pentru Instalatie de abatorizare a puilor de carne Oras

RAPORT DE AMPLASAMENT

pentru Instalatie de abatorizare a puilor de carne

Oras Boldesti Scaeni, jud. Prahova

Titular : S.C. AGRISOL INTERNATIONAL RO S.R.L.

2020

RAPORT DE AMPLASAMENT

pentru Instalatie de abatorizare a puilor de carne

Oras Boldesti Scaeni, jud. Prahova

Titular : S.C. AGRISOL INTERNATIONAL RO S.R.L.

ELABORATOR: ing. Alexandru Daniel Popescu Elaborator de studii pentru protecţia mediului atestat de Ministerul Mediului Registrul naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia mediului – poziţia 306

Raport de amplasament Instalatie de abatorizare a puilor de carne

SC AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL – Boldesti Scaeni, Prahova

1

CUPRINS

1. INTRODUCERE..................................................................................................................3 1.1 Context .........................................................................................................................3 1.2. Date generale..............................................................................................................4 1.3. Obiective .....................................................................................................................4 1.4. Scop si abordare.........................................................................................................5

2. DESCRIEREA TERENULUI .............................................................................................8

2.1 Localizarea terenului..................................................................................................8 2.2 Proprietatea actuala..................................................................................................10 2.3 Utilizarea actuala a terenului..................................................................................11

2.3.1. Categoria de activitate si operatorul ..............................................................11 2.3.2. Activitati desfasurate pe amplasament ..........................................................12 2.3.3. Activitati de furnizare a utilitatilor pe amplasament ....................................17 2.3.4. Modul de utilizare a terenului .......................................................................22 2.3.5. Impact potential .............................................................................................22

2.4 Folosirea de teren din imprejurimi ........................................................................24 2.5 Utilizare chimica.......................................................................................................24 2.6 Topografie..................................................................................................................28 2.7. Relieful si geomorfologia........................................................................................28 2.8. Geologie ....................................................................................................................30 2.9. Solul ...........................................................................................................................31 2.10. Hidrologie...............................................................................................................32

2.10.1. Hidrologia ....................................................................................................32 2.10.2. Hidrogeologia ...............................................................................................34

2.11. Elemente climatice.................................................................................................38 2.11.1. Temperatura aerului ....................................................................................39 2.11.2. Precipitatiile si stratul de zapada.................................................................39 2.11.3. Vantul ..........................................................................................................39 2.11.4. Calitatea aerului...........................................................................................40

2.12. Flora şi fauna..........................................................................................................42 2.12.1. Flora .............................................................................................................42 2.12.2. Fauna ...........................................................................................................42 2.12.3. Arii naturale protejate de interes naţional...................................................42

2.13. Autorizatii curente ................................................................................................44 2.14. Planificarea monitorizarii .....................................................................................44 2.15. Incidente legate de poluare ..................................................................................46 2.16. Vecinatatea cu specii sau habitate protejate sau zone sensibile .....................47 2.17. Conditiile cladirilor ...............................................................................................47 2.18. Raspuns de urgenta...............................................................................................48



2

3. ISTORICUL TERENULUI...............................................................................................48 4. RECUNOSTEREA TERENULUI....................................................................................49

4.1. Probleme identificate ..............................................................................................49 4.2. Deseuri ......................................................................................................................50 4.3. Depozite ....................................................................................................................53 4.4. Zona interna de depozitare ....................................................................................54 4.5. Sistemul de canalizare ............................................................................................54 4.6. Alte depozite chimice si zone de folosire.............................................................54 4.7. Alte posibile impuritati rezultate din folosinta anterioara a terenului. ..........55

5. REZUMATUL INVESTIGAŢIILOR PE TEREN.........................................................55

5.1. Emisii atmosferice din surse punctiforme ...........................................................55 5.2.Calitatea aerului ambiental .....................................................................................56 5.3. Calitatea apei evacuate din statia de epurare......................................................57 5.4. Nivelul de zgomot...................................................................................................57

6. INTERPRETAREA DATELOR.......................................................................................58

6.1 Calitatea aerului........................................................................................................59 6.2. Calitatea apei uzate evacuate.................................................................................60 6.3. Nivelul de zgomot...................................................................................................60

7. RECOMANDARI..............................................................................................................61

7.1. Factorul de mediu apa ............................................................................................61 7.2. Factorul de mediu aer .............................................................................................61 7.3. Factorul de mediu sol - subsol...............................................................................62 7.4. Gestiunea deseurilor ...............................................................................................62 7.5. Utilizarea eficienta a energiei.................................................................................63

8. CONCLUZII .......................................................................................................................64 ANEXE.....................................................................................................................................66



3

1. INTRODUCERE 1.1 CONTEXT Prezenta documentatie face parte din solicitarea de revizuire a autorizatiei

integrate de mediu nr. 15/02.03.2017 pentru activitatea de abatorizare a puilor de carne in Orasul Boldesti Scaeni, jud. Prahova, avand ca titular S.C. AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL.

Revizuirea autorizatiei integrate de mediu este necesara datorita necesitatii introducerii in autorizatia integrata de mediu a unor deseuri care se genereaza din activitatea abatorului.

Principala activitate desfasurata de SC AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL este abatorizarea puilor de carne cu o capacitate de 60 000 capete/zi, aproximativ 96 tone carcase/zi.

Raportul de amplasament este intocmit in conformitate cu prevederile Ghidului

tehnic general pentru aplicarea prevederilor IPPC, aprobat prin Ordinul nr. 36/2004. Raportul de amplasament prezintă situaţia actuală a calităţii terenului pe care

este situată instalaţia de creştere a porcilor, radiografia calităţii actuale a amplasamentului constituind o referinţă pentru evoluţia calităţii factorilor de mediu în viitor.

Raportul de amplasament a fost întocmit pentru a îndeplini cerinţele de prevenire, reducere şi control a poluării, conform cu Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale, astfel încât să ofere informaţii relevante, de sprijin pentru solicitarea autorizaţiei integrate de mediu.

Evaluarea amplasamentului s-a realizat luând în considerare documentele de referinţă BREF privind cele mai bune tehnici disponibile în domeniu, precum şi legislaţia naţională în vigoare şi standardele de mediu:

- Documentul de referinţă privind cele mai bune tehnici disponibile în abatoare si industria subproduselor de origine animala, mai 2005 (BREF SA);

- Reference Document on the General Principles of Monitoring; - Buletine de analiza a factorilor de mediu. Acest Raport de amplasament ia în considerare amplasamentul abatorului

pentru pui de carne si a statiei de epurare care deserveste aceasta instalatie administrate de SC AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL, pentru care se solicită revizuirea autorizaţiei integrate de mediu.



4

Intocmirea prezentei documentatii a avut la baza practicile si rezultatele titularului (consumuri specifice, concentratiile poluantilor atmosferici, producerea de deseuri, etc.) din anul 2019 in abatorul pentru pui de carne.

1.2. DATE GENERALE

Denumirea unităţii: S.C. AGRISOL INTERNATIONAL RO S.R.L. Adresa sediului societăţii: Oras Boldesti Scaeni, str. Morii, nr. 38, jud. Prahova ;

Adresa activitatii: Oras Boldesti Scaeni, str. Morii, nr. 38, jud. Prahova. Certificat de înmatriculare: J29/986/1999

Cod unic de inregistrare: 11323902 Cod CAEN: 1012 Prelucrarea si conservarea carnii de pasare 3700 – Colectarea si epurarea apelor uzate

Tel./fax: 0745 777 578 / 0 244 211 336 e-mail: [email protected] Reprezentant: Charbel Laoun - Administrator Responsabil de mediului: Stroe Alin

1.3. OBIECTIVE

Principalul obiectiv al raportului de amplasament este constituirea unui punct de plecare atat pentru stabilirea conditiilor de conformare, cat si pentru evaluari ulterioare ale conformarii cu prevederile legale privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii. Pentru realizarea acestui obiectiv, raportul de amplasament trebuie:

• sa formeze un punct de referinta pentru evaluarile ulterioare ale amplasamentului; • sa furnizeze informatii asupra caracteristicilor fizice ale terenului si a vulnerabilitatii sale; • sa furnizeze dovezi ale investigatiilor si masurilor intreprinse anterior in domeniul protectiei mediului. Evaluarea amplasamentului are in vedere realizarea urmatoarelor obiective

specifice: - analiza utilizarilor anterioare si actuale ale terenului pentru identificarea potentialilor poluanti; - elaborarea modelului conceptual pentru determinarea cailor de propagare in mediu a potentialilor poluanti; - identificarea zonelor efectiv sau potential contaminate; - evaluarea starii de calitate a solului, apelor subterane si de suprafata, in cazul identificarii unor zone poluate sau potential poluante.

Zona analizata cuprinde amplasamentul abatorului si statiei de epurare si

vecinatatile acestora care pot fi afectate de activitatile desfasurate pe amplasament.



5

Raportul a fost intocmit pe baza datelor existente privind starea anterioara si actuala a calitatii terenului precum si pe baza investigatiilor suplimentare efectuate in zona amplasamentului.

Principalele obiective ale Raportului de amplasament, în conformitate cu

prevederile normelor în vigoare referitoare la prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării, sunt următoarele:

• investigarea calităţii actuale a factorilor de mediu din zona amplasamentului instalaţiei;

• evidenţierea rezultatelor investigaţiilor privind calitatea factorilor de mediu astfel încât acestea să constituie punctul iniţial pentru solicitarea autorizaţiei integrate de mediu şi pentru raportarea în viitor a calităţii factorilor de mediu de pe amplasament;

• să furnizeze informaţii despre caracteristicile fizice ale terenului şi despre vulnerabilităţile amplasamentului;

• să prezinte utilizările anterioare şi actuale ale amplasamentului, pentru a identifica dacă există zone cu potenţial de contaminare;

• să prezinte informaţiile cu privire la natura terenului, pentru a fundamenta înţelegerea dispersiei poluanţilor, în situaţia unei contaminări;

• elaborarea unui ,,Model conceptual iniţial" al terenului şi împrejurimilor sale, pentru descrierea interacţiunii dintre factorii de mediu de pe teren.

1.4. SCOP SI ABORDARE

Lucrarea a fost elaborată în conformitate cu: • OUG nr. 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile şi

completarile ulterioare; • Legea nr. 278/2013 privind emisiile industriale; • Legea Apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare. • HG nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de

descărcare în mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile şi completarile ulterioare.

• Ordin nr. 462/1993 pentru aprobarea conditiilor tehnice privind protectia atmosferei si Norme metodologice privind determinarea emisiilor de poluanti atmosferici produsi de surse stationare.

• Legea nr. 188/2018 privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţii medii de ardere

• Ordin nr. 756/1997 pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului.

• Ordin M.M.G.A. nr. 344/2004 si M.A.P.D.R. nr. 708/2004 pentru aprobarea Normelor tehnice privind protectia mediului si in special a solurilor, cind se utilizeaza namolurile de epurare in agricultura.

• Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator.



6

• STAS 12574/1987 privind conditiile de calitate a aerului in zonele protejate.

• STAS 10009/1998 – Acustica urbana – limite admisibile ale nivelului de zgomot.

• Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor. • H.G. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea

listei cuprinzind deseurile, inclusiv deseurile periculoase. • Ordin nr. 119/2014 pentru aprobarea Normelor de igiena si sanatate

publica prividn modul de viata al populatiei. • Regulamentul (UE) nr. 142/2011 al comisiei din 25 februarie 2011 de

punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1069/2009 al Parlamentului European si al Consiliului de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală si produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman si de punere în aplicare a Directivei 97/78/CE a Consiliului în ceea ce priveste anumite probe si produse care sunt scutite de la controalele sanitar-veterinare la frontieră în conformitate cu directiva mentionată

• Regulamentul (CE) NR. 1069/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală si produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1774/2002

• Ordonanta nr. 24/2016 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de neutralizare a deşeurilor de origine animală, cu modificarile ulterioare.

Raportul de amplasament implică evaluarea riscului, prin determinarea surselor

de poluare şi a căilor de transfer (apă, aer) prin care componentele periculoase pot ajunge la ţintele primare şi secundare (sol, pânza freatică, biocenoză, populaţia din zonele critice). Luându-se în considerare caracteristicile procesului tehnologic, precum şi amplasarea geografică şi condiţiile locale de mediu, se vor stabili, pe baza celor mai bune tehnici disponibile (BAT), funcţie de valorile limită recomandate de BREF, procedurile pentru prevenirea, reducerea şi controlul (monitorizarea) integrată a poluării.

Industria sacrificării din întreaga UE este diversă, având multe caracteristici

nationale diferite. Unele dintre acestea se datorează diferitelor produse finale locale, de ex. produse tipice italiene afumate. Altele depind de ce piată sunt destinate produsele, de ex. poate fi necesară o perioadă mai lungă de valabilitate pentru carnea destinată exportului decât cea care trebuie trimisă pe piata locală. Aceste caracteristici afectează unele dintre alegerile făcute cu privire la ce tehnici sunt utilizate în unele abatoare.

Tendintele din industrie pot influenta problemele de mediu, de ex. schimbarea cantitătilor de apă consumate sau a cantitătii de deseuri generate. Preocuparea din ce în ce mai mare cu privire la siguranta alimentelor poate duce la producerea mai multor deseuri pe măsură ce anumite părti ale animalelor sunt aruncate si la cresterea curătării si sterilizării, care implică un consum asociat de apă, energie si substante chimice. Există



7

si alte tendinte bazate pe actiunile de mediu, precum prevenirea mirosurilor. Răcirea sângelui si a altor subproduse, nu numai acele părti destinate utilizării, ci si cele destinate eliminării devine tot mai frecventă. Refrigerarea necesită o cantitate considerabilă de energie, dar oferă alte avantaje, cum ar fi produse mai bune si mai putină poluare a aerului si a apei.

Cele mai semnificative probleme de mediu asociate activitatii abatoarelor sunt de obicei consumul de apă, emisiile ridicate de materii organice în apă si consumul de energie asociat cu refrigerarea si încălzirea. Sângele are cea mai mare concentratie de CCO a oricărui efluent lichid care rezultă din abatoare, iar colectarea, depozitarea si manipularea acestuia reprezintă o problemă cheie pentru evaluare si control. În majoritatea abatoarelor, instalatia frigorifică este cel mai mare consumator de energie electrică. Poate constitui 45 - 90% din consumul total al amplasamentului în timpul zilei de lucru si aproape 100% în perioadele in care nu exista activitate. Legislatia alimentară si veterinară impune utilizarea apei potabile în abatoare, astfel încât practic nu există oportunităti de reutilizare a apei. Acest lucru are consecinte privind consumul de apă si contaminarea apei, precum si consecinte energetice atunci când apa este încălzită. Emisia de mirosuri de ex. stocarea si manipularea sângelui si statiile de epurare pot fi cea mai importanta problemă de mediu de zi cu zi. Zgomot de ex. zgomotele animalelor în timpul descărcării si de la compresoare pot duce, de asemenea, la probleme locale.



8

2. DESCRIEREA TERENULUI 2.1 LOCALIZAREA TERENULUI

Orasul Boldesti Scaeni este situat in centrul judetului Prahova, la 11 km nord de

Municipiul Ploieşti, în zona de contact a Subcarpaţilor de Curbură cu Câmpia Română. Relieful este predominant cu zonă deluroasă, respectiv Dealul Mare, unde este

cultivată viţa de vie, pomi fructiferi, culminând cu pădure de stejar, fag şi tei în zonele mai înalte, respectiv zona Seciu, Galmeia şi Atârnaţi.

