valetul?

Nu [tiai c` la Londra aveam un valet? Venea numai diminea]a[i seara, cte o or`. De aceea nu l-ai v`zut niciodat`.

Alexandra nu mi-a spus... Pentru c` nici ea nu l-a cunoscut. Nu v`d de ce iubita mea ar

fi trebuit s` [tie ct de neajutorat sunt.

Nu m-am gndit la asta. Nu sunt magician, Sandra. Pentru anumite lucruri, am nevoie

de ajutorul cuiva. Fie [i numai pentru a m` asigura c` nu portaceea[i c`ma[` la nesfr[it.

Da, bine\n]eles, se \ncrunt` Sandra, \ntrebndu-se cte maiavea de aflat despre acest b`rbat. Dar aici, ce vei face?

M` vei ajuta chiar tu, zmbi el. |]i promit c` nu-]i voi cerelucruri care s`-]i r`neasc` sensibilitatea feciorelnic`. Cel pu]in, nu

\nainte de a fi preg`tit`.

Sandra \ncepu s` tremure imperceptibil. Nu mai fi att de nervoas`, draga mea.



47/156

N-am de gnd s` te asaltez. B`nuiam c` nu...

Ar trebui s` ai mai mult` \ncredere \n farmecele tale. Mul]ib`rba]i ar da orice s` aib` o fat` inocent` ca tine \n bra]e. Dar poate

nu e[ti cu adev`rat inocent`... iar eu n-am dect o singur`posibilitate s` aflu...

Potole[te-te... \ncepu ea.

Nu, o opri Stein, punndu-[i minile pe umerii ei [i refuznds`-i dea drumul. Abia a[tept s`-mi confirm b`nuiala c` n-ai f`cut

nimic altceva de cnd am sosit dect s` stai [i s` tremuri \n camerata. De team` sau de dorin]`... \nc` nu [tiu, dar nimic nu arat` c`

te-ai fi \mb`iat [i schimbat, a[a cum am f`cut eu. |]i place s` m` iei peste picior.

Poate, replic` el enigmatic. Dar asta poate fi din cauz` c`, dincte \mi dau seama, ai c`p`tat obiceiul s` te a[tep]i la ce-i mai r`u

din partea mea. E[ti \ntotdeauna speriat` c` a[ putea s`-]i fac... asta.

F`r` avertizare, o trase la pieptul lui [i buzele \i fur` strivite de gurab`rbatului.

Cnd \[i ridic` fruntea, Sandra observ` c` ochii lui deveniser`mai \ntuneca]i [i, dup` o scurt` ezitare, gura i se mi[c` mai blnd

pe chipul ei. Cred c` ai toate calit`]ile pentru a \nnebuni pur [i simplu un

b`rbat, zise el cu o voce r`gu[it`. Te rog, d`-mi drumul, \l rug` Sandra.

Capul \i era greu [i picioarele foarte sl`bite. Fiorii sim]i]i la

contactul cu trupul puternic al b`rbatului o paralizaser` parc` \nloc. Voia s` scape, dar era incapabil` s` se mi[te.

50 MARSHA CLARK


48/156

Stein \i ignor` rug`mintea, iar buzele lui alunecar` u[or c`tregtul ei, sim]indu-i pulsul. |i lu` chipul \n mini [i-i spuse \n [oapt`:

|mi pare r`u c` nu pot privi \n ochii t`i, Sandra, s` citesc ce seascunde \n lumina lor. Femeile nu sunt \ntotdeauna dispuse s`

spun` ceea ce b`rba]ii [i-ar dori s` aud`, dar ochii le tr`deaz`secretele. Vocea lui era dulce [i insinuant`.

