ORNITOLOGIA · Din tote partile se audit paserile cantittOre Into-rifindU imne de lauds i multrunire ceresculm parinte, pentru ca drit-s1 h-a redatu multi dorita ysi asteptata primgvdrg

ORNITOLOGIA

poporană 'rolnână.

'ele

�. FE.. 'ftll-�R:!LA\Jl�'�. M e ln b r u al A cad e, lI). i e 1: r o lI). â n e,

Cernăuff. Tipografia iu] R. Eckhal'dt ..

1883 .

. - LIBi-t�.R1A (; ( " ( �q r' ; i o "f.t v �.l u 1..-. .... � .. �., ()(.

BUl.��\.��)Gi

Precuventare.A mai vorbi despre Insemn4tatea literaturei po-

porane credd ca, nu este de trebuintA, odd In qiva deast4-4): nu mai sta nimene la Indoel4 cum O. literaturamodern, trebue sit se Intemeeze pe cea poporand,scotendti la lumina si Intrebuintandd t6te comorile celemarl', bogate si frum6se ale literaturei poporane pentruredicarea edificiului literatures modcrne.

Tote natiunile, earl- ad o literatura au purcesdastfelin si de aceea ail propasitd asa de departe.

Numai in nos acestd adev6rd abia tArqid a isbu-titd a fi Irecunoscutd ; ... se Incepuse cladirea delaacoperiO In josti!

Dar' in fine am ajunsti si not la cunoscinta ade-v6rului, si acdsta prin impulsulti until bdrbatil, care ascosil la lumina 0 parte din comora nesecat4 a litera-ture): poporane si ni-a (PO: aceti anthill cunosoint4cu traiuld poporului, cu datinele lui, cu credintele luisi mai alesii cu limba lui cea dulce, frum6sa si bogat4,si pe acesta temelie trainica ziditi monumentuld litera-tures nationale! Este 6re de trebuinta 64 mai qicii cumdi acestil barbatd este Did V. Alecsandri? si cum ehpe lang4 merituld di este poetuld-rege al nostru, va

Iv

avd veciniculd si netagacluituld meritd ca a fostd editdintaid, care a push antaia 'Ara la 4emelia sandt6saa literature nationale!

Daca literatura poporana ar fi fostd mai demultd cunoscuta am fi scapatd de fdrte multe neo-logisme pocite, nascocite Introduse In scrierl lite-rare si sciintifice, earl nu se vor vulgarisa nici ()data,

cari sunt vor remand nentelese. Sa luamb numaio botanica sdd o zoologie romandsca In mama si vomaAa nisce numiri de plante, animale gi paseri care dincare mai curiOse vecinicd nentelese, pe rand Inpopord esista numiri asa de frum6se, precise $i poetice.

Cunoscendd acdsta lipsa, am adunatil de o cam-data numirile de paseri ce le-am aflatd pend acumala popord, am adunatd legendele, datinele, credintele

cantecele ce le are poporuld despre paseri, si lescotd acuma la lumina sub numele de: Ornitologiapoporana romana.

Este prea adeveratd ca acdsta adunare nu e Incacompleta va trebul Inca multa staruinta si multulucre pea ce se vor aduna t6te numirile paserilorddin t6te partile locuite de romans, dar' celd putindam facutd Inceputulil, si nu dorescil alta de cat ca safie spornicd ¢i sa induplice si pre altii a lucra maTdeparte, sell celd putind comunica mie ceea ceall adunatti pe acestd canapit ca sa fill In stare a com-pleta cu timpulti acdsta publicare.

i daca prin scrierea de faro' am isbutitil sa pundci eh o unica para la temelia trainica §i sangt6sa, pe

si

si si

si

si

si

a-my

V

care trebue sk" se radice literatura nationalg, aunt deplinilsi recompensat.

In fine m6 simth dAtoriU a esprima sincera mearecunoscinca multhmitii tuturord acelord P. T. Domni,car)" au binevoitU Intinde mans de ajutoyiil lalucrarea acesta si cu samg, Domnilord: P. Ursula,Gr. CrIciunasd, Jos. Olarili, I. StoTcescu, St. Fl. Ma-riana. si Or. Lujanti.

Sir eti ti, 7/19 Augusta 1883.

S_ FL Mariam'.

multilmitd

sia-mi

mai

AUTO R...e.5f3Z,.V 0 L. anz2W.297...

a.

I.

Primentulu, aditpatti tje recoritOrele lacrinn aleernei, care ne-a inetilditit de rag& celeplkute si cAldurdse ale primaveri!, care a sositit incepedrg-s1 a se imbrilca in vesmentulu 1ui celit verclittse Impena, cu mit si mil de floricele.

Luncile si pometele, ciriti¢urile si tufisurile, pIldurilei padurelele, dumbrtivile Incept drg-s1 a sic-

boql mugurulu, a inflorl si a Infrun41, a resptIndl umbrAsi a prim' In sinulti lore pre OspetiI, ce I-au fostil pttra-situ cu'nceputulit tomnet trecute.

Mit si mit de pgserele mutatore se'ntorcu acumadin terile cele calde fie-care se grabesce c'unu doritnespusti spre cuibulti sett, sdu, In lipsa acestma, spreunit loed placuttl, uncle pita petrece tots vdra.

Din tote partile se audit paserile cantittOre Into-rifindU imne de lauds i multrunire ceresculm parinte,pentru ca drit-s1 h-a redatu multi dorita ysi asteptataprimgvdrg.

InsiI dintre tote paserile acestea, ce m-anuntadesteptarea naturei, venires primaverit,i Inveselescu

J. POPESCU BAJENARU

fp-a

codril si

si

salt

&eo

pfirfisitii, pi

omenimea cu cAntecele lore, numat una singurit se Alia,care o IntAlnimu .i -o audimu pretutindene cAntAndu:atAtu In innate cAtn .i la Ora, atlitri In celu mtn maresi mat pustin codru, cAtti i 'n celu maT mica pom6tusett tufistt.

Acosta pasere multu dprita si forte Iubitrt de Ro-man1 este C u c u 1 a, lat. Cuculus eanorus L. germ. dergemeine Kukuk.

Pe cAtil de doritu si mbitu este C u c u 1 u, peMil de multi Inveselesce eln omenimea en canteculusea, pe atAta de multe si variate stint si datinele 0credintele poporulul roil-11111u despre densulu.

Deci, en credit, ca fie-cgruT RomAnt-i adeveratu silubitorni de literatura nostrse poporanil, II votil face odeosebita placere si bucurie, data It vnfil arAta cansunt legendele acestei pasen ? de ce anume se deose-besce ea mat multil de catu alte risen. cantAt6re ? .ice crede poporulu romAnit despre &ma ?

Sa 'ncepemil asa dara mat Antitut cu legendeleC u c u 1 u 1. SI vedemu ce ni istorisesce Si ce credeRomAnulti terand despre densultt ?

II.Prima legenda a Cuculu 1, care nu-a istorisit'o

Vasile Ungurenu, RomAnit din Bisesct, satu In Buco-vina, inutulti Suceyet, smut precum urmeza :

Paserea, care o numinnt not asta-di C u c u, ci citnu este Cuculu eau adeOratil, ci so0a acestumSava.

-- 2

3 --

Cuulii cell' adev6ratti, care area pene de a u r 6,nu se afla acuma pe pamentu, ci'n ceealalta lume.

Dintru inceputu, tine sci and a maf fi fbstilaceea, ci ca trala ¢i C u c tt 1 ii Impreuna cu soda_ saSava pe painentu, d-ar' fiindu ca so0a sa I-a fistnecredinci6sa Cuculu a parasit'o.

Acesta a fostu adica asa, ca. Sava s'a iubitif cuPrivighit6re a. Cuculu, ci c princlendu-o c se'fubesce cu alta pasere, s'a sup6ratil forte tare pe d6nsai -a mustrat'o fOrte dicendu-i : cum de-a pututil ea sa

se iubdsca cu Priv ighit 6re a, c'o pasere asa demica $i de urita, pe and elu e cu pene de auril ? Apof,dupa ce a nuistrat'o si desrarcatu tote al6nultiinimei sale asupra ei, ci ca a parasitu pentru totdeunapamentulil acesta Outt de faradelege reutate s'adusil In ceea1aitA luine, in rah', dra pe Sava alasat'o aice in asta lame.

Sava, veqdndtt serf Cuculu nu glumesce,ci o lasa si se duce, I-a Intrebatil : cand i unde srL -lucaute ?

Cuculu superatu I-a spusu sa-lu caute, daca vu-esce, dela Blagovi.tenie p6n6 'n Stincliene'),pi dacrt 0116 atunci 1-a afla unde-va, bine de bine, dar'daca nu, mm multu sa nu-16 caute.

Sava, cunoscendu-si gresdla Fi voindu a se 'ndrepta,cum ail sositu Blagovisteniile, d6una a si Inceputu a

AdicA dela Bunavestire pen6 in Nascerea stin-tuluT prof. Ionfi BotezAtoriulA 24 Iuni0, cAci Bu-navestire se numesce pe alocurea si Blagovistenie, erANascerea prof. I. BotezAtoriulit se numesce in genere de citrA Ro-mAniT din Austro-Ungaria SA n 4ien e.

st-a

ca, sotulu

Ni

pi

ei ai

i)

sbura s1-a-In cautit In tote partite .i 1-a totu cAutatuin la S A n 4 i e n e, clar' nicain nu 1-a pututu at%

Si nu numat atunet 1-a chutatu, ci si de-atunet Ine6ce, S a v a, adicA paserea ce-] Oicenut not asta-41C ti e U, totdeuna, in tote anulu incepe pe la B 1 a-go vis ten i e a Ninth g1 -a e A u t A ne 'ncetatil panela S A ncjiene pre sotultt sett, pre C u e u.

Si fiindu ch Ilia actuna ntt-lit !tote nicain an,de-aceea Sava a f6rte neastemperatil, nu sta multhpe-untt puma, ci punendutse pe-o ranturh si strigAndude vr'o cAte-va on c u c n ! c u c u !" lndata sbdrlt pealth raniura, si toth asa a16rgh ea din pomu in pomu,de pe-o ramurIt pe aka si strigh c ucu! cueu!"d6ra, d6ra HA p6te OR pre sotulti sett.

Inzadarh lush It este t6th alergittura si strigarea,chef Cucul ti, sotulti sett mitt cu penele de aunte dusu pe ceea lume." I)

III.A d6ua legenda a Cuculut e acesta :A fostil odata unu Imperatd .1 -a avutu dot fecton

pe Cucu si pe Ste fan ti; amendot cu p 61.111 tide a u r u, pe umere aveau cote unu lueef6rti, pe pep-tun' senmulu lune' .i a sdreluI, dr' fata lorh streluctaca gi 'tetra cea scumpa.

I) DacA ni-ar fi ertatii a ne abate dela ac6sta legends, apoimie ma a m -aril vent a crede, cA CuculA cu pene de auranu e altulii, deciltrt acela pre care ornitologiltii HA numescu lat.Chrysococeyx cupreus s.a auratus, Cuculus cupreus, germ. der Gold-kukuk oder Didrik, care se OA in cea mai mare parte a Africa desudii vi de mincer'.

4

5

Imperatulit a pornittt la unit resbotti mare, dintare niel nu s'a mai re'ntorsu, cad dusmanii 1 -au

omorItil.Inainte de-a pleca imperatultt la acela resbotil a

a 4isa fiiloru set :AscultatT, Horn, ce ye splint Eu me (Luca

la resboia, era voT rernfineti In pace cu mama yOstre$i de cum -va s'ar Int&npla, ca ea sit more In acestaresbotil mare, atunci in loculu meu veY urma to fiuleC u c u.

Dupa sfarsitulit bataliet aucJindu Imperatesa desprem6rtea sotultu eT, indata strinse data mare $i intarlIn scaunulit imperatescu pre fiulu ei C u c u, precumlasase tatalti seu.

Lui St efanu Insit nu-T para bine de acesta gi

incept a pismul pre frate-seu. VerIendu acesta manialore, se incerca destula a-1 Impaca ; insa tote furl In-desertit, cad nici unulu nu void decatil Imperatieon mdrte.

Lucrulu deveni in luptii intre cet doT fratiSt efan it invinge pre frate-seu Cucu si-lu alungade pe scaunula Imperatescit.

Atunci auqindu despre acesta tatalu lore, care seOa In ceealalta Iwne, serise numal decata o carte sidandu-o until Corb ti, flu slobw)I pe buriculd p a-mentului sit rasa afara in lumea cea notia cu cartea

sa o dea fectorului seu acuma imperatit.,Dar' Stefano nu bawl in sama niciInfruntarile Wane-

sea, ca nu face bine si asa lucrulit remase ca maTnainte.

gi

gi

Mania lore superata forte s'a bolnavitu greet siinainte de-a muri &Tema pre amendm flit la sine sise Incerca inca ()data si mat pe tirma impaea.

VeOendu si de asta data, ea sfatultt ei Orin-tescu nu-lu primeseu, li Oise :

Dad,' nu me ascultati Vol pe mine, ea ye blastemuen lacrimile in °chi si cu limbo de mOrte, ca Dun-111e 1dt save departe de olaltit, pe unulu la resarita si pe eelalaltu laseapatatu, si on catu ve Yeti incerca a ye int<tlui la olalta,sa nu vi se implin6scii at:6sta cerere a YOstre !

Pieendu acestea, densa muri, era pisma intre ceidot frati urma si mai departe.

Nu multa dupa aeeste pre cei dot frati incept a-Ldojeni consciinta din launtru, ayeati visuri grele incart tatalu si mania lore yorinaii en densh, ca nu ebine sa mat tuba pisma intre sine.

Atunci cei dot frati 1st adusera aminte de bias-temultt mama lora, si asa Stefano cinema pre frate-seula situ pentru a se impaea by olaltrt.

VeOendu mama 1pru, ca de si titrOiu, totu-si seiarta unulti pre altulu, se indura a le usura meat -vablastemulu, si asa cera dela S m e i diic eeea lume, ea.

pre Ambit frati sa-T prefacil in done pasert ; apoi S t e-f an u sa remana in lumea cea Mutt, era C a c u safie adusu in lumea ceealalta la tatala sea si mama sa.

Acosta se 'ntempla numai decatu. Acelu S t e-f anu e paserea dela not, care eftnta C u c u ') si atunci

') Paserea, ce-o nunumil not C u c ii, (lie i o sama, de Ro-initnT din Bucovina, eh se cliTamil St efan n, dnpii cum ml-a sputaDie a mul (Mama' FrmulA, reze =ii romilmi din satta IgeseT.

a-I

-- 7

striga pre frate-seil din eeea Nine ; 6rg acela de acolorespunde S t e fit n u! Adiea se striga fraOT unulitpre altulu ')

IV.A treta legeudO. a Cuculul, istorisita de Dumitru

luga, rontanu din satulu Seliste in Afariunuresti, si co-municata de vgrulu 'lieu Stefanil Fl. Mariana, abi-turientu, suna In modulu urrnatorig

0 fernee a nascutu odata doT copilasi de-ageme-nea. i copilasiT aceta din diva, in care s'att nascutu,totu o gurg si unit plansetg ail tinuta vr'o cite -va diledupe olaltl,, pdn6 ce In urmg aif si muritti. Mama lorg

data cea mat mare silit4a Clara -T pate refine delaplAnsu, dar' de era fostu tats ostinela, cam n'aaflatil nim unit singuru mijloeu sett 16cti, prin care t -arfi pututil inbunit si mulcoml.

Si copilash, dupe ce an muritu, s'ag prefaeutgamendoi in done pasen ... Se vede cu asa h-a fostgInparOtil dela Dumneded

Un ulit dintre acestlgem6nart dive eg cunt s'a prefacutttiin pasere Inclata a pargsitit pamentulu s'a dusu Inram, unde petrece acuma i se numesee C n c u, eracelalaltii a remasa §i se aflg One climb de astg-dTaicT pe pamentg si se numesce Stefan u.

St e f ang in tote anulu incepe a dint& totd6unadela Blagovistenie si Ong la SAndiene vt -astrigh in timpulu acesta ne'ncetatu pre fratele sett celu din

') Acema legendit a'a publieatfi mat ftntilIii de DM Elie PopiiIn e (1 e t ore a", an. IV. linda-Pests. 1878. p. 92-93,

§t -a

si

alit

$

7-a

5i

8 ---

ram totu U 11 c u! C u e Era celu din_ ram flit strigapre fratele sea istit do pe pamenta tail St e f auu!Stefano!

Si dice ca numai iutru atfita consta pomelniculuacestora doi frati ea se striga ne 'neetata dela Bingo-viqtenie si pene',1a Sanqiene, Mnindu-se unula pre al-tub.' pe uume. Era data nu s'ar striga, §i num? in res-timpultt acesta unulil pre altula, atundi nime nu i-armtil sci, flier nu `t-ar mai pornenl, cad de multil ar fifosta tatati en totulti

V.A patra legenda a Cucului, istorisita de Iona

Alargindnu, romanu din Reusem, sate In Bucovina, tuna-talu Sucevii, i comunicatil, asemenea de visrulu menSt. FL Mariana, suna precum urm6za :

fOsta odata intermit sate una omu forte siiracu,care, de saraea ce erti, de multe on Mc i maearu ofarina de pane n'avea de uncle mama.

Mei femee ! Elise omulu acesta intr'o ne-xestei sale pane ileum, a mersu cum a mar mersu,cam, de nude -a fostit de uncle n'a fostu, tote am maiavutu elite unit alta cle rendulti gurer, dar' de -acumaInitiate v'ticlit ea nu

catigue in cotro, trebue sit me ducu

in lame ca sit ceva de maneare, data m-e voiaca sit nu perimu intro Emma demina eu toot de Mine!

Bine ! ea nu te opresea, du-te! res-pause femeea, munai la una te fact' luatoritt de sama,... sit nu intarilir multu, verdz to ca avemil.multime de eopiT, i mie singnra nn scin cleil de-nit vat

A

di

clef o

n!

9 ---

cu putinta sa -4 sustinu pre toti prin hicrulti mAnelornmele, pone intOrce, daca nu to -t intorce de graba !

N'ave nici" o frier!, cam &frit nu me ducu euca sa nu mal vino ! tf ist! mat departe brirbatulu.lul apot unit toporit pe umertt sarutAndu-st nevestaysi coplit, se pornl la diumit si se cam mat duce inlumea larga.

Mergendu elu asa, cittu va fi mersti, cu gtindulumai multu la nevesta si la copiil de-a casa, de eau inceea ce ar fi pututti sit eat ea, ajungendu intropadure, dii in marginea druinultu, pe uncle se duce eht,de-o t uf a '1, care avea mat multe ramurele una ca altade 'unite, drepte i frum6se. *i cum dete cii °chit detufa aceea 1st lua toporulu de pe umerh vol sA-st

tate unu biitu de drum dinteensa.Tufa, vecjendu-lit ea vrea sa o tate, iii pleefi ra-

murelele spre densulti f,41-1 Elise :

Omule ! cum te chiama ! fit bunu si nu metail, ca eu, asa cum sunt acuma, de mare folosu potusa-ti fiu !

i de cc folosu asa de mare poti sil -nn fit tolnie 2 intrebil omulu plinu de unnire i mirare, crtnd

vorbindu.Na me mat intrebil de ce folosu potu sa-ti

fiu 1 Oise tufa mat departe, ci mat bine int6rce-tede graba inapoi in satulu de uncle esti, cats' acolochar acuma e alegere de vornicu, si cum vet altinge,satenit indatu au sa te alga pre tine de vornicu, si

I) Sub euventulii t u fit" Romitnii din unele piirt1 ale Bueo-vine Transilvanier tntelegit Alunul

fi

fii,

castige,

si

o aucil

--.-

§i

to - -1

10

atunct 10 va fi cu multil mat bine si mai 'Isom, de cumfostti pea acuma, att.-m nu-ti va trebul Did unit

batu ca sa iet lumea in capti cu densulti.Omulu celti saraca fact asa, dupil cum la 1'11\7'0-

OM tufa. S'a intorsti de graba Inapoi emu a ajunstia casa, satenil, fara sa mat amble multa cautandaalegendu si fara sa mai intinda multi vorbil, flu aleserapre densula de vornieti.

Tret ant de dile a fostti ela apoi vornicu in sa-hib' sett si tare bine i-a mersti in timpulti acesta, camavea acuma de tote cate-I trebue atatti pentru sine, att.'.si pentru familia sa. Saracia si neajunsurile -parasisecasa si mdsa.

Dupil alit tretlea anti Insa, nusciu cunt si'n ce

fella, cum s'a purtata ce a diresa, destulit ca, fuscosu cu nepusa 'n mOsa din vornicie alesti altultiin loculu lm.

Omulu nostru, devenindu acuma era-si saracu li-pita pamentului, cum a fostu dintru inceputu, si ne-sciindti ce sa faca ca sa-si pota suqine casa, lua era-sttoporulu pe umeru scarbitil amtiritti cum era, seporni de-acasa si se duse dreptu la tufa cea, din padurecu gandulu ca s'o tale, de Ore ce ea a fostu aceea, care1-a intorsti antant-.t data de pe drumu si 1-a indemnatilca sit se lese a fi alesti de vornicti.

Insa tufa si de astii, data se ruga ca sa-i deepace, sa n'o tate, ca -i va fi de mare folosu, dicendu-Isa mOrga in cutare targu, cam acolo e alegere de -unitjudecatornt mare, si cum va ajunge nu minim ca va fi

si

it

i

si

tt-a

ti

1i

1i,

11

alesg, ci ca-i va merge Inca eu multi' mai bine, decum mersil e(nd a fostg vornicu.

Saracultt nu astepta sa,"-i mai spue Inca odata, cipornindu-se se duse dreptu la targulu, unde 1-a In-dreptatg tufa. §i cum ajunse de-auna fn alesit dej udeeatoritt.

Pupa trei ant, cum ,i din ce pricing, nusciu, dar'destulu atata ca. -1i perdu si acesta pane, remaindg dinnon sgractt cum a fostil ,i mai nainte.

i acuma, a trefa org, vedendu-se lipitu pamen-fulm, lute toporulg pe unieru .i se Indreptft spre tufadin pridure.

llet omule, star nu me tail ! dise tufa cornilu vedg de departe ca se apropie cu toporulu dedensa, caw ,i de asta data to -ort Inve0 ce sa factsi cum sa ajungi la o mgrire, la care n'ai mai fostu niciodata in vie-ta ta, ysi prin care poti sa -ti castigi o avereasa de mare, ca sa tuba copii din copiii tei cu ce tral.

Apoi ce mai intindi atata vorbg, ... de ce nunie invent ? dise atunci saraculu intr'unu tong restitg.

1)u -te In eutare i cutare Ora! vorbi tufamai departe, unde tocmai acuma s'ati adunatil mainiarii Imper4ei la unit Meg ca sa aldga imperatg, sidata vet merge to acolo au sa to alega pre tine, m'ai

!

Saraculti, bucuria lui, cum audl acesta nu mai stetemita pe ganduri, ci pornindu-se se duse tote

EraErasufletu spre targulu unde 1-a indreptatti tufa. dupace ajunse la stirea locului, mai marii imperatici, cumiltt vedura li placura diserA:

i -a

inOlesti . . .

Intr'unut

12

Acesta e de not !... pre acesta sa-ht alegemude imp6ratu !

§i cum diserii, asa i fOura.Pe timpulu acela insa imp6ratii nu emu alesi pe

vi60, ea In 4iva de astir, -ch, ci dupa unu Ere care timpufie-care imperatil trebuia sa se mulVimescrt de imp6-ratie si in loculti lni sa se alega altulil.

Cand a sositti asa dark timpulu ca sa se alOga altoimpOratu, °multi nostru Inca n'a avutti in cotro,Inca a trebuitu sit se multam6sea ... Asa erh datina peacelea timpuri asa a trebuitti sa faca ri elu. Dar' linnici ca-t pass, de-acesta, de 6re ce emu avea acuma detote iu destulti si prea destultt, avea de tote citenumai ii doriIt si poftia inima.

Sofia lui insa, ca una ce era mai poftielOsa si do-ritOre de mariri totil mai Inalte, nu se mu4amI munalcu atata, ci ea doria sa fie acuma si mai mare decatu oimperat6sa. De-aceea Elise ea barbatului sett sa mergaerr4i in tufa cea din padure si s'o tale minim death,dacil nu-lit va Inv6ta cum sä ajunga la ceea ce dorescespunendu-i totodata si ceea ce are sa doresca si poftesea.

Asa sa -nu fact, on de nu, mai multi sti nu tov6du In ochii mei! Inched femeea.

Barbatulti, ce era sit filch ? trebu.1 s'o asculte,data voia sa atbd pace, si, macarti ca, a fostit imperatu,

toporultI pe ttm6rii si se porni sere tufa din .

padure si mergendil catu va fi mersu cum ajunsetiensa nitI una nici alta numat death s'o tale.

Mei omule ! c,lise tufa, veclendil ca nu ecatit bine v-ain facutu eti pane acuma ci to tote nu

elu

si

lull bra -stFa

-- 13

estt multamitu, la urma urmeloru totu voesci it meta ? . . .

Da ! te tat tart multa vorba, numin dacAnu -mi vet spline IndatA cum si ce feint vont patesa-im ajungu Inch una cea de pe urma dorintA !

Bine ! Intrebil tufa care e dorinta aceea?Apdf dtt! ... clack voesci sit te last In vieta

invitte-me cum potti ajunge ca sit fiu mat mare deatuDumnede ti, ca nurniu atunci, child me vet invet&acesta, vet fi ertatil de mine si liisatit in pace, altmin-trelea nu!

Tufa, cum ilu au(JI astfelm vorbindu, ii respunsepiing de manie:

Tu omit de nemicA, fi fiir' obrazu ce esti, pentruca at ajunsu a fi One intru atAta, de nerusinatil si in-drasnett prin poftele tale cele diavolescr, din minutultacesta SA nu mat ai nici cast nici mesa si nici sera

ci sa te prefacI in C a c ti, era muerea ta, carete-a indemnatu la acesta cerere, :A, se pref.:nil in P u-p a z a, si sa tunblati amendoI catu vetI fi fi vett trillde pe point pe point i de pe ramu pe ramt, to eiln-tAndu c u c u, era ea pupAind ti tag diva ca o ne-buna, pentru cit fostt indestulati multAmitt cueelea ce vi le-a daruitu bunulu Drunnedeu !

§i cum a rostittt tufa cuvintele acestea, °multi In-data, s'a prefilcutt fu C u c ii, era muerea lit in P u-p A t A, Inceputt amendosi, unulti clintr'o parte &Aaltuhu din alai parte a Aiwa de pe pomu pe point si-A.cAntA elu tutu, errt ea pupupu!

in

idea,

Watt

ryi

--

it

et-an

14

VI.A cincea legeuda a Cucultll, istorisita de Maria

01. Manciu, romancil din Benefit, si coinunieata de DiuIosifii Olariu, invetatortil in Domanii, sung precumurmeza :

A fostd. thud a fostu, ca de n'ar fi fostu si n'arfi nicT nu s'ar povestl.

A. fostil odata unit °aid saracil lipitil pllmentulut,cif, de saracu ce era nici cenusa destula. in vatra focululnu avea. Totu ce avea eld erait dot copit, unit batatd$i -o fetita, pre civil if iubia ca si °chit Bei din cepa.

Eta ins' ca'ntr'o di muerea onutliff neestuia sebolnavesce .i nu peste multi more.

°multi o duse eiltd o duse dupa tn6rtea sotietsale. Dar' de la unit timpd, vedendil ca e grew a tillsingurn, mat alesu eg avea copit mid, se insult de ad6ua org $i aduse o ma seio n e') Indracitg In ease.

M as c i o n e a, ca mai tote maseionele, atu era4mua -PA n6ptea de mare, nu Ikea mat nici unit picudin gura, ci totd una latra si sullera pre bletultt omitspunendu-i sit, feed' ce va face en eopiii set, sg-i duedunde -i va. duce, numat sa nu-T maT v&Ja In °chi, camnici decurn nu-T pOte suferi, on de nu, ea maT multu cudensulu nu va sede.

Fetita imolai, on de ate on se certa mascioneacu tatalu sell, sta Intr'und cotil de-o parte .i aseultandupile bine dupd urechie tote celea ce le atria delamascionea sa.

') In Bucovina se dice in ascihri li vitrig A,

15 ---

Eta insa ca nopte,_ ne mat putendu °multisuferl certele Para de sfarsitu yi batjocurile nevestelsale si voindu a aye odata pace si linisce in casa sa,lull pre copiit set si se Buse cu deny ii lute° phdurepustie, qieendu-le ca merge dupa lemne, dar' randajunse inteunti loot uncle padurea era mai d6sh, maiIntunee6sA sI mai fior6sa, se furistil de densa yi lasan-du-1 acolo In scirea Domnulut se'ntdrse a cash.

Copia, vedendu dela unu timptt ca tatalu loth,pre ,care -lu cugetau eh e dusu sa tae lemne, nu se maiintOrce, yi nesciindu ce sa filch yi 'n cotro sa apuce,dormith n6ptea aceea In padurea eeh pustie.

A dotta di demindta lush fetita, care era maimarisora si mai cuminci6th de cattl batatulti, lua prefrate -sell de Juana yi plecarh Irupreuna spre casa peurma; cenusel, ce -a fostu luat'o yi presurat'o fetita pedrumu cand a mersil cu tatalu sea In phdure.

Mascionea, rand I-a vedutu venindu a casa, cu-getat eh a turbatti, nu ce-va, asa de tare s'a fosttl In-furiatu yt mitniatu pre densii si pre tatalu lora. §i numaldata I-ar fi fostu cu putinta fi Inghitittt Inteo lin-gurh de sorbiturA, asa era ea de rea si de inarticita.

Barbatulu et lusa, fiindh precum se vede unuomti f6rte molaticu, yi voindh a-I face pe placu, maiproba una, mat probft Alta, ca d6ra v. a pate departapre mph dela cash, dar' cn nemich nu-i putt' induplecasi Insala.

Mascionea lndracita, vedendu ca nicf intr'unumodh nu se p6te desbara de copiil barbatulm seu,Ist pose In gandu ea numat decatu nimic6sca, si

'ate°

P-ar

16

asa intr'o bursa denlin6t6, pe eAnd barbatulit sett eradusu de a cast, prinse ea pre batatIl si omorindu-lil farteea mai mica mustrare de cugetil i-lii dete suroril saleea ac6sta sit-lti pregAtesea de mftncare pentru tatalu se0.

Ce era. sa film biata fetita ? .. . De voe de Devoetrebul st asculte pre mascione $i sa fact ce 1-a spusitac6sta, duet vol ca sa, nu patdsca si ea ca (rate sett...Ea, INA, sa dim vre unit cuventit, lua pre frate-setsi-ht pregatl de mancare, lust inima 1-o ascunsit Intr'obut 6r V), c)icendil cAtra mascionea sa cii a mancaeounit cane.

Venindu °milli, adica. tatalt bruatulul, de undeva fi fostil dusli, a cast, a mancatil pre biliatulu settdimpreunt cu mascionea... El Indemnart, si pre fetita:iJust acesta n'a voitu nici de cum st manance cu densii,ci stringendt tote osele din trupulu frAtiorultil set Ieascunse In but 6r 6, unde a ascunsit si inima.

In demineta urmatore tta cri din butora, uncle aufostil ascunst inima $i 6sele batatului, es1 o pasere cupene -sure si punendu-se pe-o rtmuriet a copactultilcella en butora, a inceputil a canta:

Cucu! cucu! cucu!Mascionea m'a tAtath§i cu tata m'a mAncath,Dar' eh to 0161 m'ant schimbatiiSi de mascione-am scApath I

Mascionea IndrAcita, fiindu din Intemplare In apro-pierea copaciulul aceluta i audindu efintecultt baiatulul

1) But6rA =-- scorbura.

17 --

Cind fulbre de m6taskCea mar buns gi alesa 4) .

In balada N ovacd §i Corbul provinti de-minutivele Co rbi or §i Co rbuleVU". EtA, §iversurile, earl' ui le'nfiiti§ezh" !

Eta, marl, cum plangea,Cil'n departe, susti AriaUnu corbil negrtl, corbiqorCe sburk incetisorti$i din aripT totfi btitea

cujale cronconla...

Tart In balada acesta erouth ei G- r u e adre-Andu-se catra Corba dice :

A1e1 corbi, corbisorilDe vreT to sa -mi facT peTine ineltn;u1i1 meu$i du-lit unde voescil

i'n fine :

Corbulittulti usurelilAwa 'n pliscu -T unu inelti 2) .

Femeiura Corbultil se numesce C orb 61' c A"vi C 6 r b rt" dem. C Or biV V.

T6te numirile acestea, dupa cum ne vom there-dinta Wan; stint f6rte respftndite nu numai fo Bn-covint, ci yi'n Transilvania, ba chiar Dobrogia.

') V. Alecsandri. Poesil pop. ale Rom. p. 141 qi 142.') V. Alecsandri op. cit. p. 145 ci 146.

2

at

i

dorS,

si'n

u"ti"

e5...

18

Numirea C orb 6ic g" se afIg atatil la RomaniTdin Bucovina, cc tii si la cel din Dobrogia, dupg cumni-arata" urmgtorele versurY, ce le reproducemil dintr'obaladg Intitulatg 111 aic a b6tr an g" :

Cea maid. !Arita,Cu britulA de laneIn genunchi cAdea.8i la ceritt privia8i mi se rugh :De s'ar induralEA rn'ag bucurhDomnulil sit m0 &di0 raigrA corboicitDin arip sa sborilColo sA scoborii.

Domnulci audiaCor boic 'o fAcea...1)

0 doing din Bucovina, In care provine munireaC 6 r b a ", sung precum urm6zA :

Frundil verde de cart tett,La fontitna vOduvei8ede C 6r b a negrii, Bede5ede'n frunde, de n'o vede.C6r ba negra put Vi -a scosil

n'are nict unit folosit :Unulti sb6rit si se duceAltulti remttne gi plinge.2)

') T. T. Burada. 0 cilletorie in Dobrogia. 1880. p. 116.vedi Ai p. 108.

?) Ft)ia societAtii pentru literatura gi culture romans in Bu-cuvina. an. IL CernAutr. 1866. p. 280.

Si

Iasi.

19

[hill fragmentg de doing, tag din Bucovina, nispune urmatdrele despre o C 6 r b g" si puil acesteia :

C 6 r b A, c 6 r b A, mama nostrA IJan silesceDe ne cresceSi ne pune'N pene buneSA mergem peste pAdute I

Auleo, cA bine-ar fiEA cand m'asi putea sill,Dar' penele mi-ail rAritfi,Clontulil mi s'a biltucitriSe vede c'am betrinitfi,Nu e modru de trAitti l" ... 1)

0 doing din jurulg Sesermanului In Transilvania,care ne'nfAisazg numirea C 6 r b it" sung preciunurmdzg :

Turturea, pasere vie,Spune mandrului sA vile,CA s'ar'i coptil struguri'n vieS'a'nvelatii o C6rb A n 6g r aSi duce cu vita 'ntr6g1,S'a'nv6tattI una mai micA,Duce, nu Iasi nemicA. 2)

Alta doing, totg din Transilvania, In care se at%numirea de mai sesg si care tritt6zg despre acela-sTobiectg, e acdsta :

I) Din coleetrunea mea ineditii.2) Jona Muresanfi. Doane pi hore pop. publ. in F amili a",

an VI, Pesta. 1870. Nr. 8U. p. &,b.2

20

PiirseruTcli cam mnielieSpune-i la badea sal vie,Ca s'att copal struguri'n vie,S'a'nvetatu o C6rb negr$1 duce cu vita 'ntrega,S'a 'nvetatii una Corbu negru$i duce cu buciumu,S'a'nvetatil o CiorIt mica$i nu remine nemicii,S'a'nvtJtatil /erlele$i le dual bobitele.

Numirea micsorativ4 C orbic o Intftlnimitatiltil In vorba de t6te 4ilele a Romilniloril din Buco-vina, catn In vr'o cite -va localitAi din Romania.

VI.Numirea C o r b ti" si derivatele sale s'ar'i Intre-

buintatti din cele mai departate timpuri si se mai In-trebuint6zii Inca ,i IAA in cjiva de astg-qi de catr4Romani atatil ca connume de familie, catti si ca po-recla, precum: Corbu, Corbea, Corb6n1.1 siC o r b i A.' Mal cu mina acei Romani se poreclesctlC o r b 1", carilf stint negriciosl.

In Romania aflanill multime de satepAduri, riurl, mori, poduri, locuin0 isolate, plebe-

tuft, insole, petrii altele, earl' sunt numite dupi1 nu-mele Corbu, CorbIsi Corbia", precum:

COrbA, Corbanesci, Corbanii Corbenca, Mora siPodulti-Corbencei, Corben1, Corbesca, Corbesci, Corbi,

2) Com. de Dlu Gr. Ciiiciuna,i1.

si')

ii"

§i

t

Inca 0-omunti,

§i

21

Corbii-din Ciungi, CorbiT-din-vale, Corb4a,Corbil, Corbulti-de-josii, Corbulti-de-susd, PdriuldPoduld Corbulul, Corbusori 1), si'n fine Petra - Cor-bului. 2)

Afard, de aceste iiumuT topografice scud prea bineca se vor mai fi aflandd multe allele, dar' de-o-camdatd credo ca si acestea vor fi de ajunsil.

Pgruld bdrbacilord, care e negru frumosd, ild ase-Mendzal RomAnuld cu p dna Corbuln V. Asa aflamilin balada iorit a" 3), precuin si In alte poesif po-porane urmdt6rele versuri :

Perivorula luTPena corbuluT.

Asemenea i despre aceia, earl all sproncene fru-!nose .i negriciase Inca se dice oh a a nisce sprO n-cene ca pena corbului" sea:

Sprencenele luTPena corbuluT. 4)

') D. Frundescu. DictionarTa topografica §i statistics alit Ro-manieT. Bucuresci. 1872. p. 131 §i 132.

2) A. Ruso. P e t r a Corbulu T", Legend*/ publ. in F 6T asocieta01 pentru lit. ci cult. rom. in Bucovina",an. IV. CernautT. 1868. p. 141. Eroula acestel legende e o fetaanume C orbit i a". Tots acesta legendry., prelucmta in versurT fortefrum613e de eruditula nostru poets Dia V. Bumbaca se dial. publi-catil in aceealr f6Te p. 211-226.

8) V. Alecsandri. op. cit. p. 1.') .Intr'o balacla din colectiunea mea

si

.i

,.M

inedita.

Corbii-man,

-

si

22

Call si caniT, cariI sunt asa de negriT, ell strelu-cesce pe densiT, se numescU de catra Romani Inregula C o r b

Pe Maga tote aceste datine si credinte ale Roma-niloril despre C o r b ii, pe laugh' numirile topografice,de familie, de porecle $i de vite, earl sunt numite dui-Adensulti, nu trebue sa trecemil cu vederea i faptulil caC o r b u l iii represintli marca Romanidi, respective aMunteniei, dela Intemelerea el si pea In Olua de asta-4

VII.In fine Val si£ mai insemneet tack' §i vr'o cate-va

proverbe, earl alcatuitil Romanii in decurgireatimpulul dela datinele apucaturile CorbuluT si earl,In timpulil de fata, sunt forte respandite si la diferiteocasiuni Iutrebuintate.

Proverbele, earl le cunoseenill nol, stint urmatarele :

OchY aveudii at fostti caTe-at dusii, m'aT slujitil ca corbulil.1)

Proverbulti acesta se aplich" mat cu Banal la acei6men1 cu carii nieT °data nu to pot'i ajuta, cad on sice li-al spune sa-ti lack ei tote ti le fact's pe

Corbule! cum i4T sunt pull?Frumo§1! pe erttu merge inegrese6.12)

I) Antonii PannU. Culegere de Proverburt sou Povestea vorbil.Partea II. Bueureser. 1853. p. 49.

2) Idem de eadem. Partea I. Bucuresct. 1852. p. 162.

p6rula

le-art§i

orbulii,

doss.

23

s6d altmintrelea:

Cum IV mergil pull, corbule?De ce merge se inegresca 11)

Acestea d6ue proverbe aratA firesca r6utate aunora, ce in loci sg se micsoreze, merge -OW spre sporire.

Face treba ca corbuld", sedicedespreceice-ti promitg cg-ti vorit face vre unit lucru, dar' nu setins de cuventg, s60 sit despre aceia, carora li spud seface una si ei facg cu totulg alta, tocmai ca si Cor-bulg din santa scripture.

Corbtl la corbg nu scote ochii"; acestilproverbg forte latitrt pretutindene unde numai se aft.Romani se aplicit mai cu same la 6menii, carii 1i separe ca trAescri, red IntreolaltA, precum stint bung. 6r1multi amploiati, Ins1 cand voesci sa scold ce-va delaTTnuli dintre densii prin ajutoriulti celuialaltg, atunci, inloco srt-ti ajute, amend& te ne indreptgtescg.

Din gur a cobulul n'audi decatti cra"2),adicrt dela 6menii cei rel, asupritori §i despoietori nisicand nu poti astepta vre unit bine, ci numal tag reit

Un d e e boitulg, acolo se adunI corbii."Romanis din Bucovina spung, ea dacg, unit Corbd afIaunit hoitg (stervg; nu se duce la &multi ca sa-lit ma-'lance singurg, ci se pune mai antaid Intr'ung Odd dearbore, de deli, sal ce este in apropierea hoitului acoloIncepe inereg a croncgni IAA ce se strings mai multi

') ConvorbirT literare. an. VIII. IasT. 1874-75. p. 69.') Antemil Permit. ProverburT. Part. I. p. 96.

$i

Ill

24

corbi In juruld lui, apoi en tocil dimprennti se por-nescit spre hoitti. Deci proverbulti acesta se aplica maialesti la acea specie de onieni, card sunt de-o pfinura,adiefi carii numai dupa despoieri si dupa averea altoraal6rga.

Face hataruld corbului ca sa, Invino-validsca porum bu 1 ti", adica face hatarulti unuiomit reti spre ne'ndreptall pre unit omit cu totuldnevinovatti.

Pe langti aceste proverbe mai all Romfinii Inca.urmat6rele clieale, earl' le'ntrebuinOza mai alesit atunci,

efind vorbesen de eine-va de reti, precum : s A-I it m fi-nance corbii, manca-l-ar corbii, duert-seon corbii, scote-i-ar corbii ochii, a da cor-bilorU tuturorti eorbilorti.

i

si

.34

a

tai

CTo r a.

I.

Sub cuventubt C 16 r A" Irqelege poporuld romAnUcue pretutindene mai multe fehuri de paseri, earl se iiinude unulti i acela-s! genii. InsA pentru fie -care fella aldacestui genii de paseri mai are elti yi elite unu numedeosebitti.

Noi vom arAtA In liniile urmAtore, pe rondri nu-mele fie-cArui feliu s6A soiii, ysi aclicA :

C I 6 r A-n 6 g r A, Corot 1.1 '), lat. Corvus coroneLath. germ. die Rabenkrahe.

Ci6r 1, Cioraie, Cior6icti, Cioraca, Ci6ril-c en usi e, C T 6 r A-d e-p adur e, la Romanis din. Ma-cedonia : ti 6 r ra 2), Ora la eel din EpirU OrgnIe a)lat. Corvus cornix L. germ. die gemeine Nebelkrabe

I) In Dictionnaire d'etymologie daco-roman, eldments slaves etc.Frankfort. 1879. de A. de Cihac. p. 493. se afla cuventula acestatradusii prin Falco tin u n culu s. F6te ca ¢i acesta soia de

(:)1 m u, cad F. tinunculus e unu fella de pima, sa se num4sciiIn unele locuri c o r olii", insa ea scia ca, eelu putina in Buco-vina, se numesce C oroi ciora cea new% ca corbula, adicaCorvus co r o n e. Falco tinunculus, dup.& cum s'a aratata is lo-cula sea tom. I. p. 120, se numesce .cu totulti altfelai de earl Ro-mina din Bucovina. In unele locuri din Bucovina, precum d. e. inFrAtautif-vechi, se numesce Cor o i u si Co r b u 1 u.

2) A. de Cihac. Dictionnaire t. II. p. 116.2) Com. de Dlit I. D. Hondrosomil.

Krithe,

tia

26

C16 rA-d e-campie, C16rA-gulerata, CiOrii-b Al C16ra-venhtA, CrancAti, in Tran-silvania si anume in t6ra HaOgului si Corcan ')lat. Corvus frugilegus L. germ. die Saatkriihe.

Cenca, dem. Ceucut,ii, Ceucus6rA, pl.Ceaci, CeucW, Ceucus6re2),016cA pl. CiocI3),Ci6Icri. pl. Cioicig), CIonch pl. Clouds), Ce6capl. Ceoci6), CiancA pl. Mattel"), $i Stanch,dem. StAncu0 Stancus6ra pl. Stand, S ta n-en a si S t 11n cusore 8., In judetulti Argesh din Ro-mania 016 r-A-p u ci6 s papagald-00nescii9),la Romitnii din Epird si Macedonia : Gale "I), lat.Corvus monedula L. germ. die Dolile, Thurmkralle.

BArbAtelulh ClOrelorh penh aici insirate se numesceCio r 0, pl. CT() ri "), Cior 11 '2); dupa coloea

1) Corn. de Dlii Nicolas Densusana.3) Aceste numirI stint forte usitate In Bucovina.3) S. Petri. Vocab. port. romaniI-germanii. Sibart. 1861.

A. T. Lauriantr. si I. C. Massimo. Dictionarrulil limber roman. Bu-curescr. 1873. p. 684.

4) A. de Cihac. Dictionnaire. t. II. p. 54.3) Usitatfi In Transilvania, corn. de D111 Gr. CritcrunasA.6) Mille ratenulur romand. Gherla. 1880. p. '28 si 9.1) Usitatil in jurulii Ohaba-matniculur in Banatti corn. de DM

Una Stoicescu.6) Usitatil atatil in Bucovina, cittii si'n Muntenia.9) Com. de Diu N. Barbu.10) Com. de Dla I. D. flondrosomA, si Dna Caragiani.II) Acesta numire e usitatit mar cu samit In Muntenia. Ved1

A. I. Odobescu. Teao-xunyeuxoc. p. 10.

12) DupA Polizfi, Vocab. gi Cihac, op. cit. p. 716 prin cuven-tulft C toro s'ar intelege ii C o r b u l e. Mie insl nu-ratvine a crede acesta. Dupti cAtii sciti ee Ctoro/6" se numescenumai bArbittelulfi CIO r el".

si

§i

a"

at il,

qi

27

penelord Cioroitt-negru, CI oroid-cenusid, sicioroi en6td '), era mid pia de Writ add ocieramicit: Cioroiasil,Cioruta, qiCiorcigiL2)

C Toro Tin 1 II" se numesce In unele locuri qi

C To c oi Eta ce ni spune In privinca it6esta I. C.Massimd : In unele locurt Cio co T it se dice In lochde Cior o T d, si pretutindenea, In RomAnia libera, estecunoscuta espresiunea : C io c old g u 1 e r a t ti", aple-cata de terand la aceia din cei ce numesce eld cioco 1,cart respundd ce,th maT bine la tipuld c T. o c o T u 1 u T;

acesta din urma insemnare este decisive pentru de-terminarea etimologiel cuventului cio col d, asupracarera s'ad datt multe si diverse Oren, de cart lecto-rIuld va fi, credemd, multamitd scutimd : fiinduca cio cold este masculine din cloc a, formats ca$i vulpold, broscold, muscoid etc. dinvulpeb r6 s c a, musca; fiindil ca, in fapta, se si dice pe alocurea el.() cold in loca de cior oi iI, era cTocoIitguler a td este singurti usitatd, pre catil noT scirnd,In loch de cToroTh guler at d, adica in loch deacea c T 6 r a, care e balOta sea Incinsa pre la gtItil cacu o specie de gulerd maT alba de ctitd restuld cor-print ; aceste &Sue Imprejurari ar fi indestule a ne In-credinta ca clocoid se legs de aceea-s1 origine cucioc a, .ea nu e decittd masculinuld cio cei; daremaT multe alte Imprejurari vinti se confirme acesta eti-mologie numirea (le crone an ii, specie de vulturd

In Bucovina ii Muntenia corn. de D16 P. Ispireacu.2) In Bucovina qi la Polizul Vocabulary romitno-germanti.

a-v

ca-lif

.)

28

lafpd, lacomil §i spurcatd, Inca se aplda la ala numiciicioco i m a r 1, ald carord stomach este mai 'argil.mai greil de saturatti ca ald ciocoilord m i c i sdilcior oil or II; In fine, prin o renoinescinta a paseri-lord dela .loculti Stymfalti, earl' infesth pre locuitoriiArcadia cu Infricoqatele lord c i o c.0 rl de f e rRomanuld a aplecatd §i ciocoilor storcea,numele de paserY cu ciocd de fern ".')

II.Cum ca numirea de CI 6 r a-n é g r a" trebue sa

fie forte respandita in poporti se adiveresce §i din ur-matoriulti pasagid pre care 1111 scotem5 dintr'o colinda :

De le-ti maT vedeaSpuneti-T agaCa holdele-I toteCopte-sa gi rescOpte,Si vina pasereleSi ducit spicurele,Vine CY6ra-ndgraDuce claTaVine Corbu-negruDuce stogu 'ntregu.2)

Catti pentru numirea Stanc a, Cioroi ti, C i o-r 61 c celelalte, earl' s'ati In0ratti aice, sa se veda

') Glossaria, care cuprinde vorbele din limba romans strainsprin originea sea forma lora. Bucurescl. 1876. p. 155. Despre en-ventula CT oco t a vedi gi articulula despre Ciocarlan ii In t. I.p. 3:14. alit opuluT acesttaa.

2) Diet. de Petru CrAcTunaga gi coin. de DIn. Gr. Crlietunaq

ysi

g,u, ce-lg

'ntrdgii,

§i

C.

29

mai pe largo datinele, credintele si anecdotele, ce lereproducemd mai la vale.

III.Cu privire la acestd genii de 'men, a cdrord multime

se numesce cu mid cuventd technicti poporand C Y o-r A r i e", esistit la Romanic din Transilvania urmatoreaeredintit :

Cand tomna sb6rA mai multe Ci6r e forte pesusil, atunci se dice ca ele dncts spice de grad la niscecAlugArl din resAritli, pre earl' numai ci6releII hrAnesed cu spice de grad de prin teri strAine. i)

Poporuld romand din Crisana spune si crede, cACY6r ele vera 10 scaldI puii gold§ei In unele apedintre hotar6. Aceste ape sunt bune pentru farmecerele. Dacl cine-va doresce sit strice paces $i linisceaaltuia, atunci se dd pe langA babele vrajitore, n6ue lanum&d. Aceste babe, de-odatA se clued n6ptea, candnimeni nu le vede, la o apa intre hotar6, trade scid debunA Emma, cA §i -ad scAldatd CI6rele puil. Fie-carele trei stropi In vasuld pArAsitd ce-ld ad, dar' mai bineIntr'o hard, de cane ; apoi fie-care Incinge In apit aceeatrel fire de peril de lupli turbatd dicendd unele cuvintemagice. Acesta o repetesed ele de n6ue on In n6uenopti de Marti, totd la 12 6re, a§a ca nimeni sA nu le.v6dA, caci altcum e pace de p o g a c e". Cine areapa aeesta p6te apol f6rte multe nevol, multe vrajl sifarmece. 2)

') Coin. de DM Gr. CrAcTima§ti.2) ',Albino Car p a % il or rt" an IV. Sibitu. 1880. Nr. 16. p. 243.

30

Romitnii din Bucovina spunk ca C T 6 r ele suntdomnit6rele venturiloril, ele portA 'i con-ducii venturile nude voesca $i In cotro voescii, pentruea ele sborit nu numal dupK ventd, ca alte paserl, cisi contra venturiloril celoru maT marl si maT aprige, iiventurile nu sunt In stare sA, le dea josh. i)

Iv.In pronosticuld din C al en d a riu 10 babe-

1 o r 11", compusil de A. Patna, provind urmAtorele ver-suri despre C T 6 r e" :

CiOrele strinseCand pe sued chiuinda sboru,Erna ne vestescA zapadit,Er' vdra plUre se i nord.3)

Cum ca Cidrele prevestesch schimbarea tim-puhu spunk credil $i Rom toil din Moldova, Buco-vina si Transilvania. Asa spunk ei, ca C T 6 r el e,cftnd sborit fdrte pe sushi si croncKnescil settc r o n c A e s c it, prevestesca vreme rea. Ciind se stringhmulte la uno loch si ail stare $i alinare, cimoncetath sb6rO, Yn colo si'n c6ce strigAndil, prevestescdErna apropicrea unul viscold mare $i gerd, dra verap16te, venturi si furtune marl. 3)

') Dictata de C. Diaconescu, romanfi bdtetnit din Calafindeaci.

3) Calend. pe an. 1848 p. 32. spud : G. Dem. Teodorescn.IncercAri entice asupra unorli credinie etc. Bucuresci. 1674. p. 92.

3) Credinti, comunA tuturorii Romitnilora din Bucovina.

grimadli,

si

null

31

Cand se pund Ceocile adica Cenci lepe verfuld copacilord sett pe alit caselord, tsi as-cundri capulil in aripa, sett se mole In apa, - selfsbera, cu ceoculd (cioculii) deschisd i triste, atutuffde bunt saint' preste scurtd are sit pleie. Cand seaduna Ceocile si Corbii i short facendd sgomotdmare, falfaindii din aripi, atunci era e unfit semnil etpreste scurtil timpil are sa pleie. 1)

Croncanituld cierelorii, in uneleimpre-jurari, se considers de cat% Romani si ca unit semnilred. In C on vor biri I i terar e" aflarnit urma-terele sire, cart Intarescri esistin0 acestei crediate de-erte Cand urla vre unit cane sell vre o ciert

croncanes e, babele se spaimenteza socotindil etsemnd de m6rte tnsemneza." 21 Asemenea si Romanii dinTr&isilvania credit ct c ronc rt nirea ciere1or11prevestesce m 6 rte."3)

V.Pruncil romani din Transilvania, cand li se schimbt

dinOi sal meselele, dupii ce cu ajutoriulil unei a0s6resett si cu degetele scotd dintele, care se clatint, flit lad

_se ducil en densuld afarrt si arunctindu-lit peste cast 4icti :

Na dor' unit dinte de felldA, altulti de ((eM !4)

1) CArcile sat. rom. Gherla. 1880. p. 28 gi 29.2) An. VIII. lag. 1874. p. 73.3) Amiculd scoleT" etc. redact. de V. Romanil. an. IV. Sibita

1863. p. 134.) Corn. de Dlu Gr. CrAclunall

i'ni

32

Ac6sta dada, esista si la pruncii din Bucovina ;acestIa Inca arunca din ii i m'eselde cadute preste cask',dupa ce mai anthill rostesca de treI on dupa olaltaurrnatorele versuri:

Na cror' uni.t dinte de osildA altulti mat frumosA.

Na ciOr' unit dintu de fah'altulti de oielti ')

Facenda acesta, cugeta ei, dar' nu, nurnal ei, cimalcele lora, cum ca vor capka dinfi tarn, sank*"

frumosi.

VI.Omenii eel negriciosi, adeseori stint porecliti de

catra Romani CI 6 r a". Una canteca poporanti ni spuneIn privinta ac6sta urmatorele

Bat'o legea, Writ negrA,Cum mi-a faeutil de mi-I dragii.Na, Writ, unit leil bAtut4

desfaci ce mi-AT ft-tenth ! 2)

Insa mai cu sama Tiganii stint porecliti euacesta nume, din causa ca peli0 de pe obrazula aces-fora e negra mai ca penele C Y 6 r el or a, apoi si dinacea causa, pentru ca precum CI6r ele stint f6rteobrasnice si indrilsnqe, ca le alungi trite° parte si dese'ntorca pe de alts parte Inapoi, asa facts si

') Dat. @i Cred. Rom. din Bucovina.2) Din colecpnea mea ineditit.

i-ruT

$i-ml dg.

si

SA -eel

si

1i

tiganii,

33

on si catti T-ar alunga dela cash, on si dad aT chutftsh to desbarezi de densir, totu-g' ti se verh In odasi-c' cerd ate de t6te.

Ba ! nu destuld nurnal atftta! Romani' ad ma'Inventati1 Inch :0'-o mulOme de anecdote, o multime deistoriore glum*, in ca' se area, ch .ciganir nici nuvoescii sit rostesch numele acestord paseri ca sh nu seporeclesch gi batjocuresch singurI pre sine.

Sperd ch vr'o cate-va esemple din aecste anecdotevor fi bineprimite, dach le vol insira aiet sere destra-gerea cetitorilord.

Eta -le -a' si acestea !and .tiganil gils1 in mijloculd ulna drurnu o

C-16 zit morth, lilngh care se puce theepd a intrebhoinguril :

Ce ail fie ore? sh. fie crarh?Mg facil singuril de ocarh;sit-T pica c!oroTh?E din satfi dela nor ;SA-I tlicri Stanch?Stanch o chrama pe mama;Sh-I dicti prepelitaugti?Nu!Sit-r (iO porumbitaugfi ?Nu!MI se pare ca -I unit dita clamposti! ')

Alta. t,iganu ghs/ asemenea o CI 6 r a morta sinu scia ce e. U luft apoi si ducengu-se la Bulibasa,

') H. Wartha. Calend. Basmelortl gi alit canturilorfi pop. pean. 18 77, Bucureact. p. 75.

eT

3

si

34

adicg la edit mai mare alit tiganilorg, i argtandu-I-oflu Intreba ce sg fie, erg acesta 11 respunse

Asta e ce-va,Vine de unde-va,Se duce unde-vaST-a muritu de ce-va 1

Una alit treTlea tigang, ce sedea mai la o parte,audiudit adauga :

Vedi data e Bulibasg, cum scie de tote ! i)

A. treia anecdotg, :Unit iganh vede o CY6rg pe unit arbore.

Ce pasere sg fie asta ? dice elg :

Sii-I (pea CI6rMi-I ca sborliSi da pe tics de marl!Sii-T pica maT bine:Portunbosii, poposiiCu cioculii coviltirosaCu coda Tataganosii.

Tocmai atuncY trecendg unit vengtorIti pe acolotrage cu pusca In CI6r g om6rg. Tiganulti cum oved.a cit a cgdutd josh 'north' se apropig de densa siIncepA sg o jelescg astfellit :

Sanwa ce-va,Cum te-a omorttil tine -va

') H. Wartha. op. cit.

:

si-o

I

35

Eu sciA cum to chTaina pe tine,Dar' m6 pitaleseil pe miner ')

Din aceste trei anecdote f6rte lesne se p6te cu-n6sce catii de batjocurig sunt chiar

singuri nu se incumeta a rostl cuventuld cu Caresunt poreclici In tote par Ile unde se aft' In contactacu Romania', atatii In Romania, cata si In tote terileromane de sub seeptrula austro-ungara. Din tote par-Ole and): pre Romani apostrofandu-I C 16 r a, C i o-role, Cior6lca, CIorbitIsi Orancad si ea-rftindu-1 :

Caril ct6rADela rolaitCu faink'n p61A,Ca pe Wald OilL'at mancataNesrinttfi,NepipruatilC'o lingura de pasatii 12)

Si de ce ? pentru ca sunt negriI, cutezatori siobrasnici ca si Ciarele!

Femeile, earl' stint negrici6se alunele peobraza, Inca Indatiaza, Romftnii a le porecll cu cuvAn-tulti S tanc a".

1) L C. Fundescu. Basme, oratit, pacitliturt gi ghtciturt. Ed.II. Bucuresci. 1870. p. 135.

') In Bucovina si Transilvania, corn. de Dlit Gr. a 1uT

I. Sima.

3*

bie01 igani, oa eisi

si all

36

S tape g", dupg cum Area lesne ne putemil In-credin0 din istorie, erg mai de multi i unit nume debotezd forte usitatg la Romani.

In legilturg cu numele acestei paseii credit cg maistit Inc g §i numele de botezit §i connuniele Stan c i u l iti ,S t a n c i u c u 1 if, care e, mai alesil pintre igani,

f6rte Pa'citii.Iutr'o satirg despre tigani proving urmat6rele versuri :

Stane!ulii paraleliiMare arehireil ...

VII.Dela datinele i depriuderile CIOrel or it au

formatd Romitnii In decursulg timpurilorti 1 -o multimede proverbe, dicale §i asem6nAri, earl astg-di stint forteresp(tndite i adeseori intrebuinVite.

Unde lipsesce pail nulti, ciara se parepaserea cea mai frum6sh", adicg uncle lip-sesca eel mai de cinste, acolo eel' mai prosci prindifloch mai bung, ')

Ciora cAnd a Intrebat'o ce pasere-imai frum6sg? ea a aratatil pe pull el!"

adieg. fie-care mai multu ale sale le cinstesce. 2)

De ditil tots v4ra ctoraMat bine o 4i coimil In yell. 3)

') Convorbiri literare. an. VIII. Iag. 1874-75. p. 69.2) Idem. p. 70-71.3) Anton(' Parma. Proverburi. Part. II. p. 34.

37 -

Sat: decitta unit ant. ()lora, mai bineo 4 i s o I m II" ') adica sa poftima mai multa lacele de cinste, mai bine sa fitna 6meni cauta0, bagafifn sama o 41, decitta totd6una nebagati in sarna .iclesprqui0:.

Uncle este stervula, acolo se adunadrel e" 2) adica uncle e ce-va In darn de cap6-

tatii, acolo fie-care alerga.CiOra in loch de privighit6re nu se

p 6 t e v i n d e" 3), adica unit lucru prostti, mitanisi cand nu se p6te asenena, s6U vinde In loch deunit lucru delicate, frumosa tai pre0osa.

C15ret cats si -t multi macarEa tots tit va dice : gar ! 4)

Acesta proverba se aplica celora prosti, natty&carora cata IT-al spune, ei tail a lora o Ong,

cad n'art cape destepta ca sa to path' incelege.

langit Writ tinge,Alte paseri nu-1 sent drage.

Mica eel' faro de rusine, eel grosi de °brazil tothla. 6meni de panura lore traga, -WM cu de-acestia se'n-sqescii, macar on catil ai voi sa-1 abqi dela acesta,cad. mai dice alto proverba :

1) Convorbiri lit. an. VIII. p. 72.2) A. Parma. Proverb. Part II. p. 73.3) Idem de eadem. p. 117.') A. Pannii. Proverburi. Partea II. p. 40.5) Idem de eadem. p. 33.

orl

Cloth')

tatl, fi

alai

38

CeluT fora rusinare.De-T daT ce-va'n °brazil sereSA 0 se urce'n spinare. 1)

Numai cu and giiina0 de Ci6rg, mareanu se s p u r c g" -- adica, o singurg minciung ceo rostesce tine -va nu pote seduce pre Dime.

Ciorg la ci6rg nu sc6te ochiI",dupg cum sung acestii proverbd in alte locuri corbla c o r b d nu sc6te o chi 1", adicg amploiaat laamploiatii, advocaat la advocaat', medial la medicii,jefuitoriii la jefuitoriii, nici &inch nu-si facii unuliialtuia red.

A trecutg ci6ra peste casg", adicgs'a dusii, a trecutg binele ce-a fostii. E de'nsemnatii,,ea prin acestil proverbii se coustatii totodatg si credincaRomitnilorti, cg sburandit vre o ci6rg preste cast esecond red.

C 16ra cu clot. a", adicg fie-care se portgtotdeuna cu 6meni de pgnura lui.

C i 6 r a tot ii e 16 r g", adicg omuld neru-sinatil si obrasnicii din fire, ilia ctind nu se pote in-drepth ca Ci6rel 6.

SAraca mandruta menOita e ea de nete4ea:Demineta and se scoldCT6rele din capi1 IT sbOrA,

1) A. PannA. Prov. Partea ITT. p. 33.2) Idem de eadem. p. 124.

sOd

;

1i

39

Ea. Ora and se culcAGandesci o cIbrlt &mita. 1)

Acestd proverbil se (lice cu privire la o fdtA, carenegrijesce corpulti, care amblA nespAlatii, nepeptA-

nata si n6grlt.In fine credit Romania* ca t6te CI6rel e, cate

le-am insiratd aice, afara de C e u c e, sunt necurate,spurcate si de-aceea, ferita Dumneded ca unit Romani"sit manance ,And -va came de ClOrA.

Dela cuventulii C1 6 r a" ,i S t a n c precumsi dela derivatele acestord cuvinte se aflIt in RomaniamaT multe numirl de localita0, i anume : CiOrA,

rack', ClorancA, Ciorani, Ciorand, ClorarT, CiorAsa, Cio-rescT, Clorata, Ciori, Clorolasu Cioroiu, Stance ciStancuta. 3)

VIII.Abet,: de datinvle si crediutele, proverbele si

calele, earl s'aii insiratd pe0 aice, merits a fi repro-dusA incA Ri urmAtOrea legendA despre C T 6 r a, caream aucjit'o dela unit Romanu din FrAtAutii-veehi :

Dice ca, Dumnedeu, dupa ce ziditii lumen c1tote vietatile °ate se afla inteensa, a poroncitd introqi ea. tote vietiitile sit se adune la unit toed cu puiTlord ca sA vOdA tine ce a produsil.

VietAtile ild ascultara i se adunarA din totepArtile.

') Corn. de DIA Gr. CrAcTuna..;fi.2) D. Frundescu. pop. cit. p. 117, 118, 454 vi 455.

ca-I

A",

Cio-

a

Iti

5i

di-

40

Dumnecled s'a uitatil la puii fie-careia si toff i-aitplacutd, si pre tocf I-a luatil in sama.

Eta ca, la urma, tocmai tend dete Dumnajelidrumuli1 vieta ilorli. adunate, vine si C`16ra cu puiulil el.

De unde ai to puiulii acesta ? o IntrebaDumnecjeti, cum dete cu ocliii de densa.

De uncle ! respunse ClOrade mandrie acesta e puiulli men !

-- Nu e cu putin0 ca acesta sa fie puiulit uneifapturi de-ale mele ! vise Dumnecleti mai departe.

T6te fb."pturile mele all pui frumosi atraglitori canumal de-a draguld sa te nip la pe and alittell e asa de uritii, mai mare greuld sa tela densulit ! Intarce-te de graba Inapoi de cautaada alto puiu, did pre acesta nu potli sa Teti

In sam'a, acesta e din tale afara uritil !Aucjindil CI6ra cuvintele acestea s'a intorsil

scarbita dela Dumnecjed si apucandii lumea In capti aamblatli In lath ddra va afla alto purl maifrumosti de catii alit sell. Dar' de giaba ! . Nicairi n'apututli sa afle puili dupe plabutil sell. Deci Intornanclu-seea era-si la Dumnajeil Oise :

Damne ! amblat'am lumea in lungisil sidar' puill mai cilibili si mai frumosil ca alit

men nicairi n'am pututli afla. Dumnegeii, ausjindit acesta,Incepli a zimbi gi gise :

Al dreptate ! asa sunt mamele ! . fie-carecugeta ca purl mai frumosil de catli alit sell nu semai afla altulil, de-ar fi acela on si Mit de uritil !Tie -care 1§i laude pre alit sett ! cum rosti cuvin-

pling

§i

densii,ca 0-I

lunge §i

.cur-meclisli,

am

Leff

... ei-ml

...

41

tele acestea Ina si pre pululti C i 6 r e I' In samadete apoi drumulti sä se ducal sant:t6s6 de uncle avenitil...

Alfa legend despre Ciór a, care mi-a istorisit'oConstantinil Isopescu, Invelgtorill din FratatiVt-vechi,sunN, precum urmezA :

A fostil odata o C i 6 r a, care nu mai avea niciciind parte din pull' sei, cher in totil anulti venial

Uliulu manca.Nu Math, i i fritmanta biata CiOrA capulil : cum

ar putea face ca sa alba .i ea pui ca alte paseri ? Unclesal -I scar), pub', unde creseil si cum sal -i ferescii casal -i" pOta seilph de U I i u ? . CugetA, ea ce cugetil :cum ar face si ce ar direge s'o scatil mai bine lacapetti, dar' de giaba ! mintea fi sta locului ! ... Inurma urmelord insa, dupA multa frhmiintare .i batae de

plesnl prize minte ca data se va Incumblrl cuU liul il, care totd6una ii manancil pnii, acesta, ca cu-m6tru, va aye atilta °brazil pe Tanga, nasti si nu-i vamane& si mai departe pail. Deci Intninindu-se ea trite°cji cu Uliulu si luAndu-se cu densulti de vorba, ii 4isein urma ca 'A' se ineum6tr6sca cu deusa.

Bine ! respunse Uliulu m.6 ineumblresci1bucurosil.

4 multhmescli din total inima y)entru buna"-

tatea ce voesci a-mi arra. ! (Ilse mai departe Clora,dar', afaril de acesta, asi mai ave melt o ruggminte

la Dta !

i -i

sa-I

.

capti, Yi

IX.

si-i

ca

42

i aceea ar fi ? IntrebA,

Ca de asla-qi inainte mai mAnancipuii !

lagAdueseb gi acesta, numai de unato -asl poftl si eit : spui cum aratil pull tei, casA-1 deosebl diutre pal ?.

PuiI mei ! respunsA, Cl6ra pa, de mandriesuut eel mai cilibii si mai frumosi dintre pull tutu-

rorti paserilorti de pe fa,0 pAmentului.Daca e asa, cum spill', apoi sA, al parte de

den0i, cA ea de acli Inainte nu m'oId atinge de &ash' !Oise mai departe Uliulu si sburandA 'se cam mai

duse In tr613A-0.Ci6ra; bucur6s6 ea a pututti Induplech pre URI

Ca sit nu-1 mai manAnce pub-, sburft, asemenea In cotros'a fostti Indreptatil.

nablandii Uliulu, dupti ce s'a despiircitA de cu-metra-la, In colo cace si cautandil d6rA ar puteaflA, ate una alta de rendulti mftnciiriT, nu aft, numaipal de g an g ur A, de c u c A, de mier 1 a §i de altepaseri, adicA toth numai pui frumosi. Deci cugetandilelil In mintea lui cea de UlTA, ca acestla vorA fi puiicumetrei sale si voindii a se dine de euventA, nu seatinse mel decum de densii.

Asa a pacit'o eld totA (Jim aceea, In care s'a In-eumetritil cu C i 6 r a, si totil asa F,4 4iva urmAtore.Dar' nu (Ilse' nemicA Ingh41 nodurl si teicA ca pi-

A treia Oi 4nsa, resbindu-la fornea alergAndll Incol° si'n c6ce dupil mAncare, 6trt cA, toemai cand sin-

sa nn -ml

Eca-Vaqui

poll all

ticulti.

-

ei'n

43

guru nu mai seia ce sa'nc6pg ca sg nu inchine st6guld,da" peste unit mil-id en pui de C1 6 r g. §i cum dete cumidi de densii si-i vedd cg sunt asa, de nriti si dezg,bglosi, nu mai stete multd pe ganduri, ci mi-i apneade-a rendulii la scarmanatii si catd _ai scgpgra, In am-nand. mi-i puse pre toti la inimg. Erg dupg ce s'a sg-turatil bine se sterse frumuseld pe both 0 . .. pe ici Incolo ti-I drumuld ! ...

Ci6ra, care In timpuld acesta, era dusg, de a cashca sa aducg si ea cite ung, alta pentru mititeii sel,cand se intorse Indgr6ptd si vol sii-i hrgn6scg, hrgnescecinch ai pre tine ! ... cuibuld era, deserts si puil ca'npalmg, ! ... Ea, v6dOndti cg culbuld e gold si pull'nicairi, aren colo, (Wu cote, cautg in dr6pta, cautgin stanga dorg-I pote unde-va afla, dar' de graba ! ...despre pui nici pornang ! ... Mal stg, ce mai stg,ca sg, v6dg de riu vord esl de unde-va, apoi maitrage era unit rotogold prin imprejurimea cuibului,si cand colea, in loch de pui, dg peste o gramagiorgde pene, de cotori si de aripi frante si pline de sange.

Nu mai renaane nici o indoialg, bliistbrnatuldcell de Ulid erg mi -a maneatii puiutii, ... dragii naamii,puii mamii ! dise Clara scarbitg, cand dete cu ochiide pene si de celelalte remasite ale puilord. sei.

Nu multh dupg, acesta intemplare se'ntidnesce eaErg -si en cum6truld set si cum ilt zgresce de departe11 dice :

Asa mi to -ai tinutd de cuventd, cumetre ! . ..ash -I cg, era mi-ai maneatu puiutil, manta -te-ar vermiisli, to manance !

44

Suguesci, cumetrrt, on vrei sa-ti bati jociide mine ?

Et, st, suguescll ?Dact asI fi avutt eti de gandti ca sit nu m6

inn de euvent6 si clack' a i fi voitil sa -p mananeil pull,atunci n'asi fi rabdatil f6me d6ue chile Intregi, dupt cumam rtbdatii, ci ti i-asi fi mancatil in diva cea dinteni.Asa lust am trebuitil sa amblu en mqele coraindu-mide f6me 1)6116 mai nainte, cand &dui inteo scorburtde rtchitt putregai6st, peste unit cuibti cu nisce puiasa de negrii, ur41 si zribtlosi, de-mi era mai maregreuld sa me ditil la densii ; ci de n'asi fi fbst6 ruptuIn cosi de Rime, 4e6 ca nici nu m'asi mai fi mtatil is

da decum sa-I mananct !Inca mai ai °brazil sa to desvinoviitesciCe feria ... de ce sit m6 desvinovklescil?D'apoi bine, n'ai sciutil eh' aceia sunt puii mei!Cum !... aceia au fostil puii tei !A cuT sa fi fostu dart ? Ai WI sal ca n'kul

fostt, nici a altei paseri, ci numai ai mei !D'apoi bine, cumetrt, Dta mi-ai fostil spusil

et puii Dtali sunt eel mai frumosi pui din lume, si nunisce .i uriciuni pre earl le-am mancatil ell !Spune-mi : nu-i asa ?

Fie-care alt sett II pare mai frumost, ea aaltuia, de-ar fi acela on i catil de slutil uritti. Asa.i et am cugetattl ca puii mei sunt eel mai frumosipui din lume.

pact' al cugetatii asa, apoi, nu-fi fie cu ba-... a Dtali R viva ! Et unulii mi -am Onutll

?

slutenii

si

natti,

&nun,?...

...

45

frtgaduinta, am mancath ce-a fostil mai uritti, si nu cea fostil mai frumosti, duph cum mi-ai spusti !..

Asa cuventil UIiuII1, si duph achsta aventandu-sein sush Aura mai departe In lhsandh pre Ci6ra.cu buzele umflate.

Ci6ra, loch si park' de manic, se Ina la fugh duphdensulh voindil prindh si sit -i dee o scarmanhturhca s'o die in minte catti va 11 §i va trhi, dach ar fiavutit sit mai traescrt.

De l-a prinsh on ba, nu scih, caci n'am fosth.eu pe-acolo ca s'o vedh ce face ! . Atata lush sciti,ch, de-atunci pene in cjiva de asta-di cum vedii C i 6-r e 1 e pre vre unit Ulitt denim inceph a se fugarlduph densulh si nu se lash penh ce nu-lh prindil

sh -1i'

tale -ti

ei

ti

pi-ldmord.

Tarca.

z.

Astiti-di void capdta 6speti !Pre clue ? ... de bung same nisce n6nauri,

nisce cunoscuti ? .

Nuscid ! n6muri cunoscuti, on necuuoscuti!...D'apoi bine ! ... de uncle sell dart cg vei ch-

p6th 6speti 2 . eine spusil ?Cine sa-mi spue ! ... is o pasere ! . .

Care ? . nu cum-va vr'o pasere mti6strg ?Nu! . alta ! . Ian called colo Apre celt

gardd . vecii -o cum save din part in part ! , . . ace.%nu -a spusd !

Asa ! . acuma - nu mai vii s i t ! . . .

acuma to pricepd ce voesci sg did !

Acesta e unit dialogii, pre care-ld intalnitnt forteadeseori la poporuld romand, si eel ce vord fi petre-cutd mai multi timpd la tdrg, si se vord fi interesatdmai de-apr6pe de obiceiurile, credintele reminiscintelestrebune, vord pricepe indatg despre ce felit de pasere

..

ti-e

1i

47

e vorba. Sunt Insg depliuti Incredli4atti, cg. eel' matmulti, pentru ca, nu-fii: prea bell capulg cu datinele sicredinele stremosesci, nu vor pricepe nemicti dinacesta dialogg.

Rernftne deci ca totd not sg-I esplicalnti Intelesulu.Paserea, despre care se face amiutire In acestil

dialogd., e Tare a, lat. Pica caudata Briss. germ.die Elster.

Dupg credin0 poporului romanil, and T arcasare din parg In pare sell de pe -unto pomti pe altulgde naintea unei case, prevestesce prin canteculg sellvenirea unorti 6spql.

Dar' mulct nici acuma nu vor sci cu sigurantitdespre ce fella de pasere e vorba. Si cu tote dreptulticaei sub numele indicatil e cunoscutg numai In Buco-vina si Moldova.

Poporulg romanil din unele pairti .ale Transil-vaniei o numesce Tgrcusg 1) si Frascg 2), In altepgrti Insg Sarc A. a)

0 cimiliturg, din tinutulu Lapusului, publicatg, InMTh, poporang S eget6re a" 41 sung :

E lunge,Nu-T ftll'a. ;E negritNu-T igancii, ;

E albs§i nu-T domnit.

I) Corn. de Dlil Gr. a hit I. Sima.2) Com. de Dlil N. Barbu.2) Com. de Did Gr. CrAc-unmii.4) An. II. Budapesta. 1876. p. 50.

48

Er' aclungtoriulti ei, Dlit Alecsa Latest', o des160astfehil : S a r c a, o paser e."

Tote S a r c A" se numesce paserea acdsta si dectitrii Romani"' din unele tinuturT ale Ungariet ')

In uncle pitirti ale Munteniet instt, dupg catil scitie cunoscuth numaT sub numele de C ot of an a". 2)

In judelult" Gorjului se numesce S c i r i c a, deo' in celA-alit Ialomitei Caragaia i Caragatint1.3)

In Banatit i anume In tinutult" Oravitell C t o-robar tt CIorcus ti 4), drii fu eel iii alit Ohaba-matnicului Ciorcobarg.5)

In fine la Romani: din Istria CI67ca pl. C i o i c e§ioTe. pl. §ioice 6) la eel din Macedonia : C a-

ra cacs 7) 6rA la eel din Epirti : I-1 rc bast A. 8)Btirbiltelula acesteT paseri se ehTtung in Transil-

vania si Ungaria Sarcol it 9), era" in Bucovina T a r-c o I ti.

1) Corn. de Dlii Elia Popii, InviltAtorid In Somouta-mare.2) In mai multe ist. nat. publicate In Bucuresci.') Corn. de Did Ion it CornoTii. Despre numirea Car a-

g a tg. yell gi Dictionaruld limbei romIlne de A. T. Lauriand si I. C..1Iassimd. p. 685.

4) Com. de Did Tile Trailu, advocate In Omvio, si A. Oprea.juristd, prin Did Dr. At. M. Marienescu.

5) Com. de Die I. StoTcescu.°) Convorbiri literare. an. VI. IasT. 1872.73. p. 393.7) Corn de Did Iona Caragiani.°) Corn. de Dlu I. D. Hondrosomii.9) Com. de Dle Gr. Cracrunasii si E. Popd.") E. de presupusd cren Muntenia barbilteluld acesteIpaserTse

va fi chremandii, sett se va fi chiematil 6re cand C ocofande bre ce pe la an. 1568. Intalnimii cuventuld Coto fand canumele unlit barbatd. Ver4T B. P. Ravin. Cuvente din bdtrunT. t.I. Bucuresci. 1878. p. 251.

eti,

ft

it",inca

¢i

si

Eta in cite -va cuviute paserea, despre care Invorba In dialogulli aratatil mai susil.

Deci, dupA ce o cunOseemit acuma en totii, sit tre-cemil la datinele si credintele Romanilorti despre densa.

II.0 legendA din t,inutulli Lapusuldi ni spune ur-

mAtOrele despre Tare A.Vice ca.', insurandu-se Imp 6r at ulli paseri-

1 o r il, a poftitil pre tote paserile la o splitt 1), si pretote le-a cinstitli, le-a osplitatli si le-a omenitli cum secade. Fie-care a fostli Indestulita multlimitg.

S a r ea fug, tots sitria din blid In blidlitool' strigA: tire mie! Ore si mie!"

Atundi bucatarItilii, care se aft, in bucAtArienu -,1 putea da rendli cu pregatirea bucatelorti, maniin-du-se pe densa, ca nu-i (IA pace, ci totil cere sA-1. dea

ei de mfincare, apnea o lingurg si aruncandu-o dupAdensa o lovi dreptli In spate.

CAM de avanA va fi fostli lovitura aceea, nu potlispune, dar' destulil atata ca : c a v a n u l u lingurei re-mase pentru totdeuna intipAritti In spatele S a r c eOr' coda lingurei s'a prefAcutil in coda S a r c e i, pentruel pent atunci S a r c e l e eraii fArA coda,.

Sar c a. Neel:a a sari In colo si'n cOce, a strigasi a se clAtina, ca dOra-1 pica lingura prefacuta In

') Nun t a in unele piirti ale TransilvanieT Unganei se nu-mesee o s p 6 6".

4

si

sisi

$i

1,

pi

0

50

coda. Dar' Inzadar ! nici pea. in cliva de astd-qi nu I-amai picatil coda, de i bate ne'ncetatt dintr'ensa. ')

III.Romanii din tinutuld 1::ncutei marl, in Ungaria,

istorisescil :Und omit s'a dusd odatd intr'o padure domndscit

dupa lemue.Eat ca toemai cand void, eat sa-si tae lemnele

trebuinci6se. vine g o r n i c u l ii 2), Ii is earulu cu boilmina la curtea donmesed.Ornuld, ca celd en paguba, dupd ce se scarpinft

putind In capd si se mai sfatul en mintea, ce are defacutd, se duse In urina gornicului, tremurandti de friadin pricina pedepsel, ce socotia ca-ld astOpta.".

Dar' chid sosesce la curte, ce sa veda ? . undospetd mare ca acela de se duse vestea, si'n iced sa -i dpedepsescd, Incepura a-lit osp6ta $i pre densuld.

n'avead cum sa nu-ld ospiteze, de Ore ce man-care era destuld i prea desturd, cad: au fostil taiatd

3) fostd ucisit b a n c e l e. 4) Era s o-c a c i e 1 e 5) care de care se Intreceart carandti apacu cluruld si taindi1 lemne cu sapa.

Omului nostru Inca ii pusera de mancare Inteundblidutd plind plinutd mai pea pe fundd.

