Operațiuni psihologice în Afganistan

Eficiența operațiunilor psihologice 2001-2010

Background

De la începutul intervenției militare americane în Afganistan în 2001, operațiunile psihologice (PSYOP) au fost folosite pentru a obtine acceptarea populației pentru la răsturnarea regimului islamic, prezenței trupelor străine, precum și crearea unui guvern democratic, național. În cursul perioadei inițiale a acestui efort de construire a națiunii, se părea că succesul fusese obținut. Cu toate acestea, dezamăgirea cu administrația Karzai a început să crească, majorată și de creșterea resentimentului față de Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și tacticile militare americane care afectează negativ populațiile locale. Mișcarea talibană a început să reînvie. Între timp, conform col. Francis Scott Main, capacitățile PSYOP din Afganistan în această perioadă a scăzut.

Până în momentul când gen. Stanley A. McChrystal a ajuns în iulie 2009, în calitate de comandant Forța de Securitate de Asistență Internațională (ISAF), resurgentele gherile talibane și-au extins controlul asupra zonelor rurale și au intensificat atacurile teroriste asupra oficialilor guvernamentali și susținătorilor. Sondajele de opinie au arătat o scădere drastică în imaginea guvernului afgan, precum și a forțelor armate ale SUA și ale coaliției. Inversarea acestei pierderi a sprijinului popular a devenit critică și această sarcină intră în domeniul de aplicare al operațiunilor de informare (IO).

Deși amiralul Mullen a vorbit despre comunicarea strategică, el a remarcat că "liniile între strategic, operațional și tactic sunt neclare dincolo de distincție," atunci când vorbim despre credibilitatea mesajelor SUA către sătenii afgani, care ar putea fi la fel de bine definite ca PSYOP.

Echipele  specializate în operaţii psihologice (PSYOPS) s-au impus ca un sprijin pentru luptători. Aici, în Afganistan, o astfel de structură a Centrului de Operaţii Psihologice lucrează alături de Grupul de Comandă Zabul.

Despre operaţiile psihologice ale militarilor s-au scris multe. Învăluite iniţial în mister, activitatea lor a lăsat de multe ori pe profani să-şi dea cu părerea. Însă, specialiştii PSYOPS şi-au dorit, poate cel mai mult, ca rezultatul muncii lor să aducă pacea şi liniştea în orice zonă de conflict. În zilele noastre, în care majoritatea conflictelor au la bază diferenţe religioase, etnice şi pot fi influenţate din multe părţi, acţiunile unor astfel de profesionişti sunt mai mult decât benefice.

PSYOPS, de la mit la realitate

Armata română a reuşit cu mari eforturi să formeze specialişti în acest domeniu. Sunt un grup mic, dar eficient. Rezultatele muncii lor se văd în Balcani şi aici, în Afganistan. Aprecierile camarazilor din NATO le auzi şi te miri cu ce se ocupă aceşti militari români.

În Afganistan, ei au misiuni multiple. De la promovarea  Forţei, care se realizează la introducerea noilor trupe în teatru şi împrietenireaacestora cu populaţia locală, până la a deveni liantul dintre populaţie şi autorităţile lor locale. Specialiştii PSYOPS români,

alături de militarii şi poliţiştii afgani, merg prin satele aflate în apropierea autostrăzii A1 şi interacţionează direct cu localnicii. Prin mijloace şi metode specifice meseriei lor, ei caută –  ţinând cont de tradiţia şi cultura afganilor – să schimbe percepţia asupra luptei, pe care ei sau semenii lor o duc. Specialiştii români încearcă să le ofere perspective pentru un viitor mai bun şi pentru limitarea pierderilor de vieţi omeneşti. Nu trebuie uitat faptul că Afganistanul este o zonă în care conflictul armat este de mulţi ani "la el acasă", unde alfabetizarea şi educaţia sunt la un nivel foarte scăzut, iar comunităţile locale sunt foarte închise.

