OCHIUL CEL MAI IMPORTANT INSTRUMENT OPTIC 1.1 Anatomia globului ocular Prima descriere a ochiului ca sistem optic este atribuita lui Descartes (La Dioptrique, 1637). In 1909, Gullstrand propune un model ce cuprinde 6 suprafete, refractive si variabile ale indicelui de refractie a cristalinului. Integrand legile generale matematice, la elementele teoretice cunoscute, Gullstrand a asimilat ochiul uman cu un sistem optic complex, alcatuit dintr-o succesiune de dioptrii sferici centrati pe acelasi ax. El a introdus notiunea de dioptric, care a fost adoptata ca unitate de masura si ca standard international.

Aparatul vizual, cel mai important organ de sim, informeaz sistemul nervos central asupra tuturor modificrilor care au loc n mediul nconjurtor.

Funcioneaz pe principiul sistemului cibernetic, adic are n exterior globul ocular numit i "aparat de luat vederi", apoi ci de transmisie a mesajului i centri corticali de interpretare a imaginii.

Globul ocular este n general de form sferic i are o structur format din trei membrane:

- Membrana extern, numit sclerotica, de culoare alb sidefie, fibroas i rezistent, inextensibil la adult, dar uor extensibil n prima copilrie, este numit i scoica scleral, deoarece menine forma globului ocular i a fost asemuit cu sistemul osos din alte pri ale organismului. Rolul fiziologic al scleroticei este de a proteja celelalte componente oculare.

-Membrana extern, sclerotica, n 1/6 anterioar, la polul anterior i modific structura prin plasarea fibrelor n sistem paralel, ceea ce face ca aceast poriune s devin transparent. Aceast zon este numit corneea transparent, prin care ptrunde lumina, excitantul specific al ochiului.

Corneea are principalul rol optic de a permite ptrunderea radiaiilor luminoase i, prin puterea ei de refracie de 40 de dioptrii, de a devia traiectoria luminii, pentru a ajunge la retin.

- Membrana mijlocie este numit uveea i se mparte n: uveea anterioar i uveea posterioar. Uveea anterioar cuprinde la rndul ei dou elemente: corpul ciliar i irisul. Corpul ciliar este format de muchii ciliari i procesele ciliare.

Muchii ciliari sunt netezi, nesupui voinei i funcioneaz reflex, avnd legturi foarte fine cu lentila cristalinian transparent. ndeplinesc cea mai important funcie optic ocular i anume punerea la punct a imaginii pe care o fixm de la orice distan. Aceasta este funcia de acomodaie vizual, necesar unei vederi clare n privirea de la orice distan dorim. Muchii acioneaz prin contracie sau relaxare asupra cristalinului.

Procesele ciliare, bogat vascularizate, secret umoarea apoas necesar meninerii presiunii normale intraoculare, precum i nutriiei formaiunilor care nu au vase, cum sunt corneea i cristalinul.

Irisul, membrana diafragmatic situat vertical n faa cristalinului este colorat diferit de la subiect la subiect, de la ras la ras. Central, irisul are un orificiu numit pupil.

Pupila i poate micora sau mri diametrul n raport cu lumina din mediul exterior, avnd n mod reflex rolul de a doza cantitatea de lumin ce ptrunde n interiorul ochiului pn la retin.

Uveea posterioar, cunoscut i sub numele de coroid, este asemuit cu un burete vascular, deoarece conine aproape n totalitate numai vase de diferite mrimi, care au rolul de a hrni retina i celelalte componente oculare.

Coroida conine i un pigment, care realizeaz aa numita camer obscur a ochiului.

- A treia membran a ochiului este retina, de tip nervos, format din 10 straturi n care exist 3 tipuri de neuroni: primul neuron: conul i bastonaul; al doilea neuron celula bipolar i al treilea neuron celula ganglionar.

La acest nivel se face transformarea radiaiei luminoase n energie electric, care transmite mesajul vizual la scoara cerebral. Conurile i bastonaele sunt neuronii cei mai importani, care conin substanele fotosensibile i anume iodopsina i rodopsina.