Cnd vom ajunge pe insul`, sunt sigur` c` vei g`si persoane

mai interesante s` le h`r]uie[ti, domnule Freeman!Ca pentru a o pedepsi c`-l numise astfel, gura lui se \nchise din

nou peste a ei, bra]ele lui strngnd-o s`lbatic. |ncerc` s`-i reziste,dar se sim]ea de parc` fusese aruncat` \n mijlocul unei furtuni

violente. Gura [i minile lui, de[i se mi[cau cu aparent` inocen]`,strneau \n ea un r`spuns surprinz`tor, f`cnd-o s` se \ntrebe cum

avea s` i se \mpotriveasc` dac` b`rbatul ar fi vrut s` fac` dragostecu ea.

Dar, cu un oftat de ciud`, b`rbatul o \ndep`rt` de el.

Comand` ni[te ceai, \i ordon` el, pe un ton neutru. Vom maiavea timp pentru astfel de desf`t`ri la Corfu. De[i s-ar putea s` fii

destul de ocupat`, domni[oar` Weir. {i apoi, cnd bunica mea varealiza c` nu-]i pas` de mine cu adev`rat, \mi va g`si pe altcineva,

mult mai dispus` s`-mi satisfac`... gusturile att de instinctive, cumspui tu. Dup` ce luar` ceaiul, o anun]` c` \nchiriase o ma[in` cu

[ofer, ca s`-i arate ora[ul. Asta va fi tot ce prime[ti, zise el arogant. Mai trziu, va trebui

s` plec [i nu vreau s` umbli singur` pe aici. Ai putea s` te r`t`ce[ti

[i s` atragi aten]ia mai multor b`rba]i, care nu se vor opri la ctevas`ruturi, ca mine.



49/156

Sunt aici ca s`-mi fac treaba, Stein, [i n-am nevoie s` m` plimbpe afar`. Nu trebuie s`-mi ar`]i ora[ul, ca un ghid. {i apoi, ad`ug`

ea f`r` s` se gndeasc`, nu po]i... Vedea, o complet` el.

Spre marea ei u[urare, dar [i stnjeneal`, b`rbatul nu p`ruderanjat de remarca ei stngace. Dimpotriv`, i se p`ru c` zmbe[te,

ca [i cum i-ar fi putut vedea chipul ro[u de jen`.

{tiu c` nu pot vedea, Sandra, dar pentru mine Grecia a fost\ntotdeauna o ]ar` a aromelor mirodenii, flori, eucalipt, brazi. |mi

amintesc prea bine cmpurile \nsorite de m`slini, iarba ars` [inisipul fierbinte. Grecia miroase adesea ca tine, foarte tn`r`, dulce

[i curat`, dar, ca [i tine, pare tentat` de lucruri nu tocmai morale. Vorbe[ti de parc` a[ fi vreun diavol.

N-ai acela[i snge ca veri[oara ta? Dac` sunt att de resping`toare, de ce mai vrei s` ai de-a face

cu mine?

N-am spus c` e[ti resping`toare. Pot sim]i frumuse]ea cuaceste mini, poate mai bine dect cu ochii. {i s` [tii c`, din cnd

\n cnd, te po]i bucura [i de un pahar de vin mai prost dac` ]i-e sete[i n-ai altceva la \ndemn`.

R`nit`, Sandra replic`: V`d c` nu pretinzi c` sunt mai mult dect un surogat, de[i e[ti

nevoit s` te bazezi pe mine, deocamdat`. Pentru cineva att delipsit de ap`rare ca tine, e[ti ori foarte curajos, ori foarte stupid.

Nu sunt lipsit de ap`rare, draga mea, nu te am`gi!

Nici eu, domnule Freeamn!El rse, plin de cruzime.

52 MARSHA CLARK


50/156

{tiu c` felinele zgrie, dar cu att mai dulce va fi \mblnzirea.Nu ]i-am mai spus s` nu-mi mai spui domnul Freeman? Dac`-]iscap` a[a ceva \n preajma bunicii, vei suferi consecin]ele.

Foarte dr`gu]` familie! coment` Sandra. Vei afla singur`, rse el.A doua zi, \n zbor c`tre Corfu, Sandra se gndi din nou la

evenimentele serii trecute. Dup` ceai, Stein \i l`sase zece minute s`

se schimbe, \naintea sosirii ma[inii de lux \nchiriate. |i spusese[oferului s`-i duc` la Acropole.