') Com. de Dirt Gr. CracTunalii.2) Gornicul3) Lavit el e= laitele, duptt cum le nuruescil Bucovinenii. -') B a n c e l e= scaunele.5) S o c a c %el e= buciltaresele.

§i-I

§i

laviele Si -ati

pAdurarTulil.

51

Apoi II detera o lingurica ca sa'ntinga cu ea Inzama de sorbitd.

Saulu de-atata osp60 domnescd se scula aeurnaomuld dela m6sa, t'i Injuga, boil' la card si pleaspre casa.

Pe drumd Ild Insotla si-o S a r c a, care Ii totscants.

Omulti nostru Ins sa, sciindd din betrani, ca cante-culd Saice I nu e semnil bums, o hisil did o hisil.Dar' Sarca totti Sarcal... cu catd era mai desdhisiita, cu atata carIia mai tare.

Atunei =Au se sup6rit pe densa si arunca In eacu linguri0 ce-o aducea cu sine dela osp6tuld celldomnescd.; lingurita se acala de c6da S a r c e I, unclea remasti pane* In diuz de asta-di.

Eta de unde si pentru ce are Sarca c6da asade lunga In forma unei linguri0 ! 1)

IV.La Romanii din Bucovina Inca aflamd urmatorele

despre Tare a.A fostd °data und omit la nunta unord tinerl Im-

p6ral din dilele vechi.Cum si-a petrecutd eld la nunta aceea si ce a mai

faeutb nu v6 potil. spune. A-01a numal ca s'a Intorsda cash' c'o lingurita de c uOt °rid 3), ce se vede caa capetat'o In dard dela socrii eel marl. Era dupa ce

') Acesta legend, nif-a corn. Did E. Popd.2) In unele lemur se (lice cusitori.

4*

52

a sositti a cash s'a pusti la moss .i a ineeputu a 'Minchnisce zama ferbinte.

Eta ca, toemai pe cand sorbia elii mai bine csimai cu gusto, vine in densulti 0 Tarca si incepe siea a cere de mftncare.

Dar' omulii, nhcrtjith fiindit dela 'inth, unde pesemne nu prea avuse timph sa manance multi, se maniaforte si asverli en lingura cea de cuOtorid dupaTare 6, care pe atunci nu avea WA. Lingura impe-rht6scrt se implant& cu g a v a n u l it in spatele T a r-c e i 6rh coda lingurel atarna Inapoi. *i fiindrz a zamaaceea era din nisce came grash de 6te, sburandrtTarca se slel seta, si a remasil lingura acolo. Deatunci are Tar ca coda lungs si pestriCh, pentru cauncle a apucath odath a se slei s6ulit pe coda lingurei,albrt a remash, er' untie nu, negru a remash. ')

V.Alij Romani, toth din Bucovina, mai istorisesch

despre T a r c a Inea si urmht6rea legendh :Dice ch, dintru inceputh Tarca n'a fostri pasere

ca acuma, ci ea a fostil chelgri VA la min% dintrebirturile cele mai marl si mai cercetate de &pep' petimpulh acela.

Dar' fiindii ea ca si on care alth fetes de phuurael, f6rte indeasn60, shrindh inaintea tuturora si legan-du-se ea scaiuirt de Ole mai de fie-care 6spe tenerh si

') Cred. Rom. de pe liingii Dorna, com. de D14 P. Ursulii.

53

frumosu, care cerceta birtulu, pe Tanga aeOsta mai fiindilInch si lungs de mama, Insalandd pradAndil pre sth-panulu seu, Dumne4ed se sup'era amard pe densa sispre pedOpsh o prelhca Intr'o pasere. de-atunci apotpasere a rernasii One in diva de asta-4 pasereaaceea e Tar e a.

Fiindii lush ch. Tare a, ca chelhrith, era deprinsha sari Inaintea fie-chruI ospe si a da de scire

seu, ca eca acela si acela vine la birth, de-aceeaea si acuma, end are sa, sosesch vre unit Ospe la vreo cash, nu se pot° rhlida de-a nu se duce mai naintesi a Insciinta pre caseni prin cilnteculd ei, eh in scurtittimpd are sh vie atare 6spe la casa aceea. I)

VI.Pen'e" aici legendele istorisirile Romanilord

despre originea T a r c e i, despre colorea penelorddespre coda sa.

Credit ins eh aid este loculti sh aratamil aceaImprejurare, eh cele dOue istorisirl penultime nn se potdconsiders. ca I e g e n d e" in adev&atulti InOlesti aidcuventului, ci duph cum m'am incredintatti, ele suetnumal uisce epiloge ale unorit povesti, epilage, earl seistorisescd In genere In persona antaia.

Epiloge de acestea Intimpinrunit not in pove.tileromane nu numal despre paseri, ci si despre alto ani-male, ba chiar despre omen.

') Com. de Dili ()resat Lujanti.

si

*ii

stapil-nub!i

sisi

si

,i

-- 54

Mal fie-care istorisitorTh sal povestitorlil Ineheielegendele sale &unit epiloga sareastica, In care figureza,afara de paseri sal alte animale, si unele pers6ne lo-cale, Insemnate prin vre tine defeetil corporals souspirituals, earl' stint prea bine cunoscute tuturora as-eultatorilorti.

Una esemplu:Intoreendii-m6 dela cutare si cutare nunta

Inch° l'e povestitorTula povestea sa eu vr'o cote -vaplacinte ealde, ma antalnii cu cutare. Eli maniosa,Area multil m6 cincilesce, luaT o placinta, 1-o tranth incape, si de- atuncl a remasti plesuv u. Mal in cdcem6 Intalnii cu cutare. Acesta vadendu-m6 ea rock"! unucIolana, ce-Ri capatasemil si di dela nunta, cera sa.daa ltu. Eli naeliiitti, apnea cIolanula, 1111 tranteseil depiciorulti lei, si 6ea pacatula ! omulu, pentru tinacIolana, a remasu si sehiopil."

Ce se atinge Insa de epiloguld despre T a r ctrebue sa scima ca ela nu este locale, ci universahl,pentru ca, dupa cum am valuta, se afla nu numai laRomanii din Bucovina, ci si la eel din TransilvaniaUngaria, si este forte probilil eh' se va fi afianda si'ncelelalte parts locuite de Romani.

Prin urmare, dupa, parerea mea, trebue sa OA'epilogula acesta si Ore care Insenmare,

VII.Am amintita mat suss, ea Tarca prin canteculil

sea prevestesce sosirea unora Ospetna, casa, In apro-pierea carel'a 0110.

----

ci

cA

Wit

astlindIg

ei

55

Ac6sta credintA este forte irttita nu numai In Bu-covina, ci si'n celelalte ter" locuite de Rom

Romani): din Ungaria, si'ndeosebT eel din tinutulUSonicuteT-marl credit a, daces se pone Tarca pe vOr-fuld case" si face figurI cu coda el cea lungg, atuncTprevestesce ca. vor sosl 6speci. Si'n care parte e intorsg,cu coda, dintr'acolo vor sosl &petit

La acesta ocaslune, mal alesii Rom:Ince le, (lieuTarceT

Veste bung Sara!Daces e de bineAdli-o la mine,Daces e de reitDu-o la birart ! ')

CAnd s rcuesc e, adica and (luta; Sarc a,spunA Romani" din Transilvania, ca prevestesce venireaunuT 6spe sett a uneT vest", cotro IT este coda In-torsA, dintr'acolo va venl vestea sett 6spele.

Audindu-o multiunit:1 transilvanianti sArcuindu Inapropierea easel sale, dice :

Hir bunti Sara,Hir bunii Sara!De-I de bineA 3) la mine,De-I de refiDe capulil 4)

9 Com. de E. Popl,2) Hir cuv. ung. inselnna veste.3) A = ada. La Romani!' din Transilvania se ally f6rte ade-

seor asetnene prescurtarl.4) Com. de Diu Gr. Criouna0.

t6ill

DIA

:

56

§ederea Tarcel pe verfula acoperementuldi easel(lice Wilhelm Schmidt In cartea sa despre datinele

si credintele romane, Insemneza: sosire a unoraaspect' " 1)

Romanii din Banata, si anume cei din tinutulitOhaba - matniculdi si de prin Imprejurime, spuna caatunci cand cio r esce vre o Ciorcobara langa."o casa sett langa vre unit omit, trebue sa vestesca ce-va.De-aceea romanulti, ce-o vede st-o aude, dice :

De vet gal de bineSA fie de mine,De velf griil de reilSA fie de capulti ti6i1 ! 2)

Asemenea credit si Romanii din Bucovina. Ace,tiaInca spuna, ca data canta Tarca de'naintea unei case,sea pe unu part, casenii In scurtit timpit dupa," acestavor capita, espeV adica din partea aceea, din cotrobateTarca cu ceda.3)

Ba ! credinta acesta o Intalninta Si la RomaniTdin Muntenia.

Eta ce ni spune Dlit G. Dem. Teodorescu despre depsa:C oWan a, adidi Tarca, cantanda pe

part, da de scire ca va venl o ruda set ca o veselieset o mesa astepta In qiva aceea pe edit ce a au4it'oon a vedueo. 4)

I) Op. cit. p. 21.2) Corn. de DIA I. Stoicescu.8) C'rediniA forte Nita in Bucovina.4) IncercArt critice asnpm unorn credit*, datine Fi momvurt.

Bucurescl. 1872. p. 92.

si

57

Cum ea paserea acesta prevestesce sosirea unorg.6.spet,i soh a unei vest'', se vede Inca ,i din urmatoriulg

Nu mai vine, veni-ar numele pe ciorisi pe coWene!')

Mai departe credit Romani'', ca data -lit Intimping,pre cine-va T it r e i carlindii, soh ilh insotescli petale, 1nsemneza unit cash de morte Intre nemurile celemai apropiate. 2)

Cand canta Tarca in apropierea met case insem-n6zrt de multe on si lucru red, pentru ea ea cantaa peritura. 3)

Aceste credin.ce din urma se vgdil Inca ,i din le-genda Romaniloril din Ungaria aratata mai susu.

VIII.Afarg, de acestea, dupa cum credit Romani'', mai

prevestesce Tarca si schimbarea timpului si a unorgeveniminte.

Asa ni se spune la iiCra cg, Orna, cand se stringtimulte Tarci la olalta, strigg, tote de-odata si fachlarma mare, prevestescii o fortung, mare de onigtri cuventit viscolitorig.

Data in clori de di sbara numai o Tared dincuibu, putemli sci, cri, de buns saina va sa plthe ;

1) G. Baronzi. Opere complete. Limba rornanit tradiciunileel% Braila. 1872. p. 86.

3) W. Schmidt. op. cit. p. 21.3) Cred. Rom. din FrAti41-vechT.4) Cred. Rom. din Ciindrent, com. de Dlu P. Ursula.

blastemd :

gi

si

Cr'

pi

i

58

dace esti amendoue putemti fi caul va fi vremebung. ')

Cand are sa se limed vre o f6mete mare, atunatTarcile desfaca pdpusoii de pe t6rine $i le mantIncd t6tegrduntele, Idsanda cioctildiT got 3)

I X.

Mai departe, credit Romanil, ed. crieril i ficatuldTared uscate bine si pisate pea ce se facti ca faina,dace se punti cuT -va In mancare, acelul omit i se Ia.°Ulna ; acela. n'are stare i alinare, n'are cash' nicim6sd, ci amble ca Tarca de ici colea, edei i sestrica mintea. 3)

Economil, ce se ocupd cu stupdrituld, credit caprimdv6ra, etind stupil stint aprOpe de a se note afara,e bine a Inpusch, o Tarca, a o frige a o pune subcopita stupului. Facendti ac6sta, credit et, ca stupultisub care s'a pusti Tarca friptd va rol maT de multeoff, va aclund o multime de miere, mai pe seurtu ca vafi In tag, privinta f6rte buntl.4)

CaiT, ce sunt aprin.i §i tusescti f6rte tare, se vin-deed, In urmiltoriulti chipti. Romanii prindii adica oTarca §i &ed. unit focti bunt"' in cuptioriti ; dupd cefoculd arde bine se scotti earbunif afard, el artined.Tarca In ltiuntru si-o lash: acolo pene se face tOtascrumd.

1) I. Schinteia. Scris6res.unui plugaril atilt redactors ", pubLin 8eder6rea" an. I. Buda- Pesta. 1875. p. 47.

2) Cred. Rom. din Disescr, corn. de V. Ungurine.3) Cred. Rom. din Transilvania, corn. de Die Gr. Craciunau.4) Corn. de Dill E. Pope.

gi

gi

gi

1iniacify

.59

Atuncl o scotu atark, o pisava bine si apoi, ames-tecanda faina acasta cu semetgA de S t e g e (lat. Ru-mex acutus L.) o dad canard aprin9I ca s'o mftnance.

Prin acasta procedure, credit el, ca, call bolnaviIn scurtd timpd se vindeca si nu tusescd mal multd. i)

Tarca, dupa cum spund Ron-Anil din satulit Opri-seni sau PanOrI din Bucovina, e bung de lam si incontra turbaciunet

Omuld, care voesce sa aibg and Idea farte bunuin contra turbAcIunel vitelord, prindeoTarcavie, alit, data nu se pate prinde vie, apoi o inpusca.Nainte insA de-a o prinde face unit food blind in cup -toriti, dupe, ce foculu s'a potolitd, arunca Tarca viesad marts, cum este, in cuptoriu, sf-acolo o lass, apoipen6 ce arde si se face tom cenusii. Dupa acesta statecenusa el afara, o stringe bine inteunil vasil anumittl,si cand se intempla vre o nenorocire, cAnd turbg vreo vita, led cenusa de acesta si, amestecAndu-o cuo dad vitel bolnave s'o bee, turnandu-I totodata lesiede acesta si prin urechI ; si data, vita nu -I s b u r at ac u t u r b Aciune a, se vindeca de grabs, era data e-sburata cu turbaciunea, nuse maipate yin-deck de s'ar face cu (Musa on 9i ce s'ar face. 31

Mal departe se dice, ea Tarca area, pisata 9i datain targe, e bung de on si ce fell de durere ar ayevitele in nuntru. Dada, nu se vindeca de acesta, denernica alta nu se vindeert, darn numal de cuOtti. 3)

1) Datine rom. did unele Ow ale Bucovina2) Diet. de lacobii PopovicTit, romanik din OprienT.3) Dia. de V. Flocea din CAmpulunga.

apt,

pi

60

Era -sT e dating, in uncle pir(1 ale Bucovinel de aprinde sea a Inpusea ate o Tara, si a o pune apoT ingrajdiurile, In can stint vitele, sea a o restigni pe pi-rech grajdturilori, ca sit nu se apropie U c i d A-1 6c r u c ea de vite .i sit le muncesea. Spirituli necuratinu se p6te Invol cu Tare a, se teme de densa. Graj-dTulu, unde se afli vre o Tara acatati, e curati. ')

Acosta dating si credinti se vede ca e forte res-plinditi pintre Romitnit din Bucovina, pentru ca $i eiam v6duti la mal mite grajdiurl ate o Tarca aninati.

X.OH cuT Ii este cunoseutil, ei Tarca e 0 pasere

forte neastemp6rati.Romanulti .ceranil, aT carui oche forte ageri nu

perdi nemied din vedere, observtIndi acesta si vedendilei multI dintre semenif seT posedi sate ce-va din In-,susirile--acestel paserl, nu se poti rabda de a nu-T bat -jocuri poreclindu-T I a r c a".

Astfelti pre birbaVI lungT In piciare, cariT mergiprea lute si toti sari in col° si'n c6ce, romanuli ITnumesce T arcor sei S A r c o I" si T a r c A" seaS a r c V.

Asemenea .i pre femeile limbute, cArora ii Arabiagura prea desil, le poreclesci T a r c 1" si se dice eali 1tmbla gura ca si la Yard "'), sea dupi,

1) Diet. de I. Popoviciii §i V. Flocea.i) Com. de Dld Gr. CrAcluna§ti qi E. Popil, ti diet. de

S. Franco.

61

cum spund Ronu lnii din Muntenia I i me r g e g u r aca la o Coofana".1)

Mai departe merits a fi Insemnatd cat 6meloru cese lass a fi prea multd pottici, rugati, li se spume cas e c o o f an e s c d". Adeseori audimd pre Romanicdin Bucovina dicendd : u u te co t of n1 a t ta !cgadica : nu te lash a fi multi 1mbiatd, nu te lash multlipoftitd, Tugatd, indemnatd...

Numele C o o f a n a", dupa cata scid eu, nueste cunoscutd poporulul romanu din Bucovina, dar'verbulu co Wani este forte respanditd. Dovadadespre ac6sta, afara de vorba de tote dilele avemdurmatorele versuri, pre earl le reproducemu dinteo sa-tina poporana despre igani, cul6sa in satuld Candrem

Pend era dem borze.Tofu venra la not la varza,De cand s'a cotofinitilNiel la curechIA n'a venitfi.2)

Mai rani se aude verbuld s Irca 1" cu inele-sulti de : a cants.

XI.E de mirare ca poporulti, sa fi amblatd la

scold, flira sa fi Inv6tatd carte, scie aceea, ea Tar c ase One de genuld Cior e 1 or il.

Eta cum o esplich elu adsta !') Com. de Dlii P. Ispirescu.2) Din colectiunea mem inedia.

Faragi

62

Tare a e Meath' din C I 6 r a, din nerna deC T 6 r g, pentru ca sung la glass ca C i 6 r a, atatanumai cal are coda mai lungg si e pestritg la pene.

Ba ! sunt multe semne, earl* ni-aratg, ea Romaniimai amnia si antaid vor fi numitd paserea ac6staC i 6 r g", dupg cum se numesce ea One diva deastg-di In inutuld Hategului din Transilvania 1), apoiC i 6 r g" In compusgViune en cuventula b a r g" precumse usit6zg la Romanii din Banatil in C i o r o b a r g",sea C Torcobar g", abia numai mai pe urmg auInceputd.. a o num? Sarcg 0 Tare g.

Dovadd cum ca, Romanii vor fi numitil mai an-tral paserea acesia C i 6 r g, Ciorob a rit siC i o r c o b a r g, avemil pe de-o parte, pe langg frag-mentula de satire, argtatd mai suss, Inca si-o aneedotg,poporang, erg, pe de alts parte vr'o cite -va numiri delocalitati din Romania, precum cuventula C 1 o r o-b o; despre care cuventil se p6te dice cu t6tg sign-ranta, ca nu e numai de eri de-alaltg, eri inventata, cield trebue sg, fie f6rte vechia, de 6re ce Ile In-Minima nunumai In Bucovina, ci celelalte t,eri locuite de romani.

Anecdota din cegiune e cea urmatareDice ca, as fostd odatg doi 6ment, caril Intal-

nindu-se Inteund loci vedendd o C i or c o b a runula dintre densil 4ise catra. celalaltd : Uite, me,Alb a! ca e mai multi albg dealt"' negra ; era celelaltdII reapunse me, cg-1 Negra nu Alba!cg," e mai multi negrg cleat alba."

') Com. de DItt N. DensRanii.

§1

qi'n

.i

siti ",

§i'n

gi

63

§i ton' asa, uvula : ba ca e multi alba, eracelalalta : ba ca e mai multi negra, nu numai ta seeertara intre olalta, ci, dela una timpa, incepura a sesi bate si se batura grozava, eaci nisi uvula nu vol sitlese dupa celalalta.

Era dupa ce s'ati batuta bine, dupa ce s'all scar-manata cum se cadet se desparOra si se dusera fiecarein drumula sea.

La una anti de ()He, dupa acesta ne'ntelegere,certa i Mae, intillnindu-se emenii nostril* era-Si launit loaf dandu-si buna dupa clise

unula dintre densii :Soil; mai frate ca prosti mai fuserama no"' anti,

ne baturama pentru o Ciorcobar a.La cue celalalta respunse :

Ca dea, mei frate, tare rev am facutil !§i vecli, frate ! (Ilse eela dintala,

tote ea am avutti dreptate, ea CIoreobara emai multi negra decAta alba* !

E'n lass, lass, frate, tote la o parte, 4isecelalalta, ca ea will prea bine ea Cioreobarae cu multi mai alba deeftta 'Agra !

Apo"' tots asa si de asta data, ne voincla niciunnla nici altula sa lese dintre ale sale, Ineepura, era-sia se bate ea si'n annuli trecutti, numai dupa ce sebatura bine se despartira si se dusera," de uncle allvenita." 1)

1) Corn. de Dlu Iona Stoiceseu.

mat

.i dims, obiceiti,

ca

era-si

si

-

64

Aasta anecdotd din Banatd, care se istorisesceIn reguld la doT 6menl, ce nu se potd nici cilnd Involin vorba, cari sunt forte tinaci si nici unulii nu voescenemica sti lese dintre ale sale, credit eu ca a datil apoTnascere 4icalelord b a e alb a", b a e A g r rt", souba e lae, ba-T balae", seu nici e lae, nicibala e", call. In timpuld de fats stint forte respilnditepintre roman, si se aplicd In genere atunci, andpre unit omit nu - lit po' induplicd, la nici undlucru, and nici Inteund modd nu-ld poti sc6te dintreale sale.

Cuventuld C Iorobor W' s'a pdstratd nu miredin vorba de tote ci Ina; si'n proverbuld :

Ce-atfita eioroboritPentru unit toporit

care e sinonimil cu altu proverbil, anume :

Ce-aittta sfadiiPentru o bardit

earl' proverbe se aplica In genere 6meniloru, ce se c6rtdpentru und lucru de nemicd.

Era numirile de localitati, earl' le cunoscil ell Oneacuma, sunt acestea :

CIorobes ci, locuintd isolata, In judetulil Doljtt,plaiultti Amaradie ;

CIoroborenT, satd in judetuld Mehedinti,plaiulu Blabnita ; qi:

qilele,

1

!

65

Ciorob oren i, laca Tanga satultt en asemeneanumire. ')

DecI, da,cA vom discompune acuma numirea CI o-rob ar A" sea C iorco barn ", capetAma d6ue cu-vinte si anume : CI6rA sea. C i o r CA si b a r A.

Cuventula prima 1nsemnezA o pasere din genulaCiorelor II, care cu timpula s'a prefacuta din Cier AIn CioracA2),Cerca3), CIercA,SarcA,TercA4)si in urmA Tare A.

Al dollea cuventa e b a r a ". Acesta, cAta e lacnnoscinta mea, in timpult de fatit nicairl nn sentrebuin-OzA., de sine stAtAtoria, ci numal compusti cu cuven-tula C 16 r a ". InsemnAnta hn Insl o aflAm destulade bine si forte respicatil esplicata In proverbula demal susa :

Ce-atata sfaclaPentru o bardil!

Deci b a r a ", care la rendula sea se va fi for-mata din cuventul b o r" sea viceversa, InsemnezAatAta cAtii : stadA, certk, strigAtti, rAcnetti, era, C 1 o-robar A" sea C ior cobar A" InsemnezA o paserelimbuta, ce totil una strigA si se certA. i dacA vom Tait

1) D. Frundeseu. op. cit. p. 118..2) Cuventula aasta s'a pastratii pen6 asta,-(11 In mar multe

numirr de sate din Romania. Vedt Fruncteseu Diet. top. p. 117.2) Ved1 euv. acesta la A. T. Laurianq si I. C. 11cIassimil. Die-

tionariulii limber romane. p. 685.

4) I. C. Massimil. Glossal-Tn. p. 164.

5

66

bine s6ma, apoi T a r c a intr'adev6ra e o pasere, cenici °data, nu mai are stare si alinare, ce tota un aalerga in colo si'n c6ce, striga, bate din c6da si sec6rtd cu semenele sale.

Ce se atinge de cuventuld compusti C T r o-b o r a", apoi si acesta insemn6za in timpuld de fatsdada., arta. -erg dela c lorob or d" s'a formatac 'for o b o r i r e", care mai tardid s'a transformataIn c I o r o v a i r e", si care asemene insemneza : a secerta, a se sfddl pentru nemicuri, a se disputa fara,"

multa vivacitate..

Attar!. substantivulti C 'for o b or a", oath si ver-buld c iorobor I" sal. c iorova I" esprima deminune acc-lunea de a se certa, a doi s6u mai toulci6meni, carii unula la altula chiuesca, striga, racnescaca Ci6rele.')

In fine merits a fi insemnata si aceea, ca numireaC ;to r o bar a", care s'a pastrata si'n versurile :

C1orobara, bars,Fa -t7 cod4a scara12)

precum C i o r c o bar a", se al% numai la Romani).*din Banata.

Tota In Banatti se afla, pe tirnpuld Dacilord ocetate anume u r o b a r a, care asta-di se numesce

') I. C. Massimo. Glossarni. p. 164.2) Com. de Dl. I. Trails, prin DI. At. M. Marienescu.

si

si:

67

Timis6r a '), 6rif, nu theme departe de aice se OAi numirile de localitati : CiorobescI Ri Cior o-

boreni.Sa fie 6re ac6sta, numal o Intemplare ?Mie mi se pare ea nu !

1) Gr. G. Tocilescu. Dacia inainte de Romani. BueureseT. 1880.

p. 430 §i 455.

5*

Dela Inceputtilti luT Octoberti One catrI finealul Martie vedemil prin pAdurile Imp6nate cu braqi siprin dumbravi, dar' mai cu sana prin padurile (le ste-jar!, o pasere frum6sA, cu gene cu aripelepestricei cu una °multi pe capii, care c'unll neast6m-ptril f6rte mare sbOrA in colo cote eautandu-sinutreculU, ce consta din jiru, alune, eastane, cirese, pere,apoT din totu feliulti de insecte i vermi, broscuO, so-perle, serpisori, ba chiar .i din ouele altorU paseri,1nsa mai ales din g h i n d a, din care causl se vedemutandu-se ne'ncetatti dela o padure de stejarY la alta.

Ac6sta pasere, care e asa de priceputg la capii,ea scie a imita on si ce sunete bizare : a miona camtqcle, a sbiera ca ieqii, a (luta ca alte paseri, ha demulte on a repe0 chiar unele cuvinte omenescT, 6r1In sborulti seti a face o mulOme de figuri si schimecornice, a se actitarA In tote chipurile de ramurile arbo-rilord, se numesce de cgtra RomAini% din Bucovina :

Ghindariti; de &Ark' eel') Numirea G a 1 i am au4it'o numaT In comuna Crasna,

pe cand celelalte sunt cu multu Inal respAndite In tote partile Bu-covinel.

Gaita.

$i

$i

a"

I.

ropil-eenupil,

§Po

pi

Gait!, GalbtAt)

69

din Transilvania : Gait a 1), Z a i c d, pl. Z a i c i,mast. Z a i co id 2), In unele Orli, insa numai forterard, Ma chia§d 3) ,i Mati e§d 4); de catra cei dinUngaria : Zaic a masc. Z aicoid 5) ; de catra cei dinBanatd : Z a i , 6) ; 6ra de &gra eel din Moldova ') §i

Muntenia : G a i . 8), In vechime qi G a i c a 9) lat.Garrulus glandarius L. germ. der Heher oder Eichelrabe.

Totd de genuld acestei pasere se mai One Inca§i alta, care asemene se numesce de catra RomaniG a i t i " . Aceea. e Gai a-d e-m unte 10), numitaaltmintrelea atatd In Bucovina OW §i'n Moldova 11)N near I ii, lat. Nucifraga caryocatactes L. germ. derNussknaeker oder Tannenheher, Nussrabe.

ILDespre una din aceste d6ue paseri, foi anume

despre cea dintaiti, esista la Romitnii din inutuld *om-cutei-maei In Ungaria urmat6rea legendrt, care mi-acomunicat'o Dld E. Popti :

1) Vedt : Vocab. de S. Petri ; S. P. Barcianil si G. Barit1iiet G. Muntend.

2) Com. de DM Gr. CriicTunasiii.3) Com. de Dlit E. Popii.5) Corn. de dol studinci din Brasovd.5) A. de Cihac. Dictionnaire. t. II. p. 514.6) Corn. de Dili I. StoTcescu din Ohaba-matnicrt.7) V. Alecsandri. Opere complete. Poesi1 t. VI. p. 56.9) B. Nanianii, op. cit. p. 96.9) B. P. MOM. Cuvinte din betrunt". tom. I. p. 281.") A. de Cihac. Dictionnaire. t. II. p. 112.") S. Stamati. Vocab. p. 543.

70

Ad fostd °data ca nici ()data, cA de n'ar fi nus'ar povesti.

Ad fostil odatX d6ue fete vecine, cars se numialluna pre alta s u r at a", adieu s or 16r prietinkpentru cd ele, de cum s'ad eunoscutd, trAiad 16rte bineintre olaltit.

De and s'ad trezitd i s'ad cunoscutd, nu eranici o Vi liisata de DumneVed, in care sit nu se intal-n6scA... _Nu °data le aflaY la and loch povestindd GreIntregi intre olalta despre unit fetid sed altuld de lu-cruri gi intemplitri de ale lord.

Odatit, Intre multe alte vorbe de ale lord, unadintre aceste d6ue fete, care se cinema, Z a i c a, Viseciltrk surata sa :

Sch. ce, surata Braga ! elf am visatd ca voiu fipasere... Ba! tocmai In visa eram o pasere ore cumnu aga frum6sit, insK scia n a cant& In mai multe forme,pare ca sciam a canta ca multe alte paseri, apol sciama latrit ea efinele, a sbiera ca caprele, a rancheza ca.

call, multe am mai visatd cd, sciam di face,despPe care amnia nu-nu mai potd aduce aminte...

VeVI, surata draga ! respunsK ceealaltrt feta,care se numia Turturic a, ed gncd, tome acestavisd 1-am avutd, ca gi tine. . . Acuma, nu scud (led, cit.cu care dintre not se va implini ceea ce am visatdamendoue !

Atunei cele d6ue fete se remAgir, ca aceea, carese va scula mai demineta, sit fie paserea cea cantAr60.In mai multe ehipuri.

h,

... si

71

Dupg acesta se jurard amendette suratele pe aceluremasti, ca -1h vord tine cu cea mai mare acurgteta.

Eta ca vine ! . .sera Amendeue suratele se eul-card de-odatg, fie-care fiindd forte tngrijita de ceea ceavea sa se Intdmple in scurtu timpil.

Z a i c a, 1ndatit ee s'a culcatd a adormitu numaTdeeiltu, ca si and ar fi farmecat'o clue -va sets T-ar fidad. ce-va de beutu, era Turturica cugetA in sinecg, ar fi bine sa nit derma de loco pea In On de 4i,cand apot ea va fi aceea .ce va cilstiga reingsagulti.

Zaica dorml &sit One catrg deminetg, ergcolea cand a inceputu a se revarsa de (Pug, atglindudin tete partite cocosii cantftndu, se trezi numai de-catu.. . Ea era acuma satuld de somnu, deci putea sitnu aderma mat multd Ong ce se va face (Pug.

Biata Turturica Insa s'a luptatd cu somnulupene cgtra mequlu nopcii. . Ba ! era acuma mai apropede 4iug, cand somnulu o furs fara de veste si adormldusa, ca si chid n'ar fi dormitu mat multe nopti dupesol al tit.

Eca numat, cand se aratarg zorile de dupes, cul-mile delurilnril, dandu-ne de scire cit si serele nu edeparte, Zaica era acuma susti si Inca prefacuta lute°pasere frum6sa, tocmat dupa cum s'a fostd visatu, $i

scia acuma calla ca multe- pasert, ass schimbh glasuldIn mai multe chipuri, dupa cum adicg au4ise ea =Inainte.

Serele se'naltase demultd pe cend... Omenii de-multu se seulard si se inprasciarg In tote partile lalucru, and 6ca ! . de-odata si bleu Turturieg

72

sare ca fripta drepta in susa din asternutul0 seu...Dar' ce folosu ! . .. ea nu mai avea acuma nemica fru-mosil sa auda ; pastoril i.T scosese demultu vitelela pasc6tOre... Totu-si; din intemplare, audl .i ea obaba manandu-SST iepede vaca ca ajungit pre vacarld.,care acuma era departe, si care manftndu - o dicea :pturrr ! pturrr !"

Atunci T n r t u r i c a se prefaca si ea in pasere,dar nu scia sa ante ce-va mat frumosU, ci numai

babel, ce mftnase vaca. De-aceea s'a sup6rato eaforte tare, si de-aceea T u r t u r i c a, cam ea lute°T u r t u r i c a s'a fosta prefacutti, pen6 ti in diva doasta-di e mai multU superata, decata cu voe buna.

Nu asa insa este. Z a i c a. . Acosta totdeuna evesala i binedispusa.. Canty mai in tots minutulucum it vine la gura... Sare in colo cote alergadin padure in padure... Striga si face o multime defiguri prin aerU... Se acatara In totu feliuld de arbors...Mai pe scurtu totdduna e binedispusa voiosa, cact acastigata remasagulu !

III.Alta legenda, a Romaniloru din Bucovina, care

se referesce In genere la tote G a i i e 1 e si care mi -aistorisit'o Toderd Muth, romitua din satulil Crasna,suna precum urmeza :

Gai i e 1 e, duprt cum istorisesca Romanii dinuncle 041 ale Bucovina, as avuta dintru inceputaimp6ratultf lord, care le stapanla si se ingrijta de den-sele, era acuma nu all imp6rath. Acosta, a fosta adieu

sa

ver-suit'

.i'n

§i

si

73

asa, el odatg, nu sciu acuma din care pricing, all Ince-putd ele Intre ele a se cern. si nu se putead niei decumImpaca. V64.endd ele dela unil timpd cg. nu se mai potdImpgca s'ail dusk la imp6ratuld lord si s'ail rugatd caacesta sg le Impace.

Impe'ratuld, dupa ce a cercetatti cu de-ameruntuldsi s'a IncredinOtd care a fostd pricina certei, 11-a fa-cutti dreptate. Insa dupri acesta s'ad ng.scutu Intre den-sele d6ue partii, si nici dupa ce li-a data Impgratuldceld mai bung sfatd, nu s'ail pututil Invol, ci ail Ince-pad din DOh care de care a striga mai tare, dupg cumli-i data lord sg strige.

Imperatuld ve(Mucld acesta certa si desunire, aInceputil a le blgstema, si a le alungli pre t6te dela sine.

De-atunci apoi, de (And le-a blastgmatd si le-aalungatd .Imperatuld dela sine, nu Ala% mai multeGaite la unit loch, ca alte paseri, ci numai cite una,cell"' multil ate d6ue. i totd de-atuncea all remasd elesi fang de Imp6rat d, cad Imp6ratuld, ce I-au avutu,n'a voitd sit scie mai multd nemica de densele.

W.AtAtti Romilnii din Bucovina, catd .i eel din Ba-

nath, si anume din juruld Ohaba-matnicului '4 spunksi credit ca G a i i a scie ndue limbs, si adica : a c e u-c e I. a rIndunelei eand acesta merge la eulcusil,a ciorel, a arcei, a ie4iloril, a prep elicei

') Com. de Dlii. J6nA Storeeseu.

74

a pupazei, a gangurulul, a closeei candstriga pull si a c a l u l u 1.

Acestea cantece le canto ea totdOuna primdvera,and ineepe a se lua ominulu, Ord cum s'a Inatti on16-thin incetOza de cantata. Ea peste anu canal, celti maTputind dintre tote paserile. Totodatd este ea si cea maitdinuitOre pasere pe timpultt acela cand are 6ue, candclocesce si sc6te put 1)

Romanic din unele tinuturt ale Transilvaniel creditsi istorisescd, ca Z a i c a, adica. Gait a, p6te ca totepaserile canta, numat t.a. Cuculd nu. Din acesta causdapot, pentru ca nit este in stare sii cante ca Cuculdse spanzurd si 'mere, adied se ineldsta cu gluarele deattire ramura de arbore, se slob6de apot cu capuld injosu si asa remane spanzuratd pen6 ce plere.

Una roman]. afirmil chiar, cd ail aflatd o multimede Z a i c T astfelid spanzurate.

Nu-1 vorba ca unele Zaic i, dandu - st multdsifinta, potu calla si ca C u c u 1 a... Acelea apoT firesceca uu se spanzura, ci trdesed ci se inmultescd.

Mat departe, ca dovadd cum ca, Z a i c a 'toteitnita nu numat cantecubl paserilord, ci si strigdtulusi sbOratulii viteloru pre cart le-a vOdutu si le-a atKlitdea, istorisescu Romani' din Transilvauia, ca dacd, unitpecurarm, care a perdutil vre unit eclu, nude unde-vasberandu ca edulu si se duce la loculu unde se audesberatuld si nu Oa edulu, sustine ca attire Z a i c d. 1-ainsalatd imitandd sberatulu edulu' perdutu. 2)

') Istorisitil de V. Flocea.2) Corn. de Dilt Gr. Criielunagr.

75

Z a i c a o iutMiiimi1 si'n cantecele poporane. Do-vada despre acesta avemu tirmatorea domit din Tran-silvania :

CantA ence eand te-T duce,CA si eu cuce m'oTti duce,In tgrA, cum cu tine,Cl d6ra int-a fi mat bine.Du-mg cuce 'ntr'a to VrADOril-T munca maT us6rA$i plata maT buniOrA.Du-mg, cuce, de pe aidUnde-sti qilele mai mica§i orneniT maT voinici,CA mat strAinu de dna mineNu e'n astir lume nimeNumaT m T erl a din pridure,Mierla cea cu pene sure,Mierla nu-T strAinil tare,CA-T e c u c u vgrA primal*,

e vera pupAzamatusa Z ai ca.')

Romanic din Bucovina, pe ling, cele ce le amaratatd mai susil, mai istorisescd Inca despre Gait A.ea, deosebitd ca acesta pasere are darulu de-a imitaon si ce sunetd bizaru, on §i ce feliu de strigatu, maTare si unit cantecd 6re cum placutd si'uveselitorm. Dec'cand canta ea canteculu acesta primavera, atunei e unfitsemnd ca mai multi n'are sit ninga, ci are sa fie timpdbung si caldurosd.

1) Corn. de Dlir Or. CrAciunargi.2) Diet. de Emu. N. Ghiuth din Ilifesci.

$i

76

Romitnii din comitatulti Satli-mare In UngariaIndatindza de-a porecll pre pruncil cei midi, caril nu sestergli la gura, caril aunt billosi si zabalosi, Z a i c T. 1)

In fine Romanii din unele part). ale Transilvanietspunu ca G a i I, a e bung, $i de Idea si anume ca, inimael vindeca, cu siguritate pre Omeni de b u b a, bra precal de s u s p i n g. Daca asa dara unulg sea altuluvoesce s'o Intrebuinteze trebue s'o lnpusce Intru unadin cele done ()lie din urma ale lui Martisorg. Dupace a Inpuseat'o i sc6te inima si o pune pe buba, sea odg, calului bolnavil In tarite, si In urma aeesta celu cea fostg bolnava Indatit se vindeca si Oita e lumen numai capeta era-si bola ce a avut'o. 3)

V.Am qisd la Inceputg ea U a it a s'a numitu in

vechime $i Gaie a. Acesta numire In timpulg de fatanu- mai esista la poporg, dar' cum ca va fi esistatu°data ni p6te servl ca dovada urmat6rele numb.' delocalitati derivate dela densa Si anume ;

Gaicén a, mad targusorg, si totu Gaiedn a,una satg din judetula Tecuciu, platula Berhecig.

Dupa numele Gaita s'a numitu si se mai nu-mesce Inca si pea In ()hut de asta-ch o comuna In ju-detulg Ialomita, plaTuld Balta. 3)

') Corn. de D1i E. Popd,2) Corn. de DIA Gr. a luT I. Sima.3) D. Frundescu op. cit. p. 202.

---->-1-4 <

Berbecelulh.

I.Sunt trel specil de paserT, call se tina de una si

aceea-si familie, si car): de catra Romanit din cele malmulte 01.0 ale Bucovinei se numesca B e r be c e 1"sing. B e r b e c e l si anuine

Berbecela-mar e, numita altmintrelea, insanumal forte rarti, Berloccu%a si Tacaitere'), decatra Romenil din Moldova : Lupul a-v rabiilora 2),de cats eel din Muntenia Lupulit- vrabiilortl,Berbecelti, Capra-dracului3), SoimuW),Francioca-mares), si Sfrancioca-mare"),era de earl eel' din Banatti : Sfercioc a-g heosa 7),lat. Lanius excubitor L. germ. der grosse Wurger.

') Tustrele nurnitte acestea stint usitate in Bucovina. Cea maTresprbulitit Twat e B erbecel a".

2) Dr. Cihac. op. cit. p. 79. ci com. de Par. L Fotea.') B. Nanianil. op. cit. p. 92. Lupula-vribillorfi"

(Lamina excubitor) berbecelul tI, caps-dracului". S. S. /di-halescu.

') A. de Cihac. Dictionnaire. t. II. p. 528.3) Corn. de DM Gr. Stefaaescu.°) Corn. de Dlis N. Barbu.7) Com. de Dia Ios.

ii", :

:

Olartfi.

78

Pene le de pe spate ale Berbecelulut aeestula suntcenusii ; aripele si c6da negre. Are und men eonicilsea Indoitti ca unU mica arligil la verfu. Elu este opasere de o fire rea, cad imitka versulu paserilora maTmid si mat slabe decittu densulti, .i astfeht Insalftndu-lela sine le prinde le om6rA. De-aice se vede apoT cg-Tvine si numirea de L upul rabiilor ii" la po-poruld romanit din Moldova si Muntenia.

Romani' din Vicovulu-de-suss, sata in Bucovina,spunU ca Berbecelulu acesta, dupe ce prinde paserilesi le omora, nu le rantIncit carnea, ca alte paserT ra-pit6re, ci numal crieriT. De -T adeverath acesta or' ba, nustill. Atna scit numal, ca nutretuld lul de frunte stintinsectele pre earl princlendu -le, le inplanta In mAracinrsi de acolo le manitna, rumpendii ate o bucatrt din ele.

Ce se atinge de numirea Tgclit6r e, spunnRomani' din FrAtautii-vechl In Bucovina, a, ea vinede-acolo, pentru ca paserea acesta uneori, and sb6ra,tAaesce cu cioculd ca si and s'ar lovi d6ue sandurelede olalta.

A d6ua specie se npmesce atatO de tetra Romftnildin Bucovina, clad si de tetra, eel din Transilvania 1) :Berbecel d-m c A, de tetra eel din Moldova : L u-p u 1 il-v rAbillor d-m c 2), 6ra. de tetra eel dinMuntenia: FrancIocil-mica3), Sfranelocil-

1) Corn. de Dll Gr. CrAcrunas1.2) Dr. Cihac. op. cit. p. 79.3) Corn. de Dlu Gr. Stefanescu.

siii-v

ii A

gi

79

mict '), lat. Lanius minor L. germ. der kleineWurger.

Berbeceluld acesta se deosebesce de coin premer-g6tortu prin aceea, ca e mai mich In faptura, penelede pe frunte i sunt negre.

A treia specie se numesce de cAtra Romilnil dinBucovina: Berbeceld-rosieticil si ofrand,de crttra eel din Banatu Sfercioc u-r o C o-dalbit a 2), lat. Lanius collurio L. germ. der roth-rfickige Wiirger oder Dorndreher.

Penele de spate ale acestuT Berbeceld sunt rosie-tice. Acesta mai cu same, dintre toff semeniT seT e celumai mare inimicil alit insecteloru. In apropierea cut-buluT seu nu odatit se pote observa o multime de ciirt-busi alte insecte implantate in spinit de arbor] si demilciesT sett altI tufarl.

Femeiuscele tuturord acestord treT speciT de plt-seri se nurnescd de csatrit Romanit din Bucovina In regulaBerbecica pl. Berbecele. Cilnd insa e vorbade t6te speciile acestea, atuncT se numescd IndecomundBerbeceT.

Numirea Capra dracului e cunoscuta, si Ro-mitnilord din tinutuld Dornei In Bucovina, Insa nu scia

I) Corn. de DM N. Barbu.2) Com. de Dill Ios. Olaria. Cu tote insi ea Dlit Olarlu pe

langA numirea romandscA mi-a comunicatil si cea technicA latinA, eelaunt de pArere cA numirea aeesta nu se va fi atribuindii de cAtrARomftnii din Banatii Berbecelulut din cestlune, ci mat de grabA altetpaseri si aflame uneTa, a cAre edda sell partea cea mai mare a co4i1va fi de colOre a 1 b A.

si

§ a si

si

-II.

-80daca ea se atribue BerbeceluluT mar e, ca'n Mun-tenia, on altel paserl.

Domnulti Petru Ursula, cantord bisericesea In Can-drenT, Imi aerie urmat6rele cu privire la paserea ce portanmnirea ac6sta, gi anume : C a p r a-d raculuY e opasere ce-va mai mica ca und G r a u r b, petrece numalpe stancele marl ale muntilord. La pene e ven6ta pes-trita gi pe spate cu puiuti cafeniT. Mould vine ca laG r a u r 0. Cmbula gi-lti face prin petril."

>+-4-f<---

Rindunica.

I.Rindunica, care ne anunta multu dorita si astep-

tuta prima.vera, care de la sosirea si pea la departareaa din terile n6stre, este unu 6spe nedespartitu si forteplacutu 6menilora, facendult cuibulu sea de comunuIn podurile caselorii l), se vede a din cele mat vealsi departate timpurt a fosta totdeuna intimpinatii deearl Romani cu eschtilmari de bucurie si insufletire,cum e si'n ohm de asta-41.

Multe si'nteresante stint datinele si crediNele Ro-ntanilora despre densa. *i 'Ate ca ea este uuica paseredespre care poporula romana a pastrata mat !unitelegende forte frum6se, earl In fondu tote trateza despreunulu si acela-si obiectil, numai modulti istorisiret foreste fehuritti.

Cea mai frum6sa si mai incantatOre dintre totelegendele, cote le sciu ea si cite vor mai fi esistando,despre earl' Inca n'am cunot,cinta, este hill indo6laL e g e n d a rind uneler coinpusa In versurt de

') Pre acelea sped! de Rindunele, cart 41 facti cuibutile substresinele caselort si prin malurile apelor si despre cart volii vorbimat jog'', le nurnescii Romani! din Bucovina I., istun I" si L o s-t u n1".

G

82

regele poetiloru nostri MU V. Alecsandri. ') A eestalegenda ar trebul $i trebue sa-i fie cunoscuta fie-earuiRomand adeveratd. DecI nu voiu sa me oprescil multdla densa. Vom reproduce insa alte legende ale Rindu-nelei, pre earl le-am auditd ed In Bucovina si can, Incomparare cu cea de mai sushi amintitd, credd ca vorforma unit obiecttl forte Interesantd si tad °data pla-cutd pentru fie-care cetitoriu, era mai alesil pentru lite-ratii roman, cad se ocupa cu studiuld datinelord, cre-dinOloru si a mitologiei daco-romane.

II.Prima legenda a Rinduuelei, istorisita de Catrina

Racolta, romanca din satulu Calafindesci, suna precumurmeza

A fostd odata o feta, carda, murindu-I parintil,nu i -a remass alts moscenire de la densh, decata 'urinal*o turmit de °I si unit cateld.

Intro di .. . ce -I vine feta acesteia In minte ? ...se'rubraca In haine barbatescI, Ye oile si cateluld cudensa si se duce Inteund munte. In muntele acela, mer-gendd ea cu oile si cu ca'eluld tad mai nainte, totdmai departe, eta, ca de la unit timpd se Intalnesce cuunit f6cIort de s m e II, care Inca pascea o turmade oI.

Fiindll feta Imbracata In halm barbatesci si pur-tandd cusma In capd, feciorulu nu put s'o cun6sca :

') Opere complete. Poesil. Legende. p. 77.

83

feta e on fedora ? Dar gi feta nu i-a spusil nemicanici °data, macar di, de cum s'a Intalnitil ea cu den-sulg, pasceau oile Impreuna si in fie-care sera se duceagi ea cu oile gi cu catelulu seu de mash la curdlesmeulut

Insa feciorulg, nevenindu-I la socotela, mai demulte on spuse marcer sale, ca lui nu i se prea parepre fartatulti sea de dobanie ; ... elg crede ca acestatrebue sa fie feta gi nu feciorti, cad aga flu arata vorbagi fata lin cea mueresca.

De la o vreme, ve4endu-se bgtrilna smethca preamultg cincaita gi Intrebata de fedi:multi sea, cjise :

Dam fartatuld tell de clobanie va fi sa fie feta,dupg cum presupur tu, eh indata till volt" cun6sce,cad de sera, cand o'a duce sa, se culce, am sa-I puntssub pering br gbanoeg ') si de-a fi sit fie feta bra-banoculu pang dernineta se va pata, erg de-a fi sa fiefecrorg, atunci brabanoeulg va remanea aga cum 1-org pune.

Cum a 4isn smalea, aga a gi facutil.Cand a Inceputil sa Insereze bine, colea pe vremea

culcatulul, a push sub perina fete; pe care se cult"",brabanocg.

Irma catelulg fete', fiindu n a s d r a v a n a gi

sciinclil prea bine cu ce garlduri se porta sme6ica,Oise Inca de cu 4iug stapand sale:

Scumpa mea stapling ! sme6lea are sa-ti puede sera sub perina brabanodi, prin mijloculd canna

7) In unele partT ale BucovineT nurneaca Romani( plants :Vince minor. germ. Immergriin b r A binoe A" li b ribAnoe Ct",4rE In altele b ArbAnoe A".

6*

84

voesce ea sa scie : de esti feta on feetoru ? Daeg acumadomnia-ta voescI sa nu ti se'ntemple nemica reh, tesfatuesed ea atunci, cand vei merge sa," te culci, sascoff brabanoculil de sub perina Fii sa -lu pui de-asuprape pering si acolo sa-lu last apoi IAA a (WA di de-min6ta. Erg a doua di demin4g sa-lil pi era la lo-culti hit si apoi sa IesI din casa. De nu m6 vel asculta.si de nu vei face asa cum te'nvept eh, atunci sit sell,ell at sa patesci una ne mat patita !

Asa a disu (Adult' si staptina sa la ascultath sicolea eand a mersu ea sa se culce, aflandu brabanoculusub pering I-a pusu pe perina si apoi s'a culcatu. Era,a d6u6 di demineta 1-a push era sub perina si apoiesindh din casa si luandu-s1 oile si catelulu se duse Intreba-s1 la pascetOre.

Dar n'a apucatu bine a esl din cash cand sme-thca se si duse In urma et sa veda ce-1 ? ... cum ebrabanocult1 ? ... Brabanoculu insa era mat verde sima )_frumosil de cum Ilti pusese ea de cu sera. Vecjen-du-lu astfeltu a crequth sme6ica ea feta nu e feta, cifecioril. Dect spuse fectorultil seh, ca fartatulh Ini deeiobanie nu e feta, dupa cum soc6te elu, ci fectoru,cacI Elsa a aratatu brabanoculu, pre care i I-a push subperin a.

Feciorulu smethcel, aucIiodu acesta, isi lug, si duoile sale si se duse cu densele la paseet6re pe urmafeta, fara sa-I plesnesca macar prin minte ca n'ar fidreptli ceea ce 1-a spusu maica sa.

Feta Insa, v&Jendu -se scapata din cursa ce i se'n-tinsese, luandu-se eu fectorulu, cu oile si cu eatelulh

85

sed se duse, se duse One ce ajunse la o mare. Aice apol s'a

opritil ea si luandu-si remasd bunu de la fecioruldsrne6icei si dandu cu and t olagd asnpra ape), apas'a despartitil In diode si asa a trecutu ea cu turma sade cea parte, fail ca sa i se'ntemple vre unil red. eatile negru sub unghie.

Fectoruld sme6icet si eu oile stile a remasu deIsta parte de apa.

Ajungendu .de ceettlalta parte si dupa ce s'ad im-preunatu acuma drii-0 valurile ape', '0-a hied fetacusma din eapd s'-atunci i-a cadutil pèrul it c e l ude aurd pane In brad.

FecioruIrt sme6icet, v6dendu-o ca -I f6ta si Incaasa de frum6sa, nu seia pe ce lurne-1 de scarba, ea ascapat'o din mana. -§i fat% a mai perde multu timpilse Intorse a easa si spuse maicei stile cum I-a amagitil,povestindu-i tote din firu In Ord, ea fartatuld sed deciobanie nu e tecioru, ci ma si Inca cu p6rultt de aurd.Dar ce folosd ca ea a treentd acuma preste mare lin-preuna cu oile sole si elu n'o mai p6te urmarl.

Smethea, au(Jindu aasta, dise fectorulut sa nu seprinmai supere de paha, cad ea va afla and mijloed

care s'o pota urmarl si prinde. §i Intru adev6rn camaica sa i tiled o corabie mare, pe care smeulu, dupitsfatulti ei, o inearea cu fehti de felid de marfe scumpesi astfehu, ineareata cum era, se porni en densa ea saafle pre f6ta.

Dupd, ce se pornl elu acuma merse mita mersepe apa cea mare, prin care a treeuttl feta, One ceajunse la and malu. Acolo apof se oprl.

86

Multime de (Salem, carii de la tine si prin tineaudise ca'n corabia acesta se afla o multime de marl&scumpil, alergara din tete partile sa cumpere cite unaalta de la stapanultt el.

_Eta ca in urma, de unde i One unde, vine sifeta tea cu pOrula de aura si antra si ea fn corabiesa veda ce fella de marfuri se afla inteensa ?

Dar .... atata i -a trebuitu smetilui !... Mai multinerniefi ! ... Cum o vede in luntru deauna pornescecorabia de ht malu si ... pe iel In cold ti-i drumula !..

Feta cur:6see si ea acuma In ce eursa a picatasi se pricepe ea nu-i chipa de seapare... Cerca ea cecerca, sa scape, dar' Inzadaril ! ... Corabia era acumaeine sci nude de malu.

De giaba to mai trudeseI, cam de-acuma Ina-inte n'ai sa-ml mai scape din mitna ! 4ise smeulu,dupe ce s'a veduta la largulu set'.

Feta, mai auclinda Inca si acesta, ce sa faca ? ...le Inelulu sea de pe degetu si, aruncandu-luIn apil, dice :

Cand vei afla to inelula acesta, atunci voidvorbl ea cu tine !

Dar smeulu se parea ea nice n'o aude. Ela mergeaen corabia inainte, fara sa-i pese ce-va de cuvintele ei.

Dupii ce ajunse acuma la mild lua pre feta siduc&idu-o a casa se etinunft en (Musa.

Feta insa isi find euventulti... Pa nu vorbia cusmeulil nemicii, on si cilia se nacajia acesta s'o Indu-plice ca sa vorbesea. Cu smeeica si Cu cumnatele sele,

87

cad smeulu avea si surori, si cetala10 curtenlvorbta, lush cu stneulu nici odata.

Ac6sta thcere a tints tutu asa mai lungil timph.Eta ca'ntr'o qi, mergendu nisce p6scari la spa

cea mare si pescuindh o mulOme de pesce, aduse sivendurh si smeulul o parte din acestia.

Smeulu, adeca fectorulh smeolcet, duph ce cum-Ora pesch, se dede singurd sa -i curatdsca. Dar ce savedh ? ... Intr'unit pesce da de inelulu nevestel !Ale ! ...Plinu de bucurie le elh aetuna ineluld si, mergendu cudensulu tots In sarite la nevesta sa, ft clise zimbindu.

Drags, mea Rindunica! de-acuma velvorbl cu mine cact ech in sfarsitu ti-am aflatu siinelulu !

Si vorbindd o desmidrdh, si-1 neteqesce barbiile,asa plinu de sange cum s'a fost umpluth pe mane cu-raOndu pescele.

Nevesta, vNendu-ST inelulu si aucjindif pre smeuastfehu vorbindh, deauna s 'a prefacuth intr 'oRindunica cu gusa rosa siasburatapeferesthafara.

Smeulu, vecjend'o ca-I sbara de 'naintea oehiloru,se repeql lute s'o prinda, dar a p r i n s 'o numaide mijloculh co 4 i I, care 1-a $i remasd in mans,6r' Rindunica se cam mai Buse, remaindu-1de-atunci si pend In cji us de asta-4T oddsca o furcu-,a, adeca, numal cu penele earlnu i le-a smulsh smeulu, si cu gusa rose,cum a fosth patath de sange.

-- 88

III.A deua legendg a Rindunelei, istorisitg de Ilie

a lul Onufrem Frundg, rezesu romAng din satulg Igesci,sung asa :

A fostu °data o veduvg seracg si a avutg trelfete. i una dintre aceste trel fete era cu perulg deauru. §i cea cu perulg de aura a qisu irtr'o di mai-m sele :

Mama* ! es m'asi duce la smedica cutare ssme ngimeseg ciobang la of !

-- Bine, draga mea ! respunse maica sa tuvrei sg te duel, dar nu scil cg feciorulu acele] bme6icede multil -vrea sg. te tee de nevestg si tu nu vrei samerge dupg elu !

Ca nici nu m'diu duce si nici nu m'a lug ?disc. era feta caci eti m'oni imbraca barbatesce simi-oig pune cusmil in caps si elu nu m'a cunesee !

Dacg tu socoti cg va fi sa fie asa, apoi .. .

despre mine, .. . du-te, cg ea una nu te oprescg I

Na departe de veduva cea cu trel fete se afla oa m eeic a, asemenea veduva, care aye numai unufeciord si-o turmg de of. Feciorula smeeicei westernaudindg, acuma de la tine va fi auditg, cli, veduvaacesta are o fag cu perukt de aura, mai de multe ons'a dusti eld la ()Ansa $i -a cerut'o de nevesta, dar fetan'a vrutti de felig sa mdrga dupg densulu, .i elu niciinteung chipil n'a putut'o induplica nici amag3 casg merga.

--

89

Acuma feta, Imbracata in haute barbatesd $i cucuptil In caps, se duse singurh la mica fectortiluise imbii< ca s'o nannesca cloband.

Smeetca, socotindil eh e fectord qi neavendubang la oT, forte bucuresa o priral.

Irish feciorulit sme6iceT, de cum a vedut'o, mricarca era Imbracata in halne barbatesci 'tic' odata nu-$1lua cu$ma din capil, avea mare prepusil pe densa. DectVise ela Intr'o Vi maicet sole, ea fectorulu ce s'a apu-eath la eI ciobann, nu i se pare a fi fedora, ci trebuesh fie feta cea cu p6rulu de aura, pre care a voith elumal de multe on s'o tee de sotie.

&motel Vise atunci fectorului selfDada tu sococt, ca ciobanulu ce 1-am uatmitil

eh la 01, e feta pre care at voitu tu s'o Tel de sotie,apoI ce mat atata vorbil ! trebue sh'neereldata vet cunesce : feta e onT fedora ? Du-te cltdensuld in Ware, aratii-T unu copaelll care va fi matfrumosh 0 mai sanetosu intrebrt: de ce e bunh ? i de

spune ca e bunu de farm de torsh, sa sell cif e feth, dar'de V-a spune ca e bunh de c a r a, atunci e fedora.

FecTorulii sme6iceI fact tqa, dupri cum 1-a in-vetatil maica sa. Se duse cu feta in tnidure, it arataund copactu $1-o Intreba : de ce e burnt :

Ea it response ca e bunu de c a r a.Se'nterce fectorulh acuma a casa qi povestesce

mated sale ce i-a spusu feta.Sme6lea flu inveta acuma pre fectorulu sett sh

se duch en ctobanulit 1-a gcaldatu, scaldandu-se trebuesa-la cunesca: feta e on fedora ?

cm-

si

:

ti -a

si

si'n-

ei

90

Feciorulu asculta si face ceea ce-I spuse maimsa. Se duce adecd la o app, mare cu feta ca sA se scalde.Dar feta, gandulit, colea dupd ce feciorulu s'adesbracatu .i s'a aruncatd. In apa, viindu-I el ren-dulu, face pre und catelu co avea cu densa sit sparieturma cea de Fecieruld o Indernnd sA se scalde,cilteluld sparie turma, si ea armed, atunci de grabd dupeoi, spuindu-i feciorului cd ea nu se 'Ate sciildd, ca dei s'or perde oile ce va face ea atuneea ? cum $i-ada. serial inaintea stripanei s61e ? adeed a smeolcei.

Feclorulti, veclendit cif nisi asa nu }Ate s'o cu-nosca, ese de graba din apd si ducendu-se Ia maica sait spune tote cum std trlba, cd elu and a vrutu sd,

se scalde, ea, aniline di se duce sit tutored oile spdrietede ca elu, n'a voitd sit se scalde.

Stneeica (lice feciorului :

Nu te teme, ed mat este Inca timpit ! Maidu-te Iui a odatd cu densa Ia scAldatu, .i mai odata,totd asa pea ce vet pute-o Induplied sa se scalde, siatunci te vet Incredin0 despre adeveru !

Fecioruld sme6icei Ye acuma a &Suit brit prefad la apa, ca sit se scalde, dar acesta, verlendu cifaltd ehipu nu-i de scapare, ca sit nu fie cunoscutd, andajunge la apa se arunca, Imbracatd cum erA, cu totultiIn luntru si trece de-a 'notulu One de ceealaltA partede apA, lasAndu pre smed turma de of de astit parte.Er' dupit ce esl ea de eeealaltd parte la malu i.9i radicii.cusma din capti gi I i aratit perulu sett celu de aurafeciorulu, si de acolea sit cam ma duce In treba-si.

sciindu-1

a...

brit -ST

si

si

si

91

Fe,norulti, searbitd ca vat de elu, se'ntorce Inda-rOptd la inalca sa §i -1 spune tote : cum a saritO fetacu halm cu totu In apg, cum a innotatu si cum a fu-gitg, fara ca s'o mai pots urmarl.

Matta -sa, audindO acesta, ii da acuma altO sfatusi-I dice :

Du-te si fa o multime de furci de torsd, unamai frurn6sO, de atil alta. Apoi le si le aurescepre tote. Dupg aceea Incarca-le Intr'o carutO .i du-tecu ele in lame pen6 ce-T da de feta. Er' cAnd vei dade (Musa si ea se va sus in arutrt, sg, scii cg e a ta! ...Mat multu n'are sA-tt scape din manrt ! ... '

Feciorulti asculta pre nmIca sit. Face o multimede furci. Le. auresce pre tote frumosu, le'ncara introcarutO si se pornesce apoi cu ele In lume, d6ra va daunde-va de feta fugita.

Eta ca, mergendO elii asa, acuma cal vreme vafi mersti, se'ntfllnesce c'o soil de-a fet' celei cu pOrulude aurti.

Ce al In caruta ? flit intreba acesta, cumflu vede.

Furci ! response eltt.En sa, le vgdii ! dice mm departe feta.Sue-te 'n aruta, data -ti trebue 1 respunde

feciorulu.El ! ce mat furct fall i acestea ! ... Sora mea

and le-ar vedea, nict n'ar stupl pe ele ! dise acumafeta si se cam mm Buse in treba-si.

Mm In colo se'ntalnesce feciorulu cu ceealalta,soil a fete' celet cu perulii de auro. Si-acesta, cum

92

zaresce pre fecioru cu canto. incareatit .de flirt%Intrebrt :

Ce-at in caruta ?- - Furci !

En sh le vedu ?Sue-te 'n caruth, data -ti trelme !Ei ! ce mai furcl isti ci acestea ! Sora mea,

and le-ar vedea, nict n'ar stupl pe ele ! dice siacesta fetit §i se duce in treba-0 de unde a ye:14U.

Se'nthlnesce acuma feciorulu cu feta cea cu perulude aurti. Acesta, necunoscenda pre fectoril : tine -t §idin cotro vine, ilti intreba §i ea ca §i surorile sole : ceare in citruta ?

Feciorulil iT spune §i et cum gi ce Ea, tarts,

a a§tepta multi", se sue In chruta sa vet% furcile. Atuncefeciorulu bucuria uT ! . . Interce de grabs caruta§i In fugh cu densa indhreptd spre casa.

Feta, vedendil §i cunoseenda alma am= in cemitnit a picati", citnd trece feciortiltt peste a p a c eam a r e, le qi arunch inelulti sett In aph qi dice :

Cand nn-a veal inelulti acesta pe de-getti, atunct .volu vorbl et: en tine !

Dar fectorulU tilee nu vrea s'o asculte, ci se duceatotu intr'o fugh cu densa a casa. Era duph ce sosi cufeta a cash se'nsura cu densa §i ,T -o la de sotie.

Feta, macar ca acuma devinise nevesta smeului,tinendn-se de cuventtl, nu vol sit vorbesch nici cu den-

nici cu secril-sa, cu smeeica.

ila

...

...

....

era-I;4i

sultl,

93

De la o vreme insa, vegendu smeGica ca nora-sanu vorbesce neinica nicT cu densa, filet cu barbatuluseu, (Jise feclorulut :

Ce-'T e bumf tie acesta, data nu vorbesce ne-mica cu daca e muta !

Apoi, ce -i plesnesce smethcei prin minte ?.Ie pre nora Sn trimite in o sora de ale stile dupao s p a t a nisce i t e, gandindu ca sora-sa, cum acapita -o in mama, deauna are s'o °more.

Nevesta, care de-altmintrelea asculta totdeaunaforte blue pre scent sa, numi atata ca nu vorbia cudensa, nu se pune de pricing, ci se pornesce indata casa-I aduea spata si itele.

Barbatulu seu insa, sciindu prea bine tune -sace platesea matusele sele, cum vede ea ea se pornescedeauna ese afara dupa densa dice In taina ca sanu-la auda maica sa :

Ajungendil in matusele mole, and ti-or da elede mancare, imbucatura cea dintfiiu s'o puT sub limbo

sa mananct. De nu vet face asa, cum te'nvetuea, A. scil ca as sa patesci reu!

Nevesta 1-a ascultatu, . mergendu ea acuma,catu va fi mersa, ajunge la cea dintitfil sora a socreistile, o sme6Ica acesta de catil care sii mai cautl alta,asa de mita i rea era ... Si cum ajunge la densa,deauna-i da bunt

Smethca, cum o aude vorbinda, se uTta lungs Indensa. A.pof ii multamesce dice :

A poi . sa maT credu, tine -va socrelora! Soramea dice ca nora sa nu vorbesce, ca este muta, $i ea ...

--not, ...

. . .

¢i -o

¢i

¢i

¢i-i

¢1-apo1

¢i

¢i

dem.

qi

94

uitg-te numal la (Musa, cAtil de dragalash §i frumosilvorbesce ! Apol, dupg ce o mat Intrebg despre uuaalta : cum se afIg barbatuld sets, ce mat face sacrasa ? .... cum se laudg ? tae unit c o cos u, 115 ei-ngtuesce frumosh, 1111 frige mitneare.

Nevesta, Imbucgtura cea dintatu o pune sub limbA,dupg cum adecg a Inv6tat'o brirbatulu seu, apoi ma-nftncg din cocosh 0116 ce se satura.

Dupg rnAncare, veclendu smethca cg n'a putut'oInselAt 1'1 spune cg iele ¢i spata, dupg earl a trimis'osacra sa, nu se aflg la (Musa, ci la o song a sa matmicg deatil densa, care nu Jocuesce tare departe ;sa se duel pen6 la ac6sta §i le-a cApetA.

De-aicea, luandu-si nevesta remasil bunil, se por-nesce si se duce la o d6ua sme6ica si cum ajunge fid'." si acesteia bung diva.

Audindit-o si ac6sta sme6icg vorbindh se minu-razg de densa dice si ea ca sora sa :

Pas' acuma de mal crede s6treloril ! Soramea dice ca nora sa nu vorbesce nemica, cg ea estemute, dn uitg-te la densa oath. de frumosti $i binevorbesce !: Apol, din vorbg In vorbg, din una Inalta, 0 Intrebg la ce a venial.

Nevesta-i spune cum si la ce, ca 6c6, sacra sa atrimis'o dupg spats si ire pea la mrttusa sa, pe la carea trecutd, dar' fiindu cg ac6sta nu le are, i-a spush savile la (Musa, ca p6te vor fi aice.

Sme6ica acesta tae acuma si ea unit c Arlandupg ce-lh frige 1111 dg nevestel de mancare.

si ilh dii de

...

$i -I si

si .....

$i

95

..Nevasta, face ca vi mat nainte, adica pure ceaclintaid Imbueatura sub lituba si apoi mantica.

Sme6 Ica, dupes ce -I dete de mitneare, se fiat ca,cautg sputa vi itele, dar' indatit s'a Intorsd inapoi si-Tgise nevestel Ca ea nu le gasesce nicairi, deci trebuesit se duct la sora sa cea maT mitt*, care nu locuescedeparte, cg pate la densa se vor afla.

De-aicea se le dr' nevasta si se duce la cea din,urmg sort a &Semi sale.

Verlendu-o si acasta smethca cA vorbesce ii re-pep aeeleall cuvinte ea si surorile sale. ApoT IT dg siea o m Aug de omd mortu de mancare vi dupaaceea se sue In podd, anume ca sit caute spats si itele,ID faptg insa ca sa andesch pre nevestil se vedg ce aface?... manca-o-a mana or'( ba ?

Dar' ce sit fact* nevesta?... Ye mama cea de omitmortd sT-o aruncg sub vatrg.

Nu sciti, vaciutu-o-a on n'a Ode° sme6ica, des -tulti cg ea intrebg:

Mang de omit mortu unde esti:Sub vatrg! respunse mana.Maancg, nevastg, mana, ca de nu -I manca-o

to manancd ed pre tine ! (Ilse brit -SST sme6ica.

Ce se fact acuma biata nevestg?... Cum sa pitt-ance ea mane, de omit, dacg acasta e spurcata vi gre-OA* ? ... vi -apoi... macar de n'ar fi de omit mond ?...Ye mana de sub vatrg ¢T -o bagg sub brat tocmal lainimg.

Smealca intrebg a dOua ora:Mang de omu mortd unde estI?

96

Sub inimg ! respunsa mane.Acuma socotindu smeatca cg nevesta a man-

catU mana, se scobara cu itele si eu sputa din podU sii le da nevestei.

Nevesta le le si vrea sit porneseg. Dar sme6ica0 opresce .i -T dice :

Da-mt maim Inapt.Na-ti-o ! dice nevasta, scotendit de grabg

mana de sub brhu, fara ca s'o zarasca sme6ica, i 1-0dg. Apt se pornesce si se cam mat duce, cgcl smeatca,dupa eel-a IntorsU 'mina, nemica mu nu puts sa-t facit.

Sosindu nevesta, la'ntarcere, pe la a dam smealert, ac6sta it cere carlanul U. Nevesta stupesce sicarlanulu sure din gurg si fuge sbiertindu.

Smeatca, vedondu ac6sta, se mitnie si dice ne-vestet :

L-- Al manch-mi-te-ar tapa sa mi te miiance, dacum mi-at scapata din tilting !

Irish nevestet Diet nu-t pass. Se duce mat departe,pen6 ce ajunge la cea dintatU song a sacrei sale. Acestasmeatcg, cum o vede de afarg ineg IT cere- cocosul il.

Nevesta stupesce si acuma si cocosulu sbarg dingurg tottl chntandu : c u-c u-r i-g u-u!

Al maned-mi-te-ar tapa sa mi te manitnee, dacunt mi-at scgpatU din mana ! dice si acesta sme-61cg, v6dena ea nu pate face nemica nevestel.

Acuma Intr'untl tardiU oil cg ajunge nev6sta sh-nRasg, farg sa i se fi clintittt macar unfit Ord din capu,In sacra sa.

97 --

Catu timpil va fi amblatil ea pe la cele trel sine-dice nu potd spune anume. Dar totd trebue sit fi tre-tutu cam multd, cad' cand a sositd ea In s6cra sa,scesta avea acuma alta flora. In casa... Fact ce factsme6ica cea b6tran1, si Induplicandd pre fecioruld setIld Insura cu altil fag., socotindd di nora-sa cea din-taid, pre care o credea ca e mutt, nu s'a mai int6rcede la surorile sele, unde a fost trimis'o anume cas'o °more.

Cftnd ajunse acuma nevesta a cast Oa pre bar -batulil set tiiindd o 6Te In tinda, era pre skra-sa .ipre nora-sa cea de-a d6ua lucrilndd cate una altaIn casa.

&Sera sa cum o vede, cum II Vice :AT r bine c'aT venitd, nora dragrt ! ... du-te si

adA si tu acuma o cofti de apt, cg astalalta norit nuIna 'Ate de - atata munch, de cand to -al dusd tude-a cash !

Nev6sta, asetiltAtore ca totdeauna, nu spune ne-mica, ci luandd cofa se duce dupa apit tocmal acolounde sl-a svirlitd ea ineluld. Aice apoT oprindu-se $i

scotendil ap1. eta ca-i sare ineluld In cofa. Ea, cum ildvede, deauna-ld pune pe degetil, si, dup1, cum a spusdand I-a aruncatil, IsT propune A vorbesa. Deci tutor-candu-se cu cofa a cash si aflandd pre ceealaltd floraa sme6icei rAdicandd o 611 de la foed cu maneca cif-mesh, care era a eT, Ill Vise : .

AT plat1-0-ar DumneVeu s1 -0 platesca, abine maT soil a lua 61ele de la foci cu munca altuTa !

7

-

98

Barbatula sea, care si-acuma se alb. tiiindu 61(t1ntindil, cum o aude vorbindu, deauna se repede la(Musa asa pliug cum era pe mane cu sange si cuprin-(Mnd'o eu manele de dupa capg 11 dice :

Drags mea! Rindunica mea!Dar n'a apucata bine a rostl aeeste cuvinte si ea

deauna s'a prefacut6 In Rinduni ca. si ela in R. 1 n-d u n e 1 g, si:amendol art sburatg pe o feresta .i s'agcam mai dusg in lume. Era, sme6ica si a d6ua nora allremasg singure si nimene nu scie ce s'a facutg cadensele.

Iv.A trek legends a Rindunelei, istorisita, de unit

romting din satulu Vicovulu-de-susu .i coniunicata deDia Gavritu Mlesnita, Inv6tatoriu, e urmiltarea :

A fostu odata ung omit f6rte avutg. Omulti acela,Intre multe altele avea si-o herghelie de cal. Insa,averea lui cea mai mare si mai pretiosa erag fetele s6le,trel fete ca tree (line, una mai frum6sa decato ceealalta.

Intr'o primavera, cum s'a Intemplatg, cum nu s'aIntemplatti, nu pota spune cu acurateca, dar destulgatata ca, feta cea mai mare se duce la tatalu seu §i-lar6ga ea s'o lese sa m6rga ea cu call la -veratil.

Tatala et dintru Inceputii nu vol nici macar s'oasculte, da de cum s'o lese. Mai pe urma Insa, dupesmulte poftin si rugaminte, o itisa sa lee herghelia sisa se duel cu d6nsa la v6ratli.

0 lases Wahl sell sa se duca, dar pe de altil.parte 1 st lua elg unlit cojocg, Iles IntOrse pe dosg, 11il

99

arunca apol Intre umere si, maT nainte de ce apnea fetaa scete herghelia ¢t -a se porta cu densa, se duse Ina-intea el i se ascuuse sub until podd, pe unde scia elaca are sa treca fitca sa anume ea, pe and va trece eape7acolo, sara Inainte, sa-t sparie cait asa s'ofaca ca sa se intorea. Inapoi.

Feta scese herghelia de eat si votosa se porn). cu(Musa la veratu, fara de-at trece macar clad de putindprin minte, ca p6te sa i se'ntemple ce va pe drumu.Dar and ajunse la podd si dete sa treca peste den-sal, eta ea-i esk Inainte o magmata si-X sparie cab,carii apucara la fugit Indareptd, aria, nevoita fiindd,s'a Intorsd si ea forte amarite si carbita Inapot.

Tata ld sett, intorcendu-se pe de aka parte maT degraba de catd &ma a cash' i esindu-T, and s'a Intorsdea, inainte, iT (Ilse :

Ve41! ... nu ti-am spusil eli tie, ca, to no veTfi In stare a paste o herghelie ass. de mare de cal !Abla te-al pornitu to -at si'nturnatd Inapoi ! Asapatescd toil aceta ce nu asculta de sfatuld parintiloru !

D'apot bine, ce era sa facd ? respunse fetarusinatit dada la poduld cutare mi-a o magmetaurita Inainte si mi-a spariatil call.... de voe, de nevoetrebuit sa me'ntorcd si eu Inapol ca, n'avut In cotro,far' de cal nu putul nicairi sa me clued !

ET lash', lash' ! nu to maT desvinovatl de giaba,ea dada al fi fostd tu altmintrelea nici tail nu s'ar fispariatu, tad tu nu te-al fi lntorsd asa de graba hide-reptd ! Oise tatalit Mute. apoi de lucru...

7

,

sa-T

spud

ai

al

9i

6r1-91 91-91

100

In scurtu timpir, dupe acesta s'a cerutu fitca ceamijlocie ca sa mergA cu cait la veratd. Insit fti acestela,lastindu-o Wald sell, i se'ntempla asemenea ea qi surorilBele celei mat marl.

Nu multit dupe acesta rugasi feta cea mat midpre tatalu sea ca s'o lese, ca qi pre celelalte suron, sAse dud, ai ea cu herghelia cea de cal la veratd.

Tatalu sell InsA IT vise, ca data surorile et celemaT marl n'ad fostd In stare a mita tail, apol ea, cacea maT mica qi maT slabA, cu atilta maT puOnil IT vaputea mane..

Dar' In urma urmelord, vedencirt bgtrAnulit cafilca sa cea maT micA, nict decum nu voesce sa se abatade la ceea ce $T -a push f1t gandd, It IncuviintA el casa se ducat cu herghelia la vgratd, cugetaudil ca vaface .i cu densa eum a fAcutd qi cu celelalte ddue.

Feta acesta InsA avea o cat,eluqIt nits dr A-v a nA §i ciqelup, nainte de pornire, iT spuse totd ceare sa face tatAld eT cu (Musa, and se va apropiA cucall de podd.

Feta ascultft pre catelu§1, luft herghelia cea decal se porn1 cu densa §i and ajunse la podileql tatalil sell Inainte, voindd ca s'o sparie §i pre (Musaca qi pre celelalte surori, 4T dise manigsa, :

- Inapol tats ! ca dell nu vret sit mg sparil §ipre mine ca §i pre surorile mele ! ! on denu, e val i amard de tine !

Tatald el, audindti aceste cuvinte aspre, se'nt6rseruqinatd a case, er' feta s'a dusd cu herghelia maTdeparte.

toi

gi §i -I

Inapoi

101

Mergandu ea asa, cats timpit va fi inersil, totalpascendu berghelia sa, 6t1i. ca. Intr'unu tarVia zaresceintr'o departare alta herghelie precum si u n a tên6r af6rte frumosu, carele ()collo. call.

V6Venda ea acesta incalica de graba pe unacare era mai sprintena si alergit tots intr'o fuga laorasulu, care era, mat apr6pe, uncle 41 cumpera, o pa-rechie de vesminte barbatesci. Er' eand se Intorse In-darepta afla acuma call set amestecati cu call ten6rulut,si afitindit acesta, se supera forte tare.

Tenerulu insa it Vise :Nu to supera, fartate, ca call met as fie-care

mime, .i tend IT strigil pe nume, viva la mine, ea vitelela care. Deci n'avea despre acesta mica o terra, ea nu-gvet putea alege caii tea dintre at met !

AuVinda cuvintele acestea f6ta, care era acumaImbraeata in haute barbatesci, ca sa n'o cun6sea. One-rulu, ea e fata, fi mai vent inima la lots, i din unitIn alta, din vorba in vorba ca tinerii, se'ntovara.;iraat-Oudot Incepura a ambla impreuna au mil lapaseutu.

Tenerultl, uttandu-se dela unu timpa mat de-apropela tovarasulu seu, dupe vorba dupe trasurile fqei,i se part ea acesta e feta si nu fedora ea densula,macar ea era imbracata barbatesee, dar' nu-i spuse ne-sciinda de huna sermi£ asa dupre cum i se pareon ba ?

Nu multa insa dupre acesta, mergendu teneruladimpreuna cu tovarasula sea a case la densulu, Visemom sale, caci tenertilii avea i maica, it Vise adieu

si

de-I

cold,

si

102

cA acesta tovarasu, dupa pArerile sele e feta si nu fe-etont cum ilA arata imbracilmintea.

Uttandu-se mama tenrultit mat de aprope la feta,dupA ce a priviL'o cum se cade, fiindti si ea de

&Tea-0 parere, T-a &HI fiulut sell unu shad §i anurne :ca sA fmbie pre tovarasultt sell sa mergA cu densulitla s c it ldat Q, .i daell. n'a fi feta, nu va sta la in-doela : sit se scalde on ba ? er' de va fi fetll vavol sit se scalde.

CatYluga cea nitsdnivana a feteT Insa, sciindll In-datii cu ce gandun se portA matca feciorulul, descoperltatll tama stiip tnei sele, qicendu-t ca ea Diet decumsA nu se sfidsca a merge In scaldatu, ci sa se primdscacu. cm maT mare buctirie, did ea, adicA catelusa, sandva fi treba la adicA va Incepe a alerga pintre catsi'nteo clipa pre toti fi va sparia §i Imprascia si etatunci vor fi nevoitl sa lese scAldatulu §i sit alergedupa cat ea sa-T stringy la unu locu.

ySi cum a statuitu critelusa pre stapftna sa, chairasa s'a intemplatll. Mergendu feciorulll cu tovaritsulttsell ea sit se scalde, cand sosira la starea loculul sinumai voirit sit se desbraee si sit se arunce In aprt, ea-

dete de graba o ratty pintre cal ce facll cedirese, destnlll atata ca pre tot' ii spariA astfelill, caatatti feclorultl eatil si feta se v&jurA nevoid a lAsasealdatulil tei-a alerga dupit eaT.

DupA intemplarea acesta, mergendit fectorulll acash, istorisl tnaket sele tete din lint in pent cumau fosta.

gi

nu

1i.

telnsa si,

103

Maim sa i-a data acuma altd sfatcl si anume T-a4isa, ca'n nOptea viitore are sa pue sub eapuld amen-durora elite unu strucu de florT, si de ye fi tovarasuldNT feta, i se va vescedl strutuld peste nOpte, era, denu va fi MO, n'are sa i se vescedOsca.

Cate lap insa IT spuse .i despre acesta couvorbirestapanei sole $i -T dise ca peste nopte sa lese usa easelerepata, ca ea, cum vor adorml ei, va Infra in casa t?i i

va la, strutulu si-1u va purtit pend in don de (Ji prinrotia, Ora in dori de qi flu va duce si-111 va pineInapoi.

Feta a facutu asa, dupa cum a invetat'o catelusa.A d6ua di derninOta, dupa ce se sculara eeT tinerT,

mergendu mama feciorului, ca sa vdda ce s'a Intern-platd peste nOpte, afla strtguld de flori a fetes multdmat prospetif .i mat frumosu, deciltd all fiulul sett, sidin acOsta a conchisd ea ea tovarasula fitilut seal trebuesa fie barbatil si nu femee. Nu sciea ea despre apucii-turile fetet on eacclusa sa, mei data ar fi sciutu, atuneTnusciu ded ce ar fi facutd.