Cuantele de lumin ptrund n ochi prin mediile transparente i refringente, cum sunt corneea, umoarea apoas, cristalinul i corpul vitros. Ajunse la conuri i bastonae, determin un microbombardament, deoarece au mas i vitez, rupnd molecula de substan fotosensibil (iodopsina i rodopsina). Are loc o transformare fotofizicochimic, ce se face prin rezonan paramagnetic i electronii sunt aruncai pe orbite externe, determinnd o diferen de potenial. Aceast diferen de potenial se transmite prin ceilali neuroni (celule bipolare i ganglionare), prin nervii optici i cile optice pn la scoara cerebral, unde se formeaz imaginea prin mecanism psihic.

Aceast proprietate piezoelectronic a neuronilor retinieni d posibilitatea transformrii luminii n energie electric, care duce mesajul vizual la scoara cerebral.

Deci imaginea vizual, aa cum nfieaz tot ce fixm din mediul extern, este complet i se formeaz intr-o etap optic (mediile transparente i refringente), una fiziologic (mecanismele petrecute n neuronii retinieni) i o etap psihic (interpretarea mesajului n scoara cerebral).

Componenta optic ocular, format din corneea transparent, situat n polul anterior al globului ocular i refringent cu o putere de 40 de dioptrii, poate s dirijeze razele luminoase sosite la ea. Umoarea apoas care este numai transparent, se afl n spatele corneei, n aa numita camer anterioar a ochiului, care din punct de vedere optic nu are dect s conduc razele luminoase.

Al treilea element i foarte important este lentila cristalian convex, transparent, i refringent de 20 de dioptrii. Aceast lentil este legat prin fibre foarte fine (zonula Zinn) de muchii ciliari. Cristalinul este situat n spatele irisului i are posibilitatea prin contracia reflex a muchiului ciliar fie s-i creasc refrigena (se bombeaz) permind vederea de aproape, fie s-i scad refringena (se turtete), permind vederea la distan. Aceast proprietate este acomodaia vizual, care ne permite s vedem clar de la orice distan privim.

n spatele cristalinului i deci n restul coninutului ocular se afl corpul vitros (sau umoarea sticloas) element transparent, graie unui edificiu chimic colagenic cu o structur foarte fin, lipsit de orice alt element structural i mai ales de vase. Rolul corpului vitros este de a permite razelor s ajung la neuronii retinieni.

1.2 Anexele globului ocular

Ca s funcioneze n condiii bune, globul ocular sau aparatul de luat vederi are aparate ajuttoare sau anexele.

Orbita este o cavitate de form piramidal, patruunghiular, cu vrful ndreptat posterior i uor oblic din afar nuntru. La vrf se afl gaura optic, pe unde ptrunde nervul optic n craniu i trece n creier prin cile optice.

Orbita protejeaz globul ocular mpotriva diferitelor agresiuni externe. Pe baza orbitei este aezat globul ocular, iar n rest orbita conine cei 6 muchi extrinseci care determin micrile ochiului, vase, nervi i esut adipos (grsos).

A doua anex important sunt cele dou pleoape formaiuni cutaneo-musculo-membranoase, care protejeaz globul ocular mpotriva agresiunilor (praf, fum, corpi strini etc.).

Aparatul lacrimal este anexa necesar lubrefierii corneei i conjunctivei prin secreia lacrimilor, care particip i la unele schimburi nutritive i la oxigenarea polului anterior al ochiului. Lacrimile conin i o substan numit lizozim, care este un bacteriostatic ce menine echilibrul bacteriologic la polul anterior al ochiului.

Conjunctiva este o foi foarte fin, roz-transparent, care tapeteaz faa posterioar a pleoapelor apoi la baza lor se reflect, formeaz un fund de sac i trece pe 1/3 anterioar a globului pn la cornee.

