Embed Size (px)
Citation preview
Ocazional mai pot fi văzute în Timişoara sau în imediata apropiere:
90
Corcodel mare -Cormoran mare -
Buhai-de-baltă -Barza neagră -Gârliţă mare -
Raţa mică -Raţa fluierătoare -Raţa lingurar -Raţa-cu-cap-castaniu -Raţa roşie -Raţa sunătoare -
Şerpar-
Podiceps cristatusPhalacrocorax carbo
Botaurus stellarisCiconia nigraAnser albifrons
Anas creccaAnas penelope
Anas clypeataAythya ferina
Aythya nyrocaBucephala clangula
Circaetus gallicus
Lopătar -Stârc roşu -Stârc galben -Egretă mare -Stârc-de-noapte -Stârc pitic -
Raţa cârâitoare -
Pescăruş mediteran -Chirighiţă neagră -Chiră-de-baltă -Prundăraş-gulerat-mic -Nagâţ -Piciorong -Becaţină comună -Sitar-de-pădure -Sitar-de-mal -Culic mare -Bătăuş -Fluierar-de-munte -Fluierar-cu-picioare-roşii -Fluierar-cu-picioare-verzi -Fluierar-de-zăvoi -Fluierar-de-mlaştină -
âCresteţ pestriţ -Cârstei-de-baltă -Potârniche -Prepeliţă -Porumbel-de-scorbură -Porumbel gulerat -Turturică -Acvila-ţipătoare-mică -Uliu porumbar -Şorecar încălţat -
Erete vânăt -
Platalea leucorodiaArdea purpurea
Ardeola ralloidesEgretta alba
Nycticorax nycticoraxIxobrychus minutus
Anas querquedula
Larus michahellisChlidonias niger
Sterna hirundoCharadrius dubius
Vanellus vanellusHimantopus himantopus
Gallinago gallinagoScolopax rusticola
Limosa limosaNumenius arquata
Philomachus pugnaxActitis hypoleucos
Tringa totanusTringa nebularia
Tringa ochropusTringa glareola
Crex crexPorzana porzana
Rallus aquaticusPerdix perdix
Coturnix coturnixColumba oenas
Columba palumbusStreptopelia turtur
Aquila pomarinaAccipiter gentilisButeo lagopus
Circus cyaneus
Cristel-de-c mp -
Codalb - Haliaeetus albicilla
Viespar -
Şoim-de-iarnă -Ciuş -
Caprimulg -
Prigorie -
Ciocârlie-de-câmp -Ciocârlie-de-pădure -
â ă ă -
Fâsă-de-luncă -Fâsă-de-munte -
Corb -
Pernis apivorus
Falco columbariusOtus scops
Caprimulgus europaeus
Merops apiaster
Alauda arvensisLulula arborea
Anthus trivialis
Anthus pratensisAnthus spinoletta
Corvus corax
Şoimul rândunelelor -
Ciocănitoare-pestriţă-mică -
Ghionoaie sură -Capântortură -
Dumbrăveancă -
Muscar gulerat -Muscar negru -Muscar mic -Silvie-de-zăvoi -Lăcar mic -Lăcar-de-mlaştină -Greluşel-de-stuf -Frunzăriţă galbenă -Pitulice fluierătoare -Sturzul viilor -Pietrar sur -Mărăcinar mare -Mărăcinar negru -Privighetoare-de-zăvoi -Codroş-de-pădure -
Brumăriţă-de-pădure -Sfrâncioc-cu-frunte-neagră -Sfrâncioc mare -Boicuş -Piţigoiul-de-stuf -Mătăsar -Lăstun-de-mal -Cânepar -
ţă -Presură-de-grădină -Presură-de-stuf -Pasărea omătului -
Fâsă-de-câmp -
Fâsă roşiatică -
Falco subbuteo
Dendrocoposminor
Picus canusJynx torquilla
Coracias garrulus
Ficedula albicollisFicedula hypoleuca
Ficedula parvaSylvia borin
Acrocephalus schoenobaenusAcrocephalus palustris
Locustella luscinioidesHippolais icterinaPhylloscopus trochilus
Turdus iliacusOenanthe oenanthe
Saxicola rubetraSaxicola torquata
Luscinia lusciniaPhoenicurus
phoenicurusPrunella modularis
Lanius minorLanius excubitor
Remiz pendulinusPanurus biarmicus
Bombycilla garrulusRiparia riparia
Carduelis cannabinaLoxia curvirostra
Emberiza hortulanaEmberiza schoeniclus
Plectrophenax nivalis
Anthus campestris
Anthus cervinus
Forfecu
F s -de-p dure
Putem ajuta păsările?