Mat puce mama fecToruluT, 0 dupa acesta incer-care, multe de tote In tale, dar din pricina ca cdtelusatote le deseoperla stipiineT sole, nu putd nemica saiscoddsca : de e tovardsuld feeiorului sell feta onfecioru ?

Eta ca, nu multd dupa tote incercarile acestea so-sesce tOmna si fOta lufindu-si remasd bunu de la fe-ciord si de la mama acestuia. se'ndrepta ineetisordspre casa.

104

Tenerului, parendu-T red dupa tovarasiild sed, numultd dupa ce s'a pornitd acesta, incalica pe und calif

merse In urma lul ca sa -la pofteseit inapoi, insa in-zadard T-a fostu Vita ostinela si alergatura, cad tova-rapid sell trecuse acu o apa mare, care, facendd prestedensa de trel incrucisd cu o batista, a fostu secatd siasa fostd cu putinta sit treca forte lesne. Era dupa.ce a trecutti din colo de apa a facutti era-sT de treeort inerucisu cu batista asupra ape% apa s'a radicatd

s'a impreunatu cum a fostd mai nainte de tre-cerea sa.

CAnd ajunse teneruld aprepe de apa, feta, careera acuma de ceea parte, se desbraca din hainele sele-cele barbatescI lug cele femeesci.

Tenerulu, volendu-o ca e feta si Inca o fetaforte frumesa incAntatere, vol sa sara cu mid cutotd in apa si sä se Inneee de scarbit ca a scapat'odin tang,.

Insa feta, cum Ilu ve4d ca voesce sa se aruncein apa, a strigatti qicendu-I :

Stat pe bat, nu te'neeil :CA nu ti-am fostii partea to

§i cum rostl ea, cuvintele acestea se porni $i seBuse maT departe.

Fectoruld Insa se'nterse forte tristil .i dusd pegAndurT a casa aceea-st 4i, in urma sfatuluT matedsole, intreprinse elu o caletorie ca numal decatil seafle pre feta ce-a scapat'o in tteestU chipu din maim.

i-a

si

yS

gi

gill

ai'n

105

Amblandti elti mid timptl mai indelungatd in colosi'n c6ce eta ca'n urma urmelorif da de fdta, care eraacuma la parintit sei si cum da de densa o fur', f argca sa scie ea ce-va despre ae6sta.

Pe drumtt lush', vegendu f6ta cif este furata sin'are nice unit chip' de scapare, de supgrare mare,and ajunse langa unu pods, ce ducea peste o apg,lull ineluld sea de pe degeta si aruncandu-hi In apg,(Ilse feciorului :

Grind void afla ea inelulil met, atunci sa vor-besett ea cu tine, mat de graba nu!

Multi an!, dupg acesta, a trait' feta in und locicu fecforuld ce-a furat'o, film sa vorbesea cu densuldmaul. unit singurd cuvintelti.

Eta Insg, ca'uteo cji, tine maT sci dupa cliff anT,mergendd ea la priscuitu prinse o multime de pesce giaducendu-lil a easa si spintecaudn-ld da Intebsuldpaste ineluld seu.

rectorulti, adicg barbatului et, tocmai atunct taiaseund rimatorid si-lit pregatut In mijloculd case'.

Muta, cid a.ga a lost botezat'o socra-sa din pri-cing ca nu vorbia nemieg, dupg, ce a curatitd pescele1-a push Intr'o olri, la foci ca sa f6rbg, gi fiind eg, acumaIncepuse 61a a ferbe asa de tare ca da in foci, (IlsesOcrel sale, care eta langa vatra :

Mama! trage 61a ea da'n foco. !Barbatuld el, earele, cum am spusd, pregatia por-

culu,. ce-la taiasa, cum o auoll vorbindd, de bucuriemare, o prinse de barbie tip cum era cu mAnele plinede sange si-T Oise :

-106Draga mea, pas6ruica mea !

Dar' 6ta ca nu apnea, bine barbatuld a rostl en-vintele acestea si ea deauna se prefaca intr'o pasereIncependil a sbura prin cask' sparse mid °chid de ferOsta

esi prin densuld afara si se cam mai dose.Paserea aceda e Rin d u n i c a, fiind ca ea are

barbie rosa, si cle- atunci se afla Rip d u n i c a In lume.

V.A patr:t legenda a Rindunelei, comunicata -de Diu

Orestu Lujand, suna precum urmeza :A fostu °data o femee, femeea aceea avea o

flora in cask' cu care nu se putea nice decum Invol.Nu era mai aid o of lasata de Dunmeqed, in care sanu-I oica : ba ca-i ha netrebnica, ba ca-Iuna, ba ca-T alta. Mai pe scurtu ne'neetatd It cantspricing si cum it yenta la gura, asa o batjocuria.

nora-sa, bung de inima si rabdatore, tote lesucerta tacea, cugetiindil In sine ca socra sa se vsincuraintl dela unit timpil va da pace. Dar' cumsa nu-I dee ! Uncle s'a mai vequtd In lumea acestavre o sclera bung ? ... Pe cJi ce mergea totd mat reasi mai nesuferita se faun. . Era intr'o cji, voindd sapue captd la tJte, ce face ? se apnea si otn6ra prenora-sa, taindu-o tots, bucatele.

Barbatuld nevestei, carele se vede ea, pe candi-a pruoritd mica-8a sotia, era unde-va dusil de-a. cask'cum s'a Intorsu Inapot vequtd ceea ce s'a Intern-plata, s'a incubi focd para de nitinie, a prinsd pre

.i

si

si

1eni. ii, ch-I

1;T -ai

gi

107

maica -sa si puindu-o pe nisce carbunt aprinst vol, sereped6psa, s'o arda de vie.

Maica D o tu nulut insa, cum si din ce pri-cimi nu potu sit scia, dar' destultt atata a tomtit andse aprinse straele pe sOcra cea rea si Incepuse a arde,se scoborl din certh, o prefaca intro RIn dun i c asi o scose de grabs, pe borna afara.

Rin d u n i c a, adica s6cra cea rea, prefaeuta inpasere, runt se vetja scapata afara vol sa fuga.

Dar' Maica Domnulut n'o lass, el oprindu - oit (Ilse :

Stai pe locit, a nu merge asa, cum cugetttu ! ... nu gandl ca, daca to -am scosu dela it-torte, In-data. 0-011.1 da si drinnulu ! .. mat ast6ptit putina ponece ci-diu face unit semna dupa care nu numal eii, ci sit6ta lumea sa to cun6sa on si and si on si unde, cesocra buna at fostii, a al omoritu pre nort-ta! .. .

i cum rosti Maica Dotnnulut euvintele acestea,II fact coda In forma, de fOrfece s6a mai bine clisa informa de &tie cutite ascutife si itnpreunate la untt loeu,cu earl a ucisu ea pre nora-sa.

Dar' ea n'a remasu numal en semnulu acesta.Cand o scow, Maica Domnului pt. hornii, atunci senegrl de fumu .i funingine, si pe uncle s'a negrittt 116graa remasu si pen6 In qiva de asta-qt.

Era pata cea nom de pe gusa Rindunelet e sAn-gele ce a prinsa sa curga, pe and a inceputu a arde.Penele cele albinete sunt urmele din eamesa, en careera ea imbracata, cAnd a pus'o feciorulit sett pe car-

108

bunt, si care n'a apueatil a se aprinde qi a arde, cinumal s'al't afumatd.

Si numai dupa ce a cap6tatu R I n d u n i c a totesenmele aeestea I-a data Maim Domnulm drumulu casd sbare uncle vord duce-o ochii si aripele.

VI.A cincea legendd a Rindunelei, istorisita de Ni-

stord Bolohand, romans din satulu Reuseni, qi emu-nicata de vi ruld men Stefanu Fl. Marianu, sunk astfelm:

Dice a Sinta Duminic it a avutd odata o.ervit6re. Si mergendu ea lute° oi la biseria a ldsatdpre servitorea sa a casa ca sa -1 faa de mAncare pecAnd se va Intorce Si and s'a pornitd ea la biseried4ise servit6rel sale sa potrivesa astfelui bucatele casit nu fie nicT prea calde nici prea reel', ci numal cumesti mai bune de maneatd.

Servit6rea, cum a e:,:itd Santa Duminic Aslid cask s'a i apucata de fertu bucatele. Insd ea,dupd ce le-a gAtitd de fertd, a uitatd sa le pue dinbuns vreme ca sa se recesca, ci ea le puss In pripacu putind mai nainte de-a se intorce Santa Duminicddela biserica, si asa bucatele, din pricina acesta, n'alipututd sit fie, dupa cum a spusd Santa-Duminied.

Sosindd acuma Sfinta-Duminia a casa qi puindu-sela mesa, n'a apucata a imbua bine din bucate, eAnds'a $i friptd, dar' sell colea ... cum se cade. Si fri-geudu-se s'a mAniatd 0 a 1nceputu a blastem& qi a (lice :

Ditch nu ml' -al filcutd to pe place si pe elle-fulii men, sit to preface in pasere §i sa Ambll de aql

109

inainte arsa, si fripta prin locurile terile unde va fiarsita cea mai mare, cum m'am friptn m'am arsd sied acuma !

Si cum a rostitd Santa Duminica cuvintele acesteaservitdrea &Lula s'a prefatd intro RIndunie a si asburatd in lume. Si fiindu ca. Santa Duminica a blas-t6mat'o IA amble arse i fripta, de-aceea 10 face eacuibuld sed prin podurile caselord, unde e caldura ceamai mare, si totd de-aceea petrece ea numai prin terileacelea, unde cunt caldurile $i ars4ele cele mai marl.

vi'.Afarg de aceste cinei legende complete ale Rin-

dunelei cea publicatg de Did V. A lecsandri se mgafig Inca, si d6ue fragmente, earl Imi sunt mie cunos-cute, si anume unulu totu in Bucovina, era celalaltdIn Romanii din Banatd.

Dace aceste d6ue fragmente nu s'ar deosebl multdde cele de mg suss le-asi trece cu vederea, asa Insa,credo ca, In interesuld sciintef, vor fi bine primite siacestea, data, le void reproduce aid.

Fragmentukil legendel din Bucovina, istorisitd deIonil Tertesd, r4mand din satuld Disesci, e cell ur-matorid :

Ali fostd °data unit barbatd $i o nevdsta carilad avutil trel copil. Eta centr'o 4i mord tustrel copil,zi tend sa -1 duel la grapa, mica lor, In loco sa-I bo-cesca sit planga dupg &fish' ca alte maice, ea mergeain urma for totd juctindu, batendd In palmi rb$ndu.

gi

Iici

gt

si

110

Nu multd dupa, acesta morn si socrii set Dar' ceschimbare ?... Nevasta nu era acuma cea de matnainte Plangea i se tangula dupa, (16110, de &Alaica, tine sci pre tine a perdutil. §i tots asa plangendifi bocindu, de se cutremura camera pe densa, petrecil

ea pre socril set la grepa.Dupa ce se'nmormentara acuma betranii dupa

ce se'nturnara cu totiT de la tinterimti a cash, Intrebabarbatulu pre nevasta sa :

Nevasta ! de ce, cand ni-ad muritd copiii nostri,to varsatd nice o lacrima dupa, densiT, ci al jucatili ai risil si to -al veselitu cand i-ai petrecutd la grepa,

era acuma ea tt-ad inuritd socriT, adich parintii meT,bocitd to -at tanguitil dupa densii ?

D'apot bine ! respunse nevasta, dupa,copiii nostri n'am plansd, ci am jueatd si am risu,pentru ca prea bine am sciutd eh unde se dual di, camergd in raid, era dupa socriT cum n'oTh plange, sciindIibine ea pentru faptele loru trebue sit merga la muncacea vecinica, a iadului

Audindil barbatuld respunsuld nevestel sele semania foci pe densa Incepil a o sfadi $i a o certa.§i totu asa, din una In alta, din certa In certa, venttreba One la batae. Insa cand sit dee barbatuld innevasta, acesta se preface Tute intro R Indunica sisbera pe ferestii slant. AtuncT barbatuld da s'o prinda,dar' ajungendu-o numai de coda, remane cu tote peneleIn maua, afara, de cele deue de pe de laturT, earl ad-scapatd nesmulse cart One si'n ()ilia cue astrt-dl sevedii la Rindunele.

i -al

si

si

gt

n a,

si

111

Fragmentulu legendeT, care se afla la Romani' dinBanatu, suns:

Dupa traditiune Rindunica a fostu dintruinceputd feta, care se cern. en parincit se', era preal01 ealuninia. Pentru aeeea s'a prefacutu ea In formaei presinta, §i trebue salt faca cuibulu sell in camine,espusa hind'' fumului innegritoriu."

VIII.Acestea sunt legendele Rindunele cite le-am

pututd, afla en One acuma.Din cele trei legende dintaid precum qi din frag-

mentulu din Bucovina resulta ca Rindunica dintruineeptitu a fostu o uevdsta tenera, care prefacendu-sein forma ei de pasere, a iemasu in in diva de asta-clicu gua, rotO §i cu coda ca o furcuta,dupa (min adica a uns'o barbatuld sea cu singe §i T-asmulsu mijloculll

Dupa legenda Domnultu V. Alecsandri tusk pre-cum §i dupa spusa unoru Romani din Bucovina, Rin-&mica a fostu dintru Inceputu feta de Imperatd. Era'willa el, cu care a fostu Imbracata, dupa legenda pu-blicata de Dill V. Alecsandri, s'a prefacutti lark) plantscu flore albastra, care infloresce primavera §i se nu-mesce in Moldova R o c h ij a Rinduneler '), lat.Convolvulus arveusis, era In Bucovina §i TransilvaniaVolbura albastra.

t Arthur and Albert Scott. Walachische Miirchen. Stuttgartand Tubingen. 1845. p. 284.

2) Op. cit. p. 86.

it

t,

codh.

i)

112

Dupe, legenda a cincea din Bucovina si dupe,fragmentulu din Banatd a fostil R in d u n i c a dintruinceputd o feta neascultatere. Era dupe, legenda a patradin Bucovina a fostil ea o s6cra rea, dupe cum auntmaT tote secrele in ochil nurorilord.

Totd din causa acesta, pentru ca Rindunica a fostildintru Inceputd femee, crede poporuld, call face eacuIbulti sell numal In podurile caselord, flindu-T dattipetreca la und locd, sub unit acoperementd cu

Dupe, fragmentulu legendeT din Banatd, mai susdaratatd, precum si dupe, o colinda poporana 1 fact's

R I n dun e 1 e 1 e emburile sale prin podurile casel9r6de-aceea, pentru ca asa au fostd ele blastemate.

Tinerea legendel banaliene ni-e deja cunoseuta.A colindeT insa e acesta :

Sub o trupina de mare-p6rd se afla umb patd

Pe la funds cu tunete,La 5100 cu fulgere,Trembele de nerd dnaTote, topita si'nvertitli

In patuld acesta :

E culcatil und Dumne4eilMititeld @i frumuseld

i la fatA eurAtelil,Fasiatd de-o 'mp6rAt6sAIn fAs6re de mAtasa.Comanacu-1 de burnbacd,

') At. M. Marienescu. Poesia populara. Collude. Pesta. 1859.p. 24.

sit

i §i

6menii.

,

113

Cu tret tort In comAnach,Una-I fibres. mirului,Alta vita vinului,Una spicula grAulul.

i pe and Dumnedea dormia dust, unit wronggreg, pe-atunel :

Et' venire Rindunele,Negrishre, frumusele,

earl, de i Ineepura a calla i colinda, tutu-0 nu-laputurti deqtepta. Deci :

Modena lele sburarii,CAW mare se lawn*,Ele tote ennead.Stropulett pe aripele,Petricele'n penicele,Er' la Mt a ah venith,Cu- aripele 1-ail stropitaCu petrile alt svOrlita ...

i factnda ele acesta, Dumnedea cela frumusela,devteptandu-se- din somnil, se mania pe ansele ci leblasting :

RIndunea I fail* cu built teaUnde-a fi locula mat tea,Prin podulfi semcilora,La grinds stresineloraS to beta fumurileCa pe feeler! cugetele,Cugetele de'nsurata,Pe fete de mkritath I ...

8

114

ErA-0 se dice cA RIn dun elele 10 fao.0 cm-burile loru prin podurile caselord numai pentru nom-cirea 6menilord toi pentru curatenia lord. Unde suntcasele sad grajdiurile vrAjite de eine-va acolofacd Rinduuelele nici °data cuiburl. ')

Asemene, totd din causA c Rindunica dintru In-ceputd a fostd femee, crede poporuld, a nu e bungde milncatd ; apoi ca e forte Ocatd a o omorl, sal alstrica culbuld qi al sparge 6uele. Ba! nici maim nu ebine sit pit pe densa. Dreptd aceea, fie care RomilnitdA de grijit copiilord set ea nu cum-va sa se atingitde densa, s'o om6re, sa-T strice culbuld, sad sa-I spare6uele, cad facendd acdsta, p6te BA li se Intemple vreo nenorocire. 2)

E pecatd a omorl pre Rlndunele, a le stria cuT-burile qi a le sparge 6uele 1neA §i de-aceea, pentru citele, dupit credinta poporuluT, sunt sfinte auntgainele luT Dumne4ed4), qi ca atarT nu facdnici and red 6menilord, ci din contra ele aratA noro-culd fie-careT case. 5) Lnde-0 facd 'ele culburile, acolose Inculb6zA. noroculd, pentru cd ele all f6rte maredard dela Dumneged.4)

1) Credinta Romanilorfi din tinutulfi Dome!, coin. de DliiPetru Ursula, cantorti bia. in CAndrenT.

2) CredintA ci datini comung in Bucovina.3) Com. de Vasile UngurenO, roin. din Ili9escT.4) W. Schmidt op. cit. p. 22. DIU Gr. a luT I. Sima imi

aerie, di unit Romani din Transilvania @i anume ceT de pe Some9ulfimare nu numaT cA credu despre Rindunici cA ar fi G Aina luTDumne de O" ci eT f6rte adeseorT chlar o 9i numescil astfeltfi.

3) Coro. de DM P. Ursula.3) W. Schmidt. op. cit. p. 22. 9i Cred. rom. din Vico vulfi

de-susfi gi a altord Rom. din Bucovina.

null

3),

Bi

115

Romftnuld, care onnira vre o Rindunica, i1 striacuibuld sparge 6uele, nu numar ca, se departeza,noroculu dela casa lul, ci se crede despre densuld, caa eomisti unit pecatd tta de mare, ca §i cand ar fiomoritti pre atare nevasta, 1 -ar fi resipild casa, 1-arfi nenorocitti copiil 2), qi cum a omorit'o indata i seuses, $i -i sea, milna, 2)

Ix.Afara de datinele i credintele pen' aid Inqirate

mat credit Romanii cum cit celd ce vede antaiall dataprimav6ra o RID d u n i c a sburandil, dar' neciripindil,acela va fi sanetosil qi volosti peste ton anuld ; preacela nime n'are sa-la vorbdsca de red. Celts ce !mavede antata-§1 data, o R itn d u n i c at stendd §i ciri=pindtl, acelula, se crede, ca preste and nu -1 va mergebine, ca va fi bolnavicTosd qi 6meniT ilu vor vorbide red.

Asemene nu e semnd bung pentru eel ce auditlintitiali data vre o Rinduniea ciripindd In podd, caeTatund, credit el, ca preste totd anuld nu vor fi sane-toqi qi voio0, ci vor fi slabl i bolnavicio§T. Ca nu allvegueo mat Ant= sburendd vor l vorbitT red de6meni. 8)

Credinta comuna in Bucovina.

2) W. Schmidt. op. tit. p. 22. ei coin. de Diu Gr. a lufI. Sima.

2) Cred. Rom. din Calafindesci, diet. de C. Racolia t,ti SofiaFriincu, romance din

8*

qi-I

100.

si

116

De vede o WA s6a unit flecAa anthill-0 datA pH-m6v6ra numai o singurA RindunicA, atunci, credit aceqtia,ca preste toth anula vor fi singuri, cit nu se vor puteamarita sea Insura. De vede unit bArbata o singuritRindunicA, se teme sit nu i se'ntemple vre o nenorociresit nu-1 morn nev6sta §i ell sit remne apol singurh,v6duvoia Toth a§a credit gi nevestele. 1)

Numai o 'midi Rindunica v6dutti. antaiall dataprimAvera Insemn6zA, dupA crediqa poporulul romand,totdeuna singurAtate. Era mat multe Rindunele, vNutede-odatA, InsemnezA, di preste vary vor fi, cu eel cele -at vOutd, mat mul0 Inqi la unit loch. 2)

0 s6mit de Romani, cand v6da pentru prima 6rtiprimAvera o RindunicA, d6una start pe loch ,i incept asaps, cu unit cutitti s611 on cu ce ail pe langa den0isub ealcalula piciorului stanga, gi intemplandu-se sitafle carbuni in locula acela, atunci, credit el, et prestetotti anulti vor fi sitneto0 ksi voio0, qi vor afla prestev6r'a bans; dr' de nu aflA carbuni, nu vor fi siin6to§1.0 soma InsA credit di data aft. carbuni, vor murl. 3)Altil 6rA-§1 credit ca, dach vet sta locului unde vegi:(intilla-§1 data vre o Rindunich, §i vel face truce, atunci,data vet urea sA sapi In acela loch, vet aft din Intern-plare cell putina unit cruceriti.4)

') Credintli f6rte liititi In Bucovina.2) Spusit de Vasile Ungur6nu, romanii din Ilisescr.') Credinia Rom: niloru din districtulri MisiCuda in Tran-

silvania.) W. Schmidt. op, cit. p. 22.

117

Une le Romance, cand v6dd antilia-$i data o Rin-clunica, sufla asupra ei died:

Cum se desparte c6da to si nu se Incalcesce, acase mi se desparta $i sit mi se descillcesca on cecitura ci.Incurcatura and void sun. asupra el descur-eandu-o si desftc@ndu -o«')

X.Mai departe credit Romanii, ca vitele cornute,

mai cu sema boii si vacile pe sub oars sb6ra vre oRindunica se bolnavescd si crusescii, adica se uditi

sange. 2)

Cuibuld de Rindunica se intrebuinOza de tetraRomani ca medicamentd in contra arsurilord ¢i opari-turilord prin fbcd si uncropd. Asa cei ce sunt selloparici, luandd unit clubd de RIndunica parasitd, muin-du-ld apoi In ape cal& si legandu-se cu dOnsuld larang., spund ca Indata se vindeca. 3)

Se mai Intrebuint6zaEra

de RIndunica Incasi In contra anghinel. ) cei ce au friguri ci nupotil sap& de densele se dice ca, Indata ce se afurna

1) Com. de Dld P. Ursula.2) Credinia RomAnilord din Ilisesei si din alte sate din Bu-

covina,') Datina Rominilord din iinutuld Dornet corn. de Dlii

P. Ursula.Vernavd. Physiographia Moldaviae. Buda. 1836. p. 58. spud

B. P. lidsded o notila istorico-medicali" publ. in Co-lumns lui Tr a T and No. 33. (143) din 1. Noemvre 1872.p. 229.

$i

final-

arsi

cuibuld

')

118

cu patululd din cutbuld unel Rindunele, Indata Ild lase1)

Vacile, carT sunt bolohanite, Inca se yindeca cuculbd de Rindunica, si anume : cutbulil se mole Inape calda si asa se lega apoi cu densuld ugeruld bolo-hanitil aid vacii. 2)

Vitele, pe sub cari a sburatd vre o Rindunicasi din causa acesta crusescd dupre cum s'a aratatdmal suss, se potd vindecil numaT cu cuTbd parasite deRindunica, adica din care a sburatd Rindunica si cupull, §i anume se pune cuTbd de-acesta in turtle si sedad apoi vitelord bolnave ca sa le manance, cad* man-candu-le, se dice ca, indata se vindeca si nu crusescumat multd. 8)

In fine Rindunica e considerate de catra Ro-mani Inca si ca unit profetd alit tempestatiT qi a anu-timpurilord. Asa se dice ca, data vremea stiff pe p16Te,lindunica sbera tote atingendd pamentuld, si dinand in and scete sunete line, spariese si plang6t6re.Er cAnd va sk urmeze vreme bunk, ea abort susd sise jock cu surorile sole. Dad; ne nmeninta vr'o vijilie,ea se perde pintre norT si sbera Incetd. 4)

Cand Incepti a vent Rindunelele de princele calde, .unde petrecd ele peste ema, e semnil cum

1) Spruill de Rucsanda IenachTevidu, descAnttt6re Qi alte Romancedin SiretTu.

2) Datina Rom. din SiretTu qi din alte sate.') Corn. de V. UngurdnA.4) Isaia Schinteia, In S e et 6r e a" an. I. Buda-Wsta.

1875. p. 47.4

mrile

-- 119

ca prinAvera a sositii gi ca mad multd n'areningl. Era dud se ducu Rindunelele de pe la noi,atunci nu e departe nicI drna. 1)

I) CredinVi comunit in Bucovina.

$i JO

>4-0-4-(--

Lostunulti.I.

Tote paserile, earl de catrA ornitologisti se nu-mescd c'untt singurd termind technicti latind H i r u n-d i n a e", Romanii le numesca c'uud singurd cuventdR lndun el e". Dar' spre deosebire numescd elRindunele $i Rindurele sdd Rindunici$i Rindurea s ii RIndunicl Rindurica,La Romanil din Macedonia Landura, 1) si Ara n-drunea 2), mai multd numal pre acea specie de Rin-dunele, a cdrord gusa e rosd, c6da lungiirdtd, Infur-cata gi earl Lit filed cuiburile de regula prin podurilecaselord, lat. Hirundo rustica L. germ. die Rauch-schwalbe.

Pre acea specie de Rindunele insd, a cdrord ginssi pintece stint albe si earl III filed cuIburile de regull

1) Revista pentrn istorie, archiologie filologie, sub directiunes.Nut Gregoria G. Tocilescu. an. I. Vol. 1. Bucurese. 1883. p. 32.

Dupil Dirt G. Basonzi. Opere complete. Limbs miming. $i tradi-ilunile eT. Gals* si Braila. 1872. p. 171. s'ar chtema Rindunica deatilt Romania din Macedonia ci S andur A". Nu scia 1nsa de nue cum-va o gresell de tiparta In loco de Landur A, cacT L inscris6re se pOte forte lean confundb, cu S.

2) Com. de una studinte din Macedonia.

si

si

121

pe sub stresinele caselord si In malurile apelord le nu-mescd mai multd Los tun T.

Acea specie de Rindunica, care - §T face cuibulilsea mai alesd pe sub stresinele caselord, de-asupraferestilord, si care e pretutindene cunoscutii, are la po-poruld romana mai multe numiri, si anume in Buco-vina: Rindunea, sea Rindunica-de-feresta,Lastuna,Lostuna, Lostona, siLostugil'),In Transilvania : Lastuna 3) .i Lostond 3); InUngaria: Lastana 4); In Banata: Lasturna 5);In Moldova : Last u n a dem. Lastunasa °) ; in Mun-tenia : L u s t u n ti 71, lat. Chelidon urbica Bojo ; Hi-rundo urbica L. germ. die Mehlschwalbe, Fenster-schwalbe.

Acea specie de Rindunica insa, care -VT face cui-buld sea de regula In malurile apelord $i a card penede pe spate sunt cafenii, era cele de pe gusa pan-tece albe-Intunecate, se numesce de catra Ron: Ulna dinBucovina: Rind unea sea Rindunica-de-pl 6Ie

') Nu potd trece cu vederea de-a nu amintl aice Qi and peace,pre care Romiinii munteni din Bucovina ild numescil L ostuc A",cu accentuld pe silaba primA, ii despre care spund cA e unfi peaceforte frumosu yi mare, uneori yi pen la cincI chile, pi n'are soldnisi dolane, ci numal apinare.

2) S. Petri. Vocab. A. de Mae, Dictionnaire. t. II. p. 166.5) V. R. Buticescu. Poesii Deegii. 1881. p. 129.') Com. de Dld Elia Popd, Invdilitorlii 1n §omcuta-mare.') Cora. de Did Ios. L est urn if = Rindunea, ce

face culbu la strecinele caselord."6) V. Alecsandri. Neill ale pop. rom. Bucuresci 1866. p. 146.') B. P. HAyded. Cuvente den bgtruni t. I. p. 246. In ye-

chime se aflA In Muntenia o vale numitX V a 1 e a Lust u-nilord."

gi

Oland.

qi

122RIndunica-de-maluri, RIndunicli-de-ape,RIndunica-de-par6d i Lostund-de-apa,lat.Cotyle riparia Boje ; Hirnndo riparia L. germs dieUferschwalbe.

II.Cum ca. §i aceste done specii de Rtndunele §i mai

en &ma specia prima se numesce de Mil Romanif6rte adeseorY R Indune a", se p6te cun6sce in catd-va §i din vr'o cate-va dome poporane.

Fie-carui este cunoscutd ca Lostunuld souRindunic a, care-§i face cuibuld pe sub streqine, eespusa celord mai multe neplaceri, cad nu numal eelde cask ci de multe orT chiar qi strainii i stria cui-buld, §i mai alesd din cause ea ea, sou mai bine disdpull seT, f6rte adeseori necuratescil paretii aqa de tare,ca mid ce tine ci§11-ee-va la curatenie trebue sK sesupere Rentru acOsta fapta. lle-aice vine apoT §i plan-gerea acestei pasgrele asupra 6menilord, asupra tutu-rord drumetilord, car! T -ad stricatd cuibuld. §i care plan-gere se aila forte bine respicata In urmatbrea doing.poporana :

Frun4it verde fret marline,Cate inset stint pe lameTate-avura parte bunkNumaT ea o RinduneaAvul partea cea mai reaCA mi-am puss cutbula la drama.Cap amens lie drama treceaToil in culbulil meh sv6r1ta,

IT

123 - -

Pull mi spliriata,Si la munte mt -au sburatil,La vervutura muntelut,La crucea molidulurUnde-t drngu votniculut,La vervutulit faguluTUnde-1 drngit frirtatulur.

III.Ce se atinge de datinele ai credintele Romitnilort

despre aceste d6ue specil de Rindunele, void st Insem-nezt ct ele numal forte pqint se deosebescd de celeace s'a6 aratat6 In articululu despre RIndunic t.Mai tote, cate s'ad spusa despre R I n d u n i c t, afartde legende, le istoriseseti Romani' i despre L o a t u ndart mai alesil numai despre Lostunuld cell' facecuthulil sub streainele caselora. Prin urmare putint ceall mai avea sit acrid In privinta acdsta despre L o s-t u n 6. List fiindtt ca In articulult1 despre Rindunict,unele datine ai credin0 le-am trecutil cu vederea, et%altele le-am auditt mai tarqi6, voiti si pre acelea sa-le inaird nice.

Mai antaiu vom Incepe cu ciripituld Rindunele-lorti in timpil de nopte.

RomaniT credu, ct ciripitulu Rindunelelort Intimpt de n6pte e unit seinnu ret. Dreptd aceea nuodatt se adresazt eT ettrt Rindunele ca al nu li maiante noptea, at nu li mai mendsca a re6, asasunt el destulil de Invtluiti si Intristati, destule nevoTqi neajunsuri all datd peste capuld lord. El (lima:

') Din coleetiunea men ineditA.

a,

clod

s'at

ai

124

RindunicA cu cununiiNu-mi dna, sera pe lung.,C's mea inimA nu4 bunkCA4 incingit c'o cununA,i-1 IncinsA cu curele

La mijlocA cu lAcrimele,i-/ Incinsil cu colanA

!Ault& oftezA de amarA I ')

Alta doing, tota din Bucovina, In care until os-tdna se adresaza catra o Riudunicl ca sit nu-i canten6ptea pe luna, suns. astfelia :

RindunicA cu cununA,Nu cantA n6ptea Is 1unA,C'a rout inimi nu-1 bunA,Ea e strinsA cu curele,Curelele-sit cu otele,Cu otele ascutitcDe strAini singe roklite.C'am fostit uncle nu e grailNumaT singe pea 'n bruit,Unde nu-1 spicy de 86caraNumaT singe pAng 'n scarl...&Inge de-a strAinuluiPane 'n coma murgului...Capitanulii blAstAmatuTotii Is hartit m'a purtatA,Er' a casA cAnd sosiPuTca mea n'o maT gAsil 1 2)

') Din colectiunea mea ineditA.

2) Idem de eadem.

125

Acestea de-o cam data In privinta ciripitulu!Rindunelelorg.

IV.Rind u n i c a, fiindil o pasere mutgtore, care, la

IntGrcerea sa din terile cele calde, ni anunta sosireaprimilverii celei cilldurase 0 frum6se, figural f6rteadese on In poesiile poporane ca uniI felig de solil cescie 0 'Ate sä duel qi sä aducg, sciri din cele mai de-pgrtate locuri.

0 doing, poporang din prejurnlu Caransebepluini spune In privinta acesta urmat6rele :

Rindunica serif mele!Spune-f to maTcuteT mele:Vesmintele mele t6teNicI decum sA nu le p6rte,,Niel le Ong, nici le vendA,Ci pe spinl sA mi le- aprindASA'nvele malcutcicCum sal dea fetiieleDup'unii cane de pAginfiDe Mei sA-1 (lic jupinfi.Jupinit lul draculA t-o (lice,CA n'are pine sit mince! ')

Altg doing, din Bucovina, In care o nevdsta In-strginatg §i neferecita se adresazg cgtrg o Rind u-n i c I, Intrebandu-o ce facts pgrintii sei qi ruglIndu-oca sg m5rgg la den. i §i sä li spuie di, a sg, nu mai

') Nicolait Vlach'''. CAntece pop. din jurulA Caransebesulur,publ. In Familia. an. VI. Pests. 1370. p. 403.

126

cugete la densa, (lac% ad dat'o en de-a sila dui% celilce nici odatit nu 1-a iubita si voitli, suna :

Rindunicii, Rindunea IP6te esti din tint mea 7

De-acolo aunt, dei luta!Nu Kit: maim ce Ikea?ManecT all* suflecA,

Pane de grafi framenthDupi tine se canta 1

Rindunica, Rindunea!Pote esti din %era mea?

De-acolo aunt lea atm!Nu sell: tata ce &ma?Ela caruia-si sinuia

Si call pi -T potcovTa,Dupii tine se OM!

Rindunica, Rindunea 1Du-te tu In sera mea.Si spune mamuti-asa:Pane de grail nu framenteDupft mine nu se ciinte 1Rindunicii, Rindunea!Du-te tu In 16ra meaSi spune tatuti-asa:Call Si nu-i potcovesca,Caruia nu sinuesciiDe mine nu se Otis*Ci sil-mi strInga straele,Straele, od6rele,Sit le 'ncere 'n none cartSi le duct 'ntre hotaritSA li dee foci si parkSA mOrgit fumnrilePe la tote, maicele

127

nu-eT dee feteleCum m'a data a mea pre mineDup'una reit de cane ! ')

V.Tote celelalte dative gi credinte, ate s'all !psi-

ratd mai sustl in articululd despre Rinduniel se refe-rescd, (Ilya cum am mai spusu, si la L o s t u n d. Asa,lntre multe altele, spund Romiinii din Transilvania, cifacelula ce prinde puT de Rinduniea sett de Lo stun dIn mans i se usua mdnele si se uda sitnge, fiindu cifaceste pgserele stint p as eri s f i n t e. Pe sub carevaca va sbura Lustunuld sea Rindunica, lap-tele acelel vacT va fi numai sange, 9i on cittd o veTmidge lapte din ugeru nu va slobocji, ci mime siInge.Dacg, Insg. veT afuma vaca cu mad de Rind un lc/Bed de L o stun II era-si va da lapte ca dintru In-ceput d.

Tad Romitnii din uuele parti ale Transilvanielspund gi credd, ca primAvera, cittid pentru prima6r6, maT multe Rindunele sea Lost uni, de estijune, e semnd cit to veT clisatorI, era de esti acu casa-torita si vedi numal o singurg Bin dun ea sed L o s-t u n a, e semnhl cg-ST va marl so%ia gi veT remitheav&luvd. 2)

Romanii din unele parci ale Bucovinei gi Mol-dovei credo ca. In cuibulti Lo st n n n 1 u T sea R i n-

I) Din coleetrunea mea

2) Com. de DM Gr. CrAcninaaa.

Sit

vedi

ineditA.

128

dunelei-de-ferdsta se prdsescil pIduchil de1 em nil sell plosnitele si din causa acesta'cautd omenii

strice cuibuld, and ild face lipitti de ptiretele addstre.$ina easel. Lostunuld, in casulti acesta, e socotitilde ce -va nefolositor$41 sdd striacTosd, tntocmal precume socotitil trAntorulti la all)ine.))

Romftnii din judetuld Gorjulul in Romania spunilcit atatd Rindunica catd Lostunuld, caud,se int6rce la noT primavdra din terile cele calde, in-cepe a anta gi a Oee cu glasd trAgAnatd si tanguTosd:

Chimedosti,ChimedosACand am plecatttAm lisatiiNunuti chitPeste clAT,Numal partPeste partCand am venialAm gAsitt

ver41,Urlier yelp! 3)

VI.Spre Inchelere void sit reproducd aice Ina si

done cimiliturT : una din Bucovina si alta din Transil-vania, earl insemn6zd R Indun lc a", precum si undjocd ald copiilord, in care figurezd numele acestel paserl.

1) Com. de Parintele I. Fotea ¢i cati-va Roman! din Bu-covina.

2) Com. de DIA I. CornotA.

sa-T

si

I

,Urdiet

129

mai scurtei §i penele de pe spate i aunt eu multd maTintuneeate.

L Pp i t 6 r e a, dupa, cum mi-a spusa unit Ro-mand din satulti Crasna, in Bucovina, sta peste 4i maTmulti ascunsa, era pe la inserate se pornesce dupaprada sa.

Aceqtia sunt U 1 i i, pre call IT cunosed. Romaniidupa nuine.

1-aewila sa trecemd la datinele qi credh4ele, cele ad Romanii despre acestd genii de paserl rapitere.

V.Ant clisd mat susd, ca. Gain ariul a sat P o-

r um bariuld e unit U li di care face 6menilord f6rtemulta dauna intre gains si porumbi. Dec1 Romilneele,spre a apara qi scud de rapirea acestul ne'mpacattldu§mana pre paserile domestice, earl in limba popo-rului din unele tinuturY ale Transilvaniei se numescd,,galite", in altele -ciuuturi !ma 6 r e" sing. 6 r a "'),era in Bucovina, pe liinga g alit e" qi p a se ri d ec a s a" In model cam batjoeuritorld Inca 9i g o b a I"sing. g o b a e", ikrebuinteza o mulOme de mijlecesupersti%i6se. Unele din mijlecele acelea le void insiraaice, era altele se vor arata mai pe largo In articuleledespre gains, gasce §i rele.

') Obser vator till a, (liars politics, nationalS, economicsQi literarS. Redact. de DM. G. Barittti. an. ILL Sibitit 1880. No. 51.p. 204. Nota 3. Gr. ante subst. In alte regiuni se (licit p asertde cas a", pe sires or A" p1. 6 r e" dela lat. a 1 e s, sinonimu cuavis, volueris, °seen."

9

130

pic6 cu nici odata nu e bine de-a maturft vatrafocului cu matura cu care se mAturA casa, pentru caatunci U 1 i u 1 fi, in acelu and, gatesce toil pull de ping,de pe langA cask ci vatra focului totdeuna sa se ma-ture c'o panzaturA udA serf c'o peng de gAscA. 1)

Cand Ambla preotulii pe la ajunurile CraciunultuBotezuld Domnulul cu ic6na cu crucea pe la

case ; dice ea nici de cum nu e bine de-a milturft casasi a da cu matura gunoiultt peste pragit afark pentruca femeea, ce a facutu acdsta, nu mai are parte nicide-und putt, caci Ulii in aceld and se facu asa decutezatorl, ca antra chiar pea si'n casa de apuca. pull:Ci on $i care femee, data -psi mature casa, s6d sr lesegunoluld inteaceea di unde-va tntr'untl unghenk seal

sa-10 scot/ cu mftna peste pragd ; list" se mai incape,nici de cum ins/ sit nu-ld dee cu matura afark caciapoi o Aesce red.')

Romfinh din Ohaba-miltnicd credit si spunkdad. stringi tote 6sele dela o Oita tAiatA in diva dePasci si le artmci peste casii clicendd. 6 c A -uliul e p ar tea t a !" apoi Uhuld nu se atinge inannul acela nici de cum de gram, ci le lass in bung,pace. 8)

Toted din causA ca Uriuld sA, nu mitnance pub degala.; Romlincele din Campulungd, in Bucovina, niciodata. nu stood gunoiuld Lun e a, Mer c ur ea si

1) Corn. de C. Diaconescu din CalafindescT vi V. Flocea dinCampulungfi.

2) Com. de C. Diaconescu.2) Com. de DIA I. Stoicescu.

§i qi

ca,

:

131

V i n e r ea afara din (Asa, ca'n celelalte dile de pesteseptemAng, ci ele in dilele acestea maturg gunolulddela pragd spre funduld easel $i -ld indosescu unde-vaintr'und unghent, $i numal dupit aceea, adica, dupg ce1-a indositd, till scotd afara. 1)

SI nu cugete insg, nime, a Romancele n6stre inacestea Bile, fiindd ca, dupit credinta lord, nu este ler-tatd a scote gunoiulil cum Ild matura afark n'ar mit-tura nici decum casele, sea decg, le .i mature, ar lag,gunmuld unde-va ca sa se veda si sa fie calcatlli inpiciore. Ferit'a Dumneded !... Nevesta, dar' mai alesdfeta, ce face una ca acesta, in scurtd timpd o scie totlisatulk cad' la cea mai de-aprepe ocasiune, la unit jocdsed la aka petrecere, numai ce se trezesce, ca unuld,care a trash bine cu ochiuld ce fetid de renduela segig prin casa el, incepe in urmgtoriuld modd a -1descanta :

Asta-I feta lAudatACu can nemAturatA,Cu gunolulk duple u9A,Vatra plinA de cenu#1...Cand aqt4pt'unfi pelitorniFace floscd dupl. cuptIorlfi.2)

Era, altuld va dice :

Am fostii a serk la vol,Casa4 plinA de gunolk,

') Corn. de V. Flocea.2) Din coleccIunea mea inediti.

9*

-133251 pe laTtl zAhaitA,M'am miratfi In ee-am venitA? ')

§i bucur6sit ar fi ciind ar seapa numai cu atftta.Dar' nu! cdei dupd. ce a Intratti ()data in dantal ce-lord cu limbele ascutite si impungetere, e gred sasine numai cu una cu deue. Unit alit treilea care Oneatuncea a statt de-o parte si se pare ca 'lid nu seinteresezd de (Musa, 1-0 dlt mai saratd si mai piperata,decatil fartatii sei dicendil :

Itat'o 4iva pe WuCum se stembi ea drimba$i se'ndbie ca c6sa,Ca cosa prin erbA grasA,Ea gandesee at-1 frumosi$i ea t6tA-T gunoTiosA,Si pe lattit-T zilliiiitfiTail o filli si c'unii blidfi.Pe vatrA-1 sperlit, cenusl,$i gunoTii multi dupe usli.Puneti boi la patru care$i seketT gunoTti-afarA ! 2)

Dar' sa Idsamd acesta .i sd, trecemit mai departe.Romanii din CAmpulungd mai spund, ca, celu ce

voesce ca Uliuld sa nu-i mitnftnee pull eel de gains,cAnd it scdte Antftta-$T data afara, trebue sli-I pue Inmijloculli until cercd, ca si cftnd ar fi din tete partileingraditi, qli-acolo sit li dee apoi de mitneare ceea ce se

') Din coleetTunea mea ineclitA.2) Hora din PoTana-Stampit sAii PiluganT, din colectlunea urea

ineditA.

133

strecura prin ciurn, adica gozurile sell graunei6rele cetreed prin borticelele unuT ciurn, dupa ce s'a eauruitdvre unit feint de pane alba.1)

Era-si se dice ca e forte bine de-a inpusea unitUliu 0-alit restigni pe 'Arta curtit sell pe usa vreunuT grajdiu, cad de casa aeeea, unde se face aeesta,nu se apropie nici o reutate. Uhuln restignitn e unitmijlocil de aparare si de departare a celorn maT multesi mai marl* reutatt si nenorociri.2)

De-aice, dela acesta credinta, vine apoi cit la eelemai multe case romanesci se aft ate unuld sea si maimulti U I T restigniti mai alesit pe usele grajdiuriloril$i ale ;urilord.

Acestea aunt putinele datine .i credinte ce he allRomani]: despre U 1 i 1, arii li rapesen galitele sellpaserile de cast.

VI.Romanii din Campulungn, pe langit cele aratate

In sirele premergetere, mai all Inca si unit fain de le-genda referitere numal la paserile rapitere de 4i. $ifiindd ca legenda avesta ni arata nu numai numirilepoporane ale celoril mai multe paserl din genuln $o1-milord, Ulilorn $i a Vulturilorti, ci Incasi moduln lord de vetuire, nu in potu refine ea sit n'oreproducd aice.

I) Dat. of cred. Rom. din Climpulungd, corn. de V. Flom.2) Dat. oi cred. Rom. din Calafindesd, corn. de C. Diaconeecu.

134

Eta -o-al si legenda respectivd asa, dupd cum mt-aistorisit'o V. Flocea :

Dupa ce to1-a6 alesd paserile I mpërat ti" .idupd ce acuma fie-care s1-a cdutatd unit loch anu-mitt' uncle sit trdescii si sit se lirdnescrt, eta cit lute°szji s'au adunatd &A-fit in unit loch tote acelea, can se%intt de sementa celoril ce mAnAncit pre alte paseri .idupa ce s'aii adunatu, tinendu s e s i e intre olalta, dupd,multit vorba si sfatu s'ad pusu in tale : care preste caresit fie mai mare, care sub care sit vie, si'n ce modu sase arete ele dusmane 6menilord ? i aria, dupa ntultdchitela si chipzuela, s'ad inOesd tntre sine, ca Pajurasa fie cea mai mare preste tote, de densa sit ascultefie-care, era sub Pajurd sit fie * o im ul it, sub ntmtlHultanulu veld negru seta Hultanuld dec a tup d, sub acesta Hui tan u 1 il al b d bed Hul-tanuld de petrd cu grumazuld gold, sub acestaHultanulti-negru situ Hultanuld de petrdcu c6da vergata, sub acesta Cilihoiul a, Cilih6tasell Cili 6111, sub acesta C a Itt,. sub Cale U 1 1 u 1 ugainilord sedGainartuld, subacesta UlTuldpa serilord sell Pasgrariuld, erit sub acestasicelu de pe urmd UlIuld rtndunelelord.

Tate paserile adunate s'ait supusil hotdriret obseescifdra Ere -g1 care Inprotivire sett altd setting de nemul-tdmire.

Urfuld rindunelelord insd, macar ca eludintre tote paserile adunate era celu mat mien si. prinurmare ar fi avutd sit se supue mai de grabs decatdon care alta, sciindu-se cit e mat sprintenu si mat ghi-

135

bactu dintre tote, nu voi uici decum sa se supue ho-tarirel obscescl, ci dise catra celelalte phseri, ce seaflail de fats

Da ! . . . cum nu! . . . me vole supune si mevoid teme de voi, ca §i and numat vot all fi cele maitart si mat marl In lume ! . . . Sunt altii, de cariitrebue sa me ternii §i carora stint nevoitil sa me su-punil ! . . . De voi nici ca -ml pasa ! . . .

ore tine sa fie aceta de carit ()lc! to catrebue sa to ten' ? . . . Ian spune-ne si nom ! In-trebara celelalte paseri pline de mirare.

Cine ! nict atata nu 8(.41? F,ii total' dalde cele mat Intelepte si iscusite vietati din lumeEi bine ! sa 0 spunil ea celu mai micd §i mai ne'nsetu-natil dintre voi, pre care 1-ati pusu in frunteaaceta, de cariT trebue sa me temd, si earora nu numalea, ci si voT, cu tad, istetimea si titrimea \rostra, trebuesit 0 supunetl, aunt puscaq it!

i ce ni pasa ndue de puscasi ? ce ni potuel face ? daca-I ertatu sa te'ntrebamu, dim%tote celelalte pasert Intr'und glasti, luandu-111 in bat-jocura.

Ullulii rindunelelorti respuuseNu ni potu face nici mai multil nict mat pu-

tind, dectitd ca sg, ne Inpusee, cand li vom pica binedin dart:land, §t-atunct pasa, orl nu 0 past'!,vets trebui sa diceti rental lume sanetosa !

Asa ? ! vedt, asta n'am sciut'o !Dacif n'ati sciut'o One acuma, s'o sciti de-

acuma inainte !

0

codiT,

orl vo

Si

!...

:

...:

136

El ! dacit-t treba astfehu, apoi . ce mai atiltavorba ! . sa ne despArtimu dela olaltA gi sa nu firnilmai multd la unu locil, cacti atunci nici puseas1 o r ti nu li vom pute asa de lesne cAde. din drunttna.

*i cum rostira acestea cuvinte Indata intinsergaripele, sburarA se despArtira dela ulaltA, de-atundin c6ce nick and nu limblA mai multi U 1 1 la unto

loct, temendu-se sit nu dee pu§ca.iI cu crucea pestedon iT $i sal lnpusce, §i numai atunel se adunA maimutt! la unit locif, cand dull de vre unit hoitu.

Uliuld rinduneleloril. prin pricepereaistetimea sa, a sciutu forte bine cum sa se scota de supsupunerea $i ascultarea, care I-ad fostU menit'o, far&'ma sa, celelalte paserl din nemuld hu.

1)6n6 aid legenda. i cu densl am inchemtil tot -odatit tall ce scimu pone acuma despre U 1 I.

i-

4i .i

$i

P a j u r a.I.

Pa jur a, numita, in uncle locurl Paj or a, P a-j er ii, Paj i r a, P a gir a I, Brit In Romania micaA c i r a 3), dupe, credinta poporuluT romana, e o pa-sere uriasa si nasdravana, care locuesce In ce e a 1 al t alume, In lurnea ndgra sea pe t6remula dej o s ii. Aid 10 face ea cuibula pe verfulu until arhoremare din apropierea unuT lacy sea a unel fantanT. UnaBalaur d, care locuesce In fantAna sea in lacy ITmanancg pull in tots anula, One ce In urma vine unaFeta-frumosa sdaunaNasdravanfi (le omoraBalaurula si scapa dela perire pull Pajard.

Sunt o multime de povesti, o multime de basmesea legende poporane, in earl Pajura pa, una rolaforte Insemnata. xiici ni se arata, ce fella de In chipuiresi credinta ail Romanii despre densa si In ce mode searata, ea multamitOre F ë t a-f rumos ului sea N a s-dr a van ul u T, care T-a seosa pull din ghlarele Ba-laurulul.

9 A. T. Laurianti tli I. C. Maaainiti. GlossarTii. p. 434. S.Petri. Vocab. Part. II. nemtescu-rom. Sibitii 1863. p. 14.

2) Com. de Dlil V. Buda.

138

0 poveste din Romania, ai carer principals erolsuntFiulti-vacit, Strimbii-lemne $i SfarmA-petri 1, ni spune urmfiterele despre acesta pasere mi-steriesA :

Arndt' se implinise i erA chiar diva in care, des-partindu-se F i u 111 -v a c 'I de tovarlsif set, se lasasesub piimentit ') Dupti aceea pusese fetele, adicA prelogodnica sa si pre logodnicele tovarAsilorti set, pre sarile scosese elu din mAnele unoru Smet una ateuna In leganulu ee sta gata la g a u r a prin care s'alasatil chi subA pamentu, or' tovarasii seI le sceserade-asupra pamentulut. Dar' banuindA de astA data

credinta tovarasilorA set, dupg ce acestm au scostifetele de-a supra pAmentulut, puse pentru incercare o'Ara (le greutatea let in legantt. Tovarrtsit set, dupgce traserA leganuk pane la jumetatea gauret flu lfisarAsa cadA, si Fiultt-vacit, in sgomotulu petril, se'neredintaea bAnuela let a fostu drepta. Vedendu-se dar' pAra-sitil sub pamentA, Fiulu -vacil se Buse de ael spre assgasl turd altil mijlocil de Ore qi ajungendd la unuarbore forte mare se apropia de densulti qi vedA unucuibil de P aj or e, or' In acelu cutbil trel put TotilIn weld timpu veqh Lunt BAlauru ingrozitorA, carevenla dintr'unu muds, ce se gasta in apropiere, cu scopdca sa mfinitnee pull de Paj n r a. Fink vacit nu perdilvremea, se urea repede in copae0 i en palo.ulil let,pe care 5i -ltt lease dela Sin e i t omoritT, taitl unult1

') Linde povestI spunk di locale pe unde se scolArA FetT-frumo§i1 si NAsdriivanil In ceenialtA lame se numesce I) uricul iipAmOntului."

Fittlu-vaciI

139

cAte unulA cele douespredece capite ale Balaurulut sea -pandit astfehu vieta puiloru de Pajor e. Acestta,dreptu recunosointA, ii spusera ca mama loru de bu-curie, venindu a casa, ilu va Ingh41. AtuncIFiuld vacitse intrista si se rugil de put, sa-I arete et vre unitmijlocu de scapare. Pull tin luarA ascunsera subaripile lord.

Nu multu dupa aceea vent si Paj o r a cep, be-trAnA, care plecase ca sit caute de miincare pentru pullel si aflandtt dela ei cele intemplate 11 IntrebA tine afostu aparatortulti lord. El ii spuserA atunet, ca a fostAunit omit, dar' ca aeelA omit a plecatu de multit vremespre resilritu si nu crede ca-lu va pute ajunge.

Atunci Pajora cea betrAna strebatA Intr'unumoment6 resaritulu, si nu puta gasl pe mantuitortultipuiloru ; se intorse apol si intrebA din n "u pe puitsit -1 spine adeverulti, in cAtrail a apucatil acelu voI-nicu ; el iT spuserA, ca a pleeatn spre apusti. Pajurastrebatu intr'unil momentu §i apusulu, insa se'llt6rseflit% nici unit Tesultatu. Dupa aceea se raga pentru atrefa 6rA de put, sit -I spuna ce s'a facutu uparatortulnlord, si et li cliserA ca-I voril spune numai atuncea ade-v&ultt, cAnd ea va fagudul, ca nu va face nici unitreti acelut omu. Pajora fagadul. Atunci puii se6serala mat clang pe mAntuitormlu loru. Pajora de bucurieflit inghiti pejumCtate, aducenclu-st insa =lute de fagif-duinta data, flit sempil Indaretu Intrebil ca ceslujbA sit -f tacit, pentru binele ce-a facutil puiloru set.

Fiulu vacil o rugil sA-lu se6ta pe pAm6ntil.

et,

si-lu

-1.10Atunci Pajora-1 jise sa veneze maT Antam doue-

spreclece cosuri de pane si douespregece buv, eu apapentru druma.

Fiu lit vacii filet asa 8i Pajora incarcandt la spi-nare tote acestea si luanda si pe fluid vaciT isi ILIAsborula spre gura, care ducea de-asupra pamentultn, qila fie-care semna ce-i facea Pajora Fiula vacil ii pra-\Talk in gura eke unit cost de pane si elite 9 bute deapa si dupa, o caletorie lunga, dupa ce Paj u r a In-ghiOse tote merindele, cand Pura, apr6pe sa ajungad'asupra pamentulm 6r' 1i mai fact semna sa-I maTdea ce-va de mancare. BIetula Fiulti-vacii, ne maTavenda nemica, fu silita sal' tae din pulpe si T -o detesa mantince.

Pajora, luandu pulpa ha in gura si vellend'o maidulce la gusta ca ceealalta merinde, Intreba pre Fluidvacii ce fella de came e acesta ? Ela IT spuse ca lasemnult, ce i-a facutt, ne maT avenda alts carne, atfilata bucata aceea din pulpa sa. Pajora II clise cadata ar fi sciuta, ca eld are o carne Lisa de duke 1-arfl mftneata de multd, cu tote acestea fiindu-I inn debinefacetoriiild puilort ei, If dete pulpa 1napoi, pe carelipindu-o la unu loci[ si nnghendu-o cu sclupatulu eT,rana se vindica Incatil nu se mai cunoscea. Nu putinddupa, aceea ajunsera pe suprafata pamentului, undeFiula vacel, multaminclt Pa j or e 1, 1sT MA (Jivabung, dela densa si pleca sal' gasesca logodnica $itovarasii self "`

1) H. C. Wartha Calendariulii Basmelord ti du canturilorilpop. pe an. 1375. Bucureect. p. 86-37.

--141

II.Pen6 aici partea povestel ce ne interesaza.Celelalte poveti, cute lini stint mie cunoscute,

can -Inca tritt6zA despre P a j u r a, diferesea forte pu-tinu una de alta in descrierea faptulul aid arAtata. Infie-care, cand vine vorba despre Paj u r a, aflAtua unaochiu sea fantana mare in apropierea arborelul undee cuibulti cu puiT Pajurel, In fie-care se aratA Balau-rulu, care are sa mikance puii, apoi Fetil-frumosula,care oinorA pre Balauru, mar dup. tote pove§tile seascunde sub aripile puilora, era veninda Pajura ilaInghite qi apoi Ila aruncA afara mar frumosa de cuma fostil mar nainte. DupA acesta, ca semna de recunos-tin0 §i multamita, Pajura Ilu scote pe astAlaltA lume

cand ajunge sa Tam, in tote se aratA, ca Pajuragusts mar Itntam came de-a mantuitoriului puilora seT,§i abia dupa acesta gustare 1111 arunca, de-asupra pa-mentului, In lumea alba.

In scurtu mar tote povWile, atilta cele din Bu-covina, ciltil cele din Transilvania Ron:L(111in, elitele cunoscu eu, numai forte puOnu se deosebescu unade alta in istorisirea acestui fapta.

Intealta poveste, alu card eroa este Pril sl ea c el avoinic a, vine vorba era -g1 despre o pasere, careasemenea locuesce pe teremula celalalta.

qi §i

si

III.

142

P rdslea ()ice acesta poveste, care qedeade-o parte, ve46 petra care cdcluse cu sgomotd,lut Dumnecjed, scdpatd qilele, ysi se ganda ce ea&cif, ca sä iasd afard. Pe cdnd se gAndul se pltingea,densulli aucji unit ipett1 qi o vdetare, care IT ump1ftinima de jale ; se unit Inprejurd §i vecja unto Balaurti,care se Incolacise pe unit copacd qi se urea se mfinancenisce pat de S g r i p s o r d. Scdse pala§uld Prilslea, serepeql la Bakurd, §i numal decdtd Ild facfi bucdple.

Pail, cum vecjura, IT multamird §i-T clisered : vinoIn c6, omule vitezd, sa to ascundemd aidT, ca, de to -aved6 mama nostre to tnghite de bucurie. Traserd apolo pend dela unuld din put §i-ld ascunserd In ea.

Cfind veni S grip sor 6Ica §i vecit grAmadaam mare de bucdOle de Balaurd Intrebit pre puT : tine1T-a fAcutd itstd bine ?

Mama, 4iserd, el este unfit omit de peteremuld t:elalaltu gi a apucatd In c6 spre resaritd.

Me ducd li ilise ea sa-IEa porni ca ventuld In spre partea In cdtrad IT

spuserd pull, cd, a apucatti omuld. Dupd, cote -va mi-nute se Intarse.

Spune0-mT dreptd li 4ise In cdtrild s'a dusil ?Spre apusk mama !

Si'utr'und cesd strebdtd la cele patru parci aleteremuluT de josd qi se'ntorse cu deprtd. Eacerfi ea puiT numal decatd sd-Y spue. In cele mar de pearms eT 4isera :

Dacd, 1-omit ardta, mama, ne fligAduescI toca nu -T vel face nemicti ?

multrunicA i-a

li

,-. muAitmescd.

--

%i

143

Ve fagildueseu, dragh met !Atunci el flu scosera din pend si-lu ardterd ; era

ea de bucurie Ild strinse in brake si Mil p'aci era.sa-lit inghitd, dacli nu 1-ar fi acoperitu puil.

Ce bine vel sd-ti facts si ed pentru ca ml -alscdpatu pith de m6rte ?

SI me scotT pe teremuld celalaltd -- respunsePritslea.

Gred lucru mi -al cerutd fi vise S g r i p-sor6Te a, tiara pentru ca tie 1fi aunt dilt6re man-tuirea puilord met, me invoesed la asta. Pregatesce 100oed de came facutd bucdtele de cite o oca una, si100 pant.

Iudata se gatird $i furi aduse la gura grope'.Sgripsordica vise:

Pune-te de-asupra mea cu merinde cu totu, side ate off cid intoree capulu sd-mi dal Me o panesi cate o bucatd de came.

Se asedard si pornird, daudd PrAslea Sgrip-sor6ice i, de cate on cerea, pane $i carne. CAnd erAmai aprope sd iasa de-asuprat pasar ea urias X maiint6rse capulil siE-I mai dea de maneare, dar' carnease sfarsise. Atunci PrAslea, fa'rd sd-1i perdd cumpetuld,trase palosuld si tail o bucata de came m6le din bumyiciorului de susd si o dl. Sgripsordice T.

Dupd ce ajunse de-asupra, $i vedd ea PrAslea nupute BA amble, 11 gift Sgrips or6ica:

Daed nu era binele ce mi-al fdcutd $i rugd-=flea puilord mei, mai ca to mAncamli. Ed am aim-

144

titit ca carnea, pe care mi-al dat'o In urma, era maTduke deetitit cea de mai nainte, gi n'am Ingliitit'o : redaT faeutd de mi-al dat'o.

Apol o dete afara, i-o puse la loch, o unse cus c uipatt de ald sed, si carnea se lipl. Atunci seImbratisara ; ea se duse in prapastia de unde esisarasi PrAslea pleea eatrit imp6rAia tatalul set. "')

IV.Din citatulu acesta si din celd premeretorid, cart

s4illna unulu cu altuld pea si'n cele maT mid ame-nunte, resulta ea Sgripsor 6ic a, masc. Sgri p-s o r d, si Pajura aunt unit si aceea-si pasere cu d6uedeosebite numiri.

Am dish maT sush, a Romanii considers P a-u r a, grin urmare si Sgr ip sor6ic a, maT multdca o pasere mitologica, care n'ar fi esistandii In ae6stalifine, ci'n ceealaltit, pe celalaltd. teremd.

Se nasce acuma intrebarea orT de Inteadev6rh epaserea acesta o pasere mitologica, on nu ?

Judecandu dupe insusirile sale, earl i se atribuede. catra povesti, am putea cu tats dreptatea sit sus-Onemil ca paserea acesta e o pasere mitologica, datanumele P aj u r a" nu 1-am Ititalni si'n vorba de t6te4ilele a poporulul nostru, afara de povesti. Insit noTadeseori aidlimii pre popord, nu numal pre celti din

I) P. Ispirescu. Legendele :;i Basmele RomftnilorU. Partea Ied. III. Bucuresci. 1872. p. 42t3.

143

Bucovina, ci si pre celd din Transilvania si Romania,dandu numele de P a j u r a sou Pajo ra si A ci r eice se aflLt pe monedele austriace. Asa esista unit joedalu pruncilord, care consta Intru aceea, cd. aruncanduunuld dintre densii o moneda In susd, celialaltI trebuesA gacesca cu care parte e In susil si cu care in josd,cu n um 6rd cu p aj u r A? Joculd acesta eusitatd si'n Romania, unde mai demultd se dice, andaruncad moneda acesta c a p d s e in luntr e" ? Maipe urmA de dad moneda austriacA e In usil si'n Ro-mania, spund copif de-acolo, cand o arunca : p ajureself num6rd"?')

Afard. de acesta adeseori atujimu qicendu-se siPajura Imp6rAt 6sca".

Deci PajurA sett Sgripsor 6ica nuenumato pasere Inchipuitil, mitologica, dupli cum ni-o Infato-saza povestile poporane, ci totodata si o pasere realasi se numesce lat. Aquilla Mogilnik; A. imperialisBechst. Kaiser- oder Konigsadler.

Cu t6te acestea InsA trebue sa lnsemnezu cA nu-mirea de Pajur A se aplica de cab% poporuld romandmai =lid numai paserilord uriase si ni(sdrilvane, preearl nu le cundsce din vedere, si chipurilord Acirei depe monede, pe cand paserile cunoscute ornitologistilordsub numele de A q u ill a e", Romttnii nu le numescdP aj u r e", ci parte A e i r e", parte V u 1 tur I" siparte cu alte numiri.

') G. Dem. Teodorescu. Incerchrt critice asupra unorli credinie,datine si moravuri ale pop. rom. Bucurescr. 1874. p.

10

sdg

15,

146

V.Cum ea acestu sour de paserl se numesce de

catra Romani V ultur 1" ne putemd Ineredin0 sidin urnuttorluld pasagiu, pre care-lu se6temil dintr'opoveste din Romania.

Mergendil astfelu in doruld lelii, spune po-vestea din cesclune despre unit baetand, pre care ase-menea Ild scoborise s6rtea In ceealalta lume, farasa scie uncle se duce si pe uncle calca de catranitil ceera, se destepta din zapacela ce -la cuprinse, audindunisce .cipete ascutite si lovituri de aripi desnadajduite.La atujulu astui sgomotu ki radica. ochiT In susil .iverjil de-asupra rind port' unit cuibu nemesuratd demare si in cuilid doi pus de Vu I t u r I de treT onmai marl ca o D r o p i e batandu-se, ipilndu si apa-randu-se cu aripele de rum Balaurd grosnied, carese radicase Ong la el si da navala sit Intre In =IArsa-T zugrume.

Cum v&JA $i vecla ca puii perdu puterea si s e r-p e 1 e vrea sa-1 prapadesca, i se flied mils de el siscofendd cuOtuld dela brad taut in done trupuld B a-1 a u r u l u i care atarna pen6 la pani6ntd. Balauruldde durere last cuibuld i se nripustl spre baIatd, Insaacesta nu astepta ca sa-lti ajunga; ci cu mill ciomagelil,ce Linea In mans 1111 pall In capti cu sete si-iii pra-busl la pamentd. Dupa aceea IT sfarma capulil cu opetra gi-I taia trupulu ciocartindu-ld in mat multebucqi.

147

Puit de V ul turf saririt din cuibti voio§:, man-earl st&vulu Balauruluf In cAte-va Inghit4urf foi peurma 4iserA mAntuitoriulul lord:

Vino Cu nol In .embd .i alteptA 0:16 sifmama, care-0 va resplt.ttl cu prisosintA, binele ce affacutil.

Bruatuld neavendd altd ce face, se sul cuIn clad unuld din pm ft Oise :

Ca ce slujbA, at cere mamef?9.t vof ca sit m6 duct pe thremuld celalaltil

respunse bmatultt.Cam grea slujbA Yi cerl, pentru dragostea

nostr6 InsA o s'o faca.; catA Ins maf nainte de totesa te Ingrijesel de n6ue burdu*e de bivolu, pline encenup, sit i le pui pe spate, ca sit le mAnanee pen6va ajunge susti, cad e cam mAncaci6sk mama n6stre.

Le gasescdAlergit §i vino In graba.

Balatulu se dete josh, puse marultl pe pamentd,ilu lovl cu bimuld §i facendu-se casele la loch se gAndlla cele n6ue burdu§e qi ele furl gata pe" data. Cum lev6dt, le puse la indamAna, fact er' casele mArd. §i sesul In =bd.

Una din paserlMama e cam lute la fire, dar' sa, nu te sparil

cA pentru Tubirea nostr6 se face 'meld. IntrA colea subaripa mea qi sit nu iep pea ce nu 0-ofd dice eu.

Alma IntrA sub aripl ca de-odatA cenuldse IntunicA, vazduhuld vajal, §i pamentuld tremura,pail incepura sit batA din aripe ,de bucurie strigandd.:

10

vin

de*§i

ed.--,

Ii dise :

§i 4tit

148

Vino mama, vino mama, si cascara gurileca sit prin(Ja ceea ce le aducea.

V t turu l (ilea in In ghiare uud viceld de doiam si et luandit-lu Ilil hapaira pe data. pupa aceeama-sa dise :

121m ! ce mir6sa aice a omd dupg teremulucelaltu ?

Nu mirose, nimied ! respunserg pull.Ba da, da, si vol 1-41 ascunsd.Ba nu !Ba da ! ... sculati In suss sa ve cautu!

-- ET bine ! $i de-ar' fi asa, ce I-al face ?L'asi Inghi41 pe data.Dar' dada -I vel fi datore mantuirea nOstre ?L-asI manta de bucurie.Asta n'o vel face-o, mama, cad elu nu ne-a

lasatu sa fimu Ingh4iti de B a 1 a u r A $i ce este maTmultd, te-a scapata de clusmanulil celu mal de morte,..de Smell.

M'a scapatii eld de S m e u l ii, pe care Oneacuma eit nu T-am pututd dovedl ! striga Vultur6icaspaimantata, eld trehue sa fie maT puternicil ca mine,scote-la sa-la vedd !

Ku -lu scotemd One ce nu vel iura pe man-tuirea nostre, ca n'al sa -I facT nicl unu red.

Ve jurd.*i ca, -la vel duce pe teremuld celaltil.Asta -I cam greu, cad o sa crepd de f6me.Nu vel crepe, eaci a'ngrijittl eld de ale

mancark

--

149

Bind ! faca.se pe vma vostre ! sc6teti-ld acumsa-ld Odd !

Puii radicarit aripa, §i Vultur6ica cum v64dpe bitiatd, deschisit moculd Ing14 pe data. PuiiIneepura, sa pipe §i V u 1 t u r 61 c a ilu se6sit §i-ld in-gh4-itl de trel on de dragit ce-I era §I a trela datalasandu-ld in cmlati vid §i san6tosd ii (Ilse :

Gatesce -te de plecare §i vecji de-mi da ingut% elite ce-va on de ate on void testa gura spretine, cam amiuteri to mai-Ana. fare Med de pgcatd.

Bthatuld se prime bueurosil, Vultur6icapuse pe spinare cele none burduse ca none merei pusede-asupra lora pe balatd Ware qi Incepd sit .sborespre gura peseerel.

Cum se'nalta cu cati-va stitnjeni In susil, Int6rsedoculd spre eld §i eld ii aruneft in gut% saculd pe careea ilu inghip pe nemestecate §i asa de n6ue ori Ongce se apropia de gura putului. Ajunsd acolo, tocmaidud era sa ()leg D 6 m n e ajut a, paserea intorse

eapuld, §i eld ne mai avendu ce sa -I dea, tAift'lute eat° o felie de carne dintre glesnele lut §i i learunca In gura.

Paserea mesteca in gura cu placere aste bucalele§i mind balatuld se apnea de ghisdurile de afara, eaInt6rse capuld §i -T 4ise :

De unde lua §i aste bucacele de came, caddulci

Din carnea trupulm men respunse eldrindu 1a pamentd.

§i -lit

&all

erad.sia-

150

Audinda paserea se repedl ca sa-la Imbuce, dar'gura putulut era strimta .i ea nu putea trece.

Ah ! fecior'u de lele ! ce-ai fostu ! strigliea cu ciuda, cad nu te sciui ea esti asa de duke, temitneama flint der' .i pote. Cu t6te astea, pentru binelece at facutit puilora met, fiT bunil scapath.

-)icendu aste cuvinte sbura in joss.')

VI.Din acesta citatu ne putemu. asa dara forte lesne

convinge cif Vulturelca dinteensula e aceea-sipasel pre care am vedueo citatele premergetere,adica Pajura sea Sgripsor6Ica.

Toth acesta pasere, dupa cum ni spunu vr'o clte-va povesti, ce se afla In gura poportiluT romana dinBucovina, se numesce Inca .i Sgriptor6Lea seuSgripcioreica, masc. Sgriptg, dem. Sgrip-tora Sgripci or ti; in Transilvania: Sgri n-Vora, pl. Sgrintori2), Sgriptoru, Sgrip-t or6Yc 63) Si Gripsor ti 4), era de catradin Macedonia : Skipaenn e. 5)

Mara de-acesta mai e de'nsemnata ca. In Tran-silvania se afla Si dieerea s grintorh betran

1) Calendartniti Basmelorti gi alu crinturilorti pop. Bucuresci.1877. p. 44-46.

') S. Petri, op. cit.3) G. A. Polizh. op. cit.') Sub. Pop. Barcianit. op. cit.') A. de Clime. Dictionnaire t. II. p. 343.") S. Petri op. cit.

si'n

Romania

ti"6)

Qt

151

sou s gri p tor u betrtin it" ') cu intelesulu ded lay o l a bet ran tt" germ. alter Teufel, precum

S griptoreic ii" cu Intelesultt de : femee betrilna,uriciesa rea. Toth Z g r i p t or6Ic a" se numesee9 asemenea femee sen Romania 21, era In UngariaSgripciut (lea" si Scripclur61ca. "ei

De .i n'ail nemiea de-a face en paserea, desprecare ni e vorba, totu-11, fiindtt ea ail Ore-s1 care ana-logie en numele aeestela, volu mai reproduce nice Incavr'o cite -va cuvinte, cart, dupa catu sell ea, nu seafla In diction:we. Acelea cuvinte sunt substantivuluseri ptil" pl. sc r ip t1", si verbele a se sgrip--t6na, gripsana sgreptena. Scrip trnumescu Ronnincele din Bucovina until fella de rotitemkt, pre cart le'ntrebuinteza la s t at i v e (resbotil)spre radiearea si lasarea in josil a iteloru In timpulutesutulut Toth s cript 1", germ. Rollen, se numescu

alte rotite mict, prin mijlocula carora se radica 6re-s1 care greutate in susu, Despre twesti s c r i p t 1"arnintescu adeseort si povestile poporane, spunendil eapre cutare si cutare feta de iruperatil ail radicat'o cus c r i p t i 1" Intro Inaltime anumita Verbele s g r i p-t n a", g ripsa n a" si s gr ept en a" Insemneza matantititt : a se acat Ara ca o mina pe anti poma, peunil delti poncisu sell pe-t, stanett inalta, era ala doilea :

') G. A. Polizit. op. cit.2) Th. M. Arse*. None coleetiune de basme s41 ibtori1 po-

pulare. ed. II. Bucureset. 1874. p. i58.') Dr. At. M. lIarienescu. Seranil F,4i poranti; Serila, Me()ila

vi done povescT poporale. Pesta 1873. p. 14-15.

:

si

ti

thrill,

152 -

a sgaria cu unghiile. Ce sgreptenezt = cesgariI?

Dupe Petri qi Polizil A c i r a sell Paj u r a lat.Aquilla, germ. der Adler, s'ar numl romAnesce ysi

r o n can d" '). lush ea credit ca numirea acesta maTde grabs s'ar pute potrivl C or b u l uT, pentru citCorbula Inteadevera c r one t n e s c e Diu Cihac entota dreptula o traduce prin g rand c o r b ea u." 2)

Causa, de ce i se atribue de catra poporula ro-mana In pove§tile sale P aj u r e 1 o marline o pu-stere estraordinara, apoT 1 u m ea c e a n é g r it settter emul it de j o s it de patria sa, verfula untilarbore mare din apropierea num laca de a.pqementuldcutbului seu, credit ca, vine de acolo, pentru ca Indantaia paserea acesta e forte mare In comparare cucelelalte paseri cunoscute Romanilora, qi alit doileapentru a ea este forte rant de vecluta, locuinda decomma pe cei mai Intl a munti, In cele mai retrase

jaMtunee6se locum.Pam Insit O. fie si aka. cause... Dar' pe aceea

o lasu de o cam-data s'o lamuresca alt1 barbati matcompitentl de cata mine. Atata von mai spune numal,cit Paj ur a seu Sgript or 6Ic a, dupa credinta po-

I) Op. cit. In Calindarlulfi poporuluT seu alit progresulufpe an. 188' . Bucureset, la p. b. afli-inia urmittorele : In mill plilnauVulturiT ce veniseri din inimele Balcanilor& si de prin plesuveleverfurt ale Carpatilorti, Cloncanif ce timpleati aerulA de tristelefor iipete si Co rbit Ct6rele ce cruplau si ele pe unde puteafidin multimea lesurilora, ce zAceafi in tote partcile.:' C loncani I"din pasagiulfi acesta se vede cit, Inca aunt niece paseri rApitbre, dal'cum se numescti latinesce nu Belli.

1) Op. cit. p. 239.

-

C

§i

§i

all

al

153

porului romana din Bucovina, e blastemata ca sa nupath, nici clind esi din ceealalta lame Inteacesta. De-aceea Sgrip t or aic a nici °data nu se pate f ulmaT Basil declitil 1)6116 la gura dela buriculu Omen-tului ; de-aice se'nt6rce totdauna era -si Inapol, cadmai departe nu p6te Omit...

Stti trecemu acuma la alte paseri, can asemenease tine de familia Pajure Y.

VII.De familia P a j u r e i se mat tiny Inca si urma-

t6rele done pasen, pre can le cunosca Ronitinii dupitHume:

Jepurariul fi, nutnita altraintrelea Vulturamare si Vulturti sail Hultana de pdtra, lat.Aquilla fulva L. germ. der Steinadler.

Jepurarlulti galbia sell Vulturultigalbia lat. Aquilla chrysaOtos L. germ. der Goldadler.

Acestea &Sue pasen sem6na asa de bine una cu.alta, tactita eel mat multi ornitologisti au fosta Ongacuma .de parere, ca stint una si aceea -T pasere, sinumai dupe ce ImUtranesce 1st schimba penele. In tim-paiti din urma Insa s'a constatata, da alta pasere esteIepurartula si alta Iepurariuld galbia.

Ce se atinge de numele I e p a r a r T a" alu aces-torit &Sue pasen, ela vine de acolo, dupe cum rm-adspusu maT multi Romani din satele Fr a. t it u t i T-v e chi.i Pantir I, ca nutretula lora celti mai de frunte, simaT preferata aunt e puri 1 atilta cet selbatici, catt1 $icet de case.

154

Era ce se atinge de numele H ultan 6 dep é t r a," elu vine de-acolo, dupa, cum mi-as pus6 V.Flocea din Campulungu, pentru ca acesta Vultur a1St face ctubuld si petrece pe staneele cele mat inalte.

Atata si despre aceste ddue paseri !

VIII.In fine voi6 sa reproducu aid si-o legenda, despre

Paju 1.1, pe care am audit'o dela unti Romanu dinSirettu, cast Pajuril e, ca si mai fie-care alta pasere,an legendele lord propril.

Legenda din cespne e urmatOrea :Vice ca pe timpula f6m e tei celei mart,

acuma cand va fi fosta f6metea aceea, numai unulttDumnegen p6te sa scie, destulu atata ca pe timpuluacela era o femee, care avea trei prune): : &I batettst-o copila.

Eta ca'ntr'o di, framantand6 fetneea aceea panesi voinda, dupa ce a framantat'o, sa o bage in cuptorniea sa se coca, bae0 et, coraiudu-le macele de Minesi ue mat putendu rabdit One ce se va cog panea,luara, aluatulu crude cum era de pe lopata, cu carevoid main loru sa -lu bage in cuptoriu, si incepurrta-lu manta c'unu gusta asa de mare ca si (And ar ,fifostu tine scie ce feint de bucate bune si alese.

Mama lora, vedendu acOsta, se mania focu pedensi/ si incep6 a-1 blastemk cu amaru si a dice :

Blastemap. sa 41 de Dumnedeu si de mine !.....In paseri sa vb prefacet si pe muntil eel mat Inaitt si

133

maT marl sit sedett, pilne In vieta vostre data. -tivede sa 'nu o puteti mama, cum nu putul eta asta -chidin prieina vastre sa milnancd!

Audindd cei dol &Or acestu blastemil ne-astep-tatu si amaril, Incepura a pllinge de se cutremuradcamesile pe densiT, nu alto ce - va. Apol luandu-

remasil bunil dela maica lorn all esitd din casa afarasi cum all esitil Indata s'ail prefacutil In d6ue paserlman $i all sburatil in lumea largo, in cotro T -ail dust's°chi;

Pe cand s'a intemplatu acesta sora loril nu eraa casa. Prin urmare eT dela densa ntt .t -au pututd lnhremasti buntl.

Venindu mai dupa aeeea sora lord a casa $i nee -indu ca totdeuna sere Intimpinare, IntrebA pre

malca sa :Uncle sunt fratioril mei?... de ce nu vinu

ei ca sa ruilneamu en totil la o mesa?...Ala-sa, nevoincld a-I spittle adeverulu, cum s'a In-

templatti, I-a cJisil ea fratil set s'ad dusts in lume casa se hranesca singuri cum voru ]cute caci ea, Intr'undtitnpii asa de gred, nu este In stare sa-I sustie pre tots.

aedsta, a Inceputti a plAnge amarddupa froth se; i dise matter sale:

Dna e asa, apol mLc duct's si en In lume pasa aflu pre fratil mei si sa me branescil gi eil cudensii! cum (Ilse I T loft remasil build dela malcasa si, fara a mai ascultA cuvintele acesteea prin cartvole s'o opresea, se porni si ea in lume, Ri mergendu

si

frath

si

Copile, audindt

i

156

acuma cAtt va fi mersu numai ea a pututu sa scie,tots intrebitndu si ctutandt pre fratii sei, ajunse pentla marginile lumen, uncle strele null mai putt da radelesale si diva !peen, de-a mai avd lumina. Aice ajunst,vtdendu et nu mai are nemicit de mancare, nici nuscie In eotro sa apuce si ee sit fact, a prinsu a-si bits-ttma dilele : la ce mai traesce ea pe lume ? !. . Si pedud era mai scarbitt si mai amitrita, pe cand se bits-think mai tare, eta' nu scie In cotro sit apuce, 6tit cade-odatt ztresce Inaintea sa o padure forte mare, lin-ptnatt cu fella de &lit de copaci, pomi roditori, erburisi flori mirositdre.

Volt lark in padurea acesta 4ise copila,ztrindu-o cum mi-a ajutatll Dumnedeil sa ajungtpent aid, tall asa ajuta elt ca sa strebatt sipadurea acesta ... bunt e Durnnedet !

Cum (Ilse, asa si fact. Se pornl prin padureaaceea si mergendt si strebatendu cu mare greil si cumulti ostinelt padurea aceea, Ott ca de-odatii i se'nfg-tosezae-unu palatu Mae mare si frumosti.

Palatulti acela erb. jurt Imprejurll incunjuratil cuzidif tare de pdtrit in mijlocult caruia se alit o useforte mare de ferd cu sese IncuetorT. Imprejuruld pala-tului se aflad fend de felt de paseri cantatore, prgcan de-a dragu sa le fi ascultatu, dra, la p6rta ceamare de feru sedeall d6ue dihanii rtipitare si nu ltsailpre nimene ca sa Intre In launtru.

