Upload
-
View
223
Download
2
Embed Size (px)
DESCRIPTION
mdaaaa
Citation preview
Pămîntul este cea mai mare bogăţie pe care o are Republica
Moldova, iar agricultura este ramura primordială de activitate a întregii
populaţii. Pornind de la aceste premise, menţionăm că anume acest sector
trebuie să fie baza dezvoltării economice a ţării şi vectorul principal de
orientare a politicilor Guvernului.
Cu toate acestea, la moment, un studiu realizat de Banca Mondială,
arată că Agricultura din Moldova este ineficientă, anul trecut sectorul a
înregistrat o productivitate scăzută, investiţiile în domeniu au fost mici iar
costurile exagerate. Productivitatea sectorului este de 2–3 ori mai mică
decît în Europa şi situaţia acestuia este comparabilă cu cea din Europa
anilor 70. Producătorii agricoli autohtoni au devenit necompetitivi pe piaţa
externă şi chiar internă, ritmul de majorare a importurilor de produse
agroalimentare fiind în creştere. Republica Moldova e pe cale să devină un
stat importator net de produse agroalimentare.
Agricultura este vulnerabilă şi expusă la un şir de riscuri cu impact negativ
ca: eroziuni, alunecări, calamităţi natural. Însă pe lîngă aceste probleme de
ordin natural, producătorii agricoli se confruntă şi cu alt gen de probleme
cum ar fi comercializarea producţiei recoltate, cauzate de reducerea
volumelor de achiziţii şi prelucrare a legumelor de către fabricile de
conserve, precum şi slaba dezvoltare a serviciilor de colectare, depozitare,
transport a produselor agricole pentru industria alimentară şi pentru
comercializarea pe piaţă. Nivelul scăzut de competitivitate a produselor
agricole autohtone şi lipsa de diversitate a produselor contribuie la cedarea
producţiei locale în faţa celei de import.Toate acestea nu oferă siguranţă şi
stimulare pentru o dezvoltare durabilă, ci dimpotrivă sporesc riscurile
agricultorilor.
Seceta din anul acesta şi costurile ridicate vor face sectorul şi mai puţin
productiv. Pe lîngă acestea, intenţiile autorităţilor de a majora cota TVA
pentru producţia agricolă pînă la 20 % este o nouă lovitură pentru
agricultori şi generează condradicţii în societate. În situaţia creată,
agricultorii sînt presaţi de lipsa resurselor financiare şi nu au posibilitatea
de a continua ciclul agrar. Aceasta din nou este o cerinţă a Fondului
Monetar Internaţional şi o reformă propusă de Guvern, despre care nu s-a
informat şi nu s-a dialogat cu agricultorii. Cea ma mare problemă la acest
capitol nu este faptul că agricultorii sînt împotriva acestei taxe, ci este
neîncrederea faţă de autorităţi că aceşti bani vor fi rambursaţi.
Un alt eveniment, care din nou încetineşte şi chiar stopează lucrările
agricole preconizate pentru toamna acestui an este majorarea preţurilor la
carburanţi, acţiune nejustificată în condiţiile în care în săptămîna
precedentă preţul ţiţeiului la bursele internaţionale s-a micşorat, iar leul
moldovenesc s-a apreciat uşor faţă de dolarul SUA. Situaţia, în care
economia Moldovei este dependentă de acţiunile unui grup îngust de
importatori ai produselor petroliere, este una insuportabilă. Cu atîtî mai
mult, problema este şi mai gravă pentru agricultorii din ţara noastră, la care
ponderea combustibilului în structura cheltuielilor depăşeşte 30 % şi care în
anul curent sunt afectaţi de o secetă fără precedent.
În acest context se observă dialogul ineficient, sau în genere lipsa
acestui dialog dintre putere şi agricultori. În această situaţie, Guvernul
trebuie să promoveze discuţii eficiente cu agenţii ecnomci, deoarece doar
prin acţiuni care apropie oamenii, se fac lucruri mari. Statul trebuie să fie în
primul rînd un partener pentru agricultori.