Nu este uşor să reacţionezi la ceva ce ai învăţat doar din cărţile de istorie, iar acum ai contact direct cu astfel de exemple. O simplă prezentare: sunt comunităţi care nu au contact cu exteriorul, consumă doar ceea ce produc. Bătrânii satului au o importanţă deosebită şi ei hotărăsc ceea ce se întâmplă cu comunitatea respectivă. Aşa că, pentru specialiştii PSYOPS, este o muncă enormă, cu multe implicaţii, atât istorice cât şi religioase.

"Avem specialişti cu experienţă, chiar dacă sunt tineri", a declarat căpitanul inginer Ciprian Ilieş, ofiţer în cadrul structurii PSYOPS a Grupului de Comandă Zabul.  "Am învăţat din mers şi am reuşit să ne adaptăm  specificului acestei zone de conflict. Nu este uşor, trebuie să fii atent la orice detaliu, să ştii cum să reacţionezi la ceea ce se întâmplă în jurul tău şi, în acelaşi timp, să îi determini pe cei din jur să te simtă ca un prieten."

Tineri, dar devotaţi

Echipa tactică formată din sergent-major Sorin-Mihai Ciocoiu, sergent-major Constantin Ristoscu şi sergent Claudiu Bărăgău este la prima misiune în Afganistan. Toţi trei militarii sunt tineri, la începutul carierei armelor. Au venit în misiune convinşi că aici se învaţă cel mai bine şi se aplică teoria asimilată în ţară. Au discutat mult cu colegii ce au experienţa altor acţiuni de acest gen. PSYOPS este fascinant pentru mulţi dar, în spate, stau ani de studii, de cunoaştere, de implicare personală, pentru că orele de la serviciu nu sunt de ajuns pentru a şti sau a fi la curent cu ceea ce se întâmplă în locul în care urmează să lucrezi şase luni. Aşa că... studiu!

Zi de zi, ei sunt alături de vânătorii de munte în misiunile pe care le desfăşoară. Sunt în contact direct mai ales cu Afgan National Police (ANP), pe care îi consiliază pentru un sprijin cât mai adecvat acordat localnicilor. Şi nu este uşor! În timp ce alţi tineri de vârsta lor încă mai cresc, încă sunt protejaţi, ei îşi iau soarta în propriile mâini şi îşi îndeplinesc misiunile, alături de alţi tineri în uniformă. Cu devotament, cu multă putere de muncă, ei au reuşit să ducă la bun sfârşit sarcinile încredinţate. Nu uitaţi că în Afganistan, elderii (bătrânii) sunt cei care conduc comunitatea. Însă această echipă, respectând cultura şi tradiţiile afgane, a reuşit să sensibilizeze populaţia şi liderii ei locali.

"Încercăm să-i convingem pe aceşti oameni că este mult mai important ca societatea lor să devină un loc sigur şi propice dezvoltării, un loc în care să nu mai domnească sărăcia şi teroarea", a spus şeful echipei, sergentul-major Sorin Ciocoiu. "Sunt conştient că genul acesta de acţiuni nu au un efect spontan. Însă, sunt bucuros să ştiu că prin munca noastră putem contribui la diminuarea acestor nefericite incidente, în care militarii noştri îşi pierd viaţa." Militarii români, prin colaborarea foarte bună cu forţele de securitate afgane, încercă să-i convingă pe locuitorii acestui ţinut, în care mor oameni nevinovaţi, că este mai important să fie cu familiile lor, acolo unde copiii lor au mai multă nevoie de ei,

decât să-şi piardă viaţa inutil în atentate sinucigaşe sau murind, încercând să monteze bombe artizanale.

"Sunt la prima misiune în Afganistan", a afirmat sergentul-major Constantin Ristoscu. "Ştiam că o să fie greu, dar nu am dat înapoi. Oricât te-ai pregăti în ţară, impactul cu Afganistanul este dur. Sărăcie, insurgenţă, altă cultură... Însă ştim ce avem de făcut, suntem o echipă şi ne-am adaptat rapid. Contactul cu populaţia afgană este normal şi mă bucur când ajungem într-un sătuc, împreună cu poliţia afgană, să vedem că suntem bine primiţi şi putem să îi ajutăm."

