80 PERSPECTIVE TEORETICE Sl CONCliP'l'UAI.I'

ci deorientariuniversalistecatre0 anumitaversiunea bineluipublic.(;ralliteledintrepublic~iprivatsintestompatedeseoriinvechilepoliarhii,darinsa~iideeadegranitaestelargacceptata~i,demulteori, afirmataputernicatuncidndeapareafectatadeautoritalipublicecareactioneazadin motiveparticulariste.Acoloundedominaparticularismul,aceastaideeestemaislaba,maiputininsu~ita~irareoriaplicata.

Darpoliarhiaaresens,chiarin sfereleinstitutionalecare,in ciudaregulilorformale,sintdominatedeparticularism.In parlament,putereajudecatoreasca~iuneleactiunialeexecutivului,ritualurile~idiscursuriledaudeintelescaregulileformalesintcelecareghideazacomportamentul.Consecinlelesintduble.Pede0parte,inchinindu-seregulilorformale,acesteritualuri~idiscursuriincurajeazacererilecaregulilesafiecu adevliratrespectate~icamanifestlirilecomportamentalealeguvernuluiorientatecatrepublicsadomine.Pe de altaparte,ipocriziaostentativaa multoradintreacesteritualuri~idiscursurihrane~tecinismulcucaresintpriviteinstitutiilepoliarhiei,detinatoriifunctiilorpublice~i"politieienii",in general.Atitavremedt aceastaadouaconsecintaestefoartevizibila,particularismulesteacceptat~ipracticatcaprincipalametodadeaci~tiga~ideaexercitaputereapolitidi.In asemeneapoliarhii,particularismuleste0componentaimpor-tantliaregimului24.Poliarhiilesintregimuri,darnutoatepoliarhiilesintacela~itipderegim.

Vedemaici ambiguitateaasertiuniiIacutedeJuanJ. Linz, AdamPrzeworski2S~ideaItiicaresustincala stadiuldeconsolidareseajungecinddemocratiadevine"singuruljoc acceptat"(theonlygamein town).Esteclarca ace~tiautorise referala regulileformalealepoliarhiilor.Mai general,chiardadipotsanusereferela"institutionalizare",autoriicareselimiteazala termenul"consolidare"afirma,totodata,maimultsaumaiputinimplicit,aceea~isincronizareintreregulileformale~icomportamentulreal26.Deexemplu,Przeworskisustinecaseajungeinetapaconsolidariidemocratice"dndnimeninusepoatevedeaactionindin afarainstitutiilordemocratice". Daraceastanuimpiedicaposibilitateacajoeurile"din interiorul"institutiilordemocraticesafie diferitedeceledictatede regulileformale.Przeworskiafirma,de asemenea:"Mai tehnicvorbind,democratiaesteconsolidataatuncidnd acordul(operareadin interiorulcadruluiinsti-tutional)constituieechilibrulstrategiilordescentralizatealetuturorfortelorrelevante"27.In modclar,Przeworskipresupuneeaexistadoarunsingurechilibru,celgeneratde0strinsasincronizareintreregulileformale~icomportament.Totu~i,oricitdeinferioarepotfi in termeniiperformantei~irezultatelorpecareIevalorizlim,~isituatiilepecareIedescriueuconstituieuneehilibru28.

Un limb teoretic

Dacaprincipalulcriteriupentruconsolidareademocratieisaupentruinstitutionalizarereprezinta,maimultsaumaiputinexplicit,0 sincronizarerezonabilde strinsaintreregulileformale~icomportamentulreal,atuncice putemspunedespretari precumItalia,Japonia~iIndia? Acesteasintpoliarhiidedurataunde,dupatoatesemnele,semanifestacu violentadiverseformedeparticularism.Totu~i,acestetari nu aparcaproblematicein literaturapecare0 iauindiscutie.FaptuJellelesimconsideratecafiind"consolidate"(sau,celputin,nusintcataJogatcea "llCCOllsolidatc")sugereazacit dcputernicli,dar ~idt de inconsistclltliesteaccaslllpcrllpl(livn.Ea al(l~Caz1lclichela"consolidate"lInoreazuricare'inmQdclarnuIlC pOlllv('lH'('II.11'I~1I11'IClllclcsalc,ciaI'care.:au I'c.-;isllIlp\,:Jlll'll(l p

ILUZII I)I\SPI{I\ CONSOLlDAREA DEMOCRATIEI 81

lit illlllhll. Al,;l.:Hstaesle0anomalieparadigmatic~lipid. Ea trateazaacestecazuritrimitindu-Ie1111Ull Ihuh l.corelic29,deparc~,pentruc~sintcumvaconsiderate"consolidate", marile

dl~III\IHlIlledinln: regulile formale~icomportamentear fi irelevante.Este pacatca seIIIIIIIJIIII a~a.pcntruc~variatiilecaresint importanteteoretic~iempiricpentrustudiul1I1111)1.uluisel de poliarhii existenter~in, astfel, intr"..qn con de umbra.

I) 111111chesliunecarestirne~teconfuzii estegenerat~denecesitatea"legitimitatii", peI IIIullllck dcfinitii aleconsolidarii0 adauga.Cinetrebuiesaaccepteregulilede:rnocratice111111111k:)i cit deprofundatrebuiesafie aceastl:iacceptare?Aid, literaturaoscileazaintre\ IlIHlllcc1tnumaianumitilideri trebuiesaaderela principiiledemocratice~ia argumentaI" l'II\lIll1imulti cet~teniai unei tari trebuiesa fie democrati,pe de0 parte,~ia afirmaIII I I'Idtlltcaaccept~riinormativea acestorprincipii ~ia continutuluirlimas, cu simpla1"'11('perecll nu exista nici 0 alternativafezabiIa a democratiei, pe de alta parte.11l1l1l1llsiuneaacesteiaderenteeste, de asemenea,problematica: e suficient ca ea seII I"l II la institutiileformaleale regimuluisauar trebui sa fie extinsa~icatrealtezone,I lIut Ill' fi culturapolitica democraticaimparta~itala scaralarga?

