PD - 162 - 02 - Proiectare Autostrazi Extra Urbane

5/14/2018 PD - 162 - 02 - Proiectare Autostrazi Extra Urbane

1/69

Anexi la ordinul MTCT nr. 622 din 23 octombrie 2003NORMATIV

PRIVIND PROIECTAREA AUTOSTRAzILOREXTRAURBANE

I nd ic ativ : PD 1 62 -2 00 2E la bo rato r: S .C . IP TANA S .A .

CUPRINS

Principii generaleElementele profiluluElemente determinanAmenajarea curbeloProfilultongitudinalReguli generate privin spatiu (plan-profilCAPITOLUL VII. Accesepe autostradaCAPITOLUL VI~I.Masuri pentru sigurCAPITOLUL IX. Iaterseetl! ,i ramificcomunicatieCAPITOLUL X. Scurgerea apelorCAPITOLUL XI. Dotari ale autostrizilCAPITOLUL XII. Marcaje ,i semnallzCAPITOLUL XIII Considerente de Jaed. ANEXE

ANEXA 1 . Profile tranversaleANEXA 2 . V alo ri lim it! ale e lem en te lo

autostraziANEXA 3. Valorile deveruluiANEXA4. E lem enteleclotoidelor(m odel). ANEXA 5. Puncte pe clotoide (model)

CAPITOLUL I.CAPITOLUL II.CAPITOLUL III.CAPITOLUL IV.CAPITOLUL V.CAPITOLUL VI.


2/69

NORMATIVPENTRU PROIECTAREA Indicativ: PD 162-2002AUTOSTRAzILOR EXTRAURBANE

CAPITOLULIPrincipii generaleSECTIUNEA 1Obiect ~ido~eniu de aplicare

Art. 1. - (I) Prezentulnormativ stabileste regulile ~i conditiile care seaplica la proiectarea autostrazilor noi din afara localitatilor: ..(2) Normativul s-a intocmit in conformitate cu prevedenle .Le~ll ~. ~2/1998 de aprobare a OrdonanteiGuvernului ill.43/1997, repubhcata, pnv1O~regimul drumurilor; Normelor tehnice privind proiectarea, construire~ ~Imodemizarea drumurilor aprobate prinOrdinul Ministerului Transportunlorill.45/1998 a Standardelor pentru autostrada transeuropeana nord-sud -T.E.M.1200i si Acordul European asupra marilor drumuri de circulatieinternationala (AGR).

SECTIUNEA a 2-aPrevederi generaleArt.2. Autostrazile sunt drumuri nationale de mare capacitate ~iviteza,

rezervate exc1usiv circulatiei autovehiculelor, care nu deservesc proprietatileriverane si care:

a) cu exceptia punctelor singulare sau de titlu. tempora~, co~~orta,pentru cele doua sensuri de circulatie, partl carosabile distincte,

d}este in mod special semnalizat ca fiArt.3. - (I) Pentru alegerea traseului peautostrada trebuie sa se intocmeasca, in prsistematizare a circulatiei, studiu de trafic priprioritare de trafic ~i sa se tina seama de .Sectiunea Cai de comunicatie". I(2) in cazul cand din acest studiu rezultadupa 0perioada de 15ani, intensitatea medievehicule efective sau 20.000 autovehiculeOrdinului ill.46/1998 al Ministerului Transpnational de clasa tehnica I, respectiv 0 autos

(3) Intensitatea orara de calcui precum ~determinarea capacitatii de circulatie se staNormativului pentru determinarea capacitapublice - PD 189.

Art. 4. Autostrazile pot fi:a) extraurbane, care leaga intre ele mgeneratoare de trafic si de regula ob) urbane, in interiorul localitatilor,

Art. S.- (I) Normativul se aplica numai(2) in localitatile care nu pot fi ocolite, autourbane.Art.6. Autostrazile trebuie sa indeplineasa) sa fie marcate corespunzator si dotverticala, amplasate fie lateral, fie d

perceptibile (prezenta semnului) deb) sa aiba montate garduri pentru a opri

~ianimalelor pe autostrada, in modc) sa fie dotate eu retele proprii de telefpentru comunicari urgente, in cacirculatie, etc.;


3/69

terane. Toate constructiile noi din zonele autostrazilor, e ll exceptiadotarilor indicate in aliniatele precedente, vor putea fi amplasate ladistanta de minimum 50 m de la axul autostrazilor. In cazulconstructiilor existente la distante mai mici, se va decide de la cazla caz, in functie de importanta si valoarea constructiilor, dacaacestea trebuie demo late sau vor putea fi mentinute cu luareamasurilor necesare pentru ca accesul la autostrazi in aceste zone safie oprit;

g) toate instalatiile (cabluri electrice, telecomunicatii, etc.), conductesi retele (gaze, apa, canal, etc.) vor fi amplasate in afara zonei desiguranta a autostrazii, Aceste instalatii nu vor putea fi amplasatepe podurile, viaductele ~i pasajele autostrazii si nici sub acestea.Daca aceste instalatii ~iretele vor fi amplasate in zona de protectiea autostriizii, ele necesita avizul Administratiei Nationale aDrumurilor (AND). Fac exceptie instalatiile si retelele aferenteexploatarii autostrazii,

Art. 7 - (1) Traversarea autostriizilor de catre instalatiile aeriene se vaface la inaltimea impusa deNormele tehnice privind proiectarea ~iamplasareaconstructiilor, instalatiilor ~i panourilor publicitare in zona drumurilor, pepoduri, viaducte ~i tuneluri rutiere, aprobate prin Ordinul MinisteruluiTransporturilor nr. 57111997, ce se aplica instalatiilor respective stiind ca,pentru autostrada trebuie sii ramana un gabarit liber de 5,50 m.(2) Subtraversarile de instalatii se vor realiza la minim 1,50 m fata decotele superioare ale structurii rutiere luandu-se toate masurile de protectiepentru autostrada ~i participantii la trafic.

(3) Toate supratraversarile sau subtraversiirile se vor realiza cu avizulAdministratiei Nationale a Drumurilor.Art. 8. Amplasarea autostriizilor in zona cailor ferate se vor face inconformitate cu normele de aplicare a Ordonantei Guvemului 4311997 si cunormele in vigoare pentru caile ferate.

Art. 9. In vederea micsorarii numarului de intersectii, se vor intocmi

SECTWNEA aDefinitii - terminolo

Art. 11. Terminologia utilizata in prezentuSR 4032-1: 2001.

TEM2001AGRLegea nr. 82/1998Ordinul M.T.nr.43/1998Ordinul M.T.nr.45/1998STAS 1848/5-1982STAS 2914 - 84STAS 184817-1985STAS 1848/1-1986STAS 184812-1986STAS 1848/3-1986

SECTIUNEA aReferinte

STANDARDELE TEDATE Editia a III-a,ACORDUL EUROPde circulatie internatide aprobare O.G. nr.drumurilorNorme privind incadnationaleNorme tehnice privinmodernizarea drumurSemnalizare rutiera.circulatie. Conditii teLucrari de drumuri.Siguranta circulatiei.Siguranta circulatiei.simboluri si amplasarSiguranta circulatiei,tehnice.Siguranta circulatiei.mod de alcatuire


4/69

AND 584-2002 Normativ pentru determinarea trafieului de ealeulpentru proieetarea drumurilor din punet de vedereal capacitatii portante ~ial capacitatii de circulatie,Normativ privind conditiile de reliefpentru proiee-tarea drumurilor ~istabilirea capacitatii de circulatiea acestora.

AND 583-2002

CAPITOLUL IIELEMENTELE PROFILULUI TRANSVERSAL TIPSECTIUNEA 1Norme generale

Art. 13. Profilul transversal al autostrazilor intr-o sectiune curenta inaliniament, este alcatuit conform Anexei 1 fig. la) ~i lb) pentru autostraziin regiuni de ses ~i deal ~i conform Anexei 1 fig. 2 pentru autostrazi ce sevor realiza in regiuni de munte:a) platforma notata cu "P" se mascara intre fetele glisierelor desiguranta; in cazurile cand nu exista, sau situatia nu impune nici invii tor montarea de parapete de siguranta, latimea platformei semascara intre muchiile superioare ale taluzurilor de umplutura oria santurilor sau rigolelor, denumite muchiile platformei;b) caile de circulatie unidirectionale, notate "C", trebuie sa ofere 0suprafata de rulare care sa permits circulatia autovehiculelor indeplina siguranta si confort cu viteza prevazuta. Panta transversalsa cailor, in aliniamente, va fi unica de 2,5% spre dreapta fata desensul de mers, iar panta patului drumului de 4,0%;c) benzile de ghidare, notate "G" sunt amplasate de ambele paTti alecailor unidirectionale, in afara aeestora si au aceeasi structure rutierasi aceeasi panta transversals ca si calea de circulatie, Ele vor fi

grele. in aliniament panta transversaccidentala este aceeasi eu a caii ade) acostamentele, notate ,,A" sunt cupristationare accidentalii ~ifetele glisiesau muchiile platformei cand nu sunf) ia~ia destinata amplasarii parapetelonoteaza "F". in eazul ea intr-o primade siguranta, ins a acestea se preconstruieste de la inceput;g) zona medians, notata "M", include ~Partea centrala este inierbata si plantatain grupuri, ori este impermeabilizata si se amlocala si de posibilitatile de rezolvare a seurgemonteaza parapete de siguranta eu glisiereautovehiculelor de pe 0eale pe calea de sensspeciale pentru evitarea efectului de orbireprfarurile autovehiculelor care circula pe ealeapoate sa cuprinda ~i spatiul pentru liirgireazonei mediane lara benzile de ghidare s-a

amp lasarea podurilor fatii de axul autostrazii;h) taluzurile, notate "T" au inclinari vaterasamentelor si de natura pamantui) zona de siguranta, notata "Zs", se mataluzului de umplutura sau de la ereainsa la baza taluzului de umplutura sse prevad santuri de colectare sau dmascara in exteriorul acestor santuri. Ain conformitate eu prevederile OrdonLa limita zonei de siguranta se montj) zonele de protectie (Zp) sunt suprafetede alta a zonelor de siguranta, necesarde protectie raman in gospodarirea


5/69

SECTIUNEA a 2-aProfilul transversal tip curentin aliniamentecand autostrada se construieste etapizatArt. 14. - (1) Construirea etapizata a autostrazii se hotaraste pe baza stu-diului de trafic ~iavolumului lucrarilor, pe baza eficientei economice a lucrarilor,(2) Cand autostrada se construieste etapizat intr-o prima etapa realizandu-se numai 0singura cale cu circulatie in ambele sensuri, (in etapa cu circulatiabidirectionala nu se admit viteze mai mari de 100 km/h) profilul transversal,

intr-o sectiune curenta in aliniament, este alcatuit conform Anexei I fig. 1b)si 2b) ~iare urmatoarele elemente:a) platforma "P";b) calea de circulatie "C", initial bidirectionala, are panta transversalsunica corespunzatoare circulatiei in situatia finala;c) benzi de ghidare, notate "G", in conditiile Art. 13.lit.c;d) benzi de stationare accidentala "Su" in conditiile Art. I3.lit.d. Sementioneaza ca banda de stationare construita in etapa I inspreviitoarea zona mediana (Su ) urmeaza sa se dezafecteze in etapafinala. Aceasta banda are paJta transversal a egala cu a caii adiacentein etapa initiala;e) acostamente "A", Ia~ii destinate parapetelor "F", taluzurilor "T" sizonelor de siguranta "Z," sunt amenajate in aceleasi conditii ca incazul autostrazilor definitive conform Art. 13.Art. 15. - (1) Suprafetele de teren pentru ampriza si zonele de sigurantase expropiaza de la inceput pentru profilul complet in solutia finala, odatacu terenurile destinate viitoarelor noduri rutiere si cele necesare pentru dotari.(2) In perioada dintre cele doua etape de realizare a autostrazilor, terenurile

expropiate, insa neocupate de constructiile primei etape, vor fi mentinute incircuitul agricol.(3) In cazurile exceptionale cand terenurile destinate solutiei finale,nodurilor acceselor si dotarilor nu se expropiaza initial, ele inc1usiv zonelede protectie (zona autostrazii) trebuie inregistrate ca terenuri si zone

SECTIUNEA aProm transversal tip cu trei benziArt. 18. Pentru situatia de perspectivaunidirectionala va fi necesara ~i a treia band3,50 m indiferent de relieful zonei pe care 0