Pe timp de iarnă sau primăvara - momentul începerii reproducerii păsărilor -omul poate acţiona benefic în favoarea lor punându-le la dispoziţie pe de o partehrănitori, pe de alta cuiburi artificiale, construite în concordanţă cu modul de viaţă
ătoarelor cărora sunt adresate.
Condiţia de început, importantă şi direct răspunzătoare de reuşita lucrării, construirea hrănitorilor şi cuiburilor artificiale să se întrebuinţ
ă nu întâmplător şi de l preocupată în a face cunoscute modalităţilede venire în sprijinul păsărilor - că
este cea mai indicată cândurile să fie de sunt materiale, chiar dacăf îşi păstrează încă o bună parte ăţile naturale, pe deo parte însuşiri mai uşor acceptate de orice fel de sălbăticiune, pe de altaconstrucţiei soliditate şi viaţă infinit mai lungă în confruntarea permanentă cu factoriide mediu (soare, v nt, ploaie, ceaţă ţă îngheţ faţă de aceeaşi întocmită
ţi. Mai reţinem totodată ca lemnulşa cum rezultă din tăierea brută Cuiburile artificiale şi hrănitorile p
fi şiam plecat de la această dimensiune. După asamblare, construcţiile urmează să fie
protejat prin pensulare cu firnis, lac incolor pentruambarcaţiuni ţie a şarpantelor
a hrănitorile suspendate prăbuşirea prin ruginirea a cuielvor fi tratate în prealabil cu deruginol. Acolo unde constructorul găseşte de
cuviinţă ca să fie făcută prin găuri practicate în lemnul hrănitoarei, orificiiprin care se introduc sârmele de susţinere, este bine ca ă ă fiedublată şon din tablă spre a evita tăierea lemnului
pendulărilDe utilizat sunt şi conurile desfăcute golite
aşadar ţe) cum şi vârfurile detaşate prin tăiere ale brazilor de Crăciunobţinută ă de trecută prin apertura unui dinpământ ars de mărime mijlocie ât conul cât şi ghiveciul, primul încărcat prinscufundare într-o pastă de ăsime şi seminţe) încălzită pe flacără şi încălichidă al doilea umplut cu aceeaşi, lăsate apoi să se răcească ăsărilor,prin suspendare de orice suport fie că este colţul unei şarpante, braţul pergolei oricreanga copacului din grădină ădure.