La poalele dealurilor se află o zonă de câmpie de peste 500 ha, unde se cultivă cereale (grâu, porumb, mazăre, orzoaică). În partea de vest, de la nord la sud, oraşul este străbătut de râul Teleajen.

Orasul Boldesti Scaeni se învecinează: • la Nord - comunele Lipăneşti si Baltesti • la Est - comuna Plopu • la Sud - comuna Bucov si Blejoi • la Vest - comuna Paulesti Suprafaţa orasului Boldesti Scaeni este de 3489 ha (din care 2304 ha agricol, 706

ha pădure şi 479 ha alte terenuri), fiind împărţit în trei cartiere: Boldeşti, Scăeni, Balaca şi o localitate componenta – Seciu. La recensamantul efectuat in anul 2011 populaţia oraşului număra 11 137 locuitori.

Figura nr. 1: Amplasarea orasului Boldesti Scaeni



9

Abatorul de pasari AGRISOL INTERNATIONAL RO este amplasat in sudul intravilanului orasului Boldesti Scaeni, in apropierea limitei dintre orasul Boldesti Scaeni şi comuna Blejoi, cu acces din strada Morii.

Amplasamentul abatorului SC AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL are o suprafata de 27 782 mp, din care, suprafata construita este de 11 022 mp, restul fiind teren liber de constructii.

Amplasamentul abatorului are urmatoarele vecinatati: • Nord: teren agricol, zona de locuinte la distanta de aprox. 650 m ; • Sud: Strada Morii (DC56), teren agricol; • Vest: teren agricol, zona mixta (locuinte si sevicii) la cca. 300 m, raul Teleajen la aprox. 950 m; • Est: teren agricol, zona de locuinte la distanta de aprox. 300 m.

Statia de epurare a abatorului, este situata in exteriorul incintei acestuia, in intravilanul orasului Boldesti Scaieni in terasa raului Teleajen, str. Teleajenului, nr. 5B.

Amplasamentul statiei de epurare are o suprafata de 12 038 mp si are urmatoarele vecinatati:

• Nord: zona de locuinte la distanta de aprox. 15 m, padure; • Sud: teren agricol; • Vest: teren agricol, raul Teleajen la aprox. 300 m, zona de locuinte la distanta de aprox. 500 m; • Est: teren agricol, zona de locuinte la distanta de aprox. 30 m. Figura nr. 2: Amplasarea in zona a SC AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL

Abator

Statie de epurare



10

Amplasamentul analizat se afla in bazinul hidrografic al raului Teleajen (XI.1.020.13.00.00.0) si se suprapune pe zona corpului de apa subterana de adancime ROAG12 Estul Depresiunii Valahe.

Tabel nr. 1. Coordonatele STEREO 70 aproximative ale amplasamentului abatorului

Tabel nr. 2. Coordonatele STEREO 70 ale amplasamentului statiei de epurare

2.2 PROPRIETATEA ACTUALA Terenul si cladirile de pe amplasamentul abatorului sunt proprietatea SC

AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL conform Contractului de vanzare - cumparare autentificat cu nr. 2561/30.06.1999 si Actului aditional la acesta.

Statia de epurare este concesionata de SC AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL pe o perioada de 49 de ani in baza Contractului de concesiune nr. 4906/02.07.2003.

Pe amplasamentul abatorului cu suprafata totala de 27 782 m2 sunt urmatoarele obiective:

- Clădire abator; - Statie faina proteica; - Uzina de frig; - Depozit frigorific; - Cladire administrativa; - Pavilion poarta; - Gospodarie de apa compusa din 3 foraje, revervor pentru inmagazinarea apei,

statia de pompare; - Atelier mecanic - 2 posturi de transformare 6/0,4 kV; - Incinta dezinfectie rutiera ; - Incinerator pentru deseurile de tesuturi animale; - Spalatorie auto; - Magazie; - Retele de alimentare cu apa, canalizare, electricitate.

Punct N (m) E (m) 1 390220 580550 4 390300 580700

11 390150 580780 17 390080 580615

Punct N (m) E (m) 1 389607,14 580040,49 4 389639,61 580081,54

13 389496,44 580206,16 15 389450,98 580151,74



11

Pe amplasamentul statiei de epurare cu suprafata totala de 12 038 m2 sunt urmatoarele obiective:

- Bazine aerare treapta biologica; - Cladire echipamente aerare; - Bazin omogenizare; - Cladire flotatie cu aer dizolvat; - Cladire separator centrifugal namol; - Cladirea administrativa ; - 4 paturi de uscare cu o capacitate totala de 2171 m3; - Foraj de alimentare cu apa; - Retele de alimentare cu apa, canalizare, electricitate. De asemenea, pe amplasamentul statiei de epurare mai exista si alte constructii

dezafectate (decantor circular secundar, buncar concentrator de namol, bazin aerare treapta a 2-a), care nu fac parte din fluxul tehnologic actual.

Detalii ale delimitarii terenului din proprietatea actuala sunt aratate in Planul de

amplasament si in Planul de situatie. Acestea arata de asemenea limitele instalatiei pentru care s-a depus solicitarea.

2.3 UTILIZAREA ACTUALA A TERENULUI 2.3.1. Categoria de activitate si operatorul

Activitatea principala desfasurata pe amplasament este de abatorizare a pasarilor vii provenite din unitatile de crestere proprii sau de la alte societati, pe baza de contract. Produsele rezultate sunt ambalate corespunzator si livrate beneficiarilor. In cazul in care produsele nu sunt livrate in stare proaspata spre comercializare, sunt depozitate si pastrate in conditii adecvate de temperatura, in spatii frigorifice speciale.

Subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman rezultate din procesul de abatorizare sunt prelucrate in instalatia de faina proteica. Capacitatea abatorului este de 60 000 capete/zi (aprox. 96 t/zi la o greutate medie a carcasei de pui de 1,6 kg), iar instalatia de producere a fainei proteice poate procesa o cantitate maxima de materii prime de 48 t/zi, la un regim de funcţionare de 24 h/zi, timp de 365 zile/an. In consecinta, conform Anexei 1 a Legii nr. 278/2013 privind emisiile industriale, activitatile descrise mai sus fac parte din categoriile de activitati industriale pentru care este necesară obţinerea autorizaţiei integrate de mediu, incadrandu-se astfel:

- la pct. 6.4. a) Exploatarea abatoarelor cu o capacitate de producţie de peste 50 de tone carcase pe zi;

- la pct. 6.5. Eliminarea sau reciclarea subproduselor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, prevăzute de Regulamentul (CE) nr.



12

1.069/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animală şi produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002, cu o capacitate de tratare de peste 10 tone pe zi.

Operatorul instalatiilor este S.C. AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL cu sediul

in Orasul Boldesti Scaeni, str. Morii, nr. 38, jud. Prahova.

2.3.2. Activitati desfasurate pe amplasament Principala activitate desfasurata pe amplasament este de abatorizare a pasarilor. Pe langa activitatea de sacrificare si abatorizare a pasarilor, se desfasoara si activitati cu caracter auxiliar de tipul:

• obtinerea fainei proteice (statia de faina proteica); • racirea si congelarea carnii de pasare (in statia frigorifica); • asigurarea aburului si agentului termic • epurarea apelor uzate si evacuarea acestora; • incinerarea deseurilor de origine animala • spalarea mijloacelor de transport in rampa special amenajata; • reparatii si intretineri de utilaje, instalatii si mijloace auto din dotare; • activitati administrative.

Activitatile auxiliare din cadrul abatorului se desfasoara in urmatoarele ateliere si instalatii: Atelier mecanic, Atelier electric, Uzina de frig, Centrala termica, Instalatie hidrofor, Bazin de apa, Posturi de transformare (2 buc), Statia de faina proteica, Incinerator si Statia de epurare ape uzate. Sacrificarea si abatorizarea puilor de carne Activitatea de baza a abatorului se desfasoara intr-o singura cladire, compartimentata si utilata corespunzator pentru executarea fiecarei operatii a procesului tehnologic.

Pasarile vii cu greutatea de cca. 2,1 kg, provenite de la fermele de crestere proprii sau de la alte unitati (in baza unor contracte), sunt aduse la abatorul Scaieni, unde sunt descarcate, cantarite si receptionate din punct de vedere al greutatii si calitatii. Receptionarea pasarilor se face in zona de extindere a rampei de incarcare, dotata cu climatizare si echipamente automate pentru descarcarea si spalarea containerelor. Sistemul automat de descarcare are mai multe parti componente, si anume: - banda de alimentare pentru transportul containerelor; - unitate de basculare/descarcare a pasarilor din container, cu capacitatea de 45 containere/ora; - benzi pentru transportul pasarilor; - carusel de agatare; - transportor antrenat electric pentru transportul containerelor goale; - sistem de detectare a pasarilor vii care raman in in custi si platforma pe care se descarca eventualele pasari ramase nedescarcate anterior;



13

- placa turnanta, spalator custi/containere care cuprinde: - unitate de prespalare; - tronson inmuiere; - curatarea si spalarea finala; - dezinfectarea;

- transportor descarcare containere goale si curate. Dupa ce au fost receptionate, pasarile sunt introduse in abator unde urmeaza fluxul tehnologic principal, fiind trecute prin toate punctele de lucru, cu ajutorul unui transportor suspendat actionat electric. Etapele principale ale procesului ale procesului tehnologic sunt:

• Receptionarea pasarilor pentru sacrificare - presupune verificarea actelor care insotesc transportul de pasari, precum si verificarea greutatii si stationarea pasarilor cca. 30 minute pentru relaxare. • Examen sanitar-veterinar; • După efectuarea recepţiei şi a controlului sanitar, păsările ajung în hala de

sacrificare unde sunt executate în ordine operaţiile de asomare, jugulare şi sângerare: - Agatarea in transportor - pasarile sunt scoase din sertarele masinilor speciale de transport si agatate de picioare pe transportor; - Asomarea pasarilor - operatiunea de electrocutare in vederea linistirii pasarilor; - Jugularea - sectionarea venei jugulare; - Sangerarea - scurgerea sangelui intr-un jgheab de sangerare;

• Opărirea, deplumarea şi detaşarea corpului şi a picioarelor se realizează într-o hală specială, dotată cu instalaţie performantă de opărire şi deplumare.

- Oparire - introducerea pasarilor in oparitor, in care apa este mentinuta permanent la o temperatura de 51 – 54 0C; - Deplumare - indepartarea fulgilor si penelor - Detasarea corpului; - Detasarea picioarelor; - Reagatare;

• Detasarea gatului; • Eviscerarea - operatiunea de extragere a viscerelor din carcasa; • Control sanitar-veterinar; • Recoltarea organelor - organele recoltate sunt sortate şi ambalate pe categorii; • Curatare, spalare; • Imersarea carcaselor; • Control sanitar-veterinar; • Zvantarea carcaselor; • Sortarea carcaselor - se face in functie de greutate; • Transare carcase - in vederea obtinerii de parti anatomice; • Ambalare - in pungi, caserole; • Refrigerare - congelare; • Depozitare; • Livrare.



14

Toate aceste operatii sunt executate mecanic in conditii igienico-sanitare deosebite.

Carcasele rezultate sunt spalate, zvantate si ambalate corespunzator. Halele de lucru au peretii faiantati, pardoseala din gresie sau beton sclivisit si

sunt prevazute cu rigole de scurgere cu gratare metalice pentru apa de spalare si igienizare a suprafetelor acestora. Sangele rezultat in urma proceselor de abatorizare este preluat de reteaua de canalizare si deversat in statia de faina proteica.

Produsele nelivrate in stare proaspata sunt depozitate temporar in camera frigorifica la o temperatura de + 4 0C, iar de aici sunt trecute prin tunelele de congelare (T = - 40 0C), in numar de 5 si in final sunt depuse in depozitul de congelare (T = - 20 0C) de unde vor fi livrate beneficiarilor. Subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman rezultate din procesul de abatorizare sunt prelucrate in instalatia de faina proteica. Fabricarea fainei proteice Statia de producere a fainei proteice este o instalatie moderna discontinua (in sarje) de recuperare a proteinelor, care transforma subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman rezultate din procesul de abatorizare intr - un produs mixt, degresat, valoros din punct de vedere al continutului proteic, utilizat pentru hrana animalelor. Instalatia este compusa din urmatoarele echipamente principale:

- Separator cu sita rotativa - 2 distructoare cu o capacitate de 8 tone fiecare - Presa pentru degresarea fainei proteice - Racitor - Sistem de ambalare (insacuire) - Instalatie de tratare a condensului - Sistem de dezodorizare - Snecuri de transport, pompe, etc. Durata unei sarje este de aproximativ 5 ore.

Instalatia de producerea fainei proteice poate procesa o cantitate maxima de 48 tone/zi de materii prime cu urmatoarea compozitie aproximativa:

• continut de apa 78%; • continut solide 23%; • continut grasime 2%.

Estimativ, pot rezulta 12,5 t/zi produs proteic mixt degresat (faina proteica) si 600 kg/zi grasime, care sunt valorificate prin vanzare. Fazele procesului tehnologic de obtinere a fainii proteice sunt urmatoarele:

• alimentarea instalatiei cu materia prima Penele (saturate ud), deseurile moi (intestine), capetele, ghearele si sangele sunt colectate in cuva de materii prime pozitionata la sol, de la separatorul situat la mezanin. Din cuva de materii prime, acestea sunt incarcate prin intermediul conveierelor in cele 2 distructoare (cazane cilindrice orizontale, rotative, prevazute cu manta pentru incalzirea indirecta).



15

• procesarea (uscare - coacere) hidroliza, sterilizare, uscare Sterilizarea si hidroliza optima a amestecului de materii prime se realizeaza la presiunea de 2,8 bari si la o temperatura de 138 0C, care se mentine 20 - 30 min, dupa care se coboara pana la presiunea atmosferica, moment in care se deschide robinetul principal si incepe procesul de uscare a produsului.

• degresarea si manipularea fainei proteice In aceasta etapa, produsul uscat si gras este descarcat din distructoare in cuva de receptie, de unde este trimis la presa de degresare. Produsul degresat este transferat in cuva de repaos, unde este racit inainte de a fi trecut prin sita vibratoare care inlatura corpurile straine. Dupa incheierea acestui proces urmeaza faza de insacuire, cantarire si inchidere automata a sacilor.

• manipularea grasimii Grasimea extrasa prin presare este pompata intr-unul din cele 2 tancuri de sedimentare solide, de unde dupa sedimentare uleiul clarificat se pompeaza in tancul de stocare a uleiului pentru expeditie. Fractiunea sediment colectata din tanc va fi reintrodusa in circuitul de obtinere a fainei proteice.

• manipularea vaporilor Vaporii rezultati la distructoare sunt captati cu ajutorul unui sistem de exhaustare si prin tubulatura catre condensatorul de aer, unde se realizeaza condensarea vaporilor cu ajutorul unui aerocooler. Condensul este deversat la canalizarea societatii si ajunge in statia de epurare, iar vaporii necondensati sunt preluati in sistemul de dezodorizare.