SECTIUNEA aElemente ale prof1lului transversal iArt. 19. in sectoarele de acces si pe zoneprelungite, benzile de stationare accidentalsuplimentare pentru accelerare, decelerare, saavand la capete sectoare de patrundere sau dcirculatie, precum ~i prin zone de racordare.accese vor avea 3,50 m iar cele pentru vehicul

Structura r ut ie ra s i panta transversal a (pe sectsa fie identice cu cele ale cailor unidirectionaleArt. 20. In curbe, pantele transversale alesuplimentare se adopta potrivit planurilor

conformitate cu prevederile Capitolului IV .Art. 21. La sectoare de munte, cu reliefreducerii volumului terasamentelor ~ilucrarilorpot fi denivelate sau se poate proceda la proi(Anexa 1 fig. 3). Pe aceste sectoare nu exista baSECTIUNEA a 5Profllul transversal al poduril~ipasajelor autostr

Art. 22. - (1) Latimile podurilor, viaductelorrauri, vai si peste aite cai de comunicatie, secand autostrada are cate 2 benzi de circulatieprofilului curent (fig. 1).Aceste latimi vor asigu


6/69

~~.=I- > =J -'" =. . . =J e~ :c -o o CJe. . . ._,N "C I= : c~ _ _ DP 02 }!)V IO _ ~{ , ~.IOO~ ., :c -~ =-~ :I. . . . . CJ


7/69

02~

IO.2~

~.~ J.75 HS tsI (J.5O) (J.5O)' T -_._-_j'.00 (J50) : (BO) 0.1SiI 8.00_.n____]t _ __ _ _ _ . .,-_.....L.. --",w",:;t__ - - - - J !",7!1

a) Pentru0singura cale cu 2 benzi,rara banda de stationare b) Pentru 0 calecu 2 benzi ~ibanda de stationare

0.2~L I J1$1.00 (J.50)

6.525

31" ! I(J()O) 0.75

U2~1,}.2!t

c) Pentru 0cale cu 3 benzi, rarabanda de stationareFig. 3. Secpuni prin tuneluri

Art. 34. Reglementarea circulatiei in tunscaderii nivelului de serviciu prin:a) iluminarea semnalizarii verticale;b) interzicerea intrarii in tunel in mom

prevederi de semnalizare adecvate inc) in cazuri de blocaj prelungit, se va prev

la nodurile rutiere cele mai apropiateinchiderea ~i devierea circulatiei pe

d) la capetele tunelurilor unidirectionaleposibil, legaturi rutiere intre ele pentambele sensuri de circulatie printr-ucu semnalizarea necesara;

Art. 35. Reglementarea circulatiei in tunesituatiilor periculoase care s-ar putea ivi dmateriale prin:a) prevederea, in tot lungul tunelului,

rapida a lichidelor varsate pe soseaI da le conduce prin sifoane la sistemulconduce prin puturi la recipiente avarecuperarii lor;

b) instalarea unui sistem de alarma, indeclanseze la 0 anumita temperatura;

c) instal area unui sistem de detectie aautomata a ventilatiei (la tuneluri de

d) respectarea reglementarilor specialeprivinta circulatiei vehiculelor care train sensul dirijiirii transporturilor pe runu este posibil, acceptarea lor in tunscazut, cu limitarea vitezei lor la mdistantei de eel putin 200 m de celela


8/69

sau legaturi intre tunelurile unidirectionale; aparate pentru comu-nicari de urgenta; aparate pentru perceperea emisiunilor radio;d) echipamente de urgenta, care pot fi: instalatie de ventilatie candtunelul are peste 300 m (500 m pentru tuneluri unidirectionale)lungime si in caz de posibilitate se pot prevedea aerisiri verticaleprin forare ~i tubulatura; instalatie de apa prin presiune pentruincendii; extinctoare portabile; telefoane;e) instalatii de iluminat in scopul evitarii caderii bruste a nivelului deluminanta la trecerea de la exterior in tunel ~i la iesirea din acestaprecum ~i asigurarea vizibilitatii la eel putin distan~a de fran~re.Pentru tunelurile considerate scurte, sub 200 m lungime nu se iaumasuri de iluminat artificial.Art.37. (1) La proiectarea iluminatului tunelurilor de peste 200 m lungime

trebuie sa se tina seama de urmatoarele:a) pentru zi, considerand luminanta din exterior .L," (situata ladistanta de franare de intrare in tunel), pentru primii 50-80 m dintunel, luminanta va trebui sa fie de 1:15 din Ls. Aceasta luminantava scadea progresiv la distantele de 40-60 m pana va ajunge lavaloarea .Li"- luminanta de interior a carei valoare va trebui safie cuprinsa intre 3-5 cd/m/ in functie de intensitatea traficului.Pe distanta de 50-80 m catre iesirea din tunel in zone cu ninsorifrecvente ~i in tunelurile bidirectionale luminanta va trebuicrescuta progresiv.b) pentru noapte, se recomanda 0 luminanta slaba de 1 cd/m";c) ca surse luminoase se recomanda Iampile cu descarcari in gaze(fluorescente sau eu vapori de sodiu de inalte presiune). Tuburilefluorescente se utilizeaza pentru iluminatul nocturn in sectiuneacurenta a tunelurilor lungi. Lampile cu vapori de sodiu de joasapresiune se folosesc la iluminatul curent, iar eele de inalta presiuneacolo unde se cer nivele ridicate de flux luminos;

Art. 42. - (1) in general, tunelurile maimasive formate din roci dure, foarte dure snecaptusite insa trebuie sa li se prevada porta(2) La tunelurile mai lungi de 200 m, indiferecaptuseli de protectie sau rezistenta in functiemasivelor strabatute, astfel incat sa se asigure seArt. 43. In zonele unde caile autostrazii suroci friabile unde se pot produce frecvente dcare pot periclita circulatia, se vor lua masuria) executarea de semituneluri sau coperstraturi suficient de groase de pamaninclinate pentrudevierea pietrelor cative se vor stabili de la caz la caz prin

b) semnalizarea corespunzatoare a zoneiSECTIUNEA a 8Profiluri transversale pe cille de

Art. 44.; Accesele (intririle ~i iesirile) labretele ~ibucle avand cai pentru circulatia unidBretelele ~ibuclele pot avea una.sau doua benzin aliniament sunt alcatuite conform fig. 4.I

Ifllfllf)" " " t ' UcicioI I II 4.00 t6.00-750a) Cu 0 singura banda de c


9/69

Art. 45. Se recomanda ca sectiunile transversale pentru pasaje ~ipodurisituate pe caile de acces la autostrazi cu 0 banda si doua benzi, sa fie celedin fig.5.

4.00 + .. 1.00

a) Bretele cu0singura banda de circulatie1.00 1.!IO + ., 1.00J.5O + .'

b) Bretele eu douiibenzi de circulatieFig. 5. Sectfunl transversale pe podurile de pe bretele

Art. 46. Gabaritele de la sectiunile pentru drumuri si poduri se vor ma-jora cu supralargirile necesare curbelor de acces.

SECTIUNEA a 9-aStructuri rutiereArt. 47. Pe caile de circulatie, benzile de ghidare, benzile de accelerare

sau deccelerare, benzile pentru vehicule lente si bretelele la acceseleautostrazilor, se vor adopta structuri rutiere pentru traficul de perspectiva de

Art. 49. Pentru spatiile de parcare ~ispatiilstructuri rutiere rigide.Art. 50. La proiectarea structurilor rutierdin reglementarile tehnice in vigoare.SECTIUNEA a 1Terasamente

Art. 51. Terasamentele se vor proiecta ~icu prevederile normativelorin vigoare.Pentruale raurilor sau oriunde terenul are inclinaritrebuie sa fie in ramblee cu inaltimea de 1.20in functie de situatia locala, taluzurile trebuiepentru a evita inzapezirea autostrazii prin viscprobleme).

CAPITOLULELEMENTE DETERMINANTE

SECTIUNEAlViteza de proiectArt. 52. - (1) Viteza de proiectare este elecare se determina toate elementele geometrice(2) Viteza de proiectare este definita ca f

mare cu care un autoturism poate parcurge iun tronson de autostrada in conditii climaticevant sau cu vant de intensitate mica ~ivizibilide elementele geometrice ale traseului.(3) Viteza de proiectare este fixata in fuautostrada. Ea se poate modifica pe diferite tr


10/69

Art. 53. Potrivit Ordinului Ministrului Transporturilor nr. 45/1998 sunt.fixate trei viteze de baza pentru autostrazi si anume:a) in regiune se ses 120 kmlhb) in regiune de deal 100 kmlhc) in regiune de munte 80 kmlhArt. 54. Regiunile mentionate la Art. 53 se definesc astfel:a) in regiuni de ses se cuprind zonele de ses propriu-zis, podisurile,depresiunile intramontane ~ialbiile majore ale raurilor;b) in regiuni de deal se cuprind zonele de deal si versantii vailor cu

inclinari, pana la 20 - 22;c) in regiuni de munte se incIud ~i v ai le a va nd v er sa n ti i cu inclinari maimari de 22, zonele accidentate ~idefileele raurilor,Art. 55. In prezentul normativ s-a considerat ca vitezele stabilite prinlege sunt minime si in consecinta se prezinta ~ielementele pentru viteze de140 kmIh cu care autovehiculele modeme pot circula. Aceste viteze de bazase pot adopta in regiunile de ses, deoarece nu conduc la cheltuielisuplimentare.

SECTIUNEA a 2-a'Elemente geometrice ale autostrazuArt. 56. Elementele geometrice ale autostrazii sunt determinate in functiede relieful regiunii, respectiv de viteza de baza, Aceste elemente sunt cuprinse

in anexele 2 si 3.Art.57. Razele minime pentru racordarea curbelor in plan orizontal pentrufiecare viteza de proiectare ~ipanta transversala maxima de 7%, sunt:Viteza de proiectare (kmIh) 1 4 0 1 2 0 1 0 0 8 0

Raza minima (m) 1000 6 5 0 4 5 0 2 4 0

R = raza arcului de cere (m)i = panta transversals aprofiluhii suprainj = var ia t ia accelera tie i centrifuge in unitat0,5 m/s', . , , .Rezulta: ..Viteza de proiectere' (km'h) 140Viteza de proiectare (m/sec) 3~,9.R (raza arcului de cere) (m) 1 0 0 0 L~~(l- Rgi) (m) - :6 5"II Rj v2

4 1 1 'b) LL~--'. : u, 0,005'unde:

A l I ; = i n il ta rea margini i suprainilPite (m )Panta marginii care se suprainaltl s a nupanta axului.llh =Pc(i-p)in care:Pc = partea carosabill a.unei cli = 7,50 mi =suprainllfll~ (7%)p = convertire (2,5%) (in originea curbei prllh = 7,50 (0,07 - 0,025) = O,34m;

0,34 'L b =--=68m0,005


11/69

V i t e z a (kmIh) 1 4 0 1 2 0 1 0 0 8 0R a z a m i n i m a ( m ) 1 0 0 0 6 5 0 4 5 0 2 4 0L e i (j = 0 ,2 ,mls3) 2 9 2 2 8 3 2 3 6 2 2 7L e 2 (j = 0 , 3,mls3) 1 9 5 1 8 9 1 5 8 1 5 1L e 3 (j = 0 , 4,mls3) 1 4 6 1 4 1 1 I 8 1 I 4l . . c 4 (j = 0 , 5,mls3) 1 I 7 1 1 3 9 5 9 1

a) Criteriul de confort opticAcesta este indeplinit daca arcul de racordare progresiva conducela 0rotire, a sectorului de traseu vizibil, de minim 3 (circa 1/18 radiani) carepermite perceperea curburii de catre utilizator a unui traseu fluent.Introducand aceasta valoare in relatia clotoidei;

L A2 1a=-=-=- (111.4)2R 2R2 18unde:a = unghiul format de tangenta la clotoida cu sensul pozitiv al axeiabsciselor, rezulta:

2L=~~RR 9 (111.5)Studiile efectuate arata ca 0 deplasare a cercului I l l R = 0,50 +2,00 asiguraatenuarea curburii in perspectiva ~ideci a confortului optic.Din relatia clotoidei pentru IlR

L2~R=-- rezulta:24RL~.J24RxM pentrullR= 1,00m

Se propun urmatoarele lungimi pentrutabelul 1):

V i t e z a ( k m l h ) 1 4 0 1 2 0L ( m ) (j = 0 , 4 mls3) 1 4 0 1 4 0L e x c e p t i o n a l( m )

Art. 59. Intervalul de variatie a valorilorintre care acestea se racordeaza cu aliniamentede clotoida iar profilele transversale au inclimai mare decat inclinarea din aliniament (deprezentate in tabelul 2.

