Patrimonium Banaticum I 2002

www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro

DIRECIA PENTRU CULTUR, CULTE I PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL A ' JUDEULUI TIMI

PATRIMONIUM BANATICUM

Anuar de:

1 2002

ARHEOLOGIE ISTORIE ISTORIA ARTEI ARHITECTURA ETNOLOGIE ISTORIA CULTURII

Editura ARTPRESS Timioara, 2002


Redacia: Direcia pentru Cultur, Culte i Patrimoniul Cultural aional a judeului Timi

Colegiul de redactie: '

Redactor coordonator, responsabil de numr: director Ion lv/arin Almjan Secretar de redacie: Dan Leopold Ciobotaru Membrii:

dr. Florin Dramean dr. Vasile Duda Florin Medele dr. Vasile Rmneanu A urei Turcu

Adresa redactiei/Please send any mai! to: ,

Direqia pentru Cultur, Culte i Patrimoniul Cultural Naional a judeului Timis. Bd. Revolutiei nr. 17, cam. 302-306, Ro-1900. Timisoara

, , . '

Coperta: Lia Rdoi Tehnoredactare: tefan Neagu

Responsabilitatea asupra continutului materialelor revine in exclusivitate autorilor

ISSN 1583-4220 ISBN 973-86020-7-6


Cuvnt nainte

Patrimoniul cultural constituie cartea de vizit a unei naiuni dar i reperul \'aloric, moral, la care societatea de astzi i cea de mine trebuie s se raporteze mereu pentru 1 nu se rtci, pentru a nu cdea in barbarie.

Procesul de constientizare a rspunderii pe care omenirea o are fat de ' . patrimoniul cultural a strbtut cale lung i ntortocheat. lgnorana sau instinctul de agresivitate al omului au sacrificat de-a lungul secolelor opere inestimabile, creaii de o incgalabil frumusee, decupnd pur i simplu din zestrea de aur a umanitii, pri de mare pre! ale realitii spirituale.

Rzboaie, revolutii, cutremure, inundatii si, mai presus de toate, actiunea ' ' 1 '

omului. acelasi om care le-a creat, au fcut ca o seam de minuni ale Antichittii, . . . Evului Mediu i timpurilor moderne s fie prefcute in scrum, in nisip i moloz. Trziu de tot omenirea a neles c: "barbarii i sclavii ursc tiinele i distrug monumentele de art, oamenii liberi le iubesc i le pstreaz" dup cum scria marele nostru istoric Nicolae Iorga.

Ceea ce s-a ntmplat in ri cu o zestre cultural mult mai bogat dect cea a romnilor, nu ne-a fost nici nou strin. Mai ales acelor regiuni, precum Banatul. luate in stpnire cnd de un imperiu, cnd de altul, devastate de armatele acestora sau de hoardele migratoare ce ne-au pustiit aezrile.

Patrimoniul cultural bnean poart marca evoluiei istorice a acestui inut aflat, aa cum foarte expresiv preciza acad. Rzvan Theodorescu in Cuvnt inainte la Armonia lumii de Gcrard din Cenad, la "cumpna apelor, (cu) o deschidere nebnuit de orizonturi, o secret tiin a impcrii contrastelor, un dar inefabil al sintezei ( ... ) este. el singur, o mic lume dttoare de msur pentru ceea ce au insemnat n istorie, n istoria cultural mai cu seam, intlnirile, dar si nfruntrile de civi lizatii deosebite,

. .

de tipuri umane felurite . . . " "Secreta tiin a mpcrii contrastelor" a venit totui destul de trziu, dup

ce. pc perioade istorice foarte lungi s-au manifestat confruntri in plan social, economic, politic i spiritual.

Patrimoniul cultural bnean este aadar creaie a mai multor neamuri: romni. srbi, unguri. germani, slovaci, bulgari, croai, evrei, cehi care s-au influenat

5


reciproc, imbogindu-se. Diversitatea de limbi, traditii i obiceiuri i-a lsat amprenta asupra zestrei patrimoniale a acestui !inut in care triesc bneni i cnd scriem bneni ne gndim la cei ce vieuiesc in arealul delimitat de Mure. Tisa, Dunre i Carpai. dar i la bntenii de dincolo de Dunre, din Yoivodina srbeasc.

Publicaia pe care o lansm acum i propune s cuprind in paginile sale studii. interventii ale specialitilor, oamenilor de an i cultur din Banat sau din afara lui, referitoare la toate aspectele ce in de cercetarea, conservarea, protejarea i punerea in valoare a patrimoniului cultural bnean.

Sperm eli vremea si vremurile vor fi binevoitoare cu noi si aceast publicatie . . '

anual se va naste sub bune auspicii si va avea o viat lung. Dumnezeu s ne ajute. . ' '

5

Ion Marin Almjan Director,

Direcia pentru Cultur, Culte i Patrimoniul Cultural Naional a Judetului Timi


ARHEOLOGIE


Patrimoni11111 Banuticum, /, 1001

CONTRIBUII PRIVIND ARHITECTURA NEOLITIC TIMPURIE Ghemxhe-Comeliu La=arovici. Comelia-Magda Lazarovici

Generalitti. n regiunea carpato-dunrean evoluia neo-eneoliticului se dezvolt in strns corelaie cu civilizaiile din Balcani i cele egeo - anatoliene. Naterea. e\oluia. periodizarea celor mai multe din civil izaiile balcanice norddunrene sunt sub influen i in strns corelaie cu neoliticul i chalcoliticul balcano - anatolian. Ncoliticul nu se poate separa de eneolitic. cel putin in Banat si Transilvania, deoarece fondul local tiind deosebit de puternic. determin

' forme i aspecte locale ale

encoliticului timpuriu. in principal se observ dou curente de opinii ale arheologilor: unii sustin 0

dezvoltare local. uneori liniar, a civilizaiilor nea- eneolitic; alii considerii c geeza i. uneori. evoluia pe faze a civilizaii lor este determinat de mari procese de migraie i difuziune. cunoscute in Balcani sub diferite aspecte. Fenomenele din Romnia sunt pri ale acelor civil izaii.

Periodizarea neo-eneol it icului din regiunea dunrean. in raport de dinamismul civil izatiilor si corelatii le lor cu civilizatiile din zonele vecine, cunoaste

' , ' . , trei etape mari: neo/itkultimpuriu (vreme in care se incheie procesul de neolitizare); 11eolitiLul dezvoltat (termenul este valabil doar pentru provinciile in care este prezent cultura V inca. din fazele A. dar care civilizaii dinuie pn in eneolitic) sau mijlodu (termen \'alabil pentru zonele in care apar orizonturile Policromc - pentru termen \'ezi Lazaro\'ici, 19H7 -19SH; Lazarovici, Nica. 1991 ); 11eoliticultrz.iu ( termen folosit pentru zonele din afara arici vinciene); e11eoliticultimpuriu cuprinde mai multe migraii cuprinse generic sub termenul de Vinca C (mai ales la nivelul fazelor Vinca C 1, C2, C3 ); eneolitkttl dezvoltat cuprinde civilizaiile Slcu\3. Petreti. Cucuteni A2-A4 (nu separm etapele trzii ale acestor civi lizaii, dei cronologic ar ti necesar); eneoliticul trziu cuprinde civilizaiile Tiszapolgr, Bodrogkeresztur, Cucuteni A-B i B, ceramica cu toarte pastilate (Slcua IV- Herculane I l- Cheile Turzii- Hunyadi Halom - Vajska).

Metalurgia aramei se dezvolt pe baza civil izai i lor neol itice timpuri i, dezvoltate i encolitice. Analizele de metal i cele ale surselor demonstreaz exploatarea resurselor locale de cupru (Horedt 1968; Beliu et al ii 1992; 2000: Lazarovic i el alii 1995; Ciortea - Lazarovici 1996). Spaiul geografic deschis spre diferite zone geografice, ca i cercetri le arheologice intense au determinat descoperirea unui numr mare de culturi i grupe culturale, care subliniaz specificul local.

Dezvoltarea arhitectural este influenat fr ndoial de factorii externi, dar e\'oluia ei este detenninat i de factorii interni ai comunitii (dinamism, condiii de clim, specitiul economiei rurale, apariia trgurilor, a sistemelor de fortificaie i a unor centre culturale).

9 www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro

Gheorglle-Corneliu Laz.arovicJ. Cornelia-Magda La:.arovici

Prezentare general. Cultura Starcevo-Cri are o evolutie aproape uni tar pe un spaiu vast. Dt: exemplu, in zona balcanic sunt sta\iuni principale care prezint i pstreaz elcmt:ntt: comune, dei le despart distan\c mari. De pild, la Gura Baciului si Anzabegovo se constat aceeasi succesiune de elemente in pictur. tehnica de decorare. clcmt:nte de stil si form de vase ( monocrom, in primele etape, pictura cu alb cu bul ine pe linie, "so'tid style", ciupiturile, apoi pictura cu negru i barbotina, mai apoi inciziile i formele bitronconice pe durata a trei faze i mai multe etape).

Periodizare i evoluia. Cultura Starcevo-Cri cunoate patru mari faze de dezvoltare ( marcate cu 1-IV: Lazarovici 1 977; 1 979; 1 984 ), pc teritoriul Romniei, cu excepia Dobrogei i Maramureului, dar difuziunea acestei civil izaii este treptat. Fazele 1 si Il sunt cunoscute doar in Banat, Oltenia si Transilvania (Lazarovici 1 977;

. .

1 979; 1 984; Nica 1 976; 1 977; 1 984; Paul 1 995; Maxim 2000; Draovean 1989). Faza a lll a (mai ales 1 1 1 B, ce evolueaz concomitent cu "CBA", fom1at din elemente Vinca A i Policromie, pentru termene i caracteristici vezi: Lazarovici 1 977; 1 979; 1 984; Nica 1 976; 1 977; 1 984; Paul 1 995; Maxim 2000; Draovean 1 989) se extinde in Moldova unde sunt amintite peste 1 50 de staiuni (Petrescu-Dimbovia 1 95 7, 66; Monah 1 976, 7-9; Coma 1 978; Ursulescu 1 984; 200 1 , 1 29- 1 32; Marinescu-Bilcu 1 993, 1 92- 1 93, 1 97- 1 98; Mantu 1 987; 1 99 1 ; Mantu et alii 1 992; Popuoi 1 980, 1 30), in Basarabia, unde intre Prut si Nistru sunt mentionate alte 25 de asezri (Larina,

. ' .

1 994, 29) i in Criana central i de nord (1gnat 1 978; Maxim 1 995). La periferia acestei civilizaei apar procese de retardare, unde etapele SC 1VB se mentin vreme ndelungat, avnd uneori un specific local, ca de exemplu la Sichevia (in Banat: Maxim 1 984, 398, fig. 2/ 1 -8), Iclod -La Doroaie (in Transilvania: Lazarovici- Bulbuc 1 983; Maxim 1 987- 1 988, 473, cat. 1 5), in nord-vestul trii la Berea 2, Vsad , .

Fi 1. Gura Baciului 1.

1 0 www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro

Patrimo11ium Ballaticllm, /, 2002

( Lazarovici - N em eti 1983. tig. 1 -2), la S c r es u n udul B asa rab tei (D rga ce et alii 1 991 ) sau in zon a Nistrului (Marin escu-Bilcu 1 993 1 92).

Sincronisme i legturi. n faz el e 1 . II i l l iB au loc 3-4 put rnic e migra ii sudic e. la niv el d e: S e IA- IB (cont emporan e cu monocrom au Proto e klo Anzabegovo la. lb. N ea Macri ?); S e I e- {IA (cont emporan e cu Pr e e klo ea Ni kom ed ea. Magoulitsa ); S e II B-II IA (cont emporan e cu S e Ido Anzab ego 0 l e/ I l ); se I IIB-I VA (contemporan e cu Larissa . Dimini Tsangli, Corinth 1 , Anzab go o 1 1 1 -I V: p entru ultim el e faz e sunt obs ervaii p entru intr eg ar ealul civil izati ei : Lazaro ici 1 977c: 1 978 ; 1 979. 125-132).

Generaliti. D eoar ec e c erc etar ea siturilor est e inegal , iar si t emu i d e sp tur folosit nu est e unitar, p rez entar ea arhit ecturii s e va face doar n functi e d e dat ele cunoscut e. p c baza cerc etri lor mai int ens e din un el e si turi i nu p c etap e. Din aceste motiv e, in mom entul d e fat, o g en eralizar e ni s e par e a ti at t in exact ct i incor ect. n c el e mai mult e cazuri. inc eputul locuirii intr-un nou spa tiu est e l egat d e apari ia bord ei elor. C el e mai bogat e in formaii pr ivind arhit ectura . organizar ea int ern a unui sit i modul d e construir e a locuin elor provin d e la Gura Baciului (com Baciu , eluj -Napoca: Lazarovici 1 984; 1 987- 1 988a ; Lazarovici -Maxim 1995; Ma xim 2000). ln forma ii l e d e aici s e pot extind e aproap e asupra intregi i evoluii a ac est ei civiliza pi.