Desigur că în orice domeniu este nevoie de impozite, dar de impozite
reale, pe care agricultorii să le poată plăti şi să nu ajungă în situaţia cînd
vor fi nevoiţi să ia un credit pentru a putea achita impozitile, acest lucru
este inadmisibl.
Agricultura este un sector strategic pentru ţară, care dispune de potenţial
de dezvoltare şi putem contribui la revenirea înceată a griculturii la poziţiile
pierdute în ultimile decenii. Creşterea productivităţii necesită investiţii, de
aceea e necesară creşterea fondurilor de subvenţionare în agricultură; o
şansă pentru creşterea veniturilor obţinute în sectorul agricol ar fi
promovarea şi facilitarea exporturilor de produse agroalimentare; trebuie să
delimităm cele mai competitive domenii din sectorul agrar şi să punem
accent anume pe dezvoltarea acestora: un domeniu important care
dispune de bază pentru dezvoltare este legumicultura şi pomicultura, care
deţin o pondere crescîndă pe piaţa locală. O practică nouă în agricultura
ţărilor dezvoltate, dar şi în curs de dezvoltare, este cultivarea şi
promovarea produselor ecologice pure. Acestea ar fi o şansă reală pentru
RM de penetrare a pieţelor externe unde există o cerere crescîndă pentru
produsele ecologice.
Subiecte
Pe piaţa Rusiei de export a cerealierelor s-a menţinut tendinţa de
consolidare a preţului la grâu;
Se observă o creştere a cererii la partide mici de grâu de producţie
rusă în condiţii FOB;
Pe piaţa de export a Ucrainei se observă o tendinţă de creştere
uşoară a preţului la grâul furajer;
Creşterea în continuare a cererii la orzul furajer conduce la creşterea
preţului de achiziţie a lui;
Traderii menţionează, că cererea la mazărea furajeră continuă să
crească;
Piaţa de export a cerealelor în condiţiile DAF se menţine stabilă.
RUSIA
Preţurile de export al cerealelor din Rusia (USD/т) a II jumătate a
lunii august
min. abateri max. abateri mediu. abateri
Oferta , FOB
Grâu alimentar 127 +2 157 +2 147 +2
Grâu furajer 110 - 133 +3 127 +2
Orz furajer 100 - 120 - 110 -
Porumb furajer - - - - - -
Mazăre furajeră 120 - 130 - 126 -
Cereri, CPT-port
Grâu alimentar 122 +2 133 +1 129 +2
Grâu furajer 105 +3 118 +3 116 +1
Orz furajer 90 - 113 - 102 -
Porumb furajer - - - - - -
Mazăre furajeră - - - - - -
Notă: abateri faţă de perioada precedentă
Tendinţa de bază a pieţei ruse de export al cerealelor este creşterea
preţurilor la grâu. Acest fapte se datorează tendinţelor pieţei mondiale, dar
şi factorilor interni, cum ar fi necesităţile exportatorilor de stocare a
partidelor mari a grâului de calitate pentru realizarea contractelor
anterioare. În pofida aşteptărilor diametral opuse ale participanţilor la piaţă,
preţurile la grâu cresc treptat.Datorită acestui fapt, participanţii care au
stocuri de grâu, îl menţin, aşteptând creşterea de mai departe a preţurilor.
Pe de altă parte importatorii grâului din Rusia se îngrijorează de calitatea
grâului rusesc vis-a-vis de declaraţiile ucrainenilor şi turcilor despre
calitatea grâului nou din aceste ţări.
Pe lângă cele menţionate, în perioada respectivă a crescut cererea la
partide mici de făină în condiţiile FOB cu livrare în luna septembrie.
Preţurile la ofertele curente de grâu alimentar constituie 130-140$/tonă
(FOB- porturile mării Azov).
