Principii de baza ale realizarii designului unui obturatorpentru pacientii cu edentatie partial.Partea II. Principii de realizareA fost propus ca edentatia pariala cu maxilectomie a arcadelor dentare sa fie clasificate n ase grupe.Designul scheletului metalic pentru obturatoarele maxilare variaz foarte mult n fiecare grup. Cu toateacestea, obiectivul proiectului este acela de a selecta cele mai potrivite component care s reziste la forele care acioneaz asupra diferitelor proteze cu rol obturator, fr a aplica un stres neustificat pe dinii rmasi sau asupra esuturilor moi. !istem de fore Dei modelul de fore care afecteaz proteza obturator sunt complexe din cauza actiunii lor concomitente, aceste fore pot fi clasificate drept verticale dedislocare, for ocluzale verticale, sau cuplu de fore de rotaie, fore laterale i antero"posterioare. #reutatea de prelungirii nazale a obturatorului exercit forte de dizlocare i fore de rotaie asupra dintilor stalpi. $vident, atunci, ar fi de dorit ca greutatea obturatorului sa fie minima. %etenionarea directa iextinderea peretelui vestibular al prelungirii nazale spre superior creste rezista la astfel de fore. &ortele ocluzaleverticale sunt activate n timpul masticatiei si al deglutitiei. Distribuia extins a pintenilor ocluzali va auta la contracararea unor astfel de forte. Conservarea dinilor sau a unei parti acrestei reziduale pe linia median va spori considerabil stabilitatea obturatorului. !uprafata maxima despriin ar trebui s fie planificata astfel incat sa utilizeze pe deplin intrega suprafat palatala. !tresul creat de forele laterale poate fi redus printro selecie adecvat a unui scheme ocluzale, prin eliminarea contacte ocluzale premature, i distribuia extins a componentelor de stabilizare. Dac peretele medial al defectului este acoperit de un lambou palatinal, el poate auta la rezistenta contra fortelor laterale. Dizlocarea antero"posterioara este contracarat de includerea de planuri de ghida pe suprafeele proximale ale dinilor stalpi. Designul elementelor retentive $lementele de retentie sunt, probabil, cele mai importante component care contribuie la succesul unei proteze obturator. Corect proiectate elementele de retenie reduc stresul transmis dinilor stalp in timpul meninerii obturatorului pe loc. $ste esenial ca principiile de baz in proiectarea crosetelor sa fie respectate. Aceste principii sunt' (. )lasarea in pozitie pasiva. *ratul crosetului trebuie s fie pasiv p+n in momentul in care este activat de stresul funcional. ,. %etentionarea. - retenie minim este necesar a fi asigurata pentru a menine obturator n loc, fr aplicarea de fore externe. .. !tabilizarea. /n contracroset trebuie s se opun fiecarui element de mentinere. 0. 1ncercuirea. Crosetul trebuie s acopere mai mult de (23 de grade din circumferina dintelui ntro maniera continu sau ntrerupt. 4. !priinul. !topurile sunt necesare pentru a impiedica deplasarea si prevenirea afectarii gingiei sau a dintilor stalpi. 5. 6icarea. 6iscarile minore ale bazei ar trebui s fie preluate fr a transmite forele de tor7ue dinilor stalpi. Componentele stabilizatoare i componentele de retenie indirect trebuie s fie poziionate strategic pentru a frana n mod eficient miscarile prelungirii nazale la distant de pozitia terminal a acesteia. Acest lucru va reduce stresul la care sunt expusi dintii stalpi. Clasa 8 de proiectare 1nmaxilectomia clasica, dentitia i osului alveolar sunt indepartate de"a lungul liniei mediane. Conservarea osului alveolar adiacent dintilor din vecinatate defectului a fost recomandata de ctre Desardins.Designul poate fi liniar sau tripodal 9fig. ( i ,:. Doi sau trei dini anteriori sunt imobilizati ori de c+te ori este posibil, iar spriinul este deviat de la incisivul central la dintele stalp cel mai posterior. 1n cazul n care arcada dentara este curbat, principiul retentiei indirect este utilizat efficient prin localizarea unui pinten la nivelul caninului, sau pe suprafaa distal a primului premolar avand un design tripodal.%etenia directa este obinuta fie pe suprafaa vestibulara a dinilor anteriori, cu un design poarta saubara in forma de 8 pe incisivul central. %etenia posterioara este amplasata pe suprafaa vestibulara a molarilor, contracrosetul fiind situat palatinal.Dac dinilor anteriori nu sunt inclusi n proiectare, un design liniar este recomandat. 6iller sustine ca proiectarea unilateral necesita o retenie bilaterala i stabilizare pe aceiasi dinti stalpi. - retentive diametral opusa, precum si un sistem de stabilizare pot fi utilizate.!uportul este liniar, iar retenia este situata pe suprafeele bucale ale premolarilor i pe suprafeele palatinale ale molarilor. Componentele de stabilizare au fost plasate pe suprafetele palatinale ale premolarilor si pe suprafetele vestibulare ale molarilor.Clasa 88 de proiectare1n aceast clasificare, osul premaxilar de pe partea afectata este meninut. Design"ul bilateral este similar cu un design pentru o proteza partial amovibila pentru clasa 88 ;enned