146
PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Anul 176 (XX) — Nr. 892 bis Luni, 29 decembrie 2008 SUMAR Pagina Anexa la Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 5.233/2008 privind aprobarea Curriculumului pentru educația timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naștere și 6/7 ani ................................................ 3–144

PARTEA I Anul 176 (XX) — Nr. 892 bis LEGI, DECRETE ...mo.0n.ro/2008/0892bis.pdf · PARTEA I Anul 176 (XX) — Nr. 892 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Luni, 29 decembrie

  • Upload
    others

  • View
    5

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

  • P A R T E A ILEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTEAnul 176 (XX) — Nr. 892 bis Luni, 29 decembrie 2008

    S U M A R

    Pagina

    Anexa la Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului

    nr. 5.233/2008 privind aprobarea Curriculumului

    pentru educația timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă

    între naștere și 6/7 ani................................................ 3–144

  • A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T EA L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E

    MINISTERUL EDUCAȚIEI, CERCETĂRII ȘI TINERETULUI

    O R D I Nprivind aprobarea Curriculumului pentru educația timpurie a copiilor

    cu vârsta cuprinsă între naștere și 6/7 ani*)

    În baza prevederilor Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare,în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 231/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Centrului Național

    pentru Curriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar,în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 366/2007 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării și

    Tineretului, cu modificările și completările ulterioare,

    ministrul educației, cercetării și tineretului emite prezentul ordin.

    Art. 1. — Se aprobă Curriculumul pentru învățământulpreșcolar, cuprins în anexa care face parte integrantă dinprezentul ordin.

    Art. 2. — Curriculumul pentru învățământul preșcolar,aprobat prin prezentul ordin, se aplică începând cu anul școlar2008—2009, în toate unitățile de învățământ preșcolar.

    Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I.

    Art. 4. — Direcția generală management învățământpreuniversitar, Direcția generală învățământ în limbileminorităților și relația cu Parlamentul, Direcția generală buget-finanțe, patrimoniu și investiții, Centrul Național pentruCurriculum și Evaluare în Învățământul Preuniversitar,inspectoratele școlare județene/al municipiului București șiunitățile de învățământ preuniversitar duc la îndeplinireprevederile prezentului ordin.

    2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008

    *) Ordinul nr. 5.233/2008 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 892 din 29 decembrie 2008 și este reprodus și în acest număr bis.

    Ministrul educației, cercetării și tineretului,

    Cristian Mihai Adomniței

    București, 1 septembrie 2008.

    Nr. 5.233.

  • 1

    AN

    EXĂ

    M

    INIS

    TER

    UL

    ED

    UC

    AȚI

    EI,

    CE

    RC

    ETĂ

    RII Ș

    I TIN

    ER

    ETU

    LUI

    C

    urric

    ulum

    pen

    tru

    învăță

    mân

    tul p

    reșc

    olar

    (3

    -6/7

    ani

    )

    20

    08

    MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008 3

  • 2

    „I

    deile

    au

    calit

    atea

    lor p

    ropr

    ie, s

    unt p

    erfe

    cte,

    în ti

    mp

    ce lu

    crur

    ile,

    fiind

    cop

    ii al

    e id

    eilo

    r, su

    nt im

    perf

    ecte

    !” (P

    LATO

    N)

    4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008

  • 3

    C

    onte

    xtul

    car

    e a

    favo

    rizat

    intr

    oduc

    erea

    con

    cept

    ului

    de

    educ

    ație

    tim

    purie

    în R

    omân

    ia ș

    i, im

    plic

    it, re

    vizu

    irea

    curr

    icul

    ară

    Într-

    o ac

    cepț

    iune

    gen

    erală,

    edu

    cația

    est

    e pr

    oces

    ul (

    acțiu

    nea)

    prin

    car

    e se

    rea

    lizea

    ză f

    orm

    area

    și

    dezv

    olta

    rea

    pers

    onal

    ității

    um

    ane.

    Ea

    cons

    titui

    e o

    nece

    sita

    te p

    entru

    indi

    vid și

    pen

    tru s

    ocie

    tate

    . Ca

    urm

    are,

    est

    e o

    activ

    itate

    spe

    cific

    um

    ană,

    real

    izată

    în c

    onte

    xtul

    exi

    stențe

    i soc

    iale

    a o

    mul

    ui

    și, î

    n ac

    elaș

    i tim

    p, e

    ste

    un fe

    nom

    en s

    ocia

    l spe

    cific

    , un

    atrib

    ut a

    l soc

    ietății

    , o c

    ondiție

    a p

    erpe

    tuăr

    ii și

    pro

    gres

    ului

    ace

    stei

    a. Așa

    dar,

    ea s

    e ra

    porte

    ază,

    în

    acel

    ași t

    imp,

    la s

    ocie

    tate

    și l

    a in

    divi

    d.

    Între

    for

    mel

    e ed

    ucaț

    iei f

    igur

    ează

    și e

    ducația

    for

    mală,

    car

    e ar

    e un

    car

    acte

    r or

    gani

    zat,

    sist

    emat

    izat

    , in

    stituțio

    naliz

    at.

    În a

    nsam

    blul

    pro

    cesu

    lui

    perm

    anen

    t al e

    ducație

    i, ea

    con

    stitu

    ie o

    per

    ioad

    ă de

    for

    mar

    e in

    tens

    ivă

    care

    fac

    e di

    n acțiu

    nea

    educ

    ativă

    un o

    biec

    tiv c

    entr

    al. E

    a se

    adr

    esea

    vârs

    tei

    de f

    orm

    are și

    asi

    gură

    asi

    mila

    rea

    sist

    emat

    ică

    a cu

    noșt

    ințe

    lor,

    exer

    sare

    a in

    tens

    ivă

    a co

    mpo

    rtam

    ente

    lor

    soci

    ale și

    dez

    volta

    rea

    capa

    citățil

    or

    indi

    vidu

    ale.

    N

    umer

    oase

    cer

    cetă

    ri ar

    ată

    că, p

    entru

    oric

    e pr

    oble

    care

    apa

    re în

    dez

    volta

    rea

    unui

    cop

    il, c

    u câ

    t int

    erve

    nția

    est

    e m

    ai ti

    mpu

    rie, c

    u at

    ât ș

    ansa

    de

    rem

    edie

    re e

    ste

    mai

    mar

    e. D

    e as

    emen

    ea, c

    u câ

    t int

    erve

    nția

    se

    prod

    uce

    mai

    târz

    iu, c

    u at

    ât m

    ai m

    ari s

    unt c

    ostu

    rile

    asoc

    iate

    și p

    rogn

    ostic

    ul p

    oate

    fi

    nefa

    vora

    bil.

    În a

    cest

    con

    text

    , ana

    lizân

    d pr

    ocen

    tul d

    e re

    pete

    nție

    în în

    văță

    mân

    tul p

    rimar

    , dar

    și r

    ata

    de părăs

    ire ti

    mpu

    rie

    a șc

    olii

    (tine

    ri 18

    -24

    ani)

    în u

    ltim

    ii an

    i, în

    Rom

    ânia

    , con

    statăm

    aces

    tea

    au v

    alor

    i rel

    ativ

    ridi

    cate

    în c

    ompa

    rație

    cu

    stat

    ele

    Uni

    unii

    Eur

    open

    e (v

    ezi t

    abel

    ele)

    .

    Rat

    a de

    părăs

    ire

    timpu

    rie

    a șc

    olii

    20

    02

    2003

    20

    04

    2005

    RO

    U

    E-2

    5 T

    OT

    AL

    22

    ,9

    22,7

    23

    ,4

    20,8

    15

    ,2

    Băi

    eți

    23,7

    23

    ,9

    24,9

    21

    ,6

    17,3

    Fe

    te

    22,1

    21

    ,5

    21,8

    19

    ,9

    13,1

    Rat

    a ab

    ando

    nulu

    i șco

    lar

    în în

    v.pr

    imar

    2002

    -200

    3 20

    03-2

    004

    2004

    -200

    5 T

    OT

    AL

    0,

    9 1,

    2 1,

    3 U

    rban

    1,

    0 1,

    0 1,

    3 R

    ural

    0,

    9 1,

    4 1,

    4 Băi

    eți

    1,1

    1,4

    1,5

    Fete

    0,

    8 1,

    1 1,

    2

    MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008 5

  • 4

    Ținâ

    nd c

    ont d

    e ce

    rcetăr

    ile e

    xist

    ente

    , conșt

    ient

    izăm

    din

    ce

    în c

    e m

    ai m

    ult f

    aptu

    l că

    o m

    odal

    itate

    cla

    ră d

    e re

    duce

    re a

    rep

    etenție

    i (în

    spe

    cial

    la

    nive

    lul î

    nvățăm

    ântu

    lui p

    rimar

    ) și a

    părăs

    irii t

    impu

    rii a

    șco

    lii es

    te in

    terv

    enția

    la v

    ârst

    ele

    mic

    i și f

    oarte

    mic

    i . D

    e as

    emen

    ea, s

    unte

    m c

    onșt

    ienț

    i de

    fapt

    ul că

    educ

    ația

    tim

    purie

    poa

    te fi

    o p

    ârgh

    ie e

    senț

    ială

    de

    redu

    cere

    a in

    egal

    itățil

    or s

    ocia

    le.

    Educ

    ația

    tim

    purie

    , ca

    primă

    treap

    tă d

    e pr

    egăt

    ire p

    entru

    edu

    cația

    form

    ală,

    asi

    gură

    intr

    area

    cop

    ilulu

    i în

    sist

    emul

    de

    învăță

    mân

    t obl

    igat

    oriu

    (în

    juru

    l vâr

    stei

    de

    6 an

    i), p

    rin fo

    rmar

    ea c

    apac

    ității

    de

    a în

    văța

    . Inv

    estiț

    ia în

    edu

    cația

    tim

    purie

    est

    e ce

    a m

    ai r

    enta

    bilă

    inve

    stiți

    e în

    edu

    cație

    , după

    cum

    ara

    tă u

    n st

    udiu

    ela

    bora

    t de

    R.C

    uhna

    , un

    ul d

    intre

    laur

    eații

    Pre

    miu

    lui N

    obel

    în e

    cono

    mie

    . Învăț

    area

    tim

    purie

    favo

    rizea

    ză o

    portu

    nitățil

    e de

    învăța

    re

    de m

    ai tâ

    rziu

    . Dep

    rinde

    rile și

    cun

    oștințe

    le d

    obân

    dite

    dev

    rem

    e fa

    voriz

    ează

    dez

    volta

    rea

    alto

    ra u

    lterio

    r, ia

    r def

    icie

    nțel

    e de

    cun

    oștințe

    și d

    eprin

    deri

    prod

    uc

    în ti

    mp

    defic

    ienț

    e m

    ai m

    ari,

    opor

    tuni

    tăți

    de în

    văța

    re ra

    tate

    sau

    sla

    b va

    lorif

    icat

    e.