Preţurile de achiziţie a grâului de categoria a 4 au constituit la sfârşitul
lunii august cca 3500-3600 ruble/tonă (CPT - porturile mării Azov), ceea
ce este puţin mai mult decât la începutul lunii. Preţurile maxime oferite
pentru grâul alimentar în portul Novorosiisk se cotau la nivelul de 3850-
3900 ruble/tona. Preţurile la grâul din categoria a 3-a au rămas
neschimbate.
În perioada descrisă, situaţia pe piaţa cerealelor furajere se menţine
relativ stabilă.Se menţine o cerere sporită faţă de grâul furajer.Ofertele de
cereri au constituit în mdeiu cca 3100 ruble/tona (CPT - porturile mării
Azov) şi cca.3300 ruble/tona (СPT-Novorosiisk).
Cererea faţă de orzul furajer este relativ mică, ca şi la începutul lunii.
Companiile exportatoare fac achiziţii la preţuri de cca 2500 ruble/tona
(CPT-porturile mării Azov), cererea în condiţiile FOB la orz au fost
neimportante şi au constituit cca 110$/tonă în porturile mării Azov, cu
livrările în luna septembrie.
UCRAINA
Consiliul Internaţional al Cerealelor a prognozat pentru Ucraina în anul
2006 o recoltă de cca 36,6 mln tone de cereale, inclusiv grâu - 14,7 mln
tone, ceea ce este cu 20% mai puţin faţă de roada anului trecut, orzul va
trece peste indicatorul anului trecut cu 3,2 mln tone şi va constitui cca 12,2
mln tone, iar porumbul va constitui cca 7 mln tone. Cealaltă parte o vor
constitui mazărea şi alte cereale. Se aşteaptă ca exportul de cereale să fie
de cca 3,5 mln tone de grâu, 5,3 mln tone - orz şi până la 2 mlntone
porumb.
Din sezonul anului trecut Ucraina a exportat cca 13,3 mlntone cereale,
inclusiv cca 6,4 mlntone grâu.
În anul curent analiştii ucraineni prognozează export de cereale de cca 9,5
- 10 mlntone, inclusiv 2,5-2,7 mlntone grâu şi cca 5 mlntone orz.
Preţurile de export la cerealelor din Ucraina a II jumătate august
(USD/т)
min. abateri max. abateri mediu. abateri
Oferta, FOB
Grâu alimentar 130 - 160 +5 143 -
Grâu furajer 110 - 133 +3 127 +4
Orz furajer 105 - 123 - 117 -
Mazăre furajeră 126 +6 140 +6 135 +10
Cereri, CPT-port
Grâu alimentar 122 +7 140 +5 128 +3
Grâu furajer 112 +2 121 +4 116 +3
Orz furajer 101 +2 111 - 104
Mazăre furajeră 110 - 125 +3 120 +5
Notă: abateri/puncte faţă de perioada precedentă
În perioada de raportare pe piaţa de export a cerealelor din porturile
Ucrainei s-a observat o tendinţă de creştere a interesului faţă de orz, grâu
şi mazărea furajeră.
Preţurile la grâul alimentar au rămas neschimbate. Exportatorii care î-şi
menţineau interesul pentru achiziţii de grâu alimentar au semnalat
necorespunderea calităţii la majoritatea partidelor. Ca urmare un şir de
exportatori au oprit achiziţiile de grâu alimentar, motivând că au finalizat
achiziţiile pentru contractele curente.
Ofertele de cumpărare a grâului de categoria a 3 atingeau maxima de
800 hrivne/tona (СРТ-port).Preţurile ofertelor de cumpărare a grâului de
categoria a 4 nu au trecut peste bariera de 780 hrivne/tona (СРТ-
port).Preţurile din cadrul ofertelor de cumpărare a grâului alimentar au
variat în limitele 125-136 $/tona (CPT-port).