1)111riind acestimpas conceptual,nu e surprinzatorfaptul ca esteimposibil sa,sei'llllkc clar dnd 0 democratiea devenit"consolidata".Pentrua ilustraacestlucru, sa

11I1I1i\(lcr5m"testele"pe careIe propunGunther,Diamandouros~iPuhle. Se presupuneIl'CIlICleste ajuta la diferentiereacazurilor consolidatedin sudul Europei de cele

1111Illlsolidatedin America Latina, din Europade Est ~idin Asia. Indicatorii care "pot1111111dovczi d un regim este consolidat" sint~ 1) "alternantala putere a fo~tilordVilII"10; 2) "sprijin ~istabilitatecontinue~ilargi in timpul perioadelorcu dificultatit 1IIIIIIIIIice extreme"; 3) "infringerea reu~ita~i pedepsireaunor rebeli din pozitiilllilogice"; 4) "stabilitatearegimului in fata restructurarii radicale a sistemuluide

1lIlIlldc"; ~i5) "absentaunuipartidsaua uneimi~diriantisistemsemnificative,dinpunctIii Vl'dcrepolitic" (pp. 12-13).

II ccca ce prive~teAmerica Latina, trebuiecomentatin legaturacu fiecare dintreIII mHOpunctec~: 1)alternantelela guvernareprin proceseelectoralepa~niceauavutlocII Alilcrica Latina la fel de des ca ~iin sudul Europei; 2) in prima, sprijinul pentruIlIhllllatcaregimuluiapersistat(in Argentina,Brazilia~iBolivia, intrealtetari) chiar in

Illlldlllilc unei recesiunimult mai acutededt in Europa de Sud ~iin contextuluneilIJla(1Idepatruori mai mari; 3) doveziledepedepsiresintfoarteputine,de~icuexceptiiIllpIlI'tantein ambeleregiuni; 4) chiar atuncicind negindim la Italia din zilele noastre,

l'/lIl' )\f'Cli s~ne imaginamrestructurariale sistemuluide partidemai radicalededt cele11110 uuavul]oc in Bolivia, Brazilia ~iEcuador; ~i5) partidelepolitice "antisistem"sintIII lei de absentein poliarhiile din America Latina ca ~i in cele din sudul Europei.Illttlrnforii consolid~riidemocraticeinvocatide ace~tiautori (~icu care sint de acordllllllti lll(ii) sufer~de 0 ambiguitateextrema31incele din unna, s-ar puteaobservacaIIIH\llIlcnlarcalor neindreaptain directiareduceriila absurd,pentrucas-arputeasustine,1''' l)lI'l,a logicii sale, d po]iarhiile latino-americanesint, de fapt, "mai consolidate"IIh IIdl 1111 trecutprin mai multe "testesevere"(p. 12) decit corespondentelelor din

1111Iopn.

82 PERSPECTIVE TEORETICE $1CONCEPTUAI.1(

Poliarhii, particularismi responsabilitate

Aproaped1numaiestenevoiesaspunemcatoatecazurilerealeprezintadiversevariamdecombinatiide-alunguldiferitelordimensiunirelevante.Totu~i,~ceastaobservatiefiuartrebuisaconducalasolutiaprocustianadeastringelaolaItatoatecazurile.Diferentelin grad,in carefiecarecazaproximeazaun pol saualtul,potjustificac1asificarea$1analizalor separata.Desigur,amputeaprefera,dinmotivevariate,unprocespoliticcoaderadestuldeindeaproapela regulileformaledinpachetulinstitutionalal poliarhiei.Cu toateacestea,existapoliarhii,unelela feldevechiprecumItalia,India~ilaponiasau,inAmericaLatina,Columbia~iVenezuela,caresintincatrainice,de~inufunctioneazndupacumdicteazaregulilelor formale.Pentrua intelegeacestecazuri,trebuiesa~timcejocurisint,in realitate,jucate~idupacereguli.

In multetaridinestulsausudulmapamonduluiexista0 fracturaveche~iadincaintrepaysreel~ipayslegal.Astazi,dnd multedintreacestetaripretindcasintdemocratiiSiadoptauncadruconstitutional,persistenta~imareavizibilitateaacesteifracturipoatesa.nu amenintesupravietuireapoliarhiilor,dar nici nu faciliteazavindecareafracturii.Institutiilesintviguroase,maialesdnd auadinciradaciniistorice~iparticularismulnlleste0 exceptie.El este0 trasaturapermanentaasocietatiiumane.NumaidecurindSinumaiin unelecontexteinstitutionales-areusittemperarealui prin norme~ireguliuniversaliste.in multedintrenoilepoliarhii,particularismulsali!~luie~tein celemaimulteinstitutiipoliticeformale,totu~iocupareaposturilorguvernamentaleinalteestedecisadeprocesuluniversalistal numarariicorectea voturilor.Acestlucrupoatesunaparadoxal,darnuestea~a.El aratacaacesteasintpoliarhii,darelenusintnicicelepecareteoriademocratieiIeimaginacindsenasteadinreflectiaasupraregimurilorpoliticedinnord-vest~iniciceeacemultestudiialedemocratizariipresupuncaartrebuisafiesausadevinademocratia.

Faptulcaanumitepoliarhiisintinstitutionalizateinformalareconsecinteimportante.Dorescsa accentuezaici unacareestestrinslegatade estompareagranitelordintresferelepublicasi privata:responsabilitatea,un aspectcrudalal poliarhieiinstitutio-nalizateformal,esteseriosobstructionata.Institutionalizareaalegerilorinseamnacaexista0 responsabilitateelectoralaretrospectiva,iar 0 presarezonabilde libera~idiverselesegmenteactivealesocietatiiseingrijesccauneleactestridentdeilegalealeguvernuluisafieexpusepublicului(chiardacararsanctionate).Poliarhia,chiardacanuesteinstitutionalizataformal,marcheaza0 victorieuria~aasupraregimurilorautoritaredetoatetipurile.Ceeacelipsestefoartemulttotu~ieste0 altadimensiunederesponsa-bilitate,pecareeu0numesc"orizontala".Prinaceastaintelegcontrolulpecareinstitutiilepublicear trebuisa-lexerciteuneleasupraaltora.Toatepoliarhiileinstitutionalizateformalinc1uddiverseagentiidotatecu 0 autoritatelegaldefinitapentrua sanctionaactiuniilegalesaunepotriviteale institutiilorstatului.Aceastae 0 expresiedeseoritrecutacu vedereaa domnieilegii intr-ozonain careestecelmaigreude implantat,adicaimpotrivainstitutiilordestat~imaialesainaltilorfunctionari.Ideeadebazaesteca institutiileformaleau granitebinedefinite~ilegalecaredelimiteazaexercitareaautoritatiilor ~ica existaagentiide statimputernicitesa controlezesi sa corectezctrecerileilegalealeacestorgranitedecatrevreunfunctiollarSlIlI vrcoagcntic.Acestogranitesintstrinslegatede granitapublic-privlll,prill liiP/1I1 l:N cci careindcplillCI:lCroluripublicetrebuiesarcspcctcrcgulileunivorllllli'il,~Iill it'lIlldo (;lHropuhllc,$i Utililt