Una din problemele întâlnite în Afganistan este legătura comunităţilor cu exteriorul şi, implicit, cu autorităţile lor. În acest scop, în aceste zone există radiouri cu jurnalişti şi disk jockey locali, supervizate de militarii români. Ei au reuşit să sprijine eficient ANP în acţiunile sale şi au creat punţi de legătură între populaţie şi autorităţile locale afgane. Echipele noastre fac posibilă ascultarea acestor posturi media prin distribuirea în rândul populaţiei locale a aparatelor de radio. Specialiştii PSYOPS facilitează comunicarea între guvern şi localnici, prin a invita la posturile de radio pe reprezentanţii guvernamentali, care prin intermediul telefoanelor mobile pot intra în direct şi răspunde la întrebări. Astfel, viceguvernatorul şi şeful poliţiei din districtul Tarnak Wa Jaldak au vorbit la radio despre programele de reintegrare a insurgenţilor, despre educaţie, învăţământ şi stabilitate.

"Oricât ar fi de greu, este însă frumos", a declarat sergentul Claudiu Bărăgău. "Ai o mare satisfacţie a muncii, mai ales când vezi, după un timp, că problemele unor oameni nevoiaşi au fost rezolvate." Gândurile sale se îndreaptă şi către ţară, la soţia şi fetiţa lui, Daria Alexandra. Cea mică s-a născut după ce Claudiu a ajuns pe aceste tărâmuri, aşa că nu a reuşit încă să o ţină în braţe. "De multe ori când văd copii mici mă gândesc la fetiţa mea. De aici, le transmit că le iubesc mult de tot şi îmi este dor de ele. Dar timpul trece şi o să vină şi acele momente frumoase, ale revederii", a încheiat sergentul Claudiu Bărăgău.

1.4.OPERATII PSIHOLOGICE(PSYOPS) IN ACTIUNILE MILITARE DIN ULTIMELE DOUA DECENII

Operatiile psihologice in Razboaiele din Golf

Orice scepticism privind pretentia ca PSYOPS reprezinta un multiplicator de forta este de inteles, daca ne gandim doar la faptul ca eficacitatea PSYOPS este intotdeauna greu de masurat. PSYOPS este eficienta doar atunci cand este configurata cu actiuni diplomatice, politice sau militare. Este dificil sa iei deoparte si sa masori impactul PSYOPS (precum identificarea si masurarea puterii distructive a unei rachete Harpoon sau a unei bombe ghidate prin laser), totusi datele din primul razboi din Golf ne dau o imagine asupra eficacitatii PSYOPS si a rolului PSYOPS ca multiplicator de forta. Inainte de inceperea razboiului, Grupul 4 de Operatii Psihologice afirma ca PSYOPS au avut o contributie semnificativa la dezertarea din teatrul de operatii din Kuweit a circa 434 000 de irakieni. In primele faze ale razboiului terestru, predarea pe scara larga a soldatilor irakieni a fost cauzata nu numai de conducerea slaba a armatei irakiene si de puterea de foc covarsitoare a coalitiei, ci si de amplificarea acestor factori prin utilizarea PSYOPS.

Esaloanele de comanda irakiene ofereau soldatului irakian informatii sarace si, desigur, putine dintre acestea erau reale. Nu i se spunea adevarul privind amploarea puterii de foc desfasurate impotriva lui, era mintit ca fortele coalitiei vor omori sau tortura prizonierii. In aceste circumstante,

misiunile de bombardament nu ar fi avut efect asupra moralului decat in zone tactice limitate, daca nu ar fi existat fluturasii pentru multiplicarea acestui efect.