Trebuie s` vizitezi acest loc, altfel prietenii tì vor refuza s`cread` c` ai fost \n Grecia.

Acropole se ridica deasupra ora[ului, dar Stein nu-i permiseses` se aventureze singur` \n centrul arheologic. |ntr-o zi, \ipromisese el, \i va ar`ta locurile cum se cuvine. Apoi, o duse \nportul plin de magazine, zgomotos [i aglomerat.

Nu st`tuser` mult nici aici.Mai trziu, la hotel, o \ntrebase cu ce s` se \mbrace pentru cin`

[i-i spusese s` nu-l a[tepte, pentru c` se va \ntoarce trziu.|nspìmntat`, Sandra se gndi ce se va \ntmpla dac`, \n loc s`

intre \n dormitorul lui la \ntoarcere, va p`trunde din gre[eal` \n alei. Dar, cu toate astea, adormi destul de u[or [i, \n ciuda temerilorei, cel mai rù lucru cu care trebuise s` se confrunte fusesezmbetul ironic al lui Stein la micul dejun.



51/156

Capitolul 4

Peste o or`, aterizar` la Corfu, pe aeroportul interna]ional. Aici,fur` \ntmpina]i de o ma[in` cu [ofer.

Kyrie! exclam` [oferul, venind rapid c`tre Stein. Thimios?Cei doi erau \n mod evident prieteni. Se \mbr`]i[ar`, apoi Stein

se \ntoarse spre Sandra. Sandra, vino s`-l cuno[ti pe ajutorul cel mai de pre] al bunicii,

Thimios. Ea este secretara [i logodnica mea, domni[oara Weir.Tinerei \i pl`cu plec`ciunea de mod` veche a [oferului, de[i

nu-[i d`du seama cum trebuie s` r`spund` unui asemenea gest.Thimios p`ru mul]umit de zmbetul ei, pentru c` se plec` din nou,\n semn de aprobare.

Se urcar` \n ma[in`. Thimios a fost al`turi de bunica dintotdeauna, \i spuse Stein.

M` ducea la malul m`rii, chiar \nainte de a \nv`]a s` merg. Lui \idatorez faptul c` sunt \nc` \n via]`... m-a salvat o dat` din mare.


52/156

Atunci, ai multe pentru care s`-i fii recunosc`tor, zmbiSandra privind c`tre Thimios.

Poate! exclam` Stein agresiv. Dar acum, am motive \ntemeiatepentru care mi-a[ fi dorit s` m` lase s` m` \nec. Nici m`car nu mai

pot vedea apele din care m-a salvat.Sandra respir` adnc. Nu-l putea acuza de autocomp`timire,

dar \i [tia prea bine pasele proaste [i \ncepuse s` se team` de ele,

pentru c` \n aceste momente trata orice semn de simpatie cu undispre] strivitor. Cnd voia s`-l mngie, nu i se permitea. Doar o

avertizase de attea ori c` n-are nevoie de mil`! {i nu subliniase elasta cnd o prezentase lui Thimios \n primul rnd ca secretar`?

Poate \ntr-o zi \]i vei recupera vederea, Stein. Atunci, vei fi dinnou recunosc`tor lui Thimios c` ]i-a salvat via]a.

B`rbatul \i prinse mna [i i-o strnse cu putere. Sandra ]ip` dedurere.

|nceteaz` s` mai faci pe de[teapta sau te va durea [i mai tare.

Te ur`sc! [opti ea, privind pe geam.Mna lui o atinse u[or pe obraz [i se \ndep`rt` rapid, ca ars` de

lacrimile ei. Prefer ura f`]i[`, draga mea, dect o fals` afec]iune.

Plecar` din ora[ul cu hoteluri \nalte [i luxoase [i ajunser`\ntr-un mic sat cu mici magazine de-a lungul str`zile \nguste [i

\ntortocheate. Mergeau printre livezi de portocali [i m`slini.Peste o jum`tate de or`, intrar` pe o str`du]` \n cap`tul c`reia

se vedea o vil` alb` [i mare, coco]at` pe o stnc`. La poale, departe

\n largul m`rii albastre, se z`rea un iaht. |n rest \ns`, nici urm` delocuitori. Izolarea casei era total` [i aproape \nsp`imnt`toare.