lLUZlI DESPRE CONSOLlDAREA DEMOCRATIEI 83

llmllreasc~propriile interese.Chiar dac~functionarearealli a acesteigraniteestedl'l'lIl'tllde a fi perfectli,aceastlireteade granite~iresponsabilitlitireprezintli0 compo-IHIIIIIIill1porlantlia institutionalizliriiformalea intreguluipachetal poliarhiei32

II sChimb,in cele mai multe dintre noile poliarhii existli putinli responsabilitate11Il'/,()lllal~,In plus, in multe dintre ele executivul face eforturi aprige ~i, deseori,1II'llllunaiedesuccespentruaerodaurmelederesponsabilitateorizontallicareintr-adevlir~IHIIl.Combinatiade alegeriinstitutionalizate,particularismca institutiepoliticli domi-

lIlilltll Si 0 mare discrepantliintre regulile formale ~imanierain care cele mai multeIlritllll(ii politice functioneazliin realitateface sli existe 0 afinitateputernicli fatli de1Ii1(lulliledelegative,~inu reprezentativeale autoritlitiipolitice. Prin aceastaintelegunI ~1'l'lItiv dictatorial~iplebiscitarcare,0 datliales,seconsiderliimputernicitsli guverneze\1111iu1Ja cum credeel cli e bine. Consolidindu-~ipozitia in contextulpresiunii crizelorIIt'lot;conomiceaccentuate~ifiind in acordcuvechileconceptiineindividualiste,volkisch

dllNprt;politicli,practiciledelegativeseluptlicu toateputerileimpotrivainstitutionalizliriiI")lllice formale.Puterealegislativli,ceajudeclitoreascli~idiverseleagentiide statcu roldtlconlrol sint considerateobstacoleplasatein caleaunei preluari a sarcinilor pe caredl1gllloriiIe-au delegatexecutivului.Eforturile sale de a sllibi putereaunor asemeneaIititlllllii, de a trecepesteautoritatealor legalli~ide a Ie diminuaprestigiulreprezintliun

1111olat' logic al acesteiperspective33Pe de altli parte, ~a cum avertizaMax Weber,11/1111lI(iile deposedatedeputerei responsabilitaterealetindsli actionezein moduricare

li,li' ~nconfirme motivele aduse in spriJinul acesteideposedliri.In cazurile care ne1lll'OClipliaici, particularismuldevinechiar mai agresivin interiorulparlamentului~ialPUIdodor politice, tribunalelee~ueazliin a administrajustitia, iar agentiilede control

III rcdusela a aveadoar un rol pasiv.Acest contextincurajeazlicontinuareaerodliriiilliorilatii stabiliteprin lege,faceca granitadintrepublic ~iprivatsli fie din ce in cemaiil'l1vnSi creeazlitentatiienormein sensulcoruptiei.

um reu~e~teoare sli supravietuiascaprocesul universalistde alegeri corecte ~iIOlllpclilive in aceastamare de particularism~i granite inceto~ate?Guvernele caredtlrllscsa violeze legeanu sint garantesolide ale integritatiiproceselorelectorale.0lIi\l'll.la raspunsului,cel putin in legaturacu alegerilepentrupozitiile-cheieale statului,II I'oprczintaatentiainternationala~iprocesul de relatarein strainatatea neregulilorI,locIorale.Alegerilecorectesintprincipala,dacanuchiar singuratrasaturacareatestainIIi'lilllIltor guverneSiaiopinieipubliceinternationalefaptulcauneletarisintdemocratice.II 'I.lIclenoastre,aceastaatestareprezintliavantajeimportantepentrutlirile in cauza~i

plllllru cei care Ie guverneaza.In interiorul tarii, alegerilereprezintaun momentcindI\lll

84 PERSPECTIVE TEORETICE $1CONel!!"!'1 JA I ,

controluluifaceposibilcapracticileautoritaresasereatirml:.IilCl:lIde:1 douacstcC",in tarHecareauadoptatpoliarhiainconditiideinegalitateprof"und~~icl'usdnda,crearca~iimplementareapoliticilordevinedin ce in ce maifavorabilagrupurilorde interes"extremdebineorganizate~ideputernicedinpunctdevedereeconomic.

In tariledecareneocupamaici,sintin vigoarelibertatiledemocraticepurpolitice:votlipsit deconstringeri;libertateadeopinie,mi~care~iasociere~ialteledejaenu-merate.Dar,pentrumarisegmentealepopulatiei,libertatilefundamentaleliberale sintinexistentesaudilcateinpicioareinmodcurent.Drepturilefemeiloragresatedea-~idain judecatasotii~idrepturiletaranilorla unprocescinstitimpotrivadetinatorilordepamint,inviolabilitateadomiciliilorin cartierelesarace~i,in general,drepturilecelorsaraci~ialediverselorminoritatila un tratamentdecent~ila accesulliberin agentiilepublice~iin saliledejudecatasintdeseorinerecunoscute.Eficientaintreguluiansambludedrepturi(democratice~iliberale)stala bazacetatenieipolitice~iciviledepline.Inmultedintrenoilepoliarhii,indiviziisintcetateninumaiin relatiecu0 singurainstitutiecarefunctioneazaintr-omanieraapropiatadeceeace prescriuregulilesaleformale,alegerile.Cit desprecetateniadeplina,numaimembriiuneiminoritatiprivilegiatesebucurade ea35. Poliarhiile institutionalizateformalprezintadiferitecombinatiidedemocratie,liberalism~irepublicanism(intelesca 0 perspectivacareconcureazaculiberalismulin trasareauneidistinctiiclareintrepublic~iprivat,dar careadauga0conceptieinnobilantace solicitaparticipareaindividuluiin sferapublica).Poliarhiileinstitutionalizateinformalsintdemocraticeinsensulcaretocmaia fostdefinit.Cindadauga,a~acumfacdeseori,componentaplebiscitaraaguvernariidelegative,elesint~iputernicmajoritariste.Insacomponentelelorliberale~irepublicanesintextremdeslabe.