    Edu

    cația

    cop

    ilulu

    i înc

    epe

    de la

    naș

    tere

    . Edu

    cația

    tim

    purie

    , în

    Rom

    ânia

    , ca

    în în

    treag

    a lu

    me,

    cup

    rinde

    edu

    cația

    cop

    ilulu

    i în

    inte

    rval

    ul d

    e vâ

    rstă

    de

    la n

    aște

    re p

    ână

    la in

    trare

    a ac

    estu

    ia la

    șco

    ală.

    Gră

    dinița

    , ca

    serv

    iciu

    de

    educ

    ație

    form

    ală

    asig

    ură

    med

    iul c

    are

    gara

    ntea

    ză s

    igur

    anța

    și sănăt

    atea

    co

    piilo

    r și c

    are,

    ținâ

    nd c

    ont d

    e ca

    ract

    eris

    ticile

    psi

    holo

    gice

    ale

    dez

    voltă

    rii c

    opilu

    lui,

    impl

    ică

    atât

    fam

    ilia

    cât ș

    i com

    unita

    tea

    în p

    roce

    sul d

    e în

    văța

    re.

    Ca

    note

    dis

    tinct

    ive

    ale

    educ

    ație

    i tim

    purii

    am

    put

    ea a

    min

    ti:

    • co

    pilu

    l est

    e un

    ic ș

    i abo

    rdar

    ea lu

    i tre

    buie

    fie h

    olis

    tică

    (com

    preh

    ensi

    vă d

    in to

    ate

    punc

    tele

    de

    vede

    re a

    le d

    ezvo

    ltarii

    sal

    e);

    • la

    vâr

    stel

    e m

    ici e

    ste

    fund

    amen

    tal să

    avem

    o a

    bord

    are

    plur

    idis

    cipl

    inară

    (îing

    rijire

    , nut

    riție

    și e

    ducație

    în a

    celași

    tim

    p);

    • ad

    ultu

    l/edu

    cato

    rul,

    la n

    ivel

    ul r

    elaț

    iei “

    dida

    ctic

    e”,

    apar

    e ca

    un

    parte

    ner

    de jo

    c, m

    atur

    , ca

    re c

    unoașt

    e to

    ate

    deta

    liile

    jocu

    lui ș

    i reg

    ulile

    car

    e tre

    buie

    resp

    ecta

    te;

    • ac

    tivitățil

    e de

    sfăș

    urat

    e în

    cad

    rul p

    roce

    sulu

    i edu

    cațio

    nal s

    unt a

    devă

    rate

    oca

    zii d

    e în

    văța

    re s

    ituaț

    iona

    lă;

    • pă

    rinte

    le n

    u po

    ate

    lipsi

    din

    ace

    st c

    erc

    educ

    ațio

    nal,

    el e

    ste

    parte

    neru

    l-che

    ie în

    edu

    cația

    cop

    ilulu

    i, ia

    r re

    lația

    fam

    ilie

    – grăd

    iniță

    - c

    omun

    itate

    es

    te h

    otăr

    âtoa

    re.

    Sis

    tem

    ul d

    e în

    văță

    mân

    t ro

    mân

    esc

    a în

    regi

    stra

    t pr

    ogre

    se r

    emar

    cabi

    le,

    în c

    iuda

    con

    diții

    lor

    econ

    omic

    e gr

    ele și

    a d

    esel

    or s

    chim

    bări

    soci

    ale

    în

    regi

    stra

    te d

    upă

    1989

    . La

    sfârși

    tul a

    nulu

    i 199

    0 ța

    ra în

    regi

    stra

    o s

    tagn

    are

    econ

    omică,

    dar

    după

    1998

    , ca

    rezu

    ltat a

    l dem

    ocra

    tizăr

    ii tre

    ptat

    e și

    a in

    fuzi

    ei

    fond

    urilo

    r eur

    open

    e și

    ale

    Băn

    cii M

    ondi

    ale,

    refo

    rma

    în e

    ducație

    a fo

    st d

    emar

    ată.

    O

    dată

    cu

    prev

    eder

    ile L

    egii

    învăță

    mân

    tulu

    i Nr.8

    4/19

    95,

    priv

    ind

    gene

    raliz

    area

    tre

    ptată

    a gr

    upei

    pre

    gătit

    oare

    pen

    tru ș

    coală,

    rat

    a de

    îns

    crie

    re a

    co

    piilo

    r la

    grăd

    iniță

    a c

    resc

    ut a

    nual

    . Rat

    a de

    însc

    rier

    e a

    copi

    ilor

    preș

    cola

    ri în

    gră

    dinițe

    într

    e 19

    99-2

    006

    Anu

    l șco

    lar

    Cop

    ii cu

    vâr

    ste

    între

    3 și

    6 a

    ni

    Nr.

    Cop

    iilor

    însc

    riși

    în

    grăd

    inițe

    R

    ata

    de în

    scri

    ere

    1999

    -200

    094

    5333

    61

    6313

    65

    .2

    2000

    -200

    192

    5001

    61

    1036

    67

    .1

    2001

    -200

    291

    2440

    61

    6014

    67

    .5

    2002

    -200

    388

    5898

    62

    9703

    71

    .1

    2003

    -200

    4 88

    6205

    63

    6709

    71

    .8

    2004

    -200

    5 88

    3812

    64

    4911

    73

    ,9

    2005

    -200

    6 86

    7923

    64

    8338

    74

    ,7

    Surs

    a: In

    stitu

    tul N

    ațio

    nal d

    e St

    atis

    tică

    6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008

  • 5

    Anu

    l 20

    00 a

    duce

    o n

    ouă

    vizi

    une

    desp

    re e

    ducația

    preșc

    olară,

    văz

    ută,

    în

    cadr

    ul p

    rogr

    amul

    ui e

    ducațio

    nal

    “Org

    aniz

    area

    învățăm

    ântu

    lui

    prep

    rimar

    ”, ca

    un

    prim

    pas

    pen

    tru f

    orm

    area

    tânăr

    ului

    și s

    peci

    alis

    tulu

    i de

    mâi

    ne.

    Ast

    fel,

    prim

    ii an

    i de

    viață și

    edu

    cația

    la a

    ceas

    tă v

    ârstă

    au d

    even

    it pr

    oble

    me

    cruc

    iale

    pen

    tru e

    voluția

    ulte

    rioară

    a or

    icăr

    ei p

    erso

    ane.

    În a

    nul

    2002

    est

    e in

    ițiat

    pro

    gram

    ul „

    Gen

    eral

    izar

    ea g

    rupe

    i m

    ari

    pregăt

    itoar

    e în

    învățăm

    ântu

    l pr

    eșco

    lar

    rom

    ânes

    c” ș

    i, în

    cad

    rul

    aces

    tuia

    , în

    co

    nfor

    mita

    te c

    u m

    odifi

    căril

    e și

    com

    pletăr

    ile la

    Leg

    ea î

    nvățăm

    ântu

    lui (

    stab

    ilire

    a du

    rate

    i învățăm

    ântu

    lui o

    blig

    ator

    iu d

    e 10

    ani

    și c

    obor

    ârea

    vâr

    stei

    de

    școl

    ariz

    are

    de la

    7 a

    l 6 a

    ni),

    este

    revi

    zuită

    Pro

    gram

    a ac

    tivită

    ților

    inst

    ruct

    iv-e

    duca

    tive

    în g

    rădi

    nița

    de

    copi

    i și s

    unt r

    ealiz

    ate

    core

    lăril

    e cu

    pro

    gram

    a cl

    asel

    or I-

    IV.

    U

    lterio

    r, re

    spec

    tiv î

    n an

    ul 2

    005-

    2006

    , es

    te e

    labo

    rată

    Stra

    tegi

    a M

    inis

    teru

    lui E

    ducație

    i și C

    erce

    tării

    în

    dom

    eniu

    l edu

    cație

    i tim

    purii

    , cu

    spr

    ijinul

    U

    NIC

    EF.

    R

    ealiz

    area

    unu

    i sis

    tem

    coe

    rent

    de

    educ

    ație

    tim

    purie

    a c

    opilu

    lui î

    n R

    omân

    ia e

    ste

    o ne

    cesi

    tate

    car

    e de

    curg

    e di

    n pr

    iorităț

    ile e

    ducație

    i la

    nive

    l m

    ondi

    al ș

    i naț

    iona

    l.

    Con

    venț

    ia c

    u pr

    ivire

    la D

    rept

    urile

    Cop

    ilulu

    i, O

    biec

    tivel

    e de

    Dez

    volt a

    re a

    le M

    ileni

    ului

    , pe

    care

    189

    de

    stat

    e m

    embr

    e al

    e N

    ațiu

    nilo

    r Uni

    te s

    -au

    ang

    ajat

    , la

    Ses

    iune

    a S

    peci

    ală

    dedi

    cată

    Cop

    iilor

    din

    mai

    200

    2, să

    le î

    ndep

    linea

    scă

    până

    în 2

    015,

    pro

    gram

    ul

    Guv

    ernu

    lui R

    omân

    iei (

    2005

    -200

    8),

    Pro

    gram

    ul

    Naț

    iona

    l de

    Ref

    ormă,

    pre

    cum

    și S

    trate

    gia

    Min

    iste

    rulu

    i Edu

    cație

    i, cu

    pro

    iecț

    ie p

    ână

    în 2

    013,

    tras

    ează

    coo

    rdon

    atel

    e de

    bază

    ale

    sist

    emul

    ui

    de e

    ducație

    tim

    purie

    pe

    ne d

    orim

    să-

    l pro

    movăm

    . D

    ezvo

    ltare

    a tim

    purie

    , int

    egra

    tă a

    cop

    iilor

    est

    e o

    prio

    ritat

    e a

    UN

    ICE

    F, c

    u ro

    l det

    erm

    inan

    t în

    înde

    plin

    irea

    obie

    ctiv

    ului

    de

    dezv

    olta

    re a

    l mile

    niul

    ui

    trei ș

    i anu

    me:

    asi

    gura

    rea

    abso

    lviri

    i cic

    lulu

    i com

    plet

    de

    învăță

    mân

    t prim

    ar d

    e că

    tre

    toți

    copi

    ii, fe

    te ș

    i băi

    eți.