În perioada de raportare piaţa cerealierelor din porturile Ucrainei au
simţit o creştere nesemnificativă pentru grâul furajer. Ofertele de procurare
a acestei categorii cuprindeau preţuri situate între 630-660 hrivne/tona
(СРТ-port).
Preţurile de procurare a grâului furajer oferite în valută erau situate în
dimensiunile de până la 121 $/ tonă (СРТ-port). Preţul oferit în condiţiile
FOB la aceeaşi categorie de grâu se situează în limitele de până la 133
$/tona.
Piaţa orzului furajer a constituit un segment mai activ pe piaţa
exporturilor cerealelor furajere. Exportatorii ofereau preţuri mai ridicate faţă
de începutul lunii şi se plasau în limitele de până la 600-615 hrivne/tona
(СРТ-port).Valorile maxime ale preţurilor oferite pentru orzul alimentar au
constituit 625 hrivne/tona (СРТ-port).Preţurile oferite pentru acelaşi orz
furajer în echivalent valutar au constituit 103-107$/tona (CPT-port).
Participanţii la piaţa cerealelor din Ucraina au manifestat în perioada
descrisă un interes deosebit pentru mazărea furajeră, ceea ce a condus la
creşterea preţurilor la aceasta. Ofertele maxime de preţuri în perioada
respectivă au constituit cca 760 hrivne/tona (СРТ-port).
VIZIUNE ASUPRA PIEŢEI MONDIALE A GRÎULUI
Subiecte
USDA: volumele prognozate de export al grâului din SUA în
2006/2007 vor constitui 24,49 mln tone;
FAO: prognoza recoltelor mondiale de grâu pentru sezonul
2006/2007 este de 615 mln tone, ceea ce este cu 1,5% sub
recolta sezonului trecut;
Spania: recolta de grâu pentru sezonul curent constituie cca 5,6
mln tone;
India : recolta de grâu pentru sezonul curent constituie cca 69,4
mln tone;
Egipt: se remarcă o tendinţă de diminuare a preţurilor la grâu;
Orientul Mijlociu: Piaţa cerealelor din această regiune este amorfă
ca urmare a situaţiei politice din regiune;
Algeria : a redus cantităţile de import al grâului;
Pe parcursul întregii luni preţurile la grâu s-au cotat fiind determinate de
condiţiile climaterice din regiunile mari producătoare de grâu. În acelaşi
timp, preţurile s-au modificat în dependenţă de factori ai pieţii cum ar fi
tenderele de achiziţionare organizate de Egipt, India, Tunis şi Japonia.
Cotaţiile la cele mai mari burse cerealiere au variat şi în dependenţă de
prognoza FAO despre diminuarea cantităţilor de grâu pentru sezonul
2006/2007, prognoză ce a apărut recent.
SUA
În acelaşi timp, un eveniment important de pe piaţa grâului a fost
favorizat de raportul USDA referitor la volumele de cereri şi oferte ale
grâului din sezonul 2005/2006. Conform datelor noi publicate, producerea
grâului în SUA în sezonul 2005/2006 a constituit cca 57,29 mlntone,
exportul a fost de cca 27,32 mlntone, consumul intern – de cca 31,38mln
tone, rezervele finale de cca 15,46 mlntone, iar roada pentru sezonul
2006/2007 va fi de cca 49,15mln tone comparativ cu sezonul anului trecut
de cca 49,37mln tone. Volumele de export al grâului se prognozează de
cca 24,49 mlntone.
Canada
Volumele prognozate de recoltă a grâului pentru sezonul 2006/2007
constituie cca 22,47mln tone, comparativ cu 20,86mln tone recolta
sezonului trecut. Exportul prognozat al acestei culturi constituie cca 15
mlntone pentru sezonul 2006/2007, comparativ cu 12 mlntone în sezonul
2005/2006. Rezervele Canadei pentru sezonul 2006/2007 vor constitui cca
5,6 mlntone ceea ce este cu 10% mai puţin decât media pe ultimii zece
ani.