V i t e z a d e p r o i e c t a r e ( km I h ) 1 4 0 1Ra za m i n i m A ( m ) 1 0 0 0 6( i = 7 % )Ra za m ax im A ( m) 3 1 0 0 2(i= 2 . 5 % )

o


12/69

Art. 60. Racordarile cu arc de cere ~i profil convertit se realizeaza curespectarea elementelor prevazute in tabelul3.Tabelul3

Viteza de proiectare 1 4 0 1 2 0 1 0 0 8 0(Jemlh)Raza minima (m) 3 1 0 1 2 3 0 1 1 6 0 1 no rRaza maxima (m) 4 5 0 0 3 5 0 0 2 5 0 0 2 0 0 0

Art. 61. Racordarile cu arc de cere si profilul cu dever negativ (dinaliniament) se vor realiza cu respectarea valorilor prevazute in tabelul 4.Tabelul4

Viteza de proiectare (kmIh) 1 40 1 2 0 100 8 0Raze mai marl de (m) 4 5 0 0 3 5 0 0 2 5 0 0 2000

Razele pentru racordarea curbelor in plan orizontal se masoarii din axulautostrazii.

C AP IT O LU L I VA M E N A J A R E A C U R B E L O R I N P L A NSI I N S P AT I U

SECTIUNEA 1GeneralitipArt. 62. Pentru asigurarea securitatii vehiculelor ~i a confortului la

ca: damburi de pamant sau roca, cladiri, gaetc., iar in profil longitudinal prin racordarVizibilitatea trebuie asigurata ~ipentru zonesi spatiile pentru servicii.(2) Vizibilitatea suprafetei caii data la pe

distante mai mari decat distantele de franarerespective.(3) In cazuI cand se construieste la inceppentru a se crea posibilitati de depasire, trebuidistantele de Ia pet. IOdin anexa 2.

SECTIUNEA aAmenajarea curbelorArt. 64. Racordarile in plan ale aIiniamenformate din:a) arce de cere (c) cand acestea au raze m

- inclusiv - pentru intervale de variatib) arce de cere (c) cu raze situate in inte

avand la capete arce de clotoida, Uracordarea directa a aliniamentelor ccare se intalnesc pe bisectoarea ungacest caz se pune conditia ca atat raintalnire cat ~ilungimile clotoidelorpunctele 4 ~i 5 din Anexa 2.

Art. 6S. Amenajarea in spatiu a suprafasigurarea unor inclinari transversale corespufunctie de marimea razelor curbelor arc de ce3. Variatia incliniirii transversale in lungul autprin rotirea profilelor in jurul marginii benzmedians a cailor unidirectionale sau in juruI


13/69

(4) In curbele curaze mai mici decat cele de la pet. 8 din anexa 2 inclinarileambelor cai ale autostrazii sunt catre interior. Daca raza curbei este situatain intervalul de la pet. 6 din anexa 2, deverul va fi pozitiv si cu valoarea dinaliniament, pe ambele cai (convertire). Cand raza este situata in intervalulde la pet, 2 din a c ee a si a n exa valoarea deverului este mai mare, (suprainaltare)!?ieste indicata in anexa 3.Art. 67. Amenajarea in spatiu a curbelor se face conform desenelor dinfig.28, 29 si 30 din anexa 7.Art. 68. (1) Rotirea succesiva a profilului transversal pentru realizareaconvertirii se face in afara tangentelor curbei circulare pe aliniamente saupe curbele vecine, daca acestea nu se amenejeaza, pe distanta I e data la pet.7 din anexa 2 si numai pe calea dinspre exteriorul curbei. Deverurile pozitivede pe ambele ca i (convertirea) se mentin pe toata lungimea curbei (intretangente) dupa care pe calea exterioara se revine la situatia din aliniament.(2) Lungimea I e pentru convertire rezulta din necesitatea de a nu crestedeclivitatea pe partea exterioara a partii carosabile cu mai mult de 0,5%.Art. 69. Pentru a se putea realiza supralndltarea, trebuie lacutii in prealabilconvertirea ca la punctul anterior cu mentiunea ca lungimea de convertire I ese amplaseaza in afara tangentelor clotoidelor (Oi, Oe) de racordare. Rotireaprofilelor transversale de la situatia de convertire la cea de suprainaltare siinvers, se face pe lungimile L ale clotoidelor date la pet, 4 din anexa 2,profilele suprainaltate mentinandu-se pe.toata lungimea arcului de cere cen-tral. In cazul particular, cand intreaga curba este fermata din doua arce declotoida, care au lungimile Llegale cu cele indicate la pet, 5 din anexa 2,distanta pe care se face rotirea profilelor este egala cuL indicata la pct. 4 dinanexa 2. Pe diferenta dintre cele doua lungimi (LI-L) se mentine deverulsuprainaltat.

SECTIUNEA a 3-aSupraiargiri in curbe

~rt: 7 2 . (1) Distanta dintre doua curbeobligatiei de laArt. 71. indiferent de sensullor,cu sau lara arce de clotoida. Curbele se consse~ara~, daca dist~nta intre tangentele de iesire(~12'012) este mal mare de 3 Ie ' sau succesivemica de 3le ( I e = lungimea pe care se realizeazversal de la dever negativ la dever pozitivaliniament, Anexa 2, pet. 7).

(2) Cand una dintre curbele succesive arecate l~pet. 8 din a~exa 2 si nu se amenajeaza,negatrv, ea se considera echivalenta cu aliniamcelei de a doua curbe indiferent de semnul de

(3) Distantele minime care trebuie sa exispentru a se putea introduce racordarea in planprezentate in col. 4 tabelul 5.

:; Curbal Curba 2l; jUMo du l d e am en aj ar e Sensu l Mam

I Ne am e na ja ta ( de ve r Indiferent Nean ega tiv = -p )2 Ne am e na ja ta ( de ve r Ind iferen t Cone gativ = -p )3 Ne am e na ja ta ( de ve r Indiferent C

ne gativ = -p ) (s up ra4 Convertire A c el as i s en s Co


14/69

Art. 73. Spatiul dintre doua curbe succesive se amenajeaza dupa cumurmeaza:a) cand una dintre curbe nu se amenajeaza, cea de a doua curba seamen aj ea za c a s i c a nd ar fi izolata potrivit Sectiunii a 3-a (art. 63-68);

b) cand ambele curbe sunt convertite ~iau acelasi sens, profilul convertitde la finele primei curbe sementine in continuare pana la incepurulcelei de a doua curbe;c) cand ambele curbe sunt convertite ~i au sensuri contrare rotireaprofilului pentru inversarea semnului deverului se face pealiniamentul situat intre finele primei curbe si inceputul celei de adoua curbe. La mijlocul distantei exista un profil cu dever nul(orizontal);d) cand 0 curba este convertita iar alta suprainaltata si au acelasi sens,rotirea profilului pentru trecerea de la convertire la suprainaltarese face de la finele primei curbe pana la finele clotoidei (intre celedoua curbe arc de cere);e) cand 0 curba este convertita iar alta suprainaltata si au sensuricontrare, rotirea profilului pentru schimbarea sensului deveruluise face liniar intre cele doua curbe, pe aliniament, la mijloculdistantei trecandu-se printr-un profil orizontal, iar in continuaremarirea valorii deverului pana la realizarea suprainaltarii se facepe lungimea clotoidei;f) cand ambele curbe sunt suprainaltate si au acelasi sens, rotireaprofilului pentru modificarea (marirea sau micsorarea) deveruluise face intre cele doua curbe arc de cere, de la inceputul clotoideiprimei curbe la fine le c1otoidei celei de a doua curbe;g) cand ambele curbe sunt suprainaltate si au sensuri contrare, rotireaprofilului pentru modificarea valorii si sensului deverului se faceca la lit. f) intre cele doua curbe arc de cere cumentiunea ca profilulorizontal trebuie sa fie amplasat intr-una dintre cele trei pozitii: inpunctul comun al originilor clotoidelor celor doua curbe cand nu

SECTIUNEA a 5Amenajarea suprafetelor celorlaltedin afara callerArt. 7 5 . Suprafetele imbracamintilor, in alin

p~.benzile de accelerare ~i deccelerare vor acailor, de care sunt alaturate,. ~rt. 76. Benzi!e. de st~tionare si benzile pmten?rul curbelor I~I ~entm panta transversal aextenorul.cu.rbelor ava~d raze sub cele de la pepe acelea~.1distante ca ~I p:o~~~le c~ilor si ramade an:enaJ~re~a suprafetei can (chiar daca bansupr~malta). In caz~~ curb~lor neamenajate,extenorul curbelor I~I mentm profilul din alinArt. 77. Acostamentul din dreapta benzii decu aceasta.

CAPITOLULPROFILUL LONGIT

SECTIUNEAlDate de proiectar~rt._78. Pro~lurile lon~itudinale se pot fam~d~ana .a benzilor de ghidare, sau pe axulunidirectionale.~rt. 79. Declivitatile longitudinale ~i razeverticale, vor fi cele din tabelul 6.

Viteza de proiectare, 140 1


15/69

Art. 80. (1) Linia rosie la autostrazi se aseaza in general intr-un micrambleu deoarece profilul longitudinal trebuie sa apara adaptat lacaracteristicile generale ale terenului. Recomandarea devine mai evidentain zonele de ses, in albiile majore ale raurilor si, in general, in cazurile incare terenul prezinta pante transversale mici, in vederea descarcarii drenurilortransversale de acostament. In acest scop, patul autostrazii, in zona taluzelor,trebuie sa fie cu minim 0,25 m deasupra terenului inconjurator,(2) Adoptarea unui deb leu, complies evacuarea apelor de suprafata,izoleaza autostrada de peisaj si 0 expune cu usurinta inzapezirii,

(3) Adoptarea declivitatilor mini me conduce la scurgerea lenta a apelorde pe partea carosabila si la viteze mai mari pot conduce la pierdereaprogresiva a aderentei pneu-imbracaminte, ajungand pana la fenomenul deacvaplanare.(4) Acvaplanarea poate aparea incepand cu 0 viteza de 70 km/h si 0grosime a stratului de apa de cca. 10 mm.(5) La viteza de 100 kmlh acvaplanarea este posibila pentru 0grosime apeliculei de apa de cativa milimetri, iar pentru viteza de 120 km/h, fenomenulse manifesta pentru 0grosime a peliculei de apa de 1,3 mm.(6) Pentru reducerea grosimii peliculei de apa se recomanda ca pesectoarele cu deverul sub 1%, declivitatea sa fie de ordinul 0,5-1 %.(7) Se recomanda ca declivitatile adopt ate sa fie sub cele maxime,deoarece chiar 0 rampa de 4% influenteaza putemic scaderea vitezei decirculatie a autocamioanelor.(8) in tabelul 7 se prezinta vitezele de regim pentru autovehicule grele,in functie de marimea rampei.

Tabelul7

R a m p e , % 0 2 4 6 7V i t e z a a u t o v e h i c u l e l o r 7 6 - 8 0 4 7 - 4 8 2 5 - 2 8 1 8 - 2 0 1 5g r e l e , m l h

Art. 82. (1) Pe sectoarele cu declivitati pcalea unidirectionala care urea, la autostrazilecale unidirectionala, pentru circulatia vehicsuplimentare de minim 3,00 m latime paraledreapta sensului de urcare, avand aceeasi scirculatie si care inlocuiesc benzile de station(2) La caile cu mai mult de doua benzi debenzi pentru vehicule lente.(3) Benzile pentru vehicule lente incep dup(tabeI8) din punctul de tangenta al declivitatiiverticala concava si se termina in punctul dede 3% de pe curba de racordare vertical a con(4) Daca lungimea rampelor depaseste cu mla prevederea benzii pentru vehicule lente.(5) Inainte de banda pentru vehicule lentamenajeaza banda de desprindere din flux dpana de racordare de 75 m lungime.(6) Dupa banda pentru vehicule lente urm(calculata cu relatia VII.1) urmata de banda dlungime ~ipana de racordare de 75 m lungim(7) Lungimile L si L sunt prezentate in tc a

.5 ... 5'5 &.:~~ L u n g~ 8 . . "0 E~ u.!!- .. J .c..U E , - . . , > :l> ~ ] S " 6 b " ' " J '"g~~ ~.!!e]~ i~~~e"0",,-, B - 3 8 . & ~ 's 8..~ . > 0: '- ' Ramti ...a -u '" .~ 8. g 20 > : c : ; _ ; " :l"il- a ~.g c5 ..J e >> uu3 , 0 3 7 600 3


16/69

Nota:VL =vehicule lenteL, = lungime criticaLa = lungime de accelerare

(8) Pentru situatii intermediare se interpoleaza linear. .(9) In figura 7 este indicat modul de amenajare al benzilor pentru vehiculelente.