• sistemul de dezodorizare Sistemul de dezodorizare realizeaza o spalare a gazelor necondensate, cu NaOCl dozat in cantitati care sa asigure oxidarea in vederea reducerii mirosului inainte de evacuarea aerului in atmosfera Trebuie mentionat faptul ca ventilatorul pentru vaporii necondensati este situat in spatele sistemului de dezodorizare fapt ce determina un control riguros asupra mirosului, prin inducerea unei presiuni negative in distructoare in timpul incarcarii/descarcarii, conducand cele mai grele mirosuri prin sistemul de condensare - odorizare. Incinerarea deseurilor de origine animală Eliminarea deseurilor de origine animală care nu sunt destinate consumului uman rezultate din procesul de abatorizare se face intr-un incinerator tip Volkan 200, avand urmatoarele caracteristici:

• Rata de ardere 50 kg/h, • Capacitatea de incarcare 100-150 kg, • Consum de gaz metan 6-8 mc/h, • Temperature minima de incinerare 850 0C.

Incineratorul este prevazut cu 2 camere de ardere dotate cu 2 arzatoare indepedente (unul pentru camera principala de ardere si unul auxiliar pentru camera de postcombustie).



16

Gazele si pulberile in suspensie rezultate in urma arderii primare din camera de combustie trec in camera de postcombustie, unde sunt din nou supuse procesului de ardere, se retin si se distrug eventualele noxe sau particule in suspensie.

Deseurile de tesuturi animale se introduc in camera principala in care se realizeaza incinerarea. Timpul de retentie si temperatura gazelor de ardere (minim 850 0C, conform legistlatiei in vigoare) in camera de post combustie, asigura o ardere corespunzatoare a materialelor gazoase, astfel incat valorile emisiilor se incadreaza in cerintele legislatiei romanesti si europene, in domeniul incinerarii cadavrelor animaliere.

Materia primă este încărcată în camera primara (de piroliză) prin deschiderea usii de alimentare cu deseuri.

După ce deseurile sunt încărcate, arzatorul auxiliar din camera secundară este pornit. Atunci când temperatura în camera secundară atinge valoarea prestabilita (850 0C), arzătorul auxiliar din camera de post-combustie se opreste si se porneste arzatorul din camera de ardere. Arzatorul auxiliar din camera de postcombustie porneste ori de cate ori este nevoie, pentru a mentine temperatura prestabilita in camera de postcombustie.

Astfel, temperaturile presetate si cele 2 arzatoare asigura conformarea instalatiei cu Regulamentul CE nr. 1069/2009 si Regulamentul CE nr. 142/2011.

Masurarea temperaturii se va realiza cu ajutorul unor termocuple montate in punctele cheie, pentru mentinerea in parametri optimi ai procesului de piroliza, astfel: in camera de piroliza si in camera de postcombustie. Informatiile primite de la aceste termocuple sunt transmise la panoul de comanda care regleaza debitul de combustibil la arzatoarele celor doua camere, precum si debitul suflantelor pentru corelarea necesarului de oxigen. Toate ciclurile de operare sunt controlate de catre panoul de comanda, iar acest lucru asigura in mod automat o piroliza completa, protejand in acelasi timp mediul inconjurator. Pe panou sunt afisate toate instrumentele necesare pentru functionarea automata a gazeificatorului (termometre, termostate, releu de siguranta, etc).

Cand programul de piroliza este finalizat, incineratorul se opreste in mod automat si porneste programul de racire la valorile prestabilite.

Cenusa rezultata este îndepărtată manual prin deschiderea usii de la camera primara, iar pulberile din gazele de ardere sunt eliminate prin deschiderea usii de la camera secundară.

Etapele procesului de ardere: − Ciclul de preincalzire: pentru a asigura retentia gazelor de ardere la o

temperatura de min 850 0C timp de 2 secunde, la initializarea programului de ardere va porni doar arzatorul de la camera secundara; cand se ajunge la temperatura de 850 0C, panoul de control da automat comanda pentru inceperea ciclului de ardere;

− Ciclul de ardere: pe durata timpului de ardere panoul de control asigura automat mentinerea temperaturii in camera de ardere in jurul valorii setate; pe afisajul panoului vor aparea timpul ramas din ciclul de ardere; dupa expirarea timpului de ardere, arzatorul din camera principala va primii comanda de oprire iar panoul de comanda va trece la etapa urmatoare;



17

− Ciclul postardere: deoarece la sfarsitul ciclului de ardere exista posibilitatea ca in camera de ardere sa mai existe deseuri care inca nu au fost total arse, gazele emise de acestea se neutralizeaza prin mentinerea in camera secundara a temperaturii de 850 0C; in timpul acestui ciclu, arzatorul de la camera de ardere va functiona doar pe ventilatie; durata acestui ciclu este de regula de 2 ore;

− Ciclul de racire: pe durata acestui ciclu, arzatoarele vor functuina pe ventilatie, pentru a asigura racirea incineratorului; cand temperatura din fiecare camera va ajunge sub 75 0C, arzatoarele se vor opri complet.

Incineratorul este montat pe o platforma de beton si este utilizat ocazional.

Evacuarea gazelor in atmosfera se face printr-un cos de dispersie cu diametrul de 400 mm si inaltimea totala de 3,5 m. Atelierul mecanic presteaza un minim de activitati de prelucrari mecanice specifice operatiilor de reparatii si intretinere piese de schimb si utilaje precum si operatii ocazionale de service (schimb ulei motor, reparatii mecanice si electrice curente) al masinilor de transport. Atelierul electric este o anexa a atelierului mecanic fiind amenajat in doua incaperi separate, in care se executa operatii de intretinere si reparare a instalatiilor electrice din dotare. Atelierul electric mai are in dotare o statie electrica si doua posturi de transformare. Societatea are in dotare doua rampe de spalare auto, de unde apele uzate rezultate sunt preluate de reteaua de canalizare si tratate in statia de epurare.

2.3.3. Activitati de furnizare a utilitatilor pe amplasament

Activitatile de furnizare a utilitatilor pe amplasamentul abatorului sunt: • alimentare cu apa; • alimentare cu energie electrica; • alimentare cu energie termica. Alimentarea cu apa Sursa de apa ce deserveste activitatea abatorului si a statiei de epurare este o

sursa de apa subterana proprie, alcatuita din: • 3 foraje amplasate in incinta abatorului cu urmatoarele caracteristici:

- Foraj 1 (atelier auto): H = 125 m, NHs = 0,58m, NHd = 14,8 m - Foraj 2 (birouri): H = 140 m, NHs = 0,97 m, Nhd = 12,3 m - Foraj 3 (spalatorie auto): H = 140 m, NHs = 0,97 m, NHd = 12,3 m

• 1 foraj pentru nevoi tehnologice amplasat in statia de epurare cu urmatoarele caracteristici: H = 17,8 m, NHs = 4,5 m

Aductiunea apei de la foraje la rezervoarele de inmagazinare se realizeaza prin

intermediul unor conducte din PVC astfel: • Conducta de aductiune de la Forajul 1 la rezervoare, avand Dn 2", lungime 40

m;



18

• Conducta de aductiune de la Forajul 2 la rezervoare, avand Dn 1,5", lungime 140 m;

• Conducta de aductiune de la Forajul 3 la rezervoare, avand Dn 2", lungime 140 m.

Inmagazinarea apei se face astfel:

• 2 rezervoare din beton semingropate cu un volum de 500 mc fiecare (inclusiv rezerva de incendiu de 334 mc) amplasate in incinta abatorului;

• 1 rezervor cu V = 400 mc pentru stocarea apei folosite in statia de epurare. Distributia apei se asigura cu ajutorul unei statii de hidrofor compusa dintr-un recipient cu volumul de 1000 l, Pmax = 10 bari, Pmin = 4 bari, echipata cu statie de pompare compusa din:

• 1+1 pompe tip Lowaria Italia, Q = 90-120 mc/h, H = 60 m col. H2O, P = 30 kW n = 2900 rot/min.

• 1 pompa PSI tip Lowaria Italia, Q = 26-54 mc/h, H = 32 m col. H2O, P = 9,2 kW, n = 2900 rot/min

Reteaua de distributie a apei este confectionata din PEID avand diametrul de 125 mm - 219 mm cu o lungime totala de 700m.

Apa pentru stingerea incendiilor • volum intangibil: 334 mc in cele doua rezervoare • 8 hidranti exteriori si 17 hidranti interiori.

Volume de apa asigurate in surse pentru alimentarea cu apa: • in regim nominal Vmediu = 1400 mc/zi Vanual = 420 mii mc • in regim minim Vmin = 1000 mc/zi Vanual = 300 mii mc

Necesarul total de apa

• maxim: 1250 mc/zi • mediu : 892,8 mc/zi

Cerinta totala de apa

• maxim: 1400 mc/zi • mediu: 1000 mc/zi Evacuarea de ape

Apele uzate din incinta abatorului (ape igienico-sanitare, tehnologice si pluviale din zonele unde pot fi impurificate) sunt colectate si canalizate către statia de epurare prin:

• reţea tuburi de beton Dn 200-400 mm si tuburi tip RAU-PVC 1100-548 cu Dn 400 mm, cu lungimea de circa 860 m in incinta;

• conducta de evacuare a apelor uzate din incinta abatorului către statia de epurare este confectionata din PVC cu o lungime de circa 800 m.



19

De la statia de epurare la gura de evacuare in râul Teleajen, conducta este confectionata din PVC Dn 500 mm si o lungime de circa 500 m. Debite de ape uzate menajere si tehnologice evacuate

Qzi max = 1400 m3/zi; Qzi med = 900 m3/zi Qanual = 270 000 m3/an Qorar max = 75 m3/h

Alimentarea cu energie electrica Alimentarea cu energie electrica pe amplsamentul abatorului se realizeaza prin

intermediul a 2 posturi de transformare 6/0,4kV, fiecare cu cate 2 transformatoare de 1000 kVA.

Pentru evitarea intreruperilor accidentale in alimentarea cu energie electrica la posturile de transformare sunt montate 2 grupuri electrogene de 500 kVA/400V fiecare, care sustin consumatorii vitali; grupurile electrogene sunt de exterior, echipate cu un tablou de automatizare care permite pornirea si oprirea automata a grupului electrogen. Asigurarea agentului termic Uzina de frig asigura agentul frigorific pentru tunelele de congelare si depozitul frigorific, cu ajutorul unei instalatii cu doua circuite separate: un circuit primar cu amoniac si un circuit intermediar cu glicol. Presiunea necesara celor doua circuite este produsa de 8 compresoare cu o putere temica totala de 3,3 MW. Functionarea instalatiei este in circuit inchis cu recircularea agentului frigorific. Centrala termica amplasata in cladirea statiei de faina proteica, este dotata cu un cazan cu puterea termica de 4,07 MW, care produce abur supraincalzit la 270 0C. Centrala termica amplasata in cladirea abatorului este compusa din 2 cazane (de 399 kW fiecare) care produc apa calda, catre urmatorii consumatori:

• Oparitor abator; • Sectia de spalare navete pentru pasari; • Instalatia de incalzire.

Centralele termice functioneaza cu gaze naturale. Sistemul de canalizare

Canalizarea apelor uzate în incinta Abatorului este alcătuită în sistem divizor, astfel: - reţea comună pentru apele menajere şi tehnologice, din tuburi de beton Dn 200 – 400 mm şi tuburi tip RAU – PVC 1100-548 cu Dn 400 mm, cu lungimea de circa 860 m. - apele pluviale sunt colectate de rigole ce însumează o lungime de 410 m, cu deversare în rigola stradală şi de aici în IM Teleajen (Bălăcuţa). Apele uzate provenite din procesul de sacrificare a pasarilor, incarcate cu pene, grasimi si material grosier sunt colectate intr-un bazin din hala de abatorizare de unde cu ajutorul a doua electropompe cu tocator vor fi refulate in instalatia de separare cu sita rotativa. Dupa separare, apele uzate rezultate sunt pompate in statia de epurare, iar partea grosiera este valorificata prin transformarea in faina proteica.



20

Apele uzate rezultate in urma desfasurarii activitatilor de productie principale si auxiliare, cat si cele provenite in urma consumurilor igienico-sanitare ale personalului angajat, sunt preluate de reteaua de canalizare interna, alcatuita din conducte metalice cu diametre cuprinse intre 2” si 4” in interiorul incintei abatorului. Din incinta abatorului apele uzate sunt pompate cu ajutorul unei statii de pompare in statia de epurare a societatii, situata la cca. 1 km distanta. Apele pluviale sunt colectate prin rigole ce insumeaza o lungime de 410 m, cu deversare in rigola stradala si de aici in IM Teleajen (Balacuta).

Statia pentru epurarea apelor uzate

In statia de epurare sunt tratate atat apele uzate menajere cat si cele tehnologice pentru indeplinirea conditiilor de calitate a acestora prevazute de NTPA 001 in vederea deversarii acestora in raul Teleajen. Cantitatea zilnica de ape uzate ce sunt tratate in statia de epurare este de 120 mc/h.

In vederea indeplinirii conditiilor de calitate impuse de NTPA 001/2002 apele uzate sunt tratate in doua trepte si anume:

- tratare fizico-chimica ; - tratare biologica. Treapta de tratare fizico-chimica presupune parcurgerea etapei de prefiltrare si a

celei de tratare fizico-chimica propriu-zisa. Prefltrarea este necesara pentru asigurarea unei bune functionari a instalatiei de flotare. Tratarea fizico-chimica este o combinatie intre o flotatie de curgere incrucisata si una in contracurent.

Instalatia de pompare este formata din doua pompe de alimentare tip Victor cu o putere instalata de 11 KW si grad de protectie IP 68, clasa de izolatie F.

Instalatia de prefiltrare este alcatuita din trei filtre parabolice cu sistem de spalare automata inclus, montate pe un suport dee cca. 3,5 m inaltime.

Bazinul de egalizare debite este un bazin cu V = 400 mc, care preia apele uzate deversate in instalatia de epurare biologica. In vederea evitarii depunerilor din bazinul de egalizare, acesta va fi prevazut cu un sistem de barbotaj al apei. Deversarea apelor din bazinul de egalizare se realizeaza printr-un deversor dintat.

Sistemul de flotatie cu aer dizolvat (DAF) are urmatoarele componente: - sistemul de flotatie proriu-zis; - instalatie automata de pre-tratare chimica; - instalatie automata de control pH; - sistem de evacuare namol. Tratarea biologica a apelor reziduale rezultate din prima etapa de epurare, este

o tratare biologica bazata pe o tratare simultana cu microorganisme si oxigen. Instalatia de tratare biologica este realizata intr-un singur bazin, echipat cu

sistem de aerare si echipamente de control. Sistemul nu prevede recircularea namolului activ, care va ramane in permanenta in bazin. De asemenea trebuie mentionat ca toate procesele au loc in acelasi bazin, in etape succesive.

Componenta instalatiei de tratare biologica este urmatoarea: - Bazin de contact cu capacitatea de cca. 50 mc, echipat cu pompa de

alimentare si mixer aerator.



21

- Bazin de aerare 2 buc., V = 1920 mc, dotate cu suflanta, sistem de aerare, sistem de masurare si control a nivelului de apa si a cantitatii de oxigen dizolvat, sistem de evacuare apa tratata.