Este o membran bogat vascularizat i inervat, care protejeaz globul ocular contra oricrui corp strin, praf, fum etc. Muchii extrinseci ai ochiului sunt 4 drepi (superior, inferior i externi) i 2 muchi oblici, care toi particip la micrile ochilor.

Ochiul astfel organizat, transmite prin nervul optic mesajul de la retin prin cile optice, care se ncrucieaz parial n chiasma optic i trec n bandeletele optice, corpii geniculai extern, apoi n radiaiile optice, care se termin n scoara cerebrala in scizura calcarin in zonele 17, 18, 19 Brodmann.

1.3 Fiziologia analizatorului vizual Cea mai mare parte a informatiilor din mediul exterior este receptionata prin vaz.Vederea are un rol esential in adaptarea la mediu,orientarea spatiala,in mentinerea echilibrului si in activitatile specific umane.

Segmentul receptor este inclus in globul ocular. Globul ocular este constituit din: invelisuri, aparatul optic si receptorul.

a) Invelisurile globului ocular:

-Tunica fibroasa, sclerotica, este o formatiune conjunctiva,alba la exterior, cu rol protector. Pe ea se insera musculatura extrinseca a globului ocular (drept-superior, inferior si intern, oblic inferior, drept lateral, oblic superior).

-Tunica vasculara, coroida, este pigmentata si vascularizata. Are functii trofice si confera interiorului globului ocular calitatea de camera obscura.

-Tunica nervoasa, retina, cuprinde celulele fotoreceptoare

b) Aparatul optic cuprinde mediile transparente: Corneea reprezinta 7% din tunica externa a ochiului uman. Indicele de refractie al corneei este de n=1,377; ea transmite aproape 100% radiatiile din spectrul vizibil care o strabat. Ea este transparenta este nevascularizata, bogat inervata prin terminatii nervoase libere. Transparenta ei se datoreaza unei structuri complexe si care ii confera un rol extrem de important in functionarea globului ocular. Limita dintre sclera si cornee aparent neta, este reprezentata printr-o zona de tranzitie, larga de 2mm numita limbul sclero-corneean. Incadrata in orificiul anterior al sclerei, cu care se continua, coreea are o curbura mai accentuata decat restul globului ocular. Vazuta din fata ea are forma unei elipse cu diametrul orizontal in medie de 12mm, iar cel vertical de 11mm.

Periferia corneei este taiata oblic, fata posterioare a corneei fiind mai putin curba decat cea anterioara.

Grosimea corneei este de 0,56mm in centru; ea creste treptat inspre periferie, ajungand langa limb de 0,7 sau 0,8 mm.

Umoarea apoasa din camera anterioara este un lichid transparent, secretat permanent de procesele ciliare si drenat prin sistemul venos. Este secretata de procesele ciliare la nivelul camerei posterioare si ajunge in camera anterioara prin pupila. Ea paraseste globul ocular prin filtrul trabecular.

Umoarea apoasa indeplineste un dublu rol in functionarea globului ocular: participa la metabolismul globului ocular, regleaza presiunea oculara.

Cristalinul este o lentila biconvexa, transparenta, invelita intr-o capsula-cristaloida.Este situat in spatele irisului si legat de corpul ciliar prin ligamentul suspensor.Nu este vascularizat si nici inervat.

Este elementul esential in formarea imaginii pe retina prin adaptarea diferitelor distante la care se afla obiectul cu acelasi plan imagine reprezentat pe retina.

Cristalinul este format dintr-o masa cristalina, transparenta, formata din fibre clistaliniene si o substanta amorfa, interfibrilara, invelite intr-o capsula numita cristaloida. Capsula cristalinului sau cristaloida este formata din doua foite: un strat lamelar extern, intarit in zona ecuatorului- lamelele zonulare si capsula propriu-zisa formata de epiteliu.

Epiteliul cristalinian anterior este format dintr-un strat de celule epiteliale cubice, dispuse sub capsula, ele avand un rol esential in nutritia si dezvoltarea cristalinului.