In raportul financiar din anul 1992 catre Congresul SUA s-a afirmat: “PSYOPS s-au axat pe distrugerea moralului irakian si pe incurajarea predarii si dezertarii in masa. Dupa incetarea focului, un comandant irakian a afirmat ca pe langa operatiile de bombardament, PSYOPS au constituit cea mai mare amenintare pentru moralul trupelor sale”.

Al doilea conflict din Irak a adus, in afara de elementele inedite in domeniul artei militare, si consacrarea definitiva a necesitatii existentei unei consistente implicari a operatiilor informationale, respectiv operatiilor psihologice in sprijinul indeplinirii misiunilor unitatilor combatante.

Daca ne gandim la numarul manifestelor folosite in cele doua conflicte din zona Golfului Persic, iata care sunt, strict cantitativ, diferentele: in 1991, fortele aliate au folosit 29 de milioane de manifeste, iar in 2003 structurile de operatii psihologice americane si britanice au diseminat 50 de milioane de manifeste. Mai sunt insa de luat in calcul numarul impresionant de ore de emisie realizate de catre posturile de radio ale aliatilor sau sponsorizate de acestia.

Un rol important in economia planificarii si desfasurarii campaniei de operatii psihologice in ultima campanie din Irak a revenit si celui mai puternic mijloc tehnic de care dispune Pentagonul in domeniul operatiilor psihologice- avionul EC 130E Commando Solo. Acesta este o aeronava de tip cargo, modificata, echipata cu un studio mobil audio/video, cu transmitatoare multidirectionale si antene , putand fi realimentata in aer. Acesta poate transmite, in direct sau inregistrat, in gamele UM,US,UUS (FM), in spectrul TV si in banda comunicatiilor militare. Echipamentele de la bord sunt folosite si pentru bruiajul statiilor de radio si televiziune inamice. Cu acest echipament, structurile de operatii psihologice au capacitatea sa transmita simultan in opt lungimi de unda diferite. Aceasta aeronava a fost utilizata pe intreaga durata a conflictului atat ca post de radio mobil (aerian), cat si pentru a retransmite emisiunile unor posturi de radio si televiziune, dar a executat si misiuni de diseminare a manifestelor.

In ceea ce priveste operatia Iraqi Freedom, din planificarea si desfasurarea operatiilor psihologice putem retine urmatoarele lectii invatate:

a. - reconsiderarea rolului echipelor tactice de operatii psihologice;

Pe parcursul ultimei campanii din Irak, principala provocare a constat in derularea programelor de operatii intr-un ritm rapid, corespunzator vitezei de inaintare a trupelor aliate. Echipele tactice de operatii psihologice au insotit unitatile combatante carora le-au fost alocate in sprijin, indeplinind misiuni in folosul acestora – activitati de culegere de informatii, diseminarea produselor PSYOPS pregatite anterior si comunicarea directa cu populatia din zona de operatii.

b. - incurajarea modificarilor comportamentale decisive;

Realizarea modificarilor comportamentale a fost considerata ca fiind in raport direct cu satisfacerea nevoilor de baza ale militarilor si populatiei civile irakiene, in prima etapa, urmand ca, in perioada post Saddam, acest efort sa fie continuat prin deplasarea accentului asupra promovarii

valorilor general umane, dar si specifice societatii irakiene, proces orientat spre reconstructia unui stat irakian democratic, liber si prosper.

c. - integrarea operatiilor psihologice in actiunile militare pentru realizarea obiectivului final;

Ca multiplicator de forta si factor de reducere a violentei, operatiile psihologice au contribuit nemijlocit la pregatirea populatiei civile si a militarilor irakieni pentru a accepta ca inevitabila intrarea fortelor aliate pe teritoriul tarii lor, avand ca unic scop inlaturarea lui Saddam Hussein, exponentul unui regim totalitar inuman. Mediul atitudinal favorabil fortelor aliate a fost atins, desi nu s-a reusit trecerea pragului de rezistenta pasiva care ar fi dus la o revolta de proportii a populatiei irakiene impotriva regimului lui Saddam Hussein.