Fluxul tehnologic din treapta de tratare biologica este urmatorul: Apele rezultate in urma tratarii fizico-chimice sunt deversate in bazinul de

contact iar de aici in cele doua bazine de aerare, suprainaltate de la 2,5 m la 6 m, inltimea utila de aerare. Pentru eficientizarea procesului de aerare colturile bazinelor au fost rotunjite si s-a montat transversal peste cele doua bazine un podet. La sfarsitul etapei de alimentare, unitatea centrala de control regleaza aerarea astfel incat epurarea sa fie in conformitate cu cerintele normativelor in vigoare. Dupa terminarea etapei de aerare incepe cea de sedimentare a namolului. Viteza de sedimentare a namolului este atat de mare incat apa tratata poate fi evacuata dupa o perioada de timp foarte scurta. Dupa sedimentare incepe etapa de asteptare, utilizata pentru stabilizarea namolului. In vederea eliminarii mirosurilor, s-a prevazut o instalatie de tratare cu Ca(OH)2, automatizata, controlul procesului fiind realizat prin intermediul unui automat PLC. Instalatia de deshidratare a namolului Instalatia de deshidratare a namolului are in componenta urmatoarele elemente:

- decantor centrifugal; -pompa alimentare namol; -instalatie automata de preparare - dozare polielectrolit cu capacitatea de 100l/h; -instalatie de preparare si dozare lapte de var cu capacitaea de 100l/h; -mixer static pe conducta; -transportor de evacuare namol deshidratat.

Namolul primar provenit de la procesul de flotatie si namolul activat in exces, sunt trimise in bazinul de stocare namol, care are capacitate de cca 26 mc, de unde prin pompare vor ajunge in bazinul de namol, de unde se alimenteaza centrifuga decantoare. In urma centrifugarii rezulta doua faze :

• faza grea, reprezentand suspensiile solide deshidratate; • faza usoara, reprezentand partea lichida.

Namolul solid rezultat din centrifuga este stocat temporar pe platforma de uscare cu o capacitate totala de 2171 m3, prevazuta cu urmatoarele dotari:

- 4 compartimente supraterane (S1 = 483,2 m2, S2 = 489,2 m2, S3 = 395,5 m2, S4 = 803,0 m2);

- pardoseala din beton prevazuta cu drenuri; - pereti perimetrali cu H = 1 m.

Apa rezultata din procesul de deshidratare a namolului este reintrodusa in circuitul statiei de epurare, iar namolul dupa compostare este utilizat pentru fertilizarea terenurilor agricole. Platformele de uscare a namolului sunt impartite in 4 compartimente si sunt prevazute cu drenuri pentru colectarea apelor drenate. Apele drenate sunt refulate in circuitul de epurare al apelor uzate.



22

2.3.4. Modul de utilizare a terenului

Conform extraselor de carte funciara, abatorul de pasari si statia de epurare sunt amplasate in intravilanul orasului Boldesti Scaieni. Pentru ambele amplasamente, categoria de folosinta a terenului este curti – constructii.

2.3.5. Impact potential

Cele mai semnificative probleme de mediu asociate activitatilor in abatoare sunt consumul de apă, emisiile în apă de lichide cu un continut organic ridicat si consumul de energie asociat în special cu sistemul de refrigerare si apa calda. Emisiile in aer Cele mai importante emisii în aer provin de la cazanele pentru asigurarea apei calde. Există, de asemenea, un impact potential privind eliberarea de gaze utilizate de instalatiile frigorifice. Emisiile de praf care apar în timpul descărcării păsărilor si a agătarii acestora pe linia de sacrificare sunt o alta problemă de mediu [BREF SA 2005]. Emisiile in apă Cel mai semnificativ impact asupra mediului rezultat din abatoare este reprezentat de emisiile în apă. Acesta este legat de consumul ridicat de apă si concentratiile ridicate de CBO, CCO si materiilor in suspensie care apar în timpul sacrificării si prelucrarii carcasei. Solidele se descompun, eliberând grăsimi si solide coloidale si in suspensie, conducând la o crestere a CBO, CCO si materiilor in suspensie. Alti contaminanti cheie sunt azotul si fosforul. Utilizarea excesivă a apei nu este doar o problemă de mediu si economică în sine, ci se adaugă si problema epurarii acesteia. Apa uzată poate fi tratată complet sau partial intr-o statie de epurare a abatorului. Contaminarea apelor reziduale poate fi redusă la minimum prin colectarea subproduselor si deseurilor cât mai aproape de sursă si prin prevenirea contactului acestora cu apa. Minimizarea utilizării apei la sacrificare si în prelucrarea carcaselor poate reduce, de asemenea, încărcătura efectivă de contaminanti, prin reducerea oportunitătilor de antrenare a materiei organice, cum ar fi grăsimile sau fecalele. În orice abator, un factor major care afectează consumul de apă este cantitatea de suprafată utilizată. Din motive de igienă, toate suprafetele procesului trebuie spălate cel putin o dată pe zi. Prin urmare, consumul de apă este foarte dependent de structura abatoarelor, iar în abatoarele de păsări depinde de metoda sacrificării, prelucrarea carcasei, răcirea carcasei si gradul de automatizare. Cantităti mari de apă sunt consumate în abatoarele de păsări pentru operatiuni de eviscerare, curătare si spălare. Sângele are cea mai mare concentratie de CCO a oricărui efluent lichid care rezultă din abatoare. Potentialul poluant al sângelui si cantitătile uriase care sunt manipulate fac din acesta o problemă esentială de mediu pentru evaluare si control [BREF SA 2005].



23

Consumul de energie In majoritatea abatoarelor, instalatia frigorifică este cel mai mare consumator de energie electrică. Constituie 45 - 90% din consumul total al amplasamentului în timpul zilei de lucru si aproape 100% în perioadele fara productie. Unele amplasamente mai mari au o instalatie de frig centralizată. Utilizarea energiei pentru încălzirea apei este o altă problemă esentială de mediu. Produsele petroliere si / sau gazul natural sunt principalii combustibili folositi la producerea apei calde [BREF SA 2005]. Mirosul Mirosurile emise din depozitarea si manipularea sângelui, nămolului, depozitarea subproduselor care nu sunt destinate consumului uman sunt raportate a fi cele mai problematice. Containerele pentru subproduse nespălate si statiile de epurare, inclusiv separarea initiala a solidelor, sunt, de asemenea, raportate a fi zone potentiale cu probleme [BREF SA 2005]. Una dintre problemele cheie de mediu asociate cu activitatile de procesare a subproduselor care nu sunt destinate consumului uman este mirosul. Atât procesul in sine, cât si activitătile asociate pot da nastere la mirosuri inacceptabile. Acestea sunt asociate cu receptia, manipularea, depozitarea, transferul si pregătirea materiei prime; procesul de tratare; manipularea si depozitarea produselor finite si manipularea, depozitarea, tratarea si eliminarea gazelor de proces. Cu cât materiile prime sunt mai proaspete, cu atât vor produce mai putine probleme de miros, fie direct, fie în timpul procesarii. Substantele mirositoare se caracterizează prin faptul că unele sunt insolubile în apă, iar altele sunt volatile în abur. Sunt detectabile la concentratii scăzute. Concentratia si compozitia substantelor emise se pot schimba brusc în timpul procesului de procesare a subproduselor de origine animala. Dacă formarea acestor substante nu este împiedicată, atunci tehnicile de reducere trebuie să fie capabile să facă fată acestor caracteristici. Acest lucru poate necesita adoptarea unei varietăti de tehnici [BREF SA 2005]. Zgomotul Principalele surse de poluare cauzate de zgomot si vibratii sunt zgomotele animalelor în timpul descărcării si transportului, activitatea vehiculelor de transport si manipulare si compresoarele [BREF SA 2005]. Restaurarea amplasamentului Activitătile desfasurate in abatoare nu sunt de asteptat să ducă la probleme semnificative de restaurare a amplasamentului. Datorita scurgerilor din conductele si rezervoarele de drenaj subterane este putin probabil să existe probleme semnificative de contaminare a solului sau a apelor subterane. Toate materialele care sunt evacuate în canalizarea abatoarelor sunt usor biodegradabile, inclusiv substantele chimice de curătat [BREF SA 2005]. Emisiile incineratoarelor pentru deseuri de origine animala (cu capacitatea sub 50 kg/h) nu sunt reglementate de Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor.



24

De asemenea, documentele de referintă BAT pentru Cresterea intensivă a pasarilor si a porcilor, Abatoare si subproduse animaliere sau Incinerarea deseurilor nu fac referire la aceste tipuri de incineratoare cu capacitate redusa. Corinair 2019 (NFR 5.C.1.b.v – Crematorii, SNAP 090902) nu stabileste factori de emisie pentru incinerarea cadavrelor sau a deseurilor provenite de la procesarea pestelui in acest tip de crematorii. Atât timp cât se respectă conditiile tehnice de incinerare (asigurarea pentru cel putin 2 secunde a temperaturii de 850 0C a gazelor de ardere), se asteaptă ca emisiile de poluanti (altii decât cei emisi doar din arderea combustibililor) să fie putin importante.

2.4 FOLOSIREA DE TEREN DIN IMPREJURIMI

Abatorul de pasari AGRISOL INTERNATIONAL RO este amplasat in sudul intravilanului orasului Boldesti Scaeni, in apropierea limitei dintre orasul Boldesti Scaeni şi comuna Blejoi, cu acces din strada Morii.

Amplasamentul abatorului are urmatoarele vecinatati: • Nord: teren agricol, zona de locuinte la distanta de aprox. 650 m ; • Sud: Strada Morii (DC56), teren agricol; • Vest: teren agricol, zona mixta (locuinte si sevicii) la cca. 300 m, raul Teleajen la aprox. 950 m; • Est: teren agricol, zona de locuinte la distanta de aprox. 300 m.

Statia de epurare a abatorului, este situata in exteriorul incintei acestuia, in intravilanul orasului Boldesti Scaieni in terasa raului Teleajen, str. Teleajenului, nr. 5B.

Amplasamentul statiei de epurare are urmatoarele vecinatati: • Nord: zona de locuinte la distanta de aprox. 15 m, padure; • Sud: teren agricol; • Vest: teren agricol, raul Teleajen la aprox. 300 m, zona de locuinte la distanta de aprox. 500 m; • Est: teren agricol, zona de locuinte la distanta de aprox. 30 m.

2.5 UTILIZARE CHIMICA Prin specificul activitatii sunt utilizate o serie de substante chimice; pentru activitatea de igienizare si dezinfectie a spatiului de lucru dar si a mijloacelor de transport pasari si produse de abatorizare, pentru tratarea apei cazanului de abur, la statia de frig, la sistemul de dezodorizare a instalatiei de faina proteica si in statia de epurare a apelor uzate.

Aceste produse sunt depozitate in magazie, iar manipularea se face numai de persoane instruite in acest sens.

Denumirea comerciala, compozitia si implicit categoria de pericol a acestor

produse pot diferi in functie de furnizorul acestora.



25

Caracteristicile produselor chimice utilizate la momentul intocmirii acestei documentatii sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabel nr. 3. Substante chimice utilizate

Impactul asupra mediului Denumirea comerciala

/compoziţie Categoria Categorie Periculozitate Fraze de pericol

Aciplusfoam VF59 Acid fosforic (CAS 7664-38-2) 20 – 30% Acid azotic (CAS 7697-37-2) 3 – 10% Alchil alcool etoxilat (CAS 64425-86-1) 3 – 10%

Detergent

Clasificat CLP

-

H290 Poate fi corosiv pentru metale H314 Provoacă arsuri grave ale pielii şi lezarea ochilor.

Clax Build Forte 12C1 Nitrilotriacetat de sodiu (CAS 5064-31-3) 20 – 30% Hidroxid de sodiu (CAS 1310-73-2) 3 – 10%

Dezinfectant

Clasificat CLP

-

H290 Poate fi corosiv pentru metale H314 Provoacă arsuri grave ale pielii şi lezarea ochilor. H351 Susceptibil de a provoca cancer.

Clax Personril 4KL5 Apa oxigenata (CAS 7722-84-1) 20 – 30% Acid acetic (CAS 64-19-7) 10 – 20% Acid peracetic (CAS 79-21-0) 3 – 10%

Dezinfectant

Clasificat CLP

N – periculos pentru mediu Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung.

H272 - Poate agrava un incendiu; oxidant. H302 + H312 + H332 - Nociv în caz de înghițire, în contact cu pielea sau prin inhalare. H314 - Provoacă arsuri grave ale pielii şi lezarea ochilor. H335 - Poate provoca iritarea căilor respiratorii. H410 - Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung. H290 - Poate fi corosiv pentru metale.

Clax Profi Forte 36C1 Alcooli etoxilati (CAS 68439-46-3) 10 – 20%

Detergent

Clasificat CLP

-


Deosan Deogen Hipoclorit de sodiu (CAS 7681-52-9) 3 – 10% Hidroxid de sodiu (CAS 1310-73-2) 3 – 10%

Detergent

Clasificat CLP


H314 - Provoacă arsuri grave ale pielii şi lezarea ochilor. H410 - Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung. H290 - Poate fi corosiv pentru metale.



26

Impactul asupra mediului Denumirea comerciala /compoziţie Categoria

Categorie Periculozitate Fraze de pericol Hypofoam Hipoclorit de sodiu (CAS 7681-52-9) 3 – 10% Hidroxid de sodiu (CAS 1310-73-2) 3 – 10%

Detergent

Clasificat CLP


H314 - Provoacă arsuri grave ale pielii şi lezarea ochilor. H410 - Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung. H290 - Poate fi corosiv pentru metale.

Powerfoam VF4 Hidroxid de sodiu (CAS 1310-73-2) 20 – 30%

Detergent

Clasificat CLP

-


Soft Care Des E Spray Alcool etilic (CAS 64-17-5) 50 – 75% Propanol (CAS 67-63-0) 3 - 10%

Dezinfectant

Clasificat CLP

-

H225 - Lichid şi vapori foarte inflamabili

Suredis N-(3-aminopropil)-N-dodecilpropan-1,3-diamină (CAS 2372-82-9)

Dezinfectant

Clasificat CLP

N – periculos pentru mediu Nociv pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung.

H315 - Provoacă iritarea pielii. H318 - Provoacă leziuni oculare grave. H412 - Nociv pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung.

Hipoclorit de sodiu (CAS 7681-52-9) <15%

Stalatia de dezodorizare de la instalatia de faina proteica

Clasificat CLP

N – periculos pentru mediu Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung

H290 Poate fi corosiv pentru metale H314 Provoacă arsuri grave ale pielii şi lezarea ochilor H410 Foarte toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung

Dian 3508 Hidroxid de sodiu (CAS 1310-73-2) < 5% Metil-1H-benzotriazol (CAS 29385-43-1) <5% PBTC Na4 (CAS 40372-66-5) <10% Acid hidroxietiliden fosfonic, sare de sodiu (CAS 29329-71-3)<5%

Tratarea apei cazanului de abur

Clasificat CLP


H290 Poate fi corosiv pentru metale. H314 Provoacă arsuri grave ale pielii şi lezarea ochilor. H412 Nociv pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung.