Cristalinul este lipsit de vase, el primind hrana din lichidele care-l scalda la suprafata, adica umoarea apoasa si umoarea vitroasa. Capsula cristalinului joaca in acest proces de nutritie, un rol de membrana semipermeabila.

Pentru ca intregul cristalin este scaldat de medii optice prin care se vehiculeaza solutii pe baza de apa, capsula cristalinului este formata doar dintr-o singura componenta care este o proteina insolubila ce contine 10% hidrati de carbon, desi are multe caracteristici comune cu colagenul nu este identica cu acesta.

Corpul vitros este un tesut conjunctiv transparent. El umple cavitatea posterioara a globului ocular intre cristalin si retina. Celulele conjunctive intervin in elaborarea si reinnoirea colagenului si acidului hialuronic, constituenti esentiali ai vitrosului .

c) Receptorul sau retina, este constituita din zece straturi celulare. Stratul profund, format din celule pigmentare, are functii de protectie si metabolice, asigurand sinteza pigmentilor fotosensibili. Al doilea strat cuprinde celulele fotosensibile cu conuri si bastonase.

Celulele cu conuri, aproximativ 7 mil/retina, predomina in pata galbena (macula lutea) si constituie in exclusuvitate fovea centralis, zona cu acuitate vizuala maxima. Pigmentul fotosensibil este iodopsina. Celulele cu conuri au rol important in vederea diurna, in perceperea culorilor si a formelor.

Celulele cu bastonase, aproximativ 130 mil/retina, sunt mai numeroase la periferie,mai putine in pata galbena si lipsesc din fovea centralis. Pigmentul fotosensibil este rodopsina. Celulele cu bastonas asigura vederea la lumina slaba,vederea nocturna.

REFRACTIA OCULARA 2.1 INTRODUCERE

Refractia oculara este reprezentata de devierile pe care mediile transparente si refractive ale globului ocular le induc razelor de lumina care le traverseaza.

Refractia oculara poate lua urmatoarele stari:

1. normala - emetropie, atunci cand focarul principal al razelor care vin de la infinit se formeaza pe retina, dand nastere unei imagini clare, reale (un ochi la care punctul sau remotum se afla la o distanta mai mare de 5m este un ochi emetrop)

2. Anormala - ametropie- vicii de refractie.

2.2. Viciile de refracie ocular

Ochiul are aceleai nsuiri ca un veritabil aparat optic, fiind astfel cel mai rspndit aparat optic. Retina este asemuit cu o plac fotografic sensibil, cci pe ea se formeaz imaginea ca ntr-un aparat fotografic, datorit existenei unui sistem dioptric n ochi.

Dioptrii oculari sunt formai din corneea transparent, umoarea apoas cristalinul i corpul vitros. Acest ansamblu de dioptri are valoarea unei lentile convergente cu distana focal de 23 mm, exact ct este lungimea axului antero-posterior al ochiului.

Ametropiile au fost mprite n: defect de corelaie i defect de structur genetic a dioptrilor.

Defectele (ametropiile) de structur apar prin existena unor anomalii de structur ale diferitelor elemente care formeaz dioptrul ocular. n anomaliile de corelaie este vorba de variante biologice ale dioptrilor, pe cnd n cele de structur exist modificri n conformaia lor, determinate genetic .

Mrimea ametropiilor adic excesul sau deficitul de refracie n raport cu ochiul emetrop, se determin n dioptrii.

a) Hipermetropia este deficitul optic ocular (ametropia) n care focarul se formeaz nu pe retina ci in spatele acesteia. Hipermetropia este ametropia cea mai frecvent. Hipermetropia poate rmne mult vreme nedescoperit. Cnd exist, apar semne de oboseal ocular (astenopie de acomodare) cu dureri de cap (cefalee) dup o lectur prelungit, dureri i congestii oculare dup eforturi oculare, care ne fac s o bnuim.