Trebuie să ţinem cont de faptul că speciile de păsări care vor beneficia deajutorul nostru aparţin la trei grupe trofice: insectivore (
ţe) şi omnivore (cu regim de hrană mixt).sunt mari consumatori de grăsimi (animale sau vegetale)
ţe de in sau mei, preferabil însă in, seminţe înecate înseu topit şi turnat în construite după modul şi schiţate în
ura sau ) în acelaşi amestec încă fierbinte pot fiînmuiate şi ă învârtoşarea grăsimii, dispozitivele se atârnă de
alzbur
noastre este ca la ezemateriale prefabricate de tipul , etc. Practica a demonstrat -sugerat iteraturaconcrete utilizarea lemnului de sau
(s grosime);abricate de om, care din particularit
dând
â , burni , , etc) dinfragmente lemnoase consolidate prin lian
ci aspru, a . ottot atât de bine lucrate din scânduri de 10 mm grosime; în proiectele prezentate
aici,e împotriva învechirii precoce
sau lac de protec .Pentru a se evita l or,
acesteaatârnarea
deschiderea respectiv sde un man , degradare care mai
devreme sau mai târziu se va produce din cauza or provocate de vânt.de brad (din anul precedent, „ ”,
de semin ; varga, nu mai lung 30-50 cm, este ghiveci de flori
; at(amestec gr
, pot fi oferite p
, parc sau p
consumatoare de insecte),granivore (consumatoare de semin
; lor lise vor oferi amestecuri de semin
deja explicat mai susfig 1 ( ;
. Dup
Materialul folosit în construirea hrănitorilor şi cuiburilor artificiale.
Hrănitori şi hrana oferită păsărilor pe timp de iarnă
nuPAL, PFL, carton presat
brad, pin molid20 mm
Insectivorele
ghivece
conurile de brad
să nu fiegeluit
hrănitori simple
.
planşa 1
91
crengi, în faţa geamurilor, etc. Vor fi vizitate de toate neamurile de piţigoi, auşei dar şide ciocănitori care uneori pot distruge întreaga structură frecvenţa şi vehemenţaexploatării ei O simplă bucată de slănină atârnată de o ramură sau pusă pe o bucată descândură proptită într-un vârf de par, are acelaşi efect.
prin.
F i g 1:; conul de brad este .
Hrănitori simple. Ghiveciul pentru flori sau jumătatea de nucă de cocos suntumplute în amestecul de grăsime şi hamei încărcat
Hrănitoarea specială
sub nici o formă p
Hrănitoarea pe picior
Hrănitoare pe piciorHrănitoare automată ă
(
- scoar- hrana
din locurile dosite
( ne) ancora
Granivorele omnivorele sunt
ori nu, grâu, dar . Semin
(
i plan ; aici vom pune doar pu
;( ;
(. S
F al ,(
.Suspendarea construc
plan
plan
planplan
şa 2
şa 3
şa 4şa 5
), este destinată cojoaicelor, păsări mai rar deobservat dar frecvente în parcurile şi pădurile noastre, insectivore fără echivoc.Deoarece biologia lor presupune explorarea unei nişe trofice înguste ţa maimult sau mai puţin rugoasă a arborilor şi-o procură numai de aici şi mai cuseamă şi ferite de ochii oricui. Din acest motiv, hrănitoarea hărăzităcojoaicelor, aplicată pe trunchiul arborelui, are ascunsă hrana (grăsime fără alteadaosuri) între lăteţii trapezoidali în secţiu ţi de placa A care priveşte spreexterior.
şi în aceeaşi măsură consumatori de seminţe. Caşi mai sus seminţele preferate sunt cele de in, mai puţin mei, floarea soarelui decorticat
ţele sunt oferite neamestecate sau înamestec, în funcţie de preferinţe dar şi de tipul de funcţionare al hrănitoarei.Astfel la:
), seminţele sunt date în amestec.Platforma C este cea pe care va fi oferită cantitatea cea mare de hrană, platforma J(vez şa 4) folosind doar ca platformă de momeală ţineseminţe. Acest tăpşan este totodată şi o piedică de escaladare pentru pisici, având caatare rol de protecţie împotriva prădătorilor
), ca în cazul precedent). La această hrănitoare este bine
a se folosi doar sămânţă de in dacă este posibil cânepă ămânţa se toarnă prinridicarea capacului hrănitoarei în spaţiul obturat de planul înclinat D. Cantitateaoferită este de peste un kilogram. Pe măsură ce hrana va fi consumată în decurs de maimulte zile) de pe platforma E, nivelul seminţelor scade, golirea fiind uşor observatăprin geamul I. O reumplere la momentul potrivit nu este astfel împiedicată
ţiei se face prin practicarea în pereţii laterali a unor ancore saudupă buna apreciere şi imaginaţie a constructorului, în nici un caz prin folosirea
orumb
tip 1
tip 2, suspendat
92
acoperişului F al hrănitoarei care trebuie să rămână mobil pentru a facilita reumplereala nevoie cu seminţe.