FOR.\fA I TIPUL AEz.iRJLOR

A ezri l e s e d ezvolt , un eori. in jurul unui c ent ru, ca d e ex emplu la Gur a Baciului, p str nd ac east organizar e p e ntr eaga dur at a evolui ei lor, motiv pentru

1-

Fig. 1. ldjo- GradiJt. Banatul d vest (lugoslaia) Fig. J. Gornea - Locuri/ lungi

I l www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro

Gheorglre-Corneli11 La:.arovici, Cornelia-.lfagda La:.armici

care exist numeroase suprapuneri (complexe din primele etape de locuire sunt haurate, fig. 1 ). Siuaii similare se ntlnesc i in alte situri arheologice (Donja Braojevina. lig. II.J). In aezarea de la Screuca construciile adncite par s fie dispuse in semicerc la o distan de 1 8-25 m una de alta, iar cele de suprafa sunt grupate in iruri. cu gmpi alturi (Larina 1 994. 47).

Datele stratigraticc i stratigrafia comparat pentru Gura Baciului. realizate pc calculator. coroborate cu datele statistice (avem asemenea situaii numai pentru Gura Baciului), arat o slab intensitate de locuire in decursul unei etape. dei numrul mare de complexe ar sugera o locuire dinamic (fig. 1 . 1 1 - 1 8). Amplasarea siturilor

Aezri le sunt amplasate in cele mai variate locuri, dar aproape ntodcauna pc cursuri de ruri i pruri. lng izvoare cu ap potabil. mai ales pe terasele joase sau mijlocii (Ursulescu 2000, 1 09). Aceste am plasamente ofereau pc lng apa potabil

Fig. 4. Gun1 Baciului 1 - panorama staiunii, patrii la poalrlr dealului

i o alt surs important de hran. petele (Cuina Turcului. Gomea. Ostrovu Golu, Para, Pojcjcna; aceast observaie este valabil i pentru o parte a aezrilor din Basarabia. vezi Larina 1 994a. 45) dar i o posibil itate sporit de comunicare care nu trebuie neglijat. De cele mai multe ori, ocupaiile dominante ale grupului sau chiar ale indivizi lor au detenninat alegerea unui anumit amplasament (cazul aezri i de la Suceag, din vecintatea staiunii de la Gura Baciului sau al celei de la Moru - fig. 6, unde locuirea apartine, dup ct se pare, unei singure familii sau unui grup restrns).

n primele faze. aezri le sunt situate n locuri prielnice creterii animalelor (bovine i ovi-caprinc: la Gura Baciului vezi El Susi, Bindea 1 995. 27, tabel 5, unde vntoarea era de asemenea important; Ocna Sibiului. Suceag, Moru. aga. eua), sau care au n preajm bogate resurse de materii prime necesare, cum ar fi argila i sarea (Gura Baciului cu aezrile aferente de la Suceag i Mom, Ocna Sibiului, eua. Lunea-Poiana slatinii. Solca - Slatina mare: Ursulescu 1 977; 1 997; Monah, 1 99 1 ; Alexianu et alii, 1 993, Nica 1 980, 28; Dumitroaia 1 987; 1 994; Ghergari et alii 1 999; Ciut et al i i 2000; 200 1 ). Aezri le sunt amplasate in locurile cele mai prielnice vieii, in fmtcic de necesitile i specificul comunitii locale. Uneori aezri le sunt amplasate pe locuri inalte de unde se putea supraveghea o arie ntins. Astfel de aezri 12 www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro

P111rimo11i11m Bunatkum, /, 2002

sunt consemnate la ldjos (n Banatul iugoslav, fig. 2) sau la Let. in primul caz asezarea este situat pe un grind nalt. iar la Le. pc un deal de circa 30

'm. in mijlocul uei vi,

ce oferea o bun vizibilitate asupra cmpiei din jur. Alegerea Jocului viitoarei aezri. stabilit pe baza analizei unui foarte mare

numr de staiuni. depinde de foarte muli factori subiectivi, ce in de psihologia familiei sau a micii comuniti.

S facem o scurt trecere in revist a unora din cele mai importante situri si a zonelor unde acestea sunt amplasate:

in lunci ale unor mari fluvii, dar in zone neinundabile (Starevo, Gomea - Cunia. Pojejcna. Moldova Veche. Liubcova, Schela Cladovei: Lazarovici 1 977; 1 979: Luca 1 995):

Pe grinduri ( Muzlja - Mmejski Brod, Schela Cladovei, Glvnestii Vechi . ' Valea Lupului. Cenad, Dudetii Vechi= Beenova Veche: Nestor 1 957, 59; Ciobotaru 2002, 1 29- 1 30) sau grinduri nisipoase, cum sunt cele de la ldjos - Gradite (fig. 2) sau Beenova (Humka);

Pe margini de terase ( Mica, Biharea, Tinca - Rpa: lgnat 1 978, 1 6); Pc terase joase, in Valea Dunrii la Gomea - Locurile lungi, Pescari Ali

Beg, Icoana. uka (Coma 1 969, 30; Lazarovici 1 969, 1 8; 1 979, 25: 1 978, 1 5); Pc tcrase mijlocii la Moldova Veche, Pojejena- Nucet (Lazarovici 1 969,

1 8; 1 977,25: 1 979,25, 29-30). Pe tcrase inalte (Gomea- Vodenac, Suplacu de Barcu, Glvncti Vechi:

Lazarovici 1 977: 1 979. 25; lgnat 1 978, 9, 1 6; Coma 1 978, fig. 1 ; Ursulescu 2000, 1 09; Larina 1 994, 29);

in interfluvii cu poziii dominante (Ursulescu 2000, 1 09; Larina 1 994, 29);

Pc ruri mij locii sau ruri mici, in zone neinundabile (Sf. Gheorghe -Bedchaza, Vlassa 1 966, 1 7);

Pc vechi cursuri de ru (Perlez. Paa - Podul n1rcului); Pe ostroave ale Dunrii (Ostrovu Golu, Ostrovu Corbului - Korbovo:

Roman - Boroncant 1 974; Lazarovici 1 979, 25; 1 990, 95. tig. 1 -2), in pctei (Dubova - Petera lui C1imente, Petera Veterani, Valea Caraului,

Nandru- Petera Bordu Mare. Cmpani, Vadu Criului: Coma 1 969, 30; Lazarovici 1 969. 1 8; 1 977, 25; 1 979, 25. 29-30 pl. V /88; Boronean 1 968, 9; Vlassa 1 966, 1 7; lgnat 1 978, 1 6).

in adposturi sub stnc (Cuina Turcului: Coma 1 969, 30; Lazarovici 1 969, 1 8; 1 977,2: 1 979, 25, 29-30);

Pe baza analizei amplasamentului aezrilor din Moldova, s-a constatat c cele mai multe din ele (circa 60% ) se afl in zonele joase, de cmpie. in zona de munte locuirea nu depete 1 2- 1 3%, iar restul lor se afl in zona de podi ( Ursulescu 2000, 1 06).

Au fost ntlnite i cazuri in care pstorii i aeaz locuinele in vecintatea unor !itnci. ca in locuirea de la Moru (cu o ceramic de aspect monocrom). Acest


Glleorglle-Corneliu Lazarovici, Corrrelia-Magda Lazarovici

Fig. 5. Moru, se 1/,fa/e;p. Fig. 6. Moruf, se Il, bordei CII gropi de stlpi.

amplasam ent s e dator eaz p e d e o part e faptului c stncil e ( au fal ez el e r esp ectiv e) pstr eaz c ldur n zil ele um ed e iar p e d e alt part e d eoar ec e ma 1 mult d e o tr eim e din spatiu era ferit d e r pitori (urs lup). Ac east a ezar e e t e ituat la cap tul un ei ' v i .

A ez ril e sunt n g en eral d e mici dim ensiuni iar n c el e mai mult e cazuri ' suprafata lor nu d ep s e t e un h ectar (P etr escu-Dimbovita 1 957, 66; Monah 1 976 7-, ' 9; Comsa 1 978; Mant u et alii 1 992, 1 49 - 1 50; Larina 1 994a, 43); s -a u constatat i ' ' un el e a , ez ri c eva mai mari car e ating 3-3 5 ha (Gr eenfi eld -Drasov ean 1 994; Roman -Boron eant 1 974 1 20;Lazarovici 1 977 43 -451 979 p l.lA-B). Foart eputin e

1 4

Fig. 7. Trestifna, S e 1118-1 VB, planul pturilor, seCJor C. dup Popoi.

a:fClff.Cf< 1.9.9.9

O '()m 1-......J

Fig. 8. Screuca, se IV, planul pturilor, dup Dergacev et alii.


Plllrimonium Bantllicum, /, 2002

din ele au fost cercetate mai amnunit, sau pe suprafee mai mari (Starevo, Ostrovu Golu, Gomea, Foeni). Ele au un numr mic de locuine (2-3 la foeni sau 4- 1 0 pe un nivel. la Screuca - aici fig. 8, Ostrovu Golu sau Gomea - Locurile lungi, fig.3 ), gropi i chiar vetre in aer liber (fig. 29).

in cadrul aezrilor, locuinele sunt amplasate la oarecare distant unele de altele. ceea ce presupune, poate, existena unor mprejmuiri, sau locuri pen activitti gospodreti (grdini) sau spaii delimitate pentru animale i psri (pentru prezen unor psri la Gomea: Kessler 1 989- 1 993; Lazarovici - Maxim 1995, 1 64 ). Gropiie din vecintatea unor locuine au fost folosite iniial pentru extragerea lutului (necesar multor amcnajri. spoirea pereilor. construcia vetrelor etc.), multe din ele ajungnd ulterior gropi menajere.

Roirea a'ezrilor Termenul este folosit de M. Nica (pentru situl Studina roit din Grdini le I,

dup : Nica 1 980 28). Aezrile roite reprezint situri secundare i sezoniere, legate de aezarea principal, ce pot fi explicate i prin exploatri periodice (sarea de exemplu, Ursul eseu 1 977). fie desprinderea din situl principal a unor grupuri mai mici. O situatie similar ar putea fi cea a locuirilor de la Moru i Fundtura, cu o roi re din orizonturile IC/IIa a aezrii de la Gura Baciului (dup slipul brun al pastei, aspectul monocrom, lipsa ciupiturilor, raritatea decorului plastic).

Ocupatii dominante in alegerea locului de sit. Locul i evoluia sitului, a locuinelor sunt determinate, uneori, de ocupaiile

dominante. Exemplul cel mai elocvent in acest sens l reprezint descoperirile de la Gura Baciului. Determinrile zooarheologice indic predominarea vitelor mari, bovinele, unnate de ovicaprine i cervide (El Susi- Bindea 1 995, 27, tab. 5). Pdurile din vecintate nu ofereau suficient vnat ca prezenta cervidelor s joace un rol att de

'

important n cadrul strategiei economice a comunitii de aici. Analiza petrografic a artat c o bun parte din roci erau aduse de la poalele Munilor Gilului, de la o distan de cea. 25 km. Aceast zon oferea att posibiliti pentru exploatarea pietrei ct i practicarea cu succes a vnatului sezonier n pdurile de sub Munii Gilului, reprezentnd probabil zona predilect pentru vntoare.

La Gura Baciului, locuinele sunt construite din bme ( fig. 9), foarte rar se folosete lutul pentru l ipire pereVlor din nuiele, i atunci numai la partea din fa a unor bordeie trzii, din ultima faz de locuire (SC IVB, cazul cu B27: Lazarovici -Maxim 1 995, 1 1 7).

Suprapunerile de complexe nu au permis identificarea exact a sistemelor de construcie pentru un complex anume, totui putem aprecia c circa 40% din elementele de construcie au fost identificate exact (s-au descoperit gropile de la structura de baz a construciilor, gropile de stlpi), ceea ce a permis reconstituirile de mai jos, pentru nivelul al doilea, ce reprezint de fapt a treia mare etap de locuire de la Gura Baciului (fig. 1 3- 1 4).

n perioada de decdere a staiunii (sesizabil prin involuia ceramicii, amestec cu pictricele, l ipsa ceramicii fine, arderea slab, srcia motivelor, simplitatea


Glteor 4ze-Comeliu Luzarovici, Corn elia- Hagdtz Lazarovici

Fig. 9. Gura Baciului, nivelul ll, SC /JA-118

i raritatea fonnelor reapariria bordeielor d la nivelul etapelor S lliB-IVB e pi erd l egturil e cu ci i li zati i l balcanice e constat doar ecouri i unei influente, pentru ca n ul tim instant Gura Baciului devin o tatiune secundar.

Cercetri le de la Gura Baciului ofer infonnatii e trem de intere ant cu pri ire la modul de organizare a centrului unei a ezri. Aici n centrul tatiuni j au fo t g-site doar dou gropi , ambele fr materiale arheologice, in re t doar un mare patiu gol , l ipsi t de compl exe arhe logi e situaie nregistrat n toate fazei de 1 cuire fig. 1 1 - 1 8). Este po ibil ca n centru s fi fo t tlpul de fundare, stlpul totemic, poate

1 6

Cl.F2 Ct Ft

..:uul ''"rrrnuul Centru

J hgfedc F2E2 FI El

:tntJ 1/t ltUSti

Fig. 10. Guru Baciului, orgaJiiz;areu itului i11juru/ Celltrului.