d. - repozitionarea operatiilor psihologice in raport cu mass-media;

Spre deosebire de razboaiele, conflictele, interventiile anterioare, structurile de operatii psihologice si-au asumat public responsabilitatile care le revin, au promovat transparenta activitatilor si s-au plasat in „lumina reflectoarelor”.

e. - utilizarea intensiva a studiourilor amplasate pe Commando Solo;

Intreaga campanie a fost precedata si sustinuta, pe toata durata desfasurarii, de catre studiourile de radio si de televiziune amplasate pe aeronava EC 130E Commando Solo. In conditiile diseminarii a milioane de manifeste si in urma parasutarii catorva zeci de mii de receptoare radio, destinate unei populatii cu un grad de instruire destul de ridicat, se apreciaza ca mesajele transmise de planificatorii operatiilor psihologice au contribuit in mod semnificativ la succesul intregii operatii militare din Irak.

f. - folsirea limitata a internetului;

Din cauza restictiilor extrem de severe aplicate operatiilor psihologice, folosirea Internetului ca mijloc se diseminare PSYOPS s-a limitat la transmiterea de mesaje electronice. Cu toate acestea, folosirea, fie si limitata a Internetului in scopul diseminarii mesajelor PSYOPS demonstreaza convingator capacitatea operatiilor psihologice de a include in propria panoplie diferitele mijloace de comunicare definitorii pentru societatea multimedia contemporana.

Operatiile psihologice in Kosovo

Pe data de 12 iunie 1999 primele trupe ale KFOR au intrat in regiunea Kosovo, fiind autorizate prin rezolutia nr. 1244 a Consiliului de Securitate al ONU. Aceste trupe au fost primite de albanezii din Kosovo (in numar de circa 1,8-1,9 milioane) ca niste forte eliberatoare, in timp ce pentru sarbi (circa 250-300.000 la acea data) ele erau considerate trupe cotropitoare. In regiune a existat, cel putin pentru cateva saptamani, un adevarat vid legislativ si administrativ, situatia economica era dezastruoasa, infrastructura - la pamant, dupa sapte saptamani de bombardament, o cantitate impresionanta de armament si munitie era in mana UCK-ului (Armata de Eliberare din Kosovo) si a populatiei civile, exista un numar semnificativ de refugiati albanezi, fortele armate sarbesti lasasera

in urma multe zone minate, tocmai incepea exodul populatiei de etnie sarba de frica razbunarii albanezilor. Violenta, confuzia si faradelegea erau caracteristicile de baza ale situatiei din Kosovo in acea perioada de inceput a misiunii KFOR.

Misiunea KFOR era sa impuna prevederile rezolutiei nr.1244 a Consiliului de securitate al ONU, sa stabileasca un mediu de securitate in Kosovo, sa impuna incetarea violentelor, sa asigure conditiile pentru intoarcerea refugiatilor, sa sprijine procesul de creare a institutiilor democratice. Sarcina cea mai dificila pentru KFOR a fost, este si va ramane multa vreme schimbarea acestei atitudini profund ostile a unei etnii fata de cealalta.

Elemente definitorii ale PSYOPS-ului din Kosovo :

* Un element de noutate l-a constituit faptul ca in Kosovo, spre deosebire de Bosnia-Hertegovina, nu s-a constituit un CJPOTF (Combined Joint Psyhologycal Operational Task Force-Forta Operationala Multinationala Intrunita de Operatii Psihologice), cu o structura de comanda unica, ci fiecarei brigazi multinationale i-a revenit responsabilitatea de a organiza si incadra propria structura de PSYOPS.