Baza hrănitoarei, fără a fi o regulă necesară ă cu o plasă dins rmă ă specia căreia îi destinăm accesul lahrănitoare ă piţigoilor dar nu şi vrăbiilor vom alege plasa cuochiurile de 3.5
), ca mai sus. Cantitatea deseminţerii oferită în acest caz este dublă
şi nu numa) ănitoare închisă
ăsărilor petrecându-se prin orificiile pereţilor laterali A.Din cauza masivităţii şi greutăţii ei poate fi suspendată doar de crengile mai solide alearborilor prin ancore puternice. Si în acest caz sursa de hrană oferită sunt seminţele.Este o hrănitoare selectivă în funcţie de diametrupermite pătrunderea în spaţiul din interior, deci la hrană ăsărelel
ţigoiul albastru, ă şicm pentru capîntortură ţigoi mare, ţiclean)
sau mai simplualcătuite, nu întotdeauna însă ţa scontatăăsărilor care cuibăresc ă piţigoi ţicleni dar şi muscari
şi ăbiil împânzesc parcurile urbei pe vreme deprimăvară
Prezentăm mai jos două moduri de construi ăsuţel ărit.). Graţie modului în care este
concepută ieşindul proximal rificiu de pătrundere F împins multîn faţă ădător felin nu poate ajunge la cuibul propriu-zis al păsării. Ceea ceeste important este şi faptul că într-un nou sezon decuibărit volanţa plăcii permite o prealabilă curăţare a locului de vechiul material dincare precedenta pereche de păsări şi-a construit cuibul, fapt care va permite unei altefamilii sau specii să ocupe locul în anul curent.
Un alt factor care concură la succesul ocupării cuibului artificial, este modulcum este înţeleasă amplasarea sa pe trunchiul arborelui. Înălţimea medie favorabilăeste de trei, patru metri. Pentru grauri locul montării poate fi şi la
eea ce priveşte însă fixarea sa şi înclinareacare se va da cuibului, mai cu seamă aceasta din urmă Verticalitateanu este optimă şa 8). Logica aserţiunii vine din felul în care îşi amplaseazăpasărea cuibul propriu în cuibul artificial. Dacă este înclinat spre în spate, respectândorizontala, ouăle vor fi cantonate în apropierea peretelui posterior al construcţieinoastre. În clipa în care pasărea depăşeşte orificiul de întrare pentru a cloci ouăleexecută un salt. Conform stării descrise, aterizarea cu picioarele se face pe ouă
ă ă ăsuţei artificiale este spreînainte ( foarte mare)
ţă iar aterizarea adultului se va petrece în spaţiul din spatele acesteia fărăposibilitatea unei oarecare afectări.
, poate fi obturatâ cu ochiuri de diferite dimensiuni, dup
; pentru o intrare adecvat4 cm.
(. Accesul este deschis tuturor speciilor
granivore i.( este o hr , de
dimensiuni mari, accesul p
deoarece practicarea orificiilor, doar a p
-de-br det sur; ø 3.2 –3.4 , pi ø 4 cm pentru .