PGtrimonium Bunaticum, /, 2002 acea coloan . axis 11111i cum

_? numete Mi

_rc e Eli ade (Eli ade 1 9 1 , 42, 5 1 ).

D m pcate. mfonna !H pentru alte s1tu n nu au fost publicate . desi s-a s pat n ntregime. dup c t se pare. doar situl de la Glv net ii Vechi. E. Com consi der c locuin ele de aici erau ae zate in patru grupuri. dou c te dou, cee a c

'e ar pute a fi

l egat de o organizare tunili al (Coma 1 978, I l , fig. 1 -3 ) sau ele re flect dou eta pe de locuir c. in care structurile au orientri diferite .

Cele mai ample cercetri in Moldo va s-au facut l aT resti an a, de ctre Eugeni a Popuoi (Popuoi , 1 9!(0, 1 30) dar lipsa unui plan general public at ne mpiedic a emite ipoteze privind mod alitatea de org aniz are a sitului (fig. 7 ). Modul de ab andon are a locuin \elor de aici este simi lar cu cel de l a Gur a Baciului , un de lo cuin a abandon at de vine s pa iu pentru re sturi men ajere .

ORG.-1.\"IZAREA SITVLL"/

Evolutia unui sit. Lipsa i precaritatea cercetrilor interd isciplinare se resimte i cu privire la acest aspect. al stabi l irii evoluiei unui sit. Stu diul de caz al si tului de l a Gur a Baciului n e p ermite a schi !a evolu !i a m ai multor complexe. Pc b az a stratigrafiei \'Crtic al c i comparate, folosind o baz de date in c are au fost in clu se peste 1 6.000 d e obi ecte descoperite (mai ales cer amic ), se observ c in primele e tape de Jocuire evoluia nu este intotdeaun a liniar .

Clasificrile i an al iza inte rn a complexelor au permis stabilire a mai multor et ape de refaceri intr-un proces fo arte dinamic. Se pot ob serv a sup rapuneri de com plexe chiar p entru ac ee ai faz (fig. 1 O, 11-18). Cele m ai apro pi ate an alogii pentru situ aii le de la Gura Baciului ar putea fi cele de la Don ja Branjevin a. Din pc ate. n aceast a ez are complexele arheologice, stratigrafia vertical i orizontal nu au fost totdeaun a clar delimit ate , dar incontestabil exist asemnri fr apante cu situ aia de l a Gur a B aciului . Men !ionm , de asemenea. c l a Donj a Branjevin a ar hitectur a eta pelor evoluate este mai bine pstr at.

Org anizarea centrului unei st aiuni i o dispunere regulat a locuinelor. se constat c hiar din cele m ai timpurii orizont uri mezol itice (denumite e pipaleolitice sau protoneolitice) cum sun t cele de la L epenski Vir (fig. 20). Analogii pentru modul de dispunere al complexelor (bor dciele. in sp ecial) sunt la Vin ca in fazel e A 2-A 3 (Vasi c PV, Il. 24-25, 34. 1 33: Staljo , 1 968: 1 984; Lazaro vici et alii, 200 1 , p. 270. fig. 24 1 ; pentru periodizare: Sc hi er 1995).

Lo

G/reorghe-Comeliu La:.arovici Cornelia-Magda Lazarovici

Fig. 12. se IB-JC

Fig. 13. Se ICIIIA. Fi . 14. Se IIA-IlB.

Fig. 15. se 11/A-1/JB.

Fig. 17. Se IVAB-JVB. Fig. 18. Se 1/IB/IVA recou tituire.


Patrimonium Banuticunr, 1 2002

Fig. 20. Letlell ki tr du/)Q Srejo1iC.

Tipurile d locuinte D -a lungul e olupei ulturii Starcevo-Cri, con tat cteva tipuri de

Jo uintc: adncite bord iul c ar de obicei pe te 60 cm adn ime mibordeiul ub 50 cm cu unne de pereti; locuinta de uprafat coliba (locuinta fr pereti cu

l , a pcri.ul n dou ape).

Bordeiul (fig. 2 1-23, 25-26

Locuirea tntr-o nou zon ncepe prin construire unor bordeie tn perioada rece au a unor colibe n perioada cald. Dimensiunile bordeielor ariaz ele a nd o supra fat cuprins ntre 6 09 - 26,4 11\. (Petrescu- Dimbovita 1957 68; Lazarovici 1972 22 Roman - Boroneant 1974 120 Dimitrijevic 1979 68). La Moldova Veche - Rt a fost descoperit unul dintre cele mai mari bordeie ale acestei civilizatii din ' Banat (fig. 2 1).

Bordeiele sunt o ale au circulare in plan si au fo t pate n trepte (Dubo a: Corn a 1966 359 Lazaro ici J 979 27 n. 89; Larina J 994 29) i contin chiar o zon ' crutat p ntru intrare cu dispun re ariabil (Dergace et alii 199 1, 7, fig. 2/a b ). Marginile gropii bordeielor au fo t folo ite drept pereti. in putine cazuri au fo t

mnalate si resturi ale unor pereti realizati dintr-o mpletitur de nuiele, unsi cu Lut amestecat cu pleav. Acoperi, ul se sprijinea pe o parte din marginea exterioar a


Glleorglle-Comeliu Lazarovici, Comelia-Magda La7.aroa,ici

La ura Baciului bordeiele unt con truit n pant m ti pentru are adncimea di feritilor pereti ariaz. Uneori atra e afla p marginea bordeiului , n partea mai nalt poziti e care a favorizat probabi l . i r turnarea ei . Aici lng fragmente! rsturnate s-au de coperi t i mari bucti de atr, in itu. Bord ie apar d ar n primele fig. 1 1 - 1 2 i ultimele faze de locuire fig. 1 7 . Uneori -au con tatat

uprapuneri de gropi din faze diferi te iar separarea lor a fo t d i fi i l. La Grdinile e te mentionat un bordei cu fundul drepr, ce on ta dintr-o

groap de 2 4 x 2.2 m, ce continea un inventar deo ebit (pandant i u 1 cu cap de arpe . n bordei -a de coperit o groap de par (Nica 1 979 32 1 9 3 fig. 3 ). Comple ul avea i o anex g podreasc ceea ce este deosebit d imponant, d oare e ne pennite a nelege modul d folo ire a bordeiului n alte sezoane dect el rece.

n tatiunea de l.a Knepisce (= Cnepi ce rom., SC BA, tankovic .1 986, 447-, 452 fig . .1 -5), n udul Banatului , din cele patru compl xe de coperite, unul este adnc, avnd planul n forn1 de boab de fasole (fig. 23) au n form de rini hi (analogii n Oltenia, la Crcea: Nica 1 980 36), iar celelalt trei unt emibordeie.

..-ti .-.,,,, ...

-

--, 1

1 'f,-",.,.,.d -1/,,/,,,./

Fig. 12. Cfircea Jliaduct, SC /JIB-IVA.

Semibordeiul sau locuinta semiadncit

A_.

o "r-

,' ,.,...- \ ,' .1 ''1 : ,,-- f . . ' .. .

:.e:---:::1' o c

Fig. 23. Knepi.fce, bordei.

Acest tip de con tructie reprezint o locuint adncit partial n pmnt cu posibi l i ti de dere au amenajare a marginilor gropii care presupune , i exi tena unor pereti, pre deosebire de col ib sau cort care au doar acoperi . Bordeiul i uneori

' ' '

emibordeiul nu la urme de pari sau stlpi. pereti i lor fiind con tru iti pe pmntul co la pare i a ezat de jur mprejurul gropi i . Pereii din cauza tructuri i lor de pari

u , ori , nu la urme prea numeroase, parii fi ind infipti n pmntul co care formeaz un val de protec\ie contra apelor si totodat adpo t contra umezeli i . i vnturi lor. Interioru l poate fi protejat cu piei de animale. Dimen iunilc locuintelor de t ip mibordei e ncadreaz ntre 9 i 80 m2 ( Popuoi 1 980, 1 06 1 997 1 4 Larina 1 994 a 47 U ule u 200 1 , 171 ). Ca fonn se nti ne c cele o ale o al alungi te circulare 20 www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro

P111rimoni11m BanaticNm, /, 1002 n.:ctan gular c. trap ezoidal e i chiar in form de pa ralelo gram (Popu oi 1 980. 1 06 ; Larina 1 994. 29 ; 1 994 a . 4 3; Ur sulescu 1 988 . 9- 1 2; 200 1, 171 ; Mantu et alii 1 992 , 1 60. fig.8-9 ).

P c baza c erc etrilor de la Fo eni s-a con statat c s cmibordeiele aveau per eti uor i alctui i dintr-o st ructur de pa ri i nuiel e, lipi i pe anumite poJ1iuni cu lut (part din zona de la intrare i din peretele opus, c el din fund ). Complexe aprop iate ca form au fo st descop erit e la Kn cpi sc e, la i eirea din Clisur , pe malul drept al Dun rii . La toat e semibordci el e de la Kn epi sce au fost descoperit e guri de pari de la st ructura kmnoa s a acoperiului. Numrul lor e prea mic pent ru o reconstituire mai si gur. El e au plan oval . cu marginil e albiate, cu axul lung orientat nord -est: indic probabi l existena a dou ncp eri ca i locuina a dncit, format din dou gropi apropiate, de la S eli te, din Basarabia (Ursulescu 1 988, Il ). Buci de chirpici de la perei . cu impr esiuni de nui ele de diferit e grosi mi ( 1 , 5- 3 cm sau 1 0-20 cm ) au fost descoperite in mai multe as ez ri din Moldova, la Glvnestii Vechi, Trestiana, Suceava (Ur sul escu

. .

1 9 88 . 9). Ace ste urm e demonstreaz p c de o parte prez ena unor p er ei lnpl etii din nui el e. exist en a un ei structuri d e r ezist en pe pari, ca i aplicarea unei lutui eli pe ac este structuri.

Semibord eie au fost descoperite si la Ostrovu Golu, n orizontul anterior mari lor locuin e (Roman - Boronean 1 974,

't20) i la G rdinile. n locuina 4 , care se

ncadreaz in aceast cat egorie de construcie , a fost descoperit vasul d e lemn (Nica 1 980. 32).

Semi bordei ele de la Tr estiana aveau gropi in preajma vet re lor (Pop uoi 1 990 -1 992, 2 3 ). Cel e mai multe l ocuine de acest tip de aici sunt de fo rm rectangula r;i, cu dimensiuni cuprinse nt re 1 , 5 i 27 m2 (Popuoi 1 980, 1 06 ; 1 997 , 1 1 4). Locuin el e din zona central 2 i 3 prezint in int erior cte o groap spat in trepte, iar locuina 6 ar c dou gropi . cu amenaj ri interioare. in locuina 2 groapa a fost interpr etat dr ept depozit de aliment e. As emen ea gropi apar la Gura Baciului IV (VIassa 1 972; 1 972a; Lazar ovici -Maxim 1 99 5, pl . V l lla, fig. 1 O, B 27 -B 28 ) i Cuina Turcului (Com a 1 966, 360 ; Laz arovici 1 979, 27 ), Poeneti (fig. 31 ) .

Asemen ea compl ex e de l ocuire, in general de mici dimensiuni, nu necesitau mari instalaii de foc , mai ales c o familie se compunea din 3-7 persoane, dup cum se poate obs erva din imaginea mach etei de la Larissa (fig. 28 ).

LOCUINELE DE SUPRAF.-l

Coliba (fig. 24 ) Acest gen de construcie simpl, cu caracter sezonier, poate c a fost folosit

r elativ in tens, dar din pcat e est e foa rte greu de identificat datorit urmelor foart e precare pe care le-a lsat . Colibe s-au descoperit in mai multe staiuni. Dimensiunile lor erau in jur d e 1 . 5/ 1 ,8 x 2 /2,2 m, un eori chiar ceva mai mari . Un el e aveau form aproximativ rectangular (Popuoi 1 980 , 1 1 0). n un ele cazuri, astfel d e construc ii erau prevzute cu vetr e in int erior ca la Valea Lupului, Trestiana, Poieneti sau


GltetJrglle-Come/iu La:.aroici, Comelia-Magda Lazarovici

/1

1) ..> ()

... ...,,

o , -'t9-......: 1

''j

o

l.

1 / / - t!.-ci

Fig, 24, 24a. Foelli, locuill semiadllcit, se 1/A, plall i recOII tituire.