    De

    asem

    enea

    , D

    ecla

    rația

    ado

    ptată

    de A

    duna

    rea

    Gen

    erală

    a N

    ațiu

    nilo

    r U

    nite

    , la

    cea

    de

    a X

    XVI-a

    Ses

    iune

    Spe

    cială

    din

    data

    de

    10 m

    ai

    2002

    , cu

    prin

    de p

    rinci

    piile

    car

    e gh

    idea

    ză m

    ișca

    rea

    glob

    ală

    de c

    onst

    rucț

    ie a

    une

    i lu

    mi

    dem

    ne p

    entru

    cop

    ii și

    car

    e se

    con

    stitu

    ie î

    n ja

    loan

    e pe

    ntru

    co

    nstru

    cția

    unu

    i sis

    tem

    de

    educ

    ație

    tim

    purie

    a c

    opiil

    or d

    in R

    omân

    ia. D

    intre

    ace

    ste

    prin

    cipi

    i, u

    rmăt

    oare

    le c

    onst

    ituie

    che

    ia d

    e bo

    ltă p

    entru

    sol

    idita

    tea și

    vi

    abili

    tate

    a ac

    estu

    i sis

    tem

    : •

    Inte

    rese

    le s

    uper

    ioar

    e al

    e co

    piilo

    r tre

    buie

    fie p

    rinci

    palu

    l obi

    ectiv

    pen

    tru to

    ate

    acțiu

    nile

    lega

    te d

    e co

    pii.

    • In

    vest

    iția

    în c

    opii și

    resp

    ecta

    rea

    drep

    turil

    or lo

    r est

    e un

    a di

    ntre

    mod

    alitățil

    e ce

    le m

    ai e

    ficie

    nte

    de e

    radi

    care

    a sărăc

    iei.

    • O

    rice

    copi

    l est

    e nă

    scut

    libe

    r și e

    gal î

    n de

    mni

    tate

    și d

    rept

    uri.

    • C

    opiii

    treb

    uie

    să a

    ibă

    parte

    de

    un s

    tart

    cât m

    ai b

    un în

    viață

    . •

    Toți

    copi

    ii tre

    buie

    aibă

    acc

    es ș

    i să

    abso

    lve

    învăță

    mân

    tul p

    rimar

    , gra

    tuit,

    obl

    igat

    oriu

    și d

    e bu

    nă c

    alita

    te.

    • C

    opiii

    și a

    dole

    scenții

    sun

    t cetăț

    eni c

    are

    disp

    un d

    e ca

    paci

    tate

    a de

    a c

    ontri

    bui l

    a co

    nstru

    irea

    unui

    viit

    or m

    ai b

    un p

    entru

    toți.

    Rea

    lizar

    ea o

    biec

    tivel

    or d

    e de

    zvol

    tare

    ale

    mile

    niul

    ui n

    eces

    ită r

    eînn

    oire

    a vo

    ințe

    i pol

    itice

    , m

    obili

    zare

    a și

    alo

    care

    a un

    or r

    esur

    se s

    uplim

    enta

    re la

    ni

    vel n

    ațio

    nal ș

    i int

    ernațio

    nal,

    avân

    du-s

    e în

    ved

    ere

    urge

    nța și

    gra

    vita

    tea

    nevo

    ilor s

    peci

    ale

    ale

    copi

    ilor.

    • O

    lum

    e m

    ai b

    ună

    pent

    ru c

    opii

    este

    o lu

    me

    în c

    are

    toți

    copi

    ii se

    vor

    put

    ea b

    ucur

    a de

    ani

    i cop

    ilărie

    i – u

    n tim

    p al

    jocu

    lui ș

    i al î

    nvățăr

    ii, c

    ând

    copi

    ii su

    nt iu

    biți,

    resp

    ectați și

    alin

    tați,

    cân

    d dr

    eptu

    rile

    le s

    unt p

    rom

    ovat

    e și

    pro

    teja

    te, fără

    nici

    un

    fel d

    e di

    scrim

    inar

    e, c

    ând

    sigu

    ranț

    a și

    bunăs

    tare

    a lo

    r su

    nt c

    onsi

    dera

    te p

    rimor

    dial

    e și

    cân

    d se

    pot

    dez

    volta

    în sănăt

    ate,

    pac

    e și

    dem

    nita

    te.

    Plan

    ul d

    e acțiu

    ne a

    dopt

    at A

    duna

    rea

    Gen

    erală

    a N

    ațiu

    nilo

    r U

    nite

    pla

    sează

    un a

    ccen

    t deo

    sebi

    t pe

    următ

    oare

    le e

    lem

    ente

    , car

    e po

    t con

    stitu

    i st

    ruct

    ura

    de re

    zist

    ență

    în c

    onst

    rucț

    ia u

    nui

    sist

    em d

    e ed

    ucaț

    ie ti

    mpu

    rie în

    Rom

    ânia

    :

    MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008 7

  • 6

    • D

    ezvo

    ltare

    a fiz

    ică,

    psi

    hică

    , spi

    ritua

    lă, s

    ocia

    lă, a

    fect

    ivă,

    cog

    nitivă și

    cul

    tura

    lă a

    cop

    iilor

    con

    stitu

    ie o

    prio

    ritat

    e națio

    nala

    și g

    loba

    lă.

    • P

    rinci

    pala

    răsp

    unde

    re p

    entru

    pro

    tecț

    ia c

    reșt

    erea

    și d

    ezvo

    ltare

    a co

    piilo

    r îi r

    evin

    e fa

    mili

    ei ș

    i, ca

    ata

    re, f

    amili

    a es

    te în

    drep

    tățită

    să b

    enef

    icie

    ze d

    e to

    ată

    prot

    ecția

    și s

    priji

    nul d

    e ca

    re a

    re n

    evoi

    e.

    • A

    cces

    ul păr

    ințil

    or, f

    amili

    ilor,

    tuto

    rilor

    , al p

    erso

    anel

    or c

    are

    au în

    îngr

    ijire

    cop

    ii și

    al c

    opiil

    or înșiși

    la o

    gam

    ă co

    mpl

    etă

    de in

    form

    ații și

    ser

    vici

    i est

    e o

    prio

    ritat

    e.

    • P

    uner

    ea în

    pra

    ctică

    a un

    ei le

    gisl

    ații

    națio

    nale

    , a u

    nor

    polit

    ici ș

    i pla

    nuri

    de a

    cțiu

    ne, a

    loca

    rea

    resu

    rsel

    or p

    entru

    pro

    tecț

    ia d

    rept

    urilo

    r co

    pilu

    lui ș

    i în

    ființ

    area

    sau

    con

    solid

    area

    uno

    r or

    gani

    sme

    națio

    nale

    sau

    a u

    nor

    inst

    ituții

    pen

    tru a

    sigu

    rare

    a bu

    năstăr

    ii co

    piilo

    r es

    te o

    obl

    igaț

    ie a

    guv

    erne

    lor

    care

    s-a

    u an

    gaja

    t să

    impl

    emen

    teze

    pla

    nul d

    e acțiu

    ne a

    dopt

    at la

    Ses

    iune

    a S

    peci

    ală

    a A

    dună

    rii G

    ener

    ale

    a N

    ațiu

    nilo

    r Uni

    te, d

    in c

    are

    Rom

    ânia

    a

    făcu

    t par

    te.

    • D

    ezvo

    ltare

    a si

    stem

    elor

    naț

    iona

    le d

    e m

    onito

    rizar

    e și

    eva

    luar

    e a

    impa

    ctul

    ui a

    cțiu

    nilo

    r asu

    pra

    copi

    ilor e

    ste

    o măs

    ură

    de p

    rimă

    nece

    sita

    te.

    • C

    onso

    lidar

    ea p

    arte

    neria

    telo

    r cu

    fac

    torii

    car

    e po

    t co

    ntrib

    ui î

    n m

    od d

    eose

    bit

    la p

    rom

    ovar

    ea ș

    i pro

    tecț

    ia d

    rept

    urilo

    r co

    piilo

    r in

    clud

    e im

    plic

    area

    di

    rectă

    a au

    torităț

    ilor

    loca

    le, a

    par

    lam

    enta

    rilor

    , a o

    rgan

    izaț

    iilor

    neg

    uver

    nam

    enta

    le, a

    sec

    toru

    lui p

    rivat

    și a

    age

    nțilo

    r ec

    onom

    ici,

    a co

    nducăt

    orilo

    r re

    ligioși

    , spi

    ritua

    li, c

    ultu

    rali,

    ai l

    ider

    ilor ș

    i ai m

    embr

    ilor c

    omun

    itățil

    or.

    • E

    ste

    nece

    sară

    îmbu

    nătățir

    ea s

    tatu

    tulu

    i, m

    oral

    ului

    și p

    rofe

    sion

    alis

    mul

    ui p

    erso

    anel

    or c

    are

    lucr

    ează

    dire

    ct c

    u co

    piii și

    al e

    duca

    toar

    elor

    din

    creșe

    și

    grăd

    inițe

    , asi

    gura

    rea

    unei

    rem

    unerăr

    i ade

    cvat

    e a

    mun

    cii a

    cest

    ora și

    cre

    area

    de

    opor

    tuni

    tăți și

    stim

    ulen

    te p

    entru

    evo

    luția

    lor.

    Dez

    volta

    rea și

    im

    plem

    enta

    rea

    unor

    pol

    itici

    și

    prog

    ram

    e națio

    nale

    priv

    ind

    frage

    da c

    opilă

    rie e

    ste

    o măs

    ură

    de p

    rimă

    nece

    sita

    te î

    n ve

    dere

    a în

    depl

    iniri

    i ang

    ajam

    ente

    lor

    asum

    ate

    de ș

    efii

    de s

    tat ș

    i de

    guve

    rn c

    are

    au p

    artic

    ipat

    la S

    esiu

    nea

    Spe

    cială

    dedi

    cată

    cop

    iilor

    a A

    dună

    rii G

    ener

    ale

    ON

    U.