53/156

Thimios deschise portiera. Duc eu bagajele. Cred c` doamna v` a[teapt`.

Haide, Sandra, zise Stein cu r`ceal`, a[teptnd-o lng` u[`.Ia-o \nainte. Nu vreau s` pari c` mi te \ncurci printre picioare ca o

potaie \nfometat`. Bunica se a[teapt` s`-i aduc o tn`r` inteligent`[i descurc`rea]`.

E[ti vrednic de dispre], [opti ea, [i refuz s` te las s`-mi mai

vorbe[ti astfel. |ncep s` cred c` Alexandra avea dreptate.Dup` expresia lui, pricepu c` mersese prea departe, dar fu

fericit` c` \n sfr[it sim]ea fa]` de el ur` [i afec]iune.Vila bunicii i se p`ru surprinz`toare de[i, judecnd dup` ma[ina

care-i \ntmpinase, realizase c` b`trna trebuia s` fie destul debogat`. Casa era luxoas` [i modern mobilat`. Prin contrast,

doamna Kartalis p`rea un simbol al vechimii. O b`trn` \nalt`, cup`rul grizonant [i cu un aer sever.

Spre deosebire de Thimios, n-o \ntmpin` pe Sandra zmbind,

ci o cercet` din cap pn`-n picioare. Pe Stein, \ns` \l primi cu mareafec]iune.

Deci, ea e femeia cu care te-ai logodit, nepoate? Da, r`spunse Stein scurt, f`r` entuziasm, aproape plictisit.

Dar e destul de mic`, Stein. E aproape un copil. E prea tn`r`pentru tine.

El ridic` din umeri. Nu conteaz` diferen]a de vrst`, replic` b`rbatul.

|n sfr[it, se resemn` bunica. Dar speram s` te c`s`tore[ti cu

una dintre veri[oarele tale grecoaice. Dac` aceast` fat` va fi capabil`s`-]i ofere fiii pe care ]i-i dore[ti, sngele lor va fi [i mai... diluat.

56 MARSHA CLARK


54/156

Sandra ro[i de indignare. Sunt sigur` c` Stein nu se va sup`ra dac` nu vom avea att de

curnd copii, doamn`. N-am discutat deloc despre asta.Se l`s` t`cerea. O t`cere grea, cople[itoare. Sandra privi

stingherit` salonul \n care bunica \i primise, ceramica greceasc`,covoarele bogate r`spndite pe podeaua de marmur`. Stein p`rea

mnios. F`r` s`-[i dea seama cum, \n ultimele ore b`rbatul ajunsese

s` fie din ce \n ce mai grec [i din ce \n ce mai pu]in englez. {i Greciaera o ]ar` unde b`rba]ii \nc` \[i dominau so]iile.

|ntorcndu-se c`tre ea, Stein zise furios: Sandra, ]i se va ar`ta \ndat` camera ta.

|i f`cu semn c`tre femeia care st`tea deoparte \n umbr`. Te sf`tuiesc s-o urmezi pe Katrina. E so]ia lui Thimios [i va

avea deplin` grij` de tine.Cu inima b`tndu-i puternic, Sandra nu [tia dac` s`-l asculte sau

nu. Era con[tient` c` ordinele lui nu puteau fi discutate, mai ales

\n fa]a bunicii, iar dac` refuza s` se supun` putea interveni o scen`nepl`cut`. {i totu[i, nu se putu hot`r\ s` se \ndrepte \n direc]ia

femeii. Nu sunt obosit` [i nu vreau s` m` duc \n camera mea, ripost`

ea cu \nc`p`]nare.Mi-ar pl`cea s` fac o plimbare pn` la mare.