,

Screuca (Popu, oi 1 980 Il O Mantu et alii 1 992, 1 49- 1 55 ; Larina 1 994 29) dar cele mai multe dintre ele nu prezentau astfel de instalatii de nclzire. A emenea colibe -au de coperit la Gomea- Locurile lungi - Cunia de su : ele au l at drept mrturie

a existentei lor ceramic vetre neamenajate oase si uneori chirpici. A tfel de constructii apar si n aria culturii Koro . Ele nu aveau etre in

interior, iar a e de provizii sau gropi de provizii erau ituate n afar (Trogmayer 1 96 , 1 2 ceea ce credem c pre upune existenta unor anexe. n ace te cazuri coliba

22

Fig. 25. Poiereti, bordei i locui11 de uprafat

Fig. 26. Scrl!.llca, se IY, tipuri de bordeie.


paiu p ntru dormit, folo it mai ale n ez nul cald. p rit n ac a, i ci il izati . i n Iugo lavia Brukner 1 9 O 5 : J

o uint le cu o ncp re e bie i locuinei ncoliticului timpuriu au cte o in gur ncp r , cu au

atr d ti c, iar dim n iunil lor unt extr m de ariabil . Unele din el au _/_,4 - 1 m, dar unt a l t 1 . i mai mari. D cel mai multe ori conturul ace tor 1 uint a fi t d tem1inat p baza r LUril r arheologic exi rnd putine date in 1 gtur u arhit tura 1 r pr priu-zi . In 1 cuint 1 de ac t fel de la omea i O trovu tu _ a ob e at c un apt t mai larg d t c l lalt . Locuinta de la o mea fiind orientat pr ud, pr upun m c n a a parte e afla intrarea, iar part a mai larg ar putea

reprezenta tind. o uin' cu mai multe ncperi (fig. 27-27a) 1 apar poradic i atunci unt determinate d ocupatii peciale, a in cazul

' '

locuin 1 r de la tr u lu, in u l pe Dunre. Locuintele de ai i au podeaua alctuit din mai multe rnduri de pietri, ce permiteau scurg rea cu u.urin a apei pro n c ar . i important m cazul ocupatiei legate de preparar a indu trial" a pe. telui. 1 au la col uri v tr d fo , loc prielnic pentru a fu mar a p . telui pus la u cat ub al tfl 1 etr le d coperire n ace te locuri nu au alt fun tional itate

iabil.

. . . . ....

Fig. 2 . O trOI'II Golu, dup P. Roman. Fig. 2 a. Recoustituir a noastr.

1 mai pectaculoa e lo uinte din aria culturii tarce o - ri unt c le '

cercetate d ctre P. Roman ., i M. ica la Ostrovu Golu ( = I n ula Banului cu dim n iunile 6 x 4 si 4 x 5, 1 6 x 4 i 2 2 x 4 m 9 xl 1, 2 m, n form de , L":Roman

'

- Boroneant 1 9 7 4 pl . 1 1- 1 1 1 fig. J Lazaro ici 1 9 7 9 25-26 ) , i de a ilc Boron ant la S h la Iad ci ( or neant 1 9 90). Ace tea a eau podeaua format din trei-patru rnduri de bol o ani i prundi, de ru ame tecate cu ni ip, pe care e aflau, foart probabil, l ipituri cu argil am t car cu ni ip argil c nu e p tr az dect pe alocuri, nefiind a .

tru tura p reilor ,i acop ri, ului era format din mari trunchiuri de copaci d cea. 1 O - 20 cm apr iind dup dimen iunile i adncimea gropi lor. Ace t a a eau anumit mpJ1iri inr rioare.

Pe planul din fig. 2 7 -2 7 a e pot ob erva pe aceea i directie mai multe , iruri


Gheorgle-Corne/iu Laz.arovici, Corne/ia-Magda Lll:.arovici de stlpi. Unele aparin unei pali sade, ir car e continu a in afar a planului locuinei i s e asoci a cu o groap lung albi at, socotit an ,. Un alt ir . se apropie d e primul fiind as oci at p avimcntului din pietre de ru ce fonnau po deaua locuinei. Din dispuner ea lor rezult c ce a d e- a dou a ncper e s e ndeprte az d e traseu i se po ate presupune c ac est spaiu a fost amen ajat poate ca opron. Structura de pari in p arte a opu s est e m ai srac. tiind descoper iti doar parii de structur i c ei d e spr ijin.

Dat fiind lipsa ch irpici u r.1. este posi bil ca acea st con struc ie s fi avut p er eti gr oi de lemn , lipi ti cu lut. L ipsa resturilor arse cr ed em c indic dezafcct area intr eg ului complex i nu inc endierea lui in momentul a bandon f1ri i .

Comp artimentrile sunt cu stlpi m ai mici , la fd ca peret ele par al el cu pali sada . in zon a compart imentrilor s -a o bs ervat r aritatca sa u lip sa unui rnd de pi etr e, cee a ce ne dete rmin s credem c, in zon a respectiv , complet area pod clelor a avut loc dup r id icare a structur ii de baz a locuinei. Lipsa unor gropi de stlp, mai ales la stlpi i de susinere , pe anumite trasee, sugere az folos irea un or st lpi r et ez ai s au mont ai pe pietre i fixa i in sist emul de furci i legturi.

n imaginea din fig. 27 a au fost suprapuse planur ile desenului i fotogr afia , dup c are s- au fcut cor ec ii le necesare unghiului de fotogr afiere cu planul vzut n perspectiv. Aceste a demonstreaz exactit atea desenelor i in acelai timp ofer posi bilit ate a trasrii perei lor pe baza celor dou asocieri.

La colul locuinelor . n afar . au fost descoperite unele platforme albi ate , posi bil vetre (di am . 1.5 m), sesiz abile pri n resturi de cr bune i pietre arse (Rom an Boronean 1 974, 1 2 3). Unele pie tre din stng a im ag inii alun ec n pant a p c care se afla albicrea, inte rpret at de noi ca an de apr are.

Aceast construcie reprezint un unic at i tre buie pus, credem noi , n legtur cu ocupai a de baz a celor de pe ostrov . legat de pescuit i toate anexele necesare ac estuia. D imensiunile locu inei sunt de 6 x 4 m. Aceste locuine amintesc d e m ari l e locuin e din civilizaiile liniare din c entrul Europ ei . din n coliticul lor mijl ociu. Locuine p c pat de pietre mai sunt semnal ate la Le, Schela Cladov ci. Fughiu, Suce av a (Zah ari a 1962, 14 : Lazarovici 1 979 ,28 : lgnat 197 3: 19 78 ).

FOLOSIREA !fi AMF.N . .f..l .fREA INTERIORULUI

Din pc ate , d atele arheologice cu pr ivire l a acest aspect sunt foarte sr ace . Exist ns unele mach cte de locuinte s au . sanctu are din perioadele unntoare. c are ne permit a ne imagin a felu l n c are complex ele ce p ar mici pot ti folosite cu mult folos. Cel mai bun exemplu este cel din m acheta de c as de l a L ariss a, unde

Fig. 28. Machet de locuin cu se poat e o bs erva amenaj are a i folosire a .._ __ "M_ar_e_a _fa _t_",__e _" . _Lo_r _ _ a_du_pa_-_G_'al_is. _ __. inte riorului (fig. 28). 24 www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro

Patrimouium Bauatkum /, 2002 In talatiile d fo Jn taiati i l d fi de cop rit n a zri le Starcevo- ri constau n cupt are,

vetr . i turi . Din pcat , nu intotdeauna -a fcut o de criere foarte clar a 1 r. ceea ngreun az pr zenlarea d fa\.

uptoar 1 upt ar apar att n interiorul con tructi i lor ct , i in afara lor. umrul

de coperiri lor de ac t ti 1 c t foarte mic. Din dat 1 exi tente e pare c c 1 mai bin pii trat t cuptorul de la M Ido a ecbe ( tig. 2 1 ), cuptorit n marginea b rdeiului ,

nd in fara intrrii atr u or ridicat pe care -au g it r uri de cenu i ct a ' ' '

fragmente rami e. nul a emntor fr atra n fat, -a d op rit la Let 1 9- 7 6 1 ) .

Un cuptor . t ri r locuinelor a fo t de coperit la Tre tiana. ra de form r la ti rotund si a ca circa O, 7 0 O 60 m, cu o nltime de O l - 7 /0, 1 7 m. Baza i pereti i cuprorul i au fo t fruiri . n apropierea acestui cuptor -a de coperit o groap c comunica cu ace ta printr-un canal de circa 0,2 0 m ltime. Functional itatea lu i nu c te c rt; el a fi t intc1prctat att ca , i cuptor pentru copt ct i pentru arderea ceramicii Popu . oi 1 9 O, 1 O ; Ur ulc cu 2000, 5 0).

Un alt cuptor pentru car nu swlt prea multe i nfom1ati i , a fo t de op rit n a, zarea de la r uca Larina 1 994a 5 1 ).

n logi i p ntru etre ) cuptoare pot fi gsite in macheta d la Lari a, fig. 2 Gali , 1 9 5 ) au in arti olul lui J . Petra ch ( 1 9 6).

e turile (fig. 30) La cheia Jado ei Da ide cu 1 966 Lazaro ic i 1 9 7 p l . B a fo t

de coperit un cuptor portat.i , de fapt un \est lucrat din lut, d con i tenta chirpic iului, dar cev mai n i ip . Mai recent . Luca a publ icat al te trei machcte de a menea

1 1

_j

\'odr;. !

[

Fig. 29. Vetre ll aer liber, Tre tia11a, dup Popu, oi.

Fig. 30. Cuptoare portative (sturi).

Fig. 31. Poieueti, vatr i fra mellle de veire mprii tiate di11 L 3.


Glreorghe-Conre/iu La:.arovici, Comelia-l\.lagda Lazarovici cuptoare. cu forma i dimensiuni apropiat e ( Luca 1 993). Acest e piese erau alctuite dintr-un amestec d e lut cu paie tocate i nisip. Ele suplin eau foarte bine cuptoar ele, erau folositoar e mai ales in timpul iernii . p ermind o nclzire economic pr ecum i diferite procedee de gtit. Conform studiilor etno- arh eologice, pe ac estea s e putea coac e pin e. puteau fi folosite la coptul unor legum e i fruct e sau chiar la conservarea prin uscare a uno r fructe n ecesare in sezonul r ece. in tot timpul anului permiteau protejarea foculu i, dar mai ales a ja rului.

Vetrel de fo rm circular , oval sau triunghiular . apar in multe construcii neolitice, ma i ales in Moldova si Basarabia si mai rar in Banat si Transilvania. La Sc reuca de exemplu. n Basbia (fig. 26

.), sunt m enionate ai multe vetre n

inte riorul unor construcii de locuit (Dergacev et alii, 1 99 1 . fig. 2b ). De obicei ele se construiesc din lut amestecat cu nisip, direct pe sol, fr nici o am enajare sp ecial, n zona central a locuinelor, sau la colturile acestora. Suprafa a lor atin ge 50- 1 00 cm (N estor 1 957. 60; Puncscu 1 978, 28; Nica 1 980, 36; Mantu el alii 1 992, 1 49- 1 60). Multe din vetre sunt distruse i intoarse cu faa in jos (fig. 3 1 ) . Este posibil ca unele vetre, din categoria celor aflate n afara locuinelor sau la extremitatea lor, s se fi pstrat ntr-o proporie mai mic.

in unele aezri s-au descoperit vetre a cror construcie era mai complex. Astfel, la Cuina Turcului (Nicolescu - Plopor et alii 1 965, 409) i Suceava sunt s emnalat e v etre cu gardin din pietre de ru, construite deasup ra unei gropi , cu analogii in sudul Romniei . Tot la Suceava , dar in alt locuin. vatra a fost refcut peste alta anterioar (Ursulescu 1 988, 7- 1 5). n Locuina 1 de la Suceava, spaiul d e sub i din preajma vctr ei a fost amenajat prin construirea unei platfo rme de lut, de 4 cm grosime, iar in Locuina 3, platforma vetrei era alctuit din cioburi (Ursulescu 1 973, 49; 1 988, 7- 1 5 ). la fel ca i in aezarea de la Sf. Gheorghe - Bedehaza ( Horedt 1 956, 9).

O situa ie mai complex a fost intlnit la Trestiana, in Locuin a 4, unde vatra a fost construit pe un pat de nuiele, pietri i fragmente de rni i avea in apropi ere o groap oval, folosit probabil pentru pstra rea alimentelor (Popuoi 1 997, 1 1 4 ). n ace eai aezare, ntr-o locuin este menionat o vatr cu groap in apropi ere, folosit pent ru d epozita rea cenuii , cu analogii in descoperirile de la Bal i Le ( Popuoi 1 980, 1 06).

O alt cat egoric de vetre, cu b az de piatr, a fost descoperit la Ostrovu Golu. Ele sunt situate in vecintatea locuinelor, la colurile lor i erau probabil acoperite d e strcini sau umbrare. Aceste vetre . pe baza analogi ilor etnografic e. serv eau la nclzirea celor car e se aflau in vecintat e sau la uscarea plas elor de pescuit, ntinse p e per ei i la afumarea sau uscarea peti lor.