    • E

    ducația

    est

    e un

    dre

    pt a

    l om

    ului

    și

    un e

    lem

    ent

    esenția

    l pe

    ntru

    red

    ucer

    ea sărăc

    iei și

    mun

    cii

    în r

    ându

    l co

    piilo

    r, da

    r și

    pen

    tru p

    rom

    ovar

    ea

    dem

    ocrație

    i, pă

    cii,

    tole

    ranț

    ei ș

    i dez

    voltă

    rii.

    • E

    xtin

    dere

    a și

    îmbu

    nătățir

    ea o

    crot

    irii ș

    i edu

    cație

    i în

    perio

    ada

    copi

    lărie

    i mic

    i, în

    mod

    ega

    l pen

    tru băi

    eți ș

    i fet

    e, ș

    i mai

    ale

    s pe

    ntru

    cop

    iii c

    ei m

    ai

    vuln

    erab

    ili ș

    i mai

    dez

    avan

    tajați

    este

    un

    obie

    ctiv

    prim

    ordi

    al a

    l edu

    cație

    i •

    Îmbu

    nătățir

    ea c

    alității

    edu

    cație

    i, sa

    tisfa

    cere

    a ne

    voilo

    r de

    învăț

    are

    ale

    tutu

    ror

    copi

    ilor,

    cons

    olid

    area

    ocr

    otiri

    i și e

    ducație

    i în

    perio

    ada

    copi

    lărie

    i m

    ici p

    rin a

    sigu

    rare

    a de

    ser

    vici

    i și s

    usțin

    erea

    de

    prog

    ram

    e or

    ient

    ate

    spre

    fam

    ilii,

    tuto

    ri, p

    erso

    nalu

    l de

    ocro

    tire și

    edu

    cație

    și c

    omun

    itate

    sun

    t ob

    iect

    ive și

    acț

    iuni

    car

    e tre

    buie

    cup

    rinse

    în s

    trate

    gia

    de fo

    rmar

    e a

    sist

    emul

    ui d

    e ed

    ucaț

    ie ti

    mpu

    rie în

    Rom

    ânia

    . În

    con

    text

    ul p

    reze

    ntat

    , pu

    tem

    afir

    ma

    că e

    xper

    ienț

    a ro

    mân

    ească

    în d

    omen

    iul

    educ

    ație

    i tim

    purii

    din

    ulti

    mii

    17 a

    ni,

    prin

    stu

    diile

    , ap

    licaț

    iile și

    ad

    aptă

    rile

    real

    izat

    e pe

    pla

    n națio

    nal,

    dar ș

    i loc

    al, c

    u sp

    rijin

    din

    par

    tea

    spec

    ialiș

    tilor

    din

    țară

    și d

    in s

    trăinăt

    ate,

    ofe

    ră a

    rgum

    ente

    sol

    ide

    pent

    ru le

    gife

    rare

    a co

    ncep

    tulu

    i de

    educ

    ație

    tim

    purie

    și f

    orm

    area

    de

    pârg

    hii d

    e acțiu

    ne la

    niv

    el d

    e si

    stem

    edu

    cațio

    nal.

    Una

    din

    tre p

    ârgh

    ii es

    te ș

    i pro

    gram

    a de

    stu

    diu

    care

    fa

    ce o

    biec

    tul p

    reze

    ntei

    revi

    zuiri

    . P

    rogr

    ama

    cupr

    inde

    toat

    e ac

    tivitățil

    e ex

    iste

    nte

    în in

    terio

    rul s

    truct

    urii

    orga

    nizațio

    nale

    a g

    rădi

    nițe

    i de

    copi

    i, de

    stin

    ate

    sa p

    rom

    ovez

    e și

    stim

    ulez

    e de

    zvol

    tare

    a in

    tele

    ctua

    lă, a

    fect

    ivă,

    soc

    ială

    și f

    izică

    a fie

    căru

    i cop

    il în

    par

    te ș

    i are

    în v

    eder

    e at

    inge

    rea

    următ

    oare

    lor f

    inal

    ități

    ale

    educ

    ație

    i tim

    purii

    (de

    la n

    aște

    re la

    6/7

    ani

    ): •

    Dez

    volta

    rea

    liberă,

    inte

    grală și

    arm

    onio

    asă

    a pe

    rson

    alității

    cop

    ilulu

    i, în

    funcție

    de

    ritm

    ul p

    ropr

    iu ș

    i de

    trebu

    ințe

    le s

    ale,

    spr

    ijini

    nd fo

    rmar

    ea

    auto

    nomă și

    cre

    ativă

    a ac

    estu

    ia.

    8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008

  • 7

    • D

    ezvo

    ltare

    a ca

    paci

    tății

    de

    a in

    tera

    cțio

    na c

    u alți

    copi

    i, cu

    adu

    lții ș

    i cu

    med

    iul p

    entru

    a d

    obân

    di c

    unoș

    tințe

    , dep

    rinde

    ri, a

    titud

    ini s

    i con

    duite

    noi

    . În

    cura

    jare

    a ex

    plorăr

    ilor,

    exer

    ciții

    lor,

    înce

    rcăr

    ilor s

    i exp

    erim

    entă

    rilor

    , ca

    expe

    rienț

    e au

    tono

    me

    de în

    văța

    re;

    • D

    esco

    perir

    ea, d

    e că

    tre fi

    ecar

    e co

    pil,

    a pr

    oprie

    i ide

    ntități,

    a a

    uton

    omie

    i și d

    ezvo

    ltare

    a un

    ei im

    agin

    i de

    sine

    poz

    itive

    ; •

    Spr

    ijini

    rea

    copi

    lulu

    i în

    achi

    zițio

    nare

    a de

    cun

    oștințe

    , cap

    acități,

    dep

    rinde

    ri și

    atit

    udin

    i nec

    esar

    e ac

    estu

    ia la

    intra

    rea

    în ș

    coală și

    pe

    tot p

    arcu

    rsul

    vi

    eții.

    În

    ela

    bora

    rea

    prez

    entu

    lui

    docu

    men

    t s-

    a țin

    ut c

    ont

    de t

    endi

    nțel

    e ac

    tual

    e în

    ped

    agog

    ie,

    de e

    voluția

    sis

    tem

    ului

    de

    învăță

    mân

    t pr

    eșco

    lar

    înre

    gist

    rată

    în u

    ltim

    ii an

    i (de

    schi

    dere

    căt

    re a

    bord

    area

    Met

    odei

    pro

    iect

    elor

    , a a

    ctiv

    itățil

    or in

    tegr

    ate,

    a m

    etod

    elor

    inte

    ract

    ive

    de g

    rup

    etc.

    ), de

    o s

    erie

    de

    aspe

    cte

    pozi

    tive/

    dific

    ultăți

    întâ

    lnite

    în

    activ

    itate

    a la

    gru

    pă a

    cad

    relo

    r di

    dact

    ice

    educ

    atoa

    re,

    prec

    um ș

    i de

    nive

    lul d

    e m

    atur

    izar

    e ac

    tual

    al c

    opiil

    or d

    in

    grăd

    inițe

    și

    de t

    endi

    nțel

    e și

    evo

    luții

    le î

    n do

    men

    iul

    info

    rmaț

    iilor

    și

    al t

    ehno

    logi

    ilor

    mod

    erne

    . În

    ace

    lași

    tim

    p, s

    -a r

    econ

    side

    rat

    rolu

    l în

    văță

    mân

    tulu

    i pr

    eșco

    lar î

    n ra

    port

    cu c

    elel

    alte

    trep

    te a

    le s

    iste

    mul

    ui d

    e în

    văță

    mân

    t.

    Dez

    volta

    rea și

    edu

    cația

    cop

    ilulu

    i în

    inte

    rval

    ul 3

    -6/7

    ani

    Stud

    iile șt

    iințif

    ice

    refe

    ritoa

    re l

    a ef

    ecte

    le e

    ducație

    i tim

    purii

    preșc

    olar

    e (v

    ezi

    Pre

    -Sch

    ool

    Edu

    catio

    n in

    the

    Eur

    opea

    n U

    nion

    . C

    urre

    nt T

    hink

    ing

    and

    prov

    isio

    n, 1

    995)

    au

    scos

    în e

    vide

    nță

    o se

    rie d

    e el

    emen

    te im

    porta

    nte:

    E

    ducația

    tim

    purie

    (in

    cluz

    ând

    educ

    ația

    preșc

    olară)

    are

    un

    efec

    t po

    zitiv

    asu

    pra

    abili

    tățil

    or c

    opilu

    lui s

    i asu

    pra

    viito

    arei

    sal

    e ca

    riere

    șco

    lare

    , în

    sp

    ecia

    l pen

    tru c

    opiii

    pro

    veniți

    din

    med

    ii so

    cio-

    econ

    omic

    e fo

    arte

    def

    avor

    izat

    e, î

    n se

    nsul

    aceșt

    ia p

    rogr

    esea

    ză î

    n pl

    an in

    tele

    ctua

    l, de

    zvol

    atitu

    dini

    poz

    itive

    față

    de

    învăța

    re p

    recu

    m ș

    i mot

    ivaț

    ia d

    e a

    depu

    ne în

    viit

    or u

    n ef

    ort r

    eal î

    n șc

    oală

    . Pe

    de a

    ltă p

    arte

    , s-a

    con

    stat

    at că

    educ

    ația

    tim

    purie

    are

    un

    efec

    t po

    zitiv

    asu

    pra

    abili

    tățil

    or i

    ntel

    ectu

    ale și

    soc

    iale

    ale

    cop

    iilor

    , in

    depe

    nden

    t de

    med

    iul

    lor

    de p

    rove

    niență

    , at

    unci

    cân

    d in

    stituții

    le p

    reșc

    olar

    e pr

    omov

    ează

    cu

    adevăr

    at c

    alita

    tea,

    atâ

    t în

    ceea

    ce

    priv

    ește

    med

    iul f

    izic

    cât

    și i

    nter

    acțiu

    nile

    adu

    lt/co

    pil.

    E

    ducația

    tim

    purie

    (in

    cluz

    ând

    educ

    ația

    preșc

    olară)

    are

    efe

    cte

    pozi

    tive

    asup

    ra v

    iitoa

    rei i

    nteg

    rări

    soci

    ale

    a ad

    oles

    cent

    ului

    și a

    dultu

    lui.