Rodax 7388 Ciclohexilamină (CAS 108-91-8) <5% N,N-dietilhidroxilamină (CAS 3710-84-7) < 5% Morfolină (CAS 110-91-8) <5%

Hidroxid de sodiu (CAS


Clasificat CLP


H290 Poate fi corosiv pentru metale H314 Provoacă arsuri grave ale pielii şi lezarea ochilor. H361 Susceptibil de a dăuna fertilităţii sau fătului . H412 Nociv pentru



27

Impactul asupra mediului Denumirea comerciala /compoziţie Categoria

Categorie Periculozitate Fraze de pericol 1310-73-2) < 5% mediul acvatic cu efecte

pe termen lung. Pastile sare Clorura de sodiu (CAS 7647-14-5) 99,5%


Neclasificat CLP

-

-

Sulfat feric (CAS 10028-22-5) 40 – 50%

Epurarea apelor uzate

Clasificat CLP

-

H290Corosiv pentru metale H302 Toxicitate acută; H318 Provoaca leziuni oculare grave H315 Iritarea pielii

SUPERFLOC A-1883 RS Hidrocarburi, C12-C16, n-alcani, isoalcani, ciclici, < 2% aromatice (CAS 01-2119453414-43) <75% Alcooli etoxilati <10% Acid citric (CAS 77-92-9) <5%


Clasificat CLP

-

H319 Pote provoca iritatia ocular

SUPERFLOC C-6240 Hidrocarburi, C12-C16, n-alcani, isoalcani, ciclici, < 2% aromatice (CAS 01-2119453414-43) <90% Acid citric (CAS 77-92-9) <3%


Neclasificat CLP

-

-

Hidroxid de sodiu Hidroxid de sodiu (CAS 1310-73-2) min 98%

Regulator pH ape uzate

Clasificat CLP

-


Var calcinat Oxid de calciu (CAS 1305-78-8) min. 97%


Clasificat CLP

-

H315 Iritarea pielii H318 Provoaca leziuni oculare grave H335 - Poate provoca iritarea căilor respiratorii

Motorina Combustibil diesel (CAS 68334-30-5) Acizi grasi C16-C18 si C18-nesat. (CAS 67762-38-3)

Carburant diesel

Clasificat CLP

N – periculos pentru mediu Toxic pentru mediul acvatic cu efecte pe termen lung

H332, H351, H226, H315, H304, H373, H411



28

Tabel nr. 4. Modul de depozitare a produselor şi materialelor utilizate

Denumirea materiei prime, a substanţei sau a preparatului

chimic Modul de depozitare / ambalare

Detergenti, dezinfectanti În ambalajul furnizorilor, în magazia centrala. Substanţele sunt gestionate de personal cu calificarea necesară, conform prevederilor legale.

Reactivi pentru statia de epurare În ambalajul furnizorilor, în magazia centrala si spatii cu destinatie speciala organizate in statia de epurare. Substanţele sunt gestionate de personal cu calificarea necesară, conform prevederilor legale.

2.6 TOPOGRAFIE

Terenul pe care este amplasat abatorul AGRISOL INTERNATIONAL RO este relativ plat, fără denivelări, cu o altitudine medie de 187 m, situat în partea de sud a orasului Boldesti Scaeni, la o distanta de aproximativ 300 m fata de cea mai apropiata zona locuita.

Relieful orasului Boldesti Scaeni este predominant cu zonă deluroasă, respectiv Dealul Mare, culminând cu pădure de stejar, fag şi tei în zonele mai înalte, respectiv zona Seciu, Galmeia şi Atârnaţi.

La poalele dealurilor se află o zonă de câmpie de peste 500 ha. În partea de vest, de la nord la sud, oraşul este străbătut de râul Teleajen.

2.7. RELIEFUL SI GEOMORFOLOGIA

Relieful in judetul Prahova este foarte variat de la munti, dealuri si campii dispuse intr-un vast amfiteatru. Mai mult decat atat se remarca o proportionalitate a formelor de relief : 26,2% munti, 36,5% dealuri, 37,3% campii.

Orasul Boldesti Scaeni este amplasat in zona de contact a dealurilor subcarpatice (la nord) cu campia piemontana a Ploiestilor (la sud), fiind amplasat pe sesul aluvionar terasat al raului Teleajen. Aspectul general al zonei este cel al unei campii inalte care insoteste marginea externa a Subcarpatilor, avand aspectul unor trepte ce domina intregul tinut al campiei. Cadrul natural de ansamblu al teritoriului orasului cuprinde in limitele sale doua mari unitati de relief:

• Zona dealurilor subcarpatice si a vailor depresionare si • Zona campiei premontane.

Cele doua unitati morfologice sunt dispuse in trepte, orientate de la nord catre sud, astfel:

• Zona dealurilor pericarpatice ce delimiteaza orasul in partea de NE si NV si sunt cunoscute sub denumirea de Dealurile Ploiestilor. Altitudinea acestora fiind cuprinsa intre 300 - 400m si



29

• Zona de campie ce este cunoscuta si sub denumirea de Campia Ploiestiului, reprezinta un mare con de dejectie alcatuit din pietrisurile aduse de raurile Prahova si Teleajen si depuse peste relieful de eroziune sculptat la nivelul formatiunilor din fundament (argile si marne).

Zona de campie poate fi structurata la randul ei in doua mari unitati: • Zona de lunca, sau albia majora a raului Teleajen, identificata in lungul

malului stang al Teleajenului. Zona prezinta microzone depresionare (foste vai) sau praguri terasate, cu denivelari mici ;

• Terasa inferioara (joasa) a Telejenului (numita si terasa Magurele), se dezvolta deasemenea pe partea stanga a raului, zona fiind plana si acoperita cu depozite deluviale.

Înspre est, din câmpia piemontană a Ploieştiului, prelungită pe valea

Teleajenului, se ridică anticlinalul Boldeşti, care formează două dealuri principale, Bucovelul şi Seciu, pe ultimul dintre ele aflându-se localitatea cu acelaşi nume, aparţinătoare oraşului. Cel mai înalt punct al oraşului este vârful dealului Hârsa, cu 408 m altitudine, un alt punct înalt, apropiat de centrul oraşului, fiind dealul Seciu aflat la 406 m altitudine.

Figura nr. 3. Harta unitatilor de relief

Amplasament analizat



30

2.8. GEOLOGIE

Din punct de vedere structural – tectonic, zona Ploiesti este situata pe flancul

intern cutat al Avanfosei Carpatice. Din punct de vedere geologic, depozitele care afloreaza zona Ploiesti apartin

urmatoarelor intervale cronostratigrafice : Romanian – Pleistocen inferior (reprezentat prin Formatiunea Candesti), Pleistocen superior (argile roscate), Pleisocen superior – Holocen (depozite deluviale de panta si depozite loessoide). Alte depozite care apr exclusiv in foraje sunt cele pleistocen mediu – holocene (conul aluvial Prahova – Teleajen) si pleistocen medii (Complexul Marnos similar cu Formatiunea de Coconi).

Structura geologic a a zonei a fost intens cutata in Paleogen, cand in urma miscarilor orogenetice a luat nastere o succesiune de cute sinclinale si anticlinale orientate pe directia est-vest. Structura este marcata la nord de prezenta sinclinalului Magurele - Baltesti, iar la sud de anticlinalul Boldesti.

Axul sinclinalului este orientat aproximativ est-vest, pe aliniamentul Baltesti - Magurele - Plopeni.

Substratul regiunii este constituit din argile, nisipuri atribuite Romanianului, formate din argile cu intercaltii nisipoase. Figura nr. 4. Harta geologica, scara 1:200 000




31

Geologia zonei in care se afla amplasamentul este caracterizata de pietrisuri, nisipuri si argile nisipoase apartinand sesului aluvial din holocenul superior. Tectonica

Din punt de vedere structural, zona apartine Avanfosei Carpatice si anume flancului intern, în apropierea contactului cu Pânza Subcarpatica.

Depozitele Miocene superioare si Pliocene, în facies de molasa, prezinta o tectonica relativ complicata datorata in principal fenomenului de diapirism generat de migratia sarii, fenomen care a dus la aparitia unei succesiuni de cute anticlinale in axul carora este prezenta sarea diapira sau cripto-diapira, separate de sinclinale largi.

2.9. SOLUL

Invelisul de sol reprezinta partea cea mai subtire si mai noua a litosferei formata in holocen si a carui grosime nu depaseste doi-trei metri cand aceasta nu se asociaza cu alte soluri mai vechi (fosile).

Formarea solurilor este un proces complex, dupa cum complexe sunt constitutia si functiile lor si care reflecta efectul factorilor pedogenetici, atat naturali cat si antropici.

Figura nr. 5. Harta solurilor din zona amplasamentului

AGRISOL INT. RO



32

Solul este caracterizat prin două straturi de baza: sol şi subsol. Primul corespunde aproximativ stratului de dezvoltare maximă a rădăcinilor (aprox.60-80 cm). Al doilea corespunde adâncimii cuprinse între 80-140 cm în care se execută lucrări pedoameliorative durabile(desecare, spălarea sărurilor,etc).

Textura determină sau influenţează alte proprietăţi ale solului, influenţează condiţiile de creştere a plantelor, determină stabilitatea diferenţiată a măsurilor agrotehnice, agrochimice şi ameliorative ce urmează să fie aplicate solului.

Între factorii de mediu, solul are o importanţă majoră, el constituind, pe de o parte, un loc de acumulare a elementelor poluante, iar pe de altă parte, un mijloc de răspuns dinamic la procesul de acumulare.

Modificările care se produc în sol, ca urmare a impactului poluanţilor, se reflectă asupra celorlalte verigi ale lanţului trofic, vegetaţie - apă - animale - om. În funcţie de natura şi intensitatea impactului şi de însuşirile native fizice şi chimice ale solurilor, amploarea modificărilor este diferită.

Conform Ordinului nr. 1552/2008 privind aprobarea listei localitatilor pe judete unde

exista surse de nitrati din surse agricole, zona orasului Boldesti Scaeni a fost declarata zona vulnerabila la poluarea cu nitrati.

2.10. HIDROLOGIE

2.10.1. Hidrologia

Amplasamentul aparţine extremităţii nordice a marii unităţi “ Câmpia Română “, respectiv interfluviului de şes aluvial al conului de dejecţie Prahova – Teleajen. Intreaga retea hidrografica este tributara raurilor Teleajen si Prahova care, Impreuna cu paraul Cricovul Sarat, formeaza un bazin hidrografic de forma alungita pe directia NV-SE. Raul Teleajen (principalul curs de apa permanent) are in aceasta zona o vale larga si un curs sinuos, cu maluri inalte pe partea dreapta care local sunt erodate. In zona mai exista cursurile de apa necadastrate ex. Baracuta si cateva vai cu dimensiuni reduse si debite nepermanente, alimentate din precipitatii.

Bazinul hidrografic al râului Teleajen este situat în partea de Sud-Est a României, extins pe trei unităţi majore de relief (Carpaţii externi de Curbură, Subcarpaţii de Curbură şi Câmpia Română) pe direcţia Nord-Sud. Cea mai mare parte din suprafaţa



33

bazinului se extinde în zona muntoasă şi deluroasă. Face parte din bazinul hidrografic al Prahovei, râul Teleajen fiind afluent pe partea stângă. Din punct de vedere administrativ este dezvoltat în întregime în cadrul judeţului Prahova. Râul Teleajen izvorăşte din Masivul Ciucaş, are 19 afluenţi principali, o lungime de 122 km şi se varsă in râul Prahova în apropiere de localitatea Palanca. Bazinul hidrografic Teleajen se extinde pe o suprafaţă de aproximativ 1665 km2.

Figura nr. 6. Harta bazinului hidrografic Teleajen

Abatorul se afla pe terasa superioară a râului Teleajen, pe malul stang, la o

distanţă de aproximativ 950 m de râu. Statia de epurare a abatorului, este situata in exteriorul incintei acestuia, in

intravilanul orasului Boldesti Scaieni in terasa raului Teleajen la aprox. 300 m de rau. Starea apelor de suprafaţă Calitatea apelor din România este urmărită conform structurii şi principiilor

metodologice ale Sistemului de Monitoring Integrat al Apelor din România (S.M.I.A.R.), restructurat în conformitate cu cerinţele Directivelor Europene.

Sistemul naţional de monitorizare a apelor cuprinde două tipuri de monitoring, conform cerinţelor prevăzute în Legea 310/2004 de modificare şi completare a Legii Apelor 107/1996 care a preluat prevederile Directivei Cadru 60/2000/CEE în domeniul apei şi celelalte Directive UE. Astfel se realizează un monitoring de supraveghere având rolul de a evalua starea tuturor corpurilor de apă din cadrul bazinelor hidrografice şi un

Amplasamentul analizat



34

monitoring operaţional (integrat monitoringului de supraveghere) pentru corpurile de apă ce au riscul să nu îndeplinească obiectivele de protecţie a apelor.

Evacuarea apelor epurate se face in cursul de apa Teleajen RW11.1.20.13_B3

Teleajen_CF. Telega_CF. Prahova. In conformitate cu Sinteza anuala privind protectia calitatii apelor pentru Bazinul

Hidrografic Buzau Ialomita elaborat de AN ,,Apele Romane” – ABA Buzau, starea calitatii acestui corp de apa de suprafata din zona amplasamentului este urmatoarea:

- Starea ecologica a corpului de apa este moderată, potentialul ecologic fiind de asemenea, moderat.

- Starea chimica a corpului de apa este buna.

2.10.2. Hidrogeologia

Conditiile hidrogeologice sunt delimitate de structura geologica, de geomorfologia zonei si de regimul hidrogeologic al apelor de suprafata corelat cu caracteristicile climatice.

După modul de dezvoltare şi alimentare au fost puse în evidenţă următoarele complexe acvifere:

- complexul acvifer superior, freatic; - complexul acvifer de adâncime. Stratele acvifere freatice sunt cantonate în zona şesului aluvionar al râului

Prahova. Acest sector corespunde Câmpiei de subsidenţă a Ploieştiului, în care s-au afundat aluviunile râurilor Prahova şi Teleajen începând din Pleistocenul mediu şi continuând până în Holocen.

Alimentarea stratului freatic se face direct din precipitaţiile căzute pe suprafaţa foarte permeabilă a aluviunilor Prahovei, iar pe unele sectoare se face din apele superficiale.

Complexul acvifer de adâncime este cantonat în formaţiuni romanian - pleistocen inferioare reprezentate de argile şi nisipuri argiloase cu intercalaţii de nisipuri şi pietrişuri care, în zona de contact morfologic dintre coline şi câmpie sunt mai grosiere.

"Stratele de Cândeşti" reprezintă un foarte bun colector în care se dezvoltă un complex acvifer de adâncime cu un potenţial de debitare important, datorită alimentării intensive a acestuia din apele de suprafaţă.

Direcţia generală de curgere a apelor subterane este NNV-SSE. Panta de curgere este uniformă şi are valoarea de 5‰. Stratul freatic se dezvolta in depozitele aluvionare, apare ca un complex unitar si constituie principala sursa de alimentare cu apa a localitatii. Studiile hidrogeologice au pus in evidenta prezenta urmatoarelor tipuri de straturi acvifere:

• Stratul acvifer freatic cantonat in aluviunile raului Teleajen si • Straturile acvifere de medie adancime cantonate in sedimente permeabile de

Candesti.



35

Astfel, aplasamentul analizat se suprapune pe zona corpului de apa subterana de adancime ROAG12 Estul Depresiunii Valahe.