In aezarea sezonier de la Lunea - Poiana Slatinii au fost descoperite mai mult e "v etre" cu suprafaa neregulat, ce ating circa 1 m2. Pe aceste instalaii se aezau probabil la fiert vasele pline cu saramur . pentru a s e obine sare in stare solid (Dumitroaia 1 994, 1 3- 1 5; Monah, 1 99 1 ).

n unele aezri , ca Trestiana (fig. 29) i Crc ea (Nica 1 980, 36) au fost descoperite vetre in afara l ocuinelor, ce indic zone d e activiti gospodr cti sau 26 www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro

Plllrimonium Bunuticu111, /, 1002

soci ale in timpul anotimpului cald. Cele patru vetre exterioare dl! la Trestiana au form aproape oval . cu un diametru de circa 0,62!70-0.40/60 cm ( fig. 29) si au fost construite direct pe sol, fr o amenajare special (Popuoi 1 980, 1 09).

'

Se po ate presupune. de asemenea, c o serie de strchini largi, cu fundul gros. foane numeroase in fazele trzii, mai ales la Ostrovu Golu. puteau se rvi foane bine la adpostirea unor focuri u oare in interiorul locuin elor

Alte instalaii Existena unor lavi e este menionat doar la Trestiana, n locuin ele C/L2,

3. 6: ele au fost rezervate mpre jurul pereilor, la spare i aveau o lime variabil cuprins intre 1 ,60 - 1 .20 m i doar mai rar mai ngust, de O, 60 cm (Popuoi 1 990-1 992, 20-23; 1 997, 1 1 4) . in aceste zone era u probabi l adpostite diferite vase i alte obiecte necesare desfurrii vieii zilnice.

Lutriile Asupra lor a atras atentia M . Nica, semnalnd la Crcea - Viaduct prezenta

' '

unor astfel de gropi . Descoperiri similare au aprut la Suceava - Parcul Cetii (Ursulescu 1 988, 1 5) i Perieni. Aceste gropi erau spate la periferia aezrii i ulterior au fost umplute cu resturi menajere. Groapa 1 de la Crcea, dup M. Nica. are aceeai funcionalitate (Ni ca 1 980, 3 7-38). O. Trogmayer considera c uneori acesta era rostul gropilor din aezri (Trogmayer 1 968, 1 2).

Functionalitate& unor construcii n unele cazuri, datorit inventarului i condiiilor de descoperire, s-a putut

preciza cu o mai mare exactitate funcionalitatea unora din construqiil e i amcnajrile descoperite. Astfel, la Trestiana . groapa din Locuin!Ji 2, a fost inte rpretat dr ept depozit de al imente (Popuoi, 1 990- 1 992, 23 ; 1 997, l l 4- 1 1 5).

Zonele anumitor locuine cercetate, cu un bogat inventar de anefacte din sil ex. au fost considerate drept locul unor ateliere de prelucrare. ca in Locuina 3 de la Screuca . Aceeai funcionalitate pare s fi avut i o alt construc ie adncit din aceeai aezare, de form special, circular-trilobat, cu resturi din baza unui cuptor (Dergacev et alii 1 99 1 , fig. 2c). Un alt atelier de prelucrare a silexului a mai fost identificat i la Poieneti, in locuina 3, unde lng o gresie plasat in apropierea vetrei au fost descoperite mai multe anefacte din silex (piese tipice i deeuri) (Mantu et alii 1 992, 1 49-1 60). Descoperiri simi lare au fost fcute i la eua (Ciut et alii, 2000).

Un atelier de prelucrare a topoarelor din piatr lefuit a fost descoperit in coliba de la Valea Lupului (Coma 1 99 1 , 7).

La cele mentionate mai sus reamintim locuintele cu mai multe ncperi de , .

la Ostrovu Golu, legate de pescuit i de prelucrarea petelui . CONSTRUCIILE DE CULT n cteva din aezrile cercetate au fost descoperite complexe care pot fi

puse n legtur cu practicile de cult ale comunitilor Star cevo-Cri. Astfel, la Bal este menionat o caset rectangular, din pietre arse (unde s-a descop erit un idol antropomorf) care a fost interpretat ca un posibi l loc de cult (Popuoi t980a, 7, fig.


Glreorghe-Corne/i11 Lu:.arovici, Corelia-Jiagda La:.arovici

3 : Ursulescu 197:!. 71: 1988, 14). La Screuca. in Locuina 21, intr-o ni special. situat deasupra cuptorului, s-a descoperit o statuet antropomort. intr-un ahra de lut ars. Spaiul respectiv se presupune c a fost folosit pentru unele practici magicoreligioase ( La rina 1 994a, 51 ).

Alte dou descoperiri din aezarea de la Trestiana completeaz infom1aiile cu pri,ire la acest subiect. La Trestiana, locuina adncit C/L3 (nivelul ! ) prezenta in interior o groap. Pe o treapt a gropii au fost descoperite patru cranii de ovicaprine. iur la baza ci alte trei. In centrul gropii fusese amenajat o vatr. ce a fost construit pe un pat de cioburi, pietri i nisip. Lng vatr s-a descoperit un vas de mari dimensiuni i un ahra patrulater, cu dou figurine antropomorfe. De pe suprafaa locuinci mai provin alte ase figurine antropomorfe, cinci zoomorfe, un idol conic, altrae i un prsnel (Popuoi 1990-1992, 20; 1997. 114-115 ). n locuina C/L6. de acelai tip, una din gropi avea in interior o construc,ie din piatr, de lng care pornea o adncitur de tip pu. in care alturi de cenu au fost descoperite patru figurine zoomorfe (trei oi i un porc). Lng pu a aprut o alt figurin zoomorfa, iar alturi de construcia de piatr, un ahra suport (Popuoi 1990-1992, 22: 1997. 115).

O groap cu scop ritual a fost descoperit i in aezarea de la Zuan, unde a fost descoperit statueta "Venus de Zuan" (Lako 1997).

Din datele prezentate rezult c in aceast perioad locurile de cult erau dispuse in interiorul construciilor cu caracter de locuit. in anumite zone ale acestora, iar inventarul era de tip mobil. in acelai timp, atragem atenia privind existena unor sanctuare neolitice timpurii i altare monumentale la Magiarc, in Macedonia (Sanev, 1988, 9-1 0), machete de sanctuar ( Praistorja vo Makedonic. 1976, 44,cat 245:G. 1 30, p.'29-30: Gimbutas, 199 1 , 257, fig. 7-53.1-2), poate Roske - Ludvr (Gimbutas, 1 991, 26, fig.2- 1 5.2).

Ritualuri de fundare O problem nc puin dezbtut este cea a ritualuri lor de fundare. Desigur,

tema depete perioada neoliticului timpuriu, fiind o tem de etno- religie, dar se leag de multe din observaiile arheologice tcute cu ocazia spturi lor. Cel mai bun exemplu in acest sens, ilustrat mai sus, este reprezentat de descoperirea de la Larissa din Thessalia (fig. 28), unde la fundaia unei locuine a fost depus o machet de cas (Galis. 1985). simboliznd foarte probabil casa sfnt.

Asemenea ritualuri legate de fundarea casei au fost ntlnite in Banat. la Balta Srat, in fazele B 1 ale culturii Vinca. in acest caz, inainte de fundarea casei au fost spate mai multe gropi, in care au fost depuse mai multe rnie. Peste gropi a fost amenajat podeaua locuinei, constnd dintr-o lipitur de lut, situat imediat dedesubtul podelei care a suferit arderi intenionate (au fost gsite dou rnduri de podcle: ambele fiind arse, nu excludem ipoteza c ce-a de a doua putea fi ars ntmpltor, la incendierea locuintei).


Patrimonium Ba11aticum 1, 2001 FORTIFICA LILE EOLITICE

Cele mai timpuri i fortificati i neolitice apar inc de la f itul n l iticul timpuriu. dat u chal olit icul balcano-anatol ian CB Lazaro ici 1 9 7- 1 9 1 993 Lazaro i i - i a 1 1 ) . n 1 dintre iruri unt fortificate cu sant si uneori pali ad , ' ' Marin cu, 1 9 9 . aluri nu au fo 1 descop rite, a, a nct pUiem pre upune c lutul

r zultat a fo t foi it la con trucia locuinelor , i a diti ritor in ta la t i i interioare fie p ntru m delarea ceramicii .

Fig. 32. a11ul de aprare de la Crcea ViadJJCt, SC III B, dup M. ica

Fig. 33. Gomea, alltul de aprare Starcevo- rif, V inca A.

reamintim cte a din iturile unde au fost descoperite a tfel de fortificatii : La Crcea, de la n i elul orizontului Pol icrom apare un . ant de aprare

fig. 32) in care mai apoi unt con truite cuptoare Crcea - Viaduct, ica 1 977 Lazarovici 1 990 94 1 .2);

La Gomea, in faza Vina A m orizontul contemporan cu cel de la rcea apare un an de aprare n juruJ asezrii , abandonat apoi si umplut cu re turi menajere (fig. 33). n ace t am -au g it fragmente ceramice Starce o - Cris a o ia te cu coici , , ceea ce pre upune , i o locui re din acea t vreme sau o convietuire, cci mai trziu are loc o in tez ntr comunittile SC , i cele Vina A ( Lazarovici 1 969 J 1 977 25 1 979 25 29-30);

e la O tro u Golu Roman - Boronean, 1 974 Lazaro ici, 1 977, 25; 1 979 ' 25 95 fig. 1 -2)

e ta Schela Clado ei (Davide cu 1 966 547 Boroneant 1 990 636, fig. 2) la Dude tii Vechi din prezentarea recent a unor pro pcctri i a unei ' ,

fotografii aeriene a zonei rezult prezenta unui sistem de fortificatie ( iob taru, 2002). Aparitia fortificatii lor e leag de fapt i de cea a a, ezrilor n form de te l i

aezri cu mai multe nivele. unde patiul este admini trat cu mult grij, care pre upune si exi tenta unor regul i bine definite de natur socio-ecomonic i o autoritate , . organizatoare. A tea marcheaz, de fapt, inceputul neoliticuJui d zvoltat. Primei telluri in neoliticul timpuriu apar in Macedonia (Porodin Velu5ka Tumba, Grgur Tumba Sane ,


Glleorolle-Comeliu Lawrovici, Comelia- Ua da La:.arovici

1 9 uint cu arhitectur

COl CL 'ZI/

Ioten itatea d locuir reliefat in c 1 dou hrti ( fig. 34-r , indic xi tenta unor condiii extrem d prielni proce ului d n olitizar in zona Dunrii . D de locuire depinde fr ndoial de fa tori i geografici mai prielnici pe car i fi r

alea Dunrii dar in cazul de fat refle r . i in ten itatea cercetrilor efectuat dat cu proiectele de hidro-am l ioratie de la Porti i de Fier. Oi tanta ntre un it i altul e. te de cea 5- 1 0 km. ntre a ezri le principaie di tanta e te de cea. 3 0 km. oi tana intre siruri le mari, care p treaz legturi cu Balcanii este de cea J 00 - 1 50 km.

Nu trebuie ui tate de altfel incroni mele: C Ia Ib, Te cu civi l izati i le Monocrom - Proto e klo, iar SC IC/ITA, Pre klo - Mogulitsa SC I JA-l i i A cu Podromo , Se klo J - IU opiniile noastre si bibl. Lazarovi i .1 979 1 996 200 ). Din datele prezentate n ace t articol reiese c nc de la ni elul primelor cul turi neolitice omul a cutat - i con truiasc locuinte care ofere un confort minim. Pr babil c maniera de con tru ti a diferitelor ca e era legat i de materiile prime e i tcnt n zon de conditiile g ografice de exigentele fiecr i familii si evident erau influ ntate ,

i de moda timpului re pectiv. Casa a reprezentat mer u pentru om un patiu vital acolo unde e de f, urau o mare parte din activittile gospodreti , unde e derula viata de fami l ie cu reguli bine stabil ite. Casa reprezenta n acelai timp i un lo sacru do edit prin descop riri le complexelor de cult i a ritualurilor de funda re.

'

l odiferent dac erau locuine adncite au de uprafa majoritatea ca elor erau dotate cu in talatii de foc mai imple sau mai complexe, in taia tii ab o lut ne e are ntr-o zon de cl im temperat cu ierni destul de aspre. n unele cazuri -au p trat i urmele unor arnenajri interioare, de tipuJ la itelor. Probabil c um1ele unei mari

30

Fig. 34. Centrul Bauatului, Valea Timiului i Bnavei. Fig. 35. Clisura Du11rii.


Plllrimonium Banalicum, /, 1002

pJ1i a altor amenajri interioare din lemn. sau poate din lut nears. s-au pierdut in t imp.

Aezrile acestei civiliza\ii. aa cum rezult din expunerea de mai sus, erau de: dimensiuni diferite i unele din ele par s conduc spre ideea c nc de la acest nivc.:l avem de a face cu o organizare destul de riguroas a spaiului. Este de presupus cxistl.!nta anumitor reguli ce par a fi respectate de comunittilc respective. Unele asezri sunt ti.ltificate cu an\ i pal isad. ceea ce constituie re;ultatul unui efort coun al intregii colectiviti umane.

Fr ndoial nc multe probleme nu au fost clucidatc i sperana noastr este: aceea ca cercetrile interdisciplinare. prospectiunile, investigarea unor suprafete mai mari, precum i utilizarea unor metode rafinate de sptur arheologic, vor permite ob\increa unui numr sporit de infonnaii, care vor completa in mod fericit scurta prezentare pe care am fcut-o in articolul de fa.