Voindti copila cu on ce prett sa intre In pala-tulti acesta asteptii, pent ce adorning, cele done dihAnilqi_aroi se sul pe 'Arta si Intrft In ltuntru.

acct,

,--mT-a

157

Dar' n'a apueatd ea bine a Intrit in launtruld pa-latului §i 6ta c# a venitd la (Musa o vulpe §i-a In-trebat'o :

Ce ventu te-a batutu, copila, sa vii din ceea-lalta lume aici la not, wide nici unit onus phment6ndn'a pututd strebate One acuma ?

Copila respundendu-i, i-a spusti tote din fird Inpelt cum s'a Intemplatd, ch. adich ea t§i cauta pre fratilset eel fugiti de-a cash §i nu-i "iota nichiri aflh, de qii-a chutatil In tote partile, unde numai a cugetatu chva pute da de den h.

Vulpea ii qise eraii :Bine fad ca cauti pre frith tei, dar' red aT

facutd ea aT venitll aici, pentru ch cum va vent d o in-n u 1 d med a cash are sit te'ngbith !

Audindd copila cuvintele acestea se Insphimentii Incept forte tare a plunge .i a se vhierk. Dar' pe

cand plangea ea mai tare, 6th. ch. Intrh stripana pala-tultd In lhuntru qi vedendn-o o Intrebri de ce plunge ?Copila, picandu-i la picidre, li spuse 16th istoria eT, §i'nurmh o rugit sh, n'o lese ca s'o minance domnuld pula-tului sand va vent a cash.

ScOlit-te ! dise stilpana palatului, ca nuto -oitt lash sh to manance ! *i clicendd acestea luapre copila de maim, o dose cu sine in altd desphrti-mentll §i acolo o ascunse ca sit n'o afie barbatuld sellcand va vent a cash.

La o 6rh sea pdte §i mai tardid dupe acesta 6tha veni gi stapanuld palatului. Acela era unit Lea

158

f5rte mare si infioratorlu, care &Ind yenta a casa, tottipalatuld se cutremura. Dem sosindu eln acum se pusela mesa, si venindd dupd acesta d 6 m n a tut se pusesi ea la mesd si tneepurd a ospeta impreuna.

Nu multd dupd acesta, ce -i vine dernnei in gandd ?... se scold de-odata dela mesa si dive barbatulut sea,adicit L e u 1 u i :

-,- Multh bine no-at fdeutu to One acuma, fa-misi aenma unuld ! ...

Se pete ! ... de ce nu ! respunse Leulu.S'a ratacitit de pe ceelalta lume unit omit si-a

-ajunstt One la noi ... daruesce-T vieta !Nu me opund, ... h void darui-o, dard trebue

mat Antiltill sd-lu intrebamd cum si in ce chipd a ajunsiteld One aice ? ...

Demna, bucuria et, se duce de grabit si aduce precopila ascunsit $T -o aratti L e u 1 u 1.

Leuld, cum o vede, o Intrebd :Cum si'n ce ehipd al ratacitti to pea aice ?

Copila i-a spusd si lut, ca si dOmnei sale, t6tedin fird In Ord : cum s'a pornitil de-a casa, cum aamblatd prin lume cautilndu pre fr4ii sei si cum a so-sitd si-a Intratli In palatd.

Augindu Leuld Wit pricina, din care a parasitdcopila pre mica sa st-a apucatti lumea in capd i s'afacutd mild de densa si a dish :

Trebue sa, chlemd pre tog supusii mei la unitloch si sd-I intrebd : de n'ail trecutd pc-aid cei dotfrati aT tel si de nu 1-ad mancato el cum-va ?

159

Apol clnemandu elu pre top supti¢il sei In unitloch i -a tutrebatu : on de n'ati vailutil el doi frati tre-cendu pe-acolo, si on de nu i -all mancatil ei, dada Y-aaveijut it ?

Supu$ii respunsera ca !fail veduta nici n'au man-cattt pre nivaenI.

Dup. acdsta antra Leulu in casa $i spuneCa supu$ii luT n'aa ultimata pre fratiT el, decT pote sitmdrga mai departe ¢i sa-I caute ca -T va

Copila, bucurosa ca a scapata cu obrazulit curata,remasti bunk dela L e a §i dela so0a acestuia,

.1i multami pentru primire qi pentru tote cele bune, sise porni mai departe, qi ,mergendil ea, qi 'mergendaintr'una cata va fi mersh, a ajtinsa fu alta padure, incare a data de-o casa mica, durata to ptimenta gi aco=perita cu pae, era pe langa casa o gradina f6rte fru-masa, cu o multime de paseri, can cantati a$a de pla-cuta si frumosa ca mai mare dragulu itT era sit le ascultT.

Ajungendd ea in casa acesta si Intrandit in launtruBete de-o baba betritna, ce qede pe vatra ¢i Iucrh,cum o zarl d 6mn6 aju t h !"

Baba ti mu4aml, se sculft dela lucru, merse ltingadensa $1-o Intreba :

Fetuld meg ! cum vii to pe-aicea, ca pe-aicesufleta de omit One acuma n'a pututd veni ?

Copila inceph a pltinge spune ci£ ea cautapre fraOT sea, cariT all apncata lumea in caph, $i de-aceea a ajunsd penis la (Musa.

Paula mea ! (Ilse baba fra0I tel celperduci sunt blastmati de maica to ca di, se prefaca

copilot,

a&

1$1 lull

$iII Oise

$1-al

160 --

In paseri, si ei cum au parasitic casa s'ad gi prefacutuIn nisce paseri forte marl, ea pentru mrtrimea lore6menii ii numescu P a j u r e.

Copila a rugat'o sit -i arete, duel scie, unde locu-escd fratil el gi cum p6te sa -I afle ?

Baba If aratit unit dell flirte mare, pe verfulucartfla se afla unit palate, gi -I 4ise :

Ia acolo e palatulu lord ! ... dacii voesel, mergegi-I vet afla, puma cauta ca sit ascul0 tail ce-ti vorilspune ei ! ... aria 10 vei pun ajunge scopuld ! ... alt-mintrelea nu! ...

Deluld, pre care i 1-a aratatd baba copilel, eraforte inaltil gi piezigd, ea nice unu omu nu erg, In stare sase urce pe densuld, ad era mai totil de Ora, gi pedensuld nu puta create alto ce-va, fart munai erba,dar' gi aceea ca vat de densa, dr' In prejurulit &Hifise aflad felturite paseri, ce cantait de se aucla tine scie-pane unde.

Copila, care dorib, numal dectitu se afle mai degraba pre fratiT set., luilndull remasil bunt dela baba,se porn1 tottt intro fugii spre Mu, gi se sul cu maregreit pe densuld, pane ce ajunse la palatuld de pe Or-fuld let, care era f6rte mare gi facutd din fern. i dupace se sui ea acolo, Intra In palate, dart nu afla prenimeni In nuntru, ci vecla numal o mesa mare pe carese aflad mai multe feliuri de bucate. Fiindd ea forteflitmanda, a gustata din fie-care feliu cote o leca gi

apol s'a ascunsit sub patd, temendu-se ca sit nu deecine-va peste densa gi sa nu-I fact vre und red.

161

Eta a nu multil dupe ce s'a ascunsd copila, coleape cand era s6rele truce am641, vind done paseri fortemarl, §i se puns la mesa §i Weep a mitneit. Trititndu-semai dupa aceea una dintre densele mal bine la bucatetoi vedendu di din fie-care portie lipsesce (Ate ce-va,Vise :

Asta-41 trebue sa fi fostu cine-va aid, cad.uita-te colea, din fie-care portie, lipsesce elite o Idea !

Ceealalta respunse :Pate tie numal ti se pare, ed nu vedu sit lip-

sdscit ce -va I

i a§a, a trecutd Viva aceea, Para sa mai bage InEmma ca 1T-a lipsitu din bucate. Dar' veVenda ca ad6ua Vi lipsesce mai multu, bra a treia Vi 0 mal muitaVise una dintre ele :

Trebue sa cautanni tine e pradatormlli buca-telord n6stre ! §i cum Vise se dete a cauta hi totepantile Fin palatd, One ce in urma dete de sora lord,cam cele d6ue paseri eras fratii copilei, qi cum o ye-Ora o cunoscurit qi-o intrebard : cum de vine ea aid ?Era copila incepandd a plitnge, li istorisi Vita intern-plarea ei de cum s'a pornitd de-a casa dela malca lord§i pane ce-a ajunsu in den§ii.

Fratit eopilel, dupli ce o ascultard cu luare aminteqisera :

Daed, to vei pute rabda. Ipese and de-a renduldca sa nu vorbesci cu nimenl nicl unu cuvinteld, apolvei pute radica blast6muld maicel n6stre de pe capuldnostru qi ne vom preface era -$l In 6meni cum am fostd,

162 ---

era de nu vet pate rabdt, de veT vorbl, apot suntemdperdtqt in vect ! ...

Dupa ce rostira eT cuvintele acestea, 41 luararemasd build dela sora lord, 41 Intinsera aripele celemarl si sburandtt se perdura in larguld lumg, lasanditpre sora lord 61%11 singura.

Copila, veqendu-I sburAndit toemaT atuncea, earedcugeta ea ca nu se vorit deslipi niel odata de densa,incept era-sT a plange Si-a se tangul. Dar' eugetanddca totu-s1 va sosl odata and timpu, cand se va putebucurit, dimpreuna en fracit seT, Ist aka pe inima siineeta de plansd. ..

Met ant dupa olalta n'a vorbitd ea cu nimeniel mid cuventil. Dupa alu cincilea and !ma, ve4enduea fratit set nu se maT Intordi InapoT, nig nu-I p6tenicain Oa, nu se mat putt rabda si Incept a vorbl.Dar' n'a vorbitil Inca bine celit dintaid euventd si etaea fratit set vind la densa si-t (lieu :

Remila sanet6sa, soriora drags ! ... Daca tone -al fi ascultatil si n'aI fi rostitd niel and cuventllOne dupa ald seselea and, cum it -am fostd spusd, nolne-am fi prefacutd era -s1 In 6menT cum ant fostd, asa,Insa de-aeuma suntem perduti in yea ! ... Mergt Inlume si to Itranesee cum veT pate, era pre nol nu nemat eauta, cad de-acuma nu ne-T maT Oa! ...

i cum rostira el cuvintele acestea sburarit era-siin lume si remasera One asta-41 Pajur I, dupa cumI-a blast6matd mica lord, si nicT-odata de atunci !n-otice nu se nutrescd cu pane, ci numal eu carne de

163

selbatecimi, cand li picA din damAnA $i cu copii peala sese ani.

Acesta-t legenda P a j u r il or if. ce s'afaeutd cu sora lord, dupit ce ad pArAsit'o fratii set,nime nu scie.

si

trit

a,

Gala.I.

In 4ilele secet6se ale verii, and serele cu radelesale cele ferbing storce sinhe de sudorT de pe tetele6meniloril, and mai fie-care vietate Iqi cauta unit lochunibrosil spre a se mai recorl puOnti, cacI caldurai i seface nesuferita, and arsita Incepe a pall t6te plantele,car din causa acesta t1 plea, apoT crescetulh In josh§i incepi a se vested qi a se usa, cAnd apele curge-tore Inceph pe'ncetulil a scade qi a sea, In aceste dilesecet6se credu a nu °data vi s'a Intemplath sa vedecio r asere sburAndh $i Invertindu-se 6re Intregi pe de-asupra D-V6stre.

Ei. bine ! acesta pasere, care de multe on se'nalt,ithi sborulti sea Oa de sush, a numal de-abia o pu-temu zarl cu ochii, qi care din and In and strigh c'ovoce vaitatere qi tragenatere c a a.a !" c a a a !" sellg a a a !" g a a a !" se numesce In unele parti locuitede RomAnT G a I e", era In altele C a I e", C a i I a",Uligand", PuhoTer/h",,4orecarTu-rou"qi H e 1 e", lat. Milvus regalia Briss. germ. Kiinigsweihoder Rothmilau.

165

Cum vine el paserea acesta: se'naltg In sboruldsell asa de susu si mai alesd In dilele cele secet6se aleverii .i de ce strigg ea atuncea c'o voce asa de plan-get6re, ca si and T -ar lips1 ce-va, despre acesta esistitla poporulit romann trel legende, earl se vedo a fipgstrate din cea mai profundg vechime, de 6re ce,dupg cum von] vede mai la vale, le aflam0 atatil laRomanis din Bucovina, catd si la eel din Transilvania.i Ungaria.

Deci sit vedemU cum suna legendele acestea si ceni mai istorisescd Romanii despre Gale?

II.La inceputO spune leganda Romanilorg din

Bucovina si Transilvania, and a facuta Dumnededtote isv6rele .i fantanele, tote riurile si pareele, totealbiile si vadurile apeloril, a cluematil si pre paserl casa-i ajute a le face. T6te paserile ate se aflg In lumeau saritil Indatg din tote ptirtile si 1-ail ajutatg a lesaps si a le indrepta, numal Gaia n'a voita sa-I ajuteci a 4isu cg ea nu se va Inting pe pie' 6 re i.)sgpilndu la ffintitne si isvort.

Atuncl, superAndu-se Dumnecjed pe densa, eg easa de Indarepnieg $i neascultat6re, a blastemat'o siI-a disci :

Tuturoru paserilord din lume sg, li fie ertatila be apa din isv6re, Anthill si pgree, numal tie si

1) Dupfi altii versiune a acesteT legende sli. fi 4isti Gala cAtritDumne4efi, a ea ,,s e u d A pe papuc T" si de-aceea nu voescesa -t ajute a face isvore.

166

urmasilord tel nu ! ... Tu si toti urmasii tei numaiatunci sa beti apa, and va ploua, 6ra cand att incercasä beti apit din isvore si din alte ape curget6re, atuncisa periti, pentru ea, acuma n'ai voitd sa to ostineser sito dimprenna en celelalte paseri si sa -mI ajuti a sapaisv6rele ui -a indrepta vadurile apelord !

Asa a disd Dumnedeu si .i -a intorsu fata dela(Musa.

De- atunel apol, de cand a blAsternat'o Dumnededpe G- a 1 e, nu-I este ertatil a be apa, din nici unit is-voru, sett alta apa curgetore, cher cum be cum Pere,ci munal sa bee apa, cand plouh. Era and ploua nu -Ieste ertatil sa, tie clontuld In sushi, ca sa-I pieure apade pl6ie in gura, ci nninai apa ce se stringe pe aripelesale II este ertatu sa o bee.

De-aceea apoT v6ra, eand e mare arsita, se sueea asa de susti in sboruld sed, ca sa, fie mai apr6pede Duruneded, carele audindu -i mai de grabii ruga-miutea, sa tramita plow, ca sa alba de uncle be apasi cu ce-si stempera setea. 11

i G al a de-aceea l5ere, and be apa din isvoresea din alte ape curgetore, pentru ea Dumneden pret6te acestea, dupa ce le-a facutu, le-a saratil Intr'atataca t6te celelalte pasert sa OM be apa din ele, minimsingura Gala nu, fiindu pentru densa prea sarete.2i

I) Cred. Rom. din Transilvania corn. de Dlit Gr. CrAciunasA :si a celora din Bucovina, corn. de DM P. Ursulii din Cindreni, V.Ungurena din llisescr si de alti Romani.

2) Cred. Rom. din Crindrenr, corn. de DM P. Urania.

167

III.Legenda RomAnilora din Ungaria despre G LIT e,

1.

care numal f6rte pqinu se deosebesce de cea premer-get6re, suns astfelia :

Voinda Dumnedeu a face Anthill pe la t6te isv6-rele, ca A afb4 t6te viethtile de pe MO pamentuluf deunde be apa, a chiematu pre tote paserile la unasfatu mare.

Tote paserile s'au aratata In urma poruncef luiDumnedeo, si nici una dintre ele n'a fosta in protivapropunerel lui Dumnedeu, ca Gala sa sape fantanele.Gaia insa s'a Inprotivita acestei propunerl dumnedeescisi aratanduli ghiarele cata suet de frum6se a disa :

Nu-mi voia Intina ea piciorele fficendu fantAne !Celelalte paseri audinda aceste vorbe nerumegate

si necloplite ale thud, o urgisira si o blast6mara.Dumne4eil prima Inca blasthmula loru, si Gate',

pentru neascultarca ei, II (Ilse ca sa nu-1 fie ertata abe apa ca celelalte paseri din isvore fara puma cu apade roil/ sa vietuesca.

De-aceea Gaia, cand e seceta mare vera sb6raforte suss In aera si acolo striga forte jalnicu ca sa,cads r6ua.

Mai tardia lima, la rugarea celorlalte paseri, Dum-nedea se Indura a o ferta ,i -i Ineuviin0 sa bee ci apitde plow, care picura din noel .i se strInge pe frun-(Pie erburilora din padure. 1)

') Ackta legendA, culesA dela Romania de prin tinutuluT $om-cutel-marT, mi-a com. Dlit E. Popa.

168

Era sprintena si ghibacea RIndunie ii, vNenditca Gala nu voesce sa asculte pre Dui-111104 s'a apu-catil st-a sapatd apol ea singura tote isvOrele *a In-dreptatd albiile si vadurile apelord. ')

VI.Romani' din Obaba-mAtniett, distrietulu Fagara-

suluT, Inca credu si istorisescii, ca Uliga n u l d, adicaG al a, striga vOra plthe $i ea luT numat apa, de pltheIT este ertatd a b6, dare de isvord nu, card and a fa-cutd Dumneded isvdrele si 1-a chiematd si pe densuldea sa-1 ajute a le face, eld s'a tinutd falosii si gingasd,n'a vruttl sa-sT bage pielarele in norold ea sit lucre, sipentru aceea Dunmedeil 1-a blaslematd ca nice °data,sa on bee apil de isvord, el. numal de plow.

Era CIOr a, vO6ndd sumetia si IndardptniciaUliganu 1 u I, ,a xnersil ea i a ajutatd lul Dumnededa fa-ce isvorele. De-aceea apol, and yea CI6r el epre vre unit Uliganu bendd apii de isvord, se fact'focu de maple, se led la fuga. dupe. densuld, Ilti urnaa-resod, 1111 ehinuesed .i nice decum nu se lasii Ong cenu-lil omOra. 2)

V-Dela aceste legende Insirate 1)&16 aid se vede ea

vine si urmatOrea credin0 a RomAnilord si anume :

1) Com. de V. Ungurnii.2) Com. de DM I. StoTeeseu.

169

C(tud striga, Gaia vera, nu numai and e secetamare, ci oft si'n care di de rendu, apoi negresito trebuesa se schimbe vremea, trebue st vite din cotro-va plow,each ea mime (And e tare settsa obicinuesce st strige

sa cent dela Dumnedet plthe, ea plotiandt sa palbe apa de pe aripele sale, si Dumnedet in scurtt dupa.acesta -trimite pl6iet caci a. sa I-a fagaduitu elii, ca i vatrimite, and se va Ina Ita spre cent si i se va rug&lul. ')

Era untl proverb11 poporauu dice :

Audit sbierAndii o GaTe,E nirdejde s'avemfi ploie :')

Din causa acesta apoi, ca Gaia striga p161e,cum strigit In scurtil timpt urnieza plthe cu pohtie,Romani' satult R u st in Bucovina o numescti Puhoierit.

Merita a fi 1nsemnatt aceea, ea dupa numeleG a I e a acestei paserl se numesee de catra Romani

planta, anume : U n g h i a Ca i 1, in Moldova :U n g h i a Gal i, lat. Astragalus glychyphyllos L. pre-cum si and joct alt copiiloru anume : D e-a Pui a-G a a" set D e-a B a b a-G a", si trey sate dinRomania, anume : Gale a-de-j o s 5, G ale u s1;;i Gaiesc 8)

') Credintit comunii tuturora Romanilortt.2) Corn. de DM E. Popii din oincuta-mare.2) D. Frundesen. op. cit. p. 202.

pi

pi

dju

pi

pt-o

a s

170

Dela numirea joculm aratatd, care Infd,ti§ezd o

Gale §i-o clo§cd cu pm §i care e usitatit nu numaila copii din Bucovina, ci §i la eel din Moldova ') §ii

Muntenia 2), apol dela proverbuld : s e tine de c a-p ulu luI ca G -a Ia mat u 1 d" 8), precum §i delanumele sateloril 1n§irate mat susd, se vede cd, numelede G a I e" pl. G d i" a acestel paseri este forte res-pilnditd pintre Romdm. Celt' de Cale Insa, 1-am au-cjitd numat In unele comune din Bucovina, precum InIgesci, Candreni §i Crasna. In comuna din unnd aflaltintftia-§i data i numirea plantelf U n ghia-C di I",care are forma midi unghil marl de Vulturd §i s6menala frumje, fl6re ;i pastes forte multd cu acatiuld (sal-eilmulu) §i cresee mai cu samti pe prundun. Se aflaacestu nume tacit :3i in Romanil din Ungaria, dupticum ml-a scrisd Did E. Popu, insit numai forte raril.Celia de C a i I d" ild aucjii nurnal In Vatra - Dome'.Erd cela de H e i I e" 1ln aflai numai la Dld A. deCillacl, prin urniare nu-i cunoscd patria.

In vocabulanuld romilnescu-nemtescd 3), compusude S. Petri, provine numele U ligaT e", pre care

') V. Alecsandri. Poesil pop. ale Rom. p. 393. - A. Lam-briora: Socurile copiiloril" publ. In Convorbiri1 i t." an. IX. Iasi. 1875-76. p. 6.

2) G. Dem. Teodorescu. CercetAd asupra proverbelorii ro-mane. Bucuresci. 1877. p. 99.

') P. Ispirescu. Legendele gi Basmeie Roniftnilora etc. Part. I.ed. III. Bucuresci. 1812. p. 178.

') Dictionnaire t. II. p. 112.') &bill 1861.

-- 171

autoriulif 1111 traduce astfehu In gernifinesce : d a sMiinnchen einiger Raubviigel", adicA ro-manesce: barbatelulq unorti paserl r A-pitdre."

Mie Snit vine a crede ca acesta nu p6te sa fiealtulu, decfitu barbAtelulu G a I e i. Ba ! Diu A. deCiliac nici nn se mai indoesce despre acesta, ci diceca U 1 i gal a" se chiama lat. Falco Milvus, Falco

1)

In fine void sa mai amintescu Inca .i aceea, cain uncle tinuturi ale Transilvaniei (Tech' Romanii cade va fi cine-va Mil de beutoriu, dam va he bCuturaspiritu6sA prin gittlejil de G a I e, va Inceta de-a bemaI departe si va fi omulu celu mai trkti. 2)

VI.De familia t ale 1 se mm tine Inca until feliu

de Uliu cu multu mai mica decAtit acesta, careleasemenea provine in terile locuite de Roman's si pe-trece in regula prin padurt in a carord apropiere seafla multe riuri ysi lacuri mart, buna bra prin paduriledin apropierea Dunarei.

Pre acestu fella de Uliu Romani' iht numesca$ oim -bfi t l a p osfi 3), lat. Milvus migrans ; M. niger Briss.germ. der Milan, Waldgeier oder Hillinerdieb.

1) Dictionnaire. t. II. p. 536 537.

2) Coin. de Din Gr. CrAcTunagh.') A. de Cihac. Dictionnaire. t. II. p. 8.

rufus.

pi

172

De si nu se One de familia Gale I, tutu -si, fiindda familia aceluYa urmeet nernijlocitd dupg, familiaGaiel, void sa mai fn. ird aici Inca anti fella de Ubd,care e cunoscutd Romanilord dupe, nume. Acela e :UlTu I il -v 6 a et 19, lat. Cirrus cyaneus L. germ.Kornweih, Blauhabicht.

1) A. de Cihac. Dietionnaire. t. II. p. 536. Dr. Cihac.Istoria nat. p. 77.

>+t>e-K--

--

orecarTulii.

I.

Romanii, dupA, catd m'am pututti eg IncredintaOne acuma, all numith pre o parte forte mare a pa-serilord, cart proving In %erne locuite de &fish $i lecunoseli f6rte bine, &TA nutretulu principald ald aces-tora. Una dintre acelea paseri e *orecarrulh '),numita altonintrelea si operlari 11, UlTuld o-perlelord 2) si U e 3), lat. Buteo vulgaris Bechst.germ. der Mausebussard.

Numele de orecarTh, *operlarld yi

soperlelord alu acestul soul de Ulid,vine de acolo, duplt cum m'ad asiguratd eel mai multiRomAni din Bucovina, pentru ca elil se nutresce maialesd cu q6 reel Si cu soperl e, pre earl le pAn-desce sOli stAndu 6re IntregT pe ramurile vre uni arboreadd sburAndh In aerh, $i cum le vede se repede ladensele ca o sageta si prindendu-le le mAnAncl.

') Pretutindene in Bucovina vi la A. de Cihac. Dictionnaire.t. I. p. 275. B. Naniana. op. cit. p. 90.

2) Dict. de V. Flocea ¢i a141 Romani din Bucovina,') A. de Cihac. Dictionnaire. t. II. p. 536.

gi

UlTuld

p

174 -

Nu -1 vorba ea §orecartul u se nutresce Incasi cu multe alte vietati, precum buns 6ra : g u z a n I,serpT, br6 sce, rime, put de epuri, citrtite,apol cu paturnichi, ciocarli I, m i e r l e $i alte pa-seri mid, pre earl le p6te prinde, Cu tote acestea insas'a adeveritd de catrit cel mat renumitl ornitologisti,ca totu-$T nutretuld lui celil mat de frunte sunt . 6-r e c ii, si prin urmare eld e unit Ulid cu multil matfolositortil, de cum t-ar puts Inchipul cine-va.

Deci urmarirea, Inpuscarea si restignirea Ini pe uselegrajdiurilorit ci pe port', dupa cum s'a observatil acOstain ode mal multe parts, nu p6te sa fie omenimeI denice unit fblosil.. Din contra Inputinend-se §orecariiforte lesne se potd Inmult1 $ Orecii si alte ganganitcart adeseorl facd omenimei daune ce nu se potddescrie.

Dar' sa lasamd acgsta si sit vorbimd despre ceeace ni _mat istorisescd. Romitnii despre acestit sold deU 11 it.

II.Romani] din tinutulu CAmpulungului, in Bucovina,

ni istorisescd urmatOrele cu privire la §or e c a r i d.Cand s'ad adunatd toti U 1 i 1 la unit loch si ad

tinutd sesie : care preste care sit fie mai mare ? carepreste care sit domn6sca ? si prin ce sit se arete elduemani omenimei? Uli ul A sop erlelord sed§orecariuld n'a voitd nicl decum sa se Infatosezela acea adunare, macar ca $i eld se tine de vita si

175

sementa UlilOr u, ci eh' li-a spusti verde'n anda tostd cluematil, ca nu voesce sii fie dusmand omeni-loru, ci mai bine, atd iT va sta in putintd, va apart,omenimea de multi alts dusmani.

dupd adunarea acesta, acuma nuscitila ata vreme s'or fi Intfilnitut destulti atilta ca intftl-nindu-se odat4 Ultuld gainilorit cu

o 1)61.1 el o r ii veclendu-la celil dinted pre istddin urmd," ca cede josh pe pamentd, 1-a luatu In risdsi I-a dish :

Bagu same ca tu de-aceea clad e lumeapamentuld de tavAlesci mai multil numal pe josh,raril and te'nalti in aeril te urcl pe copacl, ca al 1U I T, pentru ca, tu nu vrei sit fit sea, mai bineca, n'aI Voitd sit fii dusmanu hmenilord, ... nu-I asa ? .

De-am voitd on de n'am voitu, de vreu orlnu vred sa fitl dusmanu 6meniloru, respunse Ul Iuldsoperlelor d, atinsu de vorbele Inpunght6re aleU11UluI gif nilor prea putinu pasa,de-aceea te poftesed sa mh crud cu vorbele tale celeanuscid cum ti nutul celea cam neclopliteUna lush. totu-s1 V-01r1 spune-o, si s'o %iT in minte : eade-aceea petrecil maT multd pe josh, pentru ca and seapropie vre unit. venatorld Bed alto puscald de mineIndath 4111 simtescil, i cum Ild vhdll fuel de dAnsulu,drd. vol U 1 I, earl ye falitl ca. putett sburaAmbla. prin naltuld ceriulul, In sumetia i orbia vostre,nu simtiti and se apropie pe furisd vendtorii de vol,si de-aceea nu unuld dintre voi trebue sA schimbecinstea pe rusine ;i sit dee pelea popii !

fate,

IntAluindu-se

UlTult1s si

$i.si

sidish,

..

u, 41 si...

le-as'. ... I ...

ceTalaltr si

...

176

Ullu 1 ii gainilorll zimbindll cu reutate siaventlindu-se in susu Oise :

Remit' situdtosit pretinuiti 6menilorit, 0-atuncisa ne mai vedemll, and mi-om vede eit ciafa 1

Uliuld soperlelord se luta lungd In den-sulit cum se'tialVt in susu, clAtinft putind din cepa, siapoi, de pe muchia unei glii. unde stAtuse de vorbitcu Uliuld g A inilor 6, se repecll asupra unei s o-p 6 r 1 e, care pe nesciute se akopiase de densuld, o

prinse cu unghiile de mijlocil, o radio& In susd, sitrilgeiidu -se ce-va mai de-o parte, se puse la osp60.

Dar' tit ci tocmai, tend se osiii6ta elll mai bine,nude de- odatit o descrtraturA de puscA si nemijlocitlldupA aceea unit tipetil amard. InspAimentatd de acestaInpuscaturA neasteptatA se MIA repede In tote 'paililesit vedil ce s'a Intemplatil. Dar' ce sit v6dA ? . .. vedepre Uliul it gaini I o r it venindd de-a vitlAtuculitIn josh $i picandil nu departe de densuld.

Unit venatoriii, ce 1-a v6dutd and se'nith,A, Insusu, a Inpuratu dupa densuld, dar' nu 1-a nimeritilbine, ci 1-a luatu numi penele si pelea de pe ciafl si1-a ametitil de capu.

*i cum flu v6c1d Ullulti sop erl el or g Inacdsta stare, ameOtu de capit si cu aripele dabalazate,II wise ridendu si arAtandu-I penele si pelea de pe.ciaN can spAnzurad in josii :

EI ! . . , cum e fgrtate? ... ai cugetatu ca nu.0-I mai vale nici ()data cm& si prin urmare nu vetmai aye trebuinth sa to intAlnesci cu mine ? ... Ianspune-mi: bine-i prin aeru pe uncle to -al preAmblatu ? ...

--, 177

Ce mai facd eetala.41 firtati al thi pe acolo, pe unde-alfostd ? ...

Ia lasi-me In pace! respunse UlYuldglinilor 0, abla vorbindd de usturime, bine amai Ilisd tine a 444 qi cu minte a cPsd, a tine is Innail pre altuld, singuril se face de nail, qi cine saptigrapi altaia singuril cade Intr'ensa, .... aqa se vede e#am pii%it'o §ii cii ! ...

Apoi di ! 4ise eri-0 Uliul 1. lopi r-1 e 1 o r d, - - nine se'na10, prea susti treJate Eli pice°data gi josh ! . . aqa e'n lume ! ... Dar' sii lisamtiacdsta la o parte I ... eca aice am o 16th de gustare,ce am cat;itigat'o 9i ed In restimpulll acela pe rindte-ai preimblatd pe aripele venturildrd, . .. n'ai ayechefil sit ospetezd ci to dintr'ensa ? .. , poftimd ! ...

Uliuld glinil or d pled, capulil rucinathiIn josd.

Atata e totti ce scimd despre acestti soil. fie Vitt.Cine sci mai multd sii ni spue qi. none 1 9

2) Dietatti de V. Flom.

3,4.44

11

Vulturuld.

I.

Tref sped' de paseri se afla In muntii Carpatilora,call, dupg, cata sciti ea Ona acuma, snot numite decatra Roman] In genere V u 1 t u r1",, Aces* paseri,call adeseorf all casunata multa dauna, mad alesa locu-itorilora dela munte si earl se aratli rail si pe la Orli,bunt urmatdrele :

Vulturula barbosu, Vultura negru,Vulturuld-mfeilora,Vulturula-de-mfeT'),

FruV u r to auria 3), numita altmintrelea si C 1 a ill a a.,Cfal b au, CilihoTafem.Oilih6/e,Cili6ie3),in Transilvania S o r l i t a 4), in Banata ".§ urlia 3),eraInRomilniaPlebusularapitoriade mieie),

9 T6te numirile acestea le-am auclitil din gum Romitralorttdin Bucovina.

5) G. Barip si G. Munt4nt : Deutsch-romiinisches Wafter-buch. L Bd. Kronstadt. 1863. IL Bd. Kronstadt. 1864.

5) T6te numirile acestea se aft/ la Romanii din Bucovina, simai alesfi la cei din iiinutulii Dome!, unele dintre densele si'n Tran-silvania.

') Coro. de Dla Gr. CradtmasA, dar' se aflli bi prin vocabulare.') Com. de Dli1 Ios. Olarifi.') B. Nanianu op. cit. p. 89.

179

mar de multi 1 Z a g a n lat. Gypaetus barbatus L.germ. der Bartgeier oder Liimmergeier.

Vulturuld cu cap d alb 6, Vulturti albaVulturd de petrd[Vulturd degasce2),Vgl-t urd mohorltd 8), numitd altmintrelea ¢i Plesuv d'),lat. Gyps fulvus, Vultur fulvus Gm. der Gansegeier,uer weisskOpfige Geier.

Vulturuld cenusid, Vulturd negru,Vulturd de cArnpu5), Vulturd surd.°), let.Vultur monachus, Vultur cinereus Tern. germ. derKutten- oder Monchsgeier.

Despre aceste trel spech de Vultur I, sdu 'Ateca numal despre Vulturulu din urma, care e celu malrespanditu In terile loeuite de poporulu romanu, esistala Romanir din Bucovina o legenda, care, de si nu edeosebitu de frumosa $i de Interesanta, totu-sr credoca nu trebue s'o trecemu cu vederea. Este sciutd cacluar lucrurile, earl la prima vedere ni se peril a fine'nsemnate, adeseorr ne lunaineza forte multd lute()privinla sOu Intealta.

II.Legenda din cesVune mind precum urmeza :In clilele de demultd traa unu Imperatu sr-o 1m-

peratu el aveati numaT o fired, pe care o iulmad forteI) B. P. HilsciM. Cuvente din bittrunT t. I. p. 811.2) La Roma nit it din Bucovina.3) Dr. Cihac. Istoria naturals. p. 74.') B. Iianianu. op. cit. p. 39.

Usitate In Bucovina.11) Dr. Cihac. op. cit. p. 74.

12*

qi d,')

§i

.1

180

§T -o pazrad ca mita din capu ca sa nu i se'ntemple vreo nenorocire.

Intr'una din cjile a facutd Imp6ratuld o petreceref6rte mare gi frum6sa la care a poftitit pre toil sfet-nicir, pre toil 6menir eel mar de frunte, mar alevr, marInv 6tatr i mar cinstiti al Impbratier sale.

Pe cand Imp6ratuld, imp6ratdsa §i cu 6spetir lordse veselrad la mdse mancandd, bendu qi cantandd, cume datina la afiemenea petrecerl marl, pe- atunci firm Im-peratuluT se duse In gradina Imparatdsca ca sir- se marpreamble tfi sit se mar recor6sca putinu, cad pregatireapentru petrecere IT daduFe 0 el forte multd de lucru§i de alergatd.

In gradina o cuprinse somnuld qi ea se IAA pu-tint1 pe 6rba cea verde qi mole ca sa dorma.

In somnd ata ca, vent la &ma o faptura forteging*, imbracata. Ora In albu, adica und angerd,carele a luat'o in brate §i urcandu-se cu deusa in aerd,a dus'o mar multe Bute de po§te, §T -apor coborindu-sejosh a pus'o era-0 pe Orb verde §i lasandu-o tottidormindd se duse de unde a venitd.

Ni multd dupe acesta fuca Imp6ratulul s'a tre-zitd. Dar' mare 1-a fostd mirarea, "Mita gi gr6za ce-ocuprinse, and a vequtd ca nu mar e In gradina Im-pbratdsca, unde s'a fostd culcatu cu putind mar nainteci'ntr'und loch straind qi cu totuld necunoscutd.

Departe de scuinpil sel parintr, departe de totdce-T era cunoscutd, Inteo cam* Instrainata ca acdsta,nu scib, actuna singura : ce sit f a c a , ? ... ce sa'nc6pit ? ...In cotro sit apuce ? ...

181

pe cltnd sta ea dusa pe gandurI, o cuprinsao fame Incata abla se putt tine pe Dar'Eta, and fOrnea IT slabise puterile §i -I Intelenise gan-durile, vede in departure unit m a r ii pe care se aflauvr'o cite -va mere c6pte. Ea se duce deci, cum puts,pea la poma luanda mere a Inceputil a le mama

lacomie, care numal la eel flamancji se p6te vede.Acuma o cuprinsii, o sete mare, §i mcairl in tota

Imprejurula acela nu se afla unit stropa de apa sit fi

data unit galbenu pe dAnsulu.Trel §i trel nopti dupa olalta a amblata ea

In cold qi'n cote cautandu apa, dar' Inzadara ! Ablain ajunula qilei a patra, and cugeta ca, se va aprindede sete, ajunse la unu d61u din a earul caste curgeamm riu§ora de apa limpede ca lacrima. Tenera dom-

vecjenda apa, a mtata VAa grija, se duse de grabitOne la rinpra, se plea la pamenta qi a inceputu abe apa dintr'o urmulora ce se aft. pe malulumita, cam din riurra se tema a be, ca sit nu cada innlintru qi sit se Nem.

Dar' &a, minunea minunilora, cum a gustata eadin apa, s'a pretacutu intro pasere mare en pene ca-fenil, pre care 6menii nit numit'o V u l t ti r a ') vi Vul--tura a rernasa One in qiva de asta-4l, ... se vedeea Ra fosta Impartita dela Dumnecied,fosta ursitu... i acuma ca sa alba, en ce se marl

Prefaceri de acestea provinit in pove,tile nOntre forte adese-430. /Ian, intre altele, ni spun o poveste totii din Bucovina, ca fiindilodati tuni bAtatfi insetatit gi b6ndit apt dintr'o urruA de cerbd, in-data s'a prefAcutu in cer b n.

i

picAre...

sio'o

dile

nitit,

riuso-

1-a asa I-asi

1)

18'2

viecul, a inceputd mai Anthill a rapl de pe ]a 6menifdin apropiere pm de Oink' si gaini si cu acestea senutria, er' mai pe urma a Inceputil a rapl si miei sitote asa face ea si pen6 In qiva de ast6, -41.

III.Alta legenda totu din Bucovina, care ni spune

ca V u l t urii dintru Inceputil au fostil pe ceealaltalume, 0 numai mai pe urma ad venitd $i s'ad In mul-OW si'n acesta, suns In modulu urmatodd :

A fostd odata unu omit care avea und fecioril.*i fiindtt ca omulul aceluia i -a fostd rnuritd muereacea dint= s'a insuratil de a dem arg, 0 §1-a luatdalta sotie. Dar' muerea acesta, precum aunt mai totevitrigele, uria pre fecioruld barbatului set $i Yuba nu-mai pre pruncii set, can si ea fusese veduva si aveaprunci dela barbatuld seu celu dintiliti. De-aceea 4iseea maY de multe on barbatului el sa tea ce va facecu prunculd sed) sit-lu duce si sa-lu mistuesca unde-vaca de nu, pane si sere de pe unit talgerd cu elil nuva manca.

Barbatulu de o parte ca sa curme odata certa,care nu mai avea sfarsitil, de alta fiindu-1 nevestadrags, lira intro di pre prunculu seu, se duse cu den -sulu intro padure pustie si acolo verIndu-ld lute() silhadesa $i Intunecosa, mitt lase singurd dicendu-1 sit actepteputinteld, ca eld $e duce numai pena colea sit taleniece lemne si Indata se va Interce. Dar" ..-- cum s'a,dust[, dust a fostli, - mai multu Inapof nu s'a In-

--

183

torsd, si pruncula a remast In scirea Domnultu rata,-cindd prin padurea cea pustie si strigandd tiatdardpre tatald sell.

Totu cam pe timpula acela, sand si-a leptdatdbarbatuld acesta prunculu, se afla in altd loch o muere,care asemenea remase vaduvt, $i avea o prunel. Muereaaceea Inch' s'a maritatil duph unit barbata, care, de $ierd fOrte avutd si n'avea nici unit prunca alit sea, totu0unk forth tare pre prunca femeii sale. A. poruncitdded unui argatd alit sell all la prunca, s'o duct in pit-durea cea pustie Si aeolo s'o °more, insa fart 86, sciemana et, ¢i -apoi 844 aduct oda drepta marturie eta omorit'o.

Argatuld spuse stapanel sale porunca btrbatuluiel despre- copila',

Acesta, cum a fosta, . , . cum n'a fostd, ... tottt ItIera mamt, si-1 part reu dupt, flea sa. De-aceea 4iseea argatului :

Asculta, si- implinesce porunca stapanuluT ten,dar' peutru mine, Indurt-te de copila mea si n'o omorl I

Apol arritandu-I prunca si unit clithla. (Ilse ert-s1la prunca si efnele acesta, du-te cu limendoV In pa-durea cea pustie si acolo last prunca In you Domnululst, fact eld ce va sci cu dense, 6r' to tale canele si-T

adt ochil lul dreptd marturie stapfinului tett."Dupt ce rose ea cuvintele acestea, ilia prunca

In ,gyrate, o strutit en dulce0 $t-o dete apoI argatulul.Acesta kat copila si allele, se duce cu (Mush In

pa-durea cea pustie, face dupa cum I-a invatatil stapana

184

sa, $i apol se Interse a cash. Aid dete ochil cineluTdreptd miirturie, sthpanulul set, care nesciindil sire-tenia Intemplarii, saltft de bucurie a - a ajunst.seopulu.

Itathoindt acuma pruncult blrbatului dintr'oa la-ture de phdure §i prunca mueril dintr'alth lature, totttpliingendt $i strigandt pre phriMil lord, eta ca, dupaand timpt, se Inthlnirt la tint loch si, nesciindU Incotro sh iasa la lume, remasera amendoT In stela -slloch ..

Dar' ce s fach el aim ? ... Cum a trhesch, ?ameldoi erall mid 0 nu sciad cum sit se hriinesca.

Irish Dumneqed, care p6rta de grijii tuturord6menilorh, ve4endt ca acesti prunci nu vor duce-omultd dash nu li, va Intinde maul de ajutorid, li tri-mise and Angeril In chipulu Vulturulu T, care liaduse hrana its teta cjiva. i asa au trhitt eT In pustiaaeeea,.-thutaii de Angerd, One ce all crescutd marl.

Atunci all inceputt a se Tubl 0-a se desmierdaca dol porumbeT nevinovag.

Dar' acesta AngeruluT nu I-a placutd, $i a Ince-tatil cu totuliI de a li mai aduce milncare ca maT uaintelasandu-Y sit se hranesch cum vor scl: ,

Tinerii, veciendd eh Vulturuld nu li Intel aducenemieh de miincare, s'au superatil f6rte tare, si fiindilca 16mea nu-I lash sa stea in pace, all inceputt a scoterhdecini si alto erburT pentru hrana.

Dar' eta( ca pe And se puserh la mesh si Ince-punt a ranch rhdecinile erburile adunate, se rata-Qi

185

cesce din ceealalta lume o Vultut6Té ci trecendu,din Intemplare, pe acolo, da cu ochil de copiii ceT rd-taciti. Ea se duce la densii qi Incepe a mama cu eTdin patina for brand, pentru el nicl Vultur6Tased Vulturita nu scia cum sit se hrgnesca.

Fiindd Insg ca'n acesta lume One atuncl nu craftVultur V, tineriT nostri socotira ca Vulturitace-a venitd la dencil, e Vulturul dt care -T pargsisemaT nainte ; deci Ti ciiserg :

In loch sit ni aducT de mfincare ca mai naintevreme, tu ne ruanand acuma ci ceea ce am adunatd nal I

Vulturita li respunse :Fiti bunT ci nu me alungati, oh eft un aunt

acela pre care Ila socotitT vol, ci eft aunt ratacitg dinceealaltg lume ... Pe plimentuld acesta n'am maT fostdpen6 acuma, §i prin urmare nu sciu cum sit rn6 hra-nesed, dect lasati-m6 sit manancil ci ed cu vol, ci pentruacesta ce vet/ poftl 0 volt: face ! .

D'apol ce fetid de pasere esti tu, decd nu estiaceea, pre care o socotimd nal ? -- a Intrebarg tineriT.

Ed respunse paserea sunt o V ulturitgsell V ultur 6T e, cum vreti sg me numitT ; barba-thin med se. chiamg V u 1 turd si petrece in ceea1 u m e. Ed suet adusa aid de socra mea, tare m'apismuita f6rte tare, si fiindu barbatuld nied dusit invenatd, m'a amagitu s6era sit mergemd la alte u6muri,pen6 ce m'a scosd In lumen acesta, Si spoT ascundedu-se de mine m'a lasatd singura.

TineriT, audindd acesta, diserg z

-

186

De ne vet se6te la lumea cu &lent, not tovom hranl Ono ee vet muri !

Bucurandu-se Vulturi0 respunseDe unde 0 aflatt voi acuma niet intr'und anti

nu puteff esl la lumea cu 6ment, dada. 8.0 vol sll mer-gqi pe josd. Dar', pentru fagaduinta vostre a mevett in pene la m6rte, ed vL void Beak eu multdmat de grabs, ... lega0-0 de and piciord aid well Oied acu0 void sbura cu voi !,

Tinerit, In bucuria lor, se legara de graba de andpiciorli alu Vultur4et. Cana ad fostd gata de pornireVulturi0 li dise eralt :

Inchideti-v6 ochii ca all nu vi se intemplemOrtea prin vederea celoru ne mai vedute de voi

cum rostl cuvintele acestea se aventa in sash si se,pornl cu densiT la drumti ca sd l scota la lume. Darscotindu-T din padure ea nu t-a dusd chiar Intre 6ment,ci T-a asedatd mat antaid iutr'o cetate pustie, care nuera tocmal departe de &tent. Aid s'ad adunatu spot6menit din tote- parOle ¢i s'a intemetatd p cetate fortefrum6sa, cum, on mat era alts. ca densa. Dupa ce s'adin mulOtd locuitorili remasera tineriinostri multd timpd,One in urma se Acura clear eld imperatd 9i ea im-peratesa, cad, dreptd all 0 spund, cu catd crescuramat mart, cu atata se facura mat frunior# $i, mai bite-lepti

V u l t u r 6T a, care asemenea remase la curteaimperatesca trala f6rte bine, dupe Cum faga-duitd tinera ca vor -cine-o a ouatd d6ue 6ue qi do-cindu-le a scosd dot put unuld de partea barbatesca 9i

:

!

*i

...

si t-ad

- -187 --

altuili de partea femeesch. i duph ce T-a scosil a ince-putd a-I inv6ta sh, shore ai a li spune tota istoria eTcum a ajunslli pe acesta lume, cum a remasd tathld forin ceealalth lume de-atunci nu 1-a mat v64utd.

Nu multil duph. acesta a muritti V u l t u r i 4 a alall remasd puil singing.

Aceatta incepurh a sburh 0-a se la* mat susllidechtii tote celealalte paserl ca d6ra vor pute da cu(whit de tatrild lor, ai de-atunct in cote timblh matmultil prin locurile cele pustiT, flindd eh, mama for inpadurea cea pustie a fostli antaia-0 datit. Totd dinaceati dot put s'ad fhcutd apoi ai ceialalg Vultur I,mail se aft pe panAntuld acesta pen6 in clitia deasth-41", pe cand mat nainte se aflau unmet in ceea-lalth lume.

Imp6ratulii celd tenerd, la care a fosta V u 1 t u-r i 4 a, duph mortea acesteta, a fhcutd din picioreleei, spre aducgre =lute, codarisce la bictuld sett celdde chlaritd.

De-aici vine apol eh peng'n qiva de ast1-4T unit,dad, se'ntemplh sh p6th prinde veund Vultur e,flied din pict6rele lut codarisce la bicele cu cart minAcail de calhritd. sea gi boil la plugil. Altit feed &wrapde cantatd, despre cart se dice eh all unit sunetd fortefrumosd plhcutd.

Acosta -I povestea cu V u 1 t u r i I cu eel dotprunci rathc4T, dar' ce s'a intemplatii mat in cold cu

pruncilord, nu se scie.Incalicatd pe-o yea al v'am Spus'o aaa I 9

1) Acteta legends com. Dia P. Ursula din CandrenY.

si

sisi

§i-ammi -a

parmth

188

IV.Pend aim legendele Vulturulul.Arnim sa trecemd la datineld ci credintele Roma-

nilord despre acesta pasere.V u l t u r u1 it se mai numesce de catra popo-

ruld romanil din Bucovina ci Hultur d, Ultur II,Vultand, Hultand ci Ultand.1) Era unil.vul-turd tendrd, adica unit punt de Vulturd, se numesceV ult ur est ci Vultureld. 2 I Femetucca Vultu-rultn, dupa, cum ne-am pututd incredinta ci din legandade mai susil, se numesce V ultur6T e, Vulturit aci Vultur6ic a. Nutnirea din urma o aflame ci'nurmatonuld pasagtil, pre care-lit scotemd dintr'o po-veste din Romania :

V altar dica Linea In &are anti viteldde do.T. ant .ci ei, adica puh seT, luandil-lu Ild hapairapre data." 3)

1) In Dietionaruld Nur A. de Cihae. t. II. Elem. Mag.. p587. dAm peste numirea U lt a n A", care e insiratA in rencht enU 1 Tu 1 it si esplicatA prin Astur p al um b ari us. EA creditinsA, el de 6re ce avemil numirile V u 1 tan A si Hult an A (pre-seurtate pits din V ult ur an A) cu intelesula de V ultur it, trebueca si numirea U l t an it se tail insemnarea de V ultur A si nu deU I i u. V" dela inceputulu euventulut V nit an fi" s'a prefacutftin h" = h ul tan 11, era mat pe urmA s'a lAsatti afarA, ca si dinVulturA = Ulturi1 ti a remasii Ultanfi. Vultanulii =h u I t an u I A .7--- u I t an u I A insemmiza una dintre paserile celemat mart, cart sunt cunoscute Romanilorit, nie decum inal unitUITA ea Astur palumbarius.

2) T6te numirile acestea le-am auditt singurii din gum poporului.') N. D. Popescu. Oomul A dupit teremulii eelalt A, poveste publ.

in Calind. basin. si alit ant. pop. Buctimsel, 1877. p. 44-15.

189

Din cuventuld V u1t u r ii s'ad formatd In decur-suld timpului ci alte cuvinte, pre call le'ntalnimd nunumal In vorba de tote dilele, ci adeseorl si'n poesiapoporang.

Asa sunt cuvintele vu It urari d, vult u-rescd, vulturesce ochi de vulturd.

V u l t u r aria se dice until omh rapitorid $i

despoletorid ca und Vulturd, und omit care trgescemat multil din sud6rea $i averea altora.

Intr'o colindg dam preste urmat6rele versurl, Inearl Agureza cuventula aceeta :

Loch In mlii, titeutli n'aT,C'aT Audit f6rte vulturart 6,Ce-aT vedutti nu mat War.In vidiA n'aT 'wrath§i toth jude-al fosth la Bath,Pe &tract' to pelt 1 -at' trash,Pe avuit urith 1-at rash,Satulti de tin' s'a temuth,Niel min bine n'al facuth.')

V ulturesc e" adv. Insemnezg atgta, clad :forte lute, f6rte repeae ; se aventit vultuxesc e=merge ca unit Vulturd.

Unit omd, care are o cgutaturg f6rte selbaticg,care se ultg ca cand ar vol sit to sorbs Intr'cr lin-gua de apii, se dice ca. are o c h i d e v u l t u r it",sdd cg are o cautaturg vulturtiscg.

At. M. Marienescu. Collude. Pests. 1859. p. 7b.

gi

si

a)

190

Totd dupa numele Vulturului se afla In Romania$i vr'o etite-va sate, precum : V ultur 6 nc a, "V u 1-tureni, Vulturesel si Vulturult.')

Mai departe merita a fi Insemnate aim si vr'oclite-va proverbe, pre earl le -aril tormatu Romling dupgapucaturile Vulturului $i aniline :

Vulturulti strn loeu, vighTazA,Dar' el6 musce nu vOnezA. 3)

Acesta se dice despre unit stapling, ce are o su-pravighiare forte bung asupra supusilord sei, care etotdduna en luare aminte si nu lass sa i se Imprgscieaverea, cum facd bung Or multi altii.

Alp ochT are vulturuhl$1-a14T ochi are fluturu16,1)

SC dice Org-sl despre ling stapftng si despre supusii sei.

Vulturulfi de aripi smulsaNu mai p6te sbura 'n susA, 1)

se (lice despre unit stapanu, care n'a luatti bine samace facd supusii se' cu averea sa, nu s'a prea Interesatd :de-1 sunt credinciosi on ba. In urma, fiindu din tote

.1) D. Frunglescu. op. cit. p. 582.

1) Antonio Palma. Proverburf &Rt. Povestea vorbeT. Part. II.Bucurescl. 1868. p. 84.

') Idem de eadem. p. 34.') Idem de eadem. p. 41.

191

partile rapitll $i scursd de avere, a remasd la sap, delemnd asa ca, de ar vol, nu se mat p6te av6nta,cum a fosto mai nainte, prin urmare e ca unit Vul-turd arum i s'ad smulsd. aripele.

In fine Vulturulu e consideratd de catra poporuldromlinti ca unit anunciatord alu tempestatil, cam se(lice : cand pare V ultur ul n obositu i sb6riiapr6pe de pamentd, atunci e und semnd ca In scurttlare sa plGie." 1)

V.Nu °data damn in povestile n6stre poporane preste

nisce paseri, carora Itomanii le atril ue nisce fapte su-pranaturale. Asa am auclitd maT de multe on istorisandu-se despre und fella de p as erI m e str e", cartse acid preface In totd chipuld, scid vorbl ca 6menii

anti diferite cantece farm6cat6re, prin cart demulte ori desc6pta din soma. pre Feti-frumosii, ce-adfostil farm6catI adormii de vr'o B a b a -cl6nt a,shit prin antecele lord cele placute $i son6re adormttipre uniT Feti-frumosT ca sa-I pal( maT lesne ademeni

prinde In la %urile sale sdd a staplinilord sei ; totdprin eintecele lord cele magice nu °data Invie ele sipre una morti.

ni maT istorisescd povestile despre niscepaserT, can au o marime estraordinara ¢i o puteresupranaturala, precum aunt buns 6ra Paj u r el e sell

eN '1) Mille sitdnulut romand. Gherla. WO. p. 29,

si

si

it

si

gi

91-a

trait,

192

Sgripsor6icel e, can petreed in ceealalta lume,in lumea !Agra qi call, dupa eredinta poporulul ro-mann din Bucovina, sunt blastemate ca sit nu pita eqlnici cand din ceealalta lume inteacdsta, ca nu cum-vae§indu, sa faca tine sci ce grozavii prin puterea lordcea mare.

Mg nu numal pove§tile sunt acelea, earl ni isto-risesed despre asemenea lucrurl, ci ed singurd m'amincredintatd, a ,Romttnlll de multe on o Intemplare s611o arittare de altruintrelea forte lesne de priceputd, dar'pre care ei neputendu-§1-o esplica indata cum ar trebulsit §i-o esplice, fiindd c le lipsescd Indegetarile §i

sciintele necesare, o tinil de unti ce supranaturalti.

Nu mai departe, daca se intempla sit se rataedscitprin partile lord o paeere, pre care 0116 atunci n'omai vecluse nici odatit §i a carer faptura qi cautaturitli-I f6rte bat6t6re la ochi, el, In mintea lord, credo caaceea e o aratare, care aduce cu sine diferite oalami-titti, bole qi f6mete, fara sit mai cugete ca paserearespectiva e o pasere, ce in calnoria sa dintr'o tdrXintr'alta prin diferite neajunsurl sell alte imprejurari afostd constrinsa sa se opr6scit pe vr'o cite -va dile §i'npile locuite de Romani, 0-apoi sail urmeze erit-§icalea In cotro s'a pornitil.

Alp, tntre allele mai de multe on am aucjitd preRomania din Bucovina istorisindd despre und fetid depaseri cu rostald de ferd", numite altmin-trelea §i f 6 m e I", call vind la not In Ora numalatunci, dad are sit fie vr'o f6mete mare, qi spunti, ea

--

t

-193 --

ele all mgrimea porumbilorti, clontuld sea rostuld li enegru, erg penele vinete.

Etg deco, a Romanii nostril ad v6dutil pasericu rostuld de fern!

Dar' sg nu ne mirgma de-acesta, pentru cn multep6te inchipuescg °mill despre unit lucru, ce abia1111 zaresce si erg-si 11l perde din vederi. Sit nu nemirgind cli credit asa ce-va despre nisce paseri strAine,ce abia odatg le-ad vOutil In vieta lord ... EsistApasere, care nu e tocmai rare, si'n feerile romane, dar'fiindd cg petrece maT rnultd prin munti, Romftniidela terg spilt despre densa cg e cu clontulde f e r 4.

.Ac6sta pasere 6 Cili6ia add lturul a-d e-m despre care s'a amintitil maT suss.

Romanif din Transilvania, fiendeosebi cei din-cinutuld ClobIncutei, credd maT cu samg cA Cili 6iaare clon411 de fer and dormii miptea pe campds611 In Ware, fiindd eu vitele, vine Cili6ia cven cicatuld ei celd de ferd infige In pele i prinacesta 1i causazg mare durere.

Dela acesta credinta vine apoi si datina eg, andse aflg maT multi bthati cu vitele in campd sell inpgdure ri adormindd uniT dintre densii, blia0t eel maimarl, voindd ea sit -1 sparie, Teti unit ggtejd sell 0 nuea.de altind, IT scotd meduva $u-o ineglgescd la food Onece se Inferbintg, erg dupg acesta, asa ferbinte cum esteo punt celord ce dorms pe piCi6re add pe maxi. Acestla,trezindu-se si nesciindd ce-i cu Ineepd a se

18

si

sit-St

I e T,

si

densii,

0-16

194

vaeta, erg cei mat marl li spund atunci, ca Cili6Tal-a Impunsd Cu clontulu ei cell de ferd, pentru cg, n'atitinutd o petricic g. In gurk 1) ca. sit fie asigurafiIn contra Cili 6i el 3)

VI.Ce pe atinge de numirea Z ii g a n II a acestel pa-

seri, trebue sii Insemnezd, ca ea In timpuld presintenu se mai aude la popord, ca mai nainte, s'a uitatdmai cu totulil. Dar' cuventulu mai trgiesee In unclenumiri locale, bung 6ra muntele P e t r a - Z ii g a n iiin Prahova, §i'n numele de familie ZIggnesc u,care prin sense nu difera de Vulturesc u. $)

Erg In privinta numirel C Tahlg d", regreta-tula meg amicd Petru Spenuld, fostd studinte la fa-cultatea teologicti din Cernguti, mi-a scrisd, eg InPoiana-Stampil, de unde a fostd cid de loco, se'ntre-buintga, mai multd. In plurald C Iahlg I" germ. dieLammergeier. Toth in Polana- Stampil cii In imprejurimee forte usitatg, §i urmgtorea sudalmg, indreptatg deRomani]. nacgjiti asupra vitelord, kii anume : m A, n-ca-te-ar Ciahlgii" ca §i manca-te-ar lupil ".

1) Aice creda cli e loculil sil 'nsemneaft pi credinta Rominilorddin Bucovina, card spun, ei, dacii tine -va Intreprinde o cratorie sr-aajunsfi Intr'unfi loci necunoscutfi, unde n'a maI fostil pen6 atunci,dacil voesce si-I mdrgii bine, sit lee o petricicii si s'o tie In pith, dri,de nu va face acdsta, si. scie, cA nu i va merge bine, trebue sA ise'ntemple vre o nenorocire sdu aid neplAcere.

2) Com. de Din G. CrAclunasa.

2) B. P. MON. Cuvente din b4trunT. t. I. p. 811.

195

Nusciil data muntele C 1 a h 1 it d" din Moldova nue cum-va Inruditd cu numirea acesta, maT alesil citatatli pe densuld, catU si'n apropierea lul trebue sIse fi aflatd in vechime si sg, se mat afle Inca si astA-4Tforte mulff ne Tahl AT".

---->4-0-14-

13"

Cucoveica.

I.

Dintre t6te paserile, cate provinu In Dacia, ceamai urltii, mai urgisita §i mai temuta de Romani, eAra Indoela C u c o v e I c a, numita altmintrelea qi

CucuveIca, Cucubeica, Cucuvell, Cucu-veucii, Cucuvaica, CocoveicA, Cucuvae,Cucuvea, Cucumega, Cucumdga pl. Cucu-megi yi Cuc o vet a '), era in Romania In vechime

U t n r e 3), lat. Athene noctua, Strix noctua Retz.germ. Steinkauz, Leichen- tend Todteneule.

Dad. voesci 81 bagi pre vre unl Romani', 1110,mai alest pre vre o Romilnca dela tell, In tote reco-

') T6te numirile acestea se reducn 1a cuventulti lat. cucub a,()Ileums, cucttmagia; it. coccoveggia; cucubo astrip\ ca Cucoverca. Se numa acesta pasere de dark Romani Inaqi b u b o". De-aice provine apor cA mar totT poetir romans o nu-mesc6 b u h A" qi b u h n A". Insa alta pasere e la popor6 C u-co vele a" ai alta B u h a". Cucoverca e mica, pe cAnd Buha e marmare, mar buhutetA qi cu ochi qi urechi mai marl death cea,dintA16.

2) B. P. Haad66. Cuvente din bgtrunr. t. I. p. 309. CuvOn-tul6 aceata, dupit cum ni spun DlA Haad66, nu se an In dictio-narele n6stre, ci a peritn, p6te, chiar din limbl, dar' ni-a lasatu alel6 o urma topograficii 4n numele laculur Utprina din districtultiDoljii.

gi

=

197

rile, e de ajunsh sa-i amintesei numal, a al auditd oCu co veic a, cantandit pe casa sa, sdd in nemijlocitaapropiere a acestela.

§i 6re de unde vine acesta lnfiorare ? ... Care sitfie 6re causa temeret sale de canteculu Cue o v e l-c e 1? ... §i de ce 6re uresce Romanuld asa de multdpre acesta pasere nocturna ? ...

§irele urmat6re ni vord da and respunsd destuldde esactu la aceste Intrebarl.

Romanulil are firma credinta, 9i nime nu e'n starea-lu abate dela acesta, tit din casa pe care &Luta vreo Cue() veic a, trebue sa, m6ra, tine -va. C u e ()-vele a, crede poporuld, e cell mai siguril prevesti-torm ald moilit. Nu i s'a'ntemplatd Inca nici °data,afirma eld cu t6tit seriositatea, ca sa fi auditti vre oCue o v eie it cantandd pe cutare cast si sa nu fimuritd nime dintr'ensa. Cand strigit ea e u o o yea it Ieue o y e ad !" atunci e semnuld eelu mai sigurd, cittrebue sa mort cine-va din casa aceea, uncle striga.Era, de cum-va nu mare nime, apol de bunt lamatrebue sa pert vr'o vita, tied alts vietate de pe lane.casa. Una din d6ue trebue numal decatd sit se In-tOttple.

Cum ca. Cucoveic a, dupa credinta poporulul,prevestesce prin canteculd sell mOrtea, se 'Ate fortelesne cun6sce qi din urmatbrele versurT, earl le se6-temd dintr'und bocetd din Bucovina cii anume din CQ-muna Crasna :

198

Trage, tragemaT vine-unfi sutietelk.

Trage, trage tote cu jaleSA s'audi pAnk 'n vale.MT atm a'a IntemplathDupil cum a fostil cantataCucoveica cobit6re81 dezeil prevestitore1)...

Ecd de ce uresce Romitnulu Q u c o v eica §ide cc se'nfi6rd elti and mime aude istorisindu-sede ddnsa I

Credinta acesta esistd, nu num& In Bucovina, ciqi'n Muntenia 2), Moldova 8), Basarabia 4), Transilvania')qi credo ca. ea va fi esistandd qi'n celelalte provincillocuite de RomitnI.

Chiar §i de catra poeti e C uc o v eYc a consi-derata ca o pasere prevestitOre de m6rte. Cate-vaesemple credo ea vord fi de ajunsd spre intirirea aser-Ounei nostre.

') T. T. Burada. Datinele poporulu' romanti la tmnormentkrI.Ja01. 1882. p. 141.

2) G. Dem. Teodoi escu. Incereltrl critice asupra unorn mean%datine ri moravurf ale poporulul romanfi. Bucuresc 1874. p. 92.Auq..indn eine-va cantecula Cuca v e 1 e T, e prevestire de m6rte.gi

") V. Alecsandri. Poesii pop. p. 22. In numnrulk semnelornconsiderate de Romani ca semne de morte, mat Bunt cAderea stelelorn,canteculn Oucuvae i." etc. ConvorbirT lit. an. X. 1876-77. p.4. C ueuveuca cantandfi pe cask tneciintkek mortea uneT per-sone din area cask."

4) Opal. Coast. Stamati. Musa romanced. t. I. p.145.') Cora. de amiculn si conscolaeulii men Din Paulii Besa.

Din cantarea C u c o v e I c e pe vre o cask, on In vecinAtatea unelcase, To esplick poporulii o. morte grabnic A".

clopotelti,Cali

-,-

199

Cavaleriuld Const. Stamati in poepia sa IntitulatdGafia bldstemath de pdrintr se esprimitastfelid :

Er' searbosa cucuvetcd tinterimuld pArAsesce8i sea Sorosil tipeth vaetri ci m6rte vestesce. ')

D. Bolintinenu in poema sa A n d r el ii s 6 itluarea Nicopolel de Romani" (dad Inteundloch In urmatorTuld modu;

Asupra cetA4il se'naltd tristit6reVeal Lumurl qu formA'nspAlmintat6re:Ca geniuri triste cetatea domnescu ;L'a lora tinerete se part ca gandescd.Aid c u c a veao a, in nopte, .cobesce:Poporuld, pe ziduri, adesea zAresceFAntasme us6re ici colo trectndilCe'n nopte-ademcal s'auda suspinandd.2)

Vasile CArlevd, In poesia sa O n 6 p t e pe r unele Targovister ()ice:

Dar' ce glasu Intrenunpe astA tAcere sintE glasuld cucuvai', ce pliinge aid sea dorA.Asta e poetulA? pe alt vostru mormentd anti,Acestd fid alit pustie17.,. 0 glasd prea cobit or ill

Pe langit cele insirate One aid maT au R o mann e urmdterele eredince despre C u c o V eie

adica de-o prinde tine -va maltratezd multd sell

I) Musa ,romangscl loc. cit.Poesil. Vol. I. Bucurescl. 1877. p. 182.

c6.-alfi

$i

I

6,t -o

-200

o omora, (mild acela are multk pagulik In vite si, Intrutote it merge red, ,i rend pe nu va postl P ostuldCruciT "') nu p6te sapa, de pagubg. 2)

Asernenea spunu RomQnii, si credd a avea fortebuild semnd, cg daci C u c o v e I c a antit multd Indour: sett tree seri dupg olaltk, negresitil se va faceVreme p1oI6sa, erg dack vremea e ploi6si si Cu co-veica nu va anti de feliu In d6ue sett trel serf dupk

alta, apol se va face vreme bung. 3) Mai departe, andipg ea pe cutare cask ca unit copilti de titg., nu e asa

temutg, caci attinei se crede, cg In curendd ate skse nasck unfit .copild la acea casa. 4) In fine anteculd.Clic() v e I c e i In uneie Imprejurarl se maT considerkInc. si ca unit semnil prevestitoriti a unul cestigd adda used egletorii din ilera. °)

Gatlanulu sets gittlejuld de Cucoveicg. Ild lntre-buinteza vrajitorele spre diferite farmice, Intik maT cusama la faeerea pe ursitg".°)

II.Cum a eredii4ele si datinele Romanilord despre

Cucovelca, Insirate maT susd, sunt o adeverata rnosce-

1) Unit Romimi din Bucovina, pe lffnga cele patru posturr depeste anti, pe liingA Mercuri Qi Viner , pe langl unele sjunuri pre-scrise de biserica., mid postescii incli sr-o reptanani Intrdgit inamtede I n Altar ea S t. Crtic i", 19. Septemvre. Postula acesta inlimba poporuluf se numesce P ostulfi erne ii".

21 Com. de P. Ursula.') Idem.41 Credinta Romitnidoru din Sirettfi6) Corn. de Ds6m M. G.

Com. de. DM P. Ursulfl.

---r 201 -"

nire dela stremoBir nostril, dela vechit Romani, ne con -vingemti mai antain din istoria naturala a lui Plinih,apoi Bi din alti auton latini. Romanic Inca Boeotiahcantatuld acestei paseri ea o prevestire de m6rte. Dar'nu numai atata, ci pentru denBil era f6rte mare neno-rocire Bi atunci, cand ea numai li Be arath s6d se puneape vre o cask.

Ea ce dice PliniuFunebra Bi mai Cu Emma la auspiciile publice

urgisita Cucovelca se tine la locuri deBerte, nu, numaidesolate, ci 9i Infiorat6re Bi nestrebiltute, Una monstrunoeturnd, care nu se aude cantandu, ci numai gemendd.De aceea, cand se aratti ea InoraBe, Bi mai alesd diva,acesta Imprejurare se considers ca cea mai, Infiorat6reprevestire. Said Insa destuhi de bine, ca ea adeseoris'a push pe case private, WI a predice uoirte . , .Sub consulatuld lui Sex. Papeliu Histro Bi L. Pedaniuea a intratd chiar In sanctuarulu Capitoliului, din carecausa In acelali anti la nonele lui Marte 1,7 Martie)°rapid fu euratitt. 1) Asemenea s'a curatitn oraBuldBi sub consulatuln Jul L. Cassiu ci C. Mariu (107 In.de Chr.) pentru ca In acelali and Inca. ea aratatd oCucoveica."2)

Mai departe tout Pliniu ni spuna ca : piciorearse de (Cucoveica, cu 6rba plumpagine 3) runt

') Plinii. lib. X. e. XVI.2) Plinii. lib. X. c. XVII,') Numele romitneuell a acestef. plante One ileums MA nu-mI

e eunoseutit.

202

bune In contra serpiloru. Nu volt' ins -- urmezaeld nict la acdsta pasere se omitu mm esemplu devanitate magica, de Ere ce, afara de alte neadevaruriestraordinare, se afirma si aceea, ca inima acestet pa-seri puss pe partea stanga a peptu]ui la o mueredorminda Influintdza, ca at:4sta sa, descopere apoi totesecretele. Afara de acesta tine o duce cu sine Inlupta, se face vetezd. Asemenea se dice, ca milli deCucoveica e unit remediu pentru Ord Cine insa apututil cand-va sit vOda oulil Cucoveicel, de 6re ce eo mintine, cand vedemtl paserea singura ? Cine a pu-tutd asa darn se fuel cu acdsta incercare si .mal cusama la peru ? De si se asigura, ca cu sangele de paidde Cucoveica, perulu se face cretu. I)

Din aceste citate, eittd si din alte locun totti delaPliniu ') lesne ne putemtl esplica credinta Romanilordsi despre maltratarea si omorirea Cucoveice i,precutn i Intrebuintarea gatlanului sett de catra vraji-tare la acerea pe ursita. CAM pentru celelalte credintece le maT are poporulti nostru despre ac6sta pasere,precum : profeirea tempesta0t si nascerea unm copilu,apoi profeOrea unm citstigd si a tine! ci latorit creditca Inca trebue say fie o moscenire dela stremosii nostri,de Ore ce nu totdeuna cantatulu si sburatuld paseri-lord aveait la densit una si aceea -s! Insemnatate, ciInsemnatatea acdsta se orients dupg, anumite impre-juran. Indata ce sburatulu si cantatuld paseriloru seMA de unit presagid, Insemnatatea lord de ma: nainte

1) Plinii. lib. XXIX. c. XXVI.2) Plimii, lib. XXVIII. c. LXVI.

203

se schimbh, si asa putead paserile cele norocdse sit de-vind uenorocose. Acdsta se maT pdte conchide Incif .side-acolo, c CucoVeIca la Athena ca paserea MinerveT,se socotlb, ca o solitdre a noroculu'i $i a Invingerel. 1)

1) L. Ffirstedler. Die Gotterwelt der Alien. Pest, Wien, Leipzig.1866; p. 16.

<

Ciu vi c a.

I.Sunt multe paseri, earl nu numal in privinta

marimei st a fdpturei corpuluT, ci chiar si'n privintaunord apucsaturi as forte mare asem6nare una cu alta,de si nu se OnA de una si aceea- familie I.. Ins cuabate maT de grabs provine asemenarea ac6sta, andpaserile respective se tiud de una si aceeall familie.

Imprejurarea ac6sta de multe orT T-ad adusd apolchiar si pre ea mai destinsi ornitologi§ti in Macke,fAcenslu-i sd credA, CA paserile ce s6m6nd forte bineuna eu alta, S'ar tine nu numal de-o singurd familie,ci chiar $i de-o singurd specie.

Si dach ac6sta Imprejurare chiar foi pre ornitolo-giOT iT educe de multe orT in rdtacire, Ore ce ad maTclicemd de poporuld celd necultd, carele cun6sce pase-rile, $i mai alesd pre celec selbatice, maT multd numaidin vedere, care rard and le prinde si le esamindzitmai de apr6pe, drii de unele, In credinta 1111 cea de-skid ca, ar fi prevestitOre de red, de multe orl nicT nuse tneumeta a vorbl, da decum EA le maT prindli si 81le studieze ? ...i Acesta apoi de bung samdl an ne-

205

sciinta sa, pre atari paseri, can numai semenauna cu alta In privinta marimei corpulul si a coloreipenelord, nu ()data le confundti una cu alta, tinendu-lede una aceea-si pasere $i diindu-le unulti si acela-sinume.

pea mai buna dovadd, despre acdsta avemu con-fundarea Cluvicet cu C-ucoveica.

Poporulti roliand, mai cu sama, forte adeseorlconfunda pre aceste d6ue paserT de nopte, tinendu-lede una si aceea-si pasere, numindu-le schimbisd cILndCI uvic 1, and C uc o v eic avendil maiaceleall credinte despre amend6ue.

Se paste acuma intrebarea ore care sa fie causeacesteT confundrtri?

Causa este forte simple.Confundarea acestord paserT vine de acolo, pentru

ele la aparintd senignI f6rte bine una en alta. Ba !nu numaT atnta ! aceste d6ue paserl de multe ori, andsunt spariete de catrti cine-va, and alergd, dupA pradd,

si de alta data, se audd strigindd Bed tipandd Inunuld aceea -SST fehu. ApoT mai vine Ina $i aceeaImprejurare la mijlocd, c ele adeseori petrecd mai inunulti si aceea -psi loco, adic prin podurile $i turnurilebisericelord, prin tinterime $i prin ruine.

Ins cu totuld altd, pasere este C u co v eic a,despre cere am vorbitu In studiuld precedentu, si cutotuld altd, pasere este Ci u v i c a, lat. Glaucidium pas-serinum ; Strix passerine L. la cheveche ; it. civetta ;germ. die Zwerg- oder Sperlingseule.

ci-st-ce-va

si

si

:

ca

Oilsi

fr.

206

CTuvica e cea mal mica dintre tote buhelecunoscute Romanilord. Alarimea el e numal ea a unelvrabil. Penele de pe spate i aunt mohorite ei. pittatecu alba, ern celea de pe pantece albe ei vergate cutrIseturl cafenil. Lumina ochilord deschisa-galbiina,&multi portocalid ei forte Indoitil ; pidierele ecurte eiacoperite cu pene.

Din contra Cucov eica e ce-va mai mare, areochT mai marl ei mai boldiO, cTocI mat dreptd ei decolore galbIn&ver4ie. In cold colerea penelord saleeduce forte multi cu a C I u v i c e T.

i acuma, dup/ ce am constittata ca Cu totultialta pasere este Ciuvica ei cu totuld. alta C u c o-vele a, sI trecemfi la celelalte numirl poportine ce lemat are Cluvic a, precum ei la datinele ei credin-ele Romitnilord despre dense.

II.CTuvica se mai numesce de MIA poporuld

remind Inc/. ei CIovical) ei CTomviea.g)T6te numirile acestea, ca gi tale ale CucoveiceT,

Huhurezulul ei ale altoril peal, aunt onomatopoeticeformate dela strigatuld e Tuvit I", c Tuvic I" ele Iomvic I" alit acestel paserele.

Ce se atinge de crediMele poporulul despre acestapasere, apol trebue ea insemnezu aice, di Romanll dincomuna Ohaba-matnicil, la mil se Oa ei numirea din

1) A. de Mae. Dictionnaire. t. IL p. 56.2) Com. de Dld L Storeeseu.

207

urmil, creddli istorisescd, ch. clack cantii paserea ac6staIn apropierea easel vre unul omd,, din casa aceea debunk samk va mur/ tine -va, adica tocmai asa dupacum credit $i Romftnif din Bucovina despre C u c o-veTch.

Mal departe spina Romanii din sushi numita co-mma despre CTomvick sell CTuvic A, eg ea, andcants, dice :

Clomvied, eromviedPre "mid mid'De buried,Pre mid mareDe spinare

ceea ,ce-ar Insemna atata, clad ca. pre prunch eel midm6rtea IT va apnea de buried, erA pre eel marl despinare entr'acestd modd li va scurth dilele. 1)

Romknii din inutuld Gorjulul In Romania ase-menea credd $i spund eh dad, cinth Cluvica pevre o cash prevestesce paguba, intre vite si motets Intre6menT. 2)

Cu alte cuvinte RomAnil all totd aceeail credintkdespre CI uvick ca si despre Cuco vele IL.

I) Com. de Did I. Stoleeseu.2) Com. de Did I. Cumul'.

Bu h a.

I.Sub numele colectivd de B u h e" sell B u f-

n i t e" intelege poporulti romind t6te paserile rapiterede nopte. Are Insa pentru fie-care specie a acestel fa-milli de paserT gi eke una sett qi mai multe numirideosebite.

Cea mai mare pasere, cunoscuta RomAnilord, carese tine de familia acesta, este B u h a, numith*, altmin-trelea tifibubnii, buhnitii, bufit, bufnit, buf-nita, bubact, burnit 9i buhit -mare, lat.Bubo ignavus ; Strix bubo L. germ. Uhu, Schubu,Buhu, Buhuo.

Toth acestd soul de buhA, se mai numesce inunele locuri Ina 9i JoimiErita, I) 9i B o d-d enopte.2)

Deci, lrisindd la o parte pre t6te celelalte pasericart se tind de familia acesta, vom vorbl de astit dat5,numai despre B u h X".

1) G. A. Bolizu. Vocabularfi.2) B. Nanianti. op. cit. p. 91. pi is Wit autort.

209

II.Dintre tote soiurile B u h e l o r d cea mai temuta

ai mai urgisita de Romani este, dupd cum am aratatdla loculd sea., Cuco v e Ic a.

Cu tote acestea Insa mai cu aceea-0 Infiorare $i

temere audimd pre Romani f6rte adeseorl vorhindd sidespre Buha ca si despre Cuco NT e Tc A.

Tipetuld set strigatuld BuheI In cele maY multecasuri, mal alesd tend se aude acesta In apropiereaunel ease, prevestesce, dupa, credinta poporului roman%mortea unul dintre cilsenT sea alts nenorocire neas-teptata.

Mare nenorocire prevestesce acesta pasere siatunci, tend ipetulif ei cell Infioratorid se aude diva.Asa se dice ea, tend cants ea diva, e semnd de m6rte10 de bole rele, precum ; holera, ciuma, ad o scumpeteforte mare. Era tend cant/ tomna de timpurld prinsate e semnd de batalie In Ora aceea unde canta. ')

Cum ca, strigatuld Buhel Insemneza nenorociresea chiar $i m6rte ni-aratii In ciltd-va si dicala : e r as a-lit bele Buha" sea. ciltd pe ce de nu 1-ab eutd b u h a", cars dicale se audit forte adeseorl InBucovina, si cart Insemneza atata cattl : era al Orli defrigil, sea. ; erh, sit degere.

Afars de acesta se mai crede despre Buhl Inca§i urmaterele :

1) Dictatil de V. Flocea, romAnii din Clixapulungit.14

210

CAnd strigA B u h a in fatd, adia, spre resdritti,va fi vreme bung ; era and strigA In dosil, adicA spreapusd, va fi vreme rea. ' i Sell : and tipa B u h a verain amurguld serif, e unit semnd, a a d6ua di are sase strice vremea, are sa plate ; erg, cAnd tipa Erna, adatta di are sA ninga. 2)

MaT departe, cAnd in lunile Augustd §i Septernvreva anti de cu sera cum apune sarele In fata sdrelui,e unit semnd de multa vreme bung, ; and cantil dupitce a inseratil bine $i anume josh la qesil, la terd, prinpurl sdu la dosd de padure, e semnd de vreme rea, deplace qi receld, erg, daa se Intempla acesta la munt eapoT chiar $i de brumA. 3)

Totu acesta eredintA o intimpinAmii qi la RomaniTdin Transilvania. Aceqtla IncA cretin ca cAnd cAntii,B u h a in cimiterld (tinterimd), atunci va murl cine-vaera cAnd anta in alte locurT insemneza a se va schimbhvremea, cg, in scurtui are sit plaTe. )

B u h a e mat departe considerata de o paserecobitare $i prevestitare de red an numal de ciltra po-porultt eclu de josu, nu numaT de cdtrA terani, ci chiar$i de eatrA poet'. Unu semnit destuld de Invederatdcum a eredinta acesra trebue sit fie forte respanditA.la poporulu romitnil din tote terile, unde locuesceacesta.01..........q.

') Diet. de G. Boncitga, ronuinti din Vatra-Domet.2) Diet. de V. Ungurdnd, rominu din Bivaci.2) Diet. de V. Flocea ei alit Rom. din Bucovina.4) Com. de DM Gr. CrActunald. --

211

CAte-va esemple credit en vorn fi de ajunsii spreintarirea aser%Iunei nostre.

Dlil V. Alecsandri in poemuln sell istoricli D nb r a v a ros a" intre semnele de nenorocire, ce searata regelul Alberti, cAnd acesta navali cu 6stea sain Moldova cu gandulu de a stirpi pre Romani, 1nsirn

cAnteculd BuheiEld dice :

o bultnA tip& in diva mareraorteall gall con in aces 41 Stall. 2)

Regretatuln poetn I Al. Lap6datn, In poesia saintitulatit N 6 p t e a", dice :

Totulit acuma atone eoptesceMurmur& si ventii ;

Din stand pustie buha co besceEtA -mi pic-orulA lingl mormenna I 2)

Canteculd Buhei, mai alesil diva, e asa darn Incredarea poporului nostril totd6una prevestitoriil de ne-norociri si r6utati.