Cuiburile artificiale sunt de multiple tipuri, mai complicatcu eficien . Ele sunt destinate în special
p în scorburi, adic lor, lor lor,codro lor, graurilor, ori chiar vr or, care
.re a c or de cuib
(, cu înzestrat cu un o
, nici un prperetele frontal C este mobil;
opt metri deasuprasolului sau în vârful coroanei arborelui. În c
, sunt importante.(vezi plan
, ceea cepoate duce la spargerea lor. Dimpotriv dac orientarea c
dar cu o înclinare nu atunci ponta se va afla aproape de pereteledin fa
–
Hrănitoare (mare) suspendată
Hrănitoare suspendată selectivă
Căsuţa cu protecţie împotriva pisicilor
Lipsa debarasării, curăţării de cătreă construcţia.
plan
plan
plan
şa 6
şa 7
şa 8
or pe caredorim să le protejăm (ø 2.7-2.8 cm pentru pi
Cuiburi artificiale.
aom a locului, face nefolosibil
93
hrănitoarea suspendatăselectivă
Modelul universal de cuib artificial
Buxus, Thuya
(
; acestora le mai ad 4.5 cm pentru codro ,
,ers, cu orificiul de intrare jos, atunci
cuibul artificial poate fi populat de mamifere insectivore nocturne, liliecii.
tre crengi, hot( ); t
, facilitea
planşa 9). Uşor de construit, modelulpoate fi multiplicat în serie. În acest caz curăţărea cuibului se poate face prin ridicareacapacului care trebuie sa stea bine prins în lăcaşul său pentru a evita căderea şi astfelaccesul prădătorilor în cuib. Dacă practicăm orificii de diferite diametre putem destinacuibul speciei pe care o preferăm (pentru dimensiuni vezi
ăză şi cucuvea,l- - sau gulerat )
Dacă placa frontală este montată inv
Nu recomandăm plasarea de materiale în cutia cuibului, cuplul de păsăriapreciind doar propriul pat contruit cu delicateţe din materiale atent alese; plasareadiferitelor materiale aşa-zis „călduroase” poate da impresia de cuib deja locuit sauchiar speria potenţialii locatari.
Cât priveşte grija pentru celelalte specii necuibăritoare în scorburi, deci acelor care îşi construiesc cuiburile în ărâtor este modul cum este tunsătufa sau coniferul ornamental ăierea trapezoidală (în secţiune), cubaza mai lată faţă de planul superior ză alegerea locului pentru amplasareacuibului de către pasăre.
ăugăm: ø 3.4 cm pentru muscari, øø 8.5 cm pentru
porumbelu de scorbură ø 12 cm pentru huhurez .
ş ø4.5 cm pentru graur, ø 6.7-7.0 cm pentru pup
94
Date tehnice pentru construirea hrănitorilor şi cuiburilor artificialeToate piesele componente ale construcţiei sunt executate din lemn de bradcu grosimea de 1 cm. Valorile sunt date în cm.
Planşa nr. 1 - Hrănitoare simplă ă ţigoi şi alte specii deinsectivore
Planşa nr. 2 - Hrănitoare specială pentru cojoaice
Planşa nr.3 - Hrănitoare pe picior (tip 1) peciile de paseriformegranivore şi insectivore
, suspendat , pentru pi
pentru toate s.
� ����� ��� �������� ���� ���� ������� �� ��� ���� ����� ����� ���� ���� ������� ���� ���� ������� �� ��� ���� ����� �� �
în centru un spaţiu de 7/7 cm prin care trece bara verticală de susţinere (I) a întregii construcţiiîn proiectul hrănitorii pe picior tip 2.
spondentul celei notate cu I în proiectul hrănitorii pe picior tip 2.în proiectul hrănitorii pe picior tip 2.
����� ��� ���� � laţime înălţime observaţii
� � �� � ��� �� � ����
����� ��� ���� � laţime înălţime observaţii
� � �� �� �
� � �� � �
� �� ���� � � ���
piesa buc. lungime laţime înălţime observaţii
A 4 20 4 4B 8 62 4 4C 1 30 30 1D 4 28 4 1E 1 20 20 1 vezi *F 4 18 4 1 vezi **G 4 39 4 4H 4 75 53/53 1 isoscelI 1 140 7 7 stâlpJ 4 10 7 2 vezi ***
95
Planşa nr. 4 - Hrănitoare pe picior (tip 2) pentru toate speciile de paseriformegranivore şi i
Planşa nr. 5 - Hrănitoare automată ă ţigoi cuposibilitate deselecţie pe specie.
nsectivore.