Eliberarea de uneleiluzii

Am acoperitcumarerapiditateunterencomplicat36Casanufienici0 neintelegere,voiinsistaasuprafaptuluica ~ieuprefersituatiilecareseapropiederespectarearealaaregulilorformaleale poliarhiei,cetateniacareaprobaferm procedurile~ivaloriledemocratice,aplicareacorectaalegiiin toatemediiIesociale~igeografice,precum~i0inegalitatesdizuta.Exactdatoritaacesteipreferinteamargumentatinsprijinulnecesitatiidea ne imbunatatiinstrumenteleconceptualepentrucomplexasarcinade'astudia~icomparaintregulsetalpoliarhiilorexistente.Numaiprintr-oanalizapozitiva,non-teleolo-gica~inon-etnocentridiacaracteristicilorprincipalepecareIeaupoliarhiileputemnoi,cercetatorii,sa contribuimla un progresatitde necesar.Acestlucruestein specialadevaratdnd vorbimdepoliarhiileinstitutionalizatein moduripecarenuIeagreem~ipecare,deseori,Ie trecemcu vederea,chiardacaelenu seaseamanaindeaproape~ichiardad uneledintreelep,oateca nu se vor asemananiciodatacu "democratiileconsolidate"dinnord-vest.

In acestscop,trebuiesaincepemsaneeliberamdeuneleiluzii. In calitateameadeautorce a comiscelemai,multedintregre~elilepe careIe critic aici, credca noi,cercetatoriidemocratizarii,sinteminca influentatide spiritulepociinoastrepotrivitcaruiamultetariaudepa~itrecent,maimultsaumaiputin,cclc rnai maridificllitati.Credemcademocratia,chiarsubmascadestuldemodcsilltl pOlial'hiei,estcdedcpal'lcpreferabiHivarietatiideregimurialltoritarcpccare10-1111110(:,111.Arn /i)SI f"criciliallillcicind acestcI'egimllris-aupr1\busit,inr unii dillll'l' lIol IHI piliIklplll chillI'It! lICl:Sl"

ILUZII DESPRJ,i CONSOUDAREA DEMOCRATIEI 8S

"111111('1110iSlorice. Au fost momentepline de speranta~i de un uria~entuziasm.1I11(llIIlIt,:Ill cerut democratie,iar opinia publica internationaHii-a sprijinit. Cererea

1"'111111dClllocraliea avut multeintelesuri, dar in toatecazurile ea a avutun numitor, 1111111111I)11I'lepUlemic: "Nu maivremsaneintoarcemdeundeamplecat! ,,37.Oridt de11111111"1,Iltopicc~ilimitateerauideilesustinutein privintademocratiei,eraclar ca toataIIIIIlI'Ii ,10I'C:1sa scape0 datapentm totdeaunade despoti.Democratia,chiar dacasau1""i11locl1laidin pricina cit aveaatitde multei diferite inlelesuri ataate,a constituitIIIll'i IIlllvlI1mobilizatorcentralcaretrebuiasa fie atins~ipastratpetermennelimitat.Se

1111111t'lIl1lvacaaceaslademocratievaajungecurindsaseasemenetipuluidedemocratie'''lIIi1l1t"III larHedin nord-vest(admiratepentmregimurilelor trainice~ipentmbogatia"" I dltl Illai ales pentm faptuleli ambelelucruri pareausa meargamina in mina). InI 1'.1ft~ri,dupatranzitie,democratiaaveasafie stabilizatasauconsolidata; nord-vestul

1,1 \InwI enun punctfinal al traseuluicarea1'fi in marepartetraversatprin indepartarea, 1I11111l('n10rilorautoritari.Aceastailuzie eraextremde folositoarein perioadeleincertedllllllll't.llici. Ramaitelesalesint incadestuldeputernicepentma facecademocratia~i, 11I1~1I11t1l\rCasa fie termeniputernici~i,in consecinta,valizi din punctde vedereprag-""1111,nitliscursuluipolitic38.Puterealor analiticadeconvingereesteun cutotulall subiect.

1'\1tit altlt parte,intrucit valorilece au inspiratnevoiadedemocratiesintmai impor-HIIII ('1Iniciodata,articolul de fatareprezintaun efort de a deschidecai mai ordonateI" liltII Nludiereaunei teme~iauneipreocuparipecare0 impartaescasemeneacelormai11111111dillfrc autoriipecarei-amdiscutataici: calitatea(ce in unelecazuriestedestulded,I" hllllnl5)a vietii sociale care se intrepatmndecu functionareadive1'selortipuri de1't1l1ndtll.Modul cum aceastacalitatear puteafi imbunatatiUidepindeintr-o anumitaIII,hlll/!de tit de realist intelegemtrecutul~iprezentulfiecarui caz in parte.