Vei face ceea ce ]i s-a spus! tun` el, \n timp ce bunica lui st`teadreapt` lng` el, privind-o cu ochi reci ca o]elul [i p`rnd s` se

bucure de acest duel foarte pu]in dr`g`stos.

Curajul o p`r`si \ncet-\ncet. Sandra \[i mu[c` buzele, spernd s`\ndr`zneasc` s`-l \nfrunte. Cum naiba o putea face acest b`rbat s`



55/156

tremure, cnd \i era att de simplu s`-i \ntoarc` pur [i simpluspatele? |[i [terse fruntea asudat`.

Doamna Kartalis zise pe un ton triumf`tor: Cnd e vorba de probleme de famil ie, n-ai de ales,

domni[oar` Weir. Stein este un b`rbat care poate supune oricefemeie.

Chipul lui Stein c`p`t` o expresie de aprobare.

Sandra a avut ocazia s` simt` ce \nseamn` dezaprobarea mea\n mai multe ocazii. {tie prea bine c` nu trebuie s`-mi pun` la

\ncercare r`bdarea, astfel c` sper c-o vei ierta de data asta. Poatemai trziu \i vei da cteva sfaturi.

Sandra se l`s` condus` \n camera ei, gndindu-se c` bunica luiStein era o femeie absolut detestabil`. Se sim]ea obosit`. Doamna

Kartalis \[i ar`tase f`]i[ dezaprobarea fa]` de ea, iar Stein o insultasecu snge-rece. {i totu[i, era logodnica lui! Se apropie de fereastr`,

privind cmpurile de m`sline [i marea verde-argintie.

Deodat` \ns`, fu str`b`tut` de un fior de regret. F`r` s`-[i deaseama cum, ie[i gr`bit` pe u[` [i cobor\ sc`rile. Trebuia s`-l

g`seasc` pe Stein! Ct de repede uitase c` b`rbatul avea nevoie deajutor! Avea nevoie de afec]iune, nu de furie [i resentimente. Nu

conta c` o provocase.|n holul cel mare nu se afla nimeni, astfel c` intr` \n salon,

spernd c`-l va g`si. Stein nu era \ns` acolo, dar doamna Kartalisst`tea dreapt` \n fotoliu, cu ochii \n gol. Privirea ei dur` o f`cu s`

se cutremure.

|l caut pe Stein, \ndr`zni ea, dndu-[i p`rul de pe frunte la oparte. Poate are nevoie de ajutorul meu.

58 MARSHA CLARK


56/156

Vino \ncoace, copil`! r`spunse vocea dur` a femeii. |l c`utam pe Stein, repet` Sandra.

Dar cum l-ai putea ajuta? \ntreb` doamna Kartalis cu r`ceal`.Am aflat c`-l aju]i s`-[i scrie c`r]ile, dar nu cred c`-i st` mintea acum

la a[a ceva. Nu, aprob` Sandra nervoas`. Nu acum.

Atunci, cum vrei s`-l aju]i, domni[oar` Weir?

Tn`ra ro[i [i se \ntoarse sfid`toare c`tre bunica lui Stein. Credeam c` are nevoie de mine... s`-l ajut cu hainele. La

hotel... Da? relu` b`trna.

Nimic, relu` Sandra, amintindu-[i sfatul lui Stein. |l ajutams`-[i aleag` c`m`[ile.

|n]eleg, replic` femeia cu o voce de ghea]`, plin` dedezaprobare. Presupun c`, fiind str`in`, n-ai pic de ru[ine. Ai locuit

\ntr-unul dintre cele mai bune hoteluri din Atena [i-l ajutai totu[i s`

se \mbrace. Ce vor spune prietenii mei despre asta? Vom fi subiectde brf` pentru toat` comunitatea de pe insul`. Speram s` se

\nsoare cu o virgin`. Noi, grecii, ]inem la aceste reguli [i Stein eracndva destul de \n]elept pentru a le respecta. Nu credeam c` s-a

prostit \n halul `sta doar pentru c` [i-a pierdut vederea. V` rog! exclam` Sandra.