Purtarea ochelarilor face s dispar toat fenomenele de oboseal ocular, s dea o imagine clar, odihnitoare i un echilibru al ntregului organism.Hipermetropia reprezinta o afectiune care se manifesta prin vedere incetosata. Persoanele ce sufera de hipermetropie vad bine la distanta si vad obiectele departate mai aproape decat sunt in mod obisnuit, desi tulburarile sunt si la nivelul vederii de aproape si la vederea la distanta. Hipermetropie necorectata si hipermetropie corectata

b) Miopia este ametropia, caracterizat printr-un exces de refringen a dioptrilor oculari, care determin formarea imaginii obiectelor situate la infinit, ntr-un focar n faa retinei. Retina este astfel stimulat de prelungirea razelor ncruciate intr-un focar naintea ei i imaginea apare sub forma unor cercuri de difuziune, deci o imagine neclar.

Din punctul de vedere al simptomelor, n miopia mic exist numai o scdere a vederii pentru distan, iar pentru aproape vederea este bun. n miopiile mari vederea este diminuat att pentru departe, cat i pentru aproape.

Miopia sau tulburarile vederii dedeparte afecteaza o proportie semnificativa a populatiei, dar aceasta afectiune oftalmologica este usor corectata prin tratament optic (ochelari de vedere, lentile de contact) sau chirurgical.

c) Astigmatismul este o tulburare a refractiei oculare in care razele luminoase paralele venite de la infinit nu se reunesc intr-un focar unic.

Ca simtomatologie un astigmat nu vede bine nici la distanta nici aproape. El vede deformat si adesea confunda obiectele sau literele

-ASTIGMATISM SIMPLU se poate corecta cu lentile cilindrice, prin ochelari sau lentile de contact.

- ASTIGMATISM NEREGULAT datorita neregularitatii suprafetei corneei. Este foarte rar, se corecteaza prin lentile de contact dure.

d) Presbiopia reprezinta diminuarea puterii de acomodare a ochiului o data cu inaintarea in varsta, mai ales la distingerea obiectelor de aproape. Pe masura apropierii de varsta medie, cristalinul (lentila ochiului) se subtiaza si isi pierde din elasticitate.

Acomodarea vizuala reprezinta capacitatea cristalinului de a-si modifica convexitatea si grosimea pentru a permite focalizarea obiectelor aflate la diferite distante. Pierderea acestei proprietati duce la diminuarea vederii, deoarece obiectele nu mai sunt focalizate bine. Aceste probleme incep sa fie remarcate in jurul varstei de 45 de ani, cand pentru a citi dintr-o carte sau dintr-un ziar, acestea trebuie indepartate de ochi pentru a vedea mai bine.

In mod normal, muschii care sustin cristalinul se relaxeaza si se contracta in functie de distanta la care se afla obiectele. In prezbiopie muschii inca functioneaza, dar cristalinul isi pierde din elasticitate si nu-si mai poate modifica convexitatea pentru a vedea bine obiectele de aproape.

Principalul simptom al presbiopiei este vederea neclara in special in distingerea obiectelor apropiate. Aceasta se inrautateste la lumina slaba sau pe un fond de oboseala. Presbiopia poate de asemenea sa produca cefalee (dureri de cap) sau astenopie (oboseala ochilor).

In mod normal, prezbiopia poate fi corectata cu ochelari sau lentile de contact. Daca persoana afectata de prezbiopie nu a avut nevoie de ochelari sau lentile de contact pana atunci, i se va corecta vederea prin prescrierea unor ochelari pentru vederea de aproape .

Vederea de aproape se inrautateste datorita presbiopiei in jurul varstei de 45 de ani. Pana la 60 de ani ochii isi vor pierde capacitatea de acomodare in mod continuu necesitand schimbarea dioptriilor ochelarilor sau a lentilelor de contact. La aceasta varsta (60 de ani) acest proces se opreste si vederea nu se mai inrautateste.