Australia
Condiţiile meteo din luna iulie au scăzut prognozele recoltei de grâu pentru
sezonul 2006/2007. Se prognozează o recoltă de cca 18 mlntone grâu
recoltat în sezonul 2006/2007, comparativ cu 25 mlntone recolta sezonului
trecut.
Uniunea Europeană
Prognozele recoltelor de grâu din UE, de asemenea, sînt influenţate de
condiţiile meteo specifice sezonului. Astfel, analiştii Agenţiei Strategie
Grains prognozează o reducere a recoltei de grâu din ţările UE şi va
constitui 115,7 mlntone.
Conform datelor Strategie Grains, Franţa va avea o recoltă de grâu în anul
curent de cca 33,6 mlntone, comparativ cu 34,9 mlntone, recolta anului
trecut.
Ungaria
În Ungaria se prognozează în acest sezon o recoltă de grâu în volum de
cca 4,7 mlntone, ceea ce este cu 8% sub recolta sezonului trecut.
Spania
Conform datelor Departamentului Agriculturii al Spaniei, se aşteaptă o
recoltă de grâu de cca 5,6 mlntone.
Bulgaria
Se aşteaptă o recoltă de cca 3,1 mlntone în sezonul curent, comparativ cu
3,48 mlntone recolta de grâu a sezonului trecut. Se prognozează export în
volume de cca. 0,8 – 1 mlntone.
India
Se prognozează o recoltă de grâu de cca 69,48 mln tone.
China
Conform aşteptărilor analiştilor, în sezonul curent, se prognozează o
recoltă de grâu de cca 102 mlntone, ceea ce presupune că această ţară
poate deveni exportatoare de grâu furajer în 2006/2007.
Turcia
Se aşteaptă o reducere a volumelor de grâu recoltat cu 10% faţă de
recolta sezonului trecut şi va constitui cca 18 mlntone. Totodată, roada
anului curent este de o calitate joasă. Turcia planifică achiziţii în 2006/2007
acca.1 mln.tone de grâu de calitate pentru a-şi acoperi consumul intern.
Orientul Mijlociu
Situaţia pe piaţa grâului din Orientul Mijlociu este amorfă şi se datorează
conjuncturii politice din regiune. Piaţa de grâu a Livanului este în stagnare
totală. Pe de altă parte în regiune se observă o tendinţă de creştere a
cererii la grâul provenit din regiunile Mării Negre cu livrare ulterioară.
Algeria
Algeria, unul dintre cei mai mari importatori de grâu de pe piaţa mondială
a anunţat despre reduceri la importul grâului.
Egipt
Ţările din Africa de Nord au fost foarte active pe perioada lunii august
pe piaţa grâului. Astfel, preţurile CIF Egipt pentru grâul provenit din
regiunea Mării Negre (proteina 11,5%, livrările în august, septembrie),
atingeau cotele de 174 $/ tona, iar pentru grâul european, în aceleaşi
condiţii –183-185 $/tona.
Concluzii
Tendinţa principală a pieţei mondiale a grâului în perioada descrisă
este creşterea preţului la această cultură ca urmare a prognozelor de
reducere a recoltelor pentru sezonul curent şi reducerea calităţii grâului.
Viziune asupra pieţei mondiale a porumbului şi orzului
Subiecte
USDA: Prognozează o recoltă de cca 272,8 mln tone de
porumb pentru sezonul 2006/2007;
Consiliul Internaţional pentru Cereale prognozează 693
mln tone de porumb pentru 2006/2007;
În Franţa se aşteaptă 13,51 mln tone de porumb pentru
2006/2007;
Republica Sud Africană - preţurile pentru porumb, cresc;
Uniunea Europeană - prognoza recoltei de orz este de
53,2 mln tone, inclusiv 10,34 mln tone de producere franceză şi 11,61
mln tone de producere germană;
Pe parcursul lunii preţurile la orzul furajer din Franţa au
crescut cu 3-4 USD;
Australia – prognoza recoltelor de orz pentru sezonul
2006/2007 constituie 7,4 mln tone.