Doamne, oare avea nevoie de un du[man att de \nver[unat?Doamna Kartalis abia o cuno[tea, [i totu[i o judeca \n felul acesta!

V-am spus deja, \l ajutam s`-[i aleag` hainele!

Ei, nu trebuie s` faci asta ct te afli aici, replic` acru b`trna.Thimios are grij` de el, astfel c` te rog s` r`mi \n camera ta. Nu



57/156

uita c`, dac` un b`rbat \[i pierde respectul pentru o fat`, nu o vamai lua niciodat` de so]ie. Pe insul` sunt multe fete frumoase,

al`turi de care ar fi mult mai fericit. Da, doamn`! exclam` ea [i-i \ntoarse spatele f`r` un cuvnt.

Cina fu foarte lini[tit`. Masa se servi trziu [i Sandra, care nu-lmai v`zuse pe Stein de la sosire, sim]i un val de u[urare cnd \l

rev`zu, p`[ind al`turi de ea cu mare \ncredere.

Nu [tiu cum reu[e[ti, zise doamna brusc, cnd intrar` \nsufragerie. Nu gre[e[ti niciun pas.

Asta pentru c` [tiu casa asta ca pe propriul buzunar [iniciodat` n-ai mutat mobila. {i apoi, trebuie s`-i fiu recunosc`tor

Sandrei. |ntotdeauna folose[te acela[i parfum, o arom` floral`.Norocul meu c` n-are altul.

Sandra \[i mu[c` buzele, pentru a nu replica tìos. Mi-a fost d`ruit de fostul meu [ef [i ]in foarte mult la el, se

ap`r` ea.

Atunci, ar trebui s`-]i cump`r altul. Nu g`sesc c` e normal calogodnica mea s` fie ata[at` de darurile altui b`rbat.

Doamna Kartalis adùg` repede, ignornd spusele fetei: Te vei sim]i mai bine dup` ce stai aici cteva s`pt`mni, Stein.

Locurile familiare \]i vor face bine.V`znd c` Stein nu comenteaz`, adùg` cu o privire

p`trunz`toare c`tre Sandra: Mi se pare c`, dup` numai cteva ore, pari mult mai relaxat.

Casa [i prezen]a mea \]i fac mai bine dect logodnica ta, care-[i

imagineaz` c` dac` se \mbrac` extravagant [i-[i piapt`n` p`rul ca ozv`pìat`, te poate ajuta. Nu-]i po]i prinde p`rul `la, fato?

60 MARSHA CLARK


58/156

Nu... nu e foarte lung, replic` Sandra calm, \ncercnd dintoate puterile s` nu-i tremure vocea.

Orice s-ar fi \ntmplat, nu trebuia s`-i permit` acestei femei s-oscoat` din s`rite.

Presupun c` e[ti o actri]` sau ceva asem`n`tor... relu`b`trna, pe un ton care ar`ta clar c` nu era de acord cu astfel de

ocupa]ii.

Sandra p`li. Nu [tia ce s` spun`, pentru c` Stein n-o anun]asedespre cele [tiute de bunica lui.

Am jucat numai \ntr-un singur film. Ce culoare e rochia ta, Sandra? \ntrerupse Stein aceast`

disput`. Verde, rse cu r`ceal` doamna Kartalis, f`r` s`-i lase Sandrei

posibilitatea de a r`spunde. Verde ca ochii ei de pisic` [i abia \iacoper` umerii delica]i. Nu c` ar trebui s`-]i spun ct de delica]i

sunt, ad`ug` ea pe un ton acid, de vreme ce a]i locuit \mpreun` la

Atena.Stein zmbi.

Un b`rbat orb nu-i mai pu]in b`rbat. Iar Sandra nu-i grecoaic`,replic` b`rbatul.

De asta mi-am dat seama. De cnd sunte]i logodi]i? De ceva vreme, r`spunse Stein. De prea mult` vreme chiar.

Cteva luni. Luni? repet` b`trna, sorbind zgmotos din sup`. Niciodat`

n-ai fost un om r`bd`tor, Stein.