Note

111I~11'1nd(ipsacriteriilorclaredinliteraturadespecialitate,DavidCollier~iStevenLevitsky1\1fl1culuninventar~iaudiscutatdesprecelepeste0 sutadeadjectivecareaufostata~ate11111lWllului"democratie".Prin multeasemeneaadjectivese intentioneazlisa se indiceca

11i1IllllorrespectiveIe lipsesc,intr-oanumitamasura,atributeledemocratieidepline,a~a111111fI fasteadefinitadefiecareautor.VeziCollier~iLevitsky,"Democracy"WithAdjectives:l'IIIlIIIISConccptualOrderinRecentComparativeResearch"(manuscrisnepublicat,Universi-11I(t'nncrkcley,California,Departamentulde~tiintePolitice,1995). 'Allllllcercatfira successagasesctermenipotrivitipentruceeaceliteraturanume~tedemocratiili~thlllionalizateversusdemocratiineinstitutionalizate(sauslabinstitutionalizate)ori demo-

(,"(11consolidateversusdemocratiineconsolidate,celemaivechipoliarhiiincadrindu-seinplllnllpcrcchedetermeni,iar celenoi in a douapereche.Din motivecareurmeazasa fiedurlflcUlcin continuare,am optatpentrua numiprimulgrupde tari "institutionalizate111111I111",iarpeal doilea- "institutionalizateinfornlal".nu taraindoieli: in primulsetdelltll, llIullClucruriseintimpHiinafararegulilorinstitutionaleprescriseformal,invremecealtlllilellNetinclude~isebazeazaaproapeexclusivpe0 institutiefoarteformalizatli,alegerile.Act'lINI!lIistliestedincartealui RobertDahl, DemocracyandIts Critics(NewHaven:YaleIInlvllfNltyPress, 1989),p. 221 [trad.rom.: Democra{ia~i criticii ei, la~i: Institutul1!llI'opelln,2002 - n.t.]: eititorulpoatecercetamaimultedetaliilegatedeacesteatribute,dIN~:llllllcdeJ)nlll In cullClIloclIIlIicitlllll.Vllt.llllllllllllNJ. SlIllInl.llVnlllm:lIllln,"J)IlIll()CfnlleConNolidlltioninPost-TransitionalSettings:Nutlun,Jlllll:ll/l~.IUIII JI/ldlltllllnl\ ('\lII(1illoIlN".111SeollMllltlwllI'illH.(]ullh;rllloo'nollllcll :;i

"

87

IUJZII DI2SPRI'.CONSOLIDAIU~t\ DEMOCRATIEI

l'ltlllppllC. Schmitter~iTerryLynnKarl, "The ConceptualTravelsof Transitologistsand('IIlISlIlld()IO!;isIS:Bow Far to theEastShouldThey Attemptto Go?", Slavic Review 63(pI\lllllvIII'll1994),pp, 173-185.1(\11;111'0 GUllther,P. NikiforosDiamandouros~iHans-JiirgenPuhle(eds.),The Politics of1//11/111l'T'tlllc COllsolidalion: SouthernEurope in ComparativePerspective(Baltimore:JohnsIllIpklllsUniversityPress,1995).,..I IIchills1\neamintimeitevatipologiicareaufostpropusepentrupoliarhiileinstitutionalizate1.111111I1.Yeziin specialcartealui ArendLijphart,Democracies: Patternsof Majoritarian and"I/I,I'/'/IS1lSGovernmentin Twenty-oneCountries(NewHaven:YaleUniversityPress,1984)

\1IIIlI, rom. : Democralii.Modeledeguvernaremajoritara#consensualaIn douazeci~idouadeI,~/I, ('hl~in1\u:Sigma16,1996_ n.t.].AeeastlllucrareafostextremdeutiUipentruintelegereaII nllllll'pOliarhii,intrueitsubliniazllnecesitateaunoreforturisimilarepentruintregulsetdeplllllll'hiicare,deacum,s-aextinsextremdemult.Pentru0incercareflicutllin aceastlidirectie,VI'I,ICarlosAcuna~iWilliamSmith,"FuturePolitico-EconomicScenariosforLatinAmerica",II WilliamSmith,CarlosAcuna~iEduardoGamarra(eds.),Democracy,Markets, andS(/fu'llImLReformin Latin America(NewBrunswick,NewJersey:Transaction,1993),pp.1-28.r\dl\lllPrzeworski~icolaboratoriisliiaudescoperitca0 dezvoltareeconomicllputernicli~iunI\lfllillparlamentarcrescmediarateidesupravietuireapoliarhiilor.Acesteasintdescoperiri1I1\II)rlfllltc,darautoriinuautestatimpactulinegalitlitiisocioeconomice~ial celeiproduseIll' IIISlitu\iona!izareainformalllpe careurmeazasa 0 discut.in a~teptareauneicercetliriIIlldIIl11plc,esteimposibilsll identificamacumdirectiacauzalli~igreutateatuturoracestorVIIIIII.hill.:.Presupunereameaesteca inegalitateasocioeconomicllputernicaestein strlnsa\ Il\lCXlunccu institutionalizareainformalll.Dar nu~timdacafieunadintreele,fie ambele,dln'CISflU indirect,afecteazll~anseledesupravietuirealepoliarhieisaudacllar puteaaminai'h'CICII.:dezvoltliriieconomicepecarePrzeworskietal. Ie-audescoperit.YeziAdamPrzeworski

tlurllandoLimongi,"Modernization:TheoriesandFacts"(WorkingPapernr.4, Chicago(\'\lllll' for Democracy,Universityof Chicago,noiembrie1994),~istudiullui PrzeworskiI Il/. din acestvolum.lill subiectcarenu mapreocupllin acestarticolestemlisurain careregulileformalesintIlIsdllllionalizatein diverselepoliarhiimaivechii in cadrula diversearii problematicedin11\l.l'lorullor,deivariatiilepardestuldeimportantein ambelecazuri.

HI IIII\(;1oruI multortliriesteintesatdeglumedesprestrliinulnaivsaudespre"fraierul"aborigenIllIll intrliin incurcliturliurmindregulileformalepecareIe presupune0 situatiedatll.Am .\1'1ClllataccastlichestiuneinlegllturlicuBrazilia~iArgentinain "DemocraciaenlaArgentina:Micro y macro"(WorkingPapernr, 2, HelenKelloggInstitutefor InternationalStudies,Nlltrl.:Dame,Indiana,1983);"Y ami quemeimporta?NotassobresociabilidadY politica\111 ArgentinaY Brasil" (WorkingPaperUf. 9, HelenKelloggInstitutefor InternationalSIIl(\ies,NotreDame,Indiana,1984);i "Micro-escenasdelaprivatizaci6nde10publicoen'"'lIsll" (WorkingPapernr.21,cucomentariideRobertoDaMatta~iJ. SamuelValenzuela,1I\l101lKt.:IloggInstitutefor InternationalStudies,NotreDame,Indiana,1989).