, suspendat , pentru toatespeciile de pi
� �� ��������
� ���� ��� �������� � ��������� �� ���� ��� ����� ������� ������� ����� � �������� � � �� �� � ����� � ���� ������ ��� �� �� ������ ������
ă centrală de 7/7cm
ă în care va fi plasat geamul I.ă după bunul plac al constructorului.şi brâu de protecţie împotriva pisicilor ă din înspşi
construcţia întregii hrănitori.
piesa buc. lungime laţime înălţime observaţii
A 2 60 4 4B 2 54 4 4C 4 31 4 4D 4 10 7 2E 2 65 55 1F 2 10 8/8 1G 2 60 42/42 0.3 geamH 1 25 25 1I 4 23 4 1J 1 20 20 1 vezi*K 4 18 4 1L 1 140 7 7 stâlp
piesa buc. lungime laţime înălţime observaţii
A 2 20 1 30B 1 18 1 30 vezi *C 1 18 1 30D 1 18 0.3 (0.5) 20E 1 18 0.5 (1) 6F 1 24 1 24G 1 18 1 1H 2 18 1 1I 1 12 0.3 9 geam **J 2 22 1 13 vezi ***J’ 2 32 1 13 vezi ***
96
Planşa nr. 6 - Hrănitoare(mare) suspendată pentru toate speciile de piţigoi.
Planşa nr. 7 - Hrănitoare suspendată selectivă
ţigoi.
� ���� ����� ��� ����� ��� ��
��������� �������� �� ���� �� ���� ���� �� ����� ����� �� ����� �!��� �� � ������ "��
practicată o deschidere pentru geamul I de 23/8 cm.înclinat pentru sprijinirea acoperişului are laturile lungi de 12-12 cmînclinat pentru fixarea acoperişului are laturile lungi de 18-18 cm
Orificiile de intrare pentru păsări au diametrul de 3.4 cm (vezi planşa).colţuri).
– –de dimensiuni mari pentru toate
speciile de pi
piesa buc. lungime laţime observaţii
A 1 29 20A2 1 29 20 vezi *C 2 20 22 vezi **D 2 18 7E 2 24 - vezi ***F 2 24 22G 2 34 18H 2 22 1/1I 1 23 8 geam
piesa buc. lungime laţime înălţime observaţii
A 4 50 28 1 trapez fig.1B 1 30 30 1D 1 55 55 1
50
28
18
97
Planşa nr. 8 - Căsuţă de cuibărit pentru speciile care îşi depun ouăle înă împotriva prădării prin pisici.
Planşa ăsuţă de cuibărit pentru păsări şi lilieci.