III.In anii cei dintiiiii, dupa incorporarea Bucovinel

la Austria, o multime dintre cele mai insemnateavute tamilii rom(ne, ne voindn a sta sub o dolunie

1) Opere complete. Legende. p. 7.') IncercAr in literaturli. Rrawvii. 1874. p.

14

In-

$i

si

at.,

212

strains, tsi p4rasirll vetrele strebune, IT lllsara Oraunde s'all nitscutll $i creseuto si trecura in Moldova.

Pe de alts parte, fiindll Bucovina o t6rll, frum6sKsi mitn6sll., avendll eftmpit 1 ntinse si bune, pe litngitacdsta maT fiindil Ina si aces ,Imprejurare la mijlocllcll pe acelea timpurY to locuitoril eV se aflati Inac6sta Orli, erall scutitl de militie, incepurll, a vent omultime de staitinT din tote partite, dar' maT alesit jidovlsi ruteni din Galitia, $i a se acecja pentru totdOuna InBucovina.

Rominii, caril remasera pe litngll. vatra Orin-Os* durendu-1 inima ca S10 pllrlls6scll, vecjendll cumvinll strainii cu drota din trite parOle si ocupll, locu-rile cele maT frum6se, ba nu numal pre acestea, cistrcbatl1 chiar si prin obirsiile muntilord, unde sute deanT strainulo nu s'a pututll Inpllmentenl, 11 cuprinseo 1ntristare si o jale forte mare si din causa ac6staInprovisarI anteculti urmittorill, care One si'n 4 ivade asta-cli se aude dintAndu-se mai alesil In pArOle.dela munte :

Strigii buha din ptdure,Cli n'are unde se pune,S'ar pune pe delulfi lathBejenarii cli-sT facia sata,S'ar pune pe-o luncA ddsA.Bejenari t' facil casA I

Mid a devenitti Bucovina sub scutulll Austriei,poporatlunea cea mai Insemnatti $i. mai mare la nu-m6rll all fostll RomftniT, si Ronailnil aunt In maioritate

213

pea si'n 4iva de asth-di, macar dick eine oil tova dice!

Ei, bine ! dar' strginii se facg a nu o sci acdsta,$i prin urmare eT ar vol sa se faeg maT marl $T mat tart.

ApoT maT (Peg eine-va cg, anteculd Buhel nu esemnfl red 1

Ba, red deg !Dar' ce e de via, blata pasere, dad nu e lgsatg

in pace de bejenarr? ... s'o lgsgnA macar noT, sisg trecemil maT departe.

IV.Nevestele, dar' maT alesti fetele, cart nu se gri-

jeseg cum se eade, mil nu se lad si pept6nit maT ade-seorT, ci &IAA on capulit sborsitg, infoiata si dupurosg,aunt poreclite de cgtrg poporuld minting In regulgB u h v.

0 doIng poporanit din Transilvania ni spune tn.-mat6rele despre o otar6 fdtg :

De Wadi nig and insural$i hAda buhA luta,Nu scut fetii-1 or! nev,istiNutnaT matAbalii'n caskScote capulfi. de sub cola,Fugfi vacele din 000ltiViteil se mat °mord,CA gandescl cA-1 b6la lorti.Tine, dbmne, ce mi -a! data,CA bine peal cumpgtatil,NumaT (mpg% nu m! -a! sparttil

') Com. de DIA B. B. Iosofti.

I)

214

Alta doina din Bucovina, si aflame dictate de oromancif din orasultt Suceva, cars ne descrie grin co-lorile cele malt marcate frumuseta, Indamanarea, iste-timea cumpetarea uneT fete, care se vede ca In vi6tasa prea putina s'a Interesatil tie corpula sea i preaputina T-a pasata de gum lutnei, suns precum urmait :

Frunda verde mita domnescit,Mg dusei sit logodeacil,Logodii pe nevgduteSi-rat aduse mimuri multe.Me duset cu nunta'n emit,Esa, o buhn a pletAsACu picTere de comstarcti,Cu trupu dintr'una butuch,Cu dintit de chilimbmitiAscutili ca nisce parT.'Nchide, marcit bine,Cit'ntrit b u 11 n a dupe mine.

orT o lase,Tota a Intra buhna 'nDela frunte pen' la flashSepte poqte popasit.Fruntea latA ce ere,Cu treT cot! o mesur4.Frumpt verde petrinjeMerge b u 11 n a la viteTViteir racnesca de morn,Ca giindescii OW bola lora.Frundli verde deliona (?)Merge b u 11 n a la ocolit,Vacile rtieneaca de morn,Ca gendesce, ca-I bola lord...De putintelit ce man&

u-a

Orr o'nchide,casA...

st-und

215

Lumea WI se mird :$epte pite pitofft,Tier tumuli de usturolu81-o eununijA de ejpitLa UAW. ma! try[,§i-o eAldare de pAsatilBi totEL nu s'a sAtratii.

Romanil mal led in risd pre femeile, cart nu segrijescil nici °data, cum ar trebul sa se grijescil, Inca§i prin urmat6rele versurY :

CtuhA

BuhADin pAdure$epte atDe &and to mat,NetegiAri nu end j 1)

In intelesd metaforied cuventultl b u h a, b uhnsell b u I nit a se dice- ci de-o persona, care se bosimiiiusord, careia cu grey' se p6te Intrh in vole, si caresta retrasa de ]nine.

De mite on se to euventuld b u h a si in intelesilde c a p Asa audimd adeseorl dicendu-se : p 6 p-tena-tY buha!" in locil de: pept6na-ti ca-p u c e t I -al sborsitil buha !" in loci' dece sborsitd capuld!"

I) Diet. de o romAncA din Crasna.

sA-I

ft".

l d

e1 -one

V.

!"

ti-e1

...., 216

B u h it dem. b ti h u t N. Insemnezti. Ina qi ell c ui dsett m o t d. Dela substantivuld b u h it s'ail formatdadiectivele b u h o s if qi b u h ui e t it, can Insemneza.cuculetd, motatd, sbor0td, nepeptbnatd, negrijitd, uritd;preeum qi verbuld b u h u i e" cu Intelesuld de : a sesborql, a se negriji, mai alestil on privire la capd.

Tetra In legatura cu b u h a credit ea kit 0 cuven-tuld b u 11 a § d"? care Insemndza unit arborelil, unitbradAna0t mied, insit. forte ranniratit qi Ineilleitil.

Omenii, ce all ochi marl 0 Inholbati, prea tareeqiti din cap afara, Ina se poreelesca b u h e 1"

Mal pe scurtd. B u h a In t6tK privinta Insemnezitce-va mild; Infioratorill, resping6torit. §i dacK numainumele acestei paseri e atiitll de until In ochil Remit-nilord, eittd de Infioratorid trebue sit fie pentru denqiistrigtituld ei ?

Pentru cei slabi de Angeril ffi superstitioqi, bung.Orli cum suet babele, do bung, samit cii, va fi fOrte In-fierOtorld, dar' pentru cei ce nu credu In d'ald de astelucruri nu va fi Insemnitudd nici mat multit nici matputind deefttlll unit simplu strigittd. de Bu h A.

----->+-0-4-e.----

Huhurezuln.

I.

Cine e acela, care a trecuta nOptea prin o pAdureintinsa $i 4360, pe vre unul codru Impenata cutota feliula de arborl cu alct diferitY arbortu#

tufarl, earl, and se aratA lung de dupA culmea vreunul munte sda de dupe vre unfit noura, respandesciltehurite umbre, ce se parts a fi de 6menT, de flare sel-batice si de alte vietati ; tine e acela, dica, care, v6-donda tote aeestea, n'a simtita treandu-T fiori reel printota corpulu si nu $l -a inebipuita, cu tOta bArbAtia sinetemerea luT, ca o drole de hotl, de flare selbatice setde nAlucirl rele ila urmaresca acusa vorti sA-laprindA gi sA-1 scurteze dilele ?

Sunt, nu -I vorbA, multi 6meni tart de Angera,carii nu se temit de nemicA, de-ar trece nuscia prin cecodru pustiti. Dar' multi stint, earl, cum se dice, $i

pintr'o limbs de padurice li e temA, sA trea .singurT,da de cum pinteuna codru.

ST-apoi mai este, cum este, and omula trecenurnal Odencla, dar' neaudinda nemia. InsA and awl%buna 6rA, vre unit lupil urlAndit sda vre unit ursa

plauditsecular'.

si

aial

218

mornaindti in apropierea sa, atunci nu ,scitl de a de ani tie face. parulu max:Inca in verfula capului de frica.

Dar' nu numat umbrele cele fantastice ale arbo-rilora, nu numal fiarele cele selbatice pota sa vere precaletorlulu, ce trece prin vre o padure, in tote recorileci mat este Inca i o pasere de nOpte, care, macar cade altmintrelea nu p6te nimerui netnica stria, tutu -§1prin strigatula ci celu InfioratorTh, de care se resunavaile, nu numal pre 6meniT eel slabi de Angera, cichiar §i pre eeI'mal barbatosi §i nefrico§I de multe orTit hags In tote bolele

Acosta rasere de nopte, care se tine de fitmiliaB u h el or ii, se numesce de catra Romanil din Bu-covina §i Transilvania Iiuhurezii i Buhureza '),de catra eel din Moldova H u r e z a 2) H u h u-r e z a 8), era de catra cei din Muntenia C I u r e z ti 4),Cluhureza, cihureza j, CIttfil 8) Huhu-r e t e 1,2 lat. Otus vulgaris ; Strix otus L. germ. Wald-

Ohreule.

Tipetula celil jainica ci totodata Infioratorta alitB u h e 1 or a, care se aude forte adeseori nOptea, and

') N. MX1dArescu, in C olumna 1111 Traian Eta, an. VII.t. I. Bucuretsa. 1876. p. 39.

2) V. Alecsandri. Opere complete. 'Antra. p. 656.') N. Middirescu. loc. cit.4) B. Nanianti. op. cit. p. 91.') A. de Cihac. Dictionnaire t. II. p. 507.') N. Maldtire scu. loc. cit.2) Com. de Dlii I. Corno14.

olffeule,

!

of

1i

219

intrega natura e In cea mail mare linisee, a flicuta prepoporti a avea ides superstitiose despre densele,lugndu-le dreptll paseri cobitere si prevestitere de ne-norocirT.

i fiindil cif Huh urezul li, dupit cum s'a aril -tatil mai susd, e Inca din familia Buhelorti, credit Ro-maniT si despre tipetultt sett ea menesce a reti. lashcredinta acesta predomnesce numai In anumite Im-prejurgrl.

De 'mite on tipetulll Hulturezului insenmezd cutotulli altit ce-va. Asa cilnd strigit eld pe la anturgulitsere;[ prevestesce ca a doug di seri celd multil a treiadi are sit se schimbe timpulti, ea are sit pleie. ') Ase-menea si atunci, clind cantg tare multli naptea a (Witdi de bung, sama se va schimbh vremea. 2)

Cand clintg sera in dosli, adica spre apusit, aresit fie vreme ma, erli cand eitnta in fata, adica spreresArittl, atunci va fi vreme bung. 81

Citnd cfinta In Postula celu mar e, Insem-nezit ea voril fi omete tilr4ii. 4)

Acestea sunt credintele Romilnilorli privitere lacanteculll sea mai bine disci la strigatula celu Infioril-torld ald Huhurezulu T.

Msg. mai esista la poporttlii romand 0 alte cre-dinte despre acesta pasere. An se dice, Intre altele,

') Cred. Rom. din Candrent, corn. de Dld P. Ursula.2) Cred. Rom. din Fratitutii-vecht.') Cred. Rom din Vatra-Dornet, diet. de G. BOneasit.') Cred. Rom. din Campulunga, diet. de V. Flocea.

220

dacA va priude sea va Inpura tine -va unfit H u-h u r e z 11, it va tilii gAtlanulli 0-1a va useA, bine, qi

dupg, ce-ld va usch va petrece pinteensuld unit sin-g6ptti de holercA de n6ue on, qi ac6sta holercg va da-oapol unul omit rbe0v1i ca s'o bee, acelil omit In vidtasa nu va be mat multd. ')

Mai departe credit RomAnil .i aceea despre H u-h u r e z d, c# elti dintru inceputd a fostd f eel() rde imp 6 rat II, era maT pe urmit, nu se scie anumedin care causA, a luatti chipd de pasere gi aga a remasdapoi One qi'n qiva de astA-4I, dupit cum ni e cu-noscutd.

Numele acestei paseri servesce RomAnilord adese-on §i ca unfit cuventd de batjocurit, care se atribue In-decomund 6meniloru celorti forte mid §i diformi sdd qipruncilord.

0 chiuiturA. din Transilvania sung astielid :

Chiuire-asl ehinl,De top, top m'ar atup,Dar' and temd de Huhurez ti,CA-T la pops pe cotepiHuhurezu4 a fdtA,Red and terms ea lepAdit. 3)

I) Diet. de G. B6nealti.DupA apnea luI Ungurend din Ilivesa.

') Com. de Did B. B. Iosofd.

ca

ii

2)

221

H u h u r ezr se numeseit' de cats, Romani] dinBucovina si acel omen', ce ambla noptile singurL Ase-menea .i onienil, ce traescu forte retrasi, carii se as-cundu de fata lumii, Inca stint nurniti H uhurez 1".

Ce se atinge de Instill "Runde H u h u r e z it"alit acesteT pasen, spund RomaniT din Bucovina, ca,eld vine dela strigAtuld ei relit Infioratortd, care se In-cepe cu unit p u u u !" si se sfarsesce en unit h n -huhu r" si cu care se pornesee ea dupa prada sa.

Era daca ni-e permisd a ne lua dupit urmatoreleadica :

Huhurezuld. huhur4zii,Peste mung Snap nechlzASi nimene nu cut4zit

care insemneza t unetul tt", si :

&jilt huhurtizA,Poste clan neeh4zA,

care Insemneza p u c a", apol a dna, a striga seaa tipa ca Huhurezulu ar Insemna atata, catu ahuhura.

Iv.Dela numirea H u h u r e z d" all formatit Ro-

!Minh' in decursuld timpultu multime de Humidde munti, deluri. nun, sate si alte localitati.

Eta ce ni spune Din N. Maldareseu in privintaacesta !

eimiliturT,

$

¢T -o

222

Cand deschide ine-va dictionariuld thpograficaalit Romftniei, vedo cit in Ora nostri se aflit a mul-time de numiri de sate, de locurt si. de ape ctr totultl.curi6se, Matta nu numai cit nu scie cc insemnare allin limba romanesca, dar' nisi din ce limbs anume pottyfi fie -care din ele si cum s'atl localisatA la not Asti-,felin indesertg s'ar cerca unit RondinU sa ale ce in,..,semnezii §taril-chiojdu, Gemartaluid, Hor-pazil, Ig on, Corsorii, Lutsca, Tichirisit,Otetelisn, Tetoiff, °rodent, Lete, si totecelelalte numiri de asemenea naturit, dada nu va cu.-nosce limbele slavice, Mara, milghlara, turcescA etc.debt earl' se pate crede cit derivA, de nu tote, mareparte din tr'ensele. Pe ltIngI aceste numiri de pro-venin0 straing, maT sunt altele cars s'ar apropilt delimba romAnA, sett earl pate cit sunt &far romlinesci,insa cu timpulit s'ar'i schimbatd in modit anevola de ale rectin6sce, precum este numirea de II or e z tt, desprecare-volt( a vorbl.

HorezulU s6d Oreaul d, pare cit ar vol sAni spill ca In Romania -s'ar fi cultivatd and-ye phintao r e a V.-. Temperatura terit n6stre insg, seit p6te chlarlipsa de-o agriculturA inaintata, face ca acesta presu-punere sA fie cu totuld ilusorie. Apt dart de unde sl-aUluatit numele de Corea it seit Ho r ea it atittea lo-calitAvi in Romilnia ?

Intemplarea --, aerie mai departe Diu Milldarescu,-- vol Ia la 28 Juniii 1870, cu ocaslunea luArii pla-nului muntelui B r Ad uletul 6, sit Odd la mosteniiRomani si Rimesci din plaitilU H or e a u l u I, judeculn

223 --

Valcea, vecinT aceluT munte, urmetorfuld chrizovil Invechie traducere, pre care me grAbiT a o copia esacttl,credendu-o proprie a o deslega cestTunea :

Cu mils MT Dumneded Jo. Vladuld Voevodd $iDomnd.

Dat-am Domnia mea acesta porunce, a domnieTmele slugiloril DomnieT mele luT Romania gi cumnatuluTset VladuluT si cu fecroril lord, ea siL le fie lord laHuh urezd partea NT Romand si la RlmeseT parteaVladuluT, pentru ca all venittl Roman a lnaintea domnielmele de a infriltitti pe eumnatu-sell Vladuld pastepartea luT, orT eke are RoMand la Huh u r e z ti ; Os-derea si Vladuld dra a infrAtitd pre Romand peste partealui on cute are la Rimeso, ca all fie fratT nedespArtitTpeste aceste mosie, si domniel mele ad (lath ealuld.Pentru aceea am data lord gi domnia mea ca all le fielord Intru mostenire si ohabnicie, si de nimenea sit nuse clatescA, dupd (P&L domuiel mele. Si oft ctiruTa dintredensiT i s'ar IntemplA mat inainte mortea, vendare Intrudensele all nu fie, ci se. fie mosiile celord ce vord remitne..MarturiT : jupan a Dragomird aid ManeT, jupand Neagoieald Borcii, jupilnd Draghici alit Stoical, juptinfi PArvuvel dvornicu, jupand Staieu logofetultl, Danluld, co-misuld, Coltea paharnieuld Vladislavd sptitarluld, Al-buld stolniculd, Staled Vistieriuld Neguld Irodea Po-stelniculd. Si ed Stand am scrisd la Rimnicd In lungluT Septembre 5, tumid 6996 (14871 Indictionuld VI."

Acestel isvodti ea scrisd pe limbs romaneseti depe chrisovuld cell slovenescd de Lupu dascaluld slo-venescd In .se6la domneseii In BucureseT."

224

(Subsrisu) Lupu dascalulu sloveneseu1746."

In ehrisovu se vede numirea de H u h u rezu(lath until loci, unei mocNie. Huhure ziu este o pa:,erenocturna, care latinesee se numesce St r i x o t us, fran-tuzesce c h o u e t t e, Muntenii insa o numeseu Ciufu

i uh urez u, Transilvanenir Buhurez u, Chia Mol-dovenii H u li urez u (And s'a scrisu ehrisovulu acesta,se vede ca Muntenii o nummu totu, TH u It u r e z u,ceea ce imiteza mai Dine cAntevulu

Dela acestu Huhurezu derive, Clara mo§ia millRomani! din chrisovulu de mat susu, situates lute() in-fundatura de vale, care, celu patina pe la 1487, fiindumat padurosa i mai deertg, de locuinte oiuenesct de-

acum, era cantata de H u li u r e z ii. Descelideniilui Romania formara apoi satulu Romani' de care setine i partea aceea ce ge mania a Hurezanilor u,pe care Constantinu Brincovaim o ocnpii pentru ca saedifice pe densa la anulu 1690 o mlinastire sub nu-mele de in n st irea Hurezului slit Hu-r e z i r, precum se mai numesce in inscriptiuni i acte

Traditmnea spine ca din ,josh de porta maims-tiref, pe marginea riuletului Urezul u, en timpuluincepuse a se face targu septemilna in fie-care

sub nuincle de t rgulu Urezulu r, mulese vindeau obtecte de Antrira necesitate pentru terani

ornaniinte pentru femeile i fetele 14ru ; dar' fiinduca Turcii, earl- cutrierau Ora, rapratt fete de acolo, ca-lugaril desiiintara tilrgulu asta data comercianOtcalif se invetasera a veni sit facet targu, nu mai voira

f;li-

ei.

dart

vechr.

du.-minica,

Pe

cte

yi

bpisalitt

225

sa fie ambulanti, el citutara a se stabill totti In partealoculut, pe mosia tnostenOscit, illa spre apusit, nu de-parte de culmea &Mut ce desparte mosia ItimescilorUde a nittutistirei, acolo unde si asta-41 se numesee 1 c-ould t a r g u 1 u dar' nepermiOndu-le posittunea,descinserit One jost, uncle apa Ursanilorit este aprOpea se unl en a Rimescilord pentru Ca sit se verse InLuncavetd, toto pe mosia Rimescilord, acolofundarti actualuth. WO, numindu-lit drit-st alu U r e-z u 1 u 1, de si acuma nu mai erA, 'eln nits la 'Arta

nic)pe vales riulquhif Urezapol a mai totdOuna In siuultt ncestui tare se aflA,matt din nainte ca si acum, autoritatea locultt munititv to t lt j i e, adieg, subprefectura plaluhul, ela Clete im-prtnnutatulia sett nume i Intregulat plaYt1 ala H u r e-zului.

Precum din Huh u r e z tf se prefacti numirea inH o r e z iii asemenea astA-ciT se numesee r i u 1 n-1-1 0-rezului, mOnasiirea-Horezalui; targulil-Ho r ezulu T, plalul li-H or ez ul usl ; sAtena instidicta urez ta, avendii una fella de aversiune pentrusonurile aspirate, astfelia ca totdeima pronuntA, R i s-tosiil i Cristosd in loco do ChristAis a,Miaid In loaf de Mihail', Mead i a In hied deMehadia, 'Artie si cartie in hied de har-t i e etc.

Din cele espuse aid, este, evidenta cit tutu delaHuhur ez fi derivg numele satulul Ore z ul it dinjudetulii Jalomita, Ho r e z u l iL din Roman* H o-r ezul4 din Dolja, Hureznit si HorezulU

15

adic

manastirei, n 1 u T. Fiindil

Ii

226

din Gorju, Hure`zuln, Orezulil si Orezancadin Teleormanu, pentru cit $i pe acolo voril fi fostilcand-va pitduri secularie unde .SK ante Huhure-z xi 1 b, ca si pe In loculu ce chiar astii-41 se munesceHuurezu $i se afla, in judetula Sued-sr a. ')

') Columua lut Tmiand. cit. p. 98-40.

---"-->i--..t<

z.'Una diutre Bubele provenitore In terile locuite

de Romani, care, din lung Martie §i pOn6 In Sep-temvre, petrece prin pAduri, InsK mat alesd prin locuriume4i6se, unde stA 4itia aseunsit In Orbit sal stuhn,,6rg cum Inserdzit se pornesce a-§i cauth nutrquldeste §i Ciof u 1 1), numitu In unele locuri qi C l 11 f 11 2),Ciu§d 3) i § ti o T 11'lt lat. Otus brachyotus Strixbrachyotus L. germ. die Sumpfeule.

AcestU soTil de buhK, dui:4 credinta §i istorisireapoporului romitnti, e unit fella de nepotif alit Lili a-c u 1 WI; de 6re ce fliva vede forte putint, OrK pe laIns&ate sborrt ca §I Lill a euld, penb la unfit timpilde n6pte, qi care este mancarea qi petrecerea acestula,mat totti aceea e gi a Ciofuln 1, cu aces deosebire

Numirea Beata este forte 1Aptli to Bucovina.2) A, de Clime. Dictionnaire. t. IL p. 511.3) La Romanit din Ohaba-nultnicii. corn. de DM I. Stotceecu.2) La Romanit din iinutuld Gorjulut to Romania, cont. de

Did I. Cornottl.

15

lul

seit,

;

3)

CTofuIii.

-998numaT ca pe and aripele Cio f u 1 ui sunt inzestrateeu pene, ale Liliacului constad numai dintr'o pe-litd forte find

Era -sT spune poporuld, ea Clofuld e v dr dp r i m a r e cu C u c o v e i c a') si ca atare prevesti-torid de red si nenogocire.

Ce se atinge de descrierea CY ofulu T, care amampt'a dela Romanil ce 1-am consultatu in acesta pri-vintii, trebue sd, marturisescd cg, ea consund fOrte multd-en ceea ce ne-o infatosaza ornitologistit.

Penele ClofulnI nn-a spusd V. Floceaaunt canipit en puncte negro si albe. In aripi are cateunu punctd albit ca omaultt asa de mare, eatti aT pune-mid depth. In coda are asemenea, cand o resehie,patru puncte albe ca si celea de pe aripT. Eld n'are

ci se 6ua pe pamentd."Asemenandd acuma aeesta descriere forte scurta

cu ceea ce se afia in B r eh m 's T h i e r l e b e n"indat4t ne putennt convinge, ca paserea despre carevorbesce Brehm e aceea-st ce ne-o descrie Flocea.

ILCI o f u 1 d are §1-o mulOme de cantece ale sale.

Msg. cele mai pulite dintre densele sunt astfeliu, cdbunacuviin0 nu ne lasa ca sd le reproducemn pre

') Diet. de V. Flocea .din Ciimpulungd:

p. 94.2) Zweite Abtheilung. Vogel. Z welter Band. Leipzig. 1882.

isi

ctubd,

9)

-229tote aice. Vora reproduce deel dara aice numai preacelea, can nu-su prea bAtetere la °chi.

Unult1 dintre cAntecele lui se'ncepe astfeliti :

Clotia id, ciofuiC colea,CTofu'n 'mate In lelea ...

Cfofule, minea-te-ar bbla,La ce-aT stricatb leli1 bla ? ... 1)

E ennoseutil din istoria naturalii, et Ciof u 1 O.cand sherd, Intinde aripele si bate dinteensele asa detare, et de multe on pre ernenii, der' mai alesd prefemeile cele slabe de Angeril le bagit In tote recorilesi belele.

Trecendti asa dart (latt o femee c'o 610., In careavea si ea sermana ce-va sorbinturit sett alts ce-va In-tr'ensa, pe la amurgulti serif prin apropierea untilCiof ti, ett et Cio f u l it de spaimt sett mitnie In-cepe de-odatt a sbura si-a bate din aripf pe de'nainteaochiloru femeii. Femeea de spaimit scapt 6Ia si se facetett hirburi. Unit prase/Ili instil, care se vede et Inchtrecea pe-acolo, si veda tdtA Intemplarea, InprovistcAnteculu citatil, 'audit In batjocurt pre biata femeepentru eii a fostu asa de sparidsa, ii acesta Inprovisa-iune, se vede cti s'a latitil asa de tare, cli acuma e

apr6pe mai preste tett Bucovina respAnditit si se repe-Iesce mai cu saint atunoi, and cine-va voesce sk Teepre unit fricosil In risti.

') Dictath 1e V. Flocea,

230

Deosebitil ca paserea din cesgune are, dupit cumam aratatu, mai multe autece, mai are ea Inca $i unitjocrt alit sell, care asemenea se numesce C X a f V sieste forte usitatll la Romanii din Bucovina.

Joculil C io f al u" se j6ct In regula. numal deciltrit barbati pe la o samit de petrecerl, Insa mai alesiliIn nunti a datia 41 dupIt cununie, adia In U nerop iii ",and fie-care este forte bine dispusd.

Canteculit, ce se anta Id acesta ocasiune, sung.astfehil :

Vine C3 oful il dela 'mitaCu platica 'rnbAlemtA,Cu suducul4 in pohodu$i carasulil in neVodii.Ce cat!, el of ul e, Ia not?Ce-at venitti ca una strigoTti?Du-te, du-te In pAdureSA nu Vert de vr'o secure,Du-te, du-te'n ;nAralcineSA nu pats vre o rusine.CA Ia not aunt cununif,$i la noT Bunt veseliT.Not jucNinti si tropliind,PimOntuld al-lil nete4hut,Bernd, cantinnO si vezelimii$i din gurii chiuimd,$i sitrimO in hopO ?I tavpil,CA e qiva de uncropti.Val sermanulit de staigoffi ICfofuld zace pe gunoTO.Nime nu catA la. eiA,CA -i strAin4 si singureld.

231

Preotdsa maT milosiiIe pe el o f ti, tin dnce'n cash$i-lti pune pe colcii de vatraEr' esinil in &multi Writ.Popa vine maniosii,De pe vatrh mi-la dlijosfi.Preot6sa maT du owlPoftesce pre CTof ti In masit.Pope -I dusk eTofu-T in easeClofien sinti in preot&I.1)

A cestti cdutecd. e In trei privinte insemnatu.

Antaiu, si ceea ce e, en privire la articululd defata, mat Insemnatd pentru nol, elit ni dd, 0 descrieref6rte marcatit a locului uncle petrece mai en smug C T o-f u 111, adica, prin belt' stuf6se, prin mdracini ;i prinpaduri.

Ald doilea, ni spune eu cea mat mare acurat6t1ce faed thintuitorii cand j6cd, C i o f ul i( ", cit adicitcantrt, chinesed, bell, tropotescil, ceea ce e forte esactd,de 6re ce, dupit Oita Acid ,ed, eel ce Oa C iof u 1 d"facd unit tropotti si unlit chiotd asa de mare si resund-natorid, cl rant tine e In stare a sta in apro-pierean lord

In fine alit treilea, sub C Toful 11" din ante-culu de fait se p6te Intelege nu numal paserea nu-mitit C I 0 f 11 ", ci .i unit omd, card dupit cum vomved8 acusd, multi 6meni sunt porecliti cu acestitnume.

1) Y. Aleesandri. Poesif pop. p. 384.

232

Atittd numirea CI u f A" cittu C f o f ti" aacestei paserl le'ntrebuincea, Romanil din Bucovina ade-seorl si ca nisce cuvinte de batjocu r a si risu.C I u f it" se numesce In Bucovina Indecomanil until

omu de nemica, anti omit decadutil, depravatn, demo-ralisatit, farit nici o vasa. Era dela C T u f d" s'ar'i for-matd verbele c Yu ful u 1" si c 1u ful I" In intelesil,de a batjocurl, a lila pre cine-va preste a sudul,precum i tu intelesu de a diforma, a slutl, bunA. 6rgdata unulit a tunsil reu pre vre- una bthatti, se (lice ca1-a ctufuluit iii. Dela ?,C I O f 11" credit ca sari for-matU substantivele cIofl egarIti, eX?fl egg, c10-flengarIti, c I o fl igar n, earl Insemneza, : unit omude nemica, mut unu perde-very sell unitsgarie-britna care pgcatiI. numal -tine piimentuln$i -la Incal4esce sorele ; i verbult1 c I ofg e s c ft" cuItitelesulu de: a rniluca multti until, a se WWI In

Mai pe scurtd cuviutele CI u f II" C I o ffie ea pasere, fie ca omit, 1,nsenmdzit unit ee until sirespingaorm.

Totu dela numirea. CI of it credit c# derivit ur-mAtdrele numirl de localitql tlinRomilnia si anume :CIofenit-boeresel gi CTofenii-rIgesci,sate In j udetulil Vasluiu : CIof 1 ant $i etc:. fl e c I,sate In judetulu Argetim ; 010 fl e c It mal multe sate -0 rinri en acestit nume in diferite tinuturI ; CIofl

III.§i

§i

maneArl.

§i u",

tarie-bran,cl-lit

i

233 --

e eni satu in judetulit Ilfovu; CiofrAngentpitmenteni vi CiofrAngenil- ungureni, sateiu judqulit ArgesU ; Clofrese movie neloeuitaIn judetula Tecuert. Erg dela numirea C i u v it" eprobabild eil va fi derivAndu numele satuluT C ins] e"In Yana. I)

'} D. Frungescu. op. cit. p. 116 kit 121.

'I,

judetitlu

Strig a.z.

Despre St r i g 11, numitd altmintrelea B u-h a-c u-c It r p it, lat. Strix flammea L. germ. Schleier-kauz, Sehleicreule, esista la Romftnii din Bucovina ur-mdt6rea legenda, care mT -a istorisit'o Iacobii Popo-yield din Oprisent

pice ca Striga dintru Inceputd a fostd i ni-p dr at 6 s a preste tote paserile din lame. Dar fiinddforte rea, maT rea cliiar si de cata o adevdratii S t r i g a

Stri.g6Ic a, asuprindil din tale afard, pre popo-ruld sea ne'ndreptiicindu-ld cu multe de t6te, popo-ruld, ne maT putendli rabda, s'a sculatit asupra ei .i avoitd numai daciltd s'o prinda s'o om6re.

St rig a, de fried, ea all nu dee cinstea pe ru-vine $i ad, nu i se curme vidia pentru totdeuna, a spit-latd de cu bung, vreme putina, ascumlindu-se denaintea poporulul sea, si de- atunci in c6ce apol niciodatit nu Ilmbld, qiva, ca mai nainte, ci numal nopteartemendu-se chi acuma cg, dacd, va Arabia (Jim, paserilevord prinde-o voru omori-o.

ci

sdilsi

si

si

235

Si a avutd tdtIt dreptatea sit se ascundit, cacT

pea si'n (Jiva de aste.-4], and vedd celelalte paserTpe vre o S t r i g N. a sb6rii qiva, se Ted dupit dense.si nu se lasg, pea ce n'o prindd, brit dupit ce allprins'o nu se lase, nicl de cum One ce n'o searmeng.cum se eade.

Acosta e resplata S t r i g e T, pentru cit pe anda fostd ea Imp et. ate s if, s'a aratatd asa de crudgsi tirane, fait cu supusii set.

II.De familia S t r i g e T, precum si. a celorlalte

specil de Buhe, despre cart am vorbitu In studiileFecedente, se mat tiinu Ina si urmatorele paserT, cartsunt Romanilord cunoscute dupii, nume, si adia, :

B u f u l d, sett B u h d, numitd altmintrelea simHuh u r e z d- i c it, let. Scops carniolica ; Strix stops

L. germ. Zwerg-Ohreule.B u f d se numesce acesta pasere de napte nu

munai de ce.trit RomitniT din Moldova 1), ci chTar side catrit cei din Macedonia 2) si Epird. 3) Unit semnilf6rte invederatil cum a numirea acesta trebue sit fief6rte vechTe la RomanY.

trI Hu h dr e z d-mic it se numesce pasereaacesta de-aceea, pentru a ea OM la fitptura cor-pului, clad si la colorea penelord semenit forte multd

l) Dr. Cilutc. istoria nat. cit. p. 77.2) Laurianti vi Massim4. Glosaed. p. 98.3) Com. de Dltt lanai D. Hondrosomti.

23G

cu adev6ratulu H u hurez attlta numat co e cumulti mat midi.

C e c a lat. Syrnium aluco ; Strix aluco L. germ.Baumkauz, Nachtkauz.

Acestea sunt tote Bull ale cunoscute Romani-lora dupa nume

') Dr. Clime. istoria nut. cit. p. 78.

ti,

'),

!

Privighitórea.I.

86rele se scobbrit ineetd spre apusd.Vuetuld clileT Incepe din ce In ce a se miepra

mai tare, OA omenimea min% de munca ce-a avut'opeste 4i se retrage Inceti§oru spre locaqurile sale Ca,

arunctIndu-se pe vr'o elite -va 6re In bratele repausulul0 a liniscel, sX se odilmescl putinil 0 sa-§iT recapeteera-1T puterile recerute pentru a china qi.

0 tacere adttnel qi-o linisce binefAcbtore se res-plindesce peste tali Intinderea pamentescg.

Mil qi miliOne de stele strelucit6re se ivesci peampia ceriulm qi ni anunta ca. s6rele a apusti deja,di qiva on tote plgeerile §i neplacerile eT a Incetatil t4ic1 sencepe n6ptea...

In acestd restimpti, and, dupa 4isa poporulul,se'ngana 4iva cu n6ptea, and vocea gild a amutitil,and vuetuld a Incetatti cu totuld, and maT fie -carevietate s'a retrasd spre loculd seta de odilml 0 recreare,6re ee faittti de pasere sit fie aceea, care de °data In-trerumpe tacerea domnitore 0 prin clinteculti eT celdduke 9i priteutLi, prin vocea di cea sonorg, farm4cht6re

238

i atrAgetere, pane lumen abia adorminda in mirare ?Ore ce feint de pasere se fie aceea, care prin ante-culd sett nu °data, chTar si pre celii mai Impetritd omii1-a facutil ca sd se Indoioseze si s'o admire; pre celumal Intristatil ca sit ulte pe-unti momentil de tete ne-ferecirile neajunsurile ce-I amarescti vieta, era preveld norocitil transpue Inteo lume plina de visurlplgcute ferecite ?

Acea pasere este Priv ighi ter e a, numiti decittr RomilniT din Macedonia 13 erbili fi ') lat. Lu-sciuia vera; Lusciola luscinia L. germ. die Nachtigall.

Deci despre acesta maestra clintilrqii, care susupe verfulii unuT frasinil sell ascunsit Intre rilmureleleuntil tufarTO verde incepe Incettll a cfintA, a preludepe cand :

Ventuld tace, fruncia des1 stA in aerie neclintia.Sub o pAnzA de lumini lunca pare adormitA.

$i'n a noptif liniscire divine et melodieCa suflarea unuT geniu pintre frunolt alinh adieSi toth eresce- mat son6rA, maT plAcutit, maT frum6s7tPen'ee Ample'ntr6ga luncA de-o vibmre-armoniosii.

Genditere ci tAcuta lunca'n vale -1 se opresce,Sufletulii cu voluptate in estasti adance plutesceSi se pare cA s'aude prin a raTuluT cAntare,Pe-ale angerilorA harpe lunecandit mArgAritare.

') D. Fotianit. CAntece din Macedonia. p1. in lb in aPin dui Bucuresa 1869. p. 7,

si

AI".

r3i

.-- 239

despre aeOsta, pasere forte placuta,

. . . , . care spun cc uhuireTaTnele inimeT sale, visulti et de ferecire

astfeliu, a :

Lumea'ntrdet stA pAtrunsii. de-alit of cantecit filrA nume,

munal cata o unicit plants, numai :

Macula singurti, rosti la fati, &nue dust! pe coca 'time! 1)

despre ac6sta cantareta renumita void 81 vorbesca e4aeuma, Insiranda aice tota cc ni spina si credit Ro-manil despre ann.

Sa'nceperna asa dara mai Antaill eu legendele eT !

II.Prima legenda a P r i vigil i t Or eY e cea lir-

inatore :

A fosta odata, ca nisi odata, cif de n'ar' fi, nus'ar povesti.

A fosta °data unit imp6rat6 forte vestitit si pu-ternict, de care top imperatil de prin prejura se temeati,cam eitnd se sup6ra, sOil se mania din to mirT ce pri-cilia, era verga lui Dumnedea nu ce-va ! ... totit Oradi tote ImOr4iile de prin prejurti tremurati defrica lui.

') V. Alecsandri. opere complete. Poesit. V. in.. p. 56.

240

Imperatulu acesta avea o copilit, care, dupe ce acrescuta mare, s'a facuttt asa de frunt6sa si aratesa,asa de placuta, ct sit fi amblata lumen de-a lungulu.i de-a curmedisuld, alta ca dense n'ai mal fi Oath.

ST-apoi,... cand e multi frumosti, mad frumosttde cum suut cefalaltT Omni, nu se p6te aseunde cle

ochiT lumel ea sa, nu la veda, nimerui nu -I pote opri'sit-I place, dacii-I place.

Acosta a fosta edict asa, ea faima despre frumu-seta $i gingasia acestei copile in Belida timpd la-tittl, cum merge verha, preste nefie tee prestenone marl.

Cet mat voInici, maT vestiti si mar frumqt fe-°Tor/ de imperatT, cum prinsera de veste ca licit cum

catu de frumesa §i farm&at6re este feta cutaruiImperato, Indata alergara din tote partile en feint defella de dame( scumpe ea, s'o petesca. Si cum ajun-gena la Imperatultt, tatalti copilei, i se inclunaa, II sit-rutatt mans i-I qiceatil :

Inaltate imperate ! avere -at parte de sanetatei de-o viola Indelungata!,.. am venita In Maria to

sa-tt ceremu domnita in casatorie,--eam frumuseta elcea rant ne-aa farmecatti, inima ne -nit sagetata, si tofffererirea nostril. sta intr'unU first de pert, data nu vompute -u clistigh! not nu suntem nisceomens de respiusa i alungata" afaral... Suntem fe-don, de Imperatl avutt si puternicT,,... lumen ne acie,lumen ne cunesce!,...

Imperatuld, vedenda ea an venitu uisce petitorTasa de voinicil frumosi istetI i avutT, IT ridea inima

s'a

si &if

Hitt

¢i

si

§t-apol,...

241de bucttrie fala cea mare, vi resueinduil must* inetedendu-o barba, ulna semnil ca sosirea 6spetiloriteste f6rte placuta, &mina pre fitca sa In sine qi ros-.tindu-T nisce euvinte f6rte alese, precumpenite3 dulci RiMande, IT Oise

Asculta, copila men anii se strecurit penesimtite,. to al creacuta acuma mare, ... p-a sositatimpulu tea aice luta ten4ra, voThictiea- twit Feta-frumosa, una feclora de imperatii, eamine, to cere de nevesta, merge -vel dupa dansula ?

i asta-41 up, mat dupit vr'o cute -va dile settseptZmitni era a9a, IT c ise ;Imp6ratulit in vr'o eate-varendurte

Dar' feta, cand audTit acesta, sta maT multe mi-nute ca Impetrita loculuT, apol Incependa a pilings ft -ase rugh parinteluT sea, qicea:

Tata ! . b ertiti-Me . . dar' ea no petit SA

merge dupit dansultl, easi ... nu stint Ana de mari-tata, mat este Inca vreme!...

Imptiratulu, de cate oil 0 Intavbfl, credenda stunca seen, ce spune fiIca sa e adeverattl, m'cf BHA, multatci-I da bunt pace, a9teptanda One. es 0-ft mat lullpe sand.

Da? n'a fosta a§a, cum 41 1nchipuia elii... fikaea Tuba acuma demulta pre aka tenera, f;ti in prielnaacelula pre top feciorii de Imperap, cap sosira i voiras'o tee de nevesta, IT respiuse de-a rendula,' dicendaca : ba unula nu -1 place, ba altuld a prea uHta, baaltdia alto ce-va it lipsesce,,, mat in scurta fie-ea-rum It gm, sate -o codita.

IQ

11

ruaritisulul!si

ea

it

.

242

Imperatula, In urma urmeloru, v6clencla cg, fleasa pre totT petitorit iI respinge, se mania fool pedense, $i Intrebuinta tote mijldcele ca sa, afle careeste gilnduld el i din ce pricing nil voesce sit semarite.

Ten 6ra domnita, se vede et s'a priceputa cevoesce st fact tatglil sea. De-aceea, pentru ca sit nu-Idescopere secretula, eguta sit se'ntalnasca, en Tubituldsett numal n6ptea jurandu-s1 unula altma credin0 peaIn m6rte.

Intru una din noptt Inst petrecendit asemeneat6tg n6ptea In gradina Imp6ratascg, colea cand $'a re-varsata de Or; luiindu-.I fecTorulil ferecith remasabunt dela Tubita sa, iI (Ilse :

Scumpa mea ! acuma a sosita timpuld ea sg,ne despartimil. Dar' cum va trece qiva de asta-cIT §iva sosi n6ptea am sit villa .i am at to furl, si atuncinime n'are st ni ma/ conturbe ferecirea, nime n'are sitne pOzaseg, ci vom petrece fart temg t6tg, vi6ta !

_rise cuventa tenerula si se despar0 de Tubita sa,care remase veselg petreca t6tg cline aceea totecLutandit asteptanda cu dora sosirea nop0i ur-milt6re.

Dar' de palm ! ... Nu e Elsa cum wren omula, cicum (la Domnula I Imperatuld dete de urma lordsi porunel la toil curteniT ca in n6ptea urmatore sit fiecu to%iI destepti dorg, vora putA pune mane, pre Inqg-latorTuld fileel sale... Cine nu va ascultt ceea ce le-aporuncita, acelma fig nu-I park rea, duct va fi pedep-sita cum n'a mai fostil altula in lume..

si

si

243

Curtenit n'asteptara sa li mai spue Inca °data.ET sciad destuld de bine tine e Imperatuld si ce-I Instare A faca, dace se manie... Fie-care se puse decTla loculd sea si asteptit cu nerabdare dorit vord punpune maim pe Insit littoral.

Eta ca colea, pe tend incepuse a se auturgl bine,ten6ruld nostru, socotindu -se omuld celd mat ferecitddin lume, s'apropia pe 4verfuld degetelord de curtea2mp6rat6sca, de locultt unde scih elit ca -la va astepthTubita sa, voincld sit o fure pre acesta, $i ducenau-seapol cu (Musa tine sci unde In alts, parte a ImpgratieTs&t cbiar si'n alts tell straina acolo sa petrecit Inlinisce t6tti vidta.

Dar' s'a Itgaalata forte amain In asteptarile $i

dorin%ele sale, cad abla s'a apropiatd de curtea. Imp&ratdsca si curtenii,_cariT sta de panda, prindendu-lil,Ilif legarrt butucd si-lit dusera de'naintea Imp6ratultd.

Imp6ratuld, cum Ild. vdqb, Ild cuprinsa o manieaca de mare $i Inversunata, cif Indata porunel sii-T

tale capuld.*i cum a poruncitd, asa s'a $i facutd.Teara domnita, cum a v64utd acesta, deuna sT-a

perdutd mintile, ca nu scia singura pe ce lume-I descarba si durerea cea mare, §i'n adsta stare se duseea la o vrajitore, careTa IT istorisl WI Intemplareadela Inceputil pene la sfarsitit, si'n urma 0 rugs di-cendu-T :

Draga mea vrajitore l- dacit vreT to sit facT

vulva vre unit bine In. lumea Rasta, dpoT aceld bine16*

244

mi-Itt veX pute face ntuna mie, i dad, vret sd capetIo plait cum n'ai mat capdtatil dela nime altuld pentacurna, apa aceea veX capdta-o tunnel dela mine,daca-mi vei ascultd rugamintea si me vei preface lute°pasere...

Vrajit6rea, cum cunt t6te vrAjithrele, veriendu edI-a sositli noroculti In cash, nu se lasa multil Imbiatitsi rugata, ei lufindii nisce unsorx desantate st vrlljiteSi ungendu-o pe fate, apoi maT rostindd si nisce Cu.vinte incureate si ne'ntelese, tenera domnitd. Indata seprefded Intr'o pdseruncd, carea de-atuncT .si One in(pm de asta -(Ji a remasit totd piistracd si citntd. delainserate si One tarditt noptea, era demineta de cumse ziiresce de dill si One ce resare serele, adied campe timpulli acela and ¢t -a luatu Tubitual sell remasubund dela (Musa si pe cand a avutu de gilndtis'o fun:.

Dumnedeu, care o veduse catd de red, IT paredupe lubitulu sed, catu de multd flu jdlesce ea, i sefixed mild de densa, si pentru ca sit nu mord de do-ruld lut, a prefdoutd si pre Iubituld ei asemenea Intr'opdsertucd, .i i 1-a datti sd-I fie In vecie de sold.

De- atunci apoT, de cand s'a intemplatd acesta,petreed a Impreund ma t6td, noptea efintAndd si ve-selindu-se. §i fiindd cii el maT tote, nOptea privigluaza,de-aceea i ea s'a numitd Pr iv i g hit dr e Ord eldPrivighitOroId.1),

1) Legends aectsta s'a publieatti mar antarii in verstui subtitlubi Povestesa Prighit6rei" In e4efteirea", an. V.Budapesta. t879. p. 66.

-245

III.A d6ua legenda a Privighitore 1, istorisita

de Jacobn Popoviciu, romand din satuld Opriseni sddPantiri, e ac6sta :

Hindu odatatmp6ratulii paserilorif f6rtebine dispusd voindd s6, scie : dintre supusii sisupusele sale cAntit maa frumosu, maT placutd $i millfarmecatorTil, a datd porunca In Intr6ga sa imp6ratie eape atunci si atunci sa, se adune In curtea Imp6ratesclieel maT vestiti cantareci ca sa-i efinte la mesa.

Cum an atujitu pasrile de aeesta pornnca Imp&ralt6sca dtuna s'ail adunatd en t6tele la unit loco, alltinutd sesie Intre olaltd .ii ad alesu apol din mijloculiilord pre trel, carT le-ad tramisil In curtea Imp6rdtescit.Acestea treT anfostd Gangurul tt, Mierla si P rvighit 6 r e a. §i ele cum s'all alesd nu stittura multdpe ganduri ce ar fi sit Incept, ci se pornird de grabd,spre curdle imp6rateseT, cad timpuIt mergerel seapropiase.

Gangnrul d, ca unuld ce are Imbrdeaminteacea mai a16sii §1 mai frum6sii. fiindli acoperitit cu peneaurii, strelucesed fOrte frumosa Ja lumina s6relul,fit lasatd sa morga. inainte. Ba uu numni attLta, ca-ldlitsara, ci Inca. si eld singurd se puse In fruntea celor-lalte done si pre una nu le lasal de fetid sit nArgitInaintea lul.

M Y e-r 1 a mers6 dupit densuld, dicandd (it ea, canun ce are rostu aurid ea penele G angurulur

i °aril

curl

Hid

.i

24J

Imbracaminte negra strelueitdre ca matasa, trebueasa merga dupit ansuld.

Privighiter ea lima, fiindd mai mica la flip-tura $i avendd Imbracamintea cea mai simpla, remasen urmil si mergea cu capuld pleoatd spre

curtea ImperatuluT.Cum ajunse acuma G a n gu ruld la curtea Imp6-

ratesca §i Intra In nuntru, Imperatuld, vegendu-lri cae asa de frumosa Impodobitd gi are o staturii, forteatrag6t6re, flit priml cea mai mare einste, ild puseIn fruntea mesa si-la poftl apoi sa cante.

Ganguruld plinu de fala Inceph a cants.Imperatuld, ascultandu-la cu luare aminte, fu f6rte

multamitti cu canteculd sett si-ld lauds.Intra apoi Mierl a.Imperatulu, cum o veciu gi pre acesta, (Mune a

Intinsa ei und scauutl, poftindu-o sa Oda Ianga, mesasi ea ante..

Mierla Incependd a cants, cants, cu multd maiplacutd si mai frumosd decittll G a n g u r u l

In urma sosl Priv ighiterea gi antrandd Incurte se plea plina de umilinta pent la pamentt'f denaintea Imperatului.

Imperatuld, veciendu-o ea e asa de mica, de pri-umilita gi nebagata fa sama, se mira cc ca.uta

la curtea lui, de-aceea o Intreba cam restittl : ce-Itrebue, Para IDA a o poftl sa sects; ca pre ceialalti doi6speti ce Intrase ma: nainte.

Apoi da, Inaltate Imperate respunse Pr i-vighit 6r ea de langrt usa, unde remase de cum a

cu

§i

Arita,

gi n,-i

gi umilitg

tt.

gi

--

247

Intratd In nuntru, sit nu 0 fie cu sup6rare si cnbgnatd, sunt aldst si trimist de Ma nemurile melela inaltimea v6str6 ca si eit sit 141 canal turd cAn-teed !

CAnta-mt dart ! ^ ()Ise Imp6ratuld zimbindilsl to Add si pre tine ce poi

Pr iv i gh it 6r e a, necutezandd macar ast in-drepta privirile spre Impgratuld, 1st direse mai Antilidrostuld si apol incept a canal, dar' colea ... cum sciea sit ante, nu cum cAntart eelelalte.

Imp6ratulu, cAnd o aucji cAntandu, remase tumitdde frumusetea citnteculut sett. Unit glasil aka de dutosh,dulce, placutil si farmgca-torlil n'a maT fostd auflitd deand s'a trezitd pe lume... Pr i vigh it 6r e a, princanteculd et a btgatd sub covatt pre ceialalti dot can-tareV de mat nainte. §i dupa ce a sfArsitd ea acumade cantata, imptratuld n'o ltsit sit stele mat multd laust, ci o puse pre densa In loculd G a n g u r u 1 u Y Infruntea mesel, dAndu-T totodatt p r i nt a, adieudaruld celd maT mare, mai fruntosd si maT pre0osd,care era. menitd pentru celd mai bums cAntargd, dradupt, ce s'a sfarsitd acuma mesa, dept ce top 6spetiicap aif fostu la acea mesa poftict sail sculatil dela&ma, ea a fostd aceea care s'a pornitd maT Autaiti Infruntea celorlalti dot cantarett, macar cif Imbrtaminteaet e cu mho mat simpla death. a G an g u r ulut sia Mlerlet.

Mier 1 't, care cAntase ce-va mat frumosti de-&Ltd G an gur ul if, s'a dash in urma Privighi-t6rel.

pi

-248

Gang u r u 1 d, Insg,, eu t6tg stamba 1uT ceadomu6scit, cu t6t frumuseea irnbracrunentului self,

remase Indargpta esindil rusinatil dela.Imperatulti, se duce acuma celd de pe urmg.

i de- atuncf apt, de cand ad fositt aceste trelpaserl la Impliratulu lord Ca sg-T ante la m6sg a re-mash Pr i v i g h it 6r e a cea mar renumitg si matmgestrit cAntgret.gt dintre tote n6murile paserilord. Fiecare pasere efintittore trebue sg-si piece capulil i sgse Maine inaintea

IV.A. trela legendg a 'Privighit6ret, istorisitit

de -o Romftned din Siretit, sung In urmatorIuld modil :fosth °deg. und Imperatu. i trnpgratuld acela

avea o fiTcg aka de frunisa, i s:tt dush vestea pestenotte terT mlue mgri. *i dup. ce a crescutd &eaacesla hi 1-a sositu timpulil sit se despgrOsed de pa-rinO, Imperatuld a mgritat'o, hi la nuntg fi poftitd.mulOme de 6speV din t6te pgrOle.

§i acumat dupit. cc Wad adunath tots 6spetii lanun loch, alese scorn] U eel if mare, adica tatgldmireset, dintre 6spe0 de n tt n it in a r e pre unit im-p6ratu a unel ImOrgtti 6rd. de n u n & mare pre oImpttrAtestt, a altel ImOratii si se pornirg apol cu toolIn cununie. Erg dupit ce eel tineri s'an cununatit si dupgce s'ar'i intorsu dela biserica, toll OspeOT se asedarg lam6sit si incepurg a se vesell si a sugui, spunendii unuldnun, altulu alta, dupg cunt e dating in nunti.

si umilitil

eT.

A

.i

ei

o

249

Eta tusa rit tocmai cand tote mesenil emit Inculmea veseliei, cand fie -care Ospe era mai bine dis-pnsil, nunulti min mare, fie din urn, fie din pismit can'a fostu imp6ratesa sa alesa en mina, sea din ce pri-einit va fi fostli, nusciil, destulu ca a Inceputil a, luapreste picioru pre nuna cea mare, Infruntandu-ointea Ospetilorn cu nisce cuvinte forte proste.

:nine cea mare, care era o Imp6rlitesa forte fru-,moss si IntelOpta si care se numth P r i v i g h i t 6 r e,nu (Ilse nemica la, aeOsta, macaw ca avea t6ta dreptuteasa nu taca.

Nunula celu mare lima nu se multatui uutuat cuatata, ci ela mai dupe vr'o cote -va minute Inceptera, - §T vial din grosu a o infrunta si a o batjoeuri Ina-intea 6spe;ilorti.

Privighitorea si de asta, data nu Y response ne-mica ci, plecanda eapala in josh, tact cu piticulu.

Nunuld cold mare, v6denda ca nuna ma marenu-T respunde nemica la Infruntarile sale de mai nainte§i voindit ca s'o batjocuresca si mai tare dise In urineca ea ar ft, furatu o pane de pe mesa §i ar fi ascuns'o,

Privighitorea, audintlit cuvintele acestea, se-8110ragat de tare; Incata a inceputa a se ruga in ganduluSett luT Dumnedeu si a dice, ca data elu va afla-o eae cu ce-va vinovata s'o lese asa cum este, on xle, nuva afla-o cu nemica vinovata s'o preface intro pasereen ,sh, pita sbura Yn cotro volt duce-o ochil ca sa numat fie de batjocura si de risula lumei.

Dumnedett, care scia prea bine ca e nevinovata,IT asculta rugamintea §i o preface intr'o pits6ruica mica.

Inaj,

250

Privighitorea, cum a fostd prefacuta in pasereIndata s'a seulatit de langa miresa, unde seduse Oneatuncea, si a Inceputd a sbura pintre 6spetT. Si asasburanda ea in colo si in eke vr'o cite -va minute,voindd sa lass afara, drt de panea cea furata ca e as-cunsa dupil spatele nunulul celul mare. Si cum dete eade pane se sul pe umeruld cell dreptit alit nunuluf siIncepa a vorbl in limba paseresca si a dice :

Acesta, acesta a furatd, a furatil panea, panea,catatl, catatT, lute, lute, prindetl, talhariuld,talharfuld, lute, lute !

Ospeta, card remasera cand vedura, canuna cea mare s'a prefacutit de °data, In pasere si asburatd de dupa mesa, au4indu -o acuma vorbindu sispunendd care e talharmld, ce-a furatd panea, se seu-lara de grabs dela mesa. Incepura a cereeta pre nu-null cell mare, si cercetandu-la aflara ca panea e as-cunsa la spatele lul.

Socruld cell mare, adica tatald miresei, cum veldacesta, se fact foci ¢i pars de manie pre nunif una,pentru ca a infruntatil pre nuna cea mare fart' ca acestasa fi instil citd e negru sub unghie vinovata, bra alitdollea, pentru ca prin acesta I-a necinstitil mesa i casa,$i a poroncitil sa -lit radice de grabs din capulil cinstei

sit -lit pue In fuel'.Si cum a poruncitil, asa s'a si Intemplatu.Nunuld aeld mare, maear eg. era Imperatii, fu luatd

pe susd de dupa mesa, scosd aim% spanzuratd infata tuturoru 6spetilord, precum si a altora ,6meni, cardse adunase sa veda cum se facil nuntile Imperatescl.

priodep,

si

si

internal%

si

251

Nuna cea mare lug nu se prefged erg-$1 cum atostd mai nainte, ci ea a remasd ti 'n dins de astii-41 totdpasere ; purtandd numal numele de Privighiter e,care 1-a avutd dela Inceputd.

i totd de atunci In core Privighitorea, mgcara e acuma pasere, Tubesce a tridi mai multi' retrasa delumea cea sgomotosa §i de gurele cele rele 0 nespalale.Ins cu t6te acestea ea nici One In died de astg-dinu Foote Ling pre nunuld celd reutdciosd 0 pismgtaretu,care a 17tjocurit'o qi de aceea One §i'n diva de asta-dTstrigg, cftnd dna, sg-lil priudg gi sg-ld pedepsescd pretglharTuld, care a furatd. pftnea din pricina car= atrebuitd sit se prefacg in pasere.

V.Acestea stint legendele Privighitere IP, carT

le-am pututil One acuma descoperl. E !mg forte pro-babild a ea va mai fi avendu Ina §i altele.

Privighiterba figureza adeseori qi'n cante-cele nestre poporane ca simbold de Tubire, dornicie Ifprivighiare.

..

CAnd dol tinerT s'au indrggitd, ciind Iubirea lorde nemgrginitg, (Ind 0-ad juratd unuld altuia credintaOne la mode, Insa fie. cg parint1 sea. nemurile lord,fie-cg altg Imprejurare nealteptatg T-a despartitu peunit timpd maT Indelungatd Bed chiar i pentru tot-(Mune, atuncT, In superarea lord cea mare, se adresazitcgtrg Pr i, vighii6re rugandu-o ca acesta, sg nuante, dupit cum e datina el, sera pe recore, chid owe-

si

252

nimea ostenita de Merida de- poste 4i merge la vuleareci ea sa eitnte pe 1t meda-41, cand totil ontuld e des-teptd, si atunci sa dephluga prin cilnteculd el celd pia-mita sortea lord pea plina, de Intristare, ca on tine,auchndu-o, sa scie catd stint de sup6raci,

Pasere Priv i g hitóreCe calnct s4ra pe recOre?Canti'n cu sore,CiintE'n glasulit calif mat mare-Pentrii-a nostril wigwam,Citura'n glasuld Mit suptirePeutrtt-a nostril despIrcire!

Fetele cele amorizate, carile privighiaza serfIntrem eugetAndd ne'ntreruptll la alesil inimiT lord,carile in senile cele sanke i frum6se cituta doTne deInbire tp i dord, stint forte adeseorl asemenate de catrapoporulu romand cu Pr i vighit 6r e a.

Pr v ighi torT se numesed de Romaniacelefete tinere si frum6se, carile maT totd6una suntMae bine dispuse voT6se, carom nu li maT tace gura,ci atiltd glint clad Asi noptea, atatil cand se seal, Oitasi and se cula, canta necontenitd.

i precum :

Midatra PrivigkithreCantA nOptea pe rewire,Demindia'n prandul4 mare,ci de rime frith n'arc.

totil asa si fetele cele purure vesele 'read de riime frica,tdta lumen li se pare ca e a lord ; si precum P r

modI-di

...

sieT dicd:

it

si

2.53

vigbi t 6 r e a prin ctintecele et cele placute premulti 6meni ii dest6pta din somnu si-I face vrendilnevrendri ca s'o asculte si s'o admire, totti asa si fe-tele cele viOle si (lint/trete iscusite pre multi insi, premulti tineri it atragu si farineca prin ciintecele loraeele frum6se.

Cum ca Romanic asemeneza pre fetele cele amo-rizate si cttntarete cu P r i v i t 6 r e a se p6te In ctitii-vacun6sce si din urmAtorea &Ina din Transilvania, carenii-a comunicat'o DILL Gr. Cracittnasu :

Ciltil e noptipi de mareTotit cAnt'o Privighit I'l r e.De-alga-asteptil noptea si treeiPrivighitiirea sit tack.pina dalba s'a fricutk.Privighithrea a tAcutu ...

Era unit proverbu Ili spittle urmatorele desprePrivighitore: Ca Privigbit6rea ce cucantarea ei ceadulce, pe venatoriU la eai 1 it a d u c e" 1), care, dupa cum lesne e de presu-push, se aplicri la fetele cele istete, frum6se si atrag6-tare, carile prin frumuseta si gingrtsia lore, prin npu-caturile si vorbele lord cele dulci pre multi tineri itittragil la sine.

Altii proverbit suna : B uf nit a an clocesceP r i v i g h i t or 1" 2), ceea ce'nsemn6za a unii omit,

') Convorbirl lit. an. VIII. Iv.:A. 1874 75. p. 74.') P. Ispirescu. Legende si Basme. Paden I. p. 172.

254

care din nascere e until $i reutaciosit, nici and nucautit sa facit bine, ci numai tail reit ; 66d. o muere

diformh, muthlauc, nici cand nu va nasce unitpranch frumosti i Inteleptll, ci numai o slutenie caqi ansa.

Afar0. de-acestea Romani/ din unele tinatun aleTransilvanieT ci Banatului, dupit cum mi -all scrisit DniTGr. Craciuna§d, §i I. Stoicescu, spunh &1i credd, eh oddcc va mane& came de PriSi ghit 6r e, stelaperde somnulil, Incath on gi clad mai trhesce nu p6tedormi, ci num/ privighiazit cath e n6ptea de maretocmai ca Privighit 6rea.

Am dish la Inceputh, ca. Romani/ din Macedonianumesch Privighit6rea Berbili if. Unit cantecil popo-mutt alit aeestorh Romani, In care provine numireaaeesta, sung precum urmeza :

(Anti unit berbilia pre sakeCA vede d6ue musate

'iiniendole emit cumnate.'Nveste, Yu ve auntJonili stint tru xenetie

Ca s'aminta aslant, florie.

Transcrisit

Cana o Privighitare InsalceCA vede done frum6se

1-amend6ue aunt qumnate.Neveste, unde vg aunt juniiJuni( aunt in strainatate

Ca BA clistige let w galbent.

1) D. Fotiana, loc. cit.

mita,

ti

si

$

jonili?

?

255

In fine vat sit mat insemnezi1 ski ac,eea, cgbgrb4eluld Privigh it 6re 1, dupg, cum am vil-4utd qi mai 'susg, se numesce de poporil P r i v i-ghitorolu.

-->f-4 K'

---

Prigórea.Prigere a, numita altmintrelea si Pr i h or iia '),

lat. Erithaeus rubecula ; Lusciola rubecula 1, germ.das Rothkehlchen, e o pasermca mica de cincispredececentimetri In lungime, deuedect si dot In latime, septeIn lungimea aripelord si sese In lungimea coolit.

Penele acestet paserele aunt de-asupra masliniiInchise era de desupta surd; fruntea, gatlejula sipartea superiOra a peptulut galbanU-rosietice. Ocbii martsi castanii, rostulti castaniu-lntunecath 1 picuirele rosietice,

Femeiusca e latrA

penelorti ce-Nra maf pa-lida te* harbatelula. puit sent pe spate' patatl onpete galbine-rosietice.

Petrie Prigorei e Intrega Europa. Ea petreceatiltil prin plidurt si Tadurele, elta si prin lung T sipomete, uncle peste lntregu anulu se audc sera siciemineta cantandd cu votes et tea sonora si placutai

Nutrepda Prigorel consta mat cu sama din cobelci(meld"), rime, precum si din fehurite pomite si fragt.

') A. de Mac. Dictionniire. t 1.I'. p. 93. S., P. Tar-cianii. op. cit.

>k-e-t+.t

colorea

Codrogulii.

r.E multi' putinu cunoscutti cum a Romtinil de

pretutindene Indatindza a numl pre vitele de case, simall en same, pre cele cornute nu numal dupe, timpuldcand local unde s'aU neseute, ci si dupX fapturacorpulul, dupe, coldrea perultif, preeum 9i dupe, altesehme corporals. Afza Indatineza m a numl pre viteilsi boil, h camel peril aduce la colore cu &URI lupi-lore: lupanti, lupanasg, lupanelit, ere, prevacl vitele : lupang l u p a nica; pre boil 0viteiI, a ceroril Ora semene, en penele porumbilord,cenusil sdil vinetf, it numesed: por cm), Ii, poru m-bdnU ci por umbel if, fire, pre vacl ¢i vitele p o-rumba, porumbdna, porumbice, ¢i porum-b i t a; pre boil si viteiI, ce ati o colore rosieticit:uj an U, buj or 6, bujor end si bujoreltl, pre

vaeI:rujana, bujordne, gi bujorica, Era preacelea vite Nornute, a citrord c6da, maT cu Barna laverfu, e alb a, bra In colo Intregii corpulU CU totulitde alts colore, Indittindza in genere a le numl, $ianume pre vitel, junm, juneani i boi coda lb A,

17

¢i

¢i si

:

258 ---

coclalbend §i coditlbioru, erd pre vitele, ju-ninci vael: codalba, coddlbend, codal-bidra§i coddlbitd.

TOM cam in acestd modd numescd esf qi pre cal,°I capre.

Dec1, precum indatinezd Romi Ina de pretutindenea numi vitele de cash' dupd timpuld cand qi loculu mules'ad niiscutd, dupit colorea perului, precum gi dupdalto semne corporale, totil tqa Indatinezd eT a numl,pre o mare parte a paserilord atiftii dupd eolorea pe-nelord sale, catil dupii faptura mocultui atatu dupdloculii unde petrecd ele maT multti, Ma dupd nutre-old lord. priucipalu.

Una dintre paserile numitd in moduld acestaeste qi Cod roqul d, lat. Ruticilla titys L. germ.Hausrotlischwanzchen.

Co d r o§ul d e o pasertacd. de Gesespregececentimstyi In lungime, dthiecjeci qi qese in %time, 'NiueIn lungimea aripeloru §i gepte in lungimea codiT. Co-16rea penelord sale e negrd ; capuld, spinarea qi parteaInferiord a peptulul mm multd cenu0I ; pantecele albi-nett.; aripele pOtate cu pete albe ; coda, afard de d6uepene castanh-inchise din mijlocu, e aprinsil-rode.

Co dr o§ul d vine in mit cam pie la finea luTMarta §i'n Octoberti se duce erd-q1 In terile tele calde.In timpulu acela, tAtil petrece. prin partile ndstre, setine atiltd prin padurY, padurele tufirrY, cittd i prinpomete. o pAsertned f6rte activif, de§tepta Li

viol; care, de cum se zdresce de dim §i One ce in-

§i

f,,i

e

¢i

ti

si

gi

1fila

259 .--,-

ser6za, e necontenitd In miscare si aetivitate. Era can-teculd lui e celd dintitid pre care flit audimd de-mindta.

Nutretulu Co d r osului aunt insectele, Ina maicu samd, muscele si fluturii.

II.De familia paserelel, despre care am vorbitd pang

nice, se mai tine Ina si alta paserica, care In unelepArti ale Transilvanid si anume in Tera-Britsei ase-menea se numesce Codr es d L), erd In altele P 1 e p-t enusd 2), In muntif Abrudulul Codoros tt siPep tur aS d 8), In Banatd 4) si Bucovina C 6 d d-r as It, erif in Muntenia Nucsdr Ii 5 ), lat. Ruticillaphoenicurus L. germ. Gartenrothschwitnzehen.

Fruntea, laturile capulul si gittlejuld C d d r o-c u I 141 acestuta, and e betrand, aunt negre partitecele superiore insit cenusii ; peptultI si coda ruginii-deschise sell mai bine dish rosh-intunecate ; *tali Ca-stanii, rostulti si piclorele negre.

Marimea Codrosilord e de patruspre4ececentimetri In lungime, ddnedeci 0 trd In ldtime, optdIn lungimea aripelord §ese In lungimea codif.

Nu e me nici o sera in tad Europa, In care sanu provie Co dr o c i Y. Codrosuld din urnid, petrece

9 Com. de Dlii N. Bartu, si de dot studintt din Bragovd,2) S. P. Barciand. op. cit. A. de Cihae. Dictionnaire t. r. p. 204.') Com. de Did Grigort a lug fond Sima.

Com. de Did Too, °Lulu.s) Com. de Dld Gr. Stefanescu.

17*

si

4.

260

mai cu sand priu pitdurele, lunci si poruete si se nu-tresee cu musce, fluturasi, omit%T, rime si cu pomitede soctt.

Dacd Coddrogg s6tt Peptenusuld 11 facecuibuld sett in apropierea caselord, atunci, spunti sicredu Romitnii din unele pdrti ale Bucovinel, a e sprebinele 6menilorti acelora, unde 0-a facutd eld cutbuld.Acet 6meni yod fi totdeuna fereciti gi feriti de omidesi alte insecte stricaciese...

>#44--K

Maracinariulii.

I.

MaracinarTuld-mict, lat. Pratiucola ru-betra; Saxicola rubetra L. germ. das Braunkehlchen, epe partea superiOr ,a corpulul castanitt-intunecatitdin causa marginiloru celoril ruginii ale penelord, -tatty Ora pe partea inferior' galbAnu-deschisil; barbia,o path de-asupra oc.hilord si mijloculd aripelord albe.()Ail InchisT-castaniT, rostuld si piciorele negre. Lun-gitnea de patruspretlece, laOmea de dottecjecI $i unuld,lungimea aripelord de !Atte, era, lungimea co4il decinci centimetri.

Maracinarfuld se afl a In cele mai multe partT aleEuropa. Eld vine la noT pe la finea lui Prieril pe-trece celif multd pent la finea lul Septemvre.

II.Alta paseruica, care se sine de familia pas6relei

cleserisa maT susd c1 care ports nume, er heinarluld-mare '), lat. Pratincola rubicola;Saxicola rubicola L. germ. das Schwarzkehlthen.

I) Com. de Dlit Gr. Stefanescu.

accla-§Y M

9i,

ai

fi-

262

111dritciuttnuld acesta e ce -vg mat. mare §i la co-lerea peneloril mai trumosd decittd ce1t precedentil.Partea superiorit a corpultu gittlejuld aunt negre,pdrtile inferiere ruginiT. Ntida codit, partea inferierd aptintecelui Si o pad de pe aripe curattl-albe.

Loculu de petrecere alit MifrdpinariJoriisant fenatele percurse de riun, sell in apropierea ca-rom se aflii alte ape, precum 4i de-acelea, carT se didsub pelele padurilorli qi stint impenate ici-colea cutufisuri.

Nutretulu lord constit maT alesd din carabup,cosa§1, omidi, furnicI gi musce, pre carT ail cit le prinduin sboril au cli le cautit §i le. culegii de pe pdruentit.

8i

Stull!' 10.

I.

M'am Ineredintatu, ea Rom Anil ad maf desprefie-care pasere ate una s6u mai 'unite legende, unelemaT lungT ti mai Interesante, allele maT scurte maT

pu %intl Interesante, dar' numai Intdmplarea p6te sit nile descopere pre tote, numaT intemplarea p6te sli nepue lute() posiOe asa de ferecitit, de a le pate scOtela laming din intunerieuld, nude stau ascunse de seculi.

Nu mat departe unfit remand. din Fatulti IlisesciIn Bucovina, anume Vasile Ungurend, ray-a spusii edeld a amlitd en vr'o eAti-va am mar nainte dela altdromAnu totu din Ilisesci, o legenda forte fru masa toiInteresantd despre Sturg u, Mail din t6ta legendaadsta numal atAta a pututil sa-sT maT adned aminte,ea adica Stur4uld a fostu dintru Inceputd fedorade Imp6ratii si mama lm s'a cluematu M i no d o r a.

Am Amblatd unfit anti Intregit dupd romanulu,despre care mi s'a disd. ca scie legenda acesta, dar'I nzddard ml-a fostd tota alergatura si cdutarea,n'avul norocd sa-lu mat potu

$i

eitcT

264

Intemplarea pate ca nij -lu va scate cAnd-va Ina-inte, atunci vom aye i ac6sta legenda a Stu r-4 u 1 u t, se'ntelege ca dada numat nu va fi uTtat'o sieh' ca V. UngurdnA.

Pen6 atuneea iusa vom vorbl aicea despre altelegende ale Sturgulu 1, si mai Antatti -despre ima,pre care neobositultt eultivatoria alit musicel si litera-ture' mistre poporane Dill T. T. Bnrada a cules'o delaRomAniT din Dobrogia I), si care e de o frumusetil ne-contestabila, mat alesu fiindu compusa in verstin.

Legenda din cestume are forte mare asem6nare inpriviuta cuprinsuld cu baladele C ucula si T u r-turica"2),Barbatultt urittt"8)siTodoritasi mosn6gulti".4)

Pe cAnd in bulada prima figur6za paserile C u-c u I Il i T u r t u r i c a, intea d6ua unit barbatA uritusi o femee frum6srt antune Chiralin a, 'idea trenaunit mosn6gA betritna .i o fetA, tenera, In legenda pu-blicatA de DM Burada figur67.6. Mierla $i Stur ul A.

In tots patru piesele acestea partea barbatescavoesce a citstigA, mbirea partil femeesci, Clara nu isbu-tesce nemica, caci e respinsa; astfellA resultatubt e iufie-care Fuesa maT acela-si.

2) 0 ettlinorie In Dobrogia. kilt 1880. p. 126.2) V. Alecaandri, Fount pop. p. 7.3) S. Fl. Matianti. Poesil pop. Iron]. t.1. Cernilutl 1873. p.96.4) 31. Pompilin. Balade pop. rom. Tag. 1870, p. 16.

§i

11.

065

.L\ro To de astlt, vom lasts baladele amintite la o parte,si ne vom ocuph numal eu legenda, alb carer cuprinsae urmatormlb :

Intr'o Joi de demin6ta, pe and Mara era Mon-rata o ceta groan negur6sg se respandisa pe su-prafata pamentului, pe cand rata tote paserile sta ascunse,unele langa cuiburile lorb, 6ra altele In alte loeurT re-trase, ca sit nu se Incarce de burg si sg se ample defrigu, pe tend fie-care cauta cum s'ar pute mar binescald de asprimea timpulul, pastrandb cea mai adancgtiicere, pe atuncl, dintre totT acesti locuitorT placuti givesell at paduriloril verdisului, munaT singure d6uepaserele, ase4Andu-se WO, in fata pe &Sue ramurele, seaflab Wei) e6rta forte Infocata.

i 6re ce &lib de paserT sK fi fostli acesteaErad Mier 1 a si Stur u 1 b.SturcJuluT, se vede ca caclutti MT er 1 a

In inima, a indritgostit'o, si In focnlil Tubirel sale, uT-

tandu en totulu de asprimea timpulul nesciindil sin -guru cum $'ar da maT bine In vorba cu &ma, a Ince-putu mar antaid a se certa cu MTe r 1 a $i aT dice :

Medici!,Pence pestritA,Glasii de copilitACu -och1 de porumbitit,Cu gusa plevitit,La at* jalniciLa gurA falnicAA urea ibovnicl !Eft te-am InvetatA

gi gi

gi

1-a

gi

Mterlitil,

266

§i to -am gi rugata,CuTbulti sa null facrIn crengi de copacT,In marginT de drama,In tufe de-aluna.Carucerti niota face§i pe drama DUI trece,

Cu cardCu povarit,

Cu marfurt Renew!,AenescT #i domnescT,Erba cit ne place,Conaca 1) ca ne-om faceBoi orti dejunk,Topbr'ora laIn codri -ort intra§i el ora talk

ResterBo IfeT

§i dalbe stremantirt 2)Ca drepte laminar!,Preste curbs ti-ora da,Cull:RIM tr-orit sfartnaTu te-T maniaSusa te-T ridick§i me-T blastarra 0'

Asa cuventit SturdulU F,ii astepta apdi cu nerltb-dare sit vtdtt ce 1-a respunde alesa inirnei sale ? ... ce-Iva dice ea ? ...

MIerl a, nesciindii singura de nude a ajuusD Inunit complimentil asa de frumosti ? , a cum Si din ce

1) Loa de gazduita.2) Nude.

267

causg se laudg Sturcluld ea -I va strica cmbulii, de orece ea nu-ld sup6rase mai nainte cu nemicit, Intr'ade-vrd cg se mania privindil la densuld nu se puttrabda de a nu-lil Infrunta, numindu-ld h a r a m g i it,he$lid gi strgind In lume, $i at dice:

$un4e, Stur4uleHammgiule,Tu besliule 1)Strtlinft est/ pe lume,Tu stir ustaiTh-mt to lulu pace,

ert m'oTu prefaceIn turtb frum6shIn cea vatrA arsiDe tine-otti scapkNu me-I mat cAth!"

Dar' cum sli n'o cautc ! . .

Sturcluld, cum am disti, $1.-a pusu ochiulu peMierl g, cam qireta, era, frum6sh, $1-apot ... clue e-frumosd nu scapa a$a numai cu una cu done.Elul Oise

') Obrasnicule.

Ort cum te-t preface,Totil nu It -ont da pace,CI Si ety m'otfi faceNegru vAtrAraltiCa unil cArbunasti,In spuz'otti tntralPreste tine-oTfi daIn maul to -blii

§i

CL

hid

*Ile,

268

§i te-oTil scuturk,§i to -old InvAlk§i to -ollt siirutk I"

Cugetit, Merle mai nainte, ca daca-I va spuneStur(jului, ca ea se va preface in tura frum6sii si seva ascunde in vatra foculul, va seapb, de densula, dar's'a Insalatu. §i acuma, vNendil ea luf nu-I pas& atatade cuIbula el, ci mai cu mina ea sa o insele, sa -I fureunfit sarutata, apof mai aducendu-sI aminte si de gum.cea rea a mated Sturqultu, de care nu raid sat sin-gura In cotro sa apuce, deveni si ma'1 infuriate $i

etiventit :

Sturde, Stur4ule,Haramgiule,Tu becliule,Stritinil WI pe lume,Tu sciT asta bine,Eit de gum to§i de-a mamA -ta,Uncle sit ink duck,In cotro s'apucti,In cam*,In pustie!Eil ink volt preface,Pulbere m'oTil face,Mont amesteckDe tine-oit sap\ !"

Stur(jului MBA nici ca -I pasit de cuvintele acestea :Ba! din contra, voindu a-I arata, ca nicT intr'acestilmodii nu va pute scapa de ddnsulii, II vorbesee :

269

,,Mteriitit, ,Iterlitit,Pasere pestriji,$i efi mg voTfi prefacei tuR votii preface,

In vOrte.jit de norliLa tine sl sborRPreste tine-on. da,Pulbere-oiti luASuss m'Olii ridicli$i to -oiti ventunNPreste tine -old da$i to -oll Inv AIRfji to -oTti sarathl

V64endit Mier la Ca aid a§a nu -1 modli sg, p6tAsciipa der densulu, mai cugetit ce cugetil ... cum ar face,§i ce ar incepe ? .. §i -i cjise &Ali:

8turtjule, StuNule,Haratngiule,Tu beAtlittie,StrAin& eott pe lame,Tu scit aster bine,Preste ter! strAineTrestle mammalRitchitA'nflorith,Pe margini de lac&ER am sA mb RicaDe tine A scapa !"

Dar' Inzadarn IT emit tote apucaturile, Mei :

Sturgulti o prictk,Din gurA-I grill :14lierliill, Mierli,

270

DA-mT to nue paceCu eft in'oTu. preface:Negri' nourasiiCa unit cTobilna$1,PorcT oTd adundIn briltr oTt. bAgh,Spa cd V-ord beaRachit'ord rimh,Trestia ord peacek*.i ea n'a mat czesce.Fluere oTfi facek.'i nu C -ord da pace,Cu ele-oTil cOntd,Presto tine-old daSi te-o10 insiderSi te-ord sarnth!"

Acuma cugeti Mier la altmintrelea, ea cugeta sd-1spue, cd se va face o icand Intr'o dalba bisericd, undeSturchiht n'a cuteza s'o mai urmarescd, de 6re ce bise-rica e unu locasu salad, fn care nimerut nu este ertatdsit Antre Cu ganduri lumesci, .i cum cugeta asa isi vorbi :)

Sturdc, Sturdule,Ifamingiule,,Tu betliule,Straind WI pe lumeTu self aster bine;frond' WW1 face,Si cAnd ed neoTd. duceIn dalba bisericAIn rtrana cea, Tula,De tine-oTu scApd.Nu me-T sArutil.V4

27l

Insa Sturdula nicl aenma n'a voitll sll-I dee pace,cad nuniai clectiti1 sit-I fure und sllrutatll, deertatiindu-se la densa iT 4iSe :

311erlitit, 3fterlitit,Pasere pestrita,

eti cand m'olit facecea Banta Bruce

In dalbit bisericii,In strnna cea miciiIconele 'n rendi1Le-olft s'itruth pe rndu,Preste tine-of da

fii to -orA sgrutit!"