,, ,: Vedere in pion 0 coii in raMPO :

Bond. ~statioM'"occtden tO lO

Fig. 7. Banda vehiculelor lenteArt. 83. (1).Pe sectoare prelungite, (~1 km) a carer declivitate med~e

ponderata este de peste 4%, pe calea unidirectionala ca~ecobo~ra, i~ funct~ede conditiile locale de relief si teren liber, se vor amenaja b~nz~de circulatie

CAPITOLULVReguli generale privind protein spatiu (plan-pr

SECTIUNEAReguli generaleArt. 84.- (1) La proiectarea traseelor de a

elemente geometrice cat mai largi. Elementeltronsoane scurte, cand alte elemente ar conduurmari sa se adopte regulile ~i elementeleconfortului optic.(2) Prin confort optic se intelege combinageometrice ale traseului intre ele, in plan, intransversal ~i cu mediul inconjurator, astfel tcatre utilizator, de la 0 distanta suficienta,continuitatii traseului care urmeaza a fi parcudin timp, fluent ~i in siguranta, a manevrelorcontrar, al nesigurarii continuitatii caii in cdiscontinuitatile, franturile traseului si ingustamod necoerent de conducere ~ideci lipsa de s(3) Criteriul de confort optic este indeplprogresiva conduce la 0 rotire, a sectorului d(circa 1118radiani) care permite percepereaconferind traseului un caracter fluent, odihnitosa fie mai mare ca R/9). Deplasarea cercului sprprogresive (clotoide ),/lR. = 0,5-2 m asigura atesi deci confort optic.

(4) Pentru asigurarea confortului optic, la pmanda utilizarea razelor mari pentru racorda


17/69

posibil vor fi racordate printr-un arc de clotoida care sa asigure variatiacurburii intre valorile razelor lor.(2) Se recomanda ca lungimea cumulata a alini~mentelor sa~nudepaseasca25% din lungimea autostrazii, urmarindu-se repartizarea lo~pe.mtr~gul traseu:Daca nu se poate evita un aliniament lung, se recomanda directionarea lUIspre un punct care sa lnchida perspectiva. '

Tabelul9Elementele geometrice, viteza 140 120 100 80de proiectare (kmlh)Pasul de proiectare, m

375 300 250minim 450maxim 7000 6000 5000 3800

m%1 65.000 50.000 35.000 25.0002 60.000 44.500 30.000 20.000Raze de racordare 3 46.500 36.500 26.500 17.500convexa minima, In 4 37.500 30.000 22.500 15.500functie de m(%) = d, 5 31.000 25.000 19.200 13.500 d2, pentru 6 27.000 21.500 16.800 12.000asigurarea confortului 7 19.000 14.500 10.500optic 8 13.000 9.5009 8.50010 8.000

Art. 86. in traversarea unor intinse zone impadurite se alege un traseu cusinuozitate mai mare.Art. 87. La intrarea ~ila iesirea din paduri sau debleuri lungi si adanci serecomanda prevederea unor curbe pentru evitarea efectului de ruptura:Art. 88. In activitatea de proieetare a autostrazilor trebuie sa se evrte:

a) deformarea in perspectiva a curbelor in ~l~n care sunt eom~i~~te cuvarfuri de rampa, fapt ee lipseste utilizatorul de posibilitateaaprecierii traseului (fig. 8a). Cand curba in plan incepe in imediata

eale unidirectionala eu observatorul.unei succesiuni de eurbe verticale inArt. 89. Pentru atenuarea sau eliminareanecorelarii traseului in plan cu profilul longi

Pla'" Pla

Profillongitud

a)

a, b) Solutii de evitat privind traseul in pla

Plan----_ProfilIOl'1gltudinat P


18/69

Pto nTI"'Qseu inperspectivo.

--------_ProFillongi tudino.l

~

- - - - - j - - - - -d) Solutie periculo asa pentru siguranta circulatiei pe autostrada

Plan-------_ProfillOl"'gituolI'1o.l

e) Solutie deosebit de periculoasa

Pion Pion-------ProllongProfil

longitlJdlnol

a) Introducerea unei curbe deracordare progresiva in plan

b

c) Suprapunerea totala a curbelor in planin profillongitudinal

c) pe citt posibil trebuie sa se evite adoptarea elementelor geometrice


19/69

minime pentru curbele din cele doua planuri. Se vor evita racordarilealiniamentelor paralele sau aproape paralele prin curbe scurte desens contrar;

d) la unghiuri mid intre aliniamente se vor introduce curbe cu raze catmai mari (se recomanda ca lungimea curbelor sa fie 2,0 - 2,5V).

CAPITOLUL VIIACCESE PE AUTOSTRADA.

SECTIUNEA 1Date generaleArt. 90. Prin acces se intelege 0 intrare sau 0 iesire pe ~ide pe autostrada.Art. 91. Accesele se fac catre nodurile rutiere si la spatiile destinate

dotarilor autostrazii.Art. 92. Accesele (fig. 10) se fac numai dinspre sau spre dreapta. Eleconstau din benzi suplimentare de 3,50 m Uitimecu aceeasi structura rutieracu a cailor autostrazii, paralele si alaturate de acestea, cu care se racordeazaprin sectoare in forma de pane triunghiulare de 75 ~ l_ungime.~ectorul ?eacces inc1usiv panele de racordare, inlocuiesc pe lungimile respective benzilede stationare accidentala,

. 75.00 75.00rec!June~ Sectiune deI Pono delecelerare I iesire din flu. I racordore_ _ _ _ - " ' ~ ii I ! ! J iI j ' i i I I I ! I _ _ - - - - ~L~ -_ - _ -_ ! L : :_ - - _ - _ ~ _ - _ ~ - _ -- -

Art. ?3. Intrarile pe autostrada constaucare ve~lculele care vm de pe bretelele lateraurmeaza sectorul de patrundere in flux pe ca0,75 - 0,85 din v.iteza de prciectare, intra in fdreapta sensului de mers. In medie viteza80 km~, urmand ca in functie de conditiilautovehiculele, sa-~i mareasca viteza la vitezArt.94. Iesirile de pe autostrada constau d

flux pe care ve~icu!ele ies din ~uxul de circucu 0,75-0,85 dm viteza de proiectare, dupadeccelerare pe care vehiculele i~i reduc vitezanodului.Art. 95. Sectoarele de accelerare ~i deccenumai pe o_p~rtedin lungimea lor alaturate de bale autostrazilor sau pot avea partial traseele bArt. 96. Sectoarele de patrundere au lundesprindere din flux 75 m. Acestea, precumnumai alaturate de benzile din dreapta cailor,Art. 97. (1) Lungimile sectoarelorpentru a

(tabelullO) se determina in functie de vitezele do accel~rare uniforms de 0,6 - 0,8 m/sec-~i0dec(2) In prezentul normativ, lungimile sectoares-au calculat cu relatiile:

La= V l _ ~ 23,62 x 2 a ( 1 gi )100

Ld=(VII.1)

V I si V2 sunt vitezele initiale si finale la caa ~i d sunt acceleratia ~i deceleratia (a = 0

Tabelull0


20/69

Declivitati L u n g i m i in m a l e s e c t o a r e l o r e a c c e l e r a r es i d e c e l e r a r e ,ei n % a u t o s t r a d a , i t e z a f i i n d8 0 km Ih

S e c t o r d e S e c t o a r e d e a c c e l e r a r e , i t e z a S e c t o a r e d e d e c e l e r a r e , i t e z aa c c e l e r a r e l a i n c e p u t i n km Ih f i i n d : l a s i ar ~ i tn k m l h f i i n d:d e c e l e r a r e 3 0 4 0 5 0 6 0 3 0 4 0 5 0 6 00 2 6 5 2 3 0 1 9 0 1 3 5 1 4 0 1 2 5 1 0 0 7 0- 1 2 4 0 2 1 0 1 7 0 1 2 5 1 5 5 1 3 5 1 1 0 8 0- 2 2 2 0 1 9 5 1 5 5 1 1 5 1 7 5 1 5 5 1 2 5 9 0Q)

2 0 0 1 7 5 1 4 0 1 0 0lii - 3 2 0 5 1 8 0 1 4 5 1 0 5.. .0 1 9 0 1 6 5 1 3 5 1 0 0 2 3 5 2 0 5 1 6 5 1 2 0D - 4~ - 5 1 7 5 1 5 5 1 2 5 9 0 2 7 5 2 4 0 1 9 5 1 4 0- 6 1 6 5 1 4 5 1 2 0 8 5 3 4 5 3 0 0 2 4 5 1 7 5+ 1 2 9 5 2 5 5 2 1 0 1 5 0 1 3 0 1 1 0 9 0 6 5+ 2 3 3 0 2 9 0 2 3 5 1 7 0 1 2 0 1 0 5 8 5 6 0

~ + 3 3 7 5 3 3 0 2 6 5 1 9 0 1 1 0 9 5 7 5 7 5l : : ! +4 4 3 5 3 8 0 3 1 0 2 2 0 1 0 0 9 0 7 0 5 0:I'-' 9 5 8 5 6 5 5 05 5 2 0 4 5 5 3 7 0 2 6 5+6 6 4 5 5 6 0 4 5 5 3 3 0 9 0 8 0 6 5 4 5

Nota: Este recomandabila evitarea sectoarelor de accelerare pe rampe ~i asectoarelor dedecelerare pe pante, cand aceste declivitati auvalorimai mari de4%.Art. 98. Portiunile din sectoarele de accelerare sau decelerare situate in

buclele sau bretelele acceselor se amenajeaza pentru viteza de proiectare dela capatul opus autostrazii,

CAPITOLUL VIIIMASURI PENTRU SIGURANTA CIRCULATIEI

prevederilor standardelor, normatidiferitele tipuri de imbracaminu;b) semnalizarea rutiera orizontala, pr

indicatoare de circulatie mari, vizibilpe portale sau console conf. STASc) interzicerea montarii de panouri pent

dedit semnalizarea rutiera, pentruparticipantilor la trafic;d) evitarea efectului de orbire, provoca

care circula noaptea din sensuridispozitive speciale impotriva orbiriArt. 100.Evitarea efectului de orbire se pa) plantatii de arbusti in randuri sau in

inaltime si coroana situata la 0,50 mmaxima a plantatiilor va fi de 1,00grupuri este preferatii deoarece nusomnolenta conducatorilor auto;

b) dispozitive simple construite pe printabla sau plastic montate vertical padecvate stabilite prin proiect functietraseului, putand fi perpendiculareanumite incliniiri fatii de aceasta. PaniniiItime si se vor monta independentpe zona medianii (fig. 11).