*Sarcina de a sincroniza si coordona activitatea celor cinci elemente de PSYOPS din brigazile multinationale ii revenea structurii de specialitate din compunerea comandamentului principal al KFOR, denumita PSYOPS Suport Element-PSE (Element de sprijin de PSYOPS). Structurile de PSYOPS de la nivelul brigazilor aveau autonomie in ceea ce priveste utilizarea statiilor de radioamplificare proprii, campania de avertizare impotriva minelor, conceperea produselor referitoare la punctele de control, la verificarea locuintelor si autovehiculelor, la protectia fortelor proprii, realizarea produselor continand informatii de baza despre brigada respectiva, mediatizarea declaratiilor comandantilor de brigada, retransmiterea comunicatelor de presa etc. Comandantii brigazilor aveau autoritatea finala de a aproba produsele executate in domeniile mentionate mai sus, in schimb, produsele care vizau alegerile, institutiile democratice, criminalii de razboi, crima organizata, contrapropaganda trebuiau inaintate de brigazi, prin intermediul PSE, direct comandantului KFOR, care avea autoriatea finala de aprobare.

Misiunea PSYOPS-ului consta in organizarea si desfasurarea unor operatiuni psihologice in sprijinul pacii, in aria de responsabilitate, in scopul realizarii si mentinerii unui climat de securitate, precum si pentru sprijinirea eforturilor de creare a conditiilor de implementare a prevederilor intelegerilor politice semnate de parti.

In scopul indeplinirii misiunilor mai sus, au fost stabilite sapte obiective principale:

a. participarea la stabilirea si mentinerea unui climat de securitate;

b. contribuirea la realizarea si mentinerea unei societati multietnice;

c. obtinerea si mentinerea acceptarii prezentei Fortei Internationale de Securitate, precum si a organizatiilor nonguvernamentale si internationale;

d. impunerea si mentinerea KFOR ca o sursa credibila de informatii;

e. sporirea participarii la procesul de refacere economica;

f. obtinerea acceptarii suportului si participarii la procesul de repatriere a refugiatilor;

g. cresterea sprijinului si participarii la institutiile democratice;

Temele PSYOPS cele mai folosite au fost:

- fortele NATO actioneaza sub o autoritate legala, avand acordul comunitatii internationale si acordul guvernului iugoslav;

- fortele NATO actioneaza sub reguli ferme de angajare, avand autoritatea si capabilitatea de a raspunde repede si adecvat la orice violare a acordurilor incheiate;

- fortele NATO vor actiona decisiv, ca raspuns la orice atac asupra fortelor si mijloacelor proprii, precum si asupra organizatiilor internationale;

- fortele NATO vor impune impartial prevederile acordurilor incheiate;

- fortele NATO vor lua toate masurile de precautie necesare pentru a evita pagubele colaterale;

- continuarea violentelor nu va avea decat repercusiuni negative asupra realizarii obiectivelor partilor;

- fortele NATO sprijina in mod activ organizatiile internationale si nonguvernamentale, precum si populatia din Kosovo, in procesul de refacere economica;

- fortele NATO sunt profesioniste;

- fortele NATO sunt pe deplin angajate in implementarea oricarei rezolutii a Consiliului de Securitate al ONU si vor continua operatiile in Kosovo pana ce toate criteriile politice si diplomatice sunt indeplinite;

Temele PSYOPS care au fost evitate:

- legitimitatea fostei formatiuni UCK;

- Serbia este un stat cotropitor in Kosovo;

- Kosovo este un stat suveran;

- descrierea membrilor armatei si militiilor sarbe ca niste criminali de razboi;

- orice referire la apartenenta religioasa;

- acordarea oricarui ultimatum care nu poate fi indeplinit;

Grupurile de audienta au fost impartite in 30 de sub-categorii precodificate, in functie de importanta, etnie, varsta, sex, apartenenta politica.

Echipa romaneasca de PSYOPS (compusa din 6 militari – ceea ce a situat Romania pe locul doi, dupa SUA, dupa numarul de persoane care au incadrat PSE) a avut o participare consistenta la nivelul

comandamentului principal al fortei multinationale, si a constituit o recunoastere de facto a profesionalismului celor ce incadreaza Sectia Actiuni Psihologice si Centrul Tehnic de Actiuni Psihologice.