    Stu

    diile

    lo

    ngitu

    dina

    le a

    u st

    abili

    t fap

    tul că

    pent

    ru c

    opiii

    pro

    veniți

    din

    med

    ii so

    cio-

    econ

    omic

    e de

    favo

    rizat

    e s-

    a ob

    serv

    at o

    red

    ucer

    e a

    com

    porta

    men

    tulu

    i de

    lincv

    ent,

    prec

    um ș

    i o ra

    tă m

    ai m

    are

    a d

    urat

    ei d

    e șc

    olar

    izar

    e. A

    cest

    efe

    ct a

    supr

    a in

    tegrăr

    ii so

    cial

    e po

    ate

    fi ex

    plic

    at, d

    esig

    ur, p

    rintr-

    o in

    tegr

    are

    educ

    ațio

    nală

    reuș

    ită c

    u m

    ai p

    uțin

    i ani

    de

    repe

    tenț

    ie, r

    ate

    mai

    scă

    zute

    de

    aban

    don și

    o d

    orință

    mai

    mar

    e de

    a fi

    inte

    grat

    în s

    ocie

    tate

    .

    Măr

    imea

    gru

    pei e

    ste,

    de

    asem

    enea

    , im

    porta

    ntă.

    Uni

    i aut

    ori c

    onsi

    deră

    25 d

    e co

    pii e

    ste

    max

    imum

    , iar

    în c

    lase

    le c

    u pe

    ste

    25 d

    e co

    pii a

    r tre

    bui

    să fi

    e pr

    ezenți

    doi

    adu

    lți. D

    e ac

    eea,

    rate

    le în

    alte

    de

    pers

    onal

    , îns

    oțite

    de

    coop

    erar

    ea d

    intre

    adu

    lții

    resp

    onsa

    bili

    cu e

    ducația

    cop

    iilor

    și o

    acț

    iune

    ed

    ucaț

    iona

    lă d

    e ca

    litat

    e au

    efe

    ct a

    supr

    a de

    zvol

    tării

    cop

    iilor.

    In

    fluența

    formăr

    ii și

    sup

    ervi

    zării

    per

    sona

    lulu

    i asu

    pra

    dezv

    oltă

    rii c

    opiilo

    r. E

    xistă

    trei d

    omen

    ii in

    terd

    epen

    dent

    e al

    e co

    mpo

    rtam

    entu

    lui a

    dultu

    lui c

    are

    au u

    n im

    pact

    asu

    pra

    dezv

    oltă

    rii c

    opiil

    or: 1

    . Org

    aniz

    area

    cla

    sei p

    e gr

    upe

    în d

    iferit

    e ar

    ii, p

    erm

    ițând

    cop

    iilor

    acțio

    neze

    indi

    vidu

    al s

    au în

    gru

    puri

    mic

    i sau

    mai

    mar

    i. A

    ceas

    tă fo

    rmă

    de o

    rgan

    izar

    e ar

    e ef

    ecte

    poz

    itive

    asu

    pra

    dezv

    oltă

    rii s

    ocia

    le (i

    ndep

    ende

    nță,

    coo

    pera

    re, r

    ezol

    vare

    a co

    nflic

    telo

    r so

    cial

    e) ș

    i a li

    mba

    julu

    i. 2

    . Int

    rodu

    cere

    a un

    or ti

    puri

    dife

    rite

    de m

    ater

    ial,

    acce

    sibi

    l și a

    decv

    at c

    opiil

    or, c

    u su

    gest

    ii pe

    ntru

    act

    ivități

    stru

    ctur

    ate

    în

    juru

    l ace

    stui

    mat

    eria

    l. A

    cest

    fapt

    posi

    bilit

    ate

    copi

    ilor să

    devi

    nă im

    plic

    ați î

    n jo

    cul e

    labo

    rat ș

    i, în

    ace

    lași

    tim

    p, să-și

    dez

    volte

    abi

    lităț

    ile s

    ocia

    le. 3

    .

    MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008 9

  • 8

    Cal

    itate

    a in

    tera

    cțiu

    nilo

    r ad

    ult/c

    opil,

    atâ

    t în

    rel

    ație

    cu

    man

    agem

    entu

    l co

    mpo

    rtam

    entu

    lui

    soci

    al (

    stim

    ular

    ea d

    iscuție

    i și

    a e

    xprim

    ării

    de s

    ine,

    în

    cura

    jare

    a in

    depe

    ndențe

    i etc

    .), c

    ât ș

    i din

    pun

    ctul

    de

    vede

    re a

    l lim

    baju

    lui (

    man

    agem

    entu

    l tim

    pulu

    i de

    vorb

    ire ș

    i înc

    uraj

    area

    cop

    iilor

    car

    e nu

    vo

    rbes

    c pr

    ea m

    ult).

    .

    Im

    plic

    area

    act

    ivă

    a fa

    milii

    lor

    în e

    ducație

    și î

    n pr

    omov

    area

    par

    ticipăr

    ii lo

    r. P

    roie

    ctel

    e ca

    re v

    izea

    ză im

    plic

    area

    păr

    ințil

    or d

    in m

    edii

    defa

    voriz

    ate

    în

    educ

    ația

    pro

    priil

    or c

    opii

    sunt

    num

    eroa

    se ș

    i var

    iate

    . În

    prez

    ent,

    în c

    erce

    tare

    lips

    esc

    argu

    men

    te s

    olid

    e în

    spr

    ijinu

    l im

    plicăr

    ii pa

    rent

    ale și

    pen

    tru

    defin

    irea

    unor

    met

    ode

    de a

    cțiu

    ne e

    ficie

    ntă.

    Se

    pare

    doa

    r că

    un ti

    p in

    stru

    men

    tal d

    e in

    terv

    enție

    viz

    ând

    echi

    pare

    a pă

    rințil

    or c

    u un

    set

    de

    activ

    ități

    spec

    ifice

    car

    e să

    fie

    real

    izat

    e ac

    asă

    este

    mai

    rele

    vant

    pen

    tru c

    opiii

    cu

    nevo

    i spe

    cial

    e de

    cât p

    entru

    cop

    iii d

    in m

    edii

    defa

    voriz

    ate,

    în s

    peci

    al a

    tunc

    i câ

    nd a

    ceșt

    ia d

    in u

    rmă

    bene

    ficia

    ză d

    e un

    învățăm

    ânt

    preș

    cola

    r bu

    n. A

    lte f

    orm

    e de

    im

    plic

    are

    pare

    ntală

    par

    să f

    ie b

    enef

    ice

    pent

    ru c

    opiii

    de

    favo

    rizaț

    i, in

    cluz

    ând

    sprij

    inul

    em

    oțio

    nal,

    dezv

    olta

    rea

    unei

    rel

    ații

    părin

    te/c

    opil

    satis

    făcă

    toar

    e, a

    juto

    r în

    util

    izar

    ea s

    ervi

    ciilo

    r di

    spon

    ibile

    la n

    ivel

    lo

    cal (

    de e

    xem

    plu

    serv

    iciil

    e so

    cial

    e, c

    ele

    de c

    onsi

    liere

    fam

    ilială

    și c

    ele

    de n

    utriț

    ie).

    În c

    oncl

    uzie

    , tre

    buie

    mențio

    nat că

    efec

    tele

    edu

    cație

    i tim

    purii

    asu

    pra

    educ

    ație

    i ulte

    rioar

    e a

    copi

    lulu

    i sun

    t în

    relație

    cu

    influ

    ențe

    le e

    ducațio

    nale

    infu

    zate

    pe

    par

    curs

    . La

    o v

    ârstă

    timpu

    rie,

    (până

    la 3

    ani

    ), tip

    urile

    de

    îngr

    ijire

    ofe

    rite

    copi

    ilor

    influ

    ențe

    ază

    dezv

    olta

    rea

    lor.

    Mai

    târ

    ziu

    (înv.

    preș

    cola

    r, pr

    imar

    , gi

    mna

    zial

    și

    licea

    l), r

    ezul

    tate

    le d

    epin

    d de

    exp

    erie

    nțel

    e of

    erite

    în

    proc

    esul

    de

    învăța

    re.

    De

    acee

    a,es

    te o

    arte

    im

    porta

    nt să

    se d

    efin

    ească și

    se

    prom

    ovez

    e ca

    litat

    ea în

    edu

    cație

    la a

    cest

    e ni

    velu

    ri. P

    e de

    altă

    par

    te, c

    erce

    tăril

    e în

    dom

    eniu

    ara

    tă că

    cel m

    ai m

    are

    bene

    ficiu

    al e

    ducație

    i tim

    purii

    ap

    are

    în p

    lanu

    l non

    -cog

    nitiv

    . Au

    fost

    iden

    tific

    ate

    mul

    te r

    elaț

    ii po

    zitiv

    e și

    sem

    nific

    ativ

    e în

    tre fr

    ecve

    ntar

    ea g

    rădi

    nițe

    i și c

    ompo

    rtam

    ente

    le c

    entra

    te p

    e sa

    rcină,

    dez

    volta

    rea

    soci

    o-em

    oțio

    nală

    , mot

    ivaț

    ia ș

    i atit

    udin

    ile p

    oziti

    ve față

    de

    învăța

    re.

    Stru

    ctură și

    con

    ținut

    C

    urric

    ulum

    ul p

    entru

    învăță

    mân

    tul p

    reșc

    olar

    pre

    zintă

    o ab

    orda

    re s

    iste

    mică,

    în v

    eder

    ea a

    sigu

    rării

    : •

    cont

    inui

    tății

    în in

    terio

    rul a

    celu

    iași

    cic

    lu c

    urric

    ular

    ; •

    inte

    rdep

    ende

    nței

    din

    tre d

    isci

    plin

    ele șc

    olar

    e (c

    lase

    le I-

    II) ș

    i tip

    urile

    de

    activ

    ități

    de în

    văța

    re d

    in în

    văță

    mân

    tul p

    reșc

    olar

    ; •

    desc

    hide

    rii s

    pre

    mod

    ule

    de in

    stru

    ire o

    pțio

    nale

    . To

    toda

    tă, p

    reze

    ntul

    cur

    ricul

    um s

    e re

    mar

    că p

    rin:

    • ex

    tens

    ie -

    ang

    rene

    ază

    preș

    cola

    rii, p

    rin e

    xper

    ienț

    e de

    învăța

    re, î

    n câ

    t mai

    mul

    te d

    omen

    ii ex

    perie

    nția

    le (

    Dom

    eniu

    l lin

    gvis

    tic ș

    i lite

    rar,

    Dom

    eniu

    l șt

    iințe

    lor,

    Dom

    eniu

    l soc

    io-u

    man

    , Dom

    eniu

    l psi

    ho-m

    otric

    , Dom

    eniu

    l est

    etic

    și c

    reat

    iv),

    din

    pers

    pect

    iva

    tutu

    ror

    tipur

    ilor

    sem

    nific

    ativ

    e de

    rez

    ulta

    te

    de în

    văța

    re;