Figura 7. Harta corpurilor de apa subterana de adancime

Tabel nr. 5. Caracteristicile corpurilor de ape subterane din zona amplasamentului

Caracterizare

geologica/hidrogeologica Cod/nume Suprafata [km2]

Tip Sub presiune

Strate acoperitoare

Utilizarea apei Poluatori Grad de

protectie

ROAG12 / Estul Depresiunii Valahe (Formaţiunile de Cândeşti şi Frăteşti)

44 095 P Da 80 - 200 PO,I,Z PVG

Note: Tip predominant: P-poros; K-karstic; F-fisural. Sub presiune: Da/Nu/Mixt. Strate acoperitoare: grosimea în metri a pachetului acoperitor. Utilizarea apei: PO- alimentări cu apa populaţie; IR - irigaţii; I - industrie; P -

piscicultură; Z - zootehnie. Poluatori: I-industriali; A-agricoli; M-menajeri; Z-zootehnici

Grad de protectie globala: PVG – foarte buna, PG – buna, PM – medie, PU – nesatisfacatoare, PVU – puternic




36

Corpul de apă subterană ROAG12 - Estul Depresiunii Valahe Corpul de apă subterană de adâncime este cantonat în Formaţiunile de Frăteşti şi

Cândeşti, de vârstă romanian medie – pleistocen inferioară. La est de râul Argeş, până în partea de sud a Platformei Moldoveneşti şi Dunăre, subunitatea morfo-structurală a Depresiunii Valahe, care mai poate fi recunoscută ca Domeniul Oriental, este constituită din trei subzone hidrogeologice orientate vest-est.

a) prima subzonă este aceea care corespunde dezvoltării Formaţiunii de Cândeşti de vârstă romanian medie-pleistocen inferioară, situată în partea de nord a Depresiunii Valahe.

b) cea de-a două subzonă, este zona centrală care corespunde dezvoltării formaţiunilor romanian - pleistocen inferioare situate în domeniul de maximă subsidenţă şi maximă grosime (500 m) a depozitelor romanian-cuaternare constituite din strate nisipoase foarte fine argiloase şi marnoase. În această subzonă, acviferele puse în evidenţă până la adâncimea de circa 400 m au un potenţial de debitare redus şi o mineralizare ridicată.

c) cea de-a treia subzonă este cea a dezvoltării Formaţiunii de Frăteşti, de vârstă romanian superior - pleistocen inferioară, situată în partea de sud a domeniului considerat.

Formaţiunea de Cândeşti se dezvoltă în partea de nord a domeniului oriental, subzonă a cărei limită nordică poate fi trasată prin localităţile: Valea Mărului-Poenari-Voineşti-Pucioasa-Câmpina-Apostolache-Vipereşti-Dumitreşti-Mera-Oneşti-sud Bacău.

Limita nordică a Formaţiunii de Cândeşti în sudul Podişului Moldovenesc este marcată de localităţile: Bacău-Vaslui-Lunca Banului (pe râul Prut).

Limita sudică a Formaţiunii de Cândeşti nu poate fi trasată cu precizie decât între Piteşti-Topoloveni-Găeşti-Titu, de unde începe să se dezvolte zona centrală de maximă subsidenţă (menţionată la paragraful b), care are aspectul unei mari cuvete de sedimentare cu elemente fine şi foarte fine (argile nisipoase, argile şi marne).

În aria de dezvoltare a Formaţiunii de Cândeşti se pot deosebi, pe considerente structurale, două sectoare:

- sectorul vestic, cuprins între Argeş – Prahova - Teleajen – Cricovul Sărat - sectorul estic, care se dezvoltă începând de la localităţile Pietroasele şi Stâlpu şi

cuprinde teritoriile cuprinse între localităţile Buzău-Râmnic-Focşani- Mărăşeşti şi Adjud.

Din analiza granulometriei Formaţiunii de Cândeşti se constată prezenţa a două faciesuri litologice individualizate astfel:

- în zona colinară şi subcolinară sunt întâlnite formaţiuni detritice alcătuite din pietrişuri şi chiar bolovănişuri cu grosimi mari;

- în zona de câmpie sunt întălnite alternanţe de strate de pietrişuri cu nisipuri de diverse granulometrii ajungând ca la limita domeniului granulometria să fie predominant psamitică.

Formaţiunea de Frăteşti din domeniul oriental cuprinde un teritoriu care se extinde de la lunca Dunării până în câmpia dintre Argeş-Ialomiţa-Siret.

Depozitele poros-permeabile sunt alcătuite dintr-o succesiune de nisipuri şi pietrişuri depuse peste depozite pliocene şi acoperite de depozite pleistocen mediu superioare.



37

Puternicele lentile de pietrişuri care se dezvoltă în nivelele pemeabile ale acestui complex acvifer asigură capacitatea de debitare, iar debitele captate oscilează în jurul a 5-12 l/s foraj.

Apele de adâncime din această unitate hidrogeologică a domeniului oriental al depresiunii Valahe au o mineralizaţie redusă, iar tipul dominant de apă este bicarbonatat-sodică.

Existenţa sistemului acvifer romanian-pleistocen inferior este posibilă numai luând în considerare Formaţiunea de Cândeşti, care asigură în Depresiunea Getică zona de alimentare a sistemului şi, Formaţiunea de Frăteşti din Platforma Moesică, care în continuarea primelor asigură circulaţia apei, a cărei descărcare se produce în sistemul aluvionar al Dunării şi cursurilor inferioare ale unor râuri din sudul Platformei Moesice, ceea ce face necesară precizarea caracteristicilor stratigrafice ale celor două complexe litologice, în vederea stabilirii legăturii dintre ele.

Pe baza datelor provenite din forajele hidrogeologice existente în interfluviul Argeş-Ialomiţa s-a apreciat că grosimea minimă a Formaţiunii de Cândeşti este de circa 40 m, iar cea maximă depăşeşte 500 m.

Deasupra sistemului acvifer Romanian – Pleistocen inferior, se dezvoltă un sistem acvifer cantonat în formaţiuni de vârstă pleistocen medie.

Din punct de vedere litologic, aceste formaţiuni sunt alcătuite dintr-o alternanţă de nisipuri, de la fine până la grosiere, local argiloase, pietrişuri, mai rar bolovănişuri, cu argile şi marne, local nisipoase sau cu concreţiuni calcaroase.

Alimentarea acviferului se face în principal din precipitaţii, în zona colinară de la nord-est de Buzău, acolo unde aceste formaţiuni aflorează. Este posibilă şi o alimentare din depozitele conului aluvionar al râului Buzău, acolo unde aceste depozite nu sunt separate prin intercalaţii argiloase.

Direcţia generală de curgere a apei subterane este NV – SE. Depresiunea Valahă se prelungeşte către nord până la limita marcată în partea de

sud a Podişului Moldovenesc de linia ce trece pe la nord de Adjud (pe Valea Siretului), la nord de Bârlad (pe râul Bârlad) şi Oancea (pe râul Prut).

Datorită caracterului monoclinal al depozitelor care alcătuiesc fundamentul zonei sudice a Podişului Moldovenesc, formaţiunile acvifere pliocene ce se dispun peste depozitele din fundament prezintă caracteristici hidrogeologice distincte.

În sectorul de nord al regiunii se individualizează o zonă caracterizată prin prezenţa acumulărilor de apă în formaţiuni fin nisipoase-argiloase de vârstă pliocen superioară (daciană). În această zonă delimitată la nord de o linie sinuoasă ce trece prin localităţile Huşi-Vaslui-Laza – sud Secuieni sunt exploatabile strate acvifere nisipoase caracterizate prin debite specifice până la 0,5 l/s/m. Această zonă îndeplineşte şi rolul de zonă de alimentare cu apă a formaţiunilor pliocene şi în special a celor daciene, care se dezvoltă la sud de linia menţionată.

Zona formaţiunilor acvifere cantonate în depozitele Romanian şi Pleistocen inferior se dezvoltă la sud de linia ce ar uni localităţile Bereşti-Griviţa-Iveşti- Lespezi.

În cadrul acestei zone se individualizează pe criterii litologice doua subzone: a) subzona formaţiunilor acvifere în facies psefitic ce se dezvoltă de-a lungul

râului Bârlad de la sud de acest oraş, până la Tecuci. În această subzonă acviferul romanian-pleistocen inferior este constituit din pietrişuri şi nisipuri cu o dispoziţie



38

aparent sinclinală, cu axul îndreptat de-a lungul râului Bârlad. Acviferul este sub presiune, cu nivel artezian pe măsura adâncirii sub adâncimea de 100 m, şi cu debite superioare, de ordinul a 5-10 l/s, apa fiind de foarte bună calitate. Se remarcă tendinţa de autocolmatare a surselor prin antrenarea particulelor fine de nisip existente în pietrişurile şi nisipurile grosire ale acestor depozite. Acest fenomen este specific subzonei oraşului Tecuci, care se alimentează cu apă din acviferul menţionat şi care pierde anual câteva foraje prin autocolmatare.

b) subzona acviferului romanian-pleistocen inferior în facies psamo-pelitic care cuprinde Podişul Covurlui, până la o limită ce ar uni localităţile Umbrăreşti-Pechea-Tulceşti şi care se caracterizează prin aceea ca acviferul de adâncime este constituit din nisipuri medii şi fine, cu debite reduse, care nu depăşesc 0,5 l/s.

Starea apelor subterane In conformitate cu Sinteza anuala privind protectia calitatii apelor, starea calitatii

apelor subterane din zona amplasamentului este urmatoarea: Corpul de apă subterană ROAG12 – Estul Depresiunii Valahe (Formaţiunea de

Cândeşti şi Frăteşti) Calitatea apei subterane din acest corp de apă a fost monitorizată prin foraje.

Conform valorilor medii calculate la indicatorii analizaţi şi comparaţiei cu valorile prag au fost înregistrate depăşiri ale standardului de calitate pentru azotaţi şi ale valorilor de prag la amoniu şi clor.

Analiza efectuată îndică faptul că acest corp de apă subterană are starea chimică bună.

2.11. ELEMENTE CLIMATICE Clima constitue una din componentele de baza ale cadrului natural cu influenta

nemijlocita si directa asupra tuturor domeniilor de activitate. Cunoasterea caracteristicilor climatice, respectiv a valorilor elementelor si

parametrulor climatici este necesara tuturor domeniilor a caror activitate este influentata de conditiile de vreme.

Rolul factorilor meteorologici este determinant în mecanismul dispersiei şi transportului poluanţilor în atmosferă. Pe lângă aceste procese de bază, poluanţii pot suferi şi transformări, precum spălarea lor sub acţiunea precipitaţiilor sau reacţii chimice sau fotochimice.

Principalii factori meteorologici hotărâtori în dispersia poluanţilor sunt: vântul (direcţia şi viteza), stratificarea atmosferică şi temperatura aerului.

Direcţia vântului este elementul care determină direcţia de deplasare a masei de poluant, a penei care se formează în atmosferă.

Viteza vântului influenţează concentraţia de poluant, atât în extinderea spaţială a penei cât şi la sol. De regulă, concentraţia este invers proporţională cu viteza medie a vântului.

Stratificarea termică a aerului determină difuzia în plan vertical.



39

Clima judeţului Prahova este temperat continentală, flora şi fauna reflectând varietatea reliefului, fiind împărţite în trei grupe ce depind de altitudine: alpină, subalpină şi silvo-stepă, fiecare având frumuseţea şi bogăţia proprie.

2.11.1. Temperatura aerului

Datorita pozitiei sale, judetul Prahova are un climat temperat, cu un pronuntat

grad de continentalism, caracterizat prin contraste mari de la vara la iarna. Pozitia si relieful judetului favorizeaza, patrunderea maselor de aer rece

continental de origine euro-asiatice iarna, iar vara, mase de aer foarte cald, fierbinte si uscat, din Asia ori Mediterana si Africa, ceea ce imprima acestei zone o nota specifica de ariditate.

Tabelul nr. 6. Temperatura medie anuală a aerului (ºC) la staţia meteorologica Ploiesti, din anul 2013, comparativ cu anii anteriori (2007 – 2012)

Anul 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Temperatura medie 12,2 11,7 11,8 11,1 10,6 11,6 11,6

Sursa: Raport privind starea mediului – APM Prahova

2.11.2. Precipitatiile si stratul de zapada Ca si temperatura aerului, precipitatiile atmosferice au o caracteristica tipic

continentala, respectiv cu diferentiere pronuntata de la o luna la alta si de la un an la altul. Anual pe teritoriul judetului cad precipitatii intre 1200 - 550 mm.

Cele mai mari cantitati anuale de precipitatii cad la inceputul verii, in lunile mai - iunie, iar cele mai reduse iama, in februarie - martie.

Tabel 7. Evoluţia cantităţii lunare de precipitaţii în perioada 2007 – 2013, la statia meteo Ploiesti

Luna I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Total 2007 29,5 14,4 67,3 12,6 33,2 58,0 41,0 101,8 64,8 62,0 50,8 54,3 589,7 2008 20,6 6,2 23,0 89,9 67,6 50,6 76,2 29,0 73,6 62,2 33,9 58,8 591,6 2009 41,8 22,8 48,8 13,5 92,6 193,7 53,5 63,6 39,2 64,0 30,4 61,5 725,4 2010 57,5 85,3 49,9 41,6 104,2 100,1 87,9 41,1 41,2 73,3 34,5 86,9 803,5 2011 32,3 19,6 6,5 22,7 62,9 96,4 106,0 54,6 7,2 34,8 2,2 40,3 485,5 2012 36,5 91,6 4,8 46,0 145,5 48,5 10,2 58,1 44,4 18,1 27,3 99,4 630,4 2013 54,4 53,2 48,9 39,6 60,5 107,4 44,8 49,0 68,5 92,8 43,4 0,2 662,7

Sursa: Raport privind starea mediului – APM Prahova

2.11.3. Vantul Vânturile sunt puternic influentate de relief atât în privinta directiei, cât si a

vitezei. Pentru caracterizarea regimului vanturilor din zona studiata, putem asimila aceste caracteristici cu cele inregistrate la statia meteorologica Ploiesti.



40

Figura 8. Roza vanturilor

0

5

10

15

20

25

30N

NE

E

SE

S

SV

V

NV

Cele mai importante frecvente ale directiei vantului au inregistrat-o vanturile din

directiile N si NE, cu 26,0%, respectiv 23,4%. Vanturile din directiile SE, S si NV au frecventele cele mai mici < 10% pe an. Se observa ca vanturile din directia V (dinspre statia de epurare catre zona locuita si dinspre abator catre zona locuita) au o pondere mica, de 12,2%.

2.11.4. Calitatea aerului

Conform Ordinului nr. 598/2018 Anexa 2, judeţul Prahova este încadrat în

regimul de gestionare II, zona în care: - Nivelurile de SO2, NO2, NOx, PM10 şi PM2,5, Pb, C6H6, CO sunt mai mici

decât valorile limită prevăzute la lit.B, poziţia G5 Anexa nr. 3, Legea nr. 104/2011; - Nivelurile de As, Cd, Ni sunt mai mici decât valorile ţintă prevăzute la lit. C,

poziţia G4 - Anexa nr. 3. Judeţul Prahova se încadrează în urma evaluării calităţii aerului la nivel

naţional, conform Legii nr. 104/2011, art. 25 alin. (1) lit. a), b) şi c) şi Ordinului MMAP nr. 36/2016 în:

• regimul de evaluare A (Legea nr. 104/2011, art. 25 alin. (1) lit.a)) în care nivelul este mai mare decât pragul superior de evaluare - pentru indicatorul Pulberi (PM10, PM2,5).

• regimul de evaluare B (Legea nr. 104/2011, art. 25 alin. (1) lit.b)) în care nivelul este mai mic decât pragul superior de evaluare, dar mai mare decât pragul inferior de evaluare - pentru indicatorul Benzen.