BIBLIOGRAFIE

Alexianu et alii, 1993 - M. Alexianu, G. Dumitroaia, D. Monah, L 'exploatation des sources salees dans / 'est de la Roumanie: Un demarche ethnoarcheologique, in Actes XII, CJSPP, Bratislava, 88-92.

Deliu ct alii, 1992 - C. Beliu, A. Olariu, Gh. Lazarovici, Agatha Olariu, O pies de cupru din Slaj i cteva probleme teoretice privind analizele de cupro preistoric aflate 11 Muzeul din Cluj, in ActaMP. XVI, p. 97- 1 28

Beliu, et alil, 2000 - Compositiona/ studies ofancient copper fimn Romania territories, in Journal ofRadioanavtical and Nuclear Chemistry. 204. 3, 200 1 , p . 599-605.

Boroneant, 1968 - V. Boronean, Neoliticul timpuriu in zona Porilor de Fier, in Comunicri VII , 1 968

Boroneant, 1970 - La civilisation Cris de Cuina nlrcu/ui, in Actes VII C/SPP, Praga, 1 966, p. 1 07- 4 1 0.

Doronean, 1978 - voci in Comori arheologice la Porile de Fier, Bucureti 1 978. Boronean, 1990 - La site de Schela Cladovei: prob/emes par la transition de la

cu/ture Cri - Starcevo a la cu/ture Vinca. in Vinca and its Wor/d, Belgrad, p. 1 43- 1 47.

Brukncr, 1968 - B. Brukner, Neolit u Vojvodini. Dissertationes V, Belgrad - Novi Sad. Brukner, 1980 - Settlemelll ofthe Vinca Group at Gomolova, in RadVojvMuz, 26,

p. 5-52. Brukner, 1986 - Die Sied/ung der Vinca-Gruppe aufGomo/ava, in lntrenSymp, Roma

1 986, p. 1 9-38. Brukncr, 1990 - Typen rmd sied/ungenmodellen und Wolmohjwcte der Vi nea -Gntppe in


Gheorghe-Corneliu La:arovici, Cornelia-Magda La:.arovici

derannonischen Tiefebene, in Vin{a u praistorji i srednjem velm, Belgrad, 1 984. p. 79-83.

Ciortea, Lazaro,ici. 1996 - M. Ciortea. Gh. Lazarovici. Corelaii intre metalurgia din Transilvania i Anatolia. Prelucrri din ha=e de date cantitative, n Acra:\I.V. 33. 1 . 1 996. p. 64 7-664.

Ciobotaru, 1999 - D. Ciobotaru. indice in CCAR. 2000. Ciobotaru, 2002 - indici in CCAR. 2002 Ciut et alii, 2000b - M. Ciut. indici in CCAR. 2000. Ciut et alii, 2001 - indice in CCAR, 200 1 . Comori, 1978 -Comori arheologice la Porile de Fier. Bucureti 1 978. Comori, 1978a -E. Coma voci in Comori arheologice la Porile de Fier, Bucureti

1 978. Coma, 1 966 - Materiale de tip Starcevo descoperite la Liubcova (1: Moldova Nou),

in SCIV, 1 7, 2. 1 966, p. 355-36 1 . Coma, 1969 - Domu?es concernant la civilisation Vini:a du sud-ouest de la Roumanie,

in Dacia. NS, Xlll. p. 1 1 -44. Coma, 1974 -Unele date privind nceputurilefiJlosirii aramei n neoliticul Romniei,

in In Memoriam Constantinii Daicoviciu, Cluj . 1 974, p. 73-83. Coma, 1 978 - Contriburion a 1 'etude de la cu/ture de Cris en Moldavie (le site de

Glvnetii Vechi). 1i1 Dacia N . S . . XXII, Bucureti. p. 9-36. Coma, 1987 -Neoliricul pe teritoriul Romniei. Consideraii, Ed. Acad. RSR,

Bucureti. Coma, 1991 - Aezarea de tip Cri de la Valea Lupului, n ArhMold, XIV. lai. p. 4-34. Dalidescu, 1966 - M. Davidescu, O ezare de tip Cri. la Tumu Severin, in RevMuz.. 6,

1 966, p. 547-548. Dergacev et alii, 1 99 1 - V. Dergacev, A. Sherratt, O. Larina, Recent resulLo; ofNeolithic

Research in Moldavia, in Oxford Journal of Archaeology. 1 O, 1 99 1 , p. 1 - 1 6. Dergace\', 1993 - V. Dcrgacev, Modeles d 'etablissement de la cu/ture de Tripolie. in

Prehistoire Europeenne, 5, Licge. Dimitrijevic, 1 979 - Praistoria Jugoslovenskih Zemalja. Sarajevo. Draovean, 1989 - FI. Draovean, Observaii pe marginea wwr materiale inedite

privind raporturile dintre cultura Stareevo-Cri. Vinca A i lumea linear in nordul Banatului, in Apulum, 26, 1 989, p. 9 -48.

Draovean, 1990 - Aezarea neolitic de la Sat Chinez. J1 AnB. SN, Il , p. 25-48. Dumitrescu, H., 1962 - H. Dumitrescu, - Activitatea antierului arheologic Traian,

n Materiale. V I II , p. 245-258. Dumitrescu, H., Dumitrescu, VI. 1 959 - Spturile ele la Traian-Dealul Fmnilor,

in Materiale, V I, p. 1 57- 1 75. Dumitrescu, H., Dumitrescu, VI., 1 970 - antierul arheologic Traian. n Materiale,

X. Bucureti, p. 39-57. Dumitrescu, H., et alii, 1953 - H. Dumitrescu. C. Matcescu. 1 . Dragomit; antierul

Traian, in SCIV, rv, 1 -2, 1 953, p. 45-66. 32 www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro

Patrimoni11m Ba11aticum, /, 2001

Dumitrescu, VI., 1974 -Arta preistorica in Romnia, Bucuresti. Dumitrescu, VI., 1974a - La cronologia dell 'eneolitico romeno

.a/la luce deg/i ensami

C /4, in Prehistoria A/pina, 1 0. p. 99- 1 05 . Dumitroaia, 1986 -Gh. Dumitroaia. Spturi le arheologice din judetul Neamt ( / 984-

1 985), in Alenwria Antiquitatis, XI I-XIV ( 1 980- 1 982), p. 31 7-32 1 . Dumitroaia, 1987 - La station arclu?ologique de Lunea-Poiana Slatinii, in La

civil isation de Cucuteni, p. 253-258. Dumitroaia, 1994 - Depunerile neo-eneolitice de la Lunea i Oglild.judeul Neam,

in Alcm. Antiquitatis, XIX, Piatra Neam. p. 7-84. Dumitroaia, 1994 - Gh. Dumitroaia, Depunerile neo-eneolitice de la Lunea .yi Oglinzi.

jud. Neam. in Mcm Antiquitatis X IX. 1 994. p. 7-82. El Susi, Bindea, 1995 - G. El Suzi, D. Bindea, Gura Baciului, Cluj-Napoca 1 996.

cap. 8 Suhsistemul economic, 26-40. Galis, 1985 - K. Galis. A Late Neolithic Fundation O.fferingJI'Om Tlressales, in

Antiquiv. 59. 20-24. Garasanin. 1979 - M. Garasanin, Centralnobalkanoska Zona. n Praistorija

Jugos/ovenskih Zemalja, Sarajevo. Garasanin, M. and D., 1955 - M. Gara5anin, D. GaraS

Gheorghe-Comeliu Lu:.arovic:i, Cornelia-Mugda La:.armici

Jo,ano,ic, 1 965 - B. Jovanovic. Die "itere Vinca Gntppe in Sud-Banat. in RadVojvMuz. 1 4, p. 40-42.

Jovanovic, 1 979 - Rudarstvo i metalurgjia perioda .Iugoslavie, n Praisror(ia Jugoslovenskih Zemalja, I I I , Sarajevo. 1 979. p. 27-55 .

JovanoYic, 1982 - Rudna Glava. Najstarje Rudarstvo Bakra na Centralnom Balkanu, Bor-Beograd, 1 982.

Jovanovic, 1984 - in V,IJ(a u praistoriji i sredl!iem \'eku. Belgrad. 1 984, voci, 35-4 1 . 1 94- 1 98.

Jovanovic, 1996 - The First Use o_{Afetals in the Balc:ans. in XIIJ. ACTES C/SPP, For1i. 1 0: p. 57-64.

Kaiser - Voytek. 1985 -T. Kaiser. B. Voytek. Sedentism ami Economic Change in the Balkan Neolithic. in .lournal of Alllropological Archaeology. 2. p. 232-353.

Lako, 1977 - E. Lako. Piese de c.ult din aezarea neolitic de la Zuan. in ActaMP. I, 1 977, p. 4 1 46.

Larina. 1 994 - O. Larina, Culturi din epoca neolitic, Edit. tiin\a, Chiinu. Larina, 1 994a - Neoliticul pe teritoriul Republicii Moldova, n Thraco-Dacica, tom

XV. 1 -2. Edit. Academiei Romne. Bucureti. p. 4 1 -66. Laszlo. 1 988 - Date noi privind tehnica de comtntcfe a locuinelor neolitice, in

Arh.Hold, XII . p. 23-3 1 . Lazarovici et alii, 1995 - Gh. Lazarovici - Dana Pop. C. Beliu, Agatha Olariu.

Conclusions to the Geochemical Ana(vses ofSome Copper Suorces and Ohjects. in ActaMN, 32. 1 , p. 209-230.

Lazarovici et alii, 1995 -Gh. Lazarovici, O. Pop. C. Bc1iu, A. Olariu, Conc/usions to the Geochemical Ana(vses ofSome Copper Sowres and Ohjects. in ActaMN, 32. 1 , p. 209-230.

Lazarovici et alii, 1 998 - About the Neolithisation Process ofthe Second Migration ofthe Ear(r Neolithic, in The Late Neolithic C?fthe Danube Region, in Intern S_vmp. iunie 1997, Timioara. p. 7-37.

Lazarovici et alii, 2001 = Para 1.1 ; Para 1.2 - Gh. Lazarovici. FI. Draovcan, Z. Maxim, Para. Monografie arheologicii, Voi . 1 . 1 34 1 p; voi . 1 .2, 1 1 5 pl, 1 37 fig .. "Wa1dprcss". BHAB. 1 2 . 200 1 .

Lazarovici, Lako, 1981 - Spturi le de la Zuan - Campania din 1 980 i importana acestor descoperiri pentru neoliticul din nord-vestul Romniei, in ActaMN, 1 8 , 1 , 1 98 1 , p. 1 3-43 .

Lazarovici, 1969 - Cultura Stareevo-Cri in Banat. in ActaMN, VI, p. 3-26. Lazaro\ic 1971 - Faza a IV-a a cullllrii Stari:evo-Criy in Banat, in ActaMN. 8, 1 97 1 .

p. 4094 1 3 . Lazarol'ici, 1971b - Unele probleme ale neolitimlui din Banat. i n Banatica, 1 , 1 97 1 ,

p. 1 7-69. Lazarovici, 1 973b - Ober das Neo/ithikum in Banat. in Actes VIII CISPP. Belgrad,

1 973, p. 46 1 -466. Lazarovici, 1974 - Cu privire la neoliticul din Banat, in Tibiscus, 3, 1 974, p. 45-64. 34 www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro

P11trim01rium Banatic:um, J. 1002

Lazarovici, 1 977 - Gornea -Preistorie. Rcia. 1 977. Lazarovici, 1 978b - Civili=aii/e preistorice de la Portile de Fier, in Comori arheologice, p. 29-39, 62-65 . Bucureti . Lazarovici, 1979 - Neoliricul Banatului, in BMN, l l l , Cluj, 1 979, 273 p. ; 50 fig. ; 1 O

tabele; 1 62 plane. Lazarovici. 1979b - Neoliticul timpuriu n Clisura Dunrii, in StCom Caransebes,

1 979, p. 27-3 1 . Lazarovici, 1983 - Neoliticul timpuriu din zona Porile de Fier (C/isur). n Banatica,

7, p. 9-34. Lazarovici, 1984 - Neoliticul timpuriu in Romnia, in AcraMP. 8. p. 49- 1 04. Lazarovici, 1987-1 988a - Sincronismele VinLa A - Starcevo-Cri. n ActaAfN. 24-25,

p. 1 7-28. Lazarovici, 1989 - Das neolithische Heiligtum von Para. in Varia Arheologica. Il.

Neolithic ofSoutheastern Europe and its Near Eastern Connections. 1 989. p. 1 49- 1 74.

Lazarovici, 1990b - Oher das neo-bis aneolithisch Bejestigungen aus Rwnnien, n JahrMittDeutsch Vorgeschichte, 73, p. 93- 1 1 7.

Lazarovici, 1 991 - voci n Cultura Vinca ,;, Romnia. Timioara, 1 99 1 . 1 7-22. 27-28. 28-293 1 -40, 50-58. 8 1 -84, 97- 1 20.