    • ec

    hilib

    ru -

    asig

    ură

    abor

    dare

    a fie

    căru

    i dom

    eniu

    exp

    erie

    nția

    l atâ

    t în

    relație

    cu

    cele

    lalte

    , cât

    și c

    u cu

    rric

    ulum

    -ul c

    a în

    treg;

    10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008

  • 9

    • re

    leva

    nță

    - est

    e ad

    ecva

    t atâ

    t nev

    oilo

    r pre

    zent

    e, c

    ât ș

    i cel

    or d

    e pe

    rspe

    ctivă

    ale

    copi

    ilor p

    reșc

    olar

    i, co

    ntrib

    uind

    la o

    ptim

    izar

    ea înțe

    lege

    rii d

    e că

    tre

    aceș

    tia a

    lum

    ii în

    car

    e tră

    iesc

    și a

    pro

    prie

    i per

    soan

    e, la

    ridi

    care

    a co

    mpe

    tenț

    ei în

    con

    trolu

    l eve

    nim

    ente

    lor ș

    i în

    conf

    runt

    area

    cu

    o la

    rgă

    varie

    tate

    de

    cer

    ințe

    și așt

    eptă

    ri, la

    ech

    ipar

    ea lo

    r pro

    gres

    ivă

    cu c

    once

    pte,

    cun

    oștințe

    atit

    udin

    i și a

    bilităț

    i nec

    esar

    e în

    viață

    ; •

    dife

    renț

    iere

    - p

    erm

    ite d

    ezvo

    ltare

    a și

    man

    ifest

    area

    uno

    r ca

    ract

    eris

    tici i

    ndiv

    idua

    le,

    chia

    r la

    cop

    ii pr

    eșco

    lari

    de a

    ceeași

    vâr

    stă

    (vez

    i pon

    dere

    a jo

    curil

    or ș

    i a a

    ctiv

    itățil

    or a

    lese

    și a

    act

    ivitățil

    or d

    e de

    zvol

    tare

    per

    sona

    lă);

    prog

    resi

    e și

    con

    tinui

    tate

    - pe

    rmite

    trec

    erea

    opt

    imă

    de la

    un

    nive

    l de

    stud

    iu la

    altu

    l și d

    e la

    un

    cicl

    u de

    învăță

    mân

    t la

    altu

    l sau

    de

    la o

    inst

    ituție

    de

    învăță

    mân

    t la

    alta

    (con

    sist

    ența

    con

    cepț

    iei g

    ener

    ale,

    asi

    gura

    rea

    supo

    rtulu

    i ind

    ivid

    ual p

    entru

    cop

    ii et

    c.).

    D

    ’Hai

    naut

    atră

    gea

    atenția

    asu

    pra

    fapt

    ului

    “pun

    ctul

    cen

    tral a

    l cur

    ricum

    urilo

    r tre

    buie

    sa

    fie e

    levu

    l, nu

    mat

    eria

    …. ș

    i că

    atun

    ci c

    ând

    se v

    orbeșt

    e de

    conțin

    utul

    cur

    ricum

    ului

    treb

    uie

    să înțe

    lege

    m c

    a nu

    est

    e vo

    rba

    de e

    nunțăr

    i de

    mat

    erii

    de în

    văța

    t, ci

    de

    scop

    uri e

    xprim

    ate

    în te

    rmen

    i de

    com

    pete

    nțe,

    m

    odur

    i de

    a acțio

    na s

    au d

    e a șt

    i în

    gene

    ral a

    le e

    levu

    lui”.

    S

    truct

    ural

    , pr

    ezen

    tul c

    urric

    ulum

    adu

    ce î

    n at

    enția

    cad

    relo

    r di

    dact

    ice

    următ

    oare

    le c

    ompo

    nent

    e: f

    inal

    itățil

    e, c

    onțin

    utur

    ile,

    timpu

    l de

    inst

    ruire

    și

    suge

    stii

    priv

    ind

    stra

    tegi

    ile d

    e in

    stru

    ire ș

    i de

    eval

    uare

    pe

    cele

    două

    nive

    luri

    de v

    ârstă

    (3-5

    ani

    și 5

    -6/7

    ani

    ). O

    biec

    tivel

    e ca

    dru

    sunt

    form

    ulat

    e în

    term

    eni d

    e ge

    nera

    litat

    e și

    exp

    rimă

    com

    pete

    nțel

    e ca

    re tr

    ebui

    e de

    zvol

    tate

    pe

    dura

    ta în

    văță

    mân

    tulu

    i preșc

    olar

    pe

    cel

    e ci

    nci d

    omen

    ii ex

    perie

    nția

    le.

    Obi

    ectiv

    ele

    de r

    efer

    ință

    , pr

    ecum

    și

    exem

    plel

    e de

    com

    porta

    men

    t, ca

    exp

    rimăr

    i ex

    plic

    ite r

    ezul

    tate

    lor

    învăță

    rii (

    conc

    epte

    lor,

    cunoșt

    ințe

    lor,

    abili

    tățil

    or ș

    i atit

    udin

    ilor,

    dar și

    ale

    com

    pete

    nțel

    or v

    izat

    e) s

    unt

    from

    ulat

    e pe

    ntru

    fie

    care

    tem

    ă și

    fie

    care

    dom

    eniu

    exp

    erie

    nția

    l în

    parte

    . În

    for

    mul

    area

    ac

    esto

    ra s

    -a ți

    nut c

    ont d

    e:

    • po

    sibi

    lităț

    ile, i

    nter

    esel

    e și

    nev

    oile

    cop

    ilulu

    i preșc

    olar

    , pre

    cum

    și r

    espe

    ctar

    e a ri

    tmul

    ui p

    ropr

    iu a

    l ace

    stui

    a;

    • co

    rela

    rea

    fiecă

    rei n

    oi e

    xper

    ienț

    e de

    î nvăța

    re c

    u pr

    eced

    ente

    le;

    • în

    cura

    jare

    a in

    ițiat

    ivei

    și p

    artic

    ipar

    ea c

    opilu

    lui p

    reșc

    olar

    la s

    tabi

    lirea

    obi

    ectiv

    elor

    , sel

    ecția

    conțin

    utur

    ilor ș

    i a m

    odal

    itățil

    or d

    e ev

    alua

    re;

    • în

    cura

    jare

    a în

    văță

    rii in

    depe

    nden

    te p

    rin o

    ferir

    ea d

    e oc

    azii

    pent

    ru a

    -și c

    onst

    rui c

    unoașt

    erea

    (atâ

    t în

    inst

    ituția

    de

    învăță

    mân

    t cât

    și î

    n af

    ara

    aces

    teia

    ), pr

    ecum

    și a

    lucr

    ului

    în g

    rupu

    ri m

    ici p

    e ce

    ntre

    de

    activ

    itate

    (ar

    ii de

    stim

    ular

    e) ș

    i, pe

    cât

    pos

    ibil,

    în g

    rupu

    ri cu

    o c

    ompo

    nență

    eter

    ogenă

    ; •

    stim

    ular

    ea a

    utor

    efle

    cție

    i, au

    toev

    aluă

    rii, a

    utor

    eglă

    rii c

    ompo

    rtam

    entu

    lui d

    e în

    văța

    re.

    Est

    e bi

    ne să

    subl

    inie

    m fa

    ptul

    că,

    obi

    ectiv

    ele

    de re

    ferință

    , com

    porta

    men

    tele

    sel

    ecta

    te p

    entru

    cel

    e șa

    se te

    me

    curr

    icul

    are

    inte

    grat

    oare

    , pre

    cum

    și

    suge

    stiil

    e de

    conțin

    utur

    i su

    nt o

    rient

    ativ

    așe

    zate

    și

    cons

    titui

    e m

    ai d

    egra

    bă u

    n su

    port

    pent

    ru c

    adre

    le d

    idac

    tice

    afla

    te la

    înc

    eput

    de

    drum

    . U

    n ca

    dru

    dida

    ctic

    ver

    itabi

    l știe

    adevăr

    ata

    mun

    că a

    edu

    cato

    arei

    est

    e în

    spa

    tele

    ace

    stui

    doc

    umen

    t cur

    ricul

    ar, că

    au m

    ai ră

    mas

    o m

    ulțim

    e de

    lucr

    uri d

    e fin

    ețe

    pe

    care

    urm

    ează

    le c

    once

    apă și

    le e

    valu

    eze

    sing

    ură și

    nim

    ic n

    u po

    ate

    fi m

    ai p

    rovo

    cato

    r din

    pun

    ct d

    e ve

    dere

    pro

    fesi

    onal

    dec

    ât să

    „te în

    treci

    ” cu

    prog

    ram

    a de

    stu

    diu

    utili

    zată

    la g

    rupă

    și să-

    i găs

    ești,

    ast

    fel,

    noi î

    nțel

    esur

    i, ab

    ordă

    ri, s

    trate

    gii d

    e ap

    licar

    e et

    c..

    Dom

    eniil

    e ex

    perie

    nția

    le s

    unt

    adevăr

    ate

    „câm

    puri

    cogn

    itive

    int

    egra

    te”

    (L.V

    lăsc

    eanu

    ) ca

    re t

    rans

    ced

    gran

    ițele

    din

    tre d

    isci

    plin

    e și

    car

    e, î

    n co

    ntex

    tul d

    at d

    e pr

    ezen

    tul c

    urric

    ulum

    , se

    înt

    âlne

    sc c

    u do

    men

    iile

    tradițio

    nale

    de

    dezv

    olta

    re a

    cop

    ilulu

    i, re

    spec

    tiv:

    dom

    eniu

    l psi

    hom

    otric

    , do

    men

    iul

    limba

    julu

    i, do

    men

    iul s

    ocio

    -em

    oțio

    nal,

    dom

    eniu

    l cog

    nitiv

    . În

    cel

    e ce

    urm

    ează

    , vo

    m e

    num

    era și

    det

    alia

    dom

    eniil

    e ex

    perie

    nția

    le c

    u ca

    re v

    om o

    pera

    în

    cadr

    ul c

    urric

    ulum

    ului

    pen

    tru în

    văță

    mân

    tul p

    reșc

    olar

    .

    MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008 11

  • 10

    D

    omen

    iul e

    stet

    ic ș

    i cre

    ativ

    - a

    cope

    ră a

    bilităț

    ile d

    e a

    răsp

    unde

    em

    oțio

    nal ș

    i int

    elec

    tual

    la e

    xper

    ienț

    e pe

    rcep

    tive,

    sen

    sibi

    litat

    ea f

    ață

    de d

    iferit

    ele

    nive

    luri

    de m

    anife

    star

    e a

    calităț

    ii, a

    prec

    iere

    a fru

    mos

    ului

    și a

    ade

    cvăr

    ii la

    sco

    p sa

    u ut

    iliza

    re.

    Exp

    erie

    nțel

    e și

    tră

    irile

    car

    acte

    ristic

    e pr

    esup

    un e

    xplo

    rare

    a tră

    irilo

    r af

    ectiv

    e, c

    a și

    a p

    roce

    selo

    r de

    a c

    onst

    rui,

    com

    pune

    sau

    inv

    enta

    . P

    rin

    inte

    rmed

    iul

    unor

    ase

    men

    ea e

    xper

    ienț

    e co

    piii

    acum

    ulea

    ză c

    unoș

    tințe

    și

    abili

    tăți,

    ca și

    o s

    porită

    rece

    ptiv

    itate

    per

    cept

    ivă,

    car

    e le

    va

    perm

    ite să

    reacțio

    neze

    de

    o m

    anie

    ră p

    erso

    nală

    la c

    eea

    ce văd

    , aud

    , atin

    g sa

    u si

    mt.

    Ace

    ste

    expe

    rienț

    e po

    t fi p

    reze

    nte

    în o

    rice

    com

    pone

    ntă

    curr

    icul

    ară,

    dar

    cu

    deos

    ebire

    în c

    onte

    xtul

    ace

    lor d

    isci

    plin

    e ca

    re s

    olic

    ită ră

    spun

    suri

    pers

    onal

    e, im

    agin

    ativ

    e, e

    moț

    iona

    le ș

    i une

    ori a

    cțio

    nale

    la s

    timul

    i (ve

    zi m

    uzic

    a, a

    ctiv

    itățil

    e ar

    tistic

    o-pl

    astic

    e, d

    ram

    a, e

    uritm

    ia e

    tc.).

    D

    omen

    iul o

    m ș

    i soc

    ieta

    te -

    incl

    ude

    omul

    , mod

    ul lu

    i de

    viață,

    rel

    ațiil

    e cu

    alți

    oam

    e ni,

    relații

    le c

    u m

    ediu

    l soc

    ial,

    ca ș

    i mod

    alitățil

    e în

    car

    e acțiu

    nile

    um

    ane

    influ

    ențe

    ază

    even

    imen

    tele

    . Dom

    eniu

    l are

    o e

    xtin

    dere

    și căt

    re c

    onte

    xte

    curr

    icul

    are

    care

    priv

    esc

    tehn

    olog

    ia, î

    n se

    nsul

    abo

    rdăr

    ii ca

    paci

    tățil

    or

    uman

    e de

    a c

    ontro

    la e

    veni

    men

    tele

    și d

    e a

    ordo

    na m

    ediu

    l.

    Tehn

    olog

    ia e

    ste

    cea

    care

    face

    ca

    prod

    uctiv

    itate

    a m

    unci

    i să

    crea

    scă,

    ast

    fel î

    ncât

    mem

    brii

    com

    unității

    să-și

    poa

    tă p

    rocu

    ra p

    rodu

    se m

    ai m

    ulte

    , m

    ai ie

    ftine

    și d

    e m

    ai b

    ună

    calit

    ate.

    De

    acee

    a, s

    e ap

    reci

    ază

    că p

    reșc

    olar

    ii po

    t fi p

    uși î

    n co

    ntac

    t cu

    aces

    t dom

    eniu

    prin

    man

    ipul

    area

    uno

    r m

    ater

    iale

    și

    exec

    utar

    ea u

    nor

    lucrăr

    i car

    e țin

    de

    dom

    eniu

    l abi

    lităț

    ilor

    prac

    tice,

    prin

    con

    stat

    area

    pro

    prie

    tățil

    or m

    ater

    iale

    lor,

    prin

    sel

    ecția

    uno

    r m

    ater

    iale

    în fu

    ncție

    de

    cara

    cter

    istic

    ile lo

    r, pr

    in c

    onst

    atar

    ea că

    mat

    eria

    lele

    pot

    ave

    a și

    cal

    ități

    este

    tice,

    cum

    ar f

    i tex

    tura

    , cul

    oare

    a sa

    u fo

    rma

    etc.

    D

    e as

    emen

    ea, î

    n ca

    drul

    dom

    eniu

    lui s

    ocio

    -um

    an s

    e do

    reșt

    e ca

    preșc

    olar

    ii să

    înțe

    leagă

    ființ

    ele

    uman

    e an

    gren

    ate

    în c

    onst

    ruire

    a pr

    opriu

    lui v

    iitor

    și

    prop

    riei l

    umi,

    trăin

    d vi

    ața

    de z

    i cu

    zi. T

    otod

    ată,

    est

    e im

    porta

    nt c

    a pr

    eșco

    larii

    înțe

    leagă

    fapt

    ul că

    situ

    ațiil

    e pr

    e zen

    te îș

    i au

    orig

    inile

    în s

    ituaț

    ii di

    n tre

    cut,

    să o

    bser

    ve s

    imila

    rităț

    i sau

    dife

    renț

    e în

    tre o

    amen

    i sau

    eve

    nim

    ente

    , să

    își i

    mag

    inez

    e vi

    ața

    în a

    lte p

    erio

    ade

    isto

    rice.

    S

    e co

    nsid

    eră

    nece

    sar

    ca i

    ntro

    duce

    rea

    unor

    con

    cept

    e sa

    u de

    zvol

    tare

    a un

    or a

    bilităț

    i de

    ord

    in g

    ener

    al să

    utili

    zeze

    ca

    punc

    te d

    e pl

    ecar

    e ex

    perie

    nțel

    e pe

    rson

    ale

    ale

    copi

    ilor.

    Din

    ace

    st p

    unct

    de

    vede

    re, e

    i vor

    fi în

    cura

    jați

    să s

    e an

    gaje

    ze în

    exp

    lora

    rea

    activă,

    din

    pun

    ct d

    e ve

    dere

    um

    an ș

    i so

    cial

    , a z

    onei

    sau

    car

    tieru

    lui î

    n ca

    re lo

    cuie

    sc.

    Fam

    iliile

    ace

    stor

    a, m

    ediu

    l fiz

    ic, u

    man

    și s

    ocia

    l pot

    fi u

    tiliz

    ate

    ca re

    surs

    e de

    învăța

    re. P

    e de

    altă

    par

    te, t

    extu

    l lite

    rar,

    imag

    inile

    și a

    lte m

    ater

    iale

    le

    audi

    o-vi

    zual

    e po

    t fi u

    tiliz

    ate

    ca s

    urse

    de

    info

    rmar

    e.

    În a

    bord

    area

    ace

    stui

    dom

    eniu

    se

    plea

    că ș

    i de

    la p

    rem

    isa

    că in

    stituția

    preșc

    olară

    repr

    ezin

    tă u

    n co

    ntex

    t util

    izab

    il pe

    ntru

    coo

    rdon

    area

    prin

    cipi

    ilor

    și a

    cțiu

    nilo

    r m

    oral

    e. A

    stfe

    l, co

    piii

    vor

    înțe

    lege

    mul

    t mai

    ușo

    r co

    ncep

    te p

    recu

    m d

    rept

    atea

    , ech

    itate

    a, b

    unăt

    atea

    , ade

    văru

    l etc

    . atu

    nci c

    ând

    le v

    or p

    utea

    ob

    serv

    a c

    oncr

    etiz

    ate

    în a

    cțiu

    nile

    adu

    lțilo

    r cu

    car

    e vi

    n în

    con

    tact

    . D

    e as

    emen

    ea,

    dezv

    olta

    rea

    unor

    con

    duite

    con

    sist

    ente

    cu

    prin

    cipi

    i m

    oral

    e va

    fi

    favo

    rizată

    de o

    bser

    vare

    a și

    dis

    cuta

    rea

    de căt

    re c

    opii

    a un

    or p

    robl

    eme

    mor

    ale,

    de

    exer

    sare

    a lo

    r în

    jocu

    ri lib

    ere

    sau

    dirij

    ate și

    de

    stud

    iere

    a și

    dez

    bate

    rea

    unor

    ope

    re li

    tera

    re s

    peci

    fice

    vârs

    tei.

    D

    omen

    iul l

    imbă

    și c

    omun

    icar

    e - a

    cope

    ră s

    tăpâ

    nire

    a ex

    primăr

    ii or

    ale și

    scr

    ise,

    ca și

    abi

    litat

    ea d

    e a

    înțe

    lege

    com

    unic

    area

    ver

    bală

    și s

    crisă.

    S

    e ap

    reci

    ază

    că p

    rin a

    scul

    tare

    și e

    xprim

    are

    în s

    ituaț

    ii de

    gru

    p, p

    reșc

    olar

    ii de

    vin

    capa

    bili

    să e

    xplo

    reze

    exp

    erie

    nțel

    e al

    tor

    pers

    oane

    și

    să-ș

    i ex

    tindă

    ast

    fel p

    ropr

    iul r

    eper

    toriu

    de

    expe

    rienț

    e se

    mni

    ficat

    ive.

    Se

    urmăr

    ește

    ca

    aceș

    tia să

    vorb

    ească

    cu în

    cred

    ere,

    cla

    r și f

    luen

    t, ut

    ilizâ

    nd m

    odal

    ități

    de

    expr

    imar

    e ad

    ecva

    te p

    entru

    dife

    rite

    cate

    gorii

    de

    audi

    toriu

    . S

    e re

    com

    andă

    ca

    toat

    e in

    stituții

    le d

    e în

    văță

    mân

    t preșc

    olar

    furn

    izez

    e co

    ntex

    te în

    car

    e pr

    eșco

    larii

    se p

    oată

    exp

    rima și

    utiliz

    eze

    activ

    m

    ijloa

    cele

    de

    com

    unic

    are.