Nu, aprob` el.Cu obrajii \n fl`c`ri, Sandra \[i plec` ochii \n farfurie.



59/156

Cei doi vorbeau de parc` nu s-ar fi aflat acolo. Nu mai \ntlniseniciodat` o persoan` cu o limb` mai ascu]it` dect a doamnei

Kartalis [i sinceritatea ei i se p`rea din ce \n ce mai sup`r`toare. Mi-aduc amine, Stein, cnd te-ai \ndr`gostit de Sophy...

Atunci, erai altfel. Ai plecat din Corfu de c]iva ani, [i ai [i uitatbunul-sim] al fetelor din Grecia.

Sandra privi c`tre Stein, dar pe chipul lui \ntlni numai un

zmbet ironic. Cu ct \naintezi \n vrst`, cu att \]i dai seama c` e bine s`

abordezi problema asta cu mai mult` subtilitate. Ajungi la acela[irezultat, dar mai repede.

Doamna se \ncrunt`, ca [i cum ar fi fost gata s`-l admonesteze [ipe Stein \n stilul ei caracteristic, dar chiar atunci intr` Katrina,

aducnd felul doi. Se l`s` t`cerea, atta vreme ct farfuriile fur`a[ezate \n fa]a fiec`ruia, dar aceasta nu dur` mult. Imediat ce

servitoarea plec`, b`trna \ncepu din nou s` vorbeasc`.

Nu te superi, Stein, dac` invit cteva persoane tinere la noi,nu-i a[a? Mul]i dintre prietenii t`i de aici au \ntrebat de tine, de la

accident \ncoace. M` tem c` se vor sim]i ofensa]i dac` nu-i anun] c`te afli aici.

Cheam` pe cine dore[ti, aprob` el, f`r` s-o consulte peSandra. Numai s` nu ui]i c` am mult` treab`.

Umerii b`trnei se ridicar`, ca [i cum acest aspect ar fi fost lipsitde importan]`.

Ar trebui s` te relaxezi o vreme.

Stein zmbi. Sophy va veni [i ea? \ntreb` el.

62 MARSHA CLARK


60/156

Da, da, r`spunse femeia, b`tnd din palme. Nu s-a m`ritat\nc` [i, din cte \mi dau seama, mai are \nc` o sl`biciune pentru

tine. De fapt, ea a \ntrebat de tine cel mai mult. O astfel de grij` este \nduio[`toare, admise el. |n ultima

vreme, am fost lipsit de afec]iune. Credeam c` nu acorzi mare aten]ie semnelor de afec]iune,

interveni Sandra.

O, [opti el, a[ putea s` m` obi[nuiesc [i cu asta.Dup` mas`, b`rbatul r`mase \n salon s`-[i bea cafeaua,

discutnd cu bunica. {i, cum \ntreaga conversa]ie se purt` \ngrece[te, Sandra nu le putu ]ine companie. |[i imagin` c` b`trna \l

\ntreb` despre accident, dup` expresia lui dureroas` [i a[tept`al`turi de ei, t`cut` [i r`bd`toare. |[i aminti \ns` masca de

indiferen]` rece pe care o afi[a b`rbatul cnd ea \ns`[i \l \ntrebadespre acela[i subiect.

{i totu[i, de[i exclus` din conversa]ie, se trezi ascultnd cu

pl`cere vocea profund` a lui Stein, privindu-l pe sub gene. Maitrziu, realiz` c` nu-[i putea lua ochii de la el. |i studie fa]a dur` [i

trupul puternic [i \nalt.Afar`, se l`s` treptat \ntunericul. Dup` o vreme, Stein se ridic`

[i spuse c`tre Sandra: A[ vrea s` discut`m pu]in, \nainte de a te duce la culcare.

Da, desigur, zise ea, curioas` s` afle despre ce era vorba. Poate ar fi bine s` facem o plimbare sub clar de lun`. Thimios

mi-a spus c`-i lun` plin`.

Sandra \l urm`, spun

Documents

obstacole depasite