Lazarovici, 1992 - Aezarea neolitic timpurie de la Zuan i cteva probleme privind neoliticul timpuriu din Balcani, n ActaMP. XVI. p. 25-59.

Lazarovici, 1992a - O pies de cup111 din Slaj i cteva probleme teoretice privind analizele de cupru preistoric in Muzeul din Cluj. n AcraMP. p. 97- 1 28.

Lazarovici, 1 993 - Aezarea neolitic de la Zauan Il. Migraie i difuziune. Chalcoliticul balcano-anatvlian. Propuneri pentru un sistem de analiz

procesual, in ActaMP. 1 7, p. 1 1 -47. Lazarovici, 1993a - Les Cmpathes Meridionales et la Transylvanie. n Ar/as du

neolithique Europeen, Licge. p. 243-284 Lazarovici, 1 995 - Ober das F riihneolithikum im sud-Os ten Europas (/. Rumiinien),

in Kulturraum Mirt/ere und Untere Donau: Traditionen und Perspektiven des Zusammenlebens (Spaiul cultural al Dunrii Mijlocii i Inferioare: tradiii i perspective ale convieuirii), Reia. p. 33-55.

Lazarovici, 1 998 - About the neolithisation process o.fthe second migration ofthe ear/y Neolithic, n The Late Neolithi ofthe Midd/e Danube Region, Intern. Simp. Timioara 1 998. p. 7-37 .

Lazarovici, 2000b - Links between rhe Ear(v Neolithicji-om Romania and Bulgaria, in Karanom III. Beitrge ::om Neolithikum in Siidosteuropa, Wien, Phoibos Verlag, 2000, p. 273-286.

Lazarovici, Maxim, 1995 - Gura Baciului, seria BMN, XI. 1 995, 452 p., 38 pl. 55 fig.

Lazarovici, Maxim, 1 995b - Para und die Arhitektur der Banarer - Kultur, SympVerona-Lazisse 1992 (1 995), n Mem Museo Civ., 4, 1 995, p. 55-66.


Gheorghe-Corneliu Lu:uroPici, Cornelia-Jiagdu l.a:armici

Lazarovici, Nica. / 991 - Chalcoliticul Balcano-Ailfolian, IJ Culrura Vinca in Romnia. Timioara. 1 99 1 , P. 5 - 1 7.

Luca, 1 985 - S.A .. Luca, Spturi le arheologice de salmre de la Liubcova - Ornia. Raport preliminar pe anu/ 1 985. p. 465-468.

Luca, 1 987 - Ase::area Starcevo-Cris de la Liuhcova - Omita (spturi/e din anul ' . . 1 985), n Banatica. IX, p. 1 3-23

Luca, 1 995 - Aezarea aparinnd culturii Starcevo-Cri de la Pojejena-Nuce (jud. Cara-Severin). Campania 1986. n Banarica, l . 1 995. p. 5-22.

Luca, 1 996a -voci in CCA , Brila, 1 00. Luca, 1998 - Libcova -Omia. Trgovite. Lu 1998a -n voci CCA, Clrni , 5 1 . Mantu et alli, 1992 - C. M. Mantu., A. Mantu., l. ScortaJlu. Date n legtw' m ae::area

StorceVlrCri de la Poieneti.,jud. Valui. n SOVA. 43, 2, Bucureti, 1992. p. 149- 1 77. Mantu, 1 987 - Descoperiri arheologice de la Mluteni (jud. Vaslui). n ArhMold .

XI, Iai , p. 1 9 1 -206. Mantu, 1 991 - The Srarcevo - Cri Setllementfrom Poieneti, Vaslui - County. n

Banatica, I l , p. 1 73- 1 83 . Mantu, 1998 - Culrura Cucuteni. Evoluie. cronologie. legruri, n Bibliorheca

Memoriae Anriquiratis V. Muzeul de istoric Piatra Neam. Mao tu, 2000 - Relati\e and Absolute Chronology ofrhe Romani an Neolithic, n Analele

Banarului. Scrie nou, Arheologie-Istorie. VII-VI I I . 1 999-2000. Edit. Mirton Timioara, p. 75- 1 05.

Marinescu, 1969 - FI. Marinescu, Aezliforrijicate neolitice din Romnia, n StComSibiu, 1 4, p. 7-32.

Marinescu-Blcu S. 1993, Les Carpates Orientales et la Moldavie, n Atlas du Neolithique europeen. L 'Europe orienrale, E.R.A. U.L, Licge, p. 1 9 1 -24 1 .

Mcpheron, Srejovic, 1971 -A. Mcpheron. D. Srcjovic, Ear(v Farming Cultures in Central Serbia (Eastern Yugoslavia). in NMKraguievac, 1 97 1 , 1 - 1 4: 1 5-26.

MiUeker, 1 939 - FI. Mil lcker, Vorglteschichte des Banat. Aeneolithikwn, n Starinar, 1 4, 1 939, p. 1 29- 1 40.

Monah, 1 976, Sondajul de salvare din ezarea neo-eneolitic de la VermetiComneti, n Cmpica, Vlll, Bacu, p. 7-28.

Monah, 1 991 - L 'exploitation du se/ dans les Clllpatltes Orientales et ses rapports avec la cu/ture Cucuteni-Tripolie, in La civilisation de Cucuteni, p. 67-80.

Miiller-Karpe, 1968 - H. M ii ller-Karpe, Handbuch der Vorgeschichte, 1, M unchen. Nica, 1 976 - Crcea, cea mai veche ezare neolitic de la sud de Carpai. n SCJV,

27, 4, p. 435-463. Nica, 1 977 - M. N ica. Nouvelles donnees sur le m?olithique ancien d 'Oltenie, in Dacia,

XXI. p. 1 3-53. Nica, 1 980 - Raport asupra sptwilor de la Crcea, n Mate1iale, Tulcea, 14. 1 980.

p. 29-35. Nica, 1 981 - Grdinile. O nou ezare a neoliticului timpuriu in sud-estul Olteniei, 36 www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro

PGJrimonium Bunaticum, /, 1002

in Arhivele Oltenit'i. t\S. 1 . p. ::!7-39. ;\ica. 1 984 - .Voi descoperiri arheologice la Crcea. in Arhivele Olteniei, 3, NS, 37-45. icolcscu - Plopor ct alii, 1965 - C. S. Nicolescu - Plopor, t. Roman, V.

Boronean, Cercetri arheologice la Ca:!ane. in SCIV 1 6, 2, 1 965, p. 407-4 1 1 . Nicolcscu - Plopor et alii, 1 965 - C. S. N icol escu - Plopor, M. Davidescu. St.

Roman, V. Boronean, Cercetrile arheologice de la Cazane, in SCIV, 1 6, 2, p. 407-4 1 1 .

Nicolcscu-Piopor, Pctrescu-Dmbovita, 1 959 -C. S. Nicolcscu-Plopor, PetrescuDimbovia, 1 959, Principalele re=ultate ale cercetrilor arheologice de la Bica=. in Materiale. V. p. 45-60.

1\ikoiO\, 1 989 - Das Friilmeolithischen Haus von Sofia -Slatina. Eine Umersuchung =ur vorgeschichtlichen Bautehnik, in Germania, 67, 1 , p. 1 -49.

1\ikolov, 199 1 b - Liingenbaumass im Fruhneolithikum, in ArchKoiTesp. 2 1 , p. 45-48. Petrescu - Dimbovia, 1 957 - Sondajul stratigrafic de la Perieni. in Materiale, 3, 65-79. Popuoi E. 1 980a - Sondajul arheologic de la Bal, n ArhMald . I X, Iai, p. 7- 1 7. Popuoi E. 1 980b - Spturi le arheologice de la Trestiana. com. Gri via. n Materiale,

XV, Braov. p. 28-36. Popuoi E. 1990-1992 - Ctem consideraii asupra unui grup de locuine din aezarea

Starcevo-Cri de la Trestiana, in AM.M. Vaslui, p. 2 1 -44. Popuoi E. 1 997 - Trestiana, in CCAR 1 983-1 992. p. 1 1 4- 1 1 6. Popuoi, 1 980 - E. Popuoi 1 980 - Spturile arheologice de la Trestiana. comuna

Grivia.judeul Vaslui, n Cercetri istorice, S . N . . XI, Iai. p. 1 05- 1 34. Praistorja vo Makedonie, 1 976 , Skop1ie, Catalog. Roman, Boronean, 1974 - P. Roman, V. Boroneant, Locuirea neolitic de la OstroVII ' '

Banului. in Drobeta, I, 1 974, p. 1 1 7- 128. Sanev, 1988 - V. Sanev, Neolitska Svetiliste od Twnba vo Madjari, Srpska, n MAA,

9, 1 988, 9- 1 0. Schier, 1 995 - W. Schier, Vinca - Studien. 1 . I I , Habil. Munchen, 1 995 Schicr, 1 996a - The Relative and Absolute Chronology of Vinca: New E\idence from

the T)pe Site. in The Vinca cu/ture, 1 4 1 - 1 62. Settlements Panerns, 1 995 -Settlements Patterns between the Alps and thre Black

Sea 5'" to 2nd Milenium B. C., Verona Layise 1 992, Smagli, M. Videiko, 1 990 - Krupnie Tripolskie poseleniia i problema rannihform

urhanizacii, n 1 Polevoi seminm: p. 1 2- 1 6. Staljo, 1968 -Naselje i stan neolitkogperioda. n Neolitc Centralnog Balkana, Belgrad,

1 968, p. 77- 1 06. Staljo, 1 984 - voci Vin ca u praistoriji i srednjem ve-u. Belgrad, 1 984, 34-4 1 , 1 99. Tagung Bcfestigte, 1 990 -International Symposium: Tagzmg iiber "Befestigte

neolithische und iineolithische Siedlungen und Pliiptze in Mitteleuropa. "Ha/le (Saale). 1 988, n JahrMittdJrg, 73, 1 990.

The lro11 Gate Exhibition, Belgrad, 1 979. Todorova, 1 986 - Kamenno - medhnato epolza v Bulgarija, Sofia.


Ghrgho,.".. l.lrDlrovlcl. Corne/it1-Mogdt1 Ltl:trovici

Todoruva. Vaisov, 1993 - Henrietta Todorova, 1 . Vaisov, Nom - kamennata epoha v Bulgaria. Sofia.

Unulescu, 1977 - Exploatarea srii de saramur i'n neo/iticul timpuriu in lumina descoperirilor de la Soka (jud. Suceava), in SC/VA, 28, 3, p. 307-3 1 7.

Unulescu, 1984 - Evoluia c.11lturii Starcevo-Cr-4 pe teritoriul Moldo,ei. in Muzeul Judeean Suceava. Suceava.

U nulescu, 1984-1985 - Consideraii istorice privind tipurile de aezri ale c.11lturilor Starcevo-Cri i ceranricii liniare din Moldova, n Suceava, XI-XII, p. 95- 100.

Unulescu, 1988 - Unele observaii privind locuinele culturii Starc.e\-'o-Cri din Moldova. in Hierasus, VII-VIII , Botoani, p. 7- 1 5.

Unulescu, 2000 - Tipologia i organizarea intern a aezri lor primelor culturi neolitice din Moldova, in Contribuii privind neoliticul i eneo/iticul din regiunile est-carpatice ale Romniei, voi. 1 , Edit. Universitii "A 1. 1. Cuza ", lai, lai, p. 106- 1 14.

Ursulescu, 2001 - Neoliticul timpuriu, in Istoria romnilor, voi. 1. Edit. Enciclopedic, Bucureti, p. 1 24- 1 34.

\'asif. l932a-c - M. M. Vasic, Praistorijska J!inca. Belgrad 1 = 1 932a, l l = 1 932b, I I I= 1 932c, IV= 1 936.

Vlassa, 1966 - Cultura Cri i'n Transilvania, in ActaMN, II I , 9-47. Vlassa, 1 972 - Cea mai veche faz a complexului cultural Starcevo-Cri in Romnia,

in ActaMN, IX, 7-38. Vlassa, 1972a - Eine friihneolithischen Kultur mit bemalter Keramik der Vor

Starcevo-Koros - Zeit in Cluj - Gura Baciului, Siebenbiirgen, in PZ. 47. 2, 1 74-197. Vlassa. 1 976 - Neoliticul Transilvaniei. Studii. articole. note, BMN, Cluj-Napoca. Zaharia, 1962 - E. Zaharia. Consideration sur la civilisation de Cri a la lumiere des

sondages de Le, in Dacia, 6, 5-5 1 . Zaharia, 1964 - Consideraii despre cultura Cri pe baza sondajelor de la Le, in

SCIV, 1 5. 1 , 1 9-44.