    Din

    ace

    astă

    per

    spec

    tivă,

    se

    apre

    ciază

    că s

    tudi

    ul o

    pere

    lor

    liter

    are

    spec

    ifice

    vâr

    stei

    raf

    inea

    ză g

    ândi

    rea și

    lim

    baju

    l ace

    stor

    a,

    extin

    de c

    apac

    itate

    a lo

    r de

    a înțe

    lege

    situ

    ații

    inte

    rper

    sona

    le c

    ompl

    exe și

    adu

    ce o

    con

    tribuție

    impo

    rtantă

    la d

    ezvo

    ltare

    a ca

    paci

    tățil

    or d

    e ev

    alua

    re.

    12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 892 bis/29.XII.2008

  • 11

    Tot

    în c

    adru

    l ace

    stui

    dom

    eniu

    incl

    udem

    și p

    rimul

    con

    tact

    al c

    opilu

    lui c

    u o

    limbă

    stră

    ină

    sau

    regi

    onală.

    În

    aces

    t se

    ns,

    copi

    lul v

    a fi

    obiș

    nuit

    sist

    emat

    ic să

    ascu

    lte s

    onor

    itate

    a sp

    ecifi

    că l

    imbi

    i st

    udia

    te,

    să o

    rec

    unoa

    scă,

    repr

    oducă

    ritm

    ul,

    fone

    mel

    e și

    into

    nația

    (at

    enție

    , el

    est

    e se

    nsib

    il la

    pa

    rticu

    larităț

    ile li

    mbi

    i nec

    unos

    cute

    , cum

    ar

    fi: s

    ucce

    siun

    ea s

    ilabe

    lor

    acce

    ntua

    te s

    au n

    eacc

    entu

    ate,

    ritm

    ul...

    .etc

    .). D

    e as

    emen

    ea, c

    opilu

    l va

    fi aj

    utat

    în

    vețe

    cuv

    inte

    car

    e să

    îi p

    erm

    ită să

    vorb

    ească

    desp

    re e

    l îns

    uși ș

    i des

    pre

    med

    iul î

    ncon

    jură

    tor,

    care

    îi fa

    cilit

    eze

    rel

    ații/

    cont

    acte

    soc

    iale

    sim

    ple

    cu

    vorb

    itorii

    nat

    ivi a

    i lim

    bii r

    espe

    ctiv

    e și

    car

    e să

    îl a

    jute

    parti

    cipe

    ora

    l la

    viaț

    a/ac

    tivita

    tea

    din

    clasă/

    com

    unita

    te.

    Act

    ivitățil

    e ce

    le m

    ai p

    otriv

    ite p

    entru

    ace

    astă

    învăța

    re s

    unt:

    o

    mem

    orar

    ea d

    e cu

    vint

    e/ p

    ropo

    ziții

    , câ

    ntec

    e și

    jocu

    ri m

    uzic

    ale;

    o

    im

    itare

    a rit

    mur

    ilor d

    iferit

    e, a

    com

    pani

    ind

    fraze

    le a

    uzite

    și r

    epet

    ate

    cu o

    tam

    burină;

    o

    jo

    curi

    de li

    mbă

    . A

    stfe

    l, co

    pilu

    l va

    fi

    încu

    raja

    t/stim

    ulat

    învețe

    și

    câte

    va e

    lem

    ente

    ale

    cul

    turii

    țăr

    ii/re

    giun

    ii re

    spec

    tive

    (isto

    ria l

    ocur

    ilor,

    creații

    arti

    stic

    e sp

    ecifi

    ce,

    mân

    căru

    ri, a

    ctiv

    ități

    tradițio

    nale

    etc

    .).

    Dom

    eniu

    l șt

    iințe

    -

    incl

    ude

    atât

    abo

    rdar

    ea d

    omen

    iulu

    i m

    atem

    atic

    prin

    int

    erm

    ediu

    l ex

    perie

    nțel

    or p

    ract

    ice

    cât și

    înț

    eleg

    erea

    nat

    urii,

    ca

    fiind

    m

    odifi

    cabi

    lă d

    e fii

    nțel

    e um

    ane

    cu c

    are

    se a

    flă în

    inte

    racț

    iune

    . A

    stfe

    l, se

    con

    side

    ră n

    eces

    ar c

    a pr

    eșco

    laru

    l să

    fie p

    us în

    con

    tact

    cu

    dom

    eniu

    l mat

    emat

    ic p

    rin jo

    curi

    dirij

    ate

    cu m

    ater

    iale

    , cum

    ar

    fi ni

    sipu

    l sau

    ap

    a, s

    au p

    rin s

    imul

    area

    de

    cum

    pără

    turi

    în m

    agaz

    ine.

    În a

    ceas

    tă m

    anie

    ră v

    or p

    utea

    fi d

    ezvo

    ltate

    rep

    reze

    ntăr

    ile a

    cest

    ora

    cu p

    rivire

    la u

    nele

    con

    cept

    e,

    cum

    ar

    fi: v

    olum

    , masă,

    num

    ăr ș

    i, de

    ase

    men

    ea, e

    i vor

    put

    ea fi

    impl

    icaț

    i în

    activ

    ități

    de d

    iscr

    imin

    are,

    cla

    sific

    are

    sau

    desc

    riere

    can

    titat

    ivă.

    Dez

    volta

    rea

    capa

    citățil

    or d

    e rațio

    nam

    ent,

    incl

    usiv

    de

    rațio

    nam

    ent

    abst

    ract

    , va

    fi î

    ncur

    ajată

    în c

    onex

    iune

    cu

    obie

    cte și

    act

    ivități

    fam

    iliar

    e în

    sal

    a de

    gru

    pă s

    au la

    do

    mic

    iliul

    cop

    iilor

    . Est

    e co

    nsid

    erată

    deos

    ebit

    de s

    emni

    ficat

    ivă

    conc

    retiz

    area

    idei

    lor m

    atem

    atic

    e în

    exp

    erim

    ente

    , util

    izar

    ea lo

    r îm

    preu

    nă c

    u al

    te c

    once

    pte

    și e

    lem

    ente

    de

    cuno

    aște

    re p

    entru

    rez

    olva

    rea

    de p

    robl

    eme,

    pen

    tru e

    xprim

    area

    uno

    r pu

    ncte

    de

    vede

    re, p

    entru

    creșt

    erea

    cla

    rităț

    ii sa

    u re

    leva

    nței

    uno

    r m

    esaj

    e. De

    asem

    enea

    , est

    e de

    dor

    it ca

    dom

    eniu

    l să

    nu în

    grăd

    ească

    copi

    lul d

    oar

    la c

    onte

    xtul

    dis

    cipl

    inel

    or m

    atem

    atic

    e, c

    i să-

    i ofe

    re p

    osib

    ilita

    tea

    de a

    ex

    plor

    a și

    con

    text

    e al

    e un

    or a

    lte c

    o mpo

    nent

    e cu

    rric

    ular

    e, o

    riund

    e ap

    ar e

    lem

    ente

    cum

    ar

    fi: g

    ener

    area

    uno

    r de

    sene

    geo

    met

    rice,

    sch

    eme,

    est

    imar

    ea

    unor

    cos

    turi,

    pla

    nific

    area

    uno

    r act

    ivități,

    cua

    ntifi

    care

    a un

    or re

    zulta

    te, a

    naliz

    a pr

    oporții

    lor u

    nei c

    lădi

    ri et

    c.

    Abi

    lităț

    i și c

    ompe

    tenț

    e as

    ocia

    te d

    emer

    suril

    or d

    e in

    vest

    igaț

    ie ș

    tiinț

    ifică

    , cu

    m a

    r fi

    obse

    rvar

    ea,

    sele

    ctar

    ea e

    lem

    ente

    lor

    sem

    nific

    ativ

    e di

    n m

    asa

    elem

    ente

    lor

    irele

    vant

    e, g

    ener

    area

    de

    ipot

    eze,

    gen

    erar

    ea d

    e al

    tern

    ativ

    e, c

    once

    pere

    a și

    rea

    lizar

    ea d

    e ex

    perim

    ente

    , or

    gani

    zare

    a da

    telo

    r re

    zulta

    te d

    in

    obse

    rvaț

    ii po

    t fi

    dobâ

    ndite

    de

    copi

    ii pr

    eșco

    lari

    atun

    ci c

    ând

    sunt

    puș

    i în

    con

    tact

    cu

    dom

    eniu

    l cu

    noaș

    terii

    nat

    urii,

    prin

    act

    ivități

    sim

    ple

    cum

    ar

    fi:

    obse

    rvar

    ea u

    nor

    ființ

    e/pl

    ante

    /ani

    mal

    e/ob

    iect

    e di

    n m

    ediu

    l im

    edia

    t ap

    ropi

    at,

    mod

    elar

    ea p

    last

    iline

    i (p

    utân

    d fa

    ce c

    onst

    atăr

    i pr

    ivin

    d ef

    ectu

    l te

    mpe

    ratu

    rii

    asup

    ra m

    ater

    ialu

    lui),

    con

    fecț

    iona

    rea

    sau

    jocu

    l cu

    ins

    trum

    ente

    muz

    ical

    e si

    mpl

    e, a

    plic

    area

    uno

    r pr

    inci

    pii șt

    iințif

    ice

    în e

    cono

    mia

    dom

    estică

    (ex.

    pr

    oduc

    erea

    iaur

    tulu

    i) sa

    u pr

    in c

    ompa

    rare

    a pr

    oprie

    tățil

    or d

    iferit

    elor

    mat

    eria

    le.

    Toto

    dată

    , preșc

    olar

    ii po

    t fi î

    ncur

    ajaț

    i să

    efec

    tuez

    e ex

    perim

    ente

    , să

    utili

    zeze

    în c

    ondiții

    de

    secu

    ritat

    e di

    ferit

    e in

    stru

    men

    te s

    au e

    chip

    amen

    te, să

    înre

    gist

    reze

    și

    să c

    omun

    ice

    rezu

    ltate

    le o

    bser

    vații

    lor șt

    iințif

    ice,

    utili

    zeze

    dife

    rite

    surs

    e de

    inf

    orm

    are,

    rezo

    lve

    prob

    lem

    , să

    cau

    te s

    oluț

    ii, să

    sint

    etiz

    e ze

    conc

    luzi

    i val

    ide.

    D

    omen

    iul p

    siho

    -mot

    ric a

    cope

    ră c

    oord

    onar

    ea ș

    i con

    trolu

    l miș

    căril

    or c

    orpo

    rale

    , mob

    ilita

    tea

    gene

    rală

    și r

    ezis

    tenț

    a fiz

    ică,

    abi

    lităț

    ile m

    otor

    ii și

    de

    man

    ipul

    are

    de fi

    nețe

    , ca și

    ele