'I tII IlCOpUI argumentllriigenericeprezentatein acesteseu~inufull 0 ezitareprovocatllde1'lIllll.:lerlilsliuvag,deacuminaintevoi folositermeriul"particularism"pentruamareferilaH'\lSlefcnomene.Pentrurelevantacontemporanliaclientelismului,veziLuisRoniger~iAyse(ltllll.:ll-Ayata(cds.),Democracy,Clientelism, and Civil Society (Boulder,Colorado:LymeHIQlIllcr,1994).PelltrustudiidespreAmericaLatinlicaresintapropiatedeperspectivamea,Vl"!'\ III specialRobertoDaMatta,A Case e a rua: Spaco, cidadania, mulher e morteno""'.I'll(S~oPMllo: EditoraBrasiliensc,1985); JonathanFox,"TheDifficultTransitionfrom('IICIIICllslIItoChl'l,ljJlship",WorldPolitics46(ianuarie1994),pp.151-184;FrancisHagopian,.:rheCOlllpromlsed'1'lIIlIslllolI:Thl.:PolhiculClassintheBrazilianTransition",inMainwaring11 ,"., {.I'.\'II/',I' 1/1 /)"1/1(/1'/(/(11' Ct",,\'OfltlttIIIJII , pp, 21\,3-293; ~iScollMainwaring,"Brazilian"llllv \Jlld~\I'(hwl,lllpllil\1111\1('(lIIlPIII'lldv\lP\lIllpt.:I'!lVQ",/'1/11111'111Sri/'I1I'/' O/lMIi'fly 1mIil II' 1\"

\1

PERSI'!:cnVE TUORI!TI( 'It W t '11I~1'1I" t 11\1IIi

J. SamuelValenzuela(cds.),Issues in DemocraticCOII,I'/llltltt(!tIf/.'nli'Nelv SouthAmericollDemocraciesin ComparativePerspective(NotreDal1ll.:,IlidIII1111: lJnlvl.:rsit.yof NotreDamPress,1992),pp.57-104,~iPhilippeC. Schmitter~iTerryLynnKarl, "WhatDemocracyIs...andis Not", Journal of Democracy2 (vara1991),pp.75-88[trad.rom.: "Ceeste~i...cenuestedemocratia",Revistaromanade ~tiinlepolitice 2 (1) (aprilie2002)- n.t.].

5. YeziTerryLym Karl, "TheHybridRegimesofCentralAmerica",Journal of Democracy6(iulle1995);pp.73-86,~i"ImposingConsent?Electoralismvs.DemocratizationinEI Salvador",in PaulDrake~iEduardoSilva (eds.),Elections and Democratizationin Latin America,1980-1985(SanDiego: Centerfor IberianandLatinAmericanStudies,1986),pp. 9-36.

6. Yezi in specialJuan J. Linz ~iAlfred Stepan,Problems of Democratic Transition anllConsolidation: SouthernEurope, SouthAmerica, and Post-CommunistEurope (Baltimore:JohnsHopkinsUniversityPress,1996),i PhilippeSchmitter,"DangersandDilemmasofDemocracy",Journal of Democracy5 (aprilie1994),pp. 57-74[trad.rom.: "Pericoleldilemepentrudemocratie",Polis 3 (1994)- n.t.].

7. Pentru0 Iistautilaaacestorvariatiiinstitutionale,veziSchmitter~iKarl, "WhatDemocracyIs... andis Not".

8. Pcntru0discutiedetaliataainstitutiilor,veziarticolulmeu,"DelegativeDemocracy",Journalof Democracy5 (ianuarie1994),pp. 56-69[trad.rom.: "Democratiadelegativll",Polis 3(1994) - n.t.].

9, Rccllnoscca termenul"rezonabil"esteambiguu.Acestelibertatinu sintnicliiericompletneafectate,dacanuprinaltceva,macarprinconsecintelepoliticealeinegalitatiisociale.Prill"rczonabil"intelegcanuexistanici interdictiidejure asupraacestorlibertati,nici eforturisistematice~i,deregula,plinedesuccesaleguvernuluisauactorilorprivatidea Ieanula.

10. Pcdeahaparte,alegerilepotdeveniinmodautenticmaicompetitiveprin,saspunem,adoptareaunormllsuricaresadiminuezeavantajelecelorcareseaflain functiipublicesaualepartidelorpllternicedinpunctdevedereeconomic.Desigur,acesteasintchestiuniimportante.Darceeacovreausaaratacumestecaacestediferenteintervinintarilecaresintdejacatalogatecapoliarhii.

11. JuanJ. Linz, "TransitionstoDemocracy",WashingtonQuarterly13(1990),p. 156.Sintagma"singuruljoc acceptat"presupuneuneleambiguitllti,pecareIevoidiscutain acestartico!.

12. Chiardacacelemaimultedefinitiialeconsolidariidemocraticesintcentratepeproblema"institutionalizarii"(fieexplicit,fie implicit,prinafirmareaacceptllriisauaprobllriiinstitu-tiilordemocratice~iaregulilorlor formale),eleofera0marvarietatedecriteriiaditionale.Numaieuamnumaratpeste12astfeldecriterii,la0 recentatrecerein revistaa Iiteraturiidespecialitate.YeziDohChullShin,"OntheThirdWaveofDemocratization:A SynthesisandEvaluationofRecentTheoryandResearch",WorldPolitics 47(octombrie1994),pp. 135-170.