Actiuni psihologice in Afganistan

Pe 7 octombrie 2001, la 26 de zile dupa tragicele si spectaculoasele evenimente de la 11 septembrie, rastimp in care S.U.A. au adresat mai multe ultimatumuri regimului taliban din Afganistan, au inceput bombardamentele americane asupra pozitiilor militare din aceasta tara, detinute de reteaua terorista Al-Qaida, condusa de Osama Bin Laden.

Iarna lui 2002 a insemnat continuarea operatiilor de cercetare si scotocire a grupurilor de luptatori talibani care se retrasesera in munti, iar in mijlocul lui martie 2002 intreaga retea terorista Al Qaida fusese distrusa. Se poate aprecia ca din primavara lui 2002, „Enduring Freedom”, in paralel cu particularitatile unei operatiuni de tip combat, antiterorist, a capatat din ce in ce mai mult caracteristicile uneia de tip asistenta de securitate, de asigurare a stabilitatii din Afganistan, de reconstructie si asistenta umanitara.

Principalele obiective ale operatiilor psihologice desfasurate de S.U.A. in Afganistan au fost: informarea corecta a populatiei afgane despre implicarea retelei Al Qaida si a regimului taliban in atentatele teroriste din 11 septembrie, precum si in alte atentate anterioare de acest gen, demonizarea lui Bin Laden, precum si a liderilor militari si religiosi Al Qaida, convingerea populatiei afgane si a celor din statele invecinate despre legitimitatea interventiei S.U.A. si a coalitiei internationale in Afganistan, necesitatea distrugerii tuturor taberelor teroriste din aceasta tara, demoralizarea si izolarea trupelor talibane, implicarea activa a populatiei afgane in rasturnarea regimului taliban, prezentarea interventiei americane ca doar o prima etapa a luptei impotriva terorismului , ca o operatie militara indreptata impotriva regimului taliban si nu a poporului afgan si cu atat mai putin impotriva Islamului, asigurarea sprijinului militar si logistic necesar opozitiei afgane (Alianta Nordului), crearea conditiilor favorabile de actiune pe teritoriul afgan a organizatiilor umanitare, crearea unei atitudini favorabile fata de prezenta unei forte de pace multinationale, informarea populatiei civile despre pericolul minelor etc.

Temele PSYOPS cele mai folosite au fost: organizatia terorista Al Qaida si Osama Bin Laden poarta raspunderea pentru atentatele din 11 septembrie; Bin Laden este un criminal care trebuie prins si deferit justitiei; operatiile militare din Afganistan sunt ale unei coalitii internationale si nu doar ale S.U.A.; coalitia internationala pentru lupta impotriva terorismului este legitima si are girul organismelor internationale; infrangerea talibanilor este inevitabila; talibanii nu reprezinta populatia afgana; ajutarea militarilor americani in demersurile lor de a-i prinde pe liderii talibani, oferirea de informatii despre localizarea acestor lideri; S.U.A. ajuta populatia civila afgana si va participa la reconstructia acestei tari.

Date fiind gradul ridicat de analfabetism in randul populatiei afgane, precum si lipsa televizoarelor dupa cinci ani de interdictie a acestora de catre regimul taliban, efortul principal al PSYOPS-ului american a fost axat pe realizarea unor produse tiparite (cu predilectie fluturasi) in care imaginile reprezentau centrul de greutate informational, respectiv a unor produse audio, radioul fiind principalul mijloc de informare in Afganistan.

Fluturasii care au fost diseminati in perioada imediat urmatoare au vizat „ruperea” populatiei civile afgane de cauza talibanilor, precum si demoralizarea talibanilor, carora li se oferea varianta incetarii luptei si a predarii.