Art. 101. In zonele acceselor, a lucrarilorin tunele trebuie previizute retele de iluminat ca

Art.l02. Pentru a impiedica aparitia circulsau de oameni, trebuie luate masuri de construinalte de 1,50 - 2,60 m) paralele cu autostradapentru canalizarea fluxurilor in puncte unde a


21/69

A-A

on~)"~

~ f - J,._ II

Usa 6300,.,

Fig. 11. Panouri antiorbireSECTIUNEA a 2-a

Parapete de siguranta

Art. 105. - (I) Situatiile in care amplasalaterale este obligatorie sunt:a) locuri cu vizibilitate insuficienta;b) la noduri rutiere;c) pe poduri, pasaje, viaducte, tuneluri ~

la capetele acestor lucrari de arta (SRd) pe sectoarele situate la mai putin de 1e) pe sectoarele paralele, la mai putin

aceste cazuri se va analiza posibilitadistants mai mare de 10 m (masuratacelor doua cai) pentru eventuale dublnumarului benzilor de circulatie ale a

f) in vecinatatea santurilor pereate;g) pe ziduri de sprijin, de rambleu pentru ah) in dreptul zidurilor de sprijin de debleu

pentru a evita coliziunea laterala a aui) in tunele unde este necesara protejare

intretinerea;j) pe ramblee cu taluze avand inclinareaz2 m, masurata in dreptul muchiei plak) catre aval, pe versantii cu inclinarea m(2) In situatii considerate deosebit de pericu(3) Tipurile de parapet si asezarea acestorazona medians sau pe partile laterale ale platfor

in cadrul unui normativ ce urmeaza a se intocmArt. 106. (1) Lungimile pe care se amplalungimile pe care acestea sunt necesare datterenului, cu cate 10 m la fiecare'capat.(2) In situatiile cand intre cele doua tron


22/69

SECTIUNEA a 3-aSt~Hpide dirijare

Art. 108. (1). Stalpii de dirijare se amplaseaza pe partea exterioara acailor pe sectoarele care nu au parapete: A(2) Stalpii de dirijare se amplaseaza m profil transversal la 25 em demuchia din dreapta platformei. ~ AArt. 109. - (l) Distantele dintre stalpii de di~ijare "d" sunt prevazute mfunctie de situatia geometric a in plan a traseului, astfel:, a) aliniamente si in curbe avand R > 1100 m la d = 100 m;

b) in curbe cu raza intre 650 si 1100 m Ia d = 75 m;c) in curbe cu raze cuprinse intre 2.4~-650.m l~ ~ = 50 m; .(2) Cand situatiile de traseu determma schimbari =.ale dlst.ante~o~intre stalpii de dirijare se va adopta distanta corespunzatoare situatiei

predominante.

CAPITOLUL IXINTERSECTII SI RAMIFICATII CU ALTECAl DE COMUNICATIE

SECTIUNEA 1Dat~ generale

Art. 110. Intersectiile autostrazilor cu alte cai de comu~icatie terestra:cai ferate, alte autostrazi, drumuri de orice clasa sau cate~o~le: se fac ?u~a~denivelat astfel incat fluxurile de circulatie de pe antostrazi sa nu fie m mCIun fel stanjenite. .' . .Art. 111. Accesele pe autostrazi se fac pnn puncte special ~menaJat.~denumite noduri de circulatie, noduri rutiere. Nodurile rutiere sunt mtersect~ldenivelate intre doua artere, prevazute cu drumuri de legatura c~arepem.1lt

b) noduri de tip B la intersectiile sau radrumuri din alteclase.

Art. 113. Nodurile rutiere pot avea 0multitcomplexitatea situatiei si topografia locala. Eproiecte speciale.

Art. 114. Relatiile dintre diversele sensrealizeaza prin bretele unidirectionale sau btransversale conform fig. 7.

Art. 115. La toate tipurile de noduri acceprevederilor capitolului 4.

Art. 116. (1) Nodurile de tip A intre douade volumul traficului, dupa cum urmeaza:

a) in cazurile cand volume Iede trafic pe rsunt mai reduse se admite ca nodurilebretele in forma de trifoi cu patru foi (de circulatie poata sa scada la minim

b)in cazurile cand volumele de trafic pe rsunt foarte mari nu se admite reducefluxurile de circulatie. In aceste cazpasaje, sau pasaje suprapuse conform12d.

(2) Forma nodurilor variaza ~i in functiesituatia topografica, etc.

Art. 117. Nodurile de tip B se trateaza in fundin intersectie, de situatia topografica, de sistela autostrazi se realizeaza cu respectarea prevpe drumurile din clase ~i categorii inferioarecaz) ca fluxurile de circulatie sa se intersectezadmit si bretele cu circulatie bidirectionala, coArt. 118. Intersectiile bretelelor ~i buclelo


23/69

T Ta) Doua pasaje separate b) Un singur pasaj ~ibenzisup limen tare de circulatiea)

c)

SECTIUNEA a 3-a


24/69

Amenajarea acc'eselor la nodurile rutiereArt. 119. La nodurile rutiere se asigura vizibilitatea prin amenajari

adecvate, degajamente, etc. . ~ .Art. 120.Razele minime ale buc1elor si bretelelor la noduri sunt Infunctiede viteza de circulatie admisa. Curbele vor fi amenajate conform STAS 863(raze, curbe progresive, etc.). . . 0Art. 121. Declivitatile adoptate pe bucle ~I bretele sunt: maxim 7 Y o laurcare si maxim 8% la coborare. . ~ . . ~ .

Art. 122. Razele minime de racordare verticala a declivitatilor pe buclesi bretele sunt:a) 800 m la racordari convexe;b) 400 m la racordari concave. . .Art. 123. Amenajarea curbelor pe buclele l?lbretelele n~dunlor s~ facecu elemente admise pentru categoria drumurilor din ramificatie cu mentiunea

ca din jocul pantelor transversale (respectiv m.icl?o~arealor) 'p~ate rezultanecesitatea maririi anumitor raze pentru a perrmte viteza ~a~mlsape bretele.Art. 124. La proiectarea nodurilor rutiere se vor urman:a) simplitatea schemelor; .. .b) uniformitatea, respecti v prevederea in masura posibilului pe ~

lungime cat mai mare de autostrada a unor scheme de nodunsimilare; . .c) regularitatea, respectiv micsorarea intervalului de vanatie ~elementelor nodurilor (raze, declivitati) pe sectoare de autostradacat mai lungi. ..Art. 125.Prineipiile care trebuie avute in vedere la proiectarea nodurilor

de circulatie, sunt urmatoarele: . ~ ~ , ~a) in eazul nodurilor de tip B, de regula. autostrada treb~le sa ra:n~n~la nivelul terenului, pentru a asigura fluenta traseului autostrazu ~la se evita volume mari de lucrari;

de triere (L; fig. 15), este un elemcirculatiei si determinarea ei estevehicule etalon turisme, ce tree prinde benzi si calitatea fluxului ce expricirculatiei;

d) tipul de nod trebuie ales, pentru fiecacurentilor de trafic;e) pentru ea separarea curentilor de circ

conduca la redueerea substantial a ade circulatie eel mai important trebuiea caii, eel secundar urmand a fi devbenzi de circulatie trebuie sa devinacirculatie,

f) in cazul convergentei curentilor dmentinerea pe 0 distants suficienta,circulatie care eonverg.;

g) in eadrul unuinod Sa existe, pentrsuperioara, cate un singur punet de divsa se grupeze punctele de divergentainfluenta lor, asupra curentilor de circuArt. 126. Distanta recomandabila intre doCa exceptie, in apropierea marilor localitati, sauroase, se poate reduce distanta, dar nu se poate c

CAPITOLULX


25/69

Fig. 15. Sectlune de triere cu trecere pe 0singuri parte

b)

a)

SCURGEREA APSECTIUNEAGeneralitat]

Art. 127. (1) in vederea mentinerii in bunative ale autostrazii, (in special a terasamentelvor elabora studii si proiecte destinate sa indicindepartarea diverse lor categorii de ape de la(2) Studiile geohidrologice deterrnina reafecteaza terenul pe care este situata autostrada

stabileste masurile de luat pentru caace~\:aScurgerea apelor din precipitatii care actionautostrazii se rezolva prin proiectul de terasamefacilitarea acestei scurgeri astfel incat apa sade corpul autostrazii si structura rutiera. Pentse prevada rigole, santuri de garda, drenuri, eArt. 128.Podetele vor avea lumina minimapentru a putea fi curatite.Art. 129. (1) Apele pluviale aferente platfosanturi, inainte de varsarea in emisari vor trecsolide (fig. 17a) si separatoare de grasimi, (ficurate si nu vor influenta negativ calitateaintersectate.

(2) Pentru zonele unde nu exista posibilitaun emisar, acestea vor fi dirijate, dupa decantazona, prin intermediul unorbazine de dispersaerodarea terenului."Art. 130. Prezentul normativ face precizarapei de pe zona mediana ~iplatforma,


26/69

O (i XA I: .. " "'" lk 'T!r'.......!-L " II r r r r r T T T T T T T " T T T T T T 1 l T T T T r T T T I ' T T T T 1 r r n T n W r T " T 1 1 T . : ! V I IIiI ' 1 ' 1 ' \ ' 1 ' 1 ' 1 ' 1 ' 1 ' ~r-t-t------I--_J---r - f - - - - - ~r : : : J u . . u . . J J . . L W W l l W l l 1 l l J J . ;L I l l t l l l L l . lW J l l . U J ' ~ d r I " d " d d I I I I I I d I I :!-L "-I

- _ . -Fig.17a. Buin decantor pirtl soUde

A-T .-~.-.Art. 133. Aceasta solutie se aplica astfel: Art. 134. (I) Zona mediana inierbata si pl


27/69

a) in aliniament, sub forma de acoperis cu panta de 2,5% catre caileunidirectionale (fig. nr, 18);~ - - - - - - - - D - - - - - - - - ~

Ponou ont.orbire11,g

- 1 2 C1 ft 09'f9Olf n o t . . .. stobi l izotC ' C l o t c iment

- . . . . , . . ~ _ I- . " 0 1 de fotmIFig. 18. Exemplu de amenajare a zonei mediane impermeabili

b) in curbe cu inclinarea transversala unica se executa rigola pavata lapartea din aval conf. dispozitiei din fig. 17(cu evacuare transversalssau canalizare). o

aplica numai in aliniament, in zonele cu ramlongitudinale pot fi evacuate transversal) pennsi scurgerea superficiala a surplusului de apa.(2) in cazul in care nu este admisa scurgeradiacente, in zona mediana amenajata cu panterigola pavata pentru colectarea ~i dirijarea sdescarcarea transversala a acesteia, prin guri d

o

NOTA: Evocuo.r.o ope1or coteclal.. d. clrenvt lOngiNO-nol .. Il1Orace to eel 11'\0; opropict D O C J e t din 10, .. Ii to mpimu'" 200 '"Fig. 20a. Zona mediani inierbati (permite inscurgerea apel in lung pe zono

Art. 135. Sectoarele cu declivitati longitudinale sub 0,2%-0,3% in spe- e) sistem de iluminare exterioara;


28/69

cial in intervalele dintre curbe unde amenajarea acestora impune schimbareasensului inclinarii transversale cu trecerea prin profile orizontale si in curbeleconcave de racordare in profillongitudinal trebuie studiata scurgerea apelorin fiecare punct in mod foarte amanuntit datorita efectului apei asuprastabilitatii constructiei cat si preintampinarea efectului de acvaplanare pecare ilpoate produce si care diminueaza mult siguranta circulatiei pe timpde ploaie.

CAPITOLUL XIDOTARI ALE AUTOSTRAzILOR

SECTIUNEA 1TipuriArt. 136.- (1) Dotarile autostrazii pot fgrupate in urmatoarele tipuri, in

functie de caracteristicile functionale ale spatiului:a) parcari si spatii pentru servicii (P si S);b) statii de taxare si puncte de control trecere frontiera (ST si PCTF);c) Centre de Intretinere si Coordonare (CIC), centre de intretinere (CI)

si puncte de sprijin pentru intretinere.(2) Dotarile de tipul a si b vor fi accesibile pentru utilizatori doar de pe

autostrada.(3) Pentru personalul angajat la obiectivele respective, pentru aprovi-

zionare si pentru cornercianti, se recomanda sa se asigure si cai directe(controlate) din dreptul localitatilor apropiate (utilizand reteaua publicaexistents).