Pt1trlMonium Btlntldculfl, 1, 1002

CONSIDERATIONS REGARDING THE EARLY NEOLITHIC ARCHITECTURE

Summary

The Neo-Eneol ithic periodisation in the lJanube arca, related to the civi lizations' dynamics and their correlation with the neighbouring civilizations has several important phases: the Elll'ly Neolithic (during this phase the neolithisation process ends); the Develod Neolithic (this term is used only for the provinccs where the Vima culture. phase A, is prcsent; these civilizations have a longer life, until Eneolithic) or the Middle Neo/ilhic (this term is uscd for the areas where thcre are Polychrome horizons, sec: Lazarovici 1 987- 1 988; Lazarovici - Nica, 1 99 1 ); the Lilte Neo/ithic (the tcrm is used for the areas outside the Vinb area); the Early Eneolithic, known as Vina C (Vi nea C 1 , C2, C3 ); the Developed Eneolithic including Slcu\a. Petrti, Cucuteni (A2-A4) cultures (wc do not separate the last pbases of these civilizations, although chronologically it would be necessary); the Lll Eneolithic including the Tiszapolgr. Bodrogkeresznir, Cucuteni (A-B and B) and culture ofpots with doublc rounded handles (Slcu\3 IV - Herculane 11- Cheile Turzii - Hunyadi Halom - Vajska). In thc territory we intcnd to present here there are many cultures and local groups with strong features.

While the architectural development is influenced by externa) factors, intemal ones. such as climatic conditions, the specific oftbe rwal economy, community dynamics, thc appearance of trdde places, fortification systems and cultwal centres, determine its evolution.

The Startevo-Cri cuhure has four main phases SC 1-IV, present in the Romanian territory. except for Dobroudja and Maramure. The spread of this civil ization is gradual . Phases 1 and 11 are present only in Banat, Oltenia and Transylvania. Phase I I I, especially I I IB, with .,CBA" (which includes Vinta A and Polychromy) extended in Moldavia, in North and Central Crina.

Senlements usually develop around a centre as at Gura Baciului; here this typc of organization was maintained for the entire Neo-Eneol ithic period and causes many superpositions (fig. 1 , the first complexes are hachured).

Settlements were located on different reliefforms (on low or middle terraces of small or larger rivers) always close to good water sources necessary for daily life. Sometimes the main occupation decides the location of the settlement: suitable areas for animal breeding in the first phases (caute, sheep-goat and deer al Gura Baciului, Ocna Sibiului, Suceag, Morut. aga, e); areas that provide important raw materials, such as sah or clay (Gura Baciului, Ocna Sibiului, eua. Lunea - Poiana Slatinii, Solca - Slatina mare) good areas for fishing (Cuina Turcului, Gomea, Ostrovu Golu and some settlements in Bessarabia}. In some cases. settlements are also situated on


GlrftiTRho,."liu Ltl'Z.III'OIIki. Cornlia-Magda Laz.trovici

high positions ( Le\ and ldjo. Yugoslavian Banat). Thcrc arc settlements that swarmcd from a central one. Thcy can be

intcrprcted as scasonal or secondary settlcments. belonging to small groups ofpcople cmergcd from thc main site. or rclated to periodica) exploitation of raw materials. such as salt.

At Gura Baciului the se le-IIA level is rcprescntcd by pit house 20. with many remains of O\'is ares and channelled pouery. connectcd with the second south migration, reflecting a typical phenomenon for this chronological horizon in thc Balkans. Aftcr this horizon follows an effcrvesccnt period with surfacc houses. good quality beanhs built on suspendcd floors. At the same time lcvcl, the painted pottery of lhe site decays. Houses are built of wood beams IUld the walls are made of rods. Sometimes a clay plaster is used for the walls; this will be frequently used in the pit houses of the last phase of se IVB (pit house 27). The supcrposing of complexes makes it di fticult to establish their exact system of construction, but more than 40% of the construction elements have bcen identified in most cases (postholes from thc main structure). This al1ows the reconstruction from fig. 9, leve1 1 1A-IIB, reprcsenting the third habitation phase at Gura Baciului.

Phases SC J J IB-IVB represents a period of decl ine, illustrated by the involution of ceramic (it is mixed with small stones. the fine pottery is missing, a poor fi ring process: poor decoration inventory. simplicity and scarcity of shapes) and the reappearance of pit houses. The settlement looses its connection to the Balkan civilizat1ons and it is possible to observe only few influences. This leads to the conclusion that Gura Baciului became a secondary type scnlement.

The research at Gura Baciului offers information about the organization of the settlemenfs central arca (fig. 1 ). In the centre there wcre two pits. without archaeological inventory; in ali the development phases of the site the central arca was empty. It is possible to assume that here was located the foundation pillar, or totemic pillar, or the pillar named "axis mundi'' by M. Eliade (Eliade. 1 98 1 , 42, S 1 ) . In the site at Glvnetii Vechi, houses were organized in four groups. two by two, maybe a model of thc family organization or thc reflection of two different stagcs of construction.

It is very difficult to dcscribe the cvolution of a site, cspccially becausc of thc lack of interdisciplinary research. The analysis al Gura Baciului allows us to skctch the cvolution of some complexes. Based on comparative and venical stratigraphy. using a databasc for more tban 1 6.000 objccts (especially pottery) wc can conclude that in the first stagcs ofhabitation lhe evolutioo was always linear. elassification and interna! analysis allow us to establish more reconstruction phases as pan of a very dynamic process. Sometimes even the same phase has severa( superposed complexes (fig. 1 0- 1 1 . 1 4 ). The closest analogies with Gura Baciului ha ve been found at Donja Branjevina (fig. 1 9); bere the architecture ofthe developed pbases is better preserved. Staning with the early Mesolilhic, Epipaleolithic or Protoneolithic horizons. we can 40 www.cimec.ro / www.dccpcnjtimis.ro

speak ofthe organization ofthc central arca of a site and ofn:gular disposition of the houses, as at Lepcnski Vir (fig. 20).

THE IIOI.lSES

At Gomea - Locurile lungi houses were arranged in a diagonal. with the comers fucing thc dominant winds, which in this area are long lasting and strong (fig. 3). We can conci ude that the orientat ion of thc houses is rclated not only to thc gcographical aspccts but also to thc psychology ofthe communities.

Plt houses. Usually the habitation process begins with the construction of severa) pit houses during colder seasons and huts during wanner oncs. They have diffcrcnt dimensions, some ofthcm 5.4 x 4 x 0,90 m, but some are smallcr. Onc ofthe largcst pit houses was found at Moldova Veche -R1 (fig. 2 1). Al Gura Baciului houses arc built on a slope and thercforc diffcrent parts of thc same house arc situated at different depths. Pit houscs as wc have already mentioned appcar in thc first and last phascs of the scttlcment.

Semi-subtcrranean houses. This is a house partially dug out in thc ground, which offcrs the possibi lity to usc the margin ofthe pit and presumcs thc cxistence of walls (pit houscs and huts only ha ve a rooO. Pit houses and semi-subterrancan houses do not preserve too many traces of pillars from the walls. In the semi-subterranean house discovcred at Foeni, the walls were made of pillars and rods and had a light structure (fig. 24-24a). Such complexes with small dimensions did not need big fircplaces, considering that a family had about 3-7 persons judging by the house model from Larissa (fig. 28). Thc dimensions ofscmi-subterranean houses vary between 9-80 m.

Surface houses. These houses are rectangular and thcir dimensions range from 1 ,5 to 27 m!. Gcncrally. thcy have only onc room, with or without fircplaces. At Gornca and Ostrovu Golu (fig. 27 -27a) one side of the house was longer: at Gornea this part was south-oriented and we assumc it marked the porch. In Moldavia, at Trcstiana some houses from the central part of the site have interna) pits with stairs and interna! arrangemcnts (fig. 7). Some of these pits wcre used as cereai storages.

At Ostrovu Golu lhe floor of a very large house was made of three-four rows of stones and small river stones mixed with sand (fig. 27- 27a), plastered with clay mixcd with sand, partially prescrved. Big logs supportcd the roof and the walls. They ha ve about 1 0-20 cm in diametcr, judging by the traces of postholes. This construction had more interna) compartments. Fig. 27-27a shows traces of rows of postholes. Sorne of thcm belong to a palisade ( that continues outsidc thc housc) and arc associatcd to a long pit, interpreted as a ditch. Another row, closc to thc first onc, is associatcd to thc floor of the house. made of river stoncs, in fact a pavement. Thc second row dcmonstrates that the sond compartment of the house was probably uscd as a shcd. The opposite row has fewer postholes and it belongs to the house structure. Wc can assume that the house had big, thick, woodcn walls, probably plastercd with clay. Smallcr walls mark the inner compartmcnts of the house.


lnner arrangements 8Dd the space usage. Archaeological data regarding this aspect is poor. Some house panems and sanctuaries (from a Jater period) help us imagine how smaJJ spaces werc used. Thc best example is the house pattern from Larissa.

Griddles. Such pieces are mentioned at Schela Cladovei. S. Luca has recently published three olher patterns of griddles (fig. 30). Thcse pieces were made of a mixturc of clay, chafT and sand. They allow an economic heating, different cooking proceedings and fruit drying.

Hearths. Compared to Moldavia and Bessarabia. where cven houses with severa) hearths have been found. in Banat and Transylvania not so many hearths ha ve been discovered. GcneraJJy, hearths are oval, irregular oval or circular and built directly on the ground, in the middle ofthe house, or at the margins of the pit house as at Gura Baciului and Pcrieni. External hearths and an externa) oven have been discovered at Trestiana, too (fig. 29).

Benches have been discovered at Trestiana. They were dug togcther with the waJJs in ycJJow clay. These spaces were probably used for sheltering pots and other objects ncccssary for daily life.

Cult constructions During this period cult places were situated inside the houses and had a

mobile invcntory. Such situations were noticed al Bal (an anthropomorphic idol inside a rectangular box made offired stones) and at Scireuca (in a niche above the oven, in a clay table-altar was an anthropomorphic idol). More interesting are thc discoveries at Trestiana. House C/L3 contains a pit with sheep skulls, a hearth and close to it a clay table-altar with two anthropomorphic idols. In the house area were also discovered anthropomorphic, zoomorphic and conic idols as well as clay table altars. In House C/L6 in a deepcr pit, four-zoomorphic idols ha ve been discovered. At Zuan a cult pit contains the famous "Venus".


PGtr/monium Bantkum, /, 1002

NEOLITHIC SETTLEJ\!ENTS FROM H U N E DOARA-CIMITIRUL REFORMA T AND GRADINA CASTEL UL I./1 ANO A POSITION CONCERNING SOME OPINIONS REGARDING THE N EOEN EOLITHIC FACTS FROM T H E SOUTH-WEST OF TRANSYLVANIA

Florin Drolean

A comment analyzing the archaeological Neolithic materials discovered by Ioan Andritoiu in the prchistoric settlcment from Hunedoara-Cimitintl Reformat (DRAOVEAN /987), in 1 977, was published in the annuary Sargetia ofthc museum from Deva. 1 5 ycars ago. Those vcstiges representcd, at that time, thc abject of thc tirst recordings of somc Neolithic materials discovered during some systematic excavations in the heanh of the town of Hunedoara. Due to a regretable error, the study was published without thc il lustrations belonging to the materials, which seem to havc been lost on the way towards the printing house.

A few years later, between 1 98 1 and 1 987 uninterruptedly, Tiberiu Mari carricd out large-scale systematic archaeologic excavations at Grdina Castelului, at about 1 50 m towards the wcst of Cimitirul Reformat. on a terrace of the hill Snpetru. Betwcen 1 98 1 and ====:::3 1 983 we part ic ipatcd in thesc campaigns, too. But, unfonunately, during this period, 1 993- 1995, most of thc findings from Grdina Ca.'lelului and - partly - from ==:::::::::==== Cimitirul Reformat were simply /

r-....._

thrown away in an abandoned lime pit within the exterior yard of the _/ castlc. Thus, much information that could have thrown a new light on the prehistory ofthe region of Hunedoara // was lost. Fonunately, before this / unspeakablc act ion, in 1 987, a part of the typical Ncolithic ceramic materials found in the two sites was taken to the Museum of the Banat

---

from Timisoara by the author of this Fig. 1. Map with the locations ofthe nrolitltic study. That is why they did not ha ve the seulemenLt from Hunedoara-Dftllul Stimpetru.


e l i t.hic from thc outiH ct not nly of thi

Th imitind R iformat i 1 ated on th J. I l rracc th l el ff t " ard th right th br k Zia , ti befor it now into th riv r ema Fig. 1 ). TI1 data fr m 1 n ndrioiu - to \ h o rn w a r gra t e fu l a ga i n for l h e infonnati 11 - h that thc are ltl m n 'Lh compl x tratig ph in thi i t . There i a lay r where ceramic mat rial b 1 nging to tare o-

ri . cu ! ture wcr di o r d. Tbi la er \ a al Lh ba i of th ultur laycr that had 2. m in thi kne . Thi layer i veri id by an th r on with late l i thi

be t h i

Tb

. . Luca ha be n digging int ha c nsid red that th

ituati n ould north-we t of


Ptrbraonium 8811t1lkuM. 1. 1002

um and the same seulement" (LUCA /999a. 58) . This assenion cannot be backcd up 1!\ I!D by his own findings bccause one found an interpenetrruedstratigraphy, becarue ofthe c:motru,timrlnbuilding works al the Costle. lL we/1 as because tltlre differellt pipes and cable

Documents

Patrimonium Banaticum I 2002