:enorizont :atuit rare Aceste a au fost exploat at e p rj n galerii de coasta, planuri inclina te si mine, amplas ate pe flcanc ul e s ti c al sinclinalulu i Holbav (Breitbach , Thomas, Holbav, Victoria etc!Caraeteristieile carbunilor"arbunii de la "odlea #Vulcan au culoare ueagra, luciu puternic si o stratifica$ie clara%int alcatuifi din benzi lucioase centimetrice care alterneaza cu altcle mate&n compozi'ia lor se remarca procentul ridicat de maceralc vitrinitice ( )#*+!, reprezetitate prin telinit si collinit -xinitul (*#.! este alcatuit din cutinit, sporiuit, si rezinit, iar ma/ ceralele iuertinitice (0 # 0*! sint fuzinit, semifuzinit, si sclerotinit (&1atecscu, 023*! Acesti carbuni nu au atins un grad avausat de carbonificare, ci au ramas in stadiul de carbunc brtin lucios4in punct de vedere chimic carbunii de la 5odlea contin : substance volatile )/+)6 carbon 32#*76 sulf cornbustibil ),*#0,.Au o putere calorif ica inferioa ra de 3+)) # *)) 8cal98 g, si o putere calorif ica superioara de 37)) # *3)) 8cal98g (date raportate la masa combustibila!ot fi intrebuintati in scopuri energeticeam/ azala 0 / :erca/ 3.2. Zacaminte din Cretacicul Superior3.2.1. Zacamintul de la Borod er imetr ul geologo/mi uier Bor od se afla in par tea central /est ica a Bazinului Vad#Borod, pe cuprinsul comunei Borod&9ocalitatea Borod se afla pe soseaua na$ionala ;radea#<luj/=apoca (la cca 3) 8m est de ;ra/ dea!, la circa 0) 8m de stadia de cale ferata Vadul "risului Teritoriul de interes economic se intinde la nord de comuna amintitia, vechile lu/ crari miniere fiind amplasate la sud de Valea >uticoasa si in imediata apro/ piere a riol itelor di n 4ealul 1ohi la (?<ivul escu 02+!4upa datele de literature(& Vitalis 02.2! exploatarea carbunilor a inceput prin 07*), ajungiudu/se ca in 07*3 sa se exploateze 0 0@3 t. "ar/ buncle se scotea printr/o galerie de coasta de .*m lungime, care da intr/un put de .m adi nci me4in ace sta , pe dir ecf ia st rat ulu i de car bun e (gr os de circa @,+ m!, pe o distanj:a de 7+ m, se proceda la exploatarea lui manu/ ala&9a scurt timp mina a fost inundata de apa, ceea ce atras inchiderea galcri ei &n 0772 s/au reluat lucrarile, sapindu/ se @ galerii in lungi me de +) m4upa raportul redactat in 02)2, s/au exploatat @ strate de carbuni, care insumau .,+#m&n raportul geologic din 020. s/a conseinnat o producjie de 3 +)) t, iar rezervele de carbuni au fost evaluate la 0 @.) ))) t&9ucrarile intrerupte in timpul primului razboi mondial au fost reluate intre intre anii 02@+ si 02@2 fiind din nou parasite, din cauza condrfiilor hidro/ geologice grele 4upa informafiile primite de la profesorul pensionar ?<ivulescu, prin auii 02+) cele @ galerii de coasta, inundate in cea mai mare parte, mai puteau sa fie strabatute pe cifiva zeci de metri lungime&n 02+3#02+* s/au executat @ foraje de prospec$iune, din care numai unul a interceptat un pachet carbnnos, format din intercalajii de car/ buni cu g rosi mi c euti mctr ice (car e in suma u ), ++ m !0 ) 2
:enorizont:atuitrare Acestea au fost exploatate prjn galerii de
coasta, planuri inclinate si mine, amplasate pe flcancul estic al
sinclinalului Holbav (Breitbach, Thomas, Holbav, Victoria
etc.).Caraeteristieile carbunilorCarbunii de la Codlea Vulcan au
culoare ueagra, luciu puternic si o stratificaie clara. Sint
alcatuifi din benzi lucioase centimetrice care alterneaza cu altcle
mate. In compozi^ia lor se remarca procentul ridicat de maceralc
vitrinitice (4075%), reprezetitate prin telinit si collinit.
Exinitul (743%) este alcatuit din cutinit, sporiuit, si rezinit,
iar ma-ceralele iuertinitice (1 17%) sint fuzinit, semifuzinit, si
sclerotinit (I. Matecscu, 1967) .Acesti carbuni nu au atins un grad
avausat de carbonificare, ci au ramas in stadiul de carbunc brtin
lucios.Din punct de vedere chimic carbunii de la Qodlea contin :
substance volatile 40-50%; carbon 6978%; sulf cornbustibil 0,71,3%.
Au o putere calorifica inferioara de 6500 7400 kcal/kg, si o putere
calorifica superioara de 6800 7600 kcal/kg (date raportate la masa
combustibila).Pot fi intrebuintati in scopuri energetice. am-azala
1-4:erca- 3.2. Zacaminte din Cretacicul Superior3.2.1. Zacamintul
de la BorodPerimetrul geologo-miuier Borod se afla in partea
central-estica a Bazinului VadBorod, pe cuprinsul comunei Borod.
I/ocalitatea Borod se afla pe soseaua naionala OradeaGluj-Napoca
(la cca 60 km est de Ora-dea), la circa 10 km de stadia de cale
ferata Vadul Crisului. Teritoriul de interes economic se intinde la
nord de comuna amintitia, vechile lu-crari miniere fiind amplasate
la sud de Valea uticoasa si in imediata apro-piere a riolitelor din
Dealul Mohila (R. Givulescu 1954).Dupa datele de literature. (I.
Vitalis 1939) exploatarea carbunilor a inceput prin 1870,
ajungiudu-se ca in 1876 sa se exploateze 1 126 t. Carbuncle se
scotea printr-o galerie de coasta de 374 m lungime, care da intr-un
put de 34 m adincime. Din acesta, pe direcfia stratului de carbune
(gros de circa 2,5 m), pe o distanj:a de 85 m, se proceda la
exploatarea lui manu-ala. I/a scurt timp mina a fost inundata de
apa, ceea ce atras inchiderea galcriei. In 1889 s-au reluat
lucrarile, sapindu-se 2 galerii in lungime de 450 m. Dupa raportul
redactat in 1909, s-au exploatat 2 strate de carbuni, care insumau
3,54 m. In raportul geologic din 1913 s-a conseinnat o producjie de
6 500 t, iar rezervele de carbuni au fost evaluate la 1 230 000 t.
I/ucrarile intrerupte in timpul primului razboi mondial au fost
reluate intre intre anii 1925 si 1929 fiind din nou parasite, din
cauza condrfiilor hidro-geologice grele. Dupa informafiile primite
de la profesorul pensionar R. Givulescu, prin auii 1950 cele 2
galerii de coasta, inundate in cea mai mare parte, mai puteau sa
fie strabatute pe cifiva zeci de metri lungime. In 19561957 s-au
executat 2 foraje de prospeciune, din care numai unul a interceptat
un pachet carbnnos, format din 4 intercalajii de carbuni cu grosimi
ceutimctrice (care insumau 0,55 m).109