• regimul de evaluare C, (Legea nr. 104/2011, art. 25 alin. (1) lit.c)), în care nivelul este mai mic decât pragul inferior de evaluare - pentru indicatorii SO2, NO2/NOx, CO, Metale (AS, Pb, Cd, Ni).



41

Conform Planului de mentinere a calitatii aerului in judetul Prahova 2018 – 2022, valorile concentratiilor de fond ale poluantilor atmosferici estimate pentru anul 2022 sunt prezentati in tabelul urmator.

Tabelul nr. 8. Nivel fond regional pentru judetul Prahova – estimat anul 2022

SO2 NO2 NOx CO C6H6 PM10 PM2,5 As Cd Ni Pb

Zona/Aglomerare µg/mc µg/mc µg/mc mg/mc µg/mc µg/mc µg/mc ng/mc ng/mc ng/mc ng/mc

Judetul Prahova 4,164 11,378 12,001 0,5769 0,286 21,353 17,394 0,846 0,225 0,651 15,898 Valoare limita / tinta

125 (24 h)

40 (1 an) - 10

(8 h) 5

(1 an) 40

(1 an) 20

(1 an) 6 5 20 500 (1 an)

SC AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL determina semestrial calitatea aerului

ambiental prin masurarea concentratiei de NO2, NH3, SO2, pulberi in suspensie si CO la limita amplasamentului, in doua puncte – in partea de est spre zona locuita (cartier Balaca) si zona poarta de acces.

Rezultatele Rapoartelor de incercare nr. PI1904725 din 17.09.2019 si PI1904922 din 19.09.2019 sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabelul nr. 9: Concentratia poluantilor atmosferici (imisii) – in partea de est, spre zona de locuinte (cartier Balaca)

Valori determinate* Nr.

crt. Parametru analizat UM Iun. 2019 Sep. 2019

Valori limita conform

AIM 15/2017 1 Monoxid de carbon mg/m3 1,50 <1,25 5 2 Amoniac mg/m3 0,079 0,13 0,3 3 Dioxid de azot mg/m3 0,067 <0,14 0,3 4 Dioxid de sulf mg/m3 0,093 <0,19 0,75 5 Pulberi totale in suspensie mg/m3 0,050 0,088 0,5

* timp de mediere: 30 minute

Tabelul nr. 10: Concentratia poluantilor atmosferici (imisii) – zona poarta de acces




AIM 15/2017 1 Monoxid de carbon mg/m3 1,38 1,25 5 2 Amoniac mg/m3 0,099 <0,13 0,3 3 Dioxid de azot mg/m3 0,089 0,217 0,3 4 Dioxid de sulf mg/m3 0,087 <0,19 0,75 5 Pulberi totale in suspensie mg/m3 0,075 0,071 0,5

* timp de mediere: 30 minute Comparand rezultatele obtinute cu limitele prevazute de Autorizatia integrate de mediu nr. 15/2017 se constata ca nu s-au inregistrat depasiri ale acestora.



42

2.12. FLORA ŞI FAUNA 2.12.1. Flora

Abatorul si statia de epurare sunt amplasate in intravilanul orasului Boldesti

Scaeni, pe un teren cu folosinta industriala. Vegetatia din zona orasului Boldesti Scaeni este specifica zonei de deal,

predominand padurile de foioase. in culmile deluroase orientate spre sud predomina stejarul de diferite feluri (Quercus Petraea, Quercus Robur, Quercus Pedunculiflora), jugastrul (Acer Campestre). Pe culmile deluroase orientate spre nord-est si nord-vest predomina fagul (Fagus Sylvatica) si carpenul (Carpinus Betulus). Deasemenea, se intalneste o intreaga varietate de arbusti ca macesul (Rosa Canina), alunul (Corilus Avellana) etc. in padurile din jurul comunei se gasesc fructe de padure ca frgii (Frogaria vasca), murele (Rubus), si o intreaga varietate de ciuperci comestibile cum ar fi laptosul (Lactarius deliciosus), galbiorul (Contharelus cibarius) etc.

2.12.2. Fauna

Fauna din zona orasului Boldesti Scaeni este specifica marilor suprafete de

padure ce inconjoara comuna din toate directiile. Animalele cel mai des intalnite sunt: mistretul (Sus Scrofa), vulpea (Vulpes Vulpes), bursucul (Melis Melis), caprioara (Capreolus Capreolus), veverita (Lutra Vulgaris), lupul (Canis Lupus), iepurele (Lepus Europeanus).

2.12.3. Arii naturale protejate de interes naţional

Pe teritoriul judetului Prahova exista 7 arii protejate cu statut legal, declarate prin Legea 5 / 2000, dupa cum urmeaza:

- Parcul Natural Bucegi include: • Abruptul Prahovean • Locul fosilifer Plaiul Hotilor • Muntii Coltii lui Barbes

- Arinisul de la Sinaia - Tigaile din Ciucas - Muntele de Sare Primele trei rezervatii sunt incluse într-o arie protejata mai mare si anume Parcul Natural Bucegi, a carui delimitare a fost stabilita prin HG 230 / 2003. Parcul se desfasoara pe teritoriul administrativ a trei judete, Prahova, Damboviţa si Brasov, suprafata ocupata in Prahova fiind de 8322 ha. Parcul face parte la randul sau dintr-o arie protejata mai mare si anume situl Natura 2000 Bucegi. Mentionam ca ariile protejate incluse in Parcul Natural Bucegi sunt supuse regimului de management specific acestuia, desfasurat de o structura proprie de administrare aflata în subordinea R.N.P. ROMSILVA, avand sediul la Moroieni, in jud. Dambovita .



43

Rezervatia naturala “Tigaile din Ciucas” se afla la limita cu judetul Brasov si este inclusa in teritoriul sitului Natura 2000 Ciucas.

În judeţul Prahova au fost declarate 8 situri de importanţă comunitară (Ordinul

MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România) şi 1 arie de protecţie avifaunistică (HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România).

Dintre siturile prezentate mai sus, cele mai apropiate de abatorul Agrisol este ROSCI0164 Pădurea Plopeni, afat la o distanta de aproximativ 7,9 km NV. Figura 9. Pozitia siturilor protejate fata de aplasamentul abatorului

ROSCI 0164 Pădurea Plopeni

Padurea Plopeni (regiunea biogeografica continentala) este un sit specific reliefului de campie inalta-piemont (270 m altitudine), incadrat in zona padurilor de foioase din periferia regiunii muntos-deluroase, regiunea ecologica a silvostepei Campiei Romane. Padurea se afla la cca 15 km nord de Ploiesti, fiind chiar la limita nordica a Campiei Romane, care formeaza aici o enclava. Speciile descrise aici se dezvolta pe un sol argilos, cu regim hidric alternant (cu inundarea unor statiuni primavara).

Suprafaţa totală a sitului: 91,1 ha, 100% in judetul Prahova.

AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL



44

Clase de habitate: • Paduri caducifoliate 100%; Calitate si importanta: Este o padure de stejar de cca 150 ani, gorun, carpen,

plop si foarte rar fag in care vegeteaza o serie de plante sudice. La o altitudine atat de joasa, 230-400 m, este deosebit de interesant faptul ca se remarca prezenta unor specii caracteristice zonelor montane (Carex montana, Hepatica transsilvanica, Molinia coerulea, Oxalis acetosella). Situl este foarte important pentru existenta endemismului Peucedanum rochelianum care a fost semnalat in putine statiuni, in Banat si nordul Olteniei, arealul fiind in extindere spre est. Padurea Plopeni este actualmente la marginea estica a arealului acestei specii. Este de remarcat existenta asociatiei Peucedano(rocheliani) - Molinietum coeruleae, endemica in Romania, descrisa din Banat si Tara Hategului. Speciile de recunoastere ca si conditiile stationale au fost identificate si in dumbravile de la Plopeni.

Vulnerabilitate: Padurea este amplasata destul de aproape de orasul Ploiesti si chiar langa orasul Plopeni, avand in vecinatate o sosea circulata si o cale ferata, fiind foarte usor accesibila. In jur sunt zone intens populate, asa ca situl reprezinta un punct de atractie ca loc de recreere si agrement. In ochiurile de padure au fost plantate specii nepotrivite zonal ca molidul sau pinul ce acidifica solul suplimentar, afectand ciclul de viata al speciei Peucedanum rochelianum si regenerarea naturala a padurii de stejar.

2.13. AUTORIZATII CURENTE

Pentru desfasuratea activitatii au fost obtinute urmatoarele autorizatii: 1. Autorizatie integrata de mediu nr. 15/02.03.2017 emisa de APM Prahova; 2. Autorizatie de gospodarire a apelor nr. 199/22.10.2018 emisa de ABA Buzau

- Ialomita, SGA Prahova; 3. Autorizatie Sanitar Veterinara nr. 5038/29.04.2013 emisa de DSVSA

Prahova; 4. Autorizatie de securitate la incendiu nr. 1010/13/SU-PH din 08.10.2013

emisa de ISU „Serban Cantacuzino” al judetului Prahova.

2.14. PLANIFICAREA MONITORIZARII

Sistemul de automonitorizare in faza de exploatare are doua componente

principale : • monitorizarea tehnologica ; • monitorizarea factorilor de mediu in zona de influenta. Automonitorizarea tehnologica consta in verificarea permanenta a starii de

functionare a : • utilajelor si autovehiculelor ; • sistemului de colectare a apelor uzate ; • drumurilor din incinta.



45

Scopul acestor activitati este asigurarea functionarii in conditiile proiectate ale tuturor echipamentelor si instalatiilor, avand ca rezultat reducerea riscurilor de accidente care pot avea efecte negative pentru mediu si sanatatea oamenilor

Se monitorizeaza urmatorii parametrii tehnologici: - Numarul de pasari abatorizate; - Greutatea produselor; - Consumul de apa; - Consumul de energie electrica; - Consumul de combustibili; - Cantitatea de deseuri produsa.

Automonitorizarea factorilor de mediu consta in prelevarea si analizarea emisiilor atmosferice de la centrala termica si incinerator, calitatii aerului ambiental (imisii), apei epurate evacuate din statia de epurare si a nivelului de zgomot.

Analizele si determinarile vor fi realizate de laboratoare acreditate, iar rezultatele sunt inregistrate la sediul societatii.

Cazanul de abur din cladirea statiei de faina proteica are puterea instalata de

4,07 MW si se incadreaza in prevederile Legii nr. 188/2018 privind limitarea emisiilor în aer ale anumitor poluanţi proveniţi de la instalaţii medii de ardere.

Conform Anexei nr. 3 din Legea nr. 188/20188, operatorul instalaţiilor medii de ardere sunt obligaţi să asigure efectuarea de măsurări periodice ale emisiilor la fiecare 3 ani pentru instalaţiile medii de ardere cu o putere termică nominală egală cu sau mai mare de 1 MW şi mai mică sau egală cu 20 MW.

Măsurătorile sunt necesare numai pentru: a) poluanţii pentru care în prezenta lege se prevede o valoare-limită de emisie

pentru instalaţia în cauză (Oxizi de azot (NOx) exprimaţi in NO2); b) monoxid de carbon (CO) pentru toate instalaţiile. Primele măsurători se efectuează în termen de patru luni de la autorizarea

instalaţiei. Concentratia poluantilor emisi la cosurile de evacuare a gazelor arse de la

centralele termice din cladirea abatorului se vor determina anual. Vor fi analizati urmatorii parametri: NOx, SO2, CO si pulberi.

Emisiile incineratoarelor pentru deseuri de origine animala nu sunt reglementate de Directiva 2000/76/CE privind incinerarea deseurilor si nici de legislatia romaneasca. De asemenea, documentele de referintă BAT pentru Cresterea intensivă a pasarilor si a porcilor, Abatoare si subproduse animaliere sau Incinerarea deseurilor nu fac referire la aceste tipuri de incineratoare. Se considera ca atât timp cât se respectă conditiile tehnice de incinerare (asigurarea pentru cel putin 2 secunde a temperaturii de 850 0C a gazelor de ardere), se asteaptă ca emisiile de poluanti să fie putin importante. Astfel, consideram cu nu este necesara monitorizarea emisiilor atmosferice. Totusi in vederea evitarii deteriorarii calitatii aerului ambiental sau in cazul



46

aparitiei unor sesizari din partea populatiei invecinate, in timpul functionarii incineratorului, se poate impune monitorizarea calitatii aerului ambinetal (imisii).

Calitatea aerului ambiental in zona de influenta a SC AGRISOL

INTERNATIONAL RO SRL se va determina semestrial si la orice sesizare inregistrata din partea populatiei, prin masurarea concentratiei de NH3 si H2S la limita amplasamentului abatorului in doua puncte – in partea de est spre zona locuita (cartier Balaca) si zona poarta de acces si la limita statiei de epurare spre zona locuita.

Calitatea apei epurate la evacuarea din statia de epurare se determina lunar cu

laborator tert acreditat. Sunt analizati urmatorii parametri: pH, materii totale in suspensie, substante extractibile cu solventi organici, reziduu filtrat la 105 0C, azot total, cloruri, CBO5, CCOCr, fosfor total si detergenti sintetici.

Nivelul de zgomot se va monitoriza anual in 2 puncte, la limita celor 2

amplasamente (abator si statia de epurare), spre zona locuita. Managementul deseurilor Evidenta deseurilor produse va fi tinuta lunar, conform HG 856/2002 si va

contine urmatoarele informatii: - tipul deseului - codul deseului - cantitatea produsa - data evacuarii deseului din instalatie - data predarii deseului - cantitatea predata catre transportator - date privind expeditiile respinse

Vor fi pastrate inregistrari privind transportatorul de deseuri: numele, specificul activitatii, autorizatia de functionare.

Registrul poluantilor emisi Raportarea emisiilor (enterice si din managementul dejectiilor) care depasesc

valorile de prag stabilite conform prevederilor de raportare pentru Registrul European al Poluantilor Emisi si Transferati, continute in Regulamentul (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr. 166/2006.

2.15. INCIDENTE LEGATE DE POLUARE

In istoricul societatii si amplasamentului aferent, de la infiintare si pana in prezent nu au fost inregistrate incidente avand ca urmare poluarea solului sau a apelor subterane. Utilizarea trecuta si actuala a amplasamentului si a terenurilor invecinate nu au generat surse de poluare cu impact asupra mediului, avand caracter de poluare istorica.



47

2.16. VECINATATEA CU SPECII SAU HABITATE PROTEJATE SAU ZONE SENSIBILE

În judeţul Prahova au fost declarate 17 situri de importanţă comunitară (Ordinul

MMDD nr. 1 964/2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanţă comunitară, ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România) şi 7 arii de protecţie avifaunistică (HG 1284 /2007 hotărâre privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică ca parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000 în România). Dintre siturile prezentate mai sus, cel mai apropiat de amplasamentul abatorului este situl de protecţie avifaunistică ROSCI0164 Pădurea Plopeni, afat la o distanta de aproximativ 7,9 km NV.