Vedendu Afierla cll uict Inteund chipll nu seFoote mitntul de Sturc)u, cit acesta numaT decilta voesces'o Insele si s'o sarute, :ii aducendull tuninte de scum-pula el frAtioru, adicll, de C u c 11, cu carele de maTnainte trlliA fn relattunT intime, cugetit In sine, cit,

numai cu ajutorTulit acestuia se va puth apart de In-drasnetulll sell curtenitorTu, deci c'unu aerll triumfit-toriu 4ise :

,,Sturge, Sturclule,Haramgiule,Tit befliule,Stridnil evtl pe lumeTu self alta, bine,Pe c n c Q oThDo tine -ofa sciiptl,Ci elfi sera are,

chi .vend

i to -of It Znt}Ali

luk,

iLa

272

Pe Privighit6re;Bine int-a gedeaSaga pe ifunurea I"

S t u r 4 u l if, In sumetia sa, la t6te s'a fostilditii, dar' una ca ac6sta, sit prefereze Mier la preCued inaintea lul, nici nu .1-a trecutd macard prinminte. La asa ce -va nu s'a asteptatil nice odata !DecT v6cjendu-se 1'6rte amard Insalata in dorintele siastepthrile sale, "And Intru atftta s'a searbitil, cii Indatitdui* acdsta :

Elfi a se cornea,Se eillugilnat,MuntiT

i de-atuncT In Otte n'a mat cutezatu a se apro-pia de MTerld si-aT sopt/ cuvinte de dragoste, cumfricuse mat mainte, ci-T dete burnt pace sa se Tubdscacu alesuld inimel sale, cu C u c u 1 1.1, 6r' elu se pTerddIn desisulil muntilord, ca acolo planet sortea, careT-a fostil atiitli de vitriga.

Ecit Intregit cuprinsulu legendel M I e r l a siSt u r 4 u 1 il" a Romitniloril din Dobrogia, pe care DiuT. T. Burada a fostil assn de ferecitu ca s'o p6tit scateIn lumind, din Intunericuld unde zricuse pond mai andtertd.

§i acuma, dupd ce atu ardtatd cuprinsulil acesteTlegende, sa trecemd 1a a dona legends, a Sturclulm,care se afla la Ron/nit din Bucovina.

On-

stApiinih.

sii-si

273 --

III.Legenda Stur4ului, care se afla la poporulti ro-

manu din Bucovina si pre care mi-a istorisit'o V.Flocea, e urmaterea ;

Dice clt pe and. ttmblh Domnuld nostru IsustfChristosu cu Situu-Petru pe pdmentd, treetndd eTIntr'una din 4ilele lul Marti pe unit codru mare,vedurd, toeing pe verfuld ce]ui mai Inaltd arbore preunit S t u r 4 it cAntitndit ch eld face vera.

SitnurPetru, cum ild zdr1 rotitAndu -se i el:n-th:du asa de voiostt pe verfult: arborelui, fi dete bunademineta (Peel:du-I :

%nit demineta, Stur4ele !Yam cand multamesed ! respunse

acesta en inganfare.Da de ce, dacit este ertatti sa tentrebd ?De-aceea, cA, cit fact vera ! respunse erd-VT

Stur4ulu, rotindu-se pe verfuld arboreluT, unde se afl .

ffi et:nth:du :

miVnsord elMane-unil frate-alit mod

Situd-Petru qi cu Domnuld nostru Isusti Chris-tosti angindu acesta ttu staturdt maT multi de vorba,ci se pornira si se- duserit maT depart; lasAndd preSt u r 4u In pace ca sa faca vera, dupg cum s'alaudatd.

1.8

§i

§i

sail

I

Asti-of

274

Etit InsA ca toot intr'aceea cJi dupa ame4a-41 dADumnedeit o ploie d6sa rece, care a cursd ea dinco% si care a durattt One In sdrA. Era dupA ce a In-seratn, da Dumnedell unu ningett si unit viscolii caacela, 9i ninge ¢i viscolesee tote nopticica, de i sepAre cA e in driculA ernel, $i se face asa de. frigil demai a, crept lemnele de gerd.

A doua di de deminait, dupA acdsta, Intemplaresi dupa ce ah amblatu acuma pe uncle all avutA sAlimbic, Intorcendu-se Sttntl -Petru si en Dill Is. Chri sitreandil pe lftngll codrulti edit mate, aflara preSturd ulll nostru celu falosA pe una din cele maide josh ramuri ale until arhore tufosit standt1 tupilitu,sgulitA $i fate Intristatd, treandu-i dorulA deInsuratu.

BunA nemindta, Sturdele 1 qise SAnA-Petru,cunt a (lath cu ochii de donsulA, cA stlt asa de tupi-lath, tacutd lutristatit la trupina arboreta

Multamimil D-v6stre respunse elh sup11rattt.

Pa ce fad star asa de sgulit11?1111 Intrebit dra-si Silnti-Petrn

Ali t astir -41 morii 00,Maul unit frate-alit, melt I

respunse eta, plectIndu-$T rostulu In josh shorsindu-,Tpenele, ca d6rA s'ar putt mai bine scut In protivafrigului ce-111 tiiih In inimA,

De- atunol apm, de and mai a era sit perA defrigtl, Star d u l h nick odatA nu se mai falesce

§i

§i

errt-§T

toot

§i

!

ce

qi

§i

- -

1nice?..,

,--- 275

citnta In luna tut Marti', ca elll aril face v6ra si vreasit se. Insilre, ci Striga en ingrijire :

Cf6recT f opine:,Cif de mane ningT,CthrecT bun: de pfinzil,

opincT de frump:De mersri la dr;iguti !

St u r di 1, dupil cum fie-aruia trebue sil,-1 fie

cunoseutd, se tmpreuna totdduna primilv6ra. Pe-aceeaclind 1-a Intrebatil Sand-Petru ; ce face, 1-a respunsu :

Astor -4f inWnsord eaMint unit flute-nth men !

i fiindb. eil Sturdulil si acuma are gilndit de1nsuratu, Ina. temenclu-se ca sa nu-ll mar apuce unitomiltil filril de veste ea atuneea, to loco sa se faldscilsi sa nu vree a sci de nime, strigil cu Ingrijire cil-Itrebue ciilrem, calduro.1 .i opincl bone ea sa OM mergela alesa inimel sale, la draguia sa, en care voesce site Insilre.

Penil nice legenda Sturdulm afiritilre la RomaniTdin Bucovina.

Sit trecemO acuma la celelalte datine si credinteearl le mad -ad RomAnit despre S turd if.

Iv.Credo cit fie -carol romand it va fi cunoseutil

fiinta daco-mitoiogicil ,,B a b a-D ()chi a" care 1s1 s e u-t u r a coj6cele pe la inceputula lunel lut Mardi.

1*

$i

276

Cele dintAfil dile ale acestel luni, adiert dela An-tidu pene in doIspredece, le ,11 u me se u RomAnii din Bu-covina in regulit d ilele Babel Doc hie ig. Dela12-24 Martil aunt qilele cele lAturase sett 1 n.p r u m u t at e. Cele dintdiu dile lAturase sea tupru-mutate, adicA dela 12-18 le numesce poporulA 4 i-1 e l e St u r d u l u I", pentru cA'nteacestea dile vineSturdul 11 din t,erile cele calde in not. Era cele sesedile de pe urma, adicA dela 19-24 Marttt le numesced ilele C or bulu 1", pentru cl, dnpit crediqa Ro-mAnilorA, inteacestea dile cr6pA (Suele C o r b u l IIIde frigu sub densulu, cAnd le clocesce. ')

V.Am vedutu mat susu ca MI e r 1 a n'a voitil nici,

decum s'asculte deelararile de amoril ale St ur (lulu 1",cit ea 1-a respinsA din resputen, pea ce in urma ur-melora s'a dusit ca sA se cernescA $i sit se cAluga-resca, $i ca atare sA petreca departe de ale lumelademeniri.

§i 6re ce sA fi fostu causa acestet respingerI ?Vom vede Indata.Mat multe dome poporane se afiA respAndite pintre

poporulA romAnll, earl' ni spunA, ea Sturduld everli primare cu MIerla.

0 doing poporana din Bucovina ni spune, intrealtele, si acestea :

9 Dupi spusa Rominiloril din Sirettil.

--

277

0 mantel' whir met,Multi lume f:icla en ei,Nu mar vtidit ()merit de-at met,Numar negri strainer;$i mat straina declt3 mineNu that este omit In lume,NumaT M re r 1 a din padureEste straink at mine,$i'nei, Merle kith mlf arePe SturrlorulA yard primare.')

Alta doInA totil din Bucovina si amine din sa-tulil Crasna, care inr arata, cum cA S t u r d ul in e

v 1.1l primare cu Mierla ii cit sotia su senumesce St ur461c ii, suna precum urm6zA :

De-a'T canal mandril ca CueuNu m'ast mat stria cu lucru.De-a.st canal ea II re riut a,Cu lucru na m'asri striaD'sa cantil ea CTocarlanu$i lucrezit hostile eu anu$i an atpatti nivt unit NinaCi petrecA totit cu alenti.Mar strAinA deditil mine,Nu mar e pe lume nime,Numay Al I e r la din padure.pa si., MI er la tacit are,CA-I a Stur4u verit prim are$i Sturd6Ice. verisora,Numal eA aunt strainrarA.De strainA ce-sit suiting..Nice apa an ma mann,

1) Din colecttunea mat inedita.

278

De siirneA, ce-sh Barad,Nice apa nu mii'neeli! 1)

Pe and ornitoIogistii, despre carii se presupuneca itU o inv6f6tura estinsa, spunil c Mle rla se sinede familia Star 4 u 1 u t, pe atunci poporulti romang,teranuld necultu, farif s fi AmblatU cu anil pe la scolT,frira fi Inv6tatu istoria naturalA din scortg, In scollit,Intrebuintati unit euvent5 cu multd mai poetictitotodatui destuln de semnificativg pentru definiViuneagenului M T e r 1 eI; elu Oise, precum ne-am pututU In-credinta din domele citate, ca St u 14 uid e v6rul iIeT prim are, prin urmare aceste date paseri suntforte de apr6pe Inrudite. Deci, dupa legenda primaarittatg. maT susd, MI e r 1 a, avea tOta dreptatea sitrespinga cleclitilfiunile de amoril ales S t u r 4 u 1 u I,cad, dupit credinta poporuluT romanti, e cell maT marep6catil de-a se Tubl si a se casatori doT caril suntde-aprope- Inrudig. Era uncle se'ntemplit una ca acesta,nail() nu-I nieT °data D8mne ajut a.

Ac6sta e causa, din care n'a vpittt Mier 1 asit asculte cuvintele cele de dragoste ale S t u r -4u)ut.

Si acuma sa trecemu miff departe, sit aratitmllpe rendd tote paserile, can stint Romiinilord cunoscutesub nume de S to r 4 ii.

Acelea sunt :

1) Dictati, de 3Diridra Bin:Luta.

--

sit

inO,

ei

279

Stur4ulil, Sturqult1.-m are li 86u $i Go-cos arIil 2), lat. Turdus viscivorus L. germ. die141isteldrossel.

Stur4ulil acesta se nutresee cu bobite de VIscU(Viseum album) a cam] sementa incoltesce In intesti-nele hit, si depunendu-o pe arbors imprennit cu ewe-mentele sale, face ca sa se propage astfelitt acestaplant parasitit

Stur 4 u1U-cantarett15) s6u Sturdi-soru 4), numitu In Banatil Br e b e n 6c it 5), lat.Turdus musicus L. germ. die Singdrossel.

Corpulti acestuT soTu do Stunju 0 acoperitu cupene negre, del, rostultt si marginile ochilorit galbine.Elti este o pasere statatore, de-aceea se tine si princol iv h.

S t lir dul d-de-m u nte 6), lat. Turdus pilarisL. germ. die Wachholderdrossel.

Sturclulti acesta e o pasere 0.16t6re, care trAescevery prin munti, din care cause se numesce si S t u r 4 it-de-mu n t e si se nutresce cu bobe de nmipertt.

Femefuscele acestorU Stu r d I se numeseil S tur () esing. Sturcia; SturdOie sing. Sturd6II siStur 4 6ic e sing. Stur 4 6 1 c ii. Era, deminutivultidela Sturo:14 e Sturcjelt17), SturcjisortI,

') B, Nanianli. op. cit. p. 98,2) A. I. Odobescu. lifeuBo-xuvriyvote; p. 21 li 26.3) B. Nanianu. op. cit. p. 93. Stamati. Vocab.4) Com. de DUt P. -Ursula.1) Com. de Dnit A. Oprea ft L Olariti.') B. Nanianu. op. cit. p. 93.') Corn. de DIA P. Ispirescu. Celelalte numirT se aflA In

Bucovina.

ci

280

dupa cunt am vequta si din doina prima susil aratatasi Sturdorfi.

Tail dela numele acestei paserI creclu ca vine .iconnumele de familie S t u r cl a", care e forte respan-ditd atittit pintre Romani' din Romania, cata si pintre,ceT din Transilvania, apoi si numele satului S f u r-4 a n I" din judetulil DIml ovita In Romania.

In fine van A amintesoit qi aceea, ca S t u r-cl uld e consideratil de catra Romani ca o pasere, careprevestesce schimbarea timpulti. Asa and ArnidA elutare ciripindu In col° qi'n c6ce, e nail semnu ,ea. Ptcurendit are all fie frigu ; cilnd !neve a fluera, atunetse'ncepe vreme rea, drA and canta In glasil, atunci vafi timpii bunil.

->i-t--K--

MIerla.I.

E in revArsatuld qorilorti.PAdurea ImpdnatA cu totil felmlii de arborT de

diferite forme Si marina, In a cArord fatA verdie Si

rouratA se oglindeseil radele roziT ale aurordi, devinedin ce in ce maT placutA si mai atragiltore.

Din tote pArtile Incepit acuma 6spetiT set ceT matale4 paserile eantat6re a se destepth din somnulu lordcell dulce de preste nOpte Si a se ridicA din cuiburilelor cele cu mAestrie lucrate Si asedate printre ramu-rile arboriloril Si ale tufisuriloril. Din tote partile sevd acestI favoriti aT libertiltii scaldendu-S1 rosturileSi aripTorole In Mug, i apoT eventAndu-se pe ranturilecele maT inalte din ttpropierea culburiloril lord, Intbrsecu fata spre resArit, ca. sit Intoneze imnulu deminetiTspre lauda Si premArirea cereseulul pitrinte, care le-adata darul dulce placutu alti cantAriT.

Dar' OtA ! concertulu s'a Inceput !Mit Si miT da< vocT, carT de carT maT placate Si

maT Incantt6re resuna... Mit de cAntareti Si cAntarete

982(la' ma7 iscusitt decatu altit se auda pe intrecutecfintiindu.

InsA vecea tea maT atriietore, tare ca resunetulddulce alu unei flaute, strebate de asta data la urechilenestre si no face vrendu nevrendit ca s'o ascultitmui s'o admiramii, e numai a unei singure paseri.

Acesta eMI er I a, numita altmintretea r 1 g,

MuTerld si Njerl it, la Romanii chin MacedoniaA g n i r b era la eel din Epird G n i r l 2), lat.Tnrdus merula L, ; Merula vulgaris; germ. die Amseloder Schwarzdrossel.

DecT despre acesta veduvd 16tr It, duph cumIndiltineza a o numl poporuld romand din unele sphrtIale BucovineT, care prin apucaturile si clintecele salepre multi dintre conlocuitoriT seT voesce aT larrnech,void sit vorbesea .eil de asta data., Insiritudd tete celeace le istorisesee si credit &Hank despre ddnsa.

Sit'Acepenut maT Antaia cu legenda et.

II.]?ice ea dintru inceputu MI e r l a nu erit pasere

ca amnia, ci ea it fostu feta unuT ImOrat; aveaperil de aura $i 1ntrecea in frumsete istetime petote fetele de imperatd de pe timpulit eT.

Multi fecTorT de imperatd si mu1 fetT fim*all petit'o si ea dintre totT acestTa sT-a alesa numai

I) Com. de una atudinte macedonenfi.2) Coin. de Dla Ianeu D. Hondroacanti.

si

1),

si

283

pre unuld, care era mat trumosu si pre care lb lubiaea mai tare.

Dar' ea n'a avau norocti si parte sA trlesciimultil timptt ca bArbatulu sell, cad acesta nu 'mitadupA, ce s'a casAtoritll s'a bolnlvitll si h muritd, 1A-sand4 pre tenera nevestA In cea mai mare jele.

Nevesta, veclendil ca st-a perdutil multil Tubituldsell bArbatU, cAnd iT era maT dragii maT scumpAhtmea cand fi pldcutu sa tau trAescit, s'a mah-nitti de morte ,T -a tnceputu a se vaicark si-a plangedupA densuln, ca nime nu era In stare -s'o mangitie yisit -T aline durerea.

In urmA yecjendu si ea el nu -$t mat p6te stapaniplansulli cit pe ce merge se melt vedendd cuochit, a rugatd pre Dumnetleil ca sto prefacI Intr'opasere i Inteacestil mocha sA-I schimbe vietfa ceapiing, de amarurX si suspine.

Dunmeg leg I-a ascultatd rugiimintea prefacut'otuteo Mierl it cu pene negre, cart insemnezit jelealutristarea ei cea mare, si cu rostulu galbAnA ca

cum s'a prefAcutd ea In Mierl A, deuna a pArAsitlicurcile imp6rittesei, a sburatA piidure totd lo-cull dot% va pute da preste barbatulti sell. Ea Inaca f6t sea forte frumosil canto, gi acuma ca Miet1 itInca nu lucetdzA de-a cAnta cele maT frum6se versurl,d6ra, prin ctInteculu ei va putd de epta pre sotuldsed, Totil din acesta pricing se lass ea off si de tinesit fie InvetatA, a canta, cugetandii ca cu catil va scimat bine, mat multe si maT frum6se cantece, prin ele

ei

1 -ar

Zvi

gi

qt

4i

elm.§i

9n

284

flit va pate destepta pre sotuld self aduce dinceealalta lume Inteacdsta.

Mai departe se dice, a totti din aeesta pricinaIsi face ea cuibula sea mai alesti rrin tufise si prin%interime, ca fiindil mai aprope de parnenta sotttlit seumai de grabit si mat lesne sa-i audit strigatulu seacelit jalnica gi sit se destepte. 1)

Ac6sta e legends Mier] el...Mai departe urm6za celelalte datine credinte

ale Romitnilorti despre &ma.

III.Mier I. a, dupa cum simile crede poporuld, se

lubesce in ascunsa cu Cucul u. Acesta, dupa cumprea lesne ne putema Incredinta din o multime dedome poporanc aflatore in t6te partile uncle locuescaRomani, cand se bolnavesce Mierl a, indata al6rgri ladense -Ca s'o mangae si sa-i aline durerea.

Mierl a e considerate de catra doinele popo-rane ca soriara Cucalui.

Hotii eel tineri, amorezati fiinda de vr'o nev6stat6n6rit sea de vr'o fdta mare, cand iT ajunge dorulude dragutele lora, se asemen6za pre sine In canteeele,ce le canta, cu Cucul it, era pre dragutele lora cuMierla.2)

Tottt astfelia facia si malt altC juni, can sunt de-parte de tera loru, de n6murtr de amid si de toff( ce

1) Ace'sta legenda mT -a diemeo o RomfineA din Siretiu.2) Com, de Dill P. Ursulft.

§i a-lit

§i

gi

285

1-ag cunoscutil i-ati Tubitg. Dar' nu numal aoestia,ci mai fie-care romitng, cand jalea sigsie inimadoruld Ilti muncesce, dice ca Dime nu e caansulg, numai M I e r 1 it din p tIt d u r e, dar' niclacdsta nu este straing, cad ea are unit frg%iorg, care

aling on ce durere, off ce sup6rare, Ri acelti trgOorile Cuculg.

Etu ce ni spune In privinta acdsta o doina dinTransilvania:

De-aict pend In BrasAdrime nu-T stritinit ca ed,Numal 3/To rla din pddure.

Dar' ilia eaNu-T singurea.

Cimd e Mierla red bolnaviVine C tt culd pi-o 4uti ebd, :Rea ti-T tie m61 sorutd,Rea ti-I tie *druid ?

Nu-elf e red Sri siL mordDe durere si de dorii,Dad tine m'a jellCand stratinit void murl ?Te-oid jell eft, surd dragd,Voir: Aunt din cringi'n§1-oifi shun% din vie in vieTe-oid jell on bucurie,§T-oTA Aunt din filet In fagfiTe-oTh jell, sod, cu dragft 3)

Alta doina, tag din Transilvania, In care seplange, unit romang, cu. au I nime asa de stilling ca

') Nicolait Cisca: 1,Doine din Ardeld din jurulit AbruduluT"..publ. to §edet6re a" an., I. Budapesta.1875. p. 69-70.

i

IT sistraintl

ST

crengl,

28G

densuld, flirt numg MTe r 1 a, ba inch si acesta areunit (rate, pe cand cid n'are pre uime, sand :

Frundt verde de pelinil,StrAinu-sit, d6mne, strAint;StrAinu -sit ca -unit put ft d e due ft,N' ism milt mide mt duct.Frunda verde de cetint,Da nici Cuculd nu-t stritint,Cucu-T Irate cu MTerla.CAnd este M T exl a betagtVine Cu c ulfi q:-o Sntrebt ;Cell e tie% sort draga?

Illii cucule, de-out marlInvttiii-mT put -a ciripiST-a skirt din crengt'n &duelST-a man& frun4A si 6rbA,ST-a min& frump. de-aluntSt ante cut nit-a fostil bunii,$i -a man& frun4A de fagtST-a calla cut nit.a fostii drag5. 1)

In fine a treia doina, prin care sa anal In cefehd de referinta intimd se alit MT erla cu C u c u 1 II,e acesta:

PlAnge Mler la 'n cuTlat bet6gii,Vine Cue u l A 0-0 IntAt :Cell e tie, sort drags,De est1 to ata bet6g1 ?

Last -mg la amarultiNu-mt atulirl sufletult,CA mi-T cuibulti langli &twit

') Com. de Dia Or, Crliclunttsd.

___ 987

Sub o tuffs de aluniiSi cap pe drama LIT treeeaTop in euTbula melt svarliAPail mi-T sbartitocea!

Nu te, sorA, nticajl,CA de-1 ziieea ii -I tumlPene le mi le-oTa negrli pe tine te-oTti jell !I)

Iv..T6tA atentmnea barbatiloru cruditi 2), call' an com-

pusu nisce studiT forte interesante asupra baladei po-porane romfine O ucul Turturica 8), a fostilIndreptatit p6n6 acuma, numaT asupra acestord dimepaseri. Nu sciil, Wait avutti Domnialorn cunoscintA dedoinele, can s'au citatit maT susu, gi earl s'oru maTeitit in decursulu acestm articulu, Getz scopulit D -Sale-ait fostd numai studiarea baladel romAne in compararecu a altord natiuni ?

Cad cetimu baladti din cestnme, vedemi1 ea Cu 1 if ni se inflitiseza ea nun curtenitorm Indrasnetu,

care e gate a Intrebuinta tote mij16cele numal ca sit fie.mbitd de Turturica. Inca Turturica flu respinge nein-treruptd.

Cu totuld altfehil eta referinta lntre C u c it siMI e r 1 A. DoIntle ce trat6zA despre aceste d6ue paserT,ni-111 infatis6zA pre Cacti acusil ca f r A tior ti, aeusd

1) Com. de Dia Gr. Ceielanasa.2) B. P. Ilftbdtia. Cuvinte, din betrunT, sea CarFile poporane

ale RomAniloril. t. II. BucureseT. 1879. p. 501. -- M. Gaster. Con-vorb. lit. an. VIII. Iasi 1879. p. 229 ei 822.

') V. Alecsandri. Poesil pop. ale Rom. p. 7.

u-c

gi

288

ea veriq6rd alit Mier lel', 6rg, pre Mier lgveritOrii, 866 soriorii a CuculuT, Insa maiadese on ca sori6r 11.

Balada Cuculif qi Turturica" ne drtdescriere forte fidela a C u c u 1 u T, InfVoqandu-ni-ldastfelld precum intru afiev6rn 0 este, &lid,: Indrasnet0,.superbn, Infocatil, plink de Tubire. Pe ctlnd doTnele, cetrat6za despre C u c MI e r l a", ni-1h InfatToqazii

compatimitori6 de sortea soriOreI sale, gatade-asT negrI penele .i a o jell, In cash and acesta arfi sa m6r6. Erg pre Mier] a asemenea ne-o InfAgo-siaza compiitimit6re pentru p niqoriT C u c u l u I",earT ah remasu orfam de parintele lorul, dAndulT t6tifsilinta de aT schpa de mOrte, de a-I cresce, aducendu-lenutrementulu necesaru eine scie de uncle, pent ee-Ivede mari§ort scoqi de-asupra nevoeT.

0 domii poporang din Bucovina, care ni-aratacompatimirea ce o nutresce MT e r 1 a pentruscumpultil sea frA0orn sand 'mecum urm6z11, :

S'a dus6 Cueulti oda b6tranti$1-a ltisatti puil de china,$1-a lAsatu puluO'n pele,Da M re rluti f 1-a fosta jele,$1-a sburatii din vale'n vale$1-a strinsil puilor6 maneare,A strinsil pine din °gore$i apa de prin isv6reN'a liisatil puil sit pea$1-a dat.6 Dumnede6 asa$1-a0 ereseutil la puluV pene I). s.

') Din colectrunea raga inedia.

ca

it §intaT nuiltii

qi

puicorit

o

289

DecT, merita a 6 bagata in samit si referinta diutreaceste done paseri : Cucula si MXerl a, cad ea niInfittosaza, null obiecta forte frumosa $i totodata tn-teresantit de studiata.

V.Mierla e cousiderata de catra poporil si ea unu

auguril, care, ca $i Cucul a, precjice prin canteculdsea sorteq. Omenilora, si de-aceea se numesca acested6ue pacer' de catra romtinT f r a t T". 1)

Cum cit M T e r 1 a prevestesce prin ciinteculil setts6rtea Omenilorti ne putema IncredintA din urmatOreahora poporana :

.1=

Pasere galbilna'n cIocti.Reti mi-at cantata de noroca,De ct-ar pica cioculti teaPrecum mi-at cantata de rei.Tra, tar la, la, la, Ia, la.Nu vedeat inima men.CAM de ferbinte IubTa,Dar' amnia-I biota de ghiatiiRece gi flit% de vista.Tra, la, la, la, la, la, la.Glasula tea cu amarireMI-a cantata de despartireSa ma ducti in cale greyDeparte de puica mea.Trap la, la, Ia, la, la) Ia.Cast nu Bunt una vanatorTaSa pandescii and at sit abort

1) Cred. Rom. din Candre.nT com. de Dlti P. Ursula.19

--290§i daft ea tie platACu unti fulgera de siipita.Tra, la, la, la, la, la, la. I)

Apol 0 din unnat6rea &Ina, culds6, din Tran-.silvania :

Pasere galbana'n ciocaRea mi-al cantata de norocaCA tate meleAl cantata sit fie rele,ti tote traiula meiiAT cantata sA fie rea,§i tOtA vista tneaAl cantata sA fie rea.De-asr sci uncle locuesciSA veda ce pasere esti.Scia cit to nu esti CucuCA nu-t o-a1 a canteen,Scia cal nu esti porumbitiViet ganguru, nic prepeli%A,(,'i numat cats o mler()data de te-asi vedeaCu uvula te-asi sigeta,Prin aripi te-asT inpusANici sa. mori, nici sA traesci,Numai sA to chinuesci.La f sere, in vizuniTRentaie-ti cuTbula pustila,Prin aripe sAgetatACA mt -al fostil far' de dreptate.,,2)

Aleesandri. Poesii pop. ale Ram. p. 878.2) Com. de Dia Gr. CrAciunasti. Dena acdsta, cu pucine

modificari se aflA qi in Romani!' din Bucovina.

sA -4T

dilele

V..)

291

Dintre tote paserile, cate li sunt Romani lord cu-noscute, nici una n'are unit cloth aria de galbdnti caMI erl a, ea s it fie bdtbtorld la ochT. Rostuld CucululInch e galband, lush nu asa de tare ca a MIerle T.Prin urmare, eft credd, eh doinele citate aice nu se re-ferescd la nici unk dintre celelalte 'men, ci numai laMierla.

Mai departe spuud romana, eh atunel, cAnd M T e r-lele Incepd n cant, forte desmIerdatd, ca si eilnd atuncls'ar MOO $i se stringu mai multe la and locu, atuncide bunfi samli se pornesce p16te cu math, s&1 cellpu%inu pl6le partiald, duph cum e adieh si anutimpuldcAnd se adund

VI.In modil desmIerdatorld Se numesce M I e r la de

catra Romani:, MI erlu a, Mierlus 6 r Mier-lis 6 rh, MIeFlusch si MYerliVd.

Tote deminutivele acestea se aflh respandite ciprin doinele poporane.

Noi vom reproduce site numai vr'o d6ue esemple.

0 doina, In care &mil preste numirea MI e rl usuna :

Mai etraina dectitfit mineNu mai este nime'n lame,Numai M f 'n plidure,,i'ncA Mier la UM mai are

') Cred. Rom. din CAndreni. com. de DIA P. Ursula.

19

ele. '1

d,

'292

Cucusoru-T vara primareRIndunica-I soribraNu-T ca mine strAinTbra I t)

Alttl dotnA, In care dAinU preste numirea MI e T-lu§cg, sunk astfelTil :

Cana pululii cuculuTPe cbrnele pluguluT.Cant'o Mierl it pe telega$i de mine se totfi lega;Cuculii dice, Mferla dice:Null be banil volnice,Ca-tI e cant% farimatii$i plugula neferecatil$i pimentula nelucratiiCucule, jivina rea!Nu purtit de grija mea;Mierlusc A, pasere Burl,Nu-m1 tota binui din guril,CA-olii yen) cam tulburata$T-oTt cadea Intr'una pacatit$i voTti sparge cuTbusorula$i volt rupe pliscusorula. 2)

BarbKtelulO Mierlei se numesce de catra poporiiMIerloi II. Despre acesta ne putemd Incredinta, afailde vorba de tote 4ilele, inert din unatdrea dountdin Bucovina :

Legea to miff punt de CucaVera viT, vera to ducT,Ma mini erna ce manancI?

Dimitrie Danil; DoTne $i bore din Bucovina", pub.!. In§e det6re a" an. III. Budapesta. 1877. p. 18.

2) V. Alecsandri. Poesit pop. ale Rom. p. 298.

mef

!"

$i

I

')

293

Manincti putregaTif de fagilSi n'am pre nine cu drags,Am pre M Terla din pAdure,Meria cea rat pene sure,Dar' MT erlolulA caneleIsT Tubesce M fe rlele! ')

VII.Afars de acesta pasere, despre care am vorbitd

One acuma, mai esista Ina of alta, pre care atatd Ro-manii din Bucovina'), catty of eel din Transilvania 3) of

Moldova 4) asemenea 0 numescd Mier 1 it. IDEA sprea le deosebl una de alta, o numescd pre cea dintitidMI e-r 11-n 6 g r A, ors pre cea din urma MY erl K-s u r ii, sett Mier 1 a-g ul e r at A, lat. Turdus torquatusL ; Merula torquara. germ. Ringdrossel oder Ringamsel.

Deosebirea Intre aceste done Mier le constaintru aceea, ca MI e r l a-s urd e la pene surie-cenuoie,pe and MI e r l a-n 6 g r A e la pene ndgrd, ea Cor-buld of cu cioculd auriu. La corpu insit stint asemeneade man. MI erl a-n eg r a e forte selbatied, ea 'lidand nu sta, multd intr'unu boa ca s'o pcql bine vedea.Bkrbdteluld sou MYe r l oiu 1 ii acesteia cantA de eittrasend pang ce 1noptezd oi eld se sue of cants In 'Or-full" eelord mai inaltt arbors. Pe sand M Yerl a ceasurd Ma g u 1 e r at It e cu multd mai blends, ofcants of Y 9i unde. 5)

1) Din colec%Tunea mea inedith.3) Com. de DIti. P. Urst115.3) Com. de D15 Gr. Crliclunas5 si Gr. a lug I. Sima.4) Stamati. Vocab. p. 593.') Com. de DIA R. Ursulii si Gr. Criiefunal}4.

--

294

Cum ca pasereia T u r d us mer u 1 a se numescede extra popord nu numai simplu Mier 1 a, ci si1WIerl -n egrit, spre deosebire de Mierla-su rse pate vedea si din urmatorea doinA :

Puisorti de Mierl a-n egraCanta'n warn sii s'alaga.cAg volnieY pe-aiet sit flortDe sm)uta veda destuia,t)Dar' ea unula edit ea nu,Sei-mu fibres ma de suit,Cand suspina, suspina pe- ascunsS,Cand graesett nu pota de plansa,2)

AfarA de Mierlele insirate Ong aim. se mai afla,inch una, a card pene stint albe si provine mai cusamit In Transilvania. Acdsta specie de Mierla se nu-mesce de call Romani MT e r 1 6.-a b a'7.

In fine volu sit aminteseU si aceea, ca Intr'ocomunK din vecinatatea §omentei-marl In Ungaria,dupe, cum mi-a scrisil Dlit E. Popu, se aillt familii ro-mane, earl se numeoil Mier1asu duph numeleMierle 1, drit In Romitnia, totil dupit. numele acestei.paseri, se aft, mai multe sate, locuinte isolate 9i 'Axle,precum : Mierla r.1 satil ; M)er1escT, unit satu,o locuintit isolata si unit 'Arid ; Mierlesci 11-d e-josu, sata; Mieriescii-de-susd, satu; .iMTerlicesci1, locuintit isolata.

1) Lice* poetiet, in Idea de des t n2) Din coleettunea mea.') D. Frungescu. op. cit. p. 290 291.

Inca

Inca,

31

P6scarelulii.

r.Doi biirbati in florea vieth, carii de pe arme

celelalte halaturi ce le mm aveah le sine se cunosceahca trebue s1 fie venaton, se'iltAlnirh bite() di la resptin-tiile unui drama si dupa ce-si dadurh bun Olua iise'ntrebarri de sanetate, Oise unulu dintre densh

Scii ce-va nod, fartate !- - Voiu sci, dacii-mi vei spune ! respunse ce-

lalaltu zimbindu.Astri-chi mi -a mersu fiirte red ! .. de aqi de-

niineta m'am dush la venatu Luta-4k la mine cum m6intorch a casa, nemich nu putui se'npuscii. .

Cum se pOte ? Duninia-ta anti venatorIUatitth de iscusith sa nu venezi nemica ? Asta aue nice de cum cu putii-qh ! Pi mai bine ca nu viide la venatu, ci cu totulu din alts loco 6re uncle !

Ba ! 061 dela venatu ! asculta-me puma' siindata to vei incredinth ca ceea ce-ct spund e adeve-ratii I , Tu sch forte bine, ea ed sunt unu venatorlupatimash ; cum audit eh o attire dihanie sad althselbatich s'a apropiath de satillu nostril si a facutu &ulna

si

,i,... .

.. ..i

..

flail

296

vre unul omu, Indate apnea pusca in merle, me por-nescd la drumd si nu me lasd One ce nu-I dad deurine, ere dupe ce-I dad de urtna nu me last" One cen'o gin si-I curial vieta. Totil asa facu cu on carealtit selbatecitne, and sciu va A de dre-§I carefolosd.

Mai alalta en' audii din unit si altu ca prin apro-pierea riulul ce trece pe lenge satulu nostru s'ar filasatd nisce rete selbatice. Cum audit de acesta deunavoit se me pornescu ca sa Inpuseu macar vr'o sate -vacad, dreptd se -t1 spun it, eram cam doritd de came derata selbaticd, mai ales d ca prin partile n6stre numaihard cAnd se arata aceste selbdtecimi, dar' One asta-4)nu mi-a fostu cu putint.d. deminete fuse lual straistade venittorie de-a umeruld pusca subsuera meporniI spre loculd, unde mi s'a spusd ce se'nvertescilmast tare retele, cu ganduld ca celu multi pe la prandusa me Intorcu Inapoi 9i sit aducd macar vr'o citte-varete cu -mine ca sa-nu facd §i ed o chi bunit cu den-sele... Dar' se vede ca m'am pornitd Intr'und cesitred, sett pe drumd nu-a esith tine -va cu gold Inainte,cad and ajunsel la starea locului i dadul cu ochii deand stop de rete, carile din and In cand sburad din-tr'und locd si se puneatt Intr'altuld, citnd me apropiaIpe nesimtite de densele cu pupa la ochi i voil _tumalsit slobodu cocosultl, eta ca Iesa ea din pamentd unuPeso A r el d Inaintea Incepe asa de tare a

ce t6te retele se spariara de glasuld cell tifli-torid, apol se radicare de-odata In susd, mai naintede a apucit sa slobodu pusca, sburara tine scl

$i

ca-mi

Adisi si

mea sitips, lull

$i

unde.

297

Ed nu bagu Pesearelul a in sama, me Ted era peurma retelord, dar' and ajunsel apr6pe de densele siyou numal sa. Intindu pusca i sa li dad eolbil, eta eaPescar elul it si de asta data Imi iesa Inainte, eraIncepe a OA si retele era o tulescu la fuga.

Asa o paciT ne'ntreruptu pen6 cam catra amedit-di,and retele, vedendrt acuma si ele a sunt urmarite demine, sburarti si se cam mai duce.

Inca asa ce-va, dreptd sail spunu, ca nu mi s'aIntemplatu nice ()data de and am prinsd pusca in mita.

ET lass, marl P est. arelul e, ca tt-ottl vent eatie aculi de haat ! disei dupa ce perdul cu totulu urrnaretelord. ApoT me Mai Indareptil pe riu in sued, eadory void da de densuld si me void resbunh asupraMT, pentru ea nu-a alungatd venatuld de naintea na-sului... Nu merset multu si numai ce -]d vedu stlinddpe eoltald until bolohand .i 111011(1u-se In ape,. CumIld 'Odd pund pusea la ochi, tintesed si-T dau Pied.

Na ! satura-te, dillanie tiflitare, de-ami Alai alungisi de altrt data venatuld din gura puscen disei, euge-tlindu ca 1 -am lovith ,i 1-am facutti totd farimi...Dar' ! ... cum sa nn-hl lovescu ! ... Peseareluld medca o sageta de `lute se cufundit sub undele apeT, $i

esindti ca la vr'o ate-va sute de psi maT la vale, sepuse erall, ca si and nu s'ar fi Intemplatfi nemica,pe muchia unuT bolohanti si Incept din nod a da dincoda, a se rotl In tote partile $i a eitutlt In apa.

En, maniosd pail de focal a nu -Id putul nimerl,me apropii &all de densulu, voindu numa! deatu

298

inpurh, dar' n'apucaT bine a da food,pandit, Brit -O se ascunse sub valurile apei.

i totil a§a dela am60 §i pea mai nainte m6munch ch (Wit 111 potil inpurit. Insh elit pare ehanume m6 lash, sit m6 apropit de densulti, dra; cand lit!-cintiamit Si cugetamil ch, acu -acu illi mftntuescil deBile, elu se fitcea nev64util, ca qi cand ar fi fostil onrtluca.

Ba! nu destulti atftta, in urma urmelorit voiudil,pe semne, sa-§1 bath jocil de mine, se pane 6rrtli penisce vrdscurT i incepe a se inverti In col() eoce,eh 6rit-§1 m6 apropii de densulit, intinclh pucadais

Aha! acuma e§ti alit meh ! strigal plink, de bu-curie, v6Oendil ch pe loculd uncle a fosta elh se aflAo phs6ruicii n6grh, mirtindu-se in solo §i'n cote. MerepecjiT ded de grabh ca s'o prindh, dar' &Ind ajunseila starea loculul ce sit vedii ?... erh, unit puTh de clot%'north achOtu de-unit giitejii, pre carele valurile apei'flit brttea in colo §i'n coce...

Dar' Peschrelulii ?tlil zariT la vr'o cite -va mi-

nute in urma. bra - l* sburandit pe de-asupra. apei, dar'de astrt data ilit litsaT in plata Dumne4eil i mepornil spre cash, precum me vedi, cu nemiert...

Nu-t1 spuneamh eil maT dannit-41! 4iseacuma alit doilea venittorlii , ca phserea aeesta e celumai mare du§manil alit venrttoriloril, ert nime nu e'nstare s'o Inpusce en una cn d6ue. NO nu nurnaT atftta,ea elfiar pre alte paser!, ce al vol sit le Inpnsc!,

si

foal.

Pesearelulh!...

lui

--

.i ti

s6 -Itt aid. ii-

si'nAi-I

999

le sparie .i ti le alungA de'naintea nasultu, aaa e cAacuma te-ai Ineredintata singura !

-- AT avuta dreptate !... asa este ! diuteunastolil de Pete m'ain alesu e'una pare de e16r1Sell ca ac6sta Intemplare nu voia nita-o cata watt tisi void tral ! ,

Cu aceste cuvinte cei doT v6natort se despartirasi se pornira tie-care In treba-ST.

Ea, care me aHal din int)mplare nu departe de(161101 ascultai tota convorbirea lorii, plinii de curio-sitate sa sciu cc felat de POse are anume e acela,despre care vorbira el, cam poporulu romAna numesce

6s care I" pre mai multe paseri, m6 luai de grabain urma venatornildi nostril dupa ce -Ill *inset gi

pornii vorba cu densula m6 incredintaI indatA, P 6 s-cArelula despre care a vorbitu ela maT Dainty, eraP6sc ar el al it -n e g r u, numita altmintrelea In Bu-covina P6scarIa-negru, P6sca relil, P6s-carelu-de-parele, PescArelii-de-pAdure,Pescarelu-de-ghlat a, Pasere-de-ghIataRAtAscu ta; In Banata: P6scarTit-negru',In Muntenia : Pruntarasu 2), lat. Cinclui aquatieu,Briss germ. WasserschwAtzer oder Wasserstaar.

Acestil P6s Carel li, acestii dusmana alu veqa-toriloril, dupa cum li place unora a-la numb are tap-

'I Cone. de Ma Ios. Olarift.1) Com. de DM Gr. Stefimeseu.

Fi

;north

II.

¢i

tt

t;i

cii

yi

P

¢i

300

tura until G r a u r u, hist' nutretuld moduld lin devietuire e eu totuld deosebitd de a acestula. E de done-()eel centimetri In lungime treVeci centimetri in le-Ome ; aripele de n6ue, era coda de sese centimetri.Capuld, cefa partea de josh a grumazulul ruginii-intunecate ; spatele negru ca murea, aripele codanegrii ; gusa, getlanuld si grumazulu albe ca laptele ;partea de josu a peptului pantecele cafenii inchise ;partea de suse a peptului ruginie ; rostuld scurtd inegru era picierele cafenii inchise.

Pescereltil u-n e g r u se afle in tote Europa,prin urmare terile locuite de Romani. Se Vile inregule pe lenge, pareiele cele limpeqi i murmurateresi mai cu same pe lenge, cele din peduri si munti, Inearl se afla multi pastrevi. Pe pareiele acestea, earl ITplacd forte tare, se urea elu pea la ale lord isvere, sitotit de dragostea lord se cobere uneori pe denselepent departe la Ora.

Ntitrepild de frunte ald P s.c ere' ul u T-n egr ustint diferite insecte de apa, Oue de pesce peseison

Eld se pune indecomund pe-o petre, pe-o ramu-rice sea pe vr'o tisitura din apropierea pariulul, caresi 1-a alesu spre pescuire, de untie pendesce prada sa.Era cand zaresce vre and pescisord, vr'o musculiVi seacerabusd miscandu-se prin ape, ludate se arunca ca osegeta in nuntru princlendu-16 ila manance. Demulte-ori !note ambla pe sub ape ca ori care sitepasere pe uscatii, cautandull nutrquld favorite, Arede nice ea i se va intemple ce-va.

si'n

$i.

gi

gi

gi

gi

gi

gi

gi

11

:101

Ninuirile Pescarela set' Pe spari a-n egrua aeestd paserele, spre deosebire de Pescarl il-verde sett Pescara -v duet u, vinu de acolo,pentru ch paserinea acesta, dup. euni rin-aa spuse matmulti Romani din Bucovina, e In colerea peneloru depe spate negra ca Merle, si mat departe pentru ca easta ca si Pescare1u1 net pe-o petra sea pevr'unti vrescil din apropierea pareelora pandindil pradasa, era clind vede vre unit pescisore sett vre unitralinsit inotiindu prin apa, ca o sagetri se repede asupralul si-lti pescuesce. Numirile Pe s care]. e-d e-p areesea P escar el ti-d e-p adure vinu de-acolo, pentrubh paserea acesta, mat alesil vera, se tine ma! mitanuniai pe laugh pareele din padurl si mum% numaispre &nil -se trage loeuri mat deschise. NumirilePescareld-de-ghitita sea Pasere-de-ghIata,dupa cum nu-au spusa maT mutt! Bolan' din Fra-tautil-vechi, vinil de-acolo pentru ca acesta Pescarelanu se duce peste erna, ca alte paseri, dela not, ci eldsi erna petrece pe langa paree si ma! alesil pe laughcelea ce nu-sil bine 1nghietate, pe laugh resuflatorilesi crepatiulle de ghiata ale acestora, si teta erna ambleapo! pe sub ghiata princlenda pescisori, insecte deapa si unit fehil de cobeld mid ce stau lipitt de pe-tricele.

In urmil numirea de Rat /Ise uta sa-I vie deacolo, pentru ca Pescarelula acesta Ineta prin

ce-

III.

-va

gila

:302

aph chiar ca si-o rhtuseh Fi nici eAnd nu se !nem nicinu i se mitt aripele.

IV.Multi Romani nit-au spusu eh paserea acesta e

eelu mat mare dusmanu alit venatorilore, pentru eh ea,(input cum am vedutu si mai sushi, cAnd voesce vre tinevenatonit sa Inpusce rete selbatice, grtinuse de apa, offalte pasert, see chiar .i pre (Musa, chei si ea este bunsde tuftneattt, Indata se cufunda in aph si iesh tine sciuncle in alte loaf, sell sberit repede In susil I printipetulu ei celu asentitu i patrum)etonil face apol yipre alte paserl luhtere de sama, cad simtitidu, Indathfugil in tote partite, era venatormlit nu pete nemichlupus&

In genre istorisescil ventitorii,caP esearelulun e g r u e forte gred de inpuscate. Multi $i -ad bh-tute capuhl cJile intregT ca sa-lu Inpusce, dar' elit, pre-acute cum este, i-ati tau lasatil pea ce s'ad apro-piatu de densulu, erh cited cugetad et oh acuma nu liva mai scup, vin din mang gi intindeati purl numalca Inpusee, P e s t. Arblule tipande se aruncalute in apa .i se ascundea si astfelie isi batea jocti deveniitori. ')

De-aice apt, dela acesta istetime a acestel phse-sele, s'aft nhscuta In decursulti timpulul o multime deistori6re si credinte la poporulu romane despre densa.

1) Diet. de Vasile Dena" din Dorna, V. Flocea din Campu-lunga si altt Romani din Bucovina.

sh-]td

303

Asa, intro multe altele, spunu o stung de ventitort, caaeeltua, care va pate inpusett mut P e sc g r el ii-negru,i SP va indrepta pusea, in urma acesta ort ce selba-teeime ar vol emu s'o inpusce va pute-o inpusea faraore-st care greutate.

Alti venatori din contra spunu ea Pescgrelulgn e g r it nu e bine de inpuseatu. Cine ilu inpusea, ace-ltna i se strica pusa. 1)

U n t u r a acestul Pekarelu, dupa cum nu-allspusti mat multi Romani din Fratautii-vecht, e f6rtebuns de loth pentru cei cc au durere de peptu. Cinepatimesce de peptu si va be unu timpii anumitu unturgde Pescarelu-n egru se vindeca, si mat multgpeptulu d6re.

Pesegrelul e g r n, dupg cum mi-au spustivr'o cati-va Romani din Sucevita, e fOrte bung de lecilsi pentru vitele, cart crusesc ii. Se lupus* se ferbebine, zama din carnea lid se (14 apot vitelorg bol-nave amestecata cu puting slatting ca s'o beTe. Facen-du -se de vr'o &Sue sett treT on dupg olaltg, vi-tele cele bolnave indatg se vindecg.

Carnea acestul Peso ar el a, dupg cum am umin-titu i mai susg, e hung i pentru 6ineni de mancattt,dar' mai nainte de acesta trebue tinuta. d6ue ()Hein apa.

Dupl spusa Romanilorii din Crasna.

.i

acesta

I)

U-n

pi,

ImperatelulU.

I.Adeseori inbilnimil vera prin regitmile muntese

$i reel, in apropierea pareeloru, si beltilord, era ernape sesurT $i prin sate In apropierea locuinteloru ome-nesm, 0 pAsertucti forte mica, iste0. si IndrasnetA, aeara pene stint pe spate ruginiT, era pe plintece rosie-tice, si coda mica pe care o One in regula radicataIn sushi.

Acosta paseruica, una dintre cele mat midi, ateprovind in Europa, care se One mat multd prin miira-eim, pintre vre.scuri si gateje, pe la riidecinile arbori-lord si tufiselord, prin gardurile cele spinose si prinsecTurT, se numesce de catra Romani' din Bucovina :Imperatusd, Impera4eld, §ofracd, So-friieu%d, Gatejeld, Cloclejelti, B onreldsi Ochiuld-bouluT; in Moldova: OchiT-bou-inn; in Muntenia: Stredeleed, Sfredelasd,Strediacd, Sfredelusd2), si Ochluld-bou-luig)in Transilvania: Sfedelusu, Sfredelugd,

I) Dr. Ciliach. 1st. nat. p. 84. Dr. T. Stamati. Vocab. p. 742.9 A. de Cihac. Dictionnaire. t. IL p. 341.3) B. Naniant. op. cit. p. 94.

305

Imporatulil- paseriloru, OchIultl-bouluTPitImp6ratusat); In Ungaria: Och 6-

bouluI2); era In Banatii3 PancTarust, P a-rantu§115), Tantarustil), Pancitrust, Pit -tmp rAtusil ifs Curtube§U 5), lat. Troglodytesparvulus Koch. germ. der Zannkonig.

Ce se atinge de numirea O chTul ft-b oulu I" aacestei ptiserele, care, precum se vede, este cea mai res-p(inditl pintre Romani, credit ca vine cle- acolo, pentrutits acesta pitsermcii Intr'adev6rU nu e mai mare de cAtaunu °chin de bon. Ba ! cftnd vondua bine sama, chiar.i filptura ski colorea penelorU sale aduce forte multdcu ochTultt unuT bon.

O 01111.11 boul 1" se numesce In Bucovinanu numal paseruica acesta, ci plants : C h r y s a n-themum leucanthemu m, germ. Wucherblume,era fn Transilvania plantele : Chamaemelumfoetidum germ. Hundskamile, Potentilla rep-

1) S. Petri. Vocab. S. P. Barciand Vocab. Polish Vocab.V. R. Buticescu. Poesil. DeesTit. 1tStSI. p. 127,, si coin. de DM

Gr. a lut I. Sima.1) Com. de Dlii E. Popfi.3) Diu Ios. OlarTO, care mi-a comunieatu aceste done numirT,

merle despre d6nsele: Panclarusulu scis Parantusulfi ecea mai pasere; funbli mai ruultd prin garduri eu spins ;se crede cA acesta e regele paserilor s, pentru cit a Inlitlatupre Vulturn de 1-a suits In eerTu la Ddefi".

1) Com. de Dift I. Stotcescu.5) Com. de DniT The TrAilit si A. Oprea prin Dlii Dr. At.

M. Marteneseu. Despre euventukt c u r t u b es a" Dlil Marienescumi-a scri46 urmiltbrele: Ed cunosed euventula C artubes ti" caflume de batjoeurit, cu care, ca (wit mitt, ne batjoeurlamis unit prealtiT. Cuventula e compusa din e u r tfi besu; In cents din urm&confab. batjocum."

20

si

6

si

m i d i , ...

pi

t a n s, germ. Fiinffingerkraut $i Chrysanthemum leucan-themum. 1)

Despre acesta pasermea esista In poporulu ro-mitnit o legenda forte frum6sa, care ate mai multevariante, ce stint respdmlite titian pintre Romani] dinBucovina, ctitu si pintre cei din Transilvania, Ungariasi Banatd.

No], In sirele urmatdre, vom reproduce fiecarevariantd, dupa emu ni s'a cominicatu.

II.Prima varianta a legendei din cestlitne, cule.sa In

Transilvania si comunicata de Dlu Gr. CacTimasti,sung precum urmeza

T6te paserile, cite se afla in (Pia de asta-di pefitta piimentultd cdte se vor mat fi aflatti, can asta-dtnu trial traesctl, s'ail adunatu nu inultd dupa faeerea,lumeT la turd- locd ca sa aldga pre mut dintre &widede Impdr at d, carele s1 alba spot a le staplinl, a leconduce si a le purta, de grija.

Dar', ca sentre 6meui, asa si'ntre paserile adunate,se iscd disputii, si cdrtd. mare : tine sä fie alesd ?

Care de care se'ngftmfd, mai tare, care de carese'ndesa maT nainte, unele Idudiludu-sT vita ci semiinta,altele penele, altele Ambletulu, altele canteeuld i 6r'altele sboruld, istetirnea, priceperea si Indamanarea.

1) G. Barit1d. Vocabulary de numele plantelora transilvane,romanescil etc. publ. in Calendula pt. pop. mm. Bracovil 1859.p. 22.

si

-306

307

C'und euventd fie-care se siintra mat pre susn de ciltdcelelalte, fie-care ar fi voitti sA fie alesa de Imperatd.

In urma tirmeloril InsA, vec)endu a nu se matpotil Inelege In vorba,- pentru ca. Diet una nu cores-pundea cerintel i dorintet celorlalte, se'nvoiril cu t6tele,cif numat aceea sa fie aldsa qi recunoseutA, de tote caI mper at ii ", care In sboruld et se va inifltA maisusit decAtd tote celelalte.

Dupg Invoirea ac6sta se Clete apol semnd #i de-odata Incepura tote a sburA qi a se Malta sere ceriu.

i sburarA, sburarA nu ce-va, se'nAltara carecum putea mat repede #i mat susu, ne Yoindit nisi unasa rernAe In urma celorlalte.

Intregd aeruld se'mpluse de-odata de pasen gi

de vuetuld aripelord... In tote partile s'aurlm undclocotfl #I-unu fo#Aitii din aripl, Ca cAnd s'ar fi por-nitd nisce vent6se... !Jim cirepitu #i unit ipetd caacela, de-0 ha audulu...

Fiiadu II1SK cA nu fie-care avea una aceealtputere In aripi vi IndamAnare In sburare, nu fie-careputea sit sufere asprimea aerultn, peste putind timptiIncepura cele mat multe a slabi #i a se last In josti,trecendu-le totil doruld de Imp6ratie #i maitre.

V u l t u r u l ii Insa, ea unuld ce este mat puter-nicd In aripi, ca unulu ce-1 place a se'nvert1 Ere in-tregt prin nAltimea aerulut, ci care se pote aventft matsushi de citti oft #i care altA pasere, verjendd pre cele-lalte cum cads una dupA alta ametite, avenffindu-se cumAndrie de-asupra tuturora socoti In sume0a sa, eaelit va remitnea acuma Imperatu, #i nu altuld..,

20

si ... $i

$i

.i

- -308Dar' Eta ca, tocmaI pe cAnd se uitb. Vulturuld

c'und Ere -si care dispre0 asupra semnilord sel dinlnaltimea, In care se aliA, 0 c h I u 1 A-boulu I, as-eunsd fiindu Inca de pe pAmenta sub o aripA a Vul-turuluT, esindA pe furisli din ascumjisulu sett, sburftmaT sushi decAtd Vulturul A. Si pe and acumaVulturul if, obositd fiindil de atftta sbord Fi !nal-tare, se lAsA, pe'ncetulii In josn, Ochiuld,bouluiIncept a ciripi si a canta plind de bucurie de-asupra int

Celelalte 'men, v6clendil ea Ochiul ti -b ouluis'a Inaltatd mat sushi (guar §i decatli Vulturuld

nesciindA prin ce fetid de mestesugire si apucaturas'a 4naltatii elii aka de mist", Amplura aerulu de glasuristrigAndu care de care mat tare : S A t r A6scOchiuld-boului!... Sa trA6 scA Inga-tuld nostril Imp 6ratul"...

De-atunci apoi, de cand a fostu acesta sesie marea paserilorb, a remasii 0 chinl A-b oului Imperatilpreste tote celelalte paserl din lume de-aceea se nu-mesce cliff pen6 qiva de astA-41 I m p 6r at u l iipaserilorA".

Insg, fiindd ca multe dintre paseri, qi maT alesAdintre acelea, carT Inca voira sA fie alese de Imperatd,b %ind pen6 si'n cjiva de asta-41 sAmbetele, adieu Ildpismuescd §i numal clack' ar putea 1-ar sorbslingurA de apa, de-aceea Im per at uld-pase r1 o r It petrece maT multd prin gardurile cele spin6se,,prin maracini, prin vrescurT, prin tufise si pe la rad6-einile copacilorA, pentru a numal In acestelocuri aremiffina de densele. CAnd ar petrece prin alte locur],

si

si

sisi'n

Intr'oi-

309

atunci pOte cit s'ar Oa una sda alta, care 1-ar repunevi6ta, si-apoi ce s'ar alege din t6ta Imp 6ratia lui ? ...nemid, ! ...

III.A dogs variantit, tota din Trimsilvania care mi-a

tramis'o Dla V. R. Buticeseu, e cea urmatore :S'au adunatil odatit tote paserile de pe fait pit-

mentului la una 14361 ca sill' dee, si ele unit Imp6-rata, care sit le conducit si sit le facit dreptate, dacits'ar int6mp11t vre °datit sit fie ne'ndreptittite si asuprite.

Dar' fiindu cit mai fie care ar fi voita sit fie al6sits'a iscatil c6rta intre densele, si nu se putt nici unaalege de imp6rata.

In urma urmelora Insit, vecjendil cit nu e binesa se despartescit si sit se Intora brit -si indAr6pta denude -all venitu, Wit sit -si fi ajunsa scopulu, peutru cares'aa adunatit, hotartrit ca aceea dintre densele, care vasbura mai susu, sit fie Imp6ratil.

Si cum hotaririt, as si Acura, ... Dandu-se semna,tote Incepurit a sburft In susa din tote partile ; si carede care se aventa mai cu putere si se urea mai sushi ...

Insit V ult u r u l it s'a rifdicata mai susit deeata tote.

Dar' and era, sit fie yrocluemata de ImOrata,atunci 0 chiul a-b o n l u I, carele cu viclesuga se as-cunse sub o aripit de-a V ultur u l u 1, esl, de grab4de sub aripit $i odihnita, cum era, incept a sburft sia se 'Width cu multa mai susa deciltit Vulturula.

10

Tote celelalte pasere, ba (liar .i insull Vultu-mitt, carele e mill mat ghibacid in sbort, fiinda f6rte oste-nite de- at(tta sburatura si'naltare, nu -lei putura ajunge,.i asa 0 c b I u l a-b o u 1 u I, fiindil ca elt a sburatamat susa cle cata tote, a devenitu I m p ë r a t a.

Dar' supusii set indatil dupa acdsta, bagara desauna insaladiunea ce-o fact O c h I n 1 a-b onlu 1, si de-aeeea se pornira la fug dupa, densula voinda sa-ltlprinda si sa -ht ware.

0 chi u 1 a-b o uluT insa, v6denda ca nu-i saga,a spalata de grabit putina si s'a ascunsit intro borti-cica de copactu.

Borticica aceea, in care a intrata chi, era asa deAugusta, incata alts pasere nu pates antra la densuluca sa-Itt scota la judecatit

Deei facura sfata si hotarira sa-Itt strajudsca laborticica aceea pene ce-lu va lovi fomea Si va fi silitusit Yasa ,singura afarii.

*i cum se sfatuira, asa si faeura.Fie-care pasere trebul sa stee de strap,.Dar' OchTul it-b oulu I, sciinda prea bine ce-lu

astepta, nu se dete cu una cu done scosti afara, ci matpine rabda %me cle catu sa, fie prinsa .i mortal curustle._

Eta insa ante() qi a sositu rendula pe B u li ii,ca ea sa stee de straja laugg borta, wide era ascunsti0 c It 1 u 1 u-b oulut Ea se pose decl liinga borta,dar' fiindu din fires eT somnorOsa; nu stete multa siadorml dusa.

--

311

OchIu °um simtl cA Buhadonne dusa, bucuria lul n'a fostu prgsta, e.1 de grabAdin bortA i catg ai segparg dinteund amnarTg se as-eunse pintre nisce radecini dese.

Nu multg dupa acesta, bAgAnda de samA cele-lalte paseri ce s'a intemplatd, se Arnplurg, de manie sise pornirg. la fugg unele dupg, Ochiulft boulutera altele dupa B u li a. Dar' Inzadarg le-a fostu totgalergatura, cad Ilia pre OchIuld-bouluI lie]. preBuha nu o puturg, prinde.

De-atunct Iva .i Ong In iliva de astA -O chiulil-b ouluI nu euteza sg iasa din garduridin radecint, temendu-se ea sa nu dee cinstea pe ru-sine. Erg Buha nu cuteza sA Amble oliva, did pase-rile, nude -o vedu, alerga dupg densa totli batjocurindu-ovoindil ca s'o prindg s'o °more, pentru eg In lochsA fie desteptg si sA pazaseg, cum se cacle preO c it Iulu-bo ulu 1, ea a adormitli si chi a scapatuca prin urechile aculul dela mOrtea ce-lu astepta..

IV.Tutu acesta legenda se aflg si la RomAnil din

Bucovina.

Fiindu Insg, ea legenda bucovinena se deosebesceIncittg-va de cele din Transilvania, figurA,ndu In eaalte numiri ale Imp rs rat e luluT si'n loculg V u 1-t urulul fiindu P a j u r a, vont reproduce-o aiee ast-fetid cum mi-a istorisiVo Vasile Flocea, romang dinCAmpultingg.

si

si

312

Dela inceputd, povestescu o same de Romani,s'ad adunatif tote puerile la unit locu gi -s'au sfatuitAcA aceea, care va Aura mai susu decittu tote celelalte,sA remite Imperatu preste tote paserile din fume.Dupa ce s'ad Intelesu cu acesta propunere s'a datusemuu §i tote cute erau de fata au Ineeputd a sburasere ceriu 91-a se Inalta care de care mai susu.

Cioclejeluld sou GAtejelulA insa, cacea mai mica, mai sprintinA, mai isteta 9i totodatamai viclena paserma, n'a voitO sA se ostinescA cu sbu-ratulu, 9i de-aceea n'a statA multi pe ganduri, ci sebagfi 9i se ascunse de grabl sub o pana de pe spatelePajur e fArA ea tine -va st fi prinsti de veste. Ba !nisi chiar P aju r a nu scia despre acesta

dupa ce inceputu acuma a stun* tote pa-serile se'niiltara In susu, care cum a pututd 9i Onenude a pututil.

Pa j u r a, ca cea mai puternicA In aripi, s'a inal-tatil mai susu de catu tote celelalte pasert, adicA Oneaprope de yen tu1A-ce1A-turbatA. Era dupace a ajunsti ea acolo a cJisu cats celelalte pa.serl, earl'erau multu mai josh decatil densa, el mai susu nimerm

e cu putinta sa se urce, pentru ca tine se ureamai susit de yen tul ft-t u r b a t A, acela Indata de-gera de frigii, cacti sA to ferescil Dumneded ! ..V en tulli c el A tur bat u e ntat rece declIttigluata. i apol; ... mai era Inca alta la mijlocA, careo IndreptAtla pre Paj u r A sa le spue astfelitl de cu-vinte, era adicA aceea, ca la pornire vorba lord a fostilcare va ajunge mai MAMA aprope de v 6n t u l u c eln

T,

nemica.aii

nu-I

si

§i

ii

313

t u r b a tg sa dee semug, and a ajunsg, si apoi ea saremae imp 6rat a preste tote celelalte. fiindu caacuma Paj u r a ajunsese, unde a avutti sa ajungit, ainceputit a da semng si a salt' de hucurie, cugetAndilca ea va remAne mai mare preste tote celelalte.

Dar' n'a fosta sit fie tocmaa aria, dupa cum si-ainchipuitu Pajura, cAti Cio el ej e 1 u 1 g, care, dupAcum scimg, era ascunsd sub o panA de-a Paj u r e i, aesita pe'neetisoruld din ascunqisuld seg si sburandil cumulti mai susg de cAtu Pajura a inceputil a strigA :

Ce ! ce ! .. voi aft vol sa fici imp6rattipreste celelalte paseri ! voi sa fiff mai marl si mat

! . . .tart Da ! ... cum nu! ... mat puneti-ve pofta Incult' ! Eli, eh am sit fiu imp6ratulii vostru, pentruca eh am sburatti mai susd decatg tote, chair si de-clad Pajura ! .

Tu! tu! cea mat mica si mai ne'nsem-natil dintre tote ai vol sa fiii imp6ratil presto nut 1...A ! acesta ar fi prea multu ! ... Dar' staff nuntat, caindatit ti-om da not imp6rAtie de to -I satura de densa !

Asa strigarA intr'ung glasu tote celelalte paseri, acitrord dorintA eth ca Paj ur a sa, le fie Imp6ratil.cum incepura a striga se luarit la gotta dupit C i o -clej el it, pre care, numai dad. 1-ar fi pututg prinde,1-ar fi scarmAnatil de I-ar fi mersg peticele.

Insit Cl oel ej el u l u, sprinteng si ajunsg decapg ca totdOuna, de fricA ca sa nu-ld prindA si sa-lilomore, se repedl din ingitimea, uncle se afi1, ca unitplumbd in josh, si cum ajunse pe pAm6util, clitg aibate In palms se ascunse in nisce cioelej e i, si de

*it

...

314

atunci in eke petrece numal pintre cIoclejI sigat ej e, adic . pintrc vrescurI, pintre crengi, priu tu-farI, din care pricing se si numesce elit Cioclej eldse0 G it t ej el d, si cum aude vr'untl glasti de altil,pasere, Indata se ascunde pintre vr6st:urI si gateje,temendu-se ca sa nu dee cinstea pe rusine, adica sanu -lit prinda si sit -Ill ucida, pentru a a voitg sa In-sele pre tote celelalte paseri si sa se faca elu Snipe--rata In loculd Pajuret.

V.Pupil alta legenda, care se afla respandita pintre

Romfinii da pe litngg Sonicuta - mare in Ungaria, nuOchTul U-13 ouluT sit fi fostd vela, carele s'a as-cunsit sub aripele VulturuluT si prin apucaturaacdsta a voitil sit se facit Imperatu preste celelalteposer', ci Privighitorea.

Etit si legenda respectiva asa, dupg- cum mi-acomunicat'o DIU E. Popti.

T6te paserile, ctite-sd In lume, s'att adunatil °datala un0 loco si s'att remasitu, ca, aceea, care va sburamai susti, all fie Imp6ratu tuturord celorlalte.

Ea a sositil v6deua cltnd sit se Tacit probe.Se adunarit tote din tote pitAile si Incepura asi

area harnicia.Privighit6rea InsI se bagft pe nesimite

sub aripa VulturuluI si and acesta sburft Insusu o duse si pre (Musa.

315

Cand ajunse la punctuld One Linde vru kii puttsesb6re Vulture le, atunci Pr ivighit 6 rea eclera pe nesimtite de sub aripa lul §i odihnita cum era,incept a sbura de-acolo In susu pe Mil 1-a fostdputerea et

Vulturulu nu scia nemica de acesta 0 de-aceea,and vega ca nime nu-tu Intrece In sbord, se obor1 qield In josh.

Ve4endu celelalte 'men, tote Incepura a i se'n-chink 0 a-lt striga pre eld ca pre Imperatulu lord.

Acuma tote erau de fa0, numai P r i v i g h i-t 6 rea nu.

Dora nu va veni de-acuma Inainte nemer-nica aceea ! qise Vulturuld despre Privighitere, caudvecja ca acesta nil se mad arata.

i dc'atund numa'f ce s'aude de-odata Privighi-t6rea venindd In josu tote cantandu.

El am fosttl cu multu mai susu decatd tine !dise ea catra Vulturil, dupa ce se slobort josu.

Mid to to scoboral In josh, eu de-acolo am sburatilInca forte multu In susu ! ...

Auqindd acesta Vulturulu se fact hied §i parade mitniosti ce era pe dense.

Privighiterea, veqendil mania 10, o tull la fuga,Indestulindu-se cu atata, ca tote celelalte paserl IT re-cunoscura dreptulil e1 §i tote Inteund cugetil se uniraIntru aceea, ca de §i ea este mai mica decatd altele,dart fiindd ca versuld et este forte placutu, se remileea I m perat 11 preste tote celelalte.

316

Privigh ital. ea InsA '@n6 si'n cjiva de astA-4Tse tone de Vulture, cad 1-a Inplat5, si de-aceea cantAea ma multil dupA ce Inserezit cand se zAresce deqiva, spunendu In canteculil eT pAIenia sa cu V u 1-turul a.

VI.Afarit de legendele, can s'all Insirath pen6 aice,

maI esistA la Romanii din Bucovina Ina una, a cArdcuprinsti diferesee on totulu de a eeloril premerget6re.Prin urmare credit cA, nu va fi reit, daca void repro-duce-o si pre aceea aice.

Eta -o -ai asa, dupit cum ml -a istorisit'o Constan-tinit Diaconescu, romitna b6tritnu din satula Cala-findesct !

Dice ca Jidovii dintru Inceputu nu erad, caacuma, p1inT de tite bunatatile, nu se nflA tota avereacrestiniloru pe mAna lord, ci d erail asa de nemernid,Elsa de -rufundost sit in6 iertatt de cuvAntO prostil,

asa de Inehreql de padu c h T, cit nid unit cres-tinil, Diet unn omit de omenie nu erg In stare sit seaproprie de (Mush', cad cum se apropia, IndatA, seAmplea de pod6ba de care erad

OchTul il-b o u I u T, vNendit acesta i voindna ferl pre cdalalti Glued ca sit nu se Ample de po-d6ba jidovescit, cum zArth pre vre unit jidovil Sn apro-pierea vre until crestinu Sndata Incepea a striga

PitpAduchl pitpAduchTCA in jidovi pe spinare

si

¢i

eI 'dial.

:

I I

317

Feed pAduchil maCA mare,PitpAduela l pitpaduchil

adica : plzit i-v 6 de paduch T, eget jiclovil suntasa de On/ de densit, Incatu ca facia masa mare pespinarea lora.

Jidovii, ca jidoviT, nu puturA rabda strigateleO c h T u l tt T-b o u l u i, mAcard ca acestea erad destuldde drepte, ci ei mAniindu-se pre densuld, pentru ca -Iface paduchtost, 11ii luarA pe fugA, voindit prinda.qi sa -la om6re.

Dar' Dumnecjeu nu I-a lasatd pre jidovi (a sAlTajungA scopulti, ci eld a fAcutd asa ca OehTul -b ouluT acusd sa se ascundA Intettnil locti acusdsa tasA sa amble cum va vol pe litngA omit,dar' nime sa nu-ld p6ta prinde, dacl ar vrea sa -ldprinda sA-T sarA In oche. §i OchTul ft-b oului nunumai atuncea, ei eld acuma, cand vede pe vre undjidovu, strigA

PitpliduchT1 pitpAduchi ICI JD, jidovl pe spin&Facti piduchil melt mare,Pitpitduchl 1 pitpAduchil

§i, vat D6mne ! bine-ar maT fi, and, mai alesdRomitniT nostri, s'ar ferl de Jidovi ca draeuld de tamIte,eAcT acestia Inteadev6rd, dupA ce -T despoie de t6td ceau, dupl ce-T aducd la sapA de lemntl, trebue sit se'n-carce de t6te nevoile §i sa device mai reT, mai cotren-tosi fiamincji, de cum ad fostil Jidovii la In-ceputd.

§i

Intealtulil,§i

§i

§i maT

st -It

:

:318

Ac6sta a cea de pe urmit legends. a Imp6r h-telului 86i1 Ochiuld-boului, care o sell eu!

Ce se atinge de celelalte numirT ale acestel phs6-rele midi, earl s'at insiratil mai susu, pent acuma Inchnu sciu nemich. Deal Biel nu m6 volt opri la anseleci voiu trece la celelalte datine si eredinte, ce le maiat RomAnii despre Imp6ratel u.

VII.Inima de Iin p 6r a tel ii, dupt. credinta Ro-

mAnilorti din CAmpulungu, dice eh este forte bunt de16et pentru vaile mulg6t6re ca sa dee multu laptesi bunt.

Cine voesce ca vacile sale s dee lapte multt sibumi, prinde lint Im p 6 r It el tl, h scdte inima, ofrige bine sl-apoi, pulberizandu-o si amestecAndu-o enthrIte si cu sare, o clad vacilort respective de mancare,si vacile, can o manitnch, dice ch dais lapte cum n'aiimai dath nice (Klatt mai nainte.

Mai departe istorisescu si mai cu smut venatorildespre ac6sta phseruick ch 4tunci card o audi de de-parte tipandil de-ti le audulu, sit sch de bunk samit,cit numal asa Inzadarti nu se sfarma ea a striga Airrr !0 r r r !" ci de vei cauta bine, Indath to vet Ineredinta,ca o vith soh alts Ere ce, fie pasere soul dihanie (114-man6sh, trebue sa se afle prin apropiere.

Toth asa resare si Mlerl a, cAnd simtesee Muvede ce-va In apropierea sa facendt s chi a n-1.6 t h'1

') Prin enventulfi schism et ti s ESA scia met a IntelegepoporuliS dares de !wire despre apropierea vOnatulni,

319

ca unit atunci pots sci de bunit stunk eA peunde .se afla ea trebue fie fie In apropiere vr'o foreselbatieg sett altA. vietate.

Schiam6tult serf sciametulh Merle] qi

tiriitult Imp6r4clultf adeseori le prinde venatorilordforte bine.

Dace InsA dai flu% de veste peste Imp bre 1 u, sett dacit din Intetnplare flu intalnesci AntAid In

tale, atunci, spunu venatorit, cA nu Ambli bine. nu velave norocu la venatil.

In fine istorisesce §i crede poporulit, dupe cumnu-a scristl multi regretatulu meu arnica P. Spenulu,ca data unli I mp6r I el if sbort preste o vita, vitaaceea se bolniivesce rem i mat cu same oile prestecall au sburatil vre unit Imp ë r A e 1 A sunt In ceamat mare primejdie, cacT ele n'au aid unit loch pentrubola ce le cuprinde.

-^04-t>-K-

cline, si

it-.c

Pitulicea.I.

Sub numele de P i t u l i c e" sunt Romanilorapatru fehuri de paserele cunoscute anume :

Pitulicea-negra I) sea Pitulicea-cu-cap11-negru 2), numita in Banatu si Suci t6re 3), lat.Sylvia atricapilla L. germ. die Moncbgrasmiicke, Schwarz-plattcuen.

Pitulicea acesta este una dintre cantareOle celemat talentate, maT placute si maT admirate ale padmi-lora §i pometelora n6stre. Penele el de pe de-asuprasunt negre-surii, cele de pe dedesuptu deschise-sure,cele de pe giitleja albinete-sur, 6rit, cele de pe templela barbateil eel 'Detrital carbunil, la femeiusce $i labarbateil eel* timer]. ruginii. OchiI castanil, rostula negru,picuSrele vinete. Lungimea el e de cincispre4ece, la-timea de doilecjecI unu centimetri, lungimea aripe-lora de seseslecl si cinel, 6ra, lungimea cocjii de sese-sled milimetri.

') Bradescu. Utilitatea paserilor6." publ. In Trompeta, Car-patilor6" an. XII. Bucuresci. 1874. No. 1167.

2) In unele vocabulare.') Com. de Dli1 Dr. At. M. Marienescu.

si

§i

321

Pit uliee a-n 6 g r A provine In Intrega Europa$i petrece maT alesu prin pAduri, pomete $i tufi$uriuncle, de cum InserezA §i One thrdid noptea, clintAne'ncetatil. Nutretuld tj1 sunt diferite insecte mid qipomite.

Pitulicea, Pitulicea-surf, Pitulicea-de-grAdit A 1), numitll In Banatd, dupA cum nn-all serisuDniT A. Oprea §i Ios.Olartti, Scr of it A si Puree -1 u $ A, dra in Muntenia, pe MITA Pit ulic e, IncA$i P it ulic lat. Sylvia hortensis Bechst. germ. dieGartengrasmdcke, Grasmilcke.

Lungimea acestel Pitulice e de $esespredece, la-timea de d6uedem. $i cinet, lungimea aripelord de optdera a codil de sese centimetri. Fememsea e cu multdmai mice, ca barbatelulu, insa In colorea penelord nuse deosebescd Intru nemica unulti de altuld. Penele depe de-asupra atfttd la bArbAteld, cfitd. $i la femeTu$c4sunt maslinii, era cele de pe dedesuptd deschise-suriT;gatuld $i pfintecele albiT.

Pitulicea-cafenie, lat. Sylvia garrulaBechst. Sylvia curruca Lath. germ. die Zaun- oderKlappergrasmiicke.

Pitulicea acesta sem6na la colorea peneloru f6rtemultu cu P it ulic e a-d e-g r Ad in A, insa e cu =lidmai micA dead' ac6sta. Penele de pe partea superior Aa capulm sell sunt cen4h, cele de pe spate cafenh,cele de pe pAntece albe, 6rA pe peptd galbiT ; penelearipelord si a codiT maslinit. Petrece eu mare plAcere

1) Bradescu. loc. cit.

21

iT,

322

prin live4T, prin huduri i prin tufisele ce se Oa Inapropierea satelord.

Pitulicea- cenugie, lat. Sylvia cinereaBechst. germ. die Dorngrasmiicke.

Parcile superi6re ale corpulul acestel Pitulice auntradkinii ; partea superi6ra a capulul, partea inferiora grumazuluT si'mprejurimea urechilord vinete ; templele

laturile grumazuluT sure ; barbia, gusa si falcile dedesuptil albe ; celelalte parts inferi6re ca,rnil ; aripelemaslinil, lumina ochilord castanie ; piciorele galbene.

U.T6te -paserelele, insirate 0116 aice, dupit cum ne

putemd Incredin0 din vocabularele Dlord S. Petri, S.P. Barciantl, Dr. T. Stamati, G. Baritid si G. Mun-tdnd, precum si din istoria naturals a Dlui Ananescu,dupe cum am vOutd maT suss, se numescd de tetra,poporuld romand c'untl simplu cuv6ntd P i t u l i c e".

In Dictionnaire daco-romane t. IL p. 259. alitDlui A. de Cihacd insa lianad peste urmatorele numiri,si anume : Pi tulus Ii, (Chitulusd, Chiturlusd, Fusz.78.) si Pit u lic e, pre cart autoriuld opului amintitttle traduce prin Troglodytes parvulus, caand t6te numirile acestea ar Insemna pagrulca00chiuld-boului" Imp6rateluld",cad preacesta pagruica o Incelege poporuld romind din celemai multe parti sub Troglodytes parvulus.

In Zoologia Dlul B. Nanianli la p. 94 damd pestenumirea P i t u i i ci d", pre care si Dsa o traduce

ci

gi

323

prin Troglodytes parvulus si-o descrie in urmatoriulamodU : P ituliciula are pene &hese si o t odamica aradicatit; petrece prin tufisd, prin maracini siprin garduri ".

Din ac6sta descriere, de $i f6rte scurtal results,ca Pi tuli ci ulb. Dlui NanianU nu e alts pasere, de-clad paseruica, care de catra Romanii din Bucovina,Transilvania $i Ungaria se numesce O chlulu-boulu i" sea Imi6ra%e111".

De 6re ce Insa atatd Romftnii din Bucovina, Ma$i cei din Transilvania $i Muntenia, ba chiar si InstillDid Naniang IncelegU sub P itulic e" tote paserelele,cars s'ad Insiratd mat sustt, prin urmare credit en, caPituliciulti, Pitulusuld, Chituluculit BedChiturlusuld nu Insemndza, Troglodytes parvulus,ci simplu barbAelula Pitulice I.

Cum ca Intru adeverif Pitulicea Insemnezacu totuln alts pasere, si nu Troglodytes parvulus, dupitcum crede DIU Cihac, se p6te cun6sce Inciltd-va $i dinurmat6rea doing poporana afiat6re la Romitnii dinMuntenia :

MutA-tt Pi t uli c e cutbu,CA vino muntenit cu plugu.Muti-t1 Pi t nice cue,CA vinti muntenit en case

E multU putinu cunoscuta din istoria naturala,cum ca Ochiul U-b o u 1 ui, adica Troglodytes par-vulus, Isi face culbuld sea mai cu sama pintre vres-

2 Is

324

curl si gateje, prin bortile arborilord F,;i a pamentului,unde cosasii n'au ce calla ca sa -1 strice mill:mid cuc6sele. Din contra Pi tulicile isi facd cuiburilekill nu numal prin tufise, ci forte adeseorl si prin orbit,unde plugaril si cosasit nu odata li strica cuiburilechar si fara de voia lord.

Deci ,i din doina citata se vede cit Pit uli c e anu este Troglodytes parvulus, ci cu totuld alta pa-grincii.

Cu tote acestea insa eu nu void sa afirmu cusiguritate, ca Romanii din unele parki n'ar numi plis6-ruica Troglodytes parvulus si Pi t u li cid 860 P i t u-I u s 0, mat alesd ca Pituli ci-1 e stint mai totu atatdde mitt ca si Ochiul 11-1) oulu 1, ad mai acelea -STapucattiri si petrecu mat totif prin acelea locurT, pe nudepetrece si acesta. Dar' pang ce nu se vor aduna. totenumirile poporane ale paserilord din tote provinciile lo-cuite de Romani, pang ce nu se va constatA en deplinasiguritate : earl paserele aniline se cbiama Pit ulie e,Pit ul n s ii si Pit uliei d, pan6 atunci remand la pa-rerea mea, ca Pitulciulil sod Pitulusulit ebarbateluld Pitulice I.

Attna in privinta numiriloru acestoril paserele !Acuma sa vedemd ce credo si istorisescd Romani].

despre Pitulic e.

III.Poporulu romand din Muntenia, dupa .cum nil-a

scrisd Dlu P. Ispirescu, spune ca Pt i u l i e e a totd6una,cAnd voesce sa &ma, are datina de-a se culca pe

- 325-.-

spate. i ea de-aceea indatinezg a se culch, pe spate cicu piclorucele In susd, fiindd cg-T e fried sd nu cadcertuld pe densa, qi cg la o astfelid de intemplare, fe-rescg, Domnuld, sg-lu peta opri cu picioruple sale casg, n'o turtescg.

Romftnii din unele pgrti ale BucovineT spend caatunei, cand sberg mai multe Pit ulici de-odatg delaapusd spre resaritd va fi timpti plolosu $i frigurosd,Brit cAnd sbera inteund numerd mare dela resarltdspre apustt, atunci va fi vreme bung.

->44.'"+<-

Cea mai mica dintre t6te paserelele, cate provindin Europa, §i totodatIt una dintre cele mai frumuqeleeste Aueluld ') numitd in Bucovina Tart alaclat. Regulus cri status Koch. germ. das Wintergoldhandchen.