scorburiprotejat
nr. 9 - Model universal de c
piesa buc. lungime laţime înălţime Observaţii
A 2 26 16 1 ���� ������ ���
B 1 14 13 1C 1 17 13 1 ������ ����
D 1 26 13 1E 1 25 19 1F 1 17 7 1 ���� � � ��
G 1 13 6 1I 1 17 9 1J 1 10 2 1K 1 45 4 1
16
26
17
6
7
piesa buc. lungime laţime înălţime observaţii
A 1 25 16 1 orificiu ø 3.5B 1 25 16 1C 2 25 16 1D 1 45 4 2E 1 24 21 1F 1 16 14 1G 3 14 2 1
98
Planşa 1
Planşa 2
Planşa 3
Planşa 4
Planşa 5
Planşa 6
Planşa 7
Planşa 8
Planşa 9
Index alfabetic
Accipiter nisusAcrocephalus arundinaceus
Aegithalos caudatusAlcedo atthisApus apusAsio otusAthene noctua
Buteo buteoCarduelis carduelisCarduelis chlorisCarduelis spinus
Certhia familiaris
Ciconia ciconia
Circus aeruginosus
Coccothraustescoccothraustes
Corvus cornixCorvus frugilegusCorvus monedula
Cuculus canorus
Cygnus olorDelichon urbicDendrocopos major
18
54
63
34
33
32
30
14
87
19
84
83
85
82,
69
26
26
14
80
81
75
76
39
40
37
38
41
17
32
87
51
45
44
49
69
11
76
75
74
73
28
28
30
15
43
38
Botgros
-de-iarnCioara-de-sem
-mare
Ciocârlan
Codro -de-munte-de-p
Corcodel mic
Cuc
Cucuvea
Barza albă 13,
Cănăraş 85
Chirighiţă-cu-obraz-alb
CintezăCinteză ă
ănătură 20,21, 74,Cioară grivă 31,Ciocănitoare-de-grădini 38,
, 40Ciocănitoare-de-stejarCiocănitoare neagrăCiocănitoare-pestriţă
Ciuf-de-pădure
Cocoşar , 53Codobatură albăCodobatură galbenă
şCojoaică ădure
Coţofană 31, 32, , 77
, 94
Chlidonias hybridus
um
Dendrocopos mediusDendrocopos syriacus
Dryocopus martiusEgretta garzetta
Emberiz citrinella
Erithacus rubeculaFalco tinnunculus
Fringilla coelebsFringilla montifringillaFulica atra
Galerida cristataGallinula chloropusGarrulus glandarius
Hirundo rustica
Lanius collurioLarus ridibundus
Luscinia megarhynchos
Miliaria calandraMotacilla albaMotacilla flava
Muscicapa striataOriolus oriolusParus aterParus caeruleusParus majorParus palustrisPasser domesticusPasser montanus
40
39
33
37
12
12
88
17
47
20
21
22
83
80
81
24
41
23
72
23
36
70
77
27
42
31
71
25
54
43
15
24
48
47
50
89
45
44
86
62
62
70
65
66
67
64
78
79
46
34
Drepnea neagră
Egreta mică, 89
Gaiţă
Găinuş ă
8,50, 52, , 93, 94
Guguştiuc , 73
Lăcar mareLăstun-de-casăLebăd ăLişiţă
MăcăleandruMierlă
78, , 89Pănţăruş , 60Pescăraş albastru
Erete-de-stuf
FazanFlorinte
a-de-baltGhionoaie verdeGrangurGraur
Huhurez mic
a-de-var
MugurarMuscar sur
a
Falco vespertinus
72
Pescăruş râzător
Pitulice mică
Piţigoi albastruPiţigoi codat , 64Piţigoi-de-brădetPiţigoi mare , 93
iţigoi surPresură galbenăPresură surăPrivighetoare roşcată
33,82,
, 85Sfrâncioc roşiatic
Silvie mică
Stăncuţă
Sturz cântător52,
Şorecar comun
Ţiclean , 69, 93Uliu păsărarVânturel-de-searăVânturel roşuVrabie-de-casă
, 89
Pitulice sfârâitoare
P
RândunicaScatiu
Silvie-cu-cap-negruSilvie-de-câmp
Sticlete
Striga
Sturz-de-vâsc
l
Vrabie-de-câmp
25
22
49
59
58
73
36
59
58
66
63
65
67
64
88
89
48
86
42
85
82
71
57
56
55
68
74
84
27
29
31
77
52
53
57
56
55
19
11
46
50
52
51
53
29
68
18
21
20
78
79
Phasianus colchicusPhoenicurus ochrurosPhylloscopus collybitaPhylloscopus sibilatrixPica picaPicus viridis