(4) Dotarile trebuie sa fie accesibile persoanelor handicapate inconformitate cu reglementarile in vigoare.

f) telefon;g) spatii .pentru parcari autoturisme,parcarilor de scurta durata) ~iautobuh) parcare exterioara legata cu sist(recomandare pentru spatii pentru si) spatii de protectie ~ide agrement;j) imprejmuire;k) WC Public;

Art. 138. - (1) Parcarea (fig. 21) este 0 zoautostra~a in care spatiile pentru parcare trebu10m latime fata de marginea autostrazii.(2) Fiecare parcare trebuie prevazuta cu besemnale si marcaje rutiere.(3) Dimensiunile parcarii se vor proieeta ivor avea suprafata de minimum 5000 mp.Art~ ~39. in pr~ieetele pentru autostradade serviciu convemte eu beneficiarul prin tem~r~. 140. (.1) Spat.iile pentru servicii vorp~rcan, cu statie de ahmentare cu carburanti

vIce. a~to, motel ~irestaurant pentru utilizatorservicu de turism.(Z) Combinatia de servicii va depinde de psectnmea de autostrada respectiva.Art. 141. Tipurile de spatii pentru serviciia) spatiu pentru servicii tip SI;b) spatiu pentru servicii tip S2;c) spatiu pentru servicii tip S3'

A~. 142. Spatiu pentru servicii tip S (fcornbinatii de servicii: I


29/69

LEGENDA6. Parca7. Parca8. Spati9. Spati10. [mpreII. Post

I.WC public2. Statie epurare3. Statie pompe ape uzate4. Separator5. Rezervor apa + statie pompe

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - . - . . . . - - - - ~ - -s : : - = = = _ : : : : : :_ = : : : . = _ : : : : : : : : _ : : : : : : : : : _ = = _ : : = : _ - : : : = : : _ : : = . : . . . . c - : : : : : : : . : : : : = =- - - - - - - - - _ . _ _ ... - _ . - - - _ . _ - - - - - - - - _ . -


30/69

LEGENDA 9.1II1111pe11

I. Statie alimentare carburanti2. Auto service3. Restaurant4. Rezervor apa + statie pompe5. Statie tratare apli6. Separator grasimi7. Statie de epurare mecano-biologica8. Statie pompe ape uzate

--_ ---------------------------------- ._--------------- _ -_ -------- -------------- ---------------------

Art. 144. Spatiu pentru servicii tip S3 (fig.24) va avea urmatoarele


31/69

combinatii de servicii:a) statie de alimentare cu carburanti;b) spatii comerciale;c) motel ~irestaurant;d) auto service.Art. 145. (1) Constructiile din spatiile pentru servicii trebuie sa fie

prevazut cu urmatoarele:a) instalatii de incalzire, electrice, etc.;b) rezervoare de combustibil pentru centrala termica;c) instalatii de ventilatii ~iclimatizare.

(2) Se recomanda ca spatiile comerciale sa fie amplasate in.aint~de punctulde alimentare cu carburanti (in sensul de parcurgere al spatiului),

(3) Se recomanda ca motelul sa aiba parcaj propriu.Art. 146. Criteriile de dimensionare pentru parcari si spatii pentru servicii

sunt:a) traficul mediu zilnic, anual;b) componenta traficului;c) tipul serviciilor oferite;d) distantele pana la alte servicii similare;e) valorificarea avantajelor oferite de mediul ambiant.

Art. 147. (1) Distanta de amplasare a parcarilor sau ~aspatiilor pentruservicii fata de nodurile rutiere va fi de minimum 2,0 km, In cazul in care nupoate fi respectata aceasta distanta, ~~atiil~ p~ntru.s.ervicii ~otfi ampla~at:~iadiacent nodurilor rutiere cu conditia ca iesirea si mtrarea Inautostrada sase faca in punctele comune pentru ambele functionalitati.

(2) Distanta de amplasare una fata de alta a parcarilor se recomanda a fide 5-15 km functie de conditiile locale.

(3) Distantele de amplasare dintre spatiile pentru servicii se recomanda a

p

~m/jO" P-O-------fl---/(m 12()

p

p

p-o-/{-p-o-------tfl-t ~pKm90

Km )0

p~.;p-O-----,l1--

Noll:p Sp.,iile cu dotlri se prevsfieeare sens de eireulatie savind capacitate dubla cu

Fig. 25Art. 149. (1) In functie de topografia terenu

Art. 150. (I) Distanta necesara pentru oprire trebuie sa fie intotdeauna b) drumurile interne si parcarile autoveh


32/69

asigurata, mai ales in apropierea punctelor de intrare ~iiesire d~pe a~tostra~a.Se recomanda ca spatiile pentru servicii sa nu fie amplasate imediat dupa 0curba cu raza minima convexa ~inici in imediata apropiere a curbei orizontalecu raza minima.(2) Se recomanda evitarea amplasamentelor pe autostrada in zonele cudeclivitate mai mare de 4%.Art. 151. (I) Apropierea fata de localitati trebuie avut in vedere mai alesdin ratiuni economice si in special in cazul s~atiilor pentru ~e~icii. ~e vaurmari 0amplasare optima fata de retelele de ahmentare cu apa ~leanahzare,retele electrice, retele telefoniee, retele de drumuri obisnuite etc., (2) Racordurile eu retelele mentionate vor fi preferate intotdeauna falade construirea sistemelor independente.Art. 152. (1) Amplasamentele parcarilor ljiiale spati~lor .pentru s~rv.iciise vor face luand in eonsiderare si existenta in zona a obiectivelor tunstice.

(2) Amplasarea acestor spatii tr~bui~ Iacuta~ astfel i.n~at sa vse ev~t~deteriorarea valorilor peisagistice sau istonce, dar, in acelasi timp, sa permitautilizatorului sa se bucure de atractiile amplasamentului.Art. 153. Proiectarea parcarilor ~ia spatiilor pentru servicii va tine seamade urmatoarele consideratii:a) distribuirea spatiilor de-a lungul autostrazii;

b) amplasamentul ales; . ..c) executia etapizata atat a autostr~zii. ~at ~i.~ spatiilor pent:u. ~ervl~ll.Art. 154. - (I) Dimensionarea capacitatii spatiilor pentru servicn depmdde: a) volumul de trafic (traficul mediu zilnic anual, tipul si fluctuatiile de

trafic);b) componenta trafieului;c) tipurile de servicii oferite;d) distanta de la alte servicii similare. . ..(2) Dimensionarea capacitatii spatiilor va tine seama de spatiile de pe

in spatele cladirilor, pentru ca aceste(2) Spatiile de parcare interioare trebuieapropiere a spatiilor de agrement (care sunt eccu apa potabila, copertine, etc.) pentru a reducela minimum si a permite parasirea autovehicu(3 ) Parciirile pentru autobuze se vor amplasament si vor fi orientate astfel incat sa asigure pro(4) Drumurile de acees la spatiu ~idrumurcu sens unic si vor avea minimum 6 m latimesi acostamentele.(5) P arcarile si spatiile pentru servicii trebuprintr-o zona intermediara de protectie de minexeeptionale de 7,50 m.(6) Drumurile interne, vor fi proiectate aunor intersectii periculoase.(7) Se recomanda legarea spatiilor pentruobisnuite pentru a permite accesul personalulu(8) Zonele utilizate pentru dotari, parcaje,spatii verzi (de protectie).

Art. 157. (I) Proiectarea sistemelor electrice ts i tat i le parcar i i simplesau spatiilorpentru serviciila(2) Aceste sisteme vor fi instalate conformin vigoare.

(3) Benzile de accelerare si decelerare, instatiile de alimentare cu carburanti si suprafeiluminate pentru a asigura maximum de sigur(4) Proiectarea instalatiei de iluminat se vorbirea soferilor aflati pe autostrada.Art. 158. Deasupra semnelor de avertizareprecum ~iin parcarile si in spatiile pentru ser(2) In scopul economisirii apei potabil~ este recoman~~bil sa ~eproie~teze mai mari decat cele obisnuite simai usor de ins


33/69

un sistem independent de distribuire a apei pentru scopun mdustnale (spalar~,irigare, WC) alimentat din surse alternative (puturi, ape curgatoare, lacun,rezervoare, etc.). . ~.(3) In cazurile in care intreaga alimentare cu apa trebuie Iacuta dintr-unsistem independent este recomandabil sa se pr~iecteze doua r.etele s~paratede distributie, astfel incat sa fie necesara nurnai epurarea aper potabl~e.(4) Parcarile si spatiile pentru servicii tre~uie s~ fie p!evazute cu sistemede canalizare pentru evacuarea apelor menajere ~l_pluvlale.~Acol? und: nueste posibila racordarea la retelele publice de canahzare toata apa impura vatrebui tratata inainte de deversare in emisari.Art. 160. (1) Vegetatia trebuie sa fie specifica locului unde sunt amplasateparcarile sau spatiile pentru sen:icii: ~ . ~ .. .(2) Spatiile pentru recreere ~l asistenta tehmca, statiile d~ ahmentare cucarburanti si spatiile de parcare vor fi separate de zone .verzl. .(3) Parcarile vor fi aranjate astfel incat sa fie u~bnte ~e ~opaci sau ~earbusti. lntreaga zona ce separa spatiul de autostrada trebuie sa fi~ plantata,preferabil cu plante care necesita ingrijire redusa, dar a carer densitate po~t~sa constituie 0protectie impotriva vehiculelor care rule~za pe autostrada ~lpot deveni un pericol pentru pietonii care circula pe alei, . ~. . ..(4) In vecinatatea intrarii sau iesirii din spatiile pentru odihna ~lservicnplantele trebuie sa fie de inaltime limitata, astfel incat sa nu daunezevizibilitatii soferului.Art. i61. (1) In cazuri exceptionale, daca se consi?era ca e.ste.necesara 0trecere in zone Ie opuse ale autostrazii se vor amenaja trecen pietonale fiepeste, fie pe sub autostrada. . . ~(2) In aceste cazuri se recomanda montarea ~nUl ga:d pe ?and~ mediansa autostrazii pentru a preveni travers area acesteia de catre pletom.. ~(3) In cazul pasajelor pietonale de subtravers are acestea trebuie sa fieprevazute cu sisteme de iluminat ~i.d.: drenare. ~ . .Art. 162. (1) Spatiile pentru servicn amplasate Inzone de ~nteres deos~blt,

canalizare.(3) Acolo unde dotarile sanitare sunt amp(statie de alimentare cu carburanti, service, snapot fiprevazute cu oglinzi, uscatoare electrice dpentru hartie, 0camera pentru materiale de curapentru personalul de intretinere.(4) Se recomanda 0 camera special echipadimensiuni mici, 0masa pentru inI~at bebelusiiingrijiri nou-nascutilor,(5) In spatiile pentru servicii dotate speciagrele, dotarile sanitare vor fi amplasate in cladicare si vor avea mai multe utilitati, ca de exem(6) In parcarile unde dotarile sanitare vor fivegheate, va fi necesar sa se adopte echipamenteproiectate astfel incat sa se previna distrugerea;proiectarii gurilor de scurgere, astfel Incat sa se e

SECTIUNEA a 3Spatil de taxareArt. 164. (1) In cazul prevederii incasariiprevazuta cu spatii de colectare adecvate (fig.(2) Numarul si tipurile de spatii si constructiide colectare adoptat,(3) Principalii parametri care caracterizecolectare a taxelor sunt amplasamentul statieiArt. 165. (1) Din punct de vedere al amplassituatii diferite:a) puncte de colectare amplasate in toatautostrada la sistemul rutier obisnuit


34/69

LEGENDA 8 . C la dir9 . Go spo1 0. G osprezervor11 . S tat i1 2. S ta ti1 3. S ta til a tune l)

I . C la dir e d e s er vic iu2. C abine de taxare (eu vedere inambe le pa rt i)3 . Spa ti i p rotec ti e4 . Cope rt in a me ta li ca5 . T u ne l

Art. 166. (1) Dupa stabilirea metodei de colectare a taxei, statiile detaxare vor fi proiectate in functie de: conditionat, sa fie protejate impotriva zgomoface legatura cu centrul de coordonare al sta


35/69

a) numarul si dimensiunile benzilor statiilor de taxare (din trafic);b)dimensiunile zonei statiei de taxare;c) dimensiunile cladirilor si constructiilor auxiliare;d) sistemul de colectare a taxei.Art. 167. (1) Numarul benzilor statiei de tax are se va determina in functiede numarul maxim de vehicule ca1culat pe baza traficului estimat.(2) Cifrele de trafic care vor fi folosite ca baza de calcul trebuie sa aibain vedere volumulla 50 de ore de varf, considerate intre eel de-aI5-lea si al10-lea an de operare.(3) Numarul si lungimea benzilor de taxare trebuie sa fie suficiente ca saasigure taxarea volumului de trafic astfel incat coada de asteptare sa nudepaseasca 500 m lungime, si rara asteptare exagerata,(4) Se recomanda prevederea unor benzi speciale pentru traficul de.marfuri,(5) La statiile de taxare cu Volume mari de trafic este recomandat sa se:prevadaposibilitatea folosirii unui anumit numar necesar de benzi centralecli sensuri reversibile, astfel incat sa faca fata fluctuatiilor ciclice de trafic sisa se reduca costurile de constructie,(6) Toate statiile de taxare trebuie sa aiba eel putin 0banda larga pe sens,rezervata vehiculelor agabaritice si echipamentului de deszapezire.(7) Benzile de taxare trebuie sa aiba de la 3,00 m pana la 3,50 m latime ..(8) Se vor instala dispozitive de numarare automata a autcvehiculelor.. (9) Benzile trebuie sa fie separate intre ele de 0 insula de cca. 2,0latime si cca. 30,0 m lungime (fig. 26b).