Aurluld e de nonedeci §i qese milimetri in lun-gime, de-o suta cincideci qi patru In lAime, de patru-deci §i optd In lungimea aripelord §i de treideci cioptd In lungimea coati. Eliil e pe de asuprape thmple §i laturile grumazului castaniti ; marginilefruntii §i o trasatura de-asupra ochilord deschise za-belele ci cerculd ochilord albii ; verfuld eapului gal-band ; partile inferiore ale corpului galband-aprinsepe de laturi ruginid-castanii.Penele aripeloril qi a codacastana--Inchise §i pe margini maslinii-deschise. Ochiica.stanii-intunecacf; rostuld negru, pici6rele castanii.

Aupluld e respanditil mai presto tota Europa.Elu petrece vdra prin Odin% bra primavdra §i t6muase arata §i prin gradim.

Nutretuld Aurlului aunt diferilei carabuO, muscealto insecte

1) Corn. de Dlii Or. Stefanescu.

Auce lull

d,

maslinid.,

qi

§i mid.

-.94.-fIrliall

Codobatura.

I.TreT specii de paserl sunt cunoscute poporuluT

romant cu numele de C o do b a t u r A" qi anurne :Codobatura, CodubaturA, Co doba-

tura-alba, Codobatura-albastrie,eotoro-batura, CotobaturA, CotobaTe, Hindu-nica-Domnului, PasereligAndscA, Jum6-tate-d e-p a s e r e, astfelid In Bucovina ; In Transil-vania InsA pe WO Cod o b a t u r A Ina qi C o d o-biqh1); In Muntenia: Codobatura, Prun-darTu') qi B 114 iit 6r e sl; la Romanii din Epirtt :Cutrubaturg qi CodobateleT4), lat. Mots-cilia alba L. germ. die Bachstelze.

Partile superi6re ale acestel CodobaturT aunt surT,partea inferi6rA a grumazulul qi c6fa negru-Intunecate;gup, gAtlanuld toi partea superiara a peptuluT negre ;fruntea, zAbelele, fAlcile, laturile grumazului cii pAnte-cele albe ; aripele negrici6se §i patate eu pete albe-surii.

') Com. de DM N. Barba.2) B. Nanianii. op. cit. p. 94. A. de Cihac. Dictionnaire

t. IL p. 297.3) Com. de Dlii P. Ispirescu.3) Cora. de D16. I. Hondrosomd.

328

Cotorobuscg, Codobatura-surg, Co-dobaturX-cen usie, CodobaturA-venotii,Co d o b atur in et e, lat. Motacilla sulphureaBechst. germ. die Gebirgsstelze.

Partea superi6ra a corpulul barbatelulut acestelCodobaturT e prim4vera cenusie, 6rx pantecele galbena-albia ; gusa negra. T6mna sunt colorile penelorti atfttala fernemsca eata si la barbatela palide. Femeittscelecele betrithe semena cu barbateit

Codobatura-kalbgna, Cotorobu.ca,VAcaritg, Pastorela qi Pastorital), lat.Motacilla flava L. germ die Kull- oder Rinderstelze.

Verfula capulut, zabelele, Imprejurimea urechiloril,cefa partea inferi6ra a grumazulul a acestel paserelesunt cenusit, celelalte pene de pe spate maslinii. Peneledin coda inchise-galbii; laturile capulul .i a gruma-zulut precum penele de pe pAntece galbene ca pu-ct6sa, afara de barbie, care e albie. Inv6lisula aripelorasuriu Rostulu si pictOrele negre.

Acestea sunt tote Co d o b at uril e, can dupg,clad sciu ea One acuma, le cunosca RomaniT dupg.nume despre earl all malt multe credinte.

0 legenda a Rornitnilora din Bucovina despreCo d o b a t u r A, care mT -a eomunicat'o Diu OrestaLujana, suna precum urmezil.

In Bucovina si la Bradescu. Li tilitat ea paser1 o r u" publ. In Trompeta Carpatilora" an. XII. Bucurescr. 1874.No. 116..

it-v

$i

si

si

II.

:

9 i-

329

Dice ca Co dobat u r a dintru Inceputtt n'aavutd de fehu coda, ci coda care o are ea acuma afostil a Oolituiu-boulut

Aeesta s'a intemplatu adica asa, ca fiindd ea pof-tita. la nunta CI o c a r l i e I si fiindu-I rusine a mergefart coda la nunta s'a dusd la Ochlul d-b o u 1 IIIsi 1-a rugatd pe aeesta, ca aid sal Imprumute coda sape vr'o cate-va

OchIul d-b O ulu i, care avea trupd titled ca siacuma, dart c6d1 forte lunga, nu se puce de pricing,

Imprumuta bucurosd coda.Codobatur a, cand se veda cu coda, bucuria

ei n'a fostd prOsta, se duse totit jucandd si zarindttInteund piclord la nunta, unde ajungendu se petreciti se vesell mar; de he decatil ort care alta pasere.

Duprt ce s'a sfarsitu acuma nunta Clocarlie I,care a tinutd mai multe oile dupa olalta, OchIuldbouluI se duse la Codobatur sill card codaInapot.

Dar' Codobatur a, carem it placea fOrte tnultdcoda, flinch' ca i se sedea forte bine cu densa, s'a fa-cutd ea nici nu-ld aude i nu-I dete coda.

De-atunci apot, adica, dela nunta CIoc r lie 1,a remasd Oehiul oului far' de coda, Ctrs C o-dobatura cu coda.

Dar' temendu-se Codob at ura ca nu cum-vasa vie intro di Ochtulu-boului Fi sa -I lee coda pe fu-risd, de-aceea bate ea necontenitil dinteensa ca sa seIncredinOze de-o mai are on be.

A

dile.

ci-T

330

III.Alta legends. despre Codobatura, care se aft tad

la Romani! din Bucovina ai care mi-a istorisit'o C.Diaconeseu din Calafindesci, e cea urmatore :

Dupit ce a facutd Dumnaled lumea ¢i tote vie-tittile eke se aft Intr'ensa ai la urmit pre omit, atittu.6menilord catd ai fie-earii vietati, Intre earl firesce case aflati ai paserile, li-a data cate unit felld de hranaanumita ca sa alba ce mama ai cu ce susOnea.

ToV 6menit ai tote paserile, cum at Inceputd amanta hrana ce li-o dete Dumneded, s'atl c,i saturatd,numai Codobaturile ai Tiganil, on ai (lath allmitncatd, nu s'ad mai pututd satura.

Vedendd Dunmedeil nesa%ulu acestora s'ad sup&ratd forte tare ai a dist" calla Codobatura :

Cand se vor satura. T i g a n i I ai vor dicedin tots inima, ca nu stint flamandi, atunci sa toapropil to ai totd nemuld tea de sate 1

Era Tiganilorti le-a 4isu :CAnd se vorrt apropia Codobaturile de

sate, atunci A, ye satnrati ai vol !Dar' fiindd ea T i g a n i i, on ai clad ar mane,

mai nici odata nu se potd satura, chiar ai atunci andse duct la vre unit prasnicn, unde tote mancarile ai,

bguturile se dad de giaba, de sufletuld mortilorU, ci el,on ai catd manful* cand se stela dela mesa ai se de-parteza, numai vr'o eati-va pad de cask died, ca alcuff cum s'au sculatit de josd, ea nail mancatil nenticA,

331

ca stint flan:aim:1T de nu se mai pota Linea pep. pici6re,de-aceea si Codobaturile nu se potg apropia nici °datade sate.

§i Codobatura de-aceea se numesce Pa seretiganése a, pentru ea ea numaT atunci se apropiede vr'und satti, cand una tigana, dupg ce a fosta lavre unil prasnicti si dupa ce a mancatil, spline ca. s'asaturata. Dar' fiindu ca, Tiganii maT nicT cAnd nu sepotil satur4, de-aceea si ea mai nici and nu se p6teapropia, ca alte paserI, de locuintele 6menilora.

Erg Jum6tat e-d e-p asere se numesce C o-d o b a t u r a de-aceea, pentru ca tuturora celorlaltepaserT 1I-e ertatg ori si cAnd sg intre prin sate, numaTeT nu -I este ertatg.

Acestea aunt legendele Codobaturen

Iv.Afara de legendele acestea mai ag RomAnii din

Bucovina Inca si urmat6rele credinte despre Codo-baturt

Codobaturile vino la not pela 11ecsi I, 17

Marta at, v.Data lush Codobatura vine inainte de M I e-

4 u 1 a -p a r e s e T, nu-I bucurie, nu-I semng bung,atunci trebue sit fie yenta, vicoitt si °meta dupg densa,si ea atunci prinde si se hranesce cu muscele ce seaft, pe suprafata ometulm, erg data vine dupg M I e-4 u 1 h-p a r es e I, apoT va fi vreme buns, caldur6sg sifrum6sa,.., . nu va ninge mai multg.

332

Codobatura vine din acele ter' de uncle vin $i

R i n d u n e'1 e 1 e. Ea este cea dinttilu prevestitore aprinaverif. ')

Primavera, cand vino Codobaturile, celd ce vedeAntina-sT data numtu o singura Co d o b a t u r a sbu-ritndu, preste toot annul va fi singuru, dra clach, vedemai multe C o d o b a t u r T de- °data, atunci va fi cumai mul0 la unu loch, va petrece in societatea maimultora.

Acosta eredinta, se aft. si la Romanil din rnuntilAbruduluT in Trausilvauia. Acestia spunu ca, data. vecjiAniatall data primavera o Codobatura in verfulde semnil ca cauepa in anuht acela va cresce f6rte mare,'Malta, pc cand daca o vedT unde-va josh, e semnd ch,chnepa va fi abla nuinal de-o palms de mare. Mai de-.parte : data veT antaia-s1 data primavera numai osing ura Codobatura sburandd totd singurd o sit te tre-zescl in tote di umurile tale. Din contra, data vec vedemal multe de-odata, totdeuna vei ave tovarasT, nicecand -nu veT fi singurd. 3)

Citud se stringd mai multe Co dobaturi gai n e pe lfingh vite bath mered din coda, e and

semnd ca in curendh are sa, se schimbe timpuld, aresit pl6Te. 4)

1) Diet. de V. Pima din CimpulungA.2) Cred. Rom. din Riseser si alte sate din Bucovina.') Com. de DM Gr. a mut I. Sima.') Cred. Rom. din Fattintil-vechl.

')

easel,

l-si

,

333

V.Afara de credintele in irate One nice meritit a ti

Insemnatg inca si urmgtortulif j o e it de cuvintmai alesq cg prin elirt ni se descopere totodata si nu-mele barbatelului Codobaturel, anume Codobgt u-r o l ii, precum i verbulti codobaturi en intelesuldde a se bate, a se mitnea, care se atribue acestetspecie de paseri.

.A.celd jocu sungCcdobatura .t -unu Codobaturom an codobit-

turitu o Codobaturg si-unu Codobaturom". I)Aceste envinte trebue sa se rost6seg forte repede

si farce de nice o er6re. Cu acestu jocit se product' ma'alestl pruncii, invetftudu -sea rostl respicattl cele maigrele $i mai Intortocate cuvinte ca sit p6ta fi or: qi detine Intelesi.

In Muntenia bgrbatelulg Codobaturei se numesceCodobtitortl.2)

In fine voig sa mai aminteseti si aceea, ca. nu-mele celd mat poporaln mat latita alt' acestui solide paseri, dupg catt m'am pututil incredinta Oneacuma, este Codobat n r it. Celelalte proving mairarn numai in unele parts.

Se mai. dice Inca ca f e r e a de Codobaturg ebung, de oftiga.

') Com. de DIA Gr. CrAcTunab..2) G. Baronzi. op. cit. p. 97.

e,

si

:

1,0

ei

Vocarlanulti.I

Multi diutre Romani vor fi de parere, ca numi-rile Ciocarland gi Cloctirlie corespundri unulasi aceluia-g1 sold de paserl ca bArbdteld gi femeluscd.

Totd de ac6sta plirere am fostil i eil mai nainte,Ina, mai pe urmd. m'am IncrediMatd, c6, poporuld ro-manti din Bucovina sub aceste doue numirl inteleged6ue deosebite solurl de paserl.

E sciutit din istoria naturala, cit esistd mai multesolurl de CI o c Itrlii gi anume : unuld, care, cum sedesprimdvdrezd, incepe a calla gi a se IWO, in aerd.Pre acestd sold de Cio c Arli I, care numal rant andreinttne gi preste ernd la noT, il11 numesce poporuld :Cio c 11.1 i e, erli pre barbAeld CTocftr1ol11, lat.Alauda arvensis L. germ. die Feldlerche.

Pre aceld soli de C i o carli T, care petrece maimultd prin paduri gi mung illy numescd Romilnii dinBucovina CI o c ir 1 i e-d e-m n n t e, lat. Alauda ar-borea L. germ. die Waidelerche, Waldlerche.

Pre aceld sold de CT° c a r 1 i T Insrt, care nu seduce nici odata dela not, care de unit cucuiti In \Ter-

335

full capuluE §i petrece, mai cu samI Erna, prin sate,pe drumurl §i prin oc6lele vitelord, Romanii din Bu-covina Ild numescd in regull CIoc ft rlan 11, erg prefemelupa 1t Cloc A rlani t. a, lat. Galerita cristata;Alauda cristata L. germ. die Haubenlerche.

In unele OAT ale Transilvauiel, precum deesemplu in ifinutuld Lapuplui, Mariann% se numesceCIocou ti '), in unele paqi ale Ungariel Mutd 2),era. in Macedonia Pecurar/ li. 8)

Cele d6ue numiri dintaiu, dupit cum mi s'a scrisd,sit vie de-acolo, pentru cä acesta pasere are ulna motd,cIocd. ucluld seal enema ascutitd de pene pe captt.Era numirea din urmit sa -I vie de-acolu, pentru caClocirlanuld, dupA credin0 Romftnilord din Macedoniaa fostd dintru inceputil p e c u r a r I ti de of §i aveagluga In capd.

Sub Cioc ar li e, atittd Romania( din Transil-vania, did §i cci din Ungaria, Intielegu aceealI paserepre care o intelegd §i Romanii din Bucovina, adicaAlauda arvensis.

Unii Romani, voindtl # face deosebire intre C 10-c Arlie qi CIocarlan a, o numescd pre cea dintaidCiocarlie-de-camp d scld CIocirlie-der i n e, 6r0, pre acestd din urma CIoc Ai. lan ii-c u-culatd 4) sell CIocarland-motatit.4)

') Com. de Dia Gr. CricTuna9b.2) Com. de Dlis E. PopA din 8omcuta-mare.8) Com. de DM Bail Caragiani.') Dr. T. Stamati. Vocab. p. 287. S. Petri. Vdcab. t. U. p. 255.5) S. P. Barciand. Vocab.

336 --

Ace, tea sunt numirile Cl 0 e A r 1 ii lor fl, atele cunoscd Romanii, a carord lamurire aflal de bine ao infatisa aiee spre sciinta fle-carula.

Si acunia sa trecemd la fuse -:fit legendele, datinelegi credintele Romanilord despre CIocarlan ii, res,pective CTocolu, Mosutd sett Pec urarlti.

TI.

Despre motulu sea cucumlu Clocarlanulto, respec-tive a Cincomlin, esista la R011111114 din tinutuld La-pusultu urmat6rea legenda

Perdendu odata o nevesta pre barbatuld sed, careera nasdravand, neputendu-lu afla, a apucath lumeain capd si a inceputu a-lu cauta In tote partile. Asaambhindd ea und timpd 1ndelungatti fn cola Nicea ajunsii One la Stint a-J o le, care era &Jima prestea treia parte a paseriloru din lame.

Cum a ajunsd nevesta aiee, a intrebatu de S A ri t a-J o cum ar putea ea da de urma barbatului sea ?

Santa Joie, induplicata prin rugamintele inevestei,cinema la sine pre tote paserile, ate erail sub stripti-,Direa sa $i le intrebit: de nu sciu unde se afla barba-tulu perdutd ? Dar' nicl o pasere n'a sciutu sa -4 res-punda, Dim unit nu scia uncle se afla barbatultinevestel.

Vedendu nevesta, ca nime nu scie de urma bar-batului self, 4 T lult remasil bund dela Santa Joie si seporni era prin lume, si se duse, duse, pend ce ajunse laSant a-S a m bat a, care era, stapanitore preste jumd-

si'n

11

lel

337

tate din paserile lumel. Dar' si dela Rasta Santa, casi dela cea de maY nainte. nemica nu putd afla desprebarbatuld sell, eaci niel paserile, preste cate domnia ea,n'ait sciutil uncle se afla barbatuld perdutd.

In urrna, maY mergendd nevesta, ciltd va fi mersti,ajunse la Sant a-D um inic a, care domnia prestetote paserile lumei, ci cum ajunse it descoperl ci aces -tela ce yenta o aduse pe la densa ci-o rugs d6ra-i vapun spune uncle se afla barbatulit sed ?

Santa Duminica chiema Indata paserile la sine $ile Intreba. Dar' dintre tote paserile, numai mid sin-gurd Cio cold i-a sciutd da respunsd unde se aflabarbatulu nevestei.

Santa Duminica, cum a aucjitd ae6sta, indata aporuncitii Clocoiului sa, duca pre n,.v6stit pen6 la bar-batuld sed.

Clocoiulit a Inplinitd porunea... A luatd pre ne-v6stit in carca $i s'a pornitd .cu densa spre loculd,unde scia elii ca se al% barbatuld perdutu, ci por-nindu-se s'ad dusts, gi s'ad dusu One ce all ajunsd launit munte de olag (stecla). Ajungendd la acesttlmunte, nu putura sa tr6cit preste densulti pend ce Cio-coitilli nu s'a potcovitd, cam muntele era, f6rte lnaltd

lunecosd. Dupa ce s'a potcovitd, a trecutd cu maregrell muntele si a dusil apoi pre nevesta la barba-Lula sed.

Insa ca nevesta, e And trecura peste mu--tele celd de maga, se 1.inea din tote puterile de penelecele de pe verfuld capului dela Clocold, temendu-se ca

22

a

gi

leiindtt

338

sA nu cads josd, penele se radicarA in sued, gi astfehdradicate remasera ele One gi'n qiva de asta-cji, gi de-aceeae CI o co Yu ld cu p up uid In verfuld capului.1)

n1Afars de acesta legendA sea poveste se mai aflA

la poporulu romAnd IncA gi 'unite altele, in earl Cio-arlanuld jock and rout Insemnatd.

De'nsemnatd e, cit. eld totdeuna IndreptA seaduce singurd pre cAletori spre loculd, unde dorescdacegtia.

Void maT reproduce aice IncA, unu esempiu despreand Cl o c Arlan d, a carui rout semanA cu a celulde maT susd.

Eta -1-al!Ad fostd odata doi fra.0: and bklatd gi o fetA,

amendoI grad peste mesurl Parirqii lord nu le lasasenemicti alta, fare iumaT and bordeiagd In care sit seadapostescA. Amendoi Msi£ erad. harnici 9i vrednici gide fame nu munat, cad pe tend bkiatuld lipsik de-acasA, spre a pasce vitele satenilord, la earl se bitgasevAcarld, fats maturk gi deritick prin cask, gAtik, bucate,gi pe urnik luk furca In brad si se punea pe prispA giagtepta Intercerea frate-sed lucrAndd. El trthad astfelig.veseli si linisciti, IncAtd n'ar fi schimbatd vista lord pea until craiil.

Dar' etil cl'ntr'o 4i, pe cAnd baiatuld nu se aflka ma, se apropie de bordiegd S il a S am o diva In

1) Com. de DM Gr. Critelunack

339

chipd de pasere forte frum6sa, si ademenindd prin fru-musetea sa pre feta, o duce pe nesciute $i pe nesim %itepea la curtile sale.

Intorcendu-se baTatuld a ma si neaflAndd presorA sa a Inceputd a o strigft si cAutft In tote pArtile,dar' nicairt nu putfi da de urma eT.

Asa a fAcutd eld a4i, asa mftnT, aka poimani, dar'de palm !

In urma, cAnd nu mal avea nice o nildejde ca sAafle pre sora sa, i se arAta In visa and betrAnd curiosd,cu barbg. mare, care-i (Ilse :

AI plecatd fiule sa cauti pre son! to ? ... Nufad red, merge frtrA a to desnAdajdul, merge mered spresore resare si IntrebA de palaturile S it e I S am o d iv a,eAcf acolo o vei aflA.

Dup! ce 4ise betrAnuld aste cuvinte, pert, $i bAia--tuld se desteptA Incredintatd, ca acestd b6trand este unitSanta tramist de Dumne4ed ca sA-I arete calea ceabun! spre Indeplinirea gAndurilord sale.

FArA a astepta BA se fact OA, si ftirit a bAga insame, obosala, bIetuld frate porni In tale spre sore resaresi se duse pen6 ce ajunse In dreptuld unei cast4e.

Aice OA eld and betrand cu barb! mare ghe-muitd pe vatrA.

Bun! 4iva, mocule ! 4ise bATatuld.SA trAescT, brtiete ! ... dar' ce yenta te-a abAtutd

pe la mine ?BEatuld II spuse OM pricina din fird In Ord,

cum cautA pre sora sa, apol Ild pad di doll Ha vaputt Indrepth la palaturile Silel Samodiva.

22*

--

340

Eu nu scab, respunse betranulu, dar'pots sa aflu, cad stint Imperatula Cioeftrla-nilor a si supusit meT resbesca pretutindent si colindat6ta lumen. Astepta ad pen6 de sera, and vino toteaice ea sit me vedit si sa-T Intreharnu.

Tenerulit priml bucurosu, antra In casa, se as-IAA en betrAnulti cu ceea ce gasira si asteptaraOne sera.

Cum vent sera se Ampla vesdubula cu o mul-time fara sama de CYoc A rlanI si dupa aceea bat&tura yi t6te locurile megiase.

Imperatuld loril 11 priml pe toad eu bunatate sivole bung ; la toil le dete de mAncare cu minasa i dupit ce-1 ospetA, fi adtmit pre toti in juru-1 denaintea prispei Intrebit despre palatulu SileiSamodiva.

Lisa nime nu scit, nimem nu respunse nemica,ci toll lasara ciocurile In jogt si nu clise niel arcu.

Vecjendu4 bittatula In asta stare, Intelese ea i s'aMath orl ce nadejde si Incept st, plAngit cu amara.Dar' tocmai and betrAnula deschidea gura ca sa-laInbuneze sit-la Incurajeze, eta ea sbura. In batatura,coborindu-se din v6sduhil, unil Cl o earl an a s eh/ o p a,jumulita si betegit la o aripa, care cum sosl, se repedlla unit vasa cu apa si bell en multa. pofta. Dupa cese adapa si se mal potoll, b6tranulit se apropift de ela0-1 fact lntrebarea urmat6re :

Unde -al fosta fiule? ... de ee-at zitbavita paneacum, si ce Insenma halula in care to afli?

si

lusassl

341

Oh ! Imperate ! respuuse Ciocarlanuld sus-pinandd am fostii acolo unde m'ai renduitd sitstall . .. am intarViatd, cA cuibulu 1mi este forte departe

sunt in astil bald, cAci prin grosnice locurl sunt si-litil sit treed !

Unde-ti este aeeVatu cuibulti tell ?In grAdinile palatulul Silel Samodiva.

AuVindd astd respunsd bamtuld tresAri de bu-curie, erA, betranului i se lumina fats ei Vise CiocArlanulul.

Poti sit duel' pre astd flAciliandru mane demi-neta In prejma acelul palatal ?

Potu, dad densuld va putt sit se tie demine ei sit trdcit pe unde void trece etli !

BATatuld, plinit de mare bucurie, respunse ca 'iteei dupA, Indemnuld Clocarlanului ei betranuldi se dusemime decatu ca sit se culce.

A dOua Vi, cum Incepa snit ciripdscA Cio earl i aIn revArsatit de zori, Ciocarlimulu deetepta pre bATatd.

Vise :Aide sit plecamd pane nu resare sOrele ca

sa, ajungemu mai de vreme, cad lungA ci primejdi6s1este calea.

Sa mergemd ! respunse baiatuld imbrAcandu-se.Eli vom sbura, din craca In cilia, 0 din

racine In marAcine, Dta to vei tine eupa mine cacum al' vre sa m6 prindi ; astfellu vom merge mai fartsa, bagama sama ei nu ne vom perde din vedere,

Aca sit facemd !Aca fAcurA, Indatu ce §T luarit Viva bunt dela Im-

peratulu Ciocarlanilord ei pornira to cale.

si

mit-

si

31-1

si

342

Astfelid merse prin stand, prin via, prin pusti,-Yuri si locurT prapitstiose cats este qiulita de mare,fail sit se zaresca piciorusa de fiinta vietuitare s6d ocasuta ori colib16rA.

Dupre ce merse astfebd fail precurmare pone laasfintitd, de-odata zarl in departare o lumina vie simaT pAtrun46t6re deeata tadele sorelui, apol dupe cemat merse vocal tnaiutea ochilord una palatd cu totuldde aura, in carele se resfrangeall ra4ele s6relui si im-pedick ochil muritorilord de-a se indreptit spre densuld.

ClocArlanuld, apropiindu-se mat bine de acela pa-lath strelucitortil dise :

Eta tinere palatula SileT, antra Intr'ensuiti Milde ten* ctcT ea este primitOre de strainT .si pe tinerTIT Tubesce maT cu prisosinta. Stat in p6rta, si astdptapen6 ce vet vede und oral' maruntd, suptiratieti $i camcgrunta, acela este portarlulu. Spune-t fare de sfielapricina ce te adnce in aste locurl neAmblate si te vainv6tft ela ce sit fact ..

p_upli ce 4ise aste cuvinte _C T o c it rlanul asburil in slava ceriuluT si perl. Er' batatuld se WO,lungt dui:A densuld. AtuncT i se peril ca in sborllCiocitrlanuld a luata chipulil bartinului cue -Iti v6duseIn visa. ApoT mergendd in palate numai dupg, multesi f6rte grele munci $i lucrun, ce i le dete stapanaacestul palata ca sit i le Implinesea, sc6se eu maregred pre sora sa din mitnele SileT S a m o d i v a. ')

') Verg maI pe largfi: CalendarIulfi basmelord ci legendelorapop. rom. pe an. 1875. Bueuresel. p. 85 qi urmat.

343

Iv.Alta legends, a caret erod principalli e asemenea

CI° carlan u l i $i pre care mi-a istorisit'o DiaAlecsie Rusu, Inv4ittoriil din Ilisesci, si P. Ursuld,cantord bis. in Candreni sung, precum urmezit :

Dice oit demultd, demultd, tine sci child va maifi fostd si aceea, mergendd Intr'o di de primavera untiomd en pluguld In si Incependd a ark unit ogorli

sed di, dupit vr'o cite -va IntorsaturI de enIbultiunul CIocarland.

CI° c ft rianul d, cum ild vede ca treee cu plu-guld pe langa densuld i ca nu va trage multe brasdepend ce iT va stria cuIbuld, dise :

Badisorule ! fly bung si nu-mi strica, cuibuld,si cli prinde eand-va vre unit bine !

Si ce bine poV se, -mi prindi to ? Intrebao:nuld plind de mirare auqindu-16 vorbindd.

Fa numal ceea ce to rogu ed lasit dacit velband cand-va, lash, dace., nu -mi vet 1 WI vi4a nuil-Omitorid ! (Ilse maT departe CIocit rlan ul d.

Bucurosil Implinl dorinta acesta, ca nue cell lucre mare, dar' mi-i Mina sit nu pAescd unacatil dece !

Si ce pog sit patesei ?Ce potd sit patesed ? Ail/ ca ed am o

femee f6rte rea, care, dacii, va venl va vede ea n'amaratil ogoruld cum trebue sit se are, o sit me bate, de-mI va merge eolbuld.

'Orielalit

ca p-oid

si

ti-a0

-

si

344

Cum se pole una ca ace9ta ? . . Femeea sit tebath pre D-ta ? ... D'apoi bine : nu WI D-ta bar-bath ? . Nu mil ,ca, femeea trebue sa fie supusit bar-batului §i sa se terra de dgnsulu ? .. .

Ba scin ! ... Asa ar fi sa fie, nu-T vorba, dar'ce e de facuta, dupit ce femeilora li e data sit fie maitaxi de OM not barba01 9i sa ne bat/ on i cand livine chefulu ? ... Trebue sit rabdama qi sit tacemli ! ...

Ba, asta n'ap mai face-o Diet ()data!*i ce at face, mg roga, chid al fi tu bt.rbattt

in loculu melt ?Ce [0 face ? .. . Scia en ce-aft face,- ca'n vietia

sa n'ar mat pone mftna pe mine ! ... *i, daya numaivrei, ea pota sa te'nve0 qi pre tine, ca de astargiinainte femeea ta sit nu te mat batit, ci s'o bqi numaitu pre dense.

Cftnd m'ai invqh mare pomana ,i-at mai face,0 en nu mime ca 0-at# lash culbula cum este, ci IncaIt-a§i fi ftirte mulVunitortn, ea, val domne ! multa antmai avuta sa sufgra pen{ acuma din partea femeitmete, multe batai am trebuitti sa mai mAntinca ! ...

Asculth darit ! (Ilse Cioc ArlanuldcAnd va veni femeea ta in terina §i va vol sa te bath,pentru cii n'ai arata local, unde se dih ctubula mea,tu, in locti de respunsil, sit apnci de graba o p r ii-jina lunge, qi cu prajina aceea apol sit incept a mi-ocrol pe unde vet apnea, seb. colea .. cum se cade,cad ea, neavendu prajina, nu se va pute apropia detine ca sa te bat; §i a§a o sa scapt cu obrazit curatui,

345

farh st ti se Intemple vre until red, nici macar dad enegru sub unghie. Era femeea ta, neavendd In cotro,va trebul sit Inghith noduri, sh tach, si sh se Intorcha cash de unde a venitd... Asta-i a r i a ! . . . Alti doIlea :duph, ce te vei intOrce de sera a cash nevdsta, fiinddfoci si park de manic pe tine, cum vei Antra In cashare sh sat% cu o prhjinh ca, sh, te bath. Tu Insa nicide asta data sa nu te lesi, sit apuci until bAtd scnrtu,dar' groan si sandtosd, si cu aeela sh Incept a 1111-0mdsurh peste spate, stir colea . .. dela rote. Ea a vol. sadee in tine cu prajina, dar' fiindd aPesta prea lungh de 131-tutd In cash, nu V-a puth nemich face, pe cand to cuMulti tell pop s'o bap catd a Incapea Inteensa. . FA

asa, sum IT spunu eh, si lash de vei mai pap vreodata, ceea ce at paPtd pent acuma ! ...

Omulu Ild asculti ! Incept mai departe a ark,Or loculd, unde era culbuld mocarlanului. ilk Incun-jura, adica ilia lash nearatu.

ClocArlanuld, de bucurie ca 0-a vd4utti cmbuldneatinsd, a Inceputu a se inalch, In naltuld. cermlui tottiinvertindu-se In cercuri si cantAndu de pare c tartlumea era a la

Eta Insh a nu multu dupa aeesta vine $i nevestaomulul nostru c'o falca In cerid si cu una In pamentd$i cum dl cu ochiT de loculu unde se afla cuibuldCioehrlanului ca e nearatd sare ca turbath labarbatuld sell si, nici una nici &me, vre numat decatdsh-lu bath..

InsA barbatuld sea, care-T scia acuma prea bluenaravulu, nu o lash pent ce s'a apropih de densuld, ci

346

apucendd de grab o prAjint unde .nu incept a ml-ocroZ peste capd, peste spate 9i pe unde apuca, de ti separea et Imblatesce papu§ol, nu alta, §i daT, qi dar, panelce s'a stturatd de bittutd, qicendu :

Destuld aunt a de ostenitd qi ntajitd demultd lucru ce am, Inca tu vrel sit m6 maT amt -read ? . nu m'aT amtritd destuld pent acuma ? . . .

Na ceea ce-al eitutatd, eta art e vremea ca sail idd tu (Klatt resplata !

Femeea, (le durere qi ramie, stupia, focd §i part,nu ce-va. Dar' de glaba ! . Nu putea nemiet st-Tfact... *i a. a acuma data In vidta el trebuisit rebde §i ea o bttae. Apol, dupit ce numal de -ablacu chid qi cu vaT, sap& din milnele bArbatului, o luftIndiir6ptd la fuga spre cast totd blast6milndd qi ame-nintindd :

Last, maxi mangositule, ct-mi veT veal tu aeasa 1... Te-old Inv6tA, eel pre tine a bate de alta datapre femeea ta, n'avea tu grija I ...

Barbatuld, stltandd de Lueurie, et a fostd qi eldodatit In stare a§l bate nevdsta, ii dete pace sit se ducttotd Invertindu-se cate Intr'und and §i-§I pAzI maTdeparte lucruld. Art dupa ee a Ingratd s'a Intorsda cast, ca qi and nu s'ar fi Intemplatd nemict.

Femeea, cum Yid v64A cit vine, apuca de grabto prAjinit catd 4iva de ell de mare §i cu acdsta pu-nendu-se langit u$ !id aqteptit ca cum va intra In cast.cleuna at Inetpt a-ld crol.

Bitrbatuld Infra In cast.Femeea sare In densuld 9i voesce sa-ld bats.

9i

AntATall

cjile-sn

347

Dar' de ghiaba ! ... Uncle s'a mai pomenith caai£ se p6tA bate cine-va In cash cu prajing ?

Barbatuld sell Insa, care asemenea se Inarmasedin cu bung vreme c'unh rested de carpenft grosh $ivenjosh, mi-o bath qi de asth data de -I merse colbulA.

§i din diva aceea apoi nicY odath nu 1-a maT bit-tutd femeea, -ci tad numaY elil a bAtut'o pre (Musa,tend o manta, pelea si calla vre o pricing.

Dela acestd barbath apol s'ati Invetatil si cmalaltibarbact asi bate femeile, ca' mai nainte nice und bar-bath nu scia cum sit. -$T bath femeea §i s'o Invqe minte,ci numai femeile 10 bateau bArbath. Erg dela targo-ve-cii acestia, cam °multi ce ¢i -a batuth antaia-¢T datafemeea, era targovep, all Invepith 0 alti 6meni deFin satele Invecinate a.T bate femeile.

Femeile, vedendll dela unit timph cu s'a Intorshcraugulh morii, ca, acuma nuli maT poth bate barba01ca mai nainte, ci din protivg ca acestia de multe orlle frigh In bataie, fail ca sa se OM intr'und mode6re care spare de densii, s'ad strinsh tote la unit lochla vorniculd targului, care era o baba, si dimpreubg cuac6sta au inuth apol unit sfath mare : ce e de'nceputhci de facuth ? i dupg multit chitelit ¢i chipzuelg sepuserg In tale ca tote One Intru una sit -¢T pgrAsesegbg,rba0i si sit fugg peste D u n it r e.

§i cum s'ar'i sfatuith, aqa all si facuth.Fie-care a luath ce a avutd mai scumph la easa

sa, all Inearcatil tote lucrurile luate In maT multe caresi apol, lasandull barbach, s'ail pornitil sit trecg D u-

348

n a r e a, mergenda vorniculd, adica baba, inainte, eranevestele dupa (Musa.

Barbaii, la renduld lord, veVendu ca femeile nicide cum nu suguescd, ci ea i-ail parasitil si all apticatdlumea In capd, se pornira Cu totii ca nisce lupi turbaffasupra ornulta care i-all 11100M a le bate `voindd sa-ldprinda si sa-ld om6re.

Omulu, prinVendd de veste si scapandd cum vafi scapatu din milnele lord, apnea la fuga spre .cerinasi mergendil dreptd la, Clocarlanul a, car= I-acruOtd einbuld, ii Vise tremurandu ca verga de frica :

-- Eta, cum si &a ce mi-ai facutd tu, mei Cio-carlane 1. .. m'ai invetatll sa-mi batil nev6sta, si te-am,ascultatii. Dela mine s'ad Inv6tatu si a10 barbati asibate nevestele, $i acuma parasindu-ne F,;i fugendd totenevestele dela not, barbatii lord vreil sit m6 prinda, sisa xn6 omorii ! .... Ce sa facu eu acuma ? ... Cum 0,scapd de densii ? .. .

Me6M ! mei ! ... ce mai 6meni batuci cu'erica ! sa se t6ma, ca'ntr'o furie ti vord paras1 ne-vestele pentru totd6una si ca, nu ge vord mai intorcenici cftnd Inapon . .. N'aiba nisi o frica, cam uncle s'amai v6Vuto vre o femee sa fuga de barbatil ! . .. Par'data, 1.ot e frica sa nu ai vre o neplacere din pricinamea, apoi .. . lasa-te numai pe mine, ca le'ntorcd edpre tote 0116 Intim una mai de graba de cum ,i -ar In-chipul cine-va! .. .

§i cum rosti Ciocarlanuld cuvintele acestea seaventa de-odata, in naltuld ceriului .i cato ai bate Inpalme ajunse langa Dunar e, In cotro i se spuse ca

349

ait apucatu femeile. i toeing cAnd ajunse elit acolo,vomit si femeile sit treca Dunare a!

Clocarlanulu, cum le vedil, incepa a se invert1prim aerti de-asupra loru, vi a tenth :

TurluT, turlui, tur:u1, iurlut 1Peste DunAre bArbatil nu-T!Turlui, turlui, turlur, turInT!Peste Duniire bilrbat4 nu-I!

Femeile, audindu-lu astfeliit eAntAndit, disc unacatra alta :

Aucji0 vot ce &luta paserea, care sb6ra pe de-asupra 'Astra ?

Da cum pecatele sa n'o atajimu ci capeste Dunare nu se afla nici unit barbatd

ET, (Lea e aka treba trebiloru, maT bine sane'ntOrcemb Inapot la barbatit nostril, cari1 ni T-a datdDumneded §i sa suferimd batae dela den§iT, decAtu,trecendu Dunarea, sa fimit t6ta viola nostra fart debarbati.

cum qisera, facura. Tote se'ntOrserainapot la barbqii lora. de- atuncT apoT nu ma; bathfemeile pre barbati, ci numaT barbatiT pre femei.data se'ntempla sa bate vre o femee pre barbatulu sett,apoT sa sciti ca barbatuld acela nu e barbatu adeverata,ci unu mamaligariu.

V.Acestea sunt istorisirile privitOre la elocArland.Unit lueru batatorid la ochT inset ni se infAipza in

acestea citate, care nu trebue trecutd cu vederea, §i

*i asa si

§i

I .

ii

350

anume, casn tote fief povestile nicairT nu,se face amin-tire de Ciocarlie, ci numal de Ciockrlan a.Una semnd destuld de invederatd acesta, ca aka pa-sere este CTocarlia $i alta Clocarlanuld.

Afars. de acestea istorisirl, precum altele ase-meuea acestora, earl se afla Inprasciate prin unele po-vestI, mai esista la poporuld romand Inca urmat6reledatine credin0 despre CIo Carl an d.

Asa Romanif din Ciobancuta In Transilvania niistorisescd urmat6rele :

Dice c# primavera, tend CTo c o In 1 d, adicaC T o car 1 an u 1 d, cants si se Inaba In suss. ajungetocmal langa cerId In aeruld c el d t u r b a t Ii. ')

Dupa ce ajunge In acestd aerd turba cadejosh. Tina cans, aflandu-ld, Ilk mananca si de-aceeaturba $i eT. 2)

Credinca at:6sta esista si la Romanii din Moldova,si la cet din Muntenia. Acestia Inca spunk ca Clocar-lanuld se sue cantandd In aerd pend ce ajunge la v 6 n-t ul(1 c el II turbat d. Acolo apoi, turbandd §i elk,cade josh la pamentd mortil aflandu-ld canii ilk ma-nauca apol turbdza eT. 2)

PoporulA romanfi din unele iinuturI ale Transilvanier su-lks cil langk bolts cerluld se ail& o pAturk de a e r ft alit vent ftt-u r b at A". Asemenea Romania se numesce eterulft de cktrkpoporli v e n t 11 t n r b a t (Ve41: G. Baronzi. op. cit. p. 124).Tota despre acestA. ventii ve41 si la P. Ispirescu : Legende seta Baa-mele Romitnilord part. IL fasc. I. Bucurescl 1814. p. 41. FecToruliide 1mperatA pled inainte si ajunse la mama v en t ulu 1 turb a t A,pled si de acolo si ajunserk in mama ventule de primkvdrk".

I) Com. de Din Gr. Crkciunasii.9 Com. de Mill I, Fotea din Moldova si Ghtorghiescu din Mun-

tenia, amendol ascultator/ de teologie la universitatea din CernkuV.

$i

si

$i

sit

I)

si'n6".

1i

sisi

351

Ell-0 se dice a tine mimAna nu numaT CloeoTturbatT, ci qi came de Oocol sanetoqi, acela Ina nebunesce. Und pruned din Ciobancuca In Transilvaniasit fi milncatd cinci puT de Clocoid qi nu multd dupi£aceea all nebunitd. Top 6meni1, cariT sciura despreacdsta Intemplare, erad de parere, a prunculd numaTde aceea a nebunitd, pentru a a mancatd puT deMao Td.

Pruncif, and vedd pre uniT Clocoid sburAnddatrl aeruld cell turbatd, strigI:

De esti mootScoborl josh.De WI babilSul In slava!

§i credil el, de este ClocoTuld de parte barbgteisa,se scoborX In josh, erii de este de parte feme6sa sesue la aeruld cell turbatd. 1)

RomaniT din Bucovina spund a Ooarlanuld&Atli v6ra, atd tili 6rna, and are sa fie frigd, se tupi-Ida, josh, cTocnesce cu doculd In piimentd qi strigX s6d.tirie nencetatd c uiii! .t u 1, % u 1 !" anuntandd prinacesta nemijlocita apropiere a frigulul. Et% Romani'.died atuncT a eld :

StrigA cI6rect 0i opinelkif-a oblele ate tint!. 2)

1) Com. de D16 Gr. CrAclunala.3) Cred. Rom. din Horodniculfi de josh, com. de Dlti P.

Prelipcenfi.

352

Era la sfarsitula tomnei, tupilandu-se la panAntd,IT face pre 6menI luatorl de same ca se apropie Ernastrigandd :

Lug eirutai le sliniuta!

Cand are sa fie vreme bung., molosaga, atunci totesb6ra In susd si era se pune josh, 'i canteculu hit' emaI schimbaciostti ca de alta data.')

eilnd canta Ciocarlanulu n6ptea, atund prevestesceapropierea deminciii.2)

Mal departe e datina, la Romani! din Bucovinaa poricli pre unit omen! C Iocarlan d" si anumepre ae.eIa, carii se nmesticI In tote lucrurile ca 0Clocarlanuld prin tote gun6lele, precum si pre aceia,carl at und capti buhdiatd, adica en p6ruld radicatuIn sushi ca si penele de pe crescetuld CiocarlanuluI.

VI.In fine Inca si vr'o eate-va (licale $i proverbe .i apol

termi Tam a,A p rinsa CIocarlanuld de c6 da", se

4ice despre unti omit, care s'a uitatd prea multi! Infunduld paharuluI, adica care a b6utu prea multd $i esteasa de ameOtd, di numal de -abla se p6te dine pe picidre.

Amblit amecittl ca uncle Tocarland",se 4ice despre 6menil, caril limb% tabui de capu, cariTnu scid nemica ce facd.

') Diet. de Erm. PT. Ghiu0, din IliqeseT.2) Coro. de Did Gr. CrActunaqii.

353

E CiocArlanu", sett e Ciocitrland debetu", sed cum e ciocitrlanu ltd de betd",se ()ice unula, care e a§a de b6td, cd nu mai set pece lume se aft, qi acesta de-acolo, pentru ca ClocArla-nuld, elind e frigd, stti gliemuitu, nu se urnesce mai defella din Iced aq,a, cit or §i tine p6te sg-ld princlii.

S'a cuculatti ca und Ciocarlanu", sedice despre o feta, rare AT pune prea multe flori Incapti, and merge la joch s6d la altg petrecere.

-->fr4--K-----

23

CTocarlia.

I.

Pe'ntinderea cerescA nu se afla nici una nourasdnicT una semnd de apropierea vre unel furtunl. Numaistelele, acesti ochT vighiatori ai nopii, se v&lti strelu-cindit In depArtare prin nemArginituld spaVid.

Totd astfelid e si pe'ntinderea pam6ntesca. Pre-tutindene domnesce §i -aice cea mai adfincA linisce siWere... Niel una semnu de vre o furtund sea altAneplAcere ! Numal unde unde se aude murmuruldvre unul Era panele cele albe, cart ca niecemarl intinse ce lAtescd pe sesurile Orinelord, si fena-ele cele IncArcate de tots fehuld de floricele frum6se

mirosit6re ne dad una din infAisarile cele mai pia-cute si mai atrag6t6re.

Totil ea star ,i BA admire ale naturel frumusete..Dar' eta ! timpuld lint's se stree6rA, . . . zorile

se ivescd §i cu densele dimpreund se destepta pa,s6ruicA din somnuld eT celd dulce de peste 'kite, care,scAldandu-se In r6ua cea recorit6re si binefitat6re ademinetii, incepe a se'nAIVA In cercurl spre cerid $i prinanteculd eT celd plAcutd a ne anuntA apropierea 4ileT.

siriureld.. .

$i

...si-o

355

i 6re ce feliil de paseruicg sg fie acesta, si dece se Ina ltg ea In cercurl spre ceng antAndd peace o perdemli din vederl, si totg astfelig se scobera eaIn josu, erg sand e ea da vr'o done prgjint de suslidela pamentg ca o sggetg, se lass In josh spre man-sorulg sett celU duratg pe suprafata pamentului ?

Acesta pggruieg e Cioettr li a, lat. Alauda ar-vensis, L. germ, die Feldlerebe, si causa Ingltarii salespre cerig, and cants, nt-o spunil mai multe legendepoporane, dintre can cea mat frumesa e farg Indotalacea compusg In versun de ilustrulg nostru poetil DlgV. Alecsandri. ')

Pe catg Insg de sonord ci atragetong e canteculgacestel paserele, pe catg de placutu e timpulg andcanta ea, pe atitta si p6te a Ina multi mat atrgge-tore si mai frum6se sunt legendele et

Dect, lasandu la o parte legenda DM V. Alec-sandri, In bung speranta cg. eel mai multi o cunoscu,si tots Romanuld adeveratg, care sci numal cis-ce -va aceti, ar trebul s'o cunesa, voig reproduce aice altelegende ale acestel paserele, despre care unu antecdpoporanu ni mai spune si urmat6rele :

Lie, LieCtocarlie,Starr in OreCantAtbre

i revinkDin lumink

1) Opere complete. Legende. p. 115.23

356

Pe pAin6ntaCu duke canal. ')

II.Cea dintaid legends, care am atujit'o dela o Ro-

manca din Siretiu, e cea urmatore :Ad fostd odata unfit Imp6rata §i -o linp6ratesa

forte avuti, omenosi si ciustiti de catra toti supusiilord si Irapifratii de prin prejurd. Ace.tia, de cum setrezira si vNura lumina sorelm, petrecura totd4una infrica lot Dumneqed, si de-aceea aveau tote celea ce letrebuia, numai unit singuru lucru li lipsilt,... n'aveaifnisi unit prunca. Si . , . Dome ! ce n'ar fi data ca saalba si el Lind pruned !.. Nu era o 4i ca sa nu Inatpartdsca milostenii si daruri pe la sermani, nu era ocji sit nu se r6ge lul Dumne4eu, d6ra dora li daruescesi lora unit pruncu.

Dar' trecura multi ant la mulocil si dorinta loraInca totti nu li s'a Implinitu. .

In urma urmelor, tocmai cand perduse t6ta, na-dejdea ea se vord putt $i di numl cand-va parinti,li-a ascultatd Dumne4eil rugamintea si h-a daruita ofuck pre care o numira L u m i niT 6r a. Si eT de-aceeao numira astfehd: una, pentru ca, ea era forte frum6sa,$i alit doilea fiind ea era pentru densii ca o lumin a,ca lumina ochilord, si unde se ducea ea, acolo se du-ceaii .i et

LuminT6ra train, ca si parintii seT, In fricalul Dumne(ed, si cu end crescea mai mare, cu atata

1) V. Alecsandri. loc. cit.

357 ,---

se faCea mai frumesd si mai farmeatere. Si tocmai dinpricina acesta nu esia ea nici odata, la pramblare,temendu-se ca srt n'o diechie tine -va ski IA i se'n-temple alta nenorocire.

Insa trite° di, n'are maica sa ce face, si-o intrebd:de ce nu se duce si ea, ca alte fete de imperatd lapreamblare, de ce cede numai a easa ? .. .

Luminiera respunse match. sale ,i -f dise, a ea,numai data voescu pariqii el, Indata se va duce lapramblare. Si'nteadevdrii ea, colea de cared sent, campe timpuld acela and se scohora serele spre apusd sie mai frumosil si mai placutu de preamblatil, a esitdsi ea Antaia-si datd. In gradina Inapdratescii. In grAdinaacesta a amblatd ea In cob si'n ace pea ce-a datdde-o us4a mica, carea ducea spre unit sesd Intinsd sifrumosd, si cum a data ea de u, its. acesta a deschis'osi-a esitd printeensa afard In sad Pe sesuld acelaapoi, preamblandu-se catd s'a fi preamblatd, a inceputdea a privi mai de aprope intrega fire, care i s'a hied-Osat6 de'naintea ochilord si nu se putea destuld mirkde frumusqa ce-o vedea In trite parcile. Insd, ce i-apiricutd el mai multd dintre tote ate le-a vedutd, afostii S 6 r e I e, carele se scobona, incetd spre apusd.

Multd timpd a statu ea .i s'a uitatu in S 6 r ecum apune .i multil timpti dupd apusulu lul la radelesale cele luminese, can ca nisce fire nemarginite deauru se'ntindead pe campiff cenului.

Asa, de tare 1.1 placea ei cum apune ser el e,bleat in teta sera esia, ea sit priviasca apusuld. la

358

§i at(tta ce a e§itd, §i atata ce a privitd la densulti,One ce In urma urmelord s'a indragostitd In eld.

Era dupit ce s'a indragostitd acuma In s6re, aInceputu din ce In ce a se super& 0-a se used, penece s'a bolnitvitil cum se cade.

ParintiI seT, vecjendu-o astfellil, se'ntristara 0-oIntrebara : ce-T lipsesce de se usucit a§a de tare ? . . .

ce durere are ? ...Ea dintru inceputd nu vol sa li spun nemica,

era maT pe urma, veciendu a parinOT totd una o In-treba, li respunse ea trebue sa se despartesca de den§il§i sa m6rga In lume ca salt caute noroculd.

Parintit set, auclindil ce 0-a push In gandil flealord qi avendu-o numal pre densa, I .cepura a plange0-a se titngul ca nisce prunci §1.-o ludemnara prin celemaT dui6se cuvinte ca sa nu -T parasesca, caci tine scice p6te sa, i se'ntemple in calea pe rare voesce ea sase pornesca, Insit v6dendu dela and timpd ca numai depaint li-I totit vorba §i sfatuld ca. LuminTer a nummdecatd voesce sit piece In lumea large ca sail caute,dupre cum spunea ea, noroculd, nu se maT incereara ao oprl, ci o bineenventara §i-1 detera tete cele trebuin-close de drumll.

LuminTer a, luandu-§1 remasd bund dela pa-rintit seT, s'a pornitfl cu Domne-ajuta In lume ca sacaute palatuld edit strelneitond 0 maretiu, in care utz-gise ea, acuma dela eine va fi aucjitii, ca locuesce ale-.suld inimei sale, adica S 6 r e 1 e. Dar' In calea cealungit §i necunoseuta, inulte nenorocirf qi neajunsuri oa§teptara.

359

Dintru inceputa mersu, cum 1 -a mersd pentruca avea de tote cite 1 trebuia, avea ce mama, qi cu cese'mbraca, dar' cu sfarOtuld lucrurilord aeestora s'asfarOtil tote binele

i a,a mergAndil ea di dupa di, nopte dupa nepte,catil va fi mersti qi pe unde va fi mersa, destulli atataca dupa o tale de mai multe chile a ajunsli intr'o pustief6rte mare, unde nu era nice unu sufletd de omit dezaritti unde i se sfarqire acuma qi merindea ce-a fostaluat'o de-a casa,

Vedendu biata feta ca n'are nemica ce manca era,femea scurge tote puterile, a inceputit a culege rade-cini de erburi p6me selbatice de pe unit pomi§orumititeth, care se Oa singurn in teta pustia aceea, qi

cu acelea §1-a stimperatu ea femea.Astfelig caletorindu ea prin pustia aceea ajuuse

intermit tardth la urm locu, unde se aflaU o multime de6meni morti. Cum a veduta ea mortii ace§tia af,;a detare s'a spaimentatu, ca. a Inceputil sa tremure, cumtremura verga, de frica, fug ducendu-se mai in doh)

mtAndu -se mai bine in tote parlile 8'a incredintatdca pe locula acela a trebuitu sa fie vre o batalie fortemare qi crunta, de-aceea cunt atatia 6meni morti.fiind ca, acolo eras f6rte multe vesminte de catane,ce picata ei prin minte ? Tee §i ea unu yes-menta de-acestea ca sa se imbrace cu densulit,

luatu nail strain huzarescU, s'a Imbracatd tnteen-sulu s'a pornitu era-§i mai departe.

Mergendu ea, acuma eatt1 va mat fi mersu, detede unit calif forte frumosu, qi cum dete de densulit nu

i-a

yi

§i

itsi

1-asi

VT -a

si-apm

el.

gi

360

stata multd pe ganduri, ci ila priuse, se sul pe densuldcalare plea mai departe tote sliva aceea, One ceurma dete de-o multime de 6mem vii, pre cash 1 ouno-sett pe Imbracamintele lord ea aunt ostasi.

Ostash acestia, cum o zarira, d6-una se repel:liraasupra prinsera, socotindd ca, este vre and spionA.Dart dupa ce se adeverl, ca ea nu este spiond, h detersdrumulu, o luara apol In slujba lord si se dusera cu(Musa Intr'o bititalie. In batalia aceea furs ostasii decatra dusmanii lord InvinsT, $i cariI voira sä seape cuvieta incepura a fugl In cotro 4i duceau ochii piciorele.

T. uminT6r a nastra rose scapandu cu obrazdcuratil din prins6rea Invalmasala in care ca4use, seporni maT departe in trebii-si In drumuld sed. Era dupace se pornl se duse, se duse, calare pe calulu ce laaflatd meT naiute, pea ce ajunse intr'un tarcjiti la ofantana, unde dete peste o baba betranii-betrana, caretorcea painganisa.

Baba aceea se numla In t u n e c i m e a, si eraforte bucur6sa tend cine-va o numb. astteht, peutruca ea era blastemata sit p6rte vesminte negre si lafala Inca erg, forte 'Agra.

LuminI6r a nostra, cum a v6clut'o, a cjisd :Val de mine si de mine ce baba negra ca

Intunecimea!Babel I-a placutd forte tare cuvintele acestea,

pentru ca ea totd6una, and o numul cine-va In tun e-cime sod vorbia tota una de negru, Ii era forte pia-cutd. De-aceea a primita ea pre caletore a Rostra forte

In

Sedate

eT tiu-o

si

si

gi

bine, 6ra dupa, aceea a intrebat'o : unde-i merge caleaprin asa o pustietate ?

Luminidra 1-a spusd totil adeverulu : de undevine si In cotro se duce.

Baba T-a clisu :Daca ni6 vei asculta, pre mine, si vei face ceea

ce 41 void- spune ed, apot atunci de burnt same to vetajunge scopulu!

Void asculta, si vont face ! respunse La-n-lin-16ra bucur6sa.

DACE, e asa, apot merge spre resaritd, (Ilsemai departe I n t u n e c i me a, One ce vet ajungela mm delu forte mare si Malta de stecla, .i dace. tovet putea sul pe verfuld acelut delis, apot pact sa didca ti-a1 ajunsd scopuld.

Lumini 6ra multaml forte frumosd Intun e-c i in e i pentru sfatulu et celti bung ce i I-a data §t -aluatd remasd bunu dela (Musa si, incalecandu pe calulttseta, a plecatu mat departe spre resaritu.

Dthiespret)ece cjile ne'utreruptd a caleteritil eapene ce a ajunsu la deluld celu de stecla.

Calu-i slabise forte tare de -atom drumil catd atrebuitd sa merga, era Muhl la care ajunse era forteInaltu, deci cum sa, se sue ea acuma pe verfulu delulut?

Eta tusk' ca tocmai, and era, ea In cea mat marenedumerire, cand an scia, singura ce sa flied, si se se'n-cepa, vede nu departe dela (Musa unu omit. Omuldacela era, unti cavabd. Deci, rugandu-ld ea, cavaliuldt-a potcovittl caluld cu nisce cue f6rte man si tan.Astfeliti apot, fiindu-I acuma calulu potcovitu, s'a repe-

361

362

4itil spre dela si ciitd a1 scapara dinteund amnarth s'aurcatd de-asupra lin.

Ajungendu L u m i al 6 r a pe verfuld delulul amulOmitd lui Dumneded, ca 1 -a ajutatd a se sul, apois'a dusd sa veda ce este pe &lulu acela ?

De-asupra &lulu' era unit sesil f6rte mare siIntinsu.

adendri acesta L u m i n 1 era s'a suitil era-s1pe calulil seu 4i s'a pornitd mai departe, mersu sia mersd, pene ce-a datu de-unu palatd forte mare sifrumosu.

In palatuld acela locumft trey f e t e.adendu fetele acestea, ca cine-va vine la densele

I-ail esitd intru tntimpinare.L um in Ter a, cum le-a zaritd, asa de tare s'a

bucuratd, ca si cud ar fi fostd surorile ei.Fetele Irma 1 -ail disd

Sufletu de omit ce esti ! cine te-aduce pretine in locurile acestea, cam de and suntem not aiceInca nime pea ammo, n'a pututli sa vie pent lanot, si to al venitd .

Dupa ce rostira ele cuvinteie acestea It luaradusera Intr'un stauld i T &tea de mancare,

era pre Lum in/Gra o luara si se dusera cu densaIn incaperile cele frum6se ale palatulm.

Fetele socotiati In mintea lord, ca strainuld ce -a

venitd la densele, nu este feta, ci fecioru, pentru caL u rn i n 16 r a, dupa cum seirnd, schimbatd Inbra-carnintea.

Fp-a

. ..ca-

MTh, flit

si-a

3G3

Dupt ce a petrecutil Lumini6r a Mai multeIn palatuld acela, &it cit lute° 4i vind cele trel

fete la densa slice cea mai mare :Nol am vol ca s to luadid pre tine de bar-

bath, etci tare ni-al placutd, dar' nici una nu te pu-temd lua, cdci dacit nal vol ed bunt 6r1 ca at te TedapoT s'ar mania surorile mele pe mine, ert daet ar' voluna din ele at te Yee, nu mi-ar vent mie la socotelt,deci fii-ne mai bine fratele nostru !

Nu frate, ci mai bine sort ! - - respunseLuminTer a, etc' si ed stint feta ca gi voi ! .

Hainele btrbatesei, cu cart me vedeVi InbrAcata, le-amluatd pe mine numai de-aceea, ca sit fits scutitt demulte neajunsuri nepitceri ce mi s'ar fi pututd In-templa. In calea mea cea lungt i primejdidsa !

Cum auglirt cele tree fete respunsuld acesta sal-tart de bucurie disera :

Dact eati fat, cu atilta mai bine, cad de-acuma Inainte vom fi patru, cu pareclne.

Din (liva acesta apoi traira fetele dimpreunt cuL u m i n T 6r a forte bine, ai erat . totdeuna f6rte veselesi bine dispuse, did nu li lipsia nemicit, ce-ar fi pu-tutd. sa h-aduct vre o superare sell alit neplacere.

Nu aaa fuse f i petrecea L u m i n1 6 r a. Acostadin di In ce mergea, totd maT tristri ai mai dustpe g(tnduri era.

Lurnidd sama fetele dela unfit timpd, ca L u mn T6 r a nu e aaa, cum ar trebul sit fie, voiest, bucu-rasa, o Intrebara de ce este ea malt de tristil, totli dustpe glinduri ? Ce-i lipsesce ?

wile

clicetT

si

si

chi

.

i-si

364

Luminiera li respunse suspinandli :Eu de-aceea sunt asa de trista, pentru ca mi-a

sositil timpuld ca sa mg despdrtescd (le vol, . .. sa velash en Dumnerjed si sa mg ducts in drumulti med ! .. .

Fiindu ca nu voesci sa remiss mai multa cunoi, clisera fetele iti V011111 da ung semnhl deaducere arninte, ca al fostu tend -va la noi, o Sabi e,care are o deosebitit putere si anume, data se tragejunigtate din tea, apoi atunci more jumgtate din 6steadusmanului, cu care to bati, era dada. se scete talk dinteca, apoi atunci pica toti dusmanii, numal capitantatlord remftne in vieta. cum rostira cuvinteleacestea ii detera sabia, despre care all vorbitg.

Lumini6r a, bucuresa ca a capetatu unu odoruasa de mare gi de pretiosg, li multaml din totit inima,sl-apoi se despartl de densele, isi lua calulu, se sulcalare pe densult $i scoborindu-se de pe delulit celiide stecla se porn1 era -sf spre resaritu si se duse, duse,peng ce ajunse la,o fautana. Acolo langa fantana aceea,a aflatd ea pe und omu voinied si f6rte frumosd. Intre-lAndit-ld ea : tine -i, $i ce face acolo langa fautfina ?...omuld ii respunse, ca e ung capitang de este, pre care-ldurmarescu dusruanii si nu scie in cotro sa apuce dereulti lord. Totodata it mai spuse capitanulu acesta, cabunuld sell Imparatil este forte ineunjuratu de dusmanlsi eld nu pete nemica sa-1 ajute.

Eu votu sa ve ajutd la top ! - din L u m i-n I 6 r a. *i dupe acesta dete capitanului ce-va demancare, cad, sermanulu, era forte flamendu. Era, dupece a mancata si s'a saturatd capitanuld, dupii ce a mai

:165

prinsd putinu la putere, ii cjise Lumini6ra ca s'oduel la Imp6ratulu lui.

Te voiu duce, de ce nu! gangani capita-mild der' e forte greil si primejdiosil de ajunsd pentla Imperatuld med ! . . . Nitmai singurd Dun-mei:led nip6te ajuta ca sa strebatemd pea la densuld ! ..

L u m i n T 6 r a flu Incur:AA spuindu-T sä n'aibii,nici o fried; .i asa se pornird ei spre imp6ratulti, sicu mare gred trecurd prin mijloculd dusmanilorti peace ajunserd la Imperatulii, pre care ilit aflard forte su-p6ratil si dusd pe gandurl.

Intrebafidu-lil Lumini6ra de ce este asa de su-peratu, it respunse Imp6ratul qicenda :

D'apoT cum pkatele mele nu void fi ea sup&ratd, daca megiasuld men Imi cuprinde mai tOta terasi-mi °mord o multime de Este !

Ed void sii-tl *tit a Invinge pre ne'mpaca-tulti Marie! tale dusmand, numqi daca m6 vel asculta!

()Ise mad departe Luminiara.Imperatul, bucurosd de acdsta fdgdduinta nea.tep-

tata, i-a spusil ca v'a asculta-o cu mare pldcere numalde 1-aril pute sc6te din nenorocirea In care se al% elilsi Ora sa.

Lumini6ra i-a 4isil atunci sit-1 dee and add $ihalm ostd.sesci.

Imperatuld a facutd ce-a fileutd si'ndatti i-a adusdund call si hainele cerute.

Luminiara, lutindd hainele ?a Imbracatd de grataInteensele, apol s'a aruncatu lute pe calulti adusil $ifail a mai vorbi ce-va se porni In protiva dusnianilord

.

366

Imp6ratesci, se duse, duse, pent ce njunse la and titrgdmare, uncle se aflait dusmanii.

Dusmanii, ve4endu cA, vine un6 ostaqii a§a dederzd In fuga calulul asupra titrgultf, socotirg, a evr'unu spionu ii esindu-i Inainte volt% s'o prindit preLumini6ra.

Lumini6ra fist, vedendd si ea la renduld set, celi-e vola dusmanilord sä fact cu densa, sc6sA sabia,ce-a fostu capetat'o dela cele trel fete, pe jumetate dintdct, si cum o sc6se toci dusmanii c141 se pornirit asupraei, egdurit moil' la pamentd.

V6dendu acesta Intemplare ceialaltt dusmani, carilse aflad In tftrglit_esirt. cu totii In frunte cu imp6ratullor, ca cu atata mai lesne s'o path prinde pe L u m i-ni6ra s'o fact mu si frtrimi, nu ce-va !

Insit Lumini6r a, cum a vgdutd cg vial cutotii asupra T, bucuria ei nu ere, pr6stit ! scositgrab tog sabia din Met, si cum 0 sc6se, . minumeaminunilor ! ... toff dusmanif cadurg morti, numal sin-gurd Imp6ratu16 lord remase vid.

Imperatuld v6deruld si cunoscendd ca nici predensuld nu p6te astepte o some mai bunt, pictIn genunchl la pici6rele Luminidrei rue, cast,-T dtrudscX vidta.

Lumini6rei i se fact milt de densuld, f1 dtruivieta, dicendit-I :

kcAll ditruesc6 vita, dar' de astI-di Inaintesit nu to mai incumeti a Intra In -tera Imp6ratului met,.eaci apoi e vai $i amard de tine !... Acuma du-tede uncle -al venitti !

0-apol

de

sg-lit1;31-o

367

Imphratuld dugmanh tT multaml din tots inimapentru ch daruitd vieta si pled, Indarhptil de undea venitti, era LuminI6r a, veselh eh a tnvinsti agade lesne pre dugmam, s'a intorsu la Imperatuld

Imperatulu, carele cu ajutonuld acestel fete a sch-patd de dugmam, 1-a egitd cu cea mal mare bucurie1nainte, multamindu-i pentru binele cell mare ce i 1-afacutd, gi spuindu4 totodath eh ea 'Ate sh sedh la cur-tile lul penh la mCrte gi nemieh nu-I va lipsl.

Imp6ratul schpatd de dusunnt nu scia, ca voini-culd ce 1-a mAntuitd este feth ; elu cugeth eh e fedora.lush mai pe urmh, acuma din tine gl prin tine, nu sescie, destulti atitta ch a aucjitd cif mantuitoriuld 1u1 efeta, gi cum a auclitd a chemat'o la sine, I-a datd bathemuereseI gi apol a luat'o de sotie.

Imphratuld acesta, lash mai nainte de-a se chshtorlen Lumbara, era logoditd cu alth f6th de Imp6rat.feta acpea saute acuma t6te chipurile ca sit strice Lu-miniora, s'o nenorocesch, dar' nemich nu I-a pututdface. i nicl n'ar fi trebuitd se, saute a-I face red, adLumimora nu s'a cashtoritd din bung. vole cu Imph-ratuld, ci numaI din silk, si de-aceea chuth ea tote mij-16eele cum ar putea schpa de el i, cum ar putea malde graba gi mai lesne fugl, d6rit -.1 p6te ajunge &lathscopuld, ce gi 1-a propusd Inch and s'a pornitude-a cash.

cum gi-a push In gandd, a.ga a gi facutd.Intro cji, pe cand Imphratulti, adich bhrbatuld el,

era dusu nuscid unde de-a cash, a esitd pe furiga laprimblare, si cum a egitd nu s'a Intorsd mai multi In-

i-a

eT.

§i

§i

368

apol, ci scapctndu ()data din prins6rea, In earea fart devoia el a fort adutd, a apucatd drumulti spre re-stritit s'a dust, s'a totd dusd, pent ce a ajunsu launu locu unde zacea unu omit forte bdtrand i neputin-emsu, neputendd vorbl bine, ci numai ganganea capruneii cei ce abTa se'nv,a0 a vorbl, tra perulu de pecapuld lul era albil ca laptele si lough pent' la glesne.

LuminI6r a, cum a vddutu pre acestd betranu,i s'a faeutd milt de densuld, 1-a spalatd frumosu, i-atunsu pdrulu ceIn lungd de pe capu si apoT 1-a datast manance.

Betrantild, dupa ce a nitneatd bine si s'a satu-ratu, dupa ce mai venitit in on, a Inceputu avorbl ca 6meniT Intreba pe Lumini6ra : de undevine si'n cotro se duce ?

LuminT6ra T-a spusd tata istoria el din firu InOrd, cum ce, ca adiet, scopulti el este et megapent' la S 6 r e, In care s'a Indragitll si de a card dorunu mai p6te rabda One ce nu 1-a vede.

Bdtranuld, dupa acesta marturisire sincere, a In-eeputt- a-I descrie de-a mdruntuld tat calea pe undeare st merga, clicendu-T

De -ales merge drumuld dreptd la S 6 r e, elueste f6rte lungd, dart no-i. Dim decum primejdiosil.Una fist totu-sf trebue spunit. In calea to veiYntalni un c it n e, acelul cane sa -I dal bucttica asta depane, ce 0-0 dad eu, si elii nu-tl va face nemica, dartcauta bine ca sa nu fie alai pane, ci numai actsta,cad alta nu are puterea, care o are actsta. Erg, dupace-I trece de canele de care gl spund, veT ajunge la

.i

sisi-a

si

ert-el

3(39

unu palate f6rte frumosg strelucitorig, inaintea car=se afla o fantana. In palatuld acela locuesce S 6 r e 1 e.Inainte 'Lusa de-a Intl.& inteensulg sk bei apii din fan-tang apol sa Intri in nuntru.

pupa ac6sta IT dete bgtranulu o friliora de panedon tale bunk.

Lumimara a multamita din tak inima b6tranulu1pentru pane pentru sfatulti Jul celg bung si Orin-tescg, luatil remasil bung dela d6nsuld apol s'apornitu era-si la drumil si s'a dusil, s'a dusil, p6n6 ce-acloth de-ung. Can e c ci trei cap u r i, carele cum av6cjut'o, dduna a saritil la flensa voitg unman de-catil s'o manance. Insa ea, cum a v6dutg di se repedela densa, T-a aruncatU panea, ce-a capetat'o dela b6-tranil. Canel e, fiindu pe semne forte flgmandg, s'arepeditg la pane, a mfincat'o c'o lacomie nespusg,apol s'a facutu neveclutu, ca .i rand nici n'ar maifi fostil.

De-aicea s'a luatg Luminiara Si-a mai mersil obucata bunk de locg, One ce a ajunsil la ung palatdforte mare $i frumosg, care strelucia asa de tare, incatnu to puteaT uita multa la elg, cad indata 41 lug,vederile.

De'naintea pdlatului acelula era o fantang, forte fru-m6sa. Luminitir a, urmandd sfatulg betranului, a136uta apa din acesta fantana, si cum a beutd indata apututd sit se Line la palatt, pe tend mai nainte nu-Tera nici defellit Pu putinta, eaci i se'ntunecag vederile.

Dupe acesta a mersg ea spre palatil, s'a bagatilinceta In nuntru, si cum a intratg ce sit veda ? . vede

24

sit

§i-a §1

91-a

§i

Qi

si

ei

370 --

pre multu dorituhi rfi cautatulu seu IubitA, pre S 6 r e,standtt la mesa si streluciudu asa de tare, cum adieunyntat singuru S6rele nime altulil pete sa stre-lucesca asa de frumosil. Si cum 1-a vedutA ca e asade MOM, de gingasit frumosit asa de tare s'a In-dragitA InteensulA, ca singura nu scia ce-a face maiMIMI? sa-lA strings In brace sarute cuInfocare ? . sa-1 descopere totu alenulil si foculu ini-mei sale ?.. sett ce sa faca, ce sa direga ?

Dar' las' ca nice S 6r ele nu era de gluata. Sielii cum a vedutfi pre Luminier a, Indata s'a In-aragitti Inteensa, each si ea nu era 0 feta, ec'asa .. derendil a tote fetele, ci era o feta asa de frum6sA sifarmecatere, ca sa fi cautatA In lumea Intrega, alta eadensa n'al fi aflatti

Mama Serelui Insa, o betrana, betrana detend lumea f6rte reutAcT64 aflandu-se asemenea Incase vedendti pre Lumintera ea se apropie defecioruld sell, care nu scik ee-1 pecatulu, cunoscen-du-o dupe vorba ei ea trehue all fie feta si nu fedora,dupe cum era Imbracata, i temendu-se ca sit nu-1Aduel In ratacire, BA nu rapesca prin frumuseta el, aInceputA a o blastema t#-a dice :

Tu files pecatului, care al cutezath sit strebattpene in acestA pAlatA si al voitu sa ademenesci prinfrumuseta vorba to cea dulce pre fiulii meft celd nevi -novattl, blastemulti meA pice asupra capuluT teu! .

De at11 Inainte sa to p ref aci in pasere si sit

sbori In t6ta diva in susu, plangendA pre fiulu men,pre frumosulu si nepatatulA S 6 r e, pentru Indrasnela

yi

si

§i sA-14

si

i-ln

ysi

,

1i

si

371 -,-

to eea mare, ca at vei'itd One aice .i at vorbitd cudensuld ! ..

Si'nteadev6rd ea 'ndatA, dupa ce a rostitil babacuvintele acestea, LuminY6ra s'a prefacutd Intr'opasardica mica, pre care omenii de- atunci si 0'16 Ingiva, de asta-4I o numescti Cioearli e, si care matIn tag, 4iva sb6ra f6rte susu In aerd cantandd si plan-gendd dupa alesulit inimei sale, dupa seumpuld sellS 6 r e, pre care tocmaT atone', eand 1-a data dupa otale asa de lunga $i primejdi6sa, a trebuitti sit-lu p6rdapentru totdduna.

Era sabia, ce-a capetat'o dela cele trel fete .i ce-lelalte lucrurl ce le-a ma' avutti LuminI6r a an re-.masts In palatuld S 6 r e l u I.

III.A. d6ua legendh a Clocarlie I, totti din Bu-

covina, suns astfehd :AU fostil odata In partite resaritubff und 11'10-

ratd $T -o Imp6rat4sa. Imperatulu acela se chiemA T i-t u s 5, dra Imparatesa G hi or g bin a.

Ace.tf dot domnitori tralati In pace, linisce, unire,dragoste si aveati de t6te bunatatile ; numai un singurdlucru li lips* ... n'avead 'lie' unfit pruned.

Ce n'ad faeutil ? ... Intrebat'ad pre toll 6menlieel mai Invatatt al Imparatiei de sfatd ... Nu era 'Inddoftord, pre care sa-la fi trecutd u vederea si sa nu-10.fi Intrebatd: cum ar putea cap0a si el unit fiti ... Ba !In urma urmeloril, cAnd vedura ea nime nu li p6teajuta, a1ergara si pe la vrajit6re dupa sfatit.

2 4*

372

Dar' de palm !Intr'o di, dupa ce perdura amnia WA' nadejdea

cif vord aye si ei cand-va and pruned ca OM lumea,a facutu Imperatuld acesta o petrecere mare, la Care s'adadunatll top' sfetnicir, betranii ski ma! marii Imperatieisale dimpreuna cu soOile lord.

T6te mamele, cate se adunara hi petrecerea acesta,se bucirrad si-sT leganad pruncir In bra.cele sale, , pumaImperatesa GhTorgb i n a era. forte trista, pentru caea nu avea nici un pruned pre care sila stringit ski eain brate si sa-hi desmierde.

Eta insa ca'ntr'o nOpte, dupa petrecerea avuta,i s'a aratatd imperatului Titusd o baba betra na.In visd, care i-a spus urmat6rele cuvinte :

InalOte Impt.trate ! nu to super% ci to bucura,cad' Imperatesa Ghiorghina va nasce de buna sameand pruned, numai dace va merge la pariuld care curgeprin padurea cea verde dela capetuld Imperatiel tale skiva be ape dintr'Insuld.

Imperatuld trezindu-se din somnii sT-a Insemnatdforte bine cuvintele babe!, ski cum s'a zaritd de ding.s'a sculatd ski s'a dusd de i l-a spusu din fird in perdimperatesel.

GhTorgh in a, sg-Ia fi prinsit pre Dded de-undpiciord nu s'ard fi bucuratll asa de tare, ca acuma andaudits ceea ce I-a spusd Imperatuld, ski fare, a perdemultu timpil Inzadard s'a pornitd $i s'a dusd la pa-riuld din padurea cea verde sT-a beutit ape dint?-ensuld.

373

Nu multd timpd dupti acesta, eta ea Imp6rAtesaGhTor g i n a si-a ve4utd visulu cu oebii .. a nascuttiadicA o copilA f6rte frum6sA.

Copila acesta brescea intr'o cli ca alta Intr'uniI and,era intr'und anti ca alta in dece ant .. Cine o vedea acjimaul' n'o mat cunoscea, tact cu did crescea mat mare,cu atAta se facea mai voinica si mai frum6sa.

Dupa ce a crescutu acuma copila acesta mare sia devenitd f é t A' n fl 6 r e a Inceputii a esl in tandeminqa si sera la preAmblare ca sa priveseA resari-tubt si apusuld S 6r el u T.

Esindu ea asa in mai multe daft si privindu cu6rele Intregi cu n resare si apune S 6 r el e, asa de tare1-a pltieutd acesta, ca In urma urmelord s'a IndrAgittiInteensuld.

Dupa ce s'a Indragitu nu mai era niel o pla-cere pentru densa pe acestu pamentil, si prin urmarelark) buna deminecti Issi propuse sa caletoresea sereS 6 r e, sa afle palatuld lui, si-apoi, cAtti va fi iii-a tralsa nu se mai -despiirtesca de densulti.

Ca o copilti, buna a spusu acesta dorin0. a sa simatch sale. Dar' maica sa n'a voitil s'o lese nicaire.Ea a spusd apoi si Imperatului dorirqa sa, dar' niceeld n'a voitd s'o lese nicAire A. se ducal, pentru caamendot o Tublau f6rte tare, si MI sciu ce-ar fi filcuttide sarbA, data unica lord fiica i-aril fi parasite si s'arfi dusu tine sci uncle_

Copila, de superare ea parincii set nu vor s'illese, a inceputd a se usea, si'n vet) eate-va gib asa detare a slabitd, ca de -ahia se putea urni din locd.

374

Vedendd acesta imperatuld calcatt pei-a datu bineeuventarea parintesca si tote cele tre-buinci6se de drumu, si-apol a lasat'o sa se duck Intreba-$T.

Copila, luandulf acuma remasd bunii dela pa-rintiT s'a pornitd sere resaritd s'a dusu, s'a duskunit timpu fOrte Indelungatil, One ce a ajunsil la oapa, forte mare, ce curgea fOrte repede.

Ce sa facri ea acuma ? . , cum sa treca ea apaacesta ? tact podu peste densa nu era $i a Inota, nuscia, si macar de-ar fi si scitd, era peste putin0 s'otrees de-a'notulu, cad era fOrte mare.

tta Irma ck pe cand sta ea asa, batendu-sr ca-pulu ce e de'nceputu ? vede ca Iesa din apa aceeao feta f 6r t e f r um 6 s a Imbracata tASta ID &NI,care-I dise :

Tu-V vet ajuuge scopulu tell, daralungu timpdacolo nu-a este ingaduito sa staff... Muhl placere nuveT gusts !

cum rosti feta cea frum6sa cuvintele acestea,indata s'a facutd unit podd peste apa, cea mare pe carea trecutd feta de'mperattl de ceealalta parte.

DupLi ce a trecutu acurna feta de imperatti apaaceea a caletoritd dra-sT mai departe .i s'a dust':, s'atad dusd, pens ce-a ojunsu la o Baba batr an a,care piiscea und cardd de gAsee.

Baba, curiOsa, ea tote babele, cum a vague° In-data a intrebat'o de uncle vine .i'n cotro se duce ?

sr-a

sel si

inimit,

;

Bi

375

Feta imperatultn, respuwjeudu -i, i -a istorisitti tetedin fird In peril: cum si ce ? de uncle vine si'neotrose d u c e ! . .

Ea, draga mature', vise mai departe baba .

potil sa-p scurtezd forte multd calea.Dadi scurta-o, matusicA, mare bine mi-al

mai face, Demne ! cum ta-asi mai mul0m1 pentrufapta D-tali!

Baba, magulitrt prin cuvintele fetes, fi dA In mAnadreptA and pomisor 6, erA. In mana stanga andin eld f6rte mi cif si-f dice sit facti cruce cu po-misorulu, ca apol IndatA va vede ce se va intemplayu densa.

Feta o ascultg, face cruce cu pomisoruld vi cesa veda ? vede ca de-odatA se rAdica in aerdcine-va o duce pe susti, dar' cine-o duce nu scie.

Asa se duse ea prin aerit, pare ca ar fi fostit decine-va vriijita a cAltirl pe-o prajing de alunu, $i catdai clipl din ochT ajunse de'naintea palatului S 6 r e 1 u T.

Pe de'naintea palatulul acestuia curgea unit ridlimpede ca lacrima.

Spre a trece preste riuld acesta, on si tine and fifostu acela, care ar fi voitd sit treed, trebutA sa plit-tesca un a r g i n t d, orT de nu, sit Amble unit andratacindil prin lume.

LAngit rid sta unit omit forte betrAnd, care treceade ceea parte pre toci cei ce plAttad argintultl, on denu ratiimad and and lntregd prin lume.

Cilleterea !Astra, ca sa nu mm Amble ratAcinddprin lume, lua ineluld ce fostil capatatu dela baba

x

,

nil -aT

si,

I-a

...h

376 --

cea betrana, si i-la Clete mosnegulut ca s'o trecii deceea parte.

Betranultl, luandti inelula, a trecut'o de ceea partede rid Para sa mai intinda multa vorba cu (Musa.

Acuma a sosita ea In porta palatului sea a curtiT,prin care a intratil incetula in ograda si de-aice s'adusil apoT One In usa curtil.

Langa usa curtil se afla uu a cane forte marecu d 6u e cap urt Canele acesta, cum a zarit'o de-nim a inceputil forte tare a ultra $i a da la densa,num', numat s'o apuce in dints.

Mama S 6relut cam serele avea o mama fortebetrana, si palatulti acesta era palatulu S 6 r e 1 u 1, decimama &reit'', cum aucjl eilnele cela cu done capitabatendu, a esita afara .i cum a v6dutii pre caletereanestra a intrebat'o maniesa :

Pre eine cautt to nice $i ce vrel ?Caleterea 'Astra nesciindu tine -t betrana, care a

intrebaeo asa de restita, si ce are sa se'ntemple dada1-a spune ceea ce 1-a spusa, p6te ea 1-ttru fi respunsucum ara fi trebuitu sa-I respunda. Asa insa, in nevi-novatia sa, nesciinda ce-1 prefacatoria si minciuna, siMil de bine potu sa-t1 prinda si acestea cflte-odata,Oise betraneT :

Bu cauta pre multa Tubitulu si doritula meltS 6 r e, dupa care multu timpu am alergatu si numatabla acuma am pututa ajunge la palatulu lui ! .., .