Tematica fluturasilor a fost diversa: expulzarea din Afganistan a teroristilor straini, amenintari si ultimatumuri la adresa liderilor militari si spirituali al Al Qaida, oferirea de recompense consistente celor care ar da informatii utile despre acestia, locul si modalitatea de acordare a unor ajutoare umanitare, neinterferarea cu operatiile militare ale coalitiei, atentionari privind pericolul minelor etc.

Incepand cu primavara lui 2002, odata cu schimbarea caracteristicilor operatiei „Enduring Freedom” s-a schimbat si tematica produselor tiparite, majoritatea acestora vizand transmiterea unor mesaje, cum ar fi: sustinerea procesului democratic din Afganistan, renuntarea la violenta si crima, reconcilierea intre diversele grupari etnice si religioase, participarea la reconstructia economica a tarii, instaurarea unui stat de drept, acordarea de drepturi suplimentare femeilor si copiilor etc. De asemenea, se poate remarca utilizarea pe scara din ce in ce mai larga a echipelor tactice PSYOPS, atat pentru diseminarea produselor cat si pentru comunicarea directa cu populatia afgana.

In ceea ce priveste produsele audio, un rol deosebit de important l-a avut Commando Solo. Dat fiind faptul ca principalul post de radio taliban „Vocea Shariei” a fost scos din functiune in chiar prima saptamana a operatiei, se poate spune ca eterul Afganistanului a fost la indemana PSYOPS-ului american.

De la bordul avionului, care a avut cate 2 zboruri in fiecare zi (peste 300 in total) au fost transmise mii de ore de emisiune in dialectele dari si pasthu, planificatorii PSYOPS americani fiind constienti ca radioul reprezinta principalul mijloc de informare pentru afgani.

In cadrul emisiunilor radio, alaturi de mesajele PSYOPS cu teme similare celor transmise prin produsele tiparite, o pondere mare a avut-o muzica, ceea ce a constituit o idee foarte buna in contextul unei sensibilitati crescute a populatiei afgane, careia regimul taliban i-a interzis accesul.

Trebuie remarcat ca si in cadrul operatiei „Enduring Freedom” a fost utilizat cu succes conceptul de „reach back”, care a permis ca produsele audio sa fie concepute si realizate la Fort Bragg si transmise via satelit la bordul avionului Commando Solo, de unde erau retransmise in Afganistan.

Pentru difuzarea mesajelor PSYOPS au fost folosite si unele posturi de radio detinute de „Alianta Nordului”, precum si cele aflate in statele vecine cu Afganistanul. De asemenea, odata cu cresterea rolului echipelor tactice, s-au folosit, pe scara din ce in ce mai larga, statiile de radioamplificare din dotarea acestora.

Operatia „Enduring Freedom” a confirmat inca o data rolul hotarator al operatiilor informationale si, in cadrul acestora, a celor psihologice. Razboiul din Afganistan a fost si este unul nu atat al bombelor, cat mai ales al informatiilor.

Principalul adversar al PSYOPS-ului american a fost nu atat contrapropaganda talibana, cat mai ales unele posturi de televiziune si radio arabe din tarile invecinate. In acest context, multi analisti politico-militari americani considera ca ar fi fost mai utila folosirea postului de televiziune Al Jazeera pentru transmiterea mesajelor americane si nu blamarea si boicotarea acestuia.

„Enduring Freedom” a constituit validarea practica a conceptului de „reach back” in conditiile in care teatrul de operatii militare a fost la cateva mii de kilometri de teritoriul S.U.A. De altfel, in ultimii ani, implementarea sistemului reach back constituie o prioritate pentru multe tari NATO care au structuri PSYOPS in cadrul armatelor lor.

In prezent, pe plan politico-militar se constata o preocupare tot mai sustinuta din partea unor state – mai nou, chiar din partea unor organisme si organizatii internationale – de a-si imbogati si dezvolta arsenalele de actiuni psihologice, de a gasi noi forme, tehnici si procedee de actiune sau de a le perfectiona pe cele care si-au demonstrat eficienta deja. Aceasta tendinta caracterizeaza toate armatele moderne.