Art. 168. Insula de separare a benzilor va contine:a) cabine pentru personalul care colecteaza taxa;b) garduri de protectie a cabinelor si a personalului;c) bariere de trecere pentru inchiderea benzilor;d) echipament legat la sistemul de colectare a taxelor (sistem de taxar ,

Art. 172. Se recomanda amplasarea statiilastfel incat sa se evite acumularea gazelor toArt. 173. (1) Sub statia de taxare se va preminim 2 x 2 m pentru montarea sistemeloconductelor de termoficare, etc.(2) In statiile de taxare de mare capacitat

dimensiuni suficiente pentru a permite personaiba acces la cabinele de taxare in siguranta._~rt. 174. ~1) Zona de_t~:ar.e a statiei ~epartn carosabile a autostrazii (sistem deschis)inchis) necesara cuprinderii traficului de aste(2) Lungimea zonei de taxare va fi eel putautovehicule estimata.(3) In continuare va fi prevazuta 0 zonasuficienta pentru a permite ghidarea in sigututuror benzilor statiei de taxare.(4) Din motive de siguranta nu este recomtaxare la capatul unei portiuni de coborare a

. (5~Trebuie.acordata? atentie deosebita laps r a sistemului de canahzare pluviala in scopupe carosabil.

(6) Indicatoarele pentru statia de taxare treaceasta si luminate conform cerintelor prezentAr~. 175. Ca cerinta minimala sediul statieia cupnnde urmatoarele dotari si sisteme:a) v~stiare pentru personalul statiei, preb) bl:oul sefului de static conectat cu biro

~lcu reteaua de telefonie publica;c) magazia pentru materiale de taxare (tSECTIUNEA a 4-a Art. 181. Dimensiunile ~i forma punctu


36/69

Puncte control trecere frontieraArt. 176. Punctul de control la trecerea frontierei este situat la sau inapropierea frontierei dintre tari si este destinat serviciilo~ ~~tr~ce~e fron~iera:Este echipat cu cladirile si instalatiile nece.sare efectu~rn _dl~entelor.tlp~nde control, cum ar fi: pasapoarte, varna, venficarea samtara ~lfitosamta~a a

pasagerilor ~i~a vehiculelor care tree frontiera. . . . . .Art. 177. In functie de metoda de constructie, tehnologie si organizareacontrolului de frontiera, punctele de control trecere frontiera amplasate de-a lungul autostrazii pot fi de doua tipuri:a) tipul combinat cu cladiri oficiale si instalatii unice pentru ambeletliri necesare pentru efectuarea controalelor de frontiera, amplasatefie pe linia de frontiera, dad zona este potrivita, fie pe teritoriul

uneia dintre tliri;b) tipul separat, unde toate cladirile si instalatiile necesare suntconstruite separat pentru fiecare tara.Art. 178. Tipul combinat de punct de control trecere frontiera pre~intaavantaje deoarece necesita mai putine constructii si costuri de intret~ner~mai mici dedit tipul separat si de asemenea reduce timpul de trecere a frontle!e~:Art. 179. Amplasarea punctului de frontiers depinde de traseul autostrazn~i de posibilitatile oferite de aceasta calatorilor ce tree ~o~tiera. ~mplasa:mentul optim pentru construirea punctului, tipul acestuia sr organizarea IUltrebuie sa fie stabilite in urma unei intelegeri intre autoritatile competentq

ale tarilor invecinate.Art. 180. Amplasarea trebuie sa tina cont de urmatoarele:a) geografia zonei unde se construieste punctul de frontiera care trebuiesa fie departe de zone le populate si sa nu aiba legaturi cu reteauade drumuri locale. Acolo unde este necesar vor fi prevazute trecericu mentiunea "interzis" si care vor fi folosite nu~ai de catrepersonalul punctului de frontiera ~i de vehiculele oficiale;b) caracteristicile solului;

estimarile de trafic, care trebuie sa fie cat maieste prea mare aceasta va duce la cheltuieli exestimarea este prea mica, nu va exista niciodataa efectua controalele necesare in mod eficientArt. 182. Suprafata punctului de frontieralungime si cca. 300-350 m latime. Aceste supin zonele montane ~i deluroase, unde se estimAcolo unde este posibil trebuie sa fie prevazutain exterior, astfel incdt dificultatile ce pot aparea traficului, chiar ~ipentru 0 perioada scurtaArt. 183. Structura ~i forma punctului desepararea traficului de pasageri de traficul denstalatiile unde se realizeaza controalele.Art. 184. Pentru a permite soferilor sa se in.iteza pe care trebuie sa 0aiba la apropiereanonta indicatoare reflectorizante si lumini deArt. 185. Numarul benzilor de trafic in zon functie de marimea si structura traficului, dIbenzi pe fiecare sens, pentru traficul de pasaa) banda din dreapta trebuie sa fie desticulelor de pasageri cu remorci pentrub) benzile centrale si din stanga trebuie sArt. 186. Benzile trebuie sa fie clar delimiArt. 187. (1) Se recomanda dispunerea cincat timpul de trecere a frontierei de catre ca(2) Cladirile ~i instalatiile la punctul de frodiferitelor tipuri de control trecere frontiera (precum si serviciilor administrative. Nu estepentru punctele de frontiera sa fie amplasate sp

Art. 189. Cladirile si constructiile pentru verificarea pasapoartelor ~Icontrolul vamal sunt urmatoarele: d) garaje;e) cladire sociala;


37/69

a) cladire principala;b) pavilion de control;c) platforme pentru verificarea documentelor;d) copertine;e) cladiri pentru controlul vamal special; .f) rampe pentru controlul autocamioanelor ~e plat~o~e des~hI~e;g) constructii pentru controlul si blocarea circulatiei pe tentonul de

serviciu;h) constructii pentru telecomunicatii.Art. 190. Cladirile si constructiile pentru alte forme de control sunt

urmatoarele:a) statie de control sanitar; .b) statie de control a incarcarii pe osie ~u cantar automat electronic,Art. 191. Constructiile pentru transportun pot fi:a) intrari si iesiri pentru mijloacele de transport;b) platforme de asteptare pentru autovehicule;c) drumuri de legatura; . .d) accese la diferite obiecte de serviciu , lateral fata de fluxul principal;e) trotuare;f) parcaje; .g) sistem de semnalizare pentru dirijarea eireu~atieI; .h) platforme pentru transbordarea marfurilor din autocarmoane;i) post dispecer.Art. 192. Serviciile diverse sunt urmatoarele:a) informatii ~i servicii turistice;b) schimb valutar;e) posta;d) punet medical; .

f) amenajari sportive pentru personal;g) instalatii de iluminat.

SECTIUNEA a 5Centre de Intretiuere ~icoordonarintrepnere (CI) ~ipuncteArt. 194. (1) Distributia pe autostrada ~iintre!inere si coordonare trebuie sa fie Iacuta i

dezvoltare a retelei rutiere din zona.(2) Organizarea functionala a centrului de i

a punctelor de sprijin se va stabili lmpreuna c(3) Structura si organizarea centrului trebuicipal de asigurare a sigurantei circulatiei pe aArt. 195. Principalele functii ale centrului(fig. 27) sunt urmatoarele:a) coordonarea activitatii de exploatareb) toate operatiunile de curatare de pe a

zona autostrazii, inclusiv curatarea pepodurilor, cladirilor, parcarilor si spataxare, etc.;c) toate operatiunile de curatire si inlocuirde siguranta (garduri , parapeti, etc.)sistemelor de telecomunicatii etc.;d) toate reparatiile si inlocuirile necesar

eauzate de accidente;e) reparatii locale ale imbracarnintii rutif) operatiuni de taiere si curatare a pomilorverzi;

Art. 197. Sectorul pentru reparatii cuprinde


38/69

IIIIILEGENDA1. Cladire operationala2. Atelier intretinere3. Magazie materiale antiderapante . . . .4. Statie alimentare carburanti (cabine, pompe distributie + rezervoare carburanti)5. Separator grasimi6. Rezervor apa + statie pomp are7. Put forat

a) ateliere;b) garaje;c) statie de spalare cu rampa;d) remiza utilaje;e) centrala termica;f) parcaje.Art. 198. Sectorul pentru depozitare cuprina) depozit de materiale;b) depozit de sare si fondanti chimici;c) rezervor de sub stante chimice lichide;d) platfonna de depozitare a materialelore) statie de alimentare cu carburanti si l

Art. 199. Sectorul administrativ cuprinde:a) cladire social administrativa ~i dispeceb) laboratorul rutier;c) grup de poarta ~i imprejmuire.

Art. 200. Sectorul de locuinte al bazei cupa) cladire pentru locuit;b) clad ire pentru gospodarie;c) lac de odihna,

Art. 201. Utilitatile ~i constructiile aferentea) gospodarie apa potabila;b) canalizare menajera ~i pluviala;c) instalatii electrice si de iluminat perimd) centrala termica ~i gospodarie de com

Art. 202. La unele dintre aceste spatii se prevajutor cu caracter de func tiona re permanents ~i(au legatura cu instalatiile de sernnalizare-avertizare

Art. 203. Toate cladirile, magaziile si ateli~i coordonare trebuie sa fie direct conectateCAPITOLULX


39/69

r otJLEGENDAI. Clii.dire operationala2. Magazie material antiderapant3. Rezervor apa + statie pompare4. Depozit materiale interventie5. Statie epurare6. Statie alimentare eu eombustibil7. Centrala termica + rezervor eombustibil8. Stat ie pompe ape uzate

. . . . . . . . . . . .. . . . . .MARCAJE~I SEMN

SECTIUNEA 1Prevederi generaArt. 205. Marcajele ~i semnele autostraziorizontale) ~isemnele verticale, semnele ~imase vor realiza in concordanta cu prevederil

reglementarilor internationale in domeniu.Art. 206. Simbolurile si literele utilizate tprescrise, exceptand, diferentele de marime, cosemnului sau marcajului.Art. 207. Proportionalitatea dintre simbolurilitere ~i fond trebuie sa fie pastrate constanmarcajele de acelasi feI, indiferent de dimensiArt. 208. Semnele ~imareajele rutiere trebusi sa fie intelibigile.Art. 209. Aceste marcaje ~i semne trebuiconducatorul auto sa poata actiona prompt.Art. 210. Este important sa se evite utilizarsemnalizare, exemplu prin adunarea unui numadecvata de amplasare.Art. 211. Culorile utilizate pentru semnaliztrebuie fie rosu, albastru, verde, galben, maronArt. 212. Se recomanda ea marcajele autosArt. 213.Semnalizarea autostrazii, ori de cnate prin transparenta sau prin iluminarea extern

SECTIUNEA a 2Art. 218. (1) Liniile continue de marc are se vor folosi unde depasire

este interzisa,Art. 226. Utilizarea cuvintelor trebuie evi

intemationale, inteligibile pen~ soferii de div


40/69

Aceste linii vor avea latimea minima de 12,5 cm.(2) Liniile intrerupte marcheaza limitele benzilor de circulatie, Acestevor avea latimea minima de 12, 5 em.Art. 219. (1) Partea carosabila a autostrazii trebuie sa fie marcata pribenzi continue de eel putin 15 em latime,(2) lntre benzile curente ale autostrazii si benzile de acceleraredeccelerare, trebuie sa se utilizeze 0 linie intrerupta.

Art. 220. (1) Pentru sprijinirea marcajelor obisnuite ale autostrazii potutilizati si butonii reflectorizanti (ochi de pisica),(2) Culoarea "ochilor de pisica" amplasati pe benzile longitudinale estalba. "Ochii de pisica" ce marcheaza marginea soselei sau exprima alte funct(ex. avertizarea in caz de formare a ghetii) ar putea fi de diferite culori, cu.ar fi maron (pe marginea din stanga a soselei), verde sau albastra.