Audinda Mama SereluI aceste cuvinte s'afacutu focil de manie si-a inceputil a o blastema di-cenda :

377

B1ast6mata, sit fit tu, ca at Indrasnitd a venipea aice sa amagesci cu frumuselia to pre fiuldmeti ! ... In pasere sa to prefaci, si'n tag slim sitshort spre cerid ! .. .

§Pntr'adeverd, ca'ndata ce-a rostitil baba cuvin-tele acestea, ten6ra copila mai nainte de-a da cu ochiide iubituld sell, mai nainte de-a apuca, macar ai spunecats de tare 11 iubesce, s'a prefacutu Inteo pasere mica,pre care 6menii o numescti Ciocarli e, si care, de-atunci $i pea In diva de astii-di totd6una, cand efrumosd si sailing afara, se'nalta ctIntilndil ' spre ceriuspre Tubituld sed.

IV.Acestea aunt legendele CiocArliei, cart le-am pu-

tutu aduna One acuma.Dar' Romitnii nu le ad numai pre acestea, ci ei

mai istorisescii Inca i altele despre acesta pasermca.Asa died et ca, atunci, cand Clocarlia sbora

f6rte demindta ci forte susd In aeru, Insemndza anaceea di nu va ploua defelid.

Era cand se sue In susu si and se scob6ra Injosd spunil ca ea ar ciInta :

Turtitd, turtitti, turtitti, Wrath,La Dumneleti m'am man.,Dumne4ea cum m'a ulnaDe-una picIorti m'a apucatiiIn aerti m'a scutumtti

i de pitmentti m'a labial!Turtita, turtitd, turtit4 turtitit!

378

*i and rostesce in 'a is bit d", atunci sfirsindtianteculh, se lash, In josh ea o shgeta si se ascunde pesuprafata pitmentului.

Ce se atinge de re'nt6rcerea CIoc ft rliilorhdin %erne cele calde, spunn Roman% ch ele se'ntorchIndecomunh pela B a b a D o c h i e" $i de-atunci in-ceph apol a se'nh10 chtrh cerill si a °Ana.

Presura.I.

Sub numele de P resur a", masc. P resur U",sunt Romfinilorri mai multe paserele cunoscute, cad setinti de una qi aceeall familie. Paserelele respectiveaunt urmaterele :

Presura-de-trestie, Presura-vultere-d e-s t u h li, Yr a b i e-d e-stuhd 1), lat. En)beriza schoe-niclus I., germ. die Rohrammer.

Capuld, barbia gi gatlejuld pea la mijloculd gugeia acesteY Presure sunt negre. Penele aripelord asemeneanegre, Ins cu trasatur) ruginiT §i albe, Are marimeaunel vrabii ordinare.. Ea provine in tag. Europa prinstuhuld iazurilord, lacurilorti qi a riurilord. Se nutrescecu insecte Ipi cu sementa de canepa, trestle, pipirigd §ierba, precum §i cu multe alte seminte

Presur a-s ur a self Presura-mare,lat.Embe-riza miliaria L. germ. die G-rauammer.

Partea superiera a corpulul la acesta Prestza epalida-ruginie, era pe pftntece grdbie, ici-colea presuratacu pete cafenii-Inchise. Vine la noT de-odata cu Ctio-

') Vedt Vocabularele de Barciand, Polish vi Stamati.

380

cArliile cu earl cii petrece mai cu sama pe miriOf §i senutresce cu insecte §i seminte.

P r e s u r a-g a l b a n a, numita in unele loeurr,precum de esemplu In Banatil P a s e r e 1), era in altelocuri §i Seatia 2), lat. Emberiza citrinella L. germ.die Goldammer.

Capuld qi pftntecele acestei Presure Suet aurh,peptulu Inpestritatu cu colon cafenit, verdi Hi galbine ;spatele galbanti-suritt ; coda negrie cu done pete albe.

Presura acesta petrece pretutindene atittd pe &-Jun, catii §i pe val.; atittii prin padurT, cAtit §i printerine ; tOrnna adeseori pe miristi de ovesd, era ernape drumurt, prin ogradi qi pe de naintea §urelortt. Nu-tretuld °I de frunte se compune din ov6st, canepa,malain-maruntelu, parincd §i multe alte seminte, precum§i din insecte.

Pr e s u r a-d e-g radin i, hat. Emberiza hortu-lana L. die Gartenammer.

Capulu ,.i grumazulu acestet Presure sunt mas-Buil, guqa galbie, cioculn §i piciorele *carnit, spatelero§u-suriu §i punctatu cu negru, peptulu si pAnteeeledeschise-ruginii, era aripele §i coda uegre. Se afla pre-tutinde in Europa prin gradim si tuflsurt dela incepu-tulu lui Matti si pen6 la finea hi Septemvre. Uinta cai Pr esur a gal b an a, insa ce-va mat curatii ,i mai

apasata, decilta acesta.

1) Core. de Dlti Ios. Marta.21 A. de Mae. Dictionnaire. t. II. p. 696.

381

ii.

Despre Pr esur a-g alb an a care, dintre t6tecelelalte Presur 1, ate li sunt Romanilorh cunoscutedupa nume, petrece mai multh in apropierea lueuintelorhomenesci, istorisesch Romilnil din Transilvaniaurmat6rele:

Dice a nu e bine sa 141 ciareciI manusele,pen6 ce nit-I veck pill de Presura, pentru ca P r e-s u r a scate pill mai de cu primavera deatu tote cele-lalte paseri. Cand veT vale pul de Presura sit sail desiguru, mai multh n'are sa fie de fain frigu, ci din4i in 4i totu mai ealdu gi mai frumosu. 1)

RornaniT din Bucovina totu despre acesta paserespunk ca atunci, and Erna se aduna mai multe la unhloch prin ogra4I, prin oe6lele viteloru, pe turistele oi-lord ysi pe de uaintea suriloru, and limb% cu neastem-pera in cold c6ce sburAndu gi t,iriindu, se scie caIn curendil dupa aceea are sa sosesca vreme rea, aresit ninga ysi va fi gerh. Er' and nu se stringh multePresurl la nun loch, and nu se bath In ruptulii ca-pulut dupa uutre0, atunci timpulh are sa, se mae, vafi frumosh caldurosit

1) Corn. de Dm Gr. Criciunavit

c.

.i'n

gi

,Si

Cintita.I.

Una dintre paserile, care, prin canteculil eT canresungtorth Inveselesce atlitd padurile, clitU

pometele nostre si ma! alesil Incependit de prin lunalui Marte Inainte, este Cinti l a, numita altmintreleade cittrA Romanii din Bucovina si Cintet a, masc.C int e I, d, de atilt. RomAnii din Transilvania : C i n-t i masc. Ctintizoid'),siCimpitga); deatraRomani! din Banatil §i anume de Ottra, eel din juruldOhaba-mittnicului : Cintit CinchicA 8), erli dechtrit eel din juruld. Oraitei: Cinghit I 4); de cittraRomani( din Muntenia Cintez a, mass. Cintezd

C tezoi ii 4), si'n fine de cg.tra, Romitnii din altepiirci Meg. si Penchit sda Penti U4), lat. Fringillacoeleps L. germ. der Edel- oder Buchfink.

.2) Corn. de Dlii Gr. CrAcTunaptt.2) Com. de Dlii Gr. a luT I. Sims.5) Com. de Dill L Stoicescu.') Com. de Dili Ios. Olarlii.5) A. T. Laurianti pi I. C. MassinA, GlossarTa. p. 146. B.

Naniana. op. cit. p. 95. pi Com. de Dill P. Ispirescu.8) A. de Cihau. Dictionnaire. t. IL p. 521.

placuta,

:

i n

gipi

pi

ei

383

Cintita are In lungime o sal sesedeci si cinci,in latime douesute septedeei si opta, in lungimea ari-pelora optdeci si opta si In lungimea codii septedecisi cinci milimetri. E pe frunte negru-Intunee,ata, petemple $i pe Wit albastrie, pe spate verdie. Zabelele,Imprejurimea ochiloril si glitlejulti runginiT deschise;gusa si peptii alma ; mijloculd peptuluT rosu-albia ;pantecele si partea de desupta a codii albe ; penele celelungs ale aripelora spre radecina negre, spre verfa albe,era cele maT scurte galbene si albastrii.

Cintit a se afla pretutindene In Europa gi senufresce cu diferite seminte si Insecte.

H.Alta paseruica, care se tine de familia celei pre-

cedente si e cunoscuta Romaniloril dupa nume, este :Cintinita sea Sfinte$a, si Saghiesa, numitade catra Romanii din Banatil : Cincita i) de catraRomanis din Muntenia : 0 i t a, masc. Oitoia 2) ; eraIn alte parti si Penchi a-p es trita 8), lat. Frin-gills monti-fringilla L. germ. der Bergfink.

Lungimea, acesteT pasarele e de o mita sese Oa,latimea de donesute sesedecT, lungimea aripelorti den6uedec1 era cea a coda de sesedeci si sese milimetri.Capuld, cefa, Invelisula aripelorii si partile superiore

1) Com. de Dlfi A. Oprea.2) Com. de Dia Gr. Stefanescu fli de niece pliserar1 din Bu-

curescT.

3) A. de Cihac. Dictionnaire t. IL p. 621,

,- 384

ale grumazulul i sunt negre- tntunecate bgtendil In al-bgstritt. Penele cocjil la mijlocti albe, erg, pe de laturTnegre ; gatlejult si peptult gglbiT ; zgbelele, barbia sipfinteeele galbene-albil punctate cu negru. Aripele negre-surii, umeril ruginit.

Nutretult de frunte all acestui soul de Cintita,care se an, maT pretutindene In Europa, constft dinseminte oloiese de diferite plante, prccum si din dife-rite insecte mica,

III.Aceste done speen de priserele, dupre cum am

ve4utu maT suss, sunt pretutindene cunoscute. Cu toteacestea frisk Romanii, dupg Ott seit et One acuma,tit numal forte putine credinte despre densele.

RomaniT din tinutult Climpulungului In Bucovina,dupg cum mi-a spusil V. Flocea, istorisescil despreC i n t i t a si maT alesti despre a -done specie,. a eavine la noT din terile cele calde totdeumt inaintea C u-c u I ter, si cum sosesce se r es punde ca indatg,dupg venirea el are sa vie si primgvera.

Mai departe tott Romani' din tinutulli Cam-pulungurui spunt ca Mt va striga Cintita f incil!f i n et !" sg nu maT tTagg nime ngdejde de vremebung, nici sg, nu se incurpetk a coal, eta apoT o pg-tesce mt. Cand nu strigg, f i n et! fin et !" atuncie semnil a vreme bung. Cand strigg o r r r, o r r r f i!o r r r, o r r r f i !" atunol va fi totdeuna vreme bung,

385

stinina qi frum6sd. Cand lusd se cob6rit dela munte spresesd nu e vreme buna nic'1 °dad.

Era 6rna dac4. se stringd mai multe, Cintinitela unil iced pe ltingk ease, atunci, dupg, spusa Romft-niloru din Crasna, e unil semnd ca 6rna, aceea va fimare qi f6rte grea.

-04-4-K-

25

Paserea om6tului.

P a s e r e a-o metul u 'I, lat. Montifringilla nivalis,Fringilla nivalis L. germ. der Schnee- oder Steinfink, eo pasermea mica de deuedeci centimetri In lungime,tree eel si sese In latime, unspredece in lungimea ari-pelora $i opta In lungimea codh. Partea superiora aeapuhn seu, partea inferiera si laturile grumazulut auntdesebise-cenush ; Invelisulu aripelora cafenit ; penele coditla mijloca negre era pe margint albe ; gatita si gatle-jula negre ; pepth galbent cenusii ; barbia, peptulu simijloculu panteceltu albs-Intuneeati. °chit inchisi-surit ;rostula negru, era tOmna .si erna galbentt ca sera ; pici6-rele negre.

Pas ere a-o metuluT provine pretutindene InEurope, dar' mat cu mina In munth Carpatilora seafla inteunu numeru forte Insemnatu. Ea petrece puma!in muntt -si numal in casuri estreme se cobora la sestl,cand nu mat pate nemica ce afla de mtIncata.

-->e-K---

Florintele.

Fl orin tele dem.FloriW1a1)siFlorantd2),numitu astfelm in Muntenia : In Transilvania Ina, 11 o-rante.3), era In Banatil: VerdoniiI4) si Pau-n i 6 r Ii 5) lat. Ligurinus chloris, Fringilla chloris L.gerna.der Griinling, Grilnfink, e a pasermca de o mita done-()em si duct milimetri In lungime, de deuesute sesedeciin latime, de optdect si trel in lungimea aripelorh side sesedect In lungimea co4iT.

Fruntea, hnprejurimea ochilorii, berbia si gusaacestm paserele aunt galbil ; Imprejurimea urechilorii,cefa, si coda centhoil; partea inferiera a peptului si

pantecele alemith. Colerea principala a penelorit butte maslinie.

Florintele se ufla pretutindene in Europa. Nutre,Lulu seU de frunte sunt diferite sernin0 de plante, chiarsi de plante veninese, lnsa mat alesil semintele celealmese.

1) Corn. de Dnir (Jr. Stefanescu si P. Ispirescu.2) Bradescu. Utilitatea paserilora. publ. In Trompeta Carpa-

tilorir. an. MI. Bucureset 1574. No 1167.3) S. Petri. VocabularYtt. t. II. p. 244. ,--') Com. de Dlit Dr. At. M. Marienescu.') Com. de DM Ios. Olarlti.

25*

-Co-doo-t7

I.Scatiulii 1), dem. Sea ti a 1 , nurnitu altmiu-

trelea.i Cish3), Cijii, Cizii, Cintezu, CintizolU,intiz (Au 4) si Tintizoin 5); la Romani] din Macedo-

nia: P o 1 a -I i S t a-Mari e °) lat. Chrysomitris spinus ;Fringilla spinus L. germ. Zeisig, este o pAs6ruIcA fortevi6ie. Eli e de o suta d6ueOect milimetri in lungime,de donesute. d6uecjeci in laOme, de cineu)ect i cinch Inlungimea aripelorit si de patrtuject $i cinci in lungimeacoqii Penele de pe spate i sunt galbine - vercjittrasaturt negril, 6r1 cele de pe pftntece Ari-pele sale cele negre aunt la mijlocti galbene ; c6da ceainfurcatA e pe de-asupra galbenti, dra la verfu n6grit ;crestetulti capului gAtlanuht negrh. Petrece v6ra prin

si se nutresce ma! alestt cu semi* oloi6se.

Nu me potu reOnea de-a nu reproduce aice o fa-bull adunatg, versificata de neobositulit adunatoriu

1) A. de Came. Dictionnaire t. II. p. 696.2) Corn. de Dla P. Ispirescu.3) B. Nanianii. op. cit. p. 95.4) A. de Clue. Dictionnaire. t. II. p. 52-58.') Corn. de DM Gr. Stefanescu.') Com. de DIU I. D. Hondrosomil.

cu

brad ihisuri

Scatitilit

sialbe-galbh.

11

gi

389

de literatura poporana, Diu P. Ispirescu, i acesta cuat(tta mai multu, de Sre ce in fabula din ceqiune secuprinde nu numele paserelel despre care m-evorba, ci si numelc poporanu alit altord pasereleprecum qi unele datine Fi credinte ale Romftnilorddespre densele.

Eta fabula despre care am amintitd si care eintitulata: Pitigoiuld si Scatiuld".

Ornu la striga cand tr pare c'lire cine asupresce,Si pe totti ce-la inetinjorit indirjitti elti mi-IT robesce.

Una (lice @T -alta face$i nu stn. de lima in pace.

Cand ela boulil mitt injuga qi pe oda in chine mi-tT stringe,Riser/ la'nchisore tine, pentra ce mi se mat plitnge ?.ksuprirea-T este scola din a luT copiihrie.Nici vasdulta, nicT focti, Mel apt{ in protiv'ai sta nu pate;Ela repune viet1 multe, gi e plinti de reutate.

cand s'afia eke vr'unula binele s'aducti'n, lume,PrigonitiI de -alit set ela piere, de si lash frumosa nume.

PluserarTulti pus'odataIntro strimtl prirPtSre.

Puna Scatifi u7ora de mints, clash pentru sburatore.Eia fact din pasericA, cugetuluT sea undtil,$i cu glasurT prefacute, dup'unti copacTu Banda mama,Zidaria Menai Scatia sft mi-T dea cafe -unit respunsa.

CintezT, petruseT, sticlety$i flori utT de ceT semetr,

S'amagise51-o patise

lUIDEll

0

'15

fjI

- MO -

P i ci goTulA en lubire WA sea canted' Spit cAntk :

C inelOpincT

Intr'unii picloriti totii stA cAleAlulA golii".

CugetAndil cu hilrnicie d'ale Arend atifi cAtA ;and pe Astil Sea tiu nude dulosA cum mat ciripesce.De folosti voindit 811-1 fie La cla lute si pornesce,

T-aeolo mi se puneaLAngli densulii pe-o smicea,

Ascultandil a luT chlemare. Ce toter stet de-mi vorbesef to ?

Ell, if dise, si to duSA nmncesci,S'agonisescr,

Vidta liberit s'o petrecl; si In dulcea primAvtirAPrintre pomif inverditT, de cu dinii pea se'rA

Intr'o dragoste, unireSA. Intindeme preste fire

Veselia ti amornlit, urmandii dupre-a netstre sbrte

TTrila,GrApisti

Pen' In morte !"

Nu potil, response Scatiulit, incniatil aunt cu zAvor".

Pitigorulti melt se dose

Mat aprope en sil cerce de at da vre unA ajutord;

Dar' se'ntempfit de se pose

- 391 -Pitmil beisorti ce %inea prind6t6rea bine'ntinsii.Usc Tom se'nchide Tute. Paserea rem:1m prima.Indesert6 tell, se bate, ea si Mei d'inchis6re.Minglerea o gonesce si cu ochif tioa'n sore,Cart 16 tit Art in grile, pose unghiile'n gfttli,

i mai bine vol mortea de caul untt train amarit4, I)

1) Pi lde si ghicitori. Bucurescl. 1880. p. R,

-->+-t.), +4--

Domnilorulti.I.

QUA ferecire $i bucurie n'ai'l simtitu cei mai multidintre nol, Mild, ca prune' mid', cu ajutormlu unordlaturl Acute din pdrd de cald, on covdtele rdzimatede -unit betkord, cu diferite cusce aurate din 'b o s t a n Isat din rdmurele de soca, In timruld erne', nu odatd,am pututd sd prindemu diferite pdserele, earl' aveatineferecirea sa-o caute nutretuld In apropierea locuinte-lord pKrintiloril no$tri i cu cart apoI all el ne jucamuOne ce li repuneamil vieta, au ca le Inchideamd intr'ocasutd, unde le tineama unit timpti mai indelungatu,pea' ce, din prea putind Ingrijire sdd alts causd, tre-Ulla A mord.

El bine, una dintre pdserelele, care nu odatd atrebuitti stl ni milt In Maud qi nu odatd nT-a causatitcea mai mare bucurie este $i Domni$orul ti, nu-mita altmintrelea de catra Romanii din Bueovina Incasi Stigletd $i ScATeri il, de catra, ceI din Mun-tenia Stic1ete) $i Domniqord2) de catra ceI

1) B. Nanianii. op. cit. p. 95. P. Ispireseu. Pilde vighicitorl. p. 9.

2) Com. de Ios. OlarTt.

393

din Banatti Logocelli si Turculetti'), ,i In finede atilt eel din Transilvania : Domniso r 11 2) siS t i g 1 e t e 3), lat. Carduelis elegans ; Fringilla car-duelis L. germ. der Stieglitz.

A clescrie pasernica acesta credo cit, e de prisosli,de Gre ce fie-cartna dintre not credit ca-I este Areabine cunoscutit.

VQ111 vorbi asa darn numal despre ceea ce istori-sescu .i credit Romilnii din Bucovina despre (Musa.

II.Dltt Atufilochiu Turtur6nu, juristu, nil -a coMuni-

catit urmatorea legenda despre acesta pasere :Dupa ce a facutil Dumnecjeu pre tote paserile,

cilte se afla pe pamentd si a Impartitli fie-clireia dintredensele hrana eu care are sit, traesca in lume, Inteo(Ji le-a chtematli 6ra-st pre tote la sine anume ca sali bot6scli, penele, sli nu fie tote Inteo colOre, clici dintruinceputu penele tuturoru paserilont aveati numat o sin-gull. colOre.

T6te paserile, dela cea mat mare .i One In ceamat mica, cum atujini, ac6sta veste InbucuratOre, seadunarit de'naintea lot Dumneqeu si Dunmeqed pretote le-a hoitu.

') Corn. de Dnit Dr. At. M. Marienescu, Ios. Olar,u, I. Stoi-cescu si A. Oprea.

2) Cora. de Dla Gr. CrIcTunasii.P

') S. Petri. Vocab. S. P. Barcianii. Vocab. PolkaVocab. lit. S.

394

Eta lima ca'ntr'unit tardiu, dupe, ce a gatatuDumnedee actunit pe tate paserile de boitti §i vota sale dee drumulu ca sa se duce, fiecare in treba-.l deLinde a venite, vine tota intr'unu sufleth D o m ncorn] h, n'apuca bine a sosl, n'apuca bine a seresufla ii se si rega lut Dumnedeit sa-lil botescapre densule.

Dumnedeit cum ilu vega ila intrebitD'apoi bine, Domnisorule! unde nu-al fostd

pea acuma ? ... De ce n'at venita to de-odata cifcelelalte sburatere ?

Apot dit ! . ce era sa facu, pecatele mele ! . . .

Nainte de-a fi aucjittt porunca ta, Damne, m'am, fostaverita prin nisce seal ca sit-mt mute eil patinasementa de rendulu tratultn, ti sand prinsei de veste.i you sa me pornescil eu de-odata cu celelalte pa-seri ca sit vino aice, . nevoe mare ! me'mpletichpintre seal' atata ce me munch, atata ce me sbuciu-mai de nu mai sciama acuma singuril ce sit me maifacia dera scapu mai de graba din ineurcatura in careintrasema. Era dupa ce scapal tau intr'unu sufietilalergai One aice.

Vedendu Dutnnetjeu ca Domnisorulu seaScaiertuld nu din leue sau din nebagare de sames'a intardiata, ci din pricina scailoril, in can s'a fostilIncurcatt a luatti penita si intingenda cu &Lisa in tete61ele in earl fusese colonic si'n sari mat remasese cote -otire, de tolare, 1-a impestritatit gi pe densulit cu matmulte feliurl de colon, precum : m o It orit ii, a 1 b I),

§i i-§i

§i

§i

§i

§i

§i

:

395

negr '0, r o s 0 si gal b an u $i de- atunci apot peneleD o in n i so r u1n1 ati mai mite Burl. Tad de-atunct1-a remasa si nuniirea de D om nis or ft, pentru cgasa 1-a avorbitg Dutunedeu, era S c it IerI 11 pentrucg. me multi cu sementil de scat se nutresce.

--->4-44.<-

Caneparfulii.I.

C a neparIul u, numith altmintrelea in Buco-vina Si Pasere a-c anepei '), in Transilvania C a-neparia 2), In Banata C anepier 8), era In uneleparti ale Moldovel Petrosel U-canepiu 4), lat.Cannabina linota ; Linota cannabina L. germ. Blut-oder Rothhiinfling, e o paserica de o sttx trel(jecI mi.limetri In lungime, de deuesute trepleci In intim, deseptedeci trel in lungimea aripelora si de cinciqedi cinci in lungimea Penele sale sunt pe de-

asupra cpstanh ; fruntea si peptulu roil ; templele, cefasi laturile grumazului eenush ; penele aripeloru negril,ale co jii negre, insa atatil cele dintitA, clan si acestedin urma pe margin' albe ; pantecele gusa albe ;rostula Inchisa-albastru, era picIdrele rosir-surf.

C aneparTulA se afla pretutindene in Europa.Zetrece preste very mai multu prin locurile cele mun-tese, era preste eruct mai multa priu Orine.

Com. de Dial P. Ursula.2) S. P. Barciana. Vocab. Poliza. Vocab. lit. C.3) Corn. de Din A. Oprea prin Dla Dr. At. M. Marienescu.3) Dr. T. Stamati. Vocab. S. Petri Vocab. t, II. p. 253.

§i

co4ii.

ti

-- 397

II.CAneparIulg :.,e nutresce cu-semink de dik-

rite plante, lima Ind cu sama eu sementa de c Anep A,de uncle se vede ca-I vine in RomAnt si numele' deCaneparig, CAnepiorg, Paserea-cAnepeTsi Petroselg-cAnepig.

Deci sere a aparg 4: Anepistele de acestaspecie de pasen, precum si de multe altele, carT lestria adeseorl forte tare, RomAnif Indatineza de multeon a Implantg In mijloculu cAnepistelorg unu paru,pre care flu Imbracg cu babe cotrent6se si-I punu Inverfg o caciulg sea o pglarie urita. CAnd se apropieCAnepari'l de cAnepa §i vMu acesta mamilg, cugetga e atare omit si spariindu-se fugg de densa.

De-aice, dela acesta dating vine apoi si cicalacea forte respAndita In Bucovina : e bung de pus ifIn cAnepa" sdge bung de pusii in mazere",did §i'n mazere se punu asemene mamile, care se aplicgunuT bArbata 'sdg umi femei, ce Anabla forte rufosu sicotrentosil imbracatg, urita, nespiilata §i nepeptgnata,de trebue su te sparil child te mti In densa.

74-*-K

Inarita.I n a r i a, numita de eatrA, ltomAnit din tinutulA

Dornel inch. si Paserea-inuluI 1), lat. Linariarubra ; Fringilla linaria, L. germ. der Leinfink oderFlachsfink, e o pAs&ulca de treided de centimetri Inlungime, douedect si (la In latime, septe in lungimeaaripeloru $i de sese In lungimea cocjii. Marginile fruntiTsi penitele din jurulil narilor'i sunt eastanit-Intunecatezabelele §i o path lungAr6th pe barbie si pe partea su-periara a gfttlejulm castanit-negre ; fruntea .i templelerosil-deschise, MIL si spatele ruginh ; pe pAntece albineth.

In arieT it place sit miluAnce seminte olouSse,si tutu alesu semen0, de inu, de unde se vede cit-i vinela Romani si numirea de InAri% A s6a Pasere a-inulut Ea petrece mai cu soma prin paduri, undese Oa multi mestecint .i aril'', si'n apropierea cAnepis-teloril, unde se aflA multa cAnepA .i Intl semenatu.=,

1) Qom, de Dlh P. Ursulii.

-->÷-4-f<

Vrabia.

I.

Din cele mat departate timpuri si One nu de multita fostu Vrabia tinutii de eatra emenime ea una dintrecele mai daunaciOse paseri. Causa acestei Olen a fostitimprejurarea, ca aeesta pasere se nutresce maT cu sOmll,din One albll, Wendu prin aeesta mita stricacume insent6nitturile Omenilorii, si mat alesti tomna, and totepftnele aunt cote. Dreptit aceea, In multe 1rer1, i s'adecliteratll resboitt de morte si totala nimicire. In multelocuri s'a hotkrItt prin o lege partiala ca fie-care eco-Doing sa prindll o sums anumitit de V r a b i 1, eraacela, care nu se va supune acestel legs, sa fie pedep-shit i asa din tote partite au Inceputu Omenii, maTalesti teranii, costrinsi fiindll prin lege, a prinde cu miilesi a le nimiel.s

i care a fostil Ore urmarea aeestei ninaieirT ? Afostll aceea a, Inputinitndu-se VrAbii le, Incepuriia se Inmul0 tall soiulu de insecte, precum : carllbusi,paduchi de pomll, otnidl. venni si multe alte gtIngllnit,earl Ineeptir6 a rode mat alesu pometele astfellu ca.

rarll uncle as putea afia vre unit ponglii nemancatu de

400

omicji si paduchi. Cci ce facura legile, prin cars s'adechieratu nimicirea V r it biilor u, se vede ca auluatd In considerare numal stridimunea ce-o facd acestea,n'au eugetatd InsA, dupre cum prea lesne se p6te pre-supune, de locd 0 In folosulu celd mare ce ni-lu aduchaceste Nisei.' mancaciase. E dreptd ca Vrabiile filedmare stricaclune in panele cele alhe, nimieindd une onholde intregi. Dar' data vom lull In consideraoune ditotil aceste paseri primavdra prindu si mantinca mil simil de omide, carabusi, vernu si alte Insecte cu multdmai daunacidse decatu densele, curatendu prin acdstapometele si punendu-le lute° stare de-a putea producefructe Indestulat6re, trebue sa coneedemd ca de stint,cu t6ta dauna ee ne-o Led in pitni, de mare folosdpentru pomete, ha chiar .i pentru pam. Aedsta Impre-jurare s'a cunoscutu mai pe urma, psi V r it biile anfostil apol on numai lasate in pace, ci Ina sail cau-tad diferite mij16ce spre Inmultirea loru. i acuma fie-care omit intelegentd sci ea daa, u'ar fi Vrabi i, nimen'artt fi In stare sa cultive pometele din causa omide-lorily-cgrabusilord, vermiloru .i a altoru insecte strica-dose, caw, neavendii tine le curati .i nimicl, s'ar, In-multi preste milsufa.

Poporulu romanu, se'ntelege dela sine ea editnecultd, adia teraniT, a tinutu si le mai tine Inert si1)60 In ()jun de asta-di pre v r lb i i ca pre nisce pa-seri, ce li face multi si mare stricaeiune In pane. Dar'eld niel rand n'a Intrebuintatd nici on Intrebuint6Aatari mij16ce, prin earl s'ar putea nimiel Vrabiil e,ci mijlocele ce le'ntrebuintdza elu spre apararea pane-

401

lord sale de cotropirea acestoru pasert nesatiese auntcu totuld de alai natura. Elu si'n privin0 aeesta, easi'n multe altele, 0-a Math sill mai le Inca Ri acumarefugiulu la mij16oe superstitidse, cugetandd ca prinacestea va departs. Vrabiile de la panne sale, MM.asi mai Oa silina de-a le prinde le curia vieta.

Despre mijleeele- prin can cugeta eld a putea de-parts Vrabiile de panile sale, si despre cad credeca all o urmare Inde.stulatere, precum despre altedatine si credit*, earl le mat are poporuld nostru despreVrabi 1, vold sit vorbesch ea In liniile urtnatore.

II.Ca sa nu mananee V r a biile holdele, spline $i

crede poporuld rotuand din Transilvania, ca e bine Inlasatuld seculul de carne a aduna tote ear-maturile, tote 6sele §i celelalte rema,ite dela mesa. Intr'ofats de mesa si a dotl, di, vra sa qieli In itntaia di dinPostuld Criteiunului sea din Postulu marea le duce afara si aruncandu-le spre resaritd a dice:paserile ceriului! ed vd dad v Ede hraniidin mesa mea cu care as fiti Indestulitesi dela holdele mele oprite!"1)

Romftnft din Bucovina spund ca omului acelula,care va ajuna tots 4iva In ajunuld Craciunului, era dinajunuld Cradluuului si pea in ajunuld Bobotezif nu varaitnei ee felid pe afara, In anuld acela V r a biile

') Dat. qi Cred. Rom. din Crobancuta jura diet. de IlieManz,atii vi com. de DL Gr. Crfictunaaa.

V ;

0Y-a

yt

pt

402

nu i voru manta nici de cum panele cele albe, ci le-ada bunA pace. I)

Cand duel sach cu grad In semenatil, spunu maideparte Romanii din Transilvania, gura sacilord sit fieIntorsA, catrit coda carulul. Era cand lel sacil din card,sA-T Intorci cu guru In josu, si numa dupa acestaIntorci cu gura In susa sa -1 deslegi. SA let apol oman, de gilt.' dinteund sada' i standil cu pict6rele pepamentu-tt, adieu pe ogoruld teu, era grauld din man.afura de pAmentulu tell arunci si sit (Pei : D 6 mn Asantil, Marie, maica santa! ell grauldacesta 1111 dad mancare la paserile ce-riului, era de istalaltd grad ald meg sAfie oprite, nAdusite gurile for legate!"Dupa ce veT face acesta sA arunci Brad pe pAmentuldtell, dar' cand 1111 ye)* arunci, sa fii cu ochil tuchisi

D6nina santK! Maria mai ca santa!asa sa nu vedA paserile holda mea, cumnu v6dd ell acuma nemica!" Si dupa acesta,cand ti-i deschide ochh, sA to uiti pe eulmea until &idsea ye-o Faure din apropiere.

Cand prindu paserile a mane, holdele e bine stl,

se duce la densele unit o m d me4in d, adicA aceldomil, care e mai midi la pArinth seT In privinta etAtii,i ajungendd, sit lepede tote vesmintele de pe sine,

sail lege bine ochil c'o nilfrarnI sea cu altA InvAli-Ore, sA Tee o luminA cu care a muritd andonAttinendu-o In luting, precum p6ru din capuld cu-

Dupi spusa mai multora Romani din Bucovina..

sit

ci

sisAqicl:

si

dra-ST gi

si-apul

403

tam' ornd mortd, gi cu lumina aprinsa sa Incunjureholda sa, gi pe cand o Incunjura pe din tote partilesa (pea: cum nu vedd eii acuma gi cum nuvede mortuld, age sit no veda paserileholds, acesta, gi age sa fie luata minteapaserilord dela holda acesta, cum eluata mintea mortuluT dela lume!" Eraand ajunge In cele patru part' ale holder, sa lege Infie-care parte cate vr'o cate-va spice cu parulu din ca-pulu mortului, ce-lu are la sine, gi legandu-le sa (Pea :Ed nu legu holda acesta, dar' legs gurapaserilord dela cl6nsa, gi aga sa nu opetit, manca ele, cum nu pete manekomuld mortd ; gi aga sa nu veda ele holda,cum nu vede mortulli lumea!"')

Afara de aceste datine gi credinte deserte maiIntrebuinteza Romanii Inca c1-o multime de alte mij-lace spre apararea holdelord de earl Vrabi i, cartnici decum nu potd fi condemnate. Aga, Intre altele, fact elund felid de morisci mititele de lemnd, numite m o r i s cide v ê n t d", pre can le round in locurile cele marcercetate de V r a b i T. (Ind sufla§i cell mar find yentamnriscile acestea se'nvertescd gi facendd vuetd mareVrabiile se sparie gi fuel, lasindd holda In pace.

Unii Implunta unuld set gi mar multi pall inholda, dupre cum adica e gi holda de mare, acata pedengiT nisce haine cotrentese, era In verfuld lord punt

') Dat. ai Cred. Rom. din ClobAncuta pi jur. diet. de IlieManzatli ai com. de DIfi Gr. Critcrunavii.

26*

404

o caciula sett 'Aerie vechie, ea asa sa atbA chipulti untilomd si de care apoi paserile se sparie fugil de holda.

ErA-si se dice cif V r A 1 1 1 le itmbla de-avalmacu f emete a, cAcI on in cotro se'ntorct ele totu'Btrieit.Cand sunt multe VrAbi 1, atund e forte puOnA pane.Este Inn o di anumitit peste anu, daca.omulu, ceare semenAturi, va nimeri sa postescl diva aceea, atuncinici o Vrabie nu se apropie peste tote anulti de'Aiwa sa ; ele vord manca panele invecinate ale altoru6meni, dart, pre ale lui nu la manitna.

III.Despre Vrabie esistt In Romanii din Bucovina

$i urmaterea legends, care mi-a istorisit'o Jacobs Popo-viclu din OprisenI :

Demultd, demultit, tine sci eand va mai fi fostdsi aceea, a resAritd in mijloculd unel pAduri unit s t e-j e r e l if, carele incepb a cresce pe'ncetisorulit si aprivi cu dragote in ceialalti stejerI de OM mane, carilse Oat in jurult set.

Eta insa ca, nn twilit dupa ce a resaritu Step-relulu acesta, vine o V r a b i e .i se pune pe densulu,macar cA avea uncle se pune si'n altt loci, cscl pAdureaera destult de mare.

Stejerelultl, vedendu acesta obriiznicie din parteaVrabie i, se mania foci pe dense dise :

Mei Vrabie ! nu vedi to cA ea able acumade vr'o cate-va dile am resaritu, nu vedt catd sunt de

') Diet. de C. Diaeoneseu din CalafindeseT.

¢i

si

1)

¢i T

405

tenerd, de crudd .i de slabu, n'ai avuth tu nicain Inaltd Iced unde te pine, numal de cfitu pe mine ?...Nu e destula pAdare In prejuruld med ?... Ian du-tede-aicea si pune-te pe alts copaclu, cad d6ra pgdureae destuld de mare si de largg, al unde sedea cat 41 vaplacea! .

Vrabia, shutindu-se f6rte atinsit prin cuvinteleacestea ale stejerelului, respunse clicendu:

Eta ca ni clued cum 4idi tu, dar' void vent latine cAnd vet fi pe patuld mortis si atunce veT trebulsa-ml daT sama pentru t6te cuvintele tale de asta-41!

Bine! bine ! respunse stejerelulu du-tesi mat de grabrt sa in vii, de Ott numat atunci, candvoid fi eh pe patuld mortii, precum al clisu!

Vrabia a sburatu si s'a dusk ... Dar' multi atrebuita ea s6 astepte pen6 la mortea stejerelulu', cacifie-care stejard trAesce n6ue sute de tuff, si anume 300de ant cresce ne'ntreruptd, 300 de ant sta, loculul sise odihnesce, drd, dela (300 de anT Inainte prin 300 In-cepe a da inapol, a-I putrecjI inima dela 'lacing, ase gatui pe din nuntru, a se usca asa, ca, cAnd ajungede 900 de ant se resipesce en totuld.

$i Vrabia 'Astra a trebuitd sa astepte One cestelereluld, pe care s'a pusu ea, cAnd acesta a fostii te-neru, a ajunsu de 900 de anT.

(Ind a ajunsu acuma stejerelulu de 900 de anTs'a dusti Vrabia la &multi si I-a dish :

TI-aduci aminte and era' ten6rd si m'am fostdpush pe tine cum m'ai batjocuritd de giaba de gebuta?...tu aT cugetath atunci ca, daeA te veT face mare, veT

400

&AI catd lumea si ca tine nu va mai 6 altuld ! . Dar'dtg, ca acuma to -al resipitti sfi etli mg scaldu In colbuldteu! ... Tit din mare, ce-al fostu, te-ai facutil era -simica, erg, elf totil traescii tad asa sunt, cum amfostd $i atuncea I ...

Asa a cjisu Vrabia, si dupg, ce s'a scalciata In ce-nusa stejarului, sbura si se cam mai Buse Intrebd-si deunde a venitu.

De-atunci apoi, de and s'a Intemplatu acesta,Vrabiil e, clack nici 6menii, nisi matele si nici itliinu le prindu i le milord, trilescd mai multil decbtu onsi care altd pasere, tritescll cu sutele de am, de undese vede apoi ca vine si cicala cea forte respAnditapintre romans :

Vrabia e pun%Dar' draeula aci de elindu-I

care se dice despre 6menii cei midi de staturd, Insamarl de ani. e, clad sunt f6rte b6triine,capeta pene albe, insd forma lord tott de Vrabieren1ne.

Iv.Alta legends despre V r g, b i i totd din Buco-

vina, care mi-a comunicat'o Dili 0. Lujand, suna pre-cum urmezd :

vice ca V r s b iile dintru Inceputu erau cumultd mai marl, de cum stint acuma.

Dela restignirea Domnulul nostru Is. an Insit Inc6ce trupuld loru s'a fdcutil cu multil mai micd.

!

6i

Si Vrdbiil

407

Ae6sta a fostu adica a:7a cur, pe cand se afla Dom-nuln nostril Is. Chr. restignitu pe cruee si suferia celemai marl si maT crancene &wen o mulOne de VrabiTvenirg la densuld si sburandli imprejurulu lut incepurga ciripl si a strigh :

Jiviu! jiviu! adicg : e viu, e viu !AtuneT Isusil, care se lupta cu m6rtea fiindil ca

nu-ln lasari4 sg m6rg in linisce si pace, ci-In ngeajiraspunendu a e viu, a suspinatd si le-a blastgmatli di-cendu ca sa se nutr6seg nuptial din fartnaturile $i go-zurile, ce le vont afla pe drumuri, tutu copilulu sale prindg cu Erg ciind va trece unulu sgn altulupe drumil, pe uncle se voru afla ele, sit le plesmaschcu ele indatir sa Ora.

Blgst6multi acesta a 1111 Is. Cbr. s'a. irnplinitn, cactiVrabille pe lora se facurg cu multil mat mid si matneputinelose, de cum au fostu mat nainte, tai pgrasinduapol pre Is. Ch. sburara spre drumurl ca sg.-0 cautenutrOulti. i de-atunci in coce apoT an devenitli elejucaria eopiilortt ii a cglatorilorn, prindendn-le eel din -tuia laturile si juctindtt-se cu densele, drh istL dinuring plesnindu-I cu sbicele sett omorindu-le eu petrieele.

V.Deosebitn 4. Romani], din Bucovina It4elegil sub

cuventuld p a s r ceea ce intelegeau Romanil suba v e s", totu-sT tplica et mai deseorT cuventultt acestala V rabi a-d e-e a s g s6u V rabia-de-campn, Vra-6i a-d e-t 6 r g, ht. Passer dornesticlis ; Pyrgita dome-

gi

Tu %ulu.

bicTuld, gi

cu

e",

408

stica L. germ. der Haussperling, Spatz, si la V r a b i a-d e-p gdure sett V r ab i a-d e-m u n t e, lat. Passermontanus ; Pyrgita montana L. germ. der Feldsperling,Wttldsperling

Fie-care romftna din Bucovina, (And ii vel spuneca at veclutu o mulOme de paseri se va gAndl mai(UAW si'ntAta la V r a b i 1. Cu t6te acestea cand ITdai In truing sett IT areti vre una fella de pasere $i -1a'intrebi : ce-I acesta ?" ela flY respunde : anti fella' depasere, dar' cum se clurung nu scia " Erg de-o cunesce

sci cum se elnamg, atunci indatg o numesee pe nume.Sub cuventula p a s e r e" Itqelega asa darg pe

de-o parte tote sburaterele fgrg abatere, Ezra pe de altitparte numai V rgbill e", si spunhi in idea de V r a-b i e-c a s a" si V rabi e-d u n t t" Inca si P a-sere-de-casg." si Pasere-de-munte".

Cum cg sub aceste done numiri p a s e r e"v r a b i e" Intelegil romAnii pe una 4ceea-ff pasere,se pete deduce si din urmaterele prove/be :

Paserea eDar' dracula sci de candu-1!

sett vrabia totdeuna e sea vrabiaputg si ea more de betrAng" sett :

Vmbie e pulfi,Dar' dracula sci de candu-11

') Anton a Penna. Proverbe. t. III. p. 151.2) P. Ispirescu: Legende sea Ba-me. etc. I. p. 173.

e-d e-m

p 1.11 O." I

ei

ei

ei

pule,

409

Carl se aplich la emenh eel inchierciti, carT aunt destatura, midi si arata tenerI, dar' el sunt cu multd maTbetrani de cum arata.

Romani]. din Transilvania, dupti cum ne putemdIncredinta din cele ce s'ad aratatd ma' sushi, se vedea Inca intelegd sub p a s ere pre Vrabi e.

V r a b i a-d e-c a a It se numesce de catra Romanildin Bucovina Inca si p as e r e a m a l a T u l u I", erabarbateluld eT vrabioI d, alit paserel paseroT d,Deminutivele dela vrabie sunt v r a b i or It si v r a-biuta; dela pasere: paserea pl. paserele;paserich pl. paserici; paseri 6ra pl. pits 6-riere; paseruica pl. pas 6ruici si pits6--r nice; era, multimea o Insemneza prin cuventuldpas 6rime.

In Muntenia se numesce v r a b i a pe alocurea $iVrabete'l sell Brabete, tem. Brabetelca5)In Banatil si anume In tinutuld Ohaba - matnicului :Brebat a, pl. Brebete 3), In tinutulu Oravitei :Br ab et d 4), ln alte par%llnsa: V r ab e te pl.Vr a-b e tI 5) ; In granita dintre Banatil .i Transilvania :Hr a bete; in uncle part! ale Moldovei : Brabete °)In Epird Sporghite si Cinci one') si In fine In

') A. I. Odobescu: WsuSo-xuvrtratotb; p. 81.2) In judeiula Gorja, com. de Dla I. Corno'd.2) Com. de Dla I. Stolcescu.2) Com. de Dla los. OlarTa.5) Com. de DniT A. Oprea si Gr. a luT I. Sima.°) Com. de Dla Gr. a luT I. Sima.') A. T. Lauriana vi I. C. Ilassimti. Glossarta. p. 147 vi 164.

410

Macedonia vrabioiulu se numesce Cion if é r A vrab isCionii.')

VI.S fingeie nu se face ap A" dice mid pro-

verbd romfind. Unu mare adeverd e acesta. Romanuld,on uncle se afla aruneatu de s6rte, isi tramite mbirea*Milord seT pe aripele gilndultu, pe rindunele, pe cued,pe turturica si pe undele ventulm. i data cruda s6rtenu a voitil ca patria luI sK fie units, afinitatea natio-nalg, nu o p6te uitA. Elu eontinuu se interesazg de sorteafratilord sec din alte part'. i data vede o pasOruTeA,fie aceea char si o Vrabiut a ebi adresiindu-se catradensa o tramite In frail sec ea departati efintitndu :

VrAbiutil de pe d4laShan't de grab& 'n Arch11ti$i te'ntOree de ne spuneOn vestf rele, on veal bune,$1 ne spune de mai suntFrtql de-aT nost1 pe-acesta pamenta :De-orT fi vit sa mg repedaCa'ntr'o elipa sil mi -f r6da ;.De-orti fi mortI sa mi-f resbunaC'o macittea de aluna,Ce-T bunA de resbunattiPre ee mortT de Inviatil.2)

VrAbiile sunt considerate de catra poporuldronifind .i ca nisce prevestiton tie schimbarea timpului.

') Com. de Din I. D. Hondrosomil.2) V. Aleoandri. Poesil ale pop. rom. p. 317.

411

A§a, cand se aduna multe Vrabii in until )061 ci-ripescd f6rte tare, ma' alesd primavera, atunci e unitsemnil ca In curendil are sg p161e, 6rg clind se adungtOmna in scurtu timpg are sit ningg. 1)

Toth acesta credintg se afla i la RomaniT dinRomania AceF,;tut spunti :

Paserile'n batilturiiCAnd voril sari v-oril juaCa cand ne spuni1 far' de gura,CA timpulil se va schimbh.VrAbiile sand s'aduniiPe gardurt si se sfaidescfiTimpulti sou vremea cea bunsCA se va stria), vestescti. 2)

Cand canta Vrgbiile de cum se crdpa de ding,e unit selling. ca Erna va fi timpurie. 8)

Erg-0 se dice ca tine va manta carne de V r ablein dicta de CrAciumi, seg acela, care a postitg unitpostg, va manca fintaia-i data dupti postil carne devrabie, acela va fi itprtll preste tots anulg. 1)

Acestea stint datinele §i credintele Romanilorddespre Vrgbil sett P a s e r T, ate le-am pututit adung.

Vine acuma sit mai aratamti Inca diferitele cu-vinte, proverbe qi dicale, can s'au formatil dupa nu-mele §i dela datinele acesteT sburat6re f6rte latita $i

pretutindene cunoscuta.

') comunii in Bucovina.2) Pronost. din C alen d. Babelor Calend. pe an.

1848. de Antond Pannti. p. 32.') CArtile sAt. rom. an. III. 1880. p. 31.4) Com. de Dlii Gr. CrAchinasti si C. Diaconescu.

si

CrediniAA",

ai

412

VII.Ariciula cu inestesuga se prinde

vrabia cu mei ir l), adica on si pre eine poci sa-laadimenesci cu ceea ce-I place luy cu ee-i. este draga,nisi decum insif prin alte apucaturi.

Flamanclula codrii viseza vrabiato e i 6" 2), adica fie-care ceea ce-I este in gand6, despreaceea vorbesce, si ceea ce n'are tom de aceea doresce.

Decitta o septemana vrabie, maibine o 41 soim 8), adica decata a fi o septe-mana intrega unit oma nebagat6 in same, ca fie caresa se uTte la tine cu dispretil, mai bine o 41 a fi omqinsemnatil, onia vedutd si respectatti de toV.

De ctitu o mie de vra"bii pe gard 6,mai bine una in mana4), sea de Oita o miede vrabii pe gardil, mai bine una in fri-g a r e"), adica nisi odata nu e bine ca omula sa, deedin mans lucrulu se6,, fie acela on si Mu de ne'nsem-nata, pe nisce promisiuni, cars cu anevoe se potl

caci mat dice si aka. proverbu :

Ce-1 in mini.Nu -1 ininching.

A. Pannil. Proverbe. t. III. p. 125.2) A. Pann1. Proverbe. t. L p. 129.

') P. Ispiresen. Legende si Basme. t. I. p. 165.A. Pann6. Proverbe. t.. III. p. 117.

5) P. Ispirescu. Legende yi Basme. t. I. p. 168.

si

ti"

Im-plint,

')

gi

9

413

pone ce nu veT pute, cum he dice, pipal pro-misiunea cu mans, pone atunce Incrula tea sii nu-ladal din milna, cad ape! de multe ori to alegT cu ne'nica.

Waffle se glikevescA.Pentru merulit omenescii. ')

Acestu proverbil sa aplica Omeniloru, can se'nte-resaza maT multi de lucrurile straine, $i nu-vi cauta detreburile si neajunsurile sale.

Dela cuventulu p a s e r e" s'aa formata cuvintelesi proverbele urn:Mere:

Paseresc u, adj. d. e. meld paseresca.Pas ere ac e, adv. se le in intelesu de f 6 r t e

lute" sea 'lute ca pasere a", prin care se esprimalutimea unui cal.0 forte sprintenil si usora, care cala-resce ca o pasere de 'lute. Adeseori audima 4icendu-sedespre earl cal ca sb6r# paseresee" sea a1ergapaseresce".

Paseresc e, adv. in loci' de: ne'ntelegibila.Vorbesce pas eresc e", adica astfelia ca nimesa nu-lu pota intelege. N u ye rbl paseresc e"_-=nu vorbl ca sii nu to Intelega nime, vorbesce omenesce.

Una canteen poporanu din satuld Putna In Bu-covina, care ni esplica f6rte bine aeestd cuventit, sunAprecum urmdza :

Frun4lt verde tarn domnescii,DupA cine mg topesca ?

') A. Panna. Proverbe. t. III. p. 23.

*i

414

Duph. fecTorli unguresen,CA -1 Cu casa langA valefii cu pintenT la picThre,

Ca nd plisesceZurAesce,

Inima mi se topesceCa untura cea de pesce,

$i-ml vorbescePiis6resce,

$ se primblii marglifolesce. ')

J. i In b A pas6r6sc V. In Bucovina adeseorTau4imii vorbindu, mai alesa pre o sama, de biciati, unilfeliii de limba incurcatI ca A. nu-i p6til nime pricepe.Acesta vorba aduce Inatil-va cu ciripituM paserilora(vrabiilord) si de-aceea se numesce 1 i m b rt, p X s 6-r 6 s c a".

T 6 ta. paserea pe limba ei pere", adic5cum isi face omulU singurti, nime altulil nu p6te sa.-I facA.

I) Din coleetTunea mea inecliti.

..,_,_.>4-1).c.-i4-

Petrovelulu.P e t r o s e l u l u, numitil in Transilvania : P e-

traria 1), in Uuntenia : Pe t r a ri 2), Petroselti siP e t r.0 sel A 3), lat. Petronia stulta ; Pyrgita petroniaL. germ. der Steinsperling, e de o suta seseqed mill-metrii in lungime, de douesute nouedeci latime, denthiecjecT in lungimea aripeloril si de cinci(jeci si seseIn lungimea ObrajiT sun, de-asupra ochilord otrasaturri albs; gfttlejulil pAtatu cu pete galbene ; parteasuperiors a eapului castaniA - IntuneeatA ; coda surA ;celelalte pene de pe corpu in col6rea penelorti CroeArlid.

Petroselutit e o paseruIcA forte precauta siriosa, care petrece maT cu samA In munti pe stancelecele mat lnalte, facendu-si cuibulit decomund pintrepetrisurl, de unde se vede ca-1 ving si numirile de P e-troselu, PetrarTtl si Petruseln la poporultlromitnu.

1) S. P. Barcianii. Vocab. Polisu Vocab. pi corn. deN. Barbu.

2) Bradescn tilitatea paserilorii" publ. In Prom-pets Carpat 110 r fi", an. XII. BucurescI )874. No. 1167.A. I. Odobescu. op. cit. p., 214.

3) Corn. de Dlii P. Ispirescu.

co(Ji).

spa-

Dlu

In

tr

CirecarTull

C i r eg a ri u 1 Ii, numitu altmintrelea in BucovinaInca ¢i Botgrosu, ClontariA gi Simburart.U:In Banata B o t g r o s ti 21 ; In Transilvania gi anume InTara-Barsei : P u i n g r ogt ; era In Muntenia In tinu-tulit Argegului CI o c g r o s tt 2), lat. Coccothraustesvulgaris Pall. germ. der Kernbeisser, e o pasere, careprovine In tote terile locuite de Romani, si petreceatata prin catu prin paduri. Elu are guganegra, capu rogieticU gi cu galband-mohorItU, Ma cas-tanie aripi negre, era pe spinare o path. alba. E deoptsprecjece centimetri In lungime, &Medi unula In

Occe In lungimea aripeloM §i gese In lun-gitude coejit.

Numele de C i r eg a r i 6, care este f6rte respitn-Aitil In Bucovina, 11%t are paserea acesta de-acolo, dupa,cum mi s'a spustl, pintru ca ea despole ciregele de came

apoi mftnanca megula din simburil acestora.Numele de Clorqtered, Botgrosa sea Cioc-

gros U, care, mai cu sama ce1U dintalti, este forte res-

') Com. de Dlii A. Oprea prin Dlii Dr. At. M. Marienescu.2) Corn. de Dlii N. Barbu.

livecji, si

sisi

littime,

.§i

417

panditg nu numal In Bucovina, ci si'n celelalte Serilocuite de Romitm, vine de-acolo, pentru cit pasereaacdsta are until cmcd scurta, dreptg, grosit si forte tare,cu care 'Ate, fKrA, mare ostindia, sparge i eel maTvertosi simburl al cireselort.

krg, numirea de SimburarId II vine de acolo,dupe, cum mi -all spusu uniT, pentru ca se nutresce maTmulti cu simburl de these.

In fine se crede ca duel pe timpuld muguruluTse aratit mai multi CiresarI prin livecji, atuncl pri-mavera va fi forte rea .i ploiosg.

27

-->i-S-÷4-

Inarita verde.In Ir. it a-v e r d e, lat. Serinus hortularms : Pyrr-

hula serinus L. germ. der Girlitz, e o pasbruica, mica.de o suta dauegeeT si cinet milimetri In lungime, dedouesute cjece In hitime, de sesedem si septe In Ion-gimea aripeloril si de cincujecT In lungimea coqii.

Col6rea principald a peneloru sale e verdele. Cefa,spatele si urneriT i stint galbenr-verrjiT si desemna4 de-alunguld cu pete negrh. Fruntea,1 o trAsaturd, de langaochi, coda si parcile inferiore palide-auriT. Gusa gal-bka; peptuld si laturile ptinteeelut galbii si patate cupete negre-Intunecate.

InariO-verde e o paserumil forte placuta si viare,care -rifle in partile nostre pe la fines lur Marte sdilla Inceputultt lul Priers si petrece 1)&16 tarqht tomna.Se -tine mai cu same, grin pomete, In a cdrord apro-piere se aflii, multe legumivarii.

-->4-0"-K-

CaldAraculii.I.

Calddraould sat LugacTul ft '), numitdastfehd In Banatil ; In Transilvania B o t r o s ii 2) ; dritInaltelocuri Pasere-domnesett2) oi Ghimpe4),latPyrrhula europaea ; Pyrrhula vulgaris Naurn. germ.der Gimpel, e pe crescetulit eapulul, pe gfttlejd, pe aripToi pa eddd negru-Intunecatd ; pe spate cenuoid ; nodaski partea inferiorh a pftnteeeltd albe ; celelalte partI aleeorpulni Insa rooit-aprinse. E de oeptesprecieee eenti-metri in lungime, de donetjeci of optd In lAime, deudue In lungimea aripelord of de oese In lungimea eotiii.

Caldaraottlu provine in titii Europa of petreeppaste v6ra maT alesu la muntT prin bradiniourl oi fd-ganiouri, erd erna se eobord of le Ord.

II.Despre puserea descrisa prat susu DIU Orestd Lu-

junu tin-a eomunicatu urmatdrea legend, :

I) Com. de Dni1 A. Oprea 0 I. TrAilA prin D16 Dr. At. M.Marieneecu.

2) Lauriantt si Nit:salmi'. Glossarifi. p. 146-147.') A. de Cihac. Dictionnaire. t. I. p. 197.4) Com. de Dia N. Barba.

420

A fostU odata mill baeantl, unit adev6ratil Burt A-vert] e, carele In vi4ta sa alta grijil n'a avutu, faramune tweea : cum. ar putea NOM. si scurge de banspre top omenii, ce veniail In d6nsuld ca sa cumpereate una alta.

§i daeg. s'ar fi multrunitil numai cu atilta ar fifostil cum ar mat fi fostu, dar' elu nu numai pre cum-Orittori it Inshla, ci si pre multi alp', pre call' ii inpingeatip6catele sa lmprumute etind-va haul dela densubl, camelu adeseorI da si haul In Imprumutu. Pre ace01 dinurma mai cu Barna asa de bine mi ii-i intbrach princametele sale cele marl, ea pre multi dintre densii, Inloch sa-i scota dela nevoe, In seurtil timpti Ii admenla sap, de lemnti.

Dar' bine-a dist', clue a dish, ca tote-stI numal0'16 in o vreme ... Omulil 0116 ce nu patesce nu sepoeaesee ! ...

Asa a patitU si bacanulu nostru !Vetlendit Dunmedeti, ca elu, In locu sa se poca-

6SCIL §i sa se multamesea cu ceea cue are, de ce mergede cc .se face mal mare ermtatarin, Inshlatorm si des-pmetorni, si voindU a scrtph pre 6menit eel nevoiest, aearoth plaugeri si tilnguirt strebrituse demultil pone ladensulti, din ghlarele acestui cum fara cea mat micamustrare do cugettl, 1-a prefacutil Inteo pasere, pre carenoi o numimil Gbimp e, §i -lu alungil apol in lumen'alga.

§i fiindil eri baeanul0 insillatoritt si egmritarmavea nut eapu eiltu unit bostanu de mare §T -o gum,forte lata si dabillazata, de-aeeea si G h i m p e 1 e a re-

421

masu en capd mare si cu both grosil. Era rosulti anpe gusa si burta sa se dice ca e sftngele, ce lea supthprin camatarie si Insalaciune dela crestinI, bra negrulddin caph este eusma de mIelh, ce-o avea 0-o purtaelil Inca and era bacang.

Dace cine-va prinde pre vre unit Ghimpe sivoesee sa -lit tie In casa, nu p6te, cael Ghimpel e,cum cede in mftna cut -va, lndata 10 musch limba sipere, nevoindu sa fie de risulti batjocura acelora, precaril 1-a Insalatu si desporatu Ere -card,

Acosta e legenda Ghimpelu I.

III.Romanii din Terra-Barsei In Transilvania, dupe

cum istorisitu D111 N. Barbu, Intrebuinteza G 11 i in-pel e ca medicamenth In contra morbulul numith dedensii f o c 6-v i u" seh scurtati1 f ochi u" I), pentruea paserea ac6sta, duph spusa .Si credinta lorh, are pu-tere de a trage totu fochiul 11 In sine. Dreptu fleece,cand unulu sail fault( patimesce de f o c h i 6, nu selash, pOne ce nu prinde vr'o doT One la patru Ghimp

I) F ochiul ti," scurtatii din fo c fi- viii," este, dupa cumspunfi Homilnif din Ora Biirser, unli feliti de niorbil ca Orbaltulcare se capeti din recelfi, si omulu, ce-16 are, se dice ca arde ca siWind ar fi push cuptoria de foci.

F o c u 1 ill" este cunoscutfi gi Romanilorti din Bucovina,intelesii. El bitelegil adicil sub cuventulti acesta foculu

ce se produce prin frecarea a diSue 1pmne uscate pen6 ceacestea se aprindil incepa a arde. Acestri fell(' de foci! Indlitin4z.iRomani! produce la mai multe ocusTunt tnsemnatc spunfi tot-odatii ca e de ware Idea.

si

nti-a

T,

il,

Intr'unit

Ina fntealtade-olalta

gia-I(' li

422

sell daclt nu este Oil In stare sg-T prindK, atuncl panepre altuht de-1 prinde, era (MO ce T-a prinsil 11 tineIn edam, In care locuesce

Ghimpi i, dupll ce au trash Inteensh, totiffochiulil din omulti morbosti morn, &A omulti se Insan6-tosaza.

chi.

Forfecuta.I.

Pretutindene uude se afla -Odin.' Intinse de brad]li moli4i provind unu felid de pas6rele, call se nu-trescd maT multu cu semintele acestord copacT. i5i fiinduc In terile locuite de Romani se afla destule paduriIntinse, cal% In cea mai mare parte a lord, sunt Imp6-nate maT numal cu braqi si moliqi, precum sunt bunt6rd, Carpatii, se'ntelege de sine, el paserelele, desprecan nT-e vorba, adese ori se afla. Intr'unu numbru f6rteInsemnatil i'n aceste teri.

Pre acestea pits6rele, cart forte lesne se potd cu-n6sce dintre alte paseri dupa roStuld lord celd Meru-04atd, Romanii din uncle parti ale Bucovinel le nu-mescd F or f e cut e", &A, In alte parti F orf ecel e",masc. Forfecei, Forfecarei ci Forfecitraqi,ding. Forfecut a, Forfecea,Forfeceld, For-.feciireld qi Forfecaraqd.')

Dupa fdptura qi marimea corpulul §i dupa coloreapenelorti F o r f e c u t el e se'mpartttl in patru specii,li. anume :

') Com. de Dili P. Ursulti.

424

For f e c u 4 a-r o s i e, lat. Loxia pityopsithacusBechst germ. der Kieferkreuzschnabel.

Capuld, gusa, gittlejulu, peptulu si pitntecele acesteiFor f ecu4e sea F or f ecele sunt deschise rosiT;penele de pe spate sure-rosii ; in colo penele sunt maTmultd cenusii, negre si suriT.

Forf e c u 4a -gal b i e, lat. Loxia curvirostraL. germ. der Fichteukreuzschnabel.

Penele acestei forfecu4e, dud e tenera, sunt maTmultd sure, era data imbarftnesce galhine- ver4iT serisimplu galbil, a forfeceluldi ins rosii-aprinse.

Forf e c u 4 a - s uri e, lat. Loxia ruhifasciata,germ. der Rothbindenkreuzschnabel.

Forfecu4a acesta se deosebesce de cea gAlbie nu-maT prin aceea, el are unit cercd surid pe cef6 umerlnegril si impestritaNT cu rosu.

F or f ec u4 a -r osietic i, lat. Loxia bifasciata,germ. der Weissbindenkreuzschnabel.

Adsta e cea maT micg, dintre t6te forfecutele.Colorea principals a penelord sale e rosietica. Verfuldppelord de pe aripe Insl precum si a celortl de pemiler' e albd.

II.Numele de F orf ecu4 A" sell F or f ece a" a

acestei famalil de paserT vine de - acolo, dupa cumspune poporulu romand dela munte, pentru a t6tepas6relele Rcestea all unit rostu forte curiosu, si anume(Ind ill 1nchidd treed fiilcile una pe langa alta ca sitamsurile forfecelord. Rostulu lord e forte tare, ca potd.

421

cu densulil si -T sfarme .i sa-T macine char si pre ceImat vertosi cucuruzi de bradg i de molidu, din eariiseotil apol sementa 0 0 mitinincii.

Romitnit din tinutiili1 Dorm spunit despre pase-.rile acestea ca atunel, and se aduna mat multe in iinti!cell i suindu-se pe verfulil copaciloru incepil a eilnta,e unit semnil ca celO multd peste vr'o cite -va ore seva schimba timpulu, ca va pica. Erh cilnd se scobOradin pitdure in sane si tilde, cftnd se asOclit pe sill)stresinele acestora si incepil a Bilge locarile cele Ole,pe uncle nu se afla ilk.' unit picii de &ba, attinei use -menea e unit semnil ci se vat schimba timpultl, ca vaploua, lnsil nu tudata, ci abia poste chine, treT senpatru (Jibe. '1

') Com. de DM P. Urinal.

- >i..-K-

28

Graurulti.r.

Precurn pre tote vietittile cele cu patru pic46re,asa si pre paserl Romftnll le Impartli 4n c u r a t e,manclitere sell bune de mitncare si fn ue-curate, nemitncittere sed spurcate.

Una dintre paserile, care nu numal cil e de catraRomani tinuta de c u r a t il sett bunli de m it n-c a r e, si Inca, pentru carnea et cea gust u 6 s a, eforte eautatli, si pretuitli, e Graurul d, dem. G r i. u-relu si Griturasd1), fem. Grauritlia), numitilde catrit Romilnit din Epirli Gareveld sett G li r 6-v e 1 lat. Sturnus vulgaris L. germ. der Staar.

G r a u r i i, aceste insert forte bune de nAncare,se potd cunesce de pe urmaterele semne. Et ad penenegriciese gi presurate cu pete albe si sure. Penele depe capd si cele de pe spate ale Graurului strelu-cescil vera ca penele de pe capulti rat oiult11, erapenele G-rauri t e I aunt porumbace-ceuusil.

'I) In Bucovina_ si Muntenia corn. de Dlii P. Ispirescu.2) In Bucovina si Transilvania corn. de DIA Gr. CracTunasti.3) Com. de Din I. D. Hondrosoma.

si

Lis-21",

427

Graurei Wiesen pretutindene in Europa, dinfundulU §vediei pea In insula Malta, si el-liar in Africa,0116 la capulu Bunei-sperante. Dupa ce in luna lulLillie 0-ad clocitn 6uele loth cenusii in culburi stritinesett In scorburl de copaci, se adunil de petrecg In sto-

dormu noptea In stufu, se clorovaescti sera si de-min*, se se616, de odatI cu mare volbura si trecti re-pede ca unu noril negru indesatu. De multe on seamestia pintre P o r um b e I si pintre C T 6 r e, cuearl sbOrA apol pintre vite eocotindu-se si cAutlindu-ratmilnearea. ' )

In restimpulu acesta stint Graurii forte grafi)" .iprin urmare fOrte burn de milneare.

II.Romanit au despre acesta sprecie de paseri Inca

si urmatOrele datine si credinte :Se ()ice adica ca ace' put de G r a u r u, mill nu

sliOra din eurbil pe la I idn a G r a aril o r adicain 4iva de ss. Imp. Constantinu i Berta, 21 Mai, sesue furnicile in multi' si-t onuira. De-aceea Graurulusea GrAurita in dim de Il 6u a Gr a uril or u 1st

artina, pull afara din cullui, ea sa ample furnicile. 3)Pre !munch de tiganii, earn, dupa cunt fie-cartna

it este prea bine ennoseutti, sunt f6rte indrasneti caparintii lore, Romilnii asemenil cu pull de G r a u r u,dicendu-le ca sunt ca

I) A. I. Odobeecu. op. cit. p. 29.2) Com. de Dlu Or. CrAcTunacd.

luri,

tt",

nu-i

yi

iT

:

-A

428

Nisce puT de GraurilDin Inns 10 Funril.

In poveOile romftne adeseorI dKrnil peste cal nits-drilvam, cart porta numele de G r a u r it".

Totu dela numele aeestei paserl derivil si numelea chine loealitatt isolate din Romilnin, anume : G r a u r T,locuinta isolata in judetulu Vaslum plasa Funduri, Ri

G r a u r I, loeuintil isolata In judetulii Do* plasa Jiulu-de- susil. ')

In fine spunhl Romfinii din Bucovina, cA prima-vdra, and vinii multi Grauri de-odata c4 i innI)1fi pringarduri, nu va fi timpu bunts, ci timpil plomsii §li enmulte polite. 2)

') Frundescu. op. cit. p. 223.2) Diet. de G. 136nasfi din Vara-Dorn&

Adausil.

Paserile, a cgrorti nume poporanil 1-am unclad Indecursuld tiparira acestul tomb din Ornitologie, precumqi acelea earl nu le putul penis acuma definl latinesceanal de bine a le in Ora aice spertindd ea en timpuldi acestea se vor puth definl.

Paserile, despre earl ni e vorba, sunt urmaterele.Pr i g or nIul O. Dld Iosifd OlarTd, inveta-

toria din Domand In Banatd, mi-a scrisd urmatereledespre paserea care porth numirea acesta : Prigortifuldse tine de paserile carnivore, are ciocil strimbd, peuearcate albe §i brune, piciere frumese galbene. Vera,and e seceta mare, se'na10a f6rte susti In aerie qi tipita p161e.4

Dupa nume ear pdrea ca paserea acesta ar fiaceea-0, care In unele locur/ se numesce Prig or eOn in Bucovina Alb i n A r el d (vedT p. 58.) dupd,descrierea eT Insa semenit m4 de grabs a fi Gala(vedI p. 164) sed alta Ore care pasere din familia Gail-

Totd despre Prigortfid Dld los. Olarid mi -a ma'comunicatd Ina, §i urmdtdrea legends din Banatd:

Cand a facutd Dumneded lumen a poruncitd tutu-rord paserilord ca ei ele sd. lucreze Impreunl cu den-

29

430

suld, si mai alesd sit Indrepte si sa curatdsca tote isv6-rele si riurile de pe MO panAntului, pentru ca apa dinele sit fie mai limpede si sa curga maT lind.

T6te paserile ascultara porunca fae6toriului lord,numai singurd Prigormuld nu vol sa, asculte, numaield nu vol sa lucre, qicendti ca nu-si va intina papueiilucrandd si curatindd fsvorele... Are elti destula apacand plonk nu-I maT trebue Inca 0 alta ! ...

Dumneded, v6dendd acesta neascultare si Ind&rgptnicie a Prigorululul, 1-a blitst6matd qicenda ca, atatileld catty si IntrOga lui semintie sa, n'aiba, dreptd de abea apa, din riurl, ci numai cn apa, de plOie Ball stem-pere setea. Era de se va Incumeta vre °data sa bele,atunci Indata, sa pdra ! ...

Asa a 4isti Dumneded si a§a a si remasti.De-aceea Prigoruiuld de- atunci si Ong In 4iva

de asta-di, cand e mare seceta vera, se'na10. In aerdsi strigit ne'neetatd c hiu! chi u!'i pentru ca atuncicere plow ca sa-si stemperea setea.

*

S. r ii, % elul d. Acesta e o pas6rica mica dinordinea cantareOlord (oscines). Penele sale cele de pegusa si pantece sunt galbene- suril, cele de pe capd sispate la rad6cina vine4e 6ra la verfd galband-Intune-cate. Aripele pe de-asupra galbil, era, pe de desuptd alba.

Sarateluld, dupa cum mi-a spusd Dlii P. Ursuld,petrece pretutindene prin paduri undo sunt butuci 0$i arbor! resturnati, precum si prin coserele s6d n hilt...,t ele oilord. In locurile din urma Ina. mai alesti numai

431

tomna, (-and are sit cadd. ometd. Erna se apropie ei delocuintele ominesci. Nutretuld sed consta met multd dinmusculits ei vermieori. Quibuld ild face In reguld, prinfrundele ce se aft sub butucil ce' putregitioel.

Sdrdtelurd cants numat s6ra cand e s6rele apropede apusd. Peste di nu cants mat nici °data, fara numalatunci cand p16trif el neruijlocitd dupd aceea se insIni-ndzit el se face frumosd §i cAldurosit

Tin tart u l a. Acesta e de marimea unelvritbii. Are o tints de pene roeii pe frunte, de undese vede ca -I vine ei numirea, care am audit'o ftntilitt-.T-data dela nisce pas6rari din Bucuresci. Pe pantece ealbinet, erdi pe spate educe la col6re cu vrabia deseed. Femeiueca e pe pepth roeietica, era pe pantece

Tintarluld se tine de ordinea paseriloril cantift6re.86m6nd a o specie de Cintitd.

*

Ur z is r i ul U. Acesta, dupit cum mi-adspusd vr'o eitti-va Romani din satele Fratdutii-vechl

Crasna In Bucovina, e una. dintre paseruicele celemat mid, car! se afld In Europa ; se dice ca e ce-vamat "'lied chlar ei de cats O chi u 1 o ul u T". Pe-treee mat rnultd prin buruene prin urzicl, de tindese vede cd-Y vine ei numirea. Se bags de multe or!chiar ei prin borti de e6recd. Erat nutretuld constfrdin muscute.

Ed nu cunoscd pds6ru1ca acesta din vedere. Pre-supunil Ar a. ca va fi o specie de Pituli c e, pentru

alba.

4

si

Iul

gi

it-b

432

cg, afarg de Ochiuld-boului, mai cu 8ama Pitulicele audating de-a Arabia foi ast Muth nutre %ulii prin mgracini,urzict si alte buruene.

*

Ma c Ellen dru 1 if. In privinta pasgruicet,care p6rtii numirea acesta usitatg, dupg catil scig egOM acuma,' numal in Moldova, Dig V. Alecsandriml-a scrisg urtngtorele : Macalendrulg e o pgsgricgcu peptulu rosil, forte sprinting In sboruld et. CAnte-culd sell e veselg si armoniosg. Ea dispare Erna dinVirg si.revine in primgv6rg dell face culEulit chlarprin grgdini."...

Ore nu e cum-va paseruica, care in unele locurlse numesce Pri g6r e sea Pr ih or i g germ. Roth-keldchen ?? (vec1i p. 256). Dupg descrierea Dlui V.Alecsandri ar senigng sg fie acesta.

*

G e1a t u 1 g. Acdsta numire din Banata mt-a.comunicat'o Dlii A. Oprea prin Dlii Dr. At. M. Ma-tienescu dicendil a se numesce germ. Fliegenfinger.Sunt insa mat multe specil de Fliegenffinger lat. Mus-cicapa. Nuscid Ileum care specie anume se'ntelege sub-() el a t ii, s611 p6te cg tote ?...

*

C i o i c a cu accentuld pe i din urmg. Numirea.acdsta e usitatg in T6ra Barset In Transilvania. Mi s'aspusti, cg pgsgrica ce-o Ora e de mgrimea vrgbieipare !mg rostii ce-va mat langg si mat suptire ; calla

433

cluic, elute, ca gi cand s'ar vaeta, de trade se pareca-1 vine si numirea.

Scorus a. Numirea acesta, care mi-a comu-nicat'o Dla Gr. a ba I. Sima, e usitata la Romanic dinmuntit Abrudului in Transilvania. S6m6na ca pasereace-o porta, se tine de fatuilia Sturdilor a, pentrua o specie de Sturcja se nutresce mat multa numai cubobite de S corus a (lat. Sorbus aucuparia).

*

Gintit a. In unele part/ ale Bucovinet, pre-cum d. e. In tinutula Soled Cin ti t a (ve4I p. 382). senumesce si Gintita.

*

M in u n du a. Alinuneua sea Mninuneua,dupa credinta poporulul romans, este o pasere miste-riosa, care nu se arata !lid °data emenilora. Mulct ocunosca numai dupa nume, era acela egt pretinda caall vaqueo, cand IT IntrebT cum arata, nu scull cum sa,ti-o descrie. Unit sputa a ar fi de marimea Gr a u-r u 1 uT, altit de marimea unut p or um ba si er' altit4ica ca ar fi numai ca Ochiura.-boallui. Unit spinaca ar avea pene ruginii, era altit v-rdit si albe. Matpe scurta nime nu e In stare s'o descrie cu de-amarun-tula, cad numai rara cand si rara tine o 'Ate vedea.Buns oma la Dumneqea trebue sit fie acela, care o vede !

Atata dupit spusa Romftuilora din Bucovina, caulsi a celora din Transilvania vecint cu Bucovinenit,

434 --,

Min undua traesce mar cu Barna la munte, princodrii seculars, prin padurile cele mai dese pintre crengIsi vrescuri, si numai atunci se scobera in apropiereasatelord, and are sit ante.

Minuneua canta forte rard si numai neptea Intreunspredece si dOuespreclece sed dela meduld noptil,One 'n revarsatuld zo'rilord. Canteculd el este felTuritd.Unii spund a eld semena, uneori en plansetuld copii-lora, alteort cu sberatuld caprelord sea 'Cu canteculdaltord pasert Era, cand gata de cantata, atunci face ea.In vr'o cate-va restimpuri n u, n u, n n, n u! bed m i,m i, m i, m i! sell t u, t u, t u, t u! Altii era-si spundca ea cants in mai multe moduli si cantecuth ei sit fieforte frumosd si placutd.

Cate °data se wide Minundua si dim cantandd,insit numai la locuri umediese, la lacuri, pintre irestiisi rachiti. Gland o audit Romanis pe locurile acesteacantAudd si mai alesd tdmna qict :. ian asculta cumanta Minundua, era va fi anuld ploiosd!"

Canteculd Minunelei atatil dupa credinta Romani-lord din Bucovina catd $i a celord din Transilvania,menesce totdeuna a red. Asa split ei, intre altele, citatunci and antii ea In scurtu timpd ad sit urmezebole, batalii, sed o femete mare. De cate on cants ea,ittatia florins are sit, fie coretuld de papusoid.

Despre Minunea se face amiutire Inca, si Intr'odoina poporana, fuss ci'ntr'acesta aca de scurtd, cit nuse scie cu siguritate mat nemica despre acesta paseremisteriesa.

435

kta. i doina respectiva:

Pe-o crengg de ritchiteaEste-unu pulii de Min uneaTras'am pusca la °brazil ..,, Hohoho I nu mg 'npuscilPen'ce nu me-1 intreb ...Ca nu-sit pulii de vidrI n ggrit,Ci-sil drilguta ce ti-I dragli,Numa'sil cu cilmesit negritSit nu mg cunosc'a mg.

Din tots doina acdsta WM se p6te deduce, caMinundua e n6gra la pene, mat multa nemica.

*

Mninunit a. RomAnii din tinutuld Dornelsi a Radautilord in Bucovina cunosca o pasere pre careo numeseui Mni nuni t a si-o descriti astfelia : Mninu-nita e ce-va nun mica de citta and porumbu si aducela coldrea penelora cu pupaza, pe sub pantece e camalba, pe spate cam pestrita venata, era pe frunte, candsborsesce penele, se form6zii o cruce alba. Ea vinef6rte Tara in Bucovina la Inceputulu primaverii si pe-trece mai cu sama prin multi. Cantecula ei, care minalain! I il ill! Ingnma, dupit credinta poporului, tyro-pierea une1 batalit.

P6te ca Mninunita si Mninuneua e unasi aceea-s1 pasere?

*

U n in 6u a. -- RomAnii din Fratautii-vechi cu-nosed o pasere cu numele U nine a" si o descria in

436

urmatoriuld modu: Uninena e a§la de mare ca untioil de curca sell ce-va qi mai mare, e la faptura rotun-da, capulil ¢i picT6rele forte micT, la pone inpuTata (in-pestritata) cu alba §i eit galband ; aripele scurticele. Pe-trece in codru. Candi de cu nopte Inaintea tuturordrcelorlalte paseri. Canteculd ei e cam acesta lu,lu,lu,lu!

Despre Uninea se spune ca, vine la noT ca sasparga ometulti, §i cum vine ometuld Indata se ie. Nuerneza nici °data In noT. Vine de-odata eu S t ur 4 uld

cu Mierl a. Nu se arropie nici and de sate, ci pe-trece puma prin codrii qi paduri. Sboruld ei e ca atvrabief. Cand sbOrit nu i se vedil de felid picierele.

Caner nig, dem. Canara§d, fem. °gua-r i t a, lat. Fringilla canaria L. germ. der Kanarienvogel.Acesta paseruica, nu e mai de felid cunoscuta. Roma-nilord dela Ora, ci numai celord de prin ora§e, cariio Vat prin colivii. Prin urmare numirea ei de-ocamdatanu pete fi admisa ca poporanit. Causa Insii de ce o in-Oril aice este, ea cu timpuld are sa se 111*(4 sji acestaIn popord ca §i multe alte]e.

*Buligai a. Paserea, care porta acestd nume

usitatit In Tera Hategului, dupa cum mi -a spusti DidNic. DensuOand, e unti feria de vulturul care-si facecuibulti prin munti. Dar' nu petrece, numaT la muntr,ci peste 4i se cobera forte adeseori la %era uncle-0mita nutretti, era spre sera se retrage erali spremunci... In aeril mai roultd plutesce, de catil sb6ra.

f<--

si

*

si

>

Ere( de tiparYii.

Pag. cetesce.13 28 si-a51 Nots 3 diu din70 16 %Oa75 4 fuel facu

75 25 sat seu

89 10 misck migal

109 5 moldavit moldavit122 12 paceri paseri144 13 si 14 Nadi Pajudt166 25 &frete sdrate178 12 Plesusulii Plesuvulii179 22 si 23 0-0 /migrate Impeditesit185 1 ceealalta ceeslaltit185 27 si 28 aseundedu-se ascun4endu -se188 2 datinele" datinele188 9 leganda legends188 Nota 3 Oomulu Omulit193 19 si 20 Cu cu cu

200 9 altd olaltif

200 10 /iPg200 10 si 11 aka temuti ass de temuti213 18 me me me229 14 sorbintudi sorbiturg,245 10 pasrile paserile

30

renal.

v

4 .R

- 438

Pag rerrdii. Miiiritil. cetesce.

249 17 cu ca253 8 Privitorea Privighitorea260 8 voil voril269 3 preface face

282 17 istorisesce istorikescii287 9 crudiii erudici295 3 le sine la sine302 16 si 17 prdcutii prefileutii302 23 si 24 ptiseselei pAserele308 2 semnilorii semenilorti324 21 Pitu lciulu Pitulicii lii329 15 i Oi

345 12 face face354 10 ce lateseir se Igteseil358 14 t cepud Incepurti374 11 scitii sciutil409 Nota 7 d se schimbe en nota 1 de pe pag, 410.426 7 si Incit d Ind427 9 amestid amesticit

NB. Afard de acestea orori mai lipsesce in unele esemplare i scurtiiin miiloculii si maa alesii in fines unoru euvinte din poesilnote. Pre acela lectorii vor binevol a-lii adauge singuti.

Documents

ORNITOLOGIA · Din tote partile se audit paserile cantittOre Into-rifindU imne de lauds i multrunire ceresculm parinte, pentru ca drit-s1 h-a redatu multi dorita ysi asteptata primgvdrg