Upload
petre-filip-magdalena
View
213
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
OFRANDA DIN PRIMA RECOLTĂ DE GRÂU
Obiceiul ofrandelor din prima recoltă este străvechi şi cu o largă răspândire, fiind semnalat
în Egipt, Grecia antică, Iran etc., aceste ofrande fiind închinate zeităilor protectoare !e". în Egipt,
primea ofrandă de grâu #enemoulet, protectoarea cerealelor, şi $aparis, spiritul grăuntelui% în
Grecia antică, primele semine sunt dedicate zeiei &emetrius, mama pământului, zeia fertilităii,
stăpâna pâinii% în Iran, primele mănunchiuri, având un caracter atât de sacru încât erau percepute
ca periculoase pentru cultivator, erau oferite primului trecător, considerat trimisul lui &umnezeu'.
(n toată Europa )entrală şi ările slave, riturile de ofrandă din recolta nouă suscită un
interes special. *a slavi, din primul mănunchi se făcea o bonetă sau cunună de mireasă,
împodobită cu flori, crengue, fire şi panglici, rit cu semnificaie magică menit să influeneze viaa
omului şi recolta câmpurilor sale.
(n arealul românesc, ofranda din prima recoltă putea fi o pâine oferită primului trecător
sau ruptă deasupra fântânii şi împărită acolo, un colac care se scufundă în fântână şi, apoi, se
împarte copiilor, o prescură sau o colivă care se duce la biserică, spre a aduce +o slavă lui
&umnezeu că lea inut !recoltele' până la vremea coacerii-.
(n mentalitatea arhaică, spiritul grâului se refugia, în timpul seceratului, în ultimele spice%
de aceea acestora li se acorda o atenie specială erau lăsate pe loc ! „mama pământului”, „barba
pământului”, „barba ogorului”, „sporul locului” ş.a.' sau erau aduse acasă în mănunchi, snop ori
sub forma unui obiect ritual, cu denumiri diferite ! „barba lui Dumnezeu”, „cunună”, „cruce”,
„peană”, „buzdugan”). /e păstra pe hambarul cu grâu, la grinda casei, la icoană% +la un loc
curat-. 0oabele din spice se puneau în traista din care se seamăna pentru prima dată, pentru belşug
de grâne, ori se dădeau la păsări, să le apere de boli.
1orma ofrandei de spice poate să reflecteze şi starea socială. E"emplu pentru zona
/ăla2ului +mănunchi- sau +stru- făceau nevoiaşii% +cruce-, înstăriii% +cunună de cap-, simplă
sau cu şuvie arcuite peste cap, purtată de o fecioară, iar un fecior din alai având şi o +cunună de
umăr-, cei mai înstării.
)eremonialul secerişului în cazul secerişului cu clacă se poate desfăşura în scenarii
spectaculoase alaiul secerătorilor, având în frunte pe purtătorii ofrandei, de la holdă la casa
gospodarului repetă cântece ritualice, este întâmpinat de săteni prin stropire cu apă şi aruncarea de
boabe de grâu, iar de gazdă cu mâncare, băutură, urmând petrecere cu muzică şi 2oc !e". 3ohu,
2ud. /ibiu ceremonialul „Buzduganului”'.
)u spice din prima recoltă se împodobeau şi steagul de nuntă, cununa şi lumânările de
cununie, găina ce se dă naşului la masa mare, steagul şi cocardele cetei de feciori !de )răciun' ş.a.
3uzeograf 4iorica )roitoru)apbun