SUA
În perioada lunii august SUA a exportat 1,605 mln tone, principalii
importatori fiind Taivan şi Coreea de Sud.
Uniunea Europeană
Conform datelor agenţiei Strategie Grains, producerea porumbului în
ţările Uniunii Europene în sezonul 2006/2007 va constitui 46,45 mln. tone,
faţă de 48,5 mln. tone în sezonul trecut. Conform aceloraşi date, Franţa va
recolta 12,66 mln tone, Italia – 9,49 mln tone.
Producţia de orz în UE 2006/2007 va constitui 55,1 mln tone.
Germania va recolta cca 11,58 mln tone, Polonia – 3,27 mln tone,
Danemarca – 3,51 mln tone, Marea Britanie – 5,27 mln tone, Franţa –
10,47 mln tone.
Pe parcursul lunii august preţurile la orz s-au cotat la cca 140 $/ tona.
Orientul Mijlociu
În această regiune se menţine o cerere sporită pentru orzul
furajer.Cele mai active în privinţa achiziţiilor acestei culturi în perioada lunii
august au fost Siria şi Arabia Saudită. Preţurile la care s-au tranzacţionat
partide mari de această cultură au constituit 160 $/tona CIF Arabia Saudită
(Getta) şi 137 $/tona CIF Siria.
Cotarea porumbului şi orzului pe parcursul lunii august pe
diferite pieţe
PORUMB
Agricultura în RM dispune de un potenţial natural, uman, dar mai
puţin economic de dezvoltare, existînd decalaje mari în înzestrarea tehnică,
productivitatea muncii, utilizarea de îngrăşăminte, inovare în domeniu, cu
toate acestea, prin politici coerente de modernizare, măsuri bine calculate
şi eforturi comune ale autorităţilor, producătorilor şi exportatorilor putem
contribui la reabilitarea şi dezvoltarea agriculturii, la dezvoltarea ţării
noastre şi la bunăstarea poporului acestei ţări.
Republica Moldova este printre ţările cu cea mai mare ieftinire a
grâului din lume. Potrivit Băncii Mondiale, din iunie şi până în septembrie,
preţul cerealelor a scăzut, în Republica Moldova, cu 13 la sută. Motivele
sunt recolta locală bogată, dar şi cerealele ieftine de import, scrie timpul.md
Importanţa sectorului agricol în Republica Moldova este destul de
mare în pofida faptului ca
contribuţia acestui sector în PIB nu a depăşit 9 % în anul 2009. Din
datele Biroului Naţional
de Statistică al Republicii Moldova rezultă că, în prezent în agricultură
sunt angajaţi circa o
treime din populaţia aptă de muncă, ceea ce este caracteristic pentru
ţările cu o dezvoltare
regională insuficientă, respectiv când în marea majoritatea zonelor
rurale predomină munca
agricolă neproductivă şi prost plătită.
Agricultura este sectorul economiei naţionale cel mai expus şi
vulnerabil faţă de riscurile
naturale şi schimbările climatice. Factorul principal ce determină
mărimea, calitatea şi
stabilitatea producţiei agricole în Republica Moldova sunt condiţiile
agro-climaterice ale
teritoriului, în special lipsa sau surplusul de umezeală, condiţionată în
mare măsură de
schimbările actuale ale climei.
Cantitatea de îngrăşăminte minerale şi organice utilizate în agricultura
Republicii Moldova
este de zeci de ori mai mică decât în ţările dezvoltate. Acest fapt, are ca
urmare un bilanţ
profund negativ al humusului în degradarea şi micşorarea fertilităţii a
solurilor.