DETERMINAREA REFRACTIEI OCULARE Metodele de investigatie principale se impart in doua categorii: -metode obiective; -metode subiective. 3.1. Metode obiective

Retinoscopia

Definitie :retinoscopia este o metoda obiectiva de evaluare a refractiei ocular in care se urmareste determinarea pozitiei punctului remotum cu ajutorul unei benzi luminoase proiectate in campul pupilar.

Scopurile retinoscopiei :Sunt cuantificarea viciului de refractie, detectarea astigmatismului neregulat si observarea opacitatilor mediilor refractive.

Principiile de baza : Se proiecteaza o banda luminoasa pe retina si de acolo razele care se intorc la examinator pot fi paralele, convergente sau divergente. Lumina produsa de filamentul becului retinoscopului trece printr-o lentila convexa si ajunge intr-o arie a retinei. De la aceasta pornesc spre examinator raze emergente observate sub forma unui reflex retinian. Analiza acestei benzi luminoase ne ofera date despre refractia oculara.

Tehnica retinoscopiei

Retinoscopul : Pentru retinoscopie se foloseste retinoscopul cu strie care are efectul unei oglinzi concave cu distanta focala variabila. Sursa este filamentul unui bec, facut dintr-un singur fir care produce o imagine liniara care se proiecteaza cu margini foarte distincte pe retina.

Tehnica : Retinoscopia se face intr-o camera complet intunecata, examionatorul tine ambii ochi deschisi si pacientul fixeaza primul rand al optotipului Snellen pentru a avea acomodatia relaxata

Schiascopia

Definitie : Schiascopia este o metoda obiectiva de evaluare a refractiei care determina punctul remotum al ochiului urmarind miscarea umbrei in campul pupilar.

Tehnica schiascopiei :Examinatorul este asezat la 1m de ochiul subiectului si priveste pupila asestuia prin orificiul central al unei oglinzi plane( sau concave). Sursa luminoasa este situata lateral de pacient la circa 45 fata de linia de examinare. Razele pornite de la sursa sunt reflectate de oglinda prin pupila subiectului. Examinatorul vede o zona luminoasa si una intunecata (umbra). Miscand oglinda lateral observam fie o miscare in acelasi sens al umbrei in campul pupilar (umbra directa ) fie in sens opus (umbra indirecta)

Astigmometria :este o metoda de determinare a astigmatismului cornean cu ajutorul oftalmometrului Javal Schiotz.

Principiul consta in analiza unor mire proiectate pe cornee. Examinatorul vede doua mire sub forma a doua scari si doua dreptunghiuri. Daca mirele se suprapun inseamna ca exista astigmatism

. Daca astigmartismul este oblic atunci mirele nu sunt aliniate. Se regleaza aparatul pana ce mirele sunt aliniate, nesuprapuse. Dupa ce s-a calculat raza in meridianul orizontal se roteste sistemul cu 90.

Refractometria cu ajutorul refractometrului Hartinger are principii similare astigmometriei si utilizeaza ca mire cate doua grupuri de trei linii paralele perpendiculare intre ele. Pe scara gradata aparatului se citeste atat puterea dioptrica cat si axul atunci cand prin reglarea aparatului mirele sunt aliniate.

Autorefractometria computerizata se bazeaza pe principiul Scheiner. Daca punem un ecran cu doua orificii in fata pupilei, razele care vin de la un obiect indepartat focalizeaza intr-un punct daca ochiul este emetrop, in doua puncte separate daca ochiul este miop sau hipermetrop.

Perimetrul computerizat este creat pentru a satisface nevoile oftalmologiei moderne. Acesta este construit pentru a indeplini standardele testelor si este extreme de atractiv din punct de vedere economic.

Folosind bazele tehnologiei de ultima ora- ca iluminarea ce LED-uri, testele albastru pe galben si asistarea electronica a pozitiei pacientului(subiectului)- acesta indeplineste ultimele standarde in perimetria moderna.

3.2. Metode subiective :

Metoda Donders : Se efectueaza examenul acuitatii vizuale monocular la optotipul Snellen.