Pyrrhula pyrrhula
Serinus serinus
Sitta europaea
Streptopelia decaocto
Strix alucoSturnus vulgaris
Sylvia atricapillaSylvia communisSylvia curruca
Tachybaptus ruficollisTroglodytes troglodytesTurdus merulaTurdus philomelosTurdus pilarisTurdus viscivorusTyto alba
108
Bibliografierecomandat :
. B CESCU , , Ed.Academiei, Bucure. BRUUN, B., DELIN, H., SVENSSON, L., MUNTEANU,
D., 1999 - ,Octopus Publishing Group Ltd, Londra. CIOCHIA, V., 1992 - , Editura tiin ifică,
Bucure ti. CIOCHIA, V., , ., 2002 -
. HUSTINGS, F., PÖYSÄ, H., 1997 -, Edited by Hagemeijer, W.J.M. and Blaire,
M.J., European Bird Census Council by T&A. D. POYSER -)
. KISS, A., 2000 - Analele MuzeuluiBanatului tiin ele Naturii, vol 5. LIN IA, D., 1954 - vol II, Editura Academi
, Bucure ti
. MULLARNEY, K., SVENSSON, L., ZETTERSTRÖM, D., GRANT, P.J.,1999 -
, Harper CollinsMigrans, tiri scurte. Vol. XI., nr. 2, iulie, Târgu-
Mure
1
*** Ardelean, A. (editor), 2008, Proiectul myNature: un centru de informaredespre speciile din Romania
ă celor interesaţi de cunoaşterea păsărilor
I 1- ni2 Ă , M. 1961
şti3 Versiunea română
4 ţ
5 RADU D , Editura Pelecanus,Braşov, România6. DOMBROWSKY, R. R., 1946 - , vol. I,Imprimeria Naţională Bucureşti7
(on line
8ţ
9 Ţ ei RepubliciiPopulare Romîne10. 5
11
12. NEUMAN, H.,
4. ROSETTI-BĂLĂNESCU, C., 1957 -, Colecţia vînătorul şi pescarul sportiv, Bucureşti
, (on-line )
1. ATTILA, N., 2007 -,
Rezultatele Programului de conservare a vântureluluide seară - 2006 Migrans, Vol. X., nr. 2, iu e, Târgu-Mureş
LINŢIA, D., 195 - vol III, Editura Academi, Bucureşti
2008 -
. R , 1983 -
Păsările în nomenclatura şi viaţa
Păsările din România şi Europa, determinator ilustrat
ă
ţionarul păsărilor
Păsările României (Ornis Romaniae)
ţ
Păsările vînătorului, III Păsări de cîmp şipădure. Păsări de pradă
poporului român
Hamlyn Guide:
P sările clocitoare în România
Dic
The EBBC Atlas of European Breeding Bird.Theier distribution and Abundance
Colec ia ornitologică a I.C.A.S. Timi oara,
Păsările din R.P.R.,
Collins Bird Guide: The Most Complete Guide to the Birds of Britain andEurope
Şş
Ş
ş
Şş
ş
P s rile din R.P.R.,
Mic atlas ornitologic, P
ă ă
ăsările lumii
ei RepubliciiPopulare Romîne
13 ADU D., , Editura Albatros,Bucureşti
http://www.sovon.nl/ebcc/eoa
.mybiosis.infohttp://www
109
AUTORII:
Lucian PârvulescuAsistent universitar Doctorand în Biologie,
Facultatea de ChimieBiologie Geografie,e-mail:
Universitatea de Vest din Timişoara, ,,
D Stănan escuConferenţiar universitar Doctor în Biologie,
Facultatea de ChimieBiologie Geografie,e-mail:
Universitatea de Vest din Timişoara, ,,
danstadan gmail@ .com
Aveţi în faţa dumneavoastră o lucrare deosebită, unică în istorialiteraturii de specialitate timişorene, despre păsările care habitează înTimişoara sau tranzitează oraşul nostru. Ea reprezintăechipe de specialişti dedicaţi acestui proiect deosebit.
rezultatul muncii unei
Gheorghe Ciuhandu,Primarul Municipiului Timişoara