13. Chiardacl1el nuseexprimain ace~titermeni,0 exceptie0 constituiedefinitiaconsolidarii{kmocraticeoferitedeJ. SamuelValenzuela.Definitialui seconcentreazllasupraaceeaceeullUll1eSCinstitutionalizareaalegerilor~iabsentaputeriideveto.Yezistudiulsllu,"Democratic

onsolidationin Post-TransitionalSettings",p. 69.14. A venittimpulpentru0 autocritica.Termenul"subdezvoltate"I-amfolositimpreunllcuScott

Mainwaring~iJ. SamuelValenzuelain introducereavolumuluinostruIssues in Democratic'onsolidation,p. 11.in plus,in capitolulmeudin acela~ivolum(pp. 17-56)amoferit0

dofinitieminimalistllaconsolidariidemocraticeiampropusconceptulde"adouatrallZitie",dll Inguvcrnulalesdemocraticlaunregimdemocraticconsolidat.Acesteconceptefacpartedill tdeologiapccare0criticaici.AceastliperspectivateleologicaesteomoloagllceleifolositeII multestudiidespremodernizarein anii '50 ~i'60. La vremearespectivl!a fostcriticatl\Ibulldllllt,dar,evident,nu decisiv.Pentru0 critidl a concl.:plululde "consolidaredelllo-crlltlcll",ceesteconvergentcualmeu,veziBenRossSChllUldul',,,()ulllocraticConsolidatioJls:~omeBroadCompurisollsandSweepingArgumenl1f','111111 AIII,.,'I/nnResearchReview30199:5), pp,215-234.SChneiderconcluzionen:dlprill II lIVI'llI/llhllJ'lIldvll"I.:rorijulIlVl.:rSlIlls

1IIIIIuluxe\,llllv"(p. 231)."

HH

III 1)1'11Ipt,acestprim "tcst" estedestulde ambigull. Chiar inainte de articulareaIistei lor deIe'sk' ell aecstapc prima pozitie, autorii afirmll.ca "resping [alternantapanicala guvernarea111101Ilanide care in trecuts-auaflat intr-o opozitie violenta]ca 0 condilie absolut necesarapl'lIllll a considcra cll un regim este consolidat" (s,n.). Vezi Gunther et al., Politics ofJ I,'/l/o('ml/cConsolidation, p. 12,

II 111Icxlul pc care il comentez,problemaesteamplificatlide folosirea unor categoriiprecum"l'ollsolidarcpaqiaill" i "consolidaresuficienta"(desprecareautoriispuncll precedli"consoli-dUll'Udcplillii" in uneledintrecazurilesud-europene).Ei chiarvorbescdeunstadiual "persistenteidl'lIltlcralice"care se presupuneell urmeazaatingeriistadiuluide "consolidare[democraticll]III'plll,1\",

I' St' Ilontccaeusafi parutnaiv in comentariilemeleanterioareasupramodului in careindivizii1'1111.'I~i Indeplinescrolurile publice trebuie sa fie ghidati de orientari universalistecatre 01IIIIIIIililversiunea binelui public. Acum pot adaugafaptul ca, dupacum tiau i cei careauII IN'nwFederalistPapers,aceastanuestenumai(sauin ceamaimareparte)0problemalegata

iiI' 'lilellliilc subiectiveale acestorindivizi, Ea depindein maremlisurlide aranjamenteleinsti-tll\!DllaleIn privinta controlului i a responsabilitatii,precum i de a~teptarileconstruitein1IIIIIIIcc8toraranjamellte,ele furnizindimperative(inclusiv amenintlirilecu sanqiuni severeidllll'rcditarcpublicli) pentru acesttip de comportament.Faptul ca aceste imperative sintdl'~,,'llriinsuficientenu ar trebuisapermitllestompareadiferentelorin cazurile in carearanja-1I11'IIIcll;institutionalesint nonexistentesau ineficiente.Aceste situatii ofera tentatiienorme1111,'lIeNcoriacompaniazadetinereaputeriipolitice.DorescsaIe multumesclui AdamPrzeworski

IiII M idtacl Coppedgedi mi-auatrasatentiaasupraacesteichestiuniin conversatiiparticulare.I 'if1101'111:'l obscrvat,cusigurantli,climareferlatilri curegimuriprezidenliale~ica, in consecintii,111'\Illpid pesteargumentele(propusepentruprima datade Juan J. Linz i adoptatede altiI I'll efillori) rcferitoarela avantajeleparlamentarismuluiin comparatiecuprezidentialismulce1'IIII1l'leri7.eazllAmerica Latina, Dei, in mod teoretic,acesteargumentema conving ~ipe111111\',din pricina caracteristicilorpe care Ie descriu sint sceptic in legaturacu consecintele1"IH'ticepc careIe-ar presupuneincercareadeimplantarea parlamentarismuluiin acestetari.

'II 1",,111111I11alizeale unora dintre acestesituatii, vezi Paulo Sergio Pinheiro, "The Legacy ofAilihorilarianismin DemocraticBrazil", in StuartS. Nagel(ed,),Latin AmericanDevelopmentII/II /'IIMic Policy (New York: St. Martin's, 1995), pp. 237-253; i Martha K. Huggins(I d ). ViRi/antismand the Statein Modern Latin America .. Essays on Extralegal Violence(Nl'W York: Praeger. 1991),Vezi i 0 analiza ingrijoratoare,bazatape date ale FreedomIllIll/lt', pe care 0 face Larry Diamond in articolul sau "Democracy in Latin America:111'll,eCN,IIII1SioIlS,andDirectionsforConsolidation", in TomFareI'(ed.),BeyondSovereignty..f '1IIII't'l/velyDefending Democracyin the Americas (Baltimore: Johns Hopkins UniversityI'II'N~,1996).in ultimii ani, indicii Freedom House dezvliluie faptul ca mai multe tari din1\1III'dcliLal inli mai degrabaau regresatdeci'tau avansat.Pentru 0 discutie a diverselorIINIII'I'I~'Icgatede distnigereadomniei legii i sllibireacetliteniei,vezi Guillermo O'Donnell,'.lIllIc Slate,DemocratizationandSomeConceptualProblems: A Latin AmericanView with

f 111l1lC~'Nlit SomePost-CommunistCountries", WorldDevelopment21(1993),pp. 1355-1369.1',lsll10 lem1\adiacentlluriaa pe care nu 0 voi discutaaici: legaturaacestorproblemecuItlklll 1l1l1rterllsplnditll~i,chiar mai mult, cu inegalitatileprofundede diversetipuri,

I" l'vllll'lIl. avell1ncvoiede analizecaresa fie mai nuantate,mai cuprinzlitoare~imai dinamiceill I II ,'ell f?lcutaaici de mine.Lista de temepe careIe propuna fi studiatemai in profunzime1'~Ii~11I1ll111()al'(:lI:oportlillitati!ecare pot fi determinatede cererilepentruun comportamentf1IIY1'llIlllllelllalmaiuniversalist~imaiorientatcatrepublic; straniacoexistentaa particularis-1I11111ddOlldn:tntell 1110duride decizic foarte tehnocraticein zona politicilor economice;111'111.1\,cCI'~'I'ilt)r'inlCl'llllllolllllc(In specialalecclor careprivesccoruptiai incertitudineadinII 1"11111\11.~i(Iill procedllrlll.ldll Jlldecarc) de II uxlsto0 lI'laimarcconcordantliintre comporta-111111111101\(0111111l1lllol'pllhlicll ~IIClllllill.lfillJ1ll1ll.l;~ldezllgrcgllrelldiverselorliruri de institlltii

1'1':H.';I'H("nVI;'f'1;(j/(ln'IGI~[JI t f INI I "II It'd,I

1\)\)2 19\)J), rp. 677-707,Acestea~ialteslu'lJ 'live (Berkeley: University of California Press, 1988),p. 6.