SECTIUNEA a 3-aSemnalizarea autostraziiArt. 221. Semnalizarea autostrazii poate fi impartita in urmatoarelcategorii:a) semne de avertizare;b) semnele de reglementare;c) semne de informare.Art. 222. (1)Din punct de vedere al perceptiei semnele de pe autostra

trebuie sa atraga atentia si sa fie distinse usor,(2) Dimensiunile sernnelor trebuie sa fie astfel incat sa fie usor vizibide la distants si sa poata fi usor interpretate de catre conducatorii ceapropie cu 0 viteza egala cu viteza maxima permisa pe portiunea de dru

Art. 227. Culoarea fondului semnelor informverde, exceplie facand urmatoarele cazuri: .a) semnalizarile pentru directii fondul tr

b) semnele turistice vor avea un fond gac) panourile suplimentare trebuie s a aiba

Art. 228. (1) Semnele informative, vor aveaasa cum este redat in tabelul 11~ivor fi imprimale mesajului.(2) La celemaiimpor1anteie~i-risaunodurirutierecomanda utilizarea unor dimensiuni mai ma

Dimensiunile minime ale semneDimensiuni NonnaJe (m)La~ime 3 , 0 0

1,50Ina1time 2 , 2 53 , 0 0

.~rt. 229. (1) Semnele de pe autostrada poaditionale rectangulare amplasate maijos de s(2) Inaltimea panourilor aditionale trebuie(3) Insemnarile de pe panouriJe aditionale trArt. 230. (1) Semnele de pe autostrada trebdreapta a platformei.(2) Semnele de pe autostrada trebuie sa fie

Art. 233. (1) Amplasarea semnelor de identificare a Iocului pot fi utilizateIa frontiera sau sa indice numele Iocurilor de interes deosebit, cum ar fi (5) Stalpii trebuie amplasati pe margineaparapete).


41/69

raurile, tunelele, podurile, monumentele istorice, etc.(2) Aceste semne pot fi dreptunghiulare si dimensiunile depind de

Iungimea mesajului.Art. 234. (I) Inceputul ~i sfarsitul autostrazii trebuie sa fie indicat prin"Inceputul autostriizii" ~i "S:fii~itul autostrazii".(2) Atat semnele de "inceputul autostrazii" ~ide "Sfarsitul autostrazii"trebuie sa aiba forma dreptunghiulara, baza de 1,70 m ~i 3,00 m tnaltime.

(3) Trebuie sa aiba fondul verde, simbolul autostrazii - alb. "Sfarsitu!autostrazii" se marcheaza cu 0 banda rosie.Art. 235. (1) Semnele ce indica distanta parcursa trebuie sa fie instalatepe zona mediana. In cazul unei singure cai cu dublu sens, aceste semne vorfi instalate pe partea dreapta.(2) Partea semnului indicand kilometrajul trebuie sa aiba fond alb cucaractere negre.Art. 236. Trebuie sa existe semne care sa indice apropierea nodurilor'sau a zonelor de servicii ~i distanta.(2) Partea semnalizarii indicand urmatoarea iesire trebuie sa aiba ufond verde cu caractere albe.Art. 237. Panouri indicand apropierea spatiilor de serviciu, inceputul si.sfarsitul benzii suplimentare (pentru vehicule lente), semne privind sfarsitulzonei de repaos, zonei de service, de frontiera, a punctului de verificare saude taxare, etc. sunt de asemenea necesare.'Art. 238. Panourile reflectorizante trebuie sa fie inlocuite cu semnal'luminoase in toate cazurile unde, datorita conditiilor sau amplasarii, acestenu pot fi vizibile de catre utilizatori. ,Art. 239. Marcarea ~i semnalizarea autostrazii va face obiectul unepiirti a proiectului si va fi avizata de administratorul au tos tr az ii s i de organel

Art. 241. Dispozitive reflectorizante sau echpe stalpii de dirijare sau parapetele montate pastfel rncat conducatorul auto sa Ie poata dife

Art. 242. (l) Sistemele de telefonie in cazfie potrivite pentru transmiterea de informatiiintervale regulate de-a lungul autostrazii si cetrafic, accidente, etc.).

(2) Este necesar pentru personalul de asistcapacitatea de a comunica intre posturile telastfel incat sa fie capabil sa indeplineasca pasii(3) Utilizarea echipamentului si intretinere

usor inteleasa de catre utilizator.Art. 243. (I) Posturile telefonice trebuie sa

2 km distants de-a lungul autostrazii, sa fie aautostrazii si sa fie conectate Ia centrul de op

(2) Comunicatia dintre posturi ~i centrulprin radio sau cabluri.(3) Posturile trebuie sa fie prevazute cu b

comunicarea in doua sensuri. Fiecare post trebude semnalizare, unul cu simbolul utilizat in cazrnedicala si alt simbol, in cazul in care este cervehicule deteriorate.

(4) Posturile de comunicatie trebuie sa fiesa atraga atentia utilizatorului.(5) Forma si dimensiunile posturilor de comde-a lungul intregii autostrazi.(6) Trebui sa fie 0 lumina care sa luminez

Art. 245. Centrul trebuie sa fie capabil sa:a) identifice imediat amplasarea masinii care solicits ajutor; CAPITOLUL XCONSIDERENTE DE


42/69

b) confirme receptionarea mesajului;c) dezvoltarea operatiunilor care necesita trimiterea asistentei necesareArt. 246. Centrul de operare trebuie sa fie legat direct cu:a) statia de ambulanta;b) statia de pompieri;c) statia de politie;d) centrele de intretinere a zonale;e) statia de asistenta mecanica;t) reteaua de telefoane publice.Art. 247. lntre vehiculele de patrulare ~i centrul de operare trebuie s

existe un sistem de comunicatie radio.

SECTIUNEADomeniul de aplicArt. 248. Autostrada trebuie sa prezinte acat posibil, orice forma de poluare a mediuluistudiilor de mediu se vor avea in vedere atat pcat ~ireglementarile europene in domeniu.

SECTIUNEA a 2Evaluarea Impactului asupraArt. 249. (I) Anterior efectuarii unei EMediului inconjurator pentru proiectul in cauStrategica realizata la nivel de program strategipolitica de management a seetorului de drum/trce aceasta evaluare coordoneaza reteaua transbanism si amenajarea teritoriului, face posibila

tive asupra mediului, detectand in faza inciprealizand eficient ~idin acest punet de vedere,(2) Recomandarile referitoare la evaluarea ain documentul UN/EeE - "Strategii si Sistemasupra Mediului Inconjuriitor" (Seria 4, GenevArt. 250. Evaluarea Impactului asupra Mdescrie si evalua, intr-un mod corespunzator,efectele directe ~i indirecte ale proiectului, asa) fiinte umane, fauna si flora;b) sol, apa, aer, clima si peisaj;c) valori materiale si monumente cultura

85/337/EEC referitoare la studierea efectelor proiectelor publice si private'asupra mediului.Art. 259. Instalarea de panouri publici tare

interzisa.


43/69

Art. 254. Instrumentele folosite in general in scopul ElM sunt listele dverificare, matrice si grafice de interactiune, hartile, metode de anticipare ~ievaluare. De asemenea, pentru a vizualiza schimbarile, se mai pot folosiplanuri de perspectiva, fotomontaje, imagini video si machete.Art. 255. (1) ElM trebuie sa se bazeze pe combinarea cu succesmetodelor descriptive calitative si cantitative.(2) Tehnicile de evaluare cantitative au ca scop cuantificarea proiectuluiAnalizele pe mai multe criterii evalueaza indeplinirea fiecarui obiectiv trasaca expresie cuantificata ~i clasifica altemativele proiectului pentru fiecardintre acestea. Clasificarile sunt prezentate ca atare, sau pe categorii dimportanta. Sunt frecvent folosite analizele pe mai multe criterii raracombinare explicita, bazate adesea pe 0 comparare empirica a unor serii dimpacturi disparate ..

SECTIUNEA a 3-aIncadrarea i~ mediuI inconjuratorArt. 256. Amenajarea traseului autostrazii trebuie sa corespunda , pe cd'

posibil, criteriilor obiective de estetica, universale, atat din punct de vederal observatorului din afara, cat ~ial utilizatorului.Art. 257. Evaluarea peisajului, tinand seama de aspectele: geografic (ispecial geomorfologic), arheologic si istorico-cultural, uman, ecologicpermite evaluarea peisajului din punct de vedere natural ~i cultural in carse va incadra viitoarea autostrada in termenii caracterului global al acesteiprincipalelor caracteristici si elemente legate de om ~i ai relatiei omului cacestea.Art. 258. (1) Peisagistica si amenajarea traseului autostrazii prezinta dasemenea 0 importanta deosebita.(2) Din acest motiv, traseul trebuie amenajat astfel incat toate caracte

Art. 260. La incadrarea autostrazii in conttrebuie evitata orice afectare posibila din punct dsociale, culturale sau de natura peisagistica specpartile componente ale autostrazii (deb lee, rpasaje) trebuie sa fie proiectate arhitectural, astfinconjurator.Art. 261. Sistemul natural de scurgere etrebuie mentinut prin executia de podete, podunecesar.Art. 262. (I) Trebuie evitata pe cat posibildurata executiei.(2) Apele deviate datorita traseului autossubterane trebuie sa fie transportate si barate cordaunele cauzate de eroziune.Art. 263. Trebuie avute in vedere modificmicilor proprietati divizate ca urmare a exproprautostrazii. In vederea prevenirii procesuluitrebuie compensata prin replantare de arbori. Insrambleelor si debleelor, precum ~i asigurareaapelor pluviale sunt de asemenea necesare.

SECTIUNEA a 4Masuri de prevenire a zArt. 264. (1) Autostrada trebuie sa fie ampde cladiri in zonele urbane, si in orice caz, s

evita producerea unui nivel de zgomot mailegislatia in vigoare.

(2) Limitele de zgomot precum si metodolArt. 268. Poluarea fonica din zonele rezidentiale din preajma autostrazilorpoate fi redusa prin prevederea de:a) taluzuri de rambleu si pante acoperite cu sol organic;

sau care contin instrumente de precizie, se recomasuri:


44/69

b) ecrane, bariere ~i praguri de atenuare a zgomotelor;c) plantatii (cu un efect protector contra zgomotului) care sa diminuezedisconfortul cauzat de zgomotul traficului;

d) combinatii de rambleuri si plantatii;e) acoperirea carosabilului;f) introducerea limitelor de viteza la vehiculele comerciale;g) proiectarea imbracamintii rutiere in scopul reducerii zgomotului

produs de pneuri;h) izolarea fatadelor,

SECTIUNEA a 5-aMasuri de reducere a poluariiArt. 269. In vederea reducerii poluarii aerului se impun 0serie de masuri:a) trebuie sa se acorde 0atentie deosebita evitarii tuturor situatiilor in,care apar congestionari repetate ale traficului;b) proiectarea profilului longitudinal, alegerea tipului de nod rutier,

sistemele de informare si management legate de trafic (exploatareadrumului), si plantatiile constituie factori care contribuie lareducerea impactului negativ asupra calitatii aerului;

c) activitatile de constructie trebuie organizate astfel incat sa se reducala minimum poluarea atmosferica produsa de acestea.

Art. 270. Protectia resurselor de apa (deseori folosite ca surse de apapotabila), in care se descarca si apa poluata scursa de pe autostrada, trebuiesa se faca cu ajutorul unor sisteme de drenare eficiente si corespunzatoare,Art. 271. (1) Plantarea zonelor adiacente autostrazii contribuie la protectiaflorei si faunei existente si poate oferi habitate suplimentare si cai de migratiepentru fauna locala,

a) evitarea fundarii caii rutiere si a strucroca pe care se reazema ~ifundatiileb) prevederea de imbracaminti rutiere fArt. 273. Pentru a reduce vibratiile, este nesuprafetei de rulare. Acest lucru necesita:a) protectia eficienta impotriva inghetulb) drenarea eficienta a apelor de suprafaArt. 274. Activitatile de constructie in faorganizate astfel incat sa se reduca la minimu

de acestea.Art. 275. Pentru a reduce vibratiile, in fazeste necesar sa se revina deformarea suprafetemasuri:a) protectia eficienta impotriva inghetulb) drenarea eficienta a apelor de suprafac) repararea periodica sau inlocuirea suapar deformari.

SECTIUNEA aProtectia taluzelor ~iplantatii iArt. 276. (l) Taluzele rambleelor si deblimpotriva efectului agentilor atmosferici prina) semanarea unui amestec de specii deb) plantarea unor specii de arbusti coresc) plantarea unor specii de arbori coresp(2) Problema intretinerii vegetatiei trebumomentul proiectarii.

Art. 277. (1) Pentru a asigura 0 buna inrad(3) Pe taluzele debleelor, aeolo unde este dificil sa se ap,l,ice un n?u strat

de parnant vegetal, s

Documents

PD - 162 - 02 - Proiectare Autostrazi Extra Urbane