Metoda cadranului astigmatic :Razele acestui cadran vor fi mai clare si mai negre in cazul in care imaginea lor este mai aproape de retina. De exemplu in astigmatismul hipermetropic simplu contrar regulii linia verticala de pe cadranul astigmat este mai clara deoarece linia focala anterioara verticala este mai aproape de retina.

Tehnica cilindrului incrucisat Jackson :Rolul sau este de a calcula precis axul si puterea dioptrica a cilindrului. Se ajusteaza sfera pentru cea mai buna acuitate vizuala la optotip. Daca acuitatea vizuala este mai mare sau egala cu 2/3 se foloseste cilindrul Jackson cu 0,25D, daca nu 0,50D. Acest test nu este util la cei cu acuitati vizuale mai mici de 2/3.

Autorefractometru :

Autorefractometru Masuratori : - sferice: +22 Dpt. - 25 Dpt. - cilindrice: +10 Dpt. - 10 Dpt. - ax 0 180 - pas masurare reglabil 0,01; 0,12; 0,25 Dpt - cilindru + / / -; Distanta vertex ajustabila 0 ; 12 ; 13,5 ; 14 ; 15,5 ; 16 mm Timp de masurare extrem de redus 0,2 sec pentru fiecare ochi Distanta pupilara 50 86 mm Curbura cornee ( K1 , K2 , media ) 5,0 - 11,0 mm Putere refractie ( K1 , K2 , media ) 30,68 Dpt. - 67,50 Dpt

- Fascicul subtire, diametru minim al pupilei 2,2 mm (dilatarea pupilei nu este necesara) - Sesizeaza cataracta si implanturile si modifica automat modul de masurare - Baza de date cu cele mai utilizate lentile de contact, se seteaza lentilele cu care lucram si aparatul alege direct n functie de masuratori, diametrul, raza de curbura si dioptria pentru lentila de contact - Deplasari cu actionare electrica prin servomotoare, sus-jos 50 mm , stanga-dreapta 88 mm , fata-spate 40 mm si sus-jos suportul de barbie 70 mm . - Functie de auto-aliniere sus-jos, stanga-dreapta 7 mm, iar pe directia de focalizare 5 mm. - Functie de auto-shot - Ecran TFT color de nalta rezolutie de 5,7 inch, cu "touch screen" - Masurarea diametrului pupilei si a corneei - Corectia valorilor masurate se face automat si se obtin valori comparabile cu cele obtinute cu phoropterul ntr-un timp mult mai scurt - Tipareste rezultatele si face automat media - Tipareste schita viciului de refractie - Tipareste data, ora si numarul de ordine al consultatiei - Tipareste un antet personalizat cu numele si nr. de telefon al firmei - Functie de auto-power off reglabila optional dupa 5-10 minute

Incheiere

Dupa creier cel mai complex organ din corpul uman este ochiul , un instrument optic ce stie sa puna diagnosticul altor afectiuni umane ,dar care da si semnale proprii cand este in suferinta .

Conectarea la lumea din jurul nostru se face instantaneu ,dar procesul este complex in multi pasi .Creierul nostru foloseste ambii ochi pentru a compune o imagine panoramica si pentru a putea distinge detalii extrem de fine : spre exemplu , doua linii care sunt separate de cel putin 0,01 grade . Luand in considerare campul uman de vedere de circa 120 grade erzulta ca rezolutia vederri noastre este de 576 de mega pixeli fata de 5 mega pixeli rezolutia standard

Importanta vederii ne obliga sa luam in considerare afectiunile oculare :- probleme comune (ochi rosii ; ochi uscati ; ochi obositi)- infectii si iritatii (conjunctivita alergica ; blefarita ; orgeletul ; salazionul)- vederea imperfecta (miopia ; hipermetropia ; astigamtismul ; strabismul ; presbiopia)-bolile cronice (glaucomul ; retinopatia diabetica ; cataracta ; degenerarea maculara)