,Ad~1 'zeworSki,Democracyand theMarket .. Political and EconomicReforms in Eastern/:imJ/Je an atin America (Cambridge: CambridgeUniversity Press, 1991).

~/Vezi, f>rintre ulti alti autori ce ar puteafi citati (unii dintre ei inclui in articolullui Shin,"Oll IlieThird ~ve of Democratization"), defrnitiaconsolidiiriidemocratieepropusadeGunther,Di:lll1andourosi Puhle, in Politics of Democratir:Consolidation, p, 3: "Obtinerea unuispf'ijillatitudinalsubstantialpentruacordulcomportam'entalcu noileinstitutiidemocraticei cuH,;gulilepc careacesteaIe stabilesc".0definitiemai larga, dar echivalentliesteoferitil duplipiliru pagini.

1'/ I'lzewof'ski,Democracyand theMarket, p. 26,

H flllf'.oaltadiscutiefoarteinfluentil,PhilippeC. Schmitter,chiardacanu foloseteacest'termen,:xprirn!i0 viziunesimilarliaconsolidilriidemocratice.Veziarticolulsau"DangersandDilemmas

o/Democracy", Journal of Democracy5 (aprilie 1994),pp, 56-74. Schmitterincepeprin aii/nil:!: In America de Sud, Europa de Est i Asia, spectrulcare bintuie tranzitia... estelIecOIl/iOlidarea,.. Aceste tliri sint sortite"sa raminademocraticedoar in lipsa altei variante(/lspollihile", EI recunoa~tecli atributelepoliarhiei pot fi valabile in acestetari, dar acestellpare IlU se prea cristalizeaza" (pp. 60-61), A spunecli democratiaexista "aproapedin11lllI1plarc"(adicaestenegativdefinitii) i cli nu e "cristalizata" (adicanu formal institutiona_

11~lIlil)COllstituie0 altamodalitatede a afirma viziuneageneralizatape care0 discut ~ieu.I), IlxccPlif!0 constituielucrarealui Guntherel al., Politics ofDemocraticConsolidation,in care

II1111aCsteunuldintrecelepatrucazuristudiate.Manierain caretrateazaevenimentelerecenle

."~l(.:exernp/arlipentruproblemelede naturaeonceptualape care Ie discutaicL Ei afirmli cli,II Jllllia, "ci'tevaimportanteregimuri paqiale... au fost contestate,s-au deconsolidati ;lU

I.lIrllllntr-un processemnificativde restructurareincepindcu anu11991"(p. 19). La acceaiplig/llil, cititorul aflli caacesteregimuripaqiale includ nu mai putindedt "sistemulelectoral,Sisfemulde partide~iinsai structurastatului".(Mai tirziu, la acestcliS-auadaugat"natUI'llpl'ill1f1rlia relatiilor dintre executiv ~i legislativ" [po 394),) lb(lI~i, "democra{iaitaliall/ld1111ineputernica i plinli de mobilitate", dupa ce, pmetlc, fOlI/~'ItSI)\,:cte/eimportallteIll"

f\':J\;muluisllu i chiar alestatuluis-au "deconsolidlll"(p, III 'J), , )11('/11111101'1;VOl' Nilspllnllcll,II ciudauneicrizesevere,poliarhiaitalianllestepro/mllil~Il1/1'"1111/l1l1l1ldl,~lrlldo lIcofdell oi,

II ,IJZII J)I\SPRC NSOUOAREA DEMOCRATIEI 89

90 PERSPECTIVE TEORETJCE ~It'(\Nl'I',I'1\lA' I

ale clientelismului~iparticularismului.0altll chestiunemajol'll pc CIII'Il() I'idic aici, propusltde Larry Diamond intr-o conversatieparticulara,estede a 10caJjz:apUllcl.ul in care violareadrepturilor liberalear trebui interpretatllca 0 anularesau0 diminuarca Iibcrtlltilor politiceconexeprocesuluielectoral.In celedin urmll, Philippe C. Schmitteremite0 opillie interesantllatuncicind recomandllca poliarhiile s~fie dezagregatein diverse "regimuri partiale".Celemaimultedintreacesteaar aratadestuldediferitcind ar fi comparatecazurile institutionalizateformal cu cele institutionalizateinformal. Vezi Schmitter,"The Consolidationof DemocracyandRepresentationof SocialGroups", AmericanBehavioralScientist35 (martie-iunie,1992),pp. 422-449.

37. Acesta a 'fost sloganul din rapoartelecomisiilor care au investigatcazurile de violare adrepturiloromuluidin Argentina~iBrazilia. Pentru0discutiemai ampllla ceeaceeunumescstareaantiautoritaradominantlldintimpultranzitiilor,veziarticolulmeu"Transitions,Continuities,andParadoxes"~iarticolul lui NancyBermeo, "DemocracyandtheLessonsof Dictatorship",ComparativePolitics 24 (aprilie 1992),pp. 273-291.

38. Ilustrind simptomaticrama~itelediscursului ~isperantelortranzitiei, precum ~i influentelereciprocedintre discursurilepolitice ~icele academice,de citevaori guverneledin tarile pecareIe cunoscmai indeaproape(Argentina,BraziIia, Chile ~iUruguay)auproclamattriumfli-toareca democratiilelor au devenit"consolidate".

I

"\