2.17. CONDITIILE CLADIRILOR Toate cladirile sunt constructii care au urmatoarea solutie constructiva:

• Fundatii din beton armat; • Peretii portanti din beton si cei despartitori din zidarie; • Pardoseli din beton, exceptie fac doar incaperile in care se desfasoara procesul

tehnologic, (incaperile abatorului propriu-zis) care sunt din mozaic pe sapa de beton; • Planseele sunt din beton, tip cheson, acoperite cu izolatii de carton si bitum; • Spatiile de productie sunt pardosite cu gresie, beton sclivisit sau vopsea

epoxidica iar peretii sunt faiantati. Pentru colectarea apei de spalare, sunt prevazute rigole speciale si sifoane de pardoseala prevazute cu site. Magaziile de materiale au pereti din tabla, fundatii si pardoseli din beton, acoperis din tabla ondulata. Cladirile de pe amplasament sunt stare buna de functionare, fiind cladiri cu urmatoarele caracteristici:

• Hala de productie este o cladire de tip P+1, cu suprafata construita de 8814 mp, cu structura de rezistanta din stalpi si grinzi din beton armat prefabricat, pereti de zidarie, acoperis din tabla, fundatie izolata tip beton, tamplarie tip PVC, tencuieli exterioare si interioare din mortar de ciment si zugraveli;

• Cladirea birouri/administrativa este o cladire de tip P+2, cu structura de rezistanta din stalpi si grinzi din beton armat prefabricat, pereti de zidarie, acoperis din tabla, fundatie izolata din beton, tamplarie PVC, tencuieli exterioare din panouri prefabricate si interioare din mortar de ciment, rigips si zugraveli;

• Centrala termica amplasata in cladirea statiei de faina proteica (structura de rezistanta din stalpi si grinzi din beton armat prefabricat, pereti de zidarie, acoperis din tabla, fundatie izolata tip beton, cu suprafata de cca 1000 mp) produce si furnizeaza abur supraincalzit si apa calda.

• Pavilionul Poarta, constructie parter, cu structura de rezistanta din stalpi si grinzi din beton armat prefabricat, pereti de zidarie, acoperis din tabla, fundatie izolata tip beton



48

• Constructii anexe (atelier mecanic, statie hidrofor, rezervor apa potabila, post trafo, spalatorie, depozit carburanti, etc) avand structura de beton sau metalica. Se mentioneaza de asemenea ca aceste cladiri nu prezinta urme de degaradare.

2.18. RASPUNS DE URGENTA Pentru protejarea obiectivelor din incinta, unitatea este imprejmuita cu un gard. Accesul in incinta unitatii se realizeaza prinr-o poarta principala, cu deschiderea

de 5,0 m pentru mijloace auto si pentru personal prin cabina poarta. Paza este asigurata permanent. Pe timp de noapte incinta este prevazuta cu iluminat artificial.

Abatorul AGRISOL INTERNATIONAL RO prezintă 2 riscuri majore: • pericol de incendiu; • pericolul deversarii de ape uzate pe sol. Declansarea unui incendiu ar avea urmări grave, cum ar fi pierderea şi/sau

vătămarea de persoane, precum şi pagube materiale importante, poluarea solului şi eventual a apei freatice. Pentru eliminarea acestui pericol trebuie implementat un bun management al activitatilor şi respectarea cu stricteţe a normelor PSI în vigoare.

Evitarea deversarii de ape uzate pe sol se face prin intretinerea echipamentelor si instalatiilor de colectare, transport si epuare a apelor uzate.

Pentru diminuarea impactului asupra factorilor de mediu de către activităţile

desfăşurate la abatorul AGRISOL INTERNATIONAL RO sunt prevăzute o serie de măsuri:

• păstrarea curăţeniei în halele de producţie şi pe platformele de acces ale abatorului;

• verificarea starii tehnice şi functionale a canalizarilor si statiei de epurare; • respectarea normelor sanitar-veterinare. 3. ISTORICUL TERENULUI

Amplasamentul analizat a fost ocupat in trecut de un operator economic AVICOLA Ploiesti avand aceeasi activitate. Dupa preluare, in anul 1999, toate cladirile au intrat intr-un amplu proces de modernizare si extindere. Abatorul de pasari Boldesti Scaieni a intrat intr-un amplu proces de modernizare a activitatii in concordanta cu cerintele Uniunii Europene in cadrul programului SAPARD, care a constat in extinderea capacitatii de abatorizare, realizarea unei noi statii de faina proteica si modernizarea statiei de epurare.



49

4. RECUNOSTEREA TERENULUI 4.1. PROBLEME IDENTIFICATE Activitatea desfasurata de SC AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL în incinta

abatorului si a statiei de epurare, in conditiile unui management corect nu ridica probleme deosebite din punct de vedere al poluarii amplasamentului.

Întreaga activitate de abatorizare a puilor de carne se desfasoara în interiorul halelor de productie, în exteriorul acestora desfasurându-se doar activitati care deservesc activitatea de baza (transport, aprovizionare cu materiale, evacuarea deseurilor).

Pentru accesul mijloacelor de transport auto sunt asigurate cai de rulare si platforme de stationare betonate.

Nu exista informatii despre eventuale poluari accidentale ale amplasamentului. Pe amplasament nu au fost observate urme sau indicii ale unor poluari ale

solului, vegetatia prezentandu-se in conditii bune. Aspectele care au fost evidentiate cu ocazia verificarilor in teren si care necesita

o atentie deosebita sunt legate de: managementul apelor uzate, integritatea sistemului de colectare a acestora, colectarea si transportul apelor uzate si managementul mirosului de la instalatia de faina proteica, transportul, manipularea si depozitarea subproduselor de origine animala. Pe amplasamentul abatorului, au fost amenajate in trecut doua depozite de CLU, combustibil utilizat pentru obtinerea agentului termic, unul situat in interiorul centralei termice din Statia de faina proteica si altul in exteriorul acesteia. Depozitul situat in interiorul centralei termice avea in dotare un rezervor de 800 l, iar cel din exterior doua rezervoare supraterane, metalice, de 20 t fiecare. In prezent depozitul interior a fost dezafectat, iar cel exterior se afla in conservare.

Impactul asupra aerului se datoreaza in special emisiei de gaze rezultate din functionarea centralelor termice si mirosurilor neplacute.

In tabelul urmator sunt prezentate activitatile si noxele care rezulta in urma desfasurarii lor.

Tabelul nr. 11: Activitatile generatoare de poluanti atmosferici

Aer Sistem de productie Oxizi de azot (NOx) Arderea gazului metan in centralele termice, incinerarea

subproduselor, autoturismele pentru transport intern Dioxid de carbon (CO2) Arderea gazului metan in centralele termice, incinerarea

subproduselor, autoturismele pentru transport intern Miros Transportul, manipularea, depozitarea si procesarea

subproduselor de origine animala, epurarea apelor uzate Praf Descărcarea păsărilor si agătarea acestora pe linia de sacrificare ,

incinerarea subproduselor, autoturismele pentru transport intern



50

Impactul asupra apei se datoreaza in special consumului semnificativ de apa, dar si a emisiilor mari de substante organice in apa uzata. Consumul ridicat de apa poatbila se datoreaza exigentelor penru asigurarea sigurantei alimentare. Exploatarea corespunzatoare a statiei de epurare, conduce la reducera impactului activitatii analizate asupra factorului de mediu apa de spurafata.

Masurile de prevenire si control a poluarii solului si apelor subterane, prezentate anterior au drept consecinta eliminarea impactului asupra acestora.

Activitatea desfasurata nu se constituie in sursa imporatnta de zgomot, astfel ca

impactul poluarii sonore asupra asezarilor umane este minim.

4.2. DESEURI Din activitatea care se desfasoara în abatorul AGRISOL INTERNATIONAL RO,

rezulta urmatoarele tipuri de deseuri: - deseuri de tesuturi animale - 02 02 02; - materii care sunt improprii pentru consum ori procesare – 02 02 03; - uleiuri de motor de la intretinerea mijloacelor de transport – 13 02 05*; - deseuri de ambalaje – 15 01 01, 15 01 02, 15 01 03, 15 01 10*; - deseuri metalice – 17 04 07; - deseuri din activitatea de asistenta veterinara – 18 02 02*, 18 02 03; - deseuri retinute pe site – 19 08 01; - nămoluri rezultate din epurarea apelor reziduale industriale – 19 08 14; - deseuri de tip menajer din activitatea personalului care lucreaza in incinta -

cantitati extrem de reduse de resturi de la servitul hranei - 20 03 01. Întreaga cantitate de deseuri rezultata din activitate este colectata separat, pe

categorii, în containere etanse. Periodic deseurile sunt preluate de firme specializate pentru eliminarea sau

valorificarea lor.

Tipul, cantităţile şi modul de eliminare a deşeurilor rezultate din activitatea AGRISOL INTERNATIONAL RO, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabelul nr. 12: Generarea deseurilor

Nr crt Cod deseu Denumire deseu Sursa/

provenienta Cantitatea Starea fizica

Depozitare temporara

1. 02 02 02 Deseuri de tesuturi animale

Transportul pasarilor

70 tone/an solida Camera frigorifica

2. 02 02 03 Materii care sunt improprii pentru consum ori procesare

Procesul de abatorizare a pasarilor

150 tone/an solida Camera frigorifica



51




3. 13 02 05* Uleiuri minerale neclorurate de motor, de transmisie si de ungere

Intretinerea echipamentelor de productie si a mijloacelor auto

2 tone/an lichida Containere IBC, butoaie metalice amplasate pe platforma betonata

4. 15 01 01 Ambalaje de hârtie și carton

Intreaga unitate

10 tone/an solida Europubele

5. 15 01 02 Ambalaje de materiale plastice

Intreaga unitate


6. 15 01 03 Ambalaje de lemn Intreaga unitate


7. 15 01 10* Ambalaje care contin reziduuri de substante periculoase sau sunt contaminate cu substante periculoase

Activitatea de igienizare, tratarea apei de cazan, agentului frigorific

200 kg/an solida Europubele

8. 15 02 02* Absorbanti, materiale filtrante (inclusiv filtre de ulei nespecificate în altă parte), materiale de lustruire si îmbrăcăminte de protectie contaminate cu substante periculoase

Echipamente individuale de protectie


9. 15 02 03 Absorbanti, materiale filtrante, materiale de lustruire si îmbrăcăminte de protectie, altele decât cele specificate la 15 02 02



10. 16 02 14 Echipamente casate, altele decât cele specificate la 16 02 09-16 02 13

Intreaga unitate


11. 17 04 05 Fier si otel Intretinerea echipamentelor de productie si a mijloacelor auto

3 tone/an solida Platforma betonata de langa atelierul mecanic

12. 18 02 02* Deseuri a căror colectare si

Analize de laborator

1000 kg/an solida Cutii de carton inscriptionate



52




eliminare fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infectiilor

corespunzator

13. 18 02 03 Deseuri a căror colectare si eliminare nu fac obiectul unor măsuri speciale privind prevenirea infectiilor

Analize de laborator

1000 kg/an solida Cutii de carton inscriptionate corespunzator

14. 19 01 12 Cenusa de vatra si zgură, alta decât cea specificată la 19 01 11

Incinerarea deseurilor de tesuturi animale

4 t/an solida Europubele

15. 19 08 01 Reziduuri de cernere

Instalatia de filtrare a apelor uzate

6 t/an solida Europubele

16. 19 08 14 Nămoluri de la alte procedee de epurare a apelor reziduale industriale, altele decât cele specificate la 19 08 13

Treapta chimica de tratare a apelor uzate

12 tone/an solida Depunerea pe paturile de uscare

17. 20 01 21* Tuburi fluorescente si alte deseuri cu continut de mercur

Intreaga unitate


18. 20 03 01 Deseuri municipale amestecate

Intreaga unitate


Tabelul nr. 13: Gestiunea deseurilor Tip deseu Cod deseu Mod de gestionare a deseurilor Cod operatie

valorificare / eliminare Deseuri de tesuturi animale

02 02 02 Eliminare in incineratorul propriu sau prin firme terte autorizate

D10

Materii care sunt improprii pentru consum ori procesare

02 02 03 Eliminare in incineratorul propriu sau prin firme terte autorizate

D10

Uleiuri uzate 13 02 05* Valorificare prin firme terte autorizate

R11

Deseuri de ambalaje 15 01 01 15 01 02 15 01 03 15 01 10*

Valorificare prin firme terte autorizate

R11


15 02 02* 15 02 03


R11



53

Tip deseu Cod deseu Mod de gestionare a deseurilor Cod operatie valorificare / eliminare

Echipamente casate, deseuri metalice

16 02 14 17 04 07


R11

Deseuri din laborator 18 02 02* 18 02 03

Contract cu firma secializata pentru preluarea acestor tipuri de deseuri.

R11

Cenusa 19 01 12 Eliminare prin firme terte autorizate

D1

Deseuri retinute pe site 19 08 01 Valorificare prin firme terte autorizate

R11

Namol din statia de epurare

19 08 14 Se utilizeaza ca ingrasamant pentru terenurile agricole

D2

Tuburi fluorescente 20 01 21* Valorificare prin firme terte autorizate

R11

Deseuri menajere 20 03 01 Sunt organizate puncte de colectare prevăzute cu containere de tip pubelă. Periodic acestea sunt golite de maşinile de salubritate. Este încheiat contract cu firma locala de salubrizare.

D1

Pe amplasmentul analizat exista spatii special amenajate pentru depozitarea

temporara a tuturor deseurilor generate.

4.3. DEPOZITE Gama de materiale utilizate în activitatea de abatorizare este relativ redusa, ea

rezumându-se în principal la ambalaje, materialele pentru igienizarea si dezinfectia spatiilor de lucru si a mijloacelor de transport a puilor vii si a poduselor obtinute, precum si a substantelor chimice utilizate pentru epurarea apelor uzate.

În cantitati mici, în activitatea abatorului sunt utilizate piese si materiale necesare întretinerii echipamentelor si mijloacelor de transport.

Spatiile în care sunt depozitate materialele, au pardoseli din beton. Substantele chimice utilizate pentru igienizare, a celor pentru intretinerea

echipamentelor sunt pastrate in magazia de materiale, pe întreaga perioada de depozitare, în ambalajele în care au fost ambalate de catre firmele producatoare.

În ceea ce priveşte depozitarea pe amplasament există următoarele facilităţi:

- Depozit frigorific pentru produsele obtinute; - Depozit ambalaje; - Depozit ulei de motor si motorina; - Magazie centrala materiale si piese de schimb; - Rezervor pentru inmagazinarea apei; - 4 paturi de uscare pentru stocarea namolului din statia de epurare.



54

4.4. ZONA INTERNA DE DEPOZITARE Pentru activitatea de igienizare, dezinfectie, dezinsectie a obiectelor de pe

amplasament sunt folosite diferite produse. Acestea sunt depozitate in camere inchise, cu acces restrictionat. Accesul la aceste substante il au numai persoanele autorizate.

In incinta unitatii sunt prevazute spatii amenajate pentru depozitarea tuturor categoriilor de deseuri. Paturile de uscare a namolului sunt imparmeabilizate cu beton, prevazute cu drenuri si ziduri perimetrale. Capacitatea totala de depozitare este de 2171 mc, suficienta pentru stocarea temporara a namolului generat in statia de epurare timp de mai mult de un an, inainte de imprastierea pe terenurile agricole.

4.5. SISTEMUL DE CANALIZARE

Canalizarea apelor uzate în incinta Abatorului este alcătuită în sistem divizor, astfel: - apele uzate rezultate in urma desfasurarii activitatilor de productie principale si auxiliare, cat si cele provenite in urma consumurilor igienico-sanitare ale personalului angajat, sunt preluate in interiorul incintei abatorului de reteaua de canalizare interna, alcatuita din conducte metalice cu diametre cuprinse intre 2” si 4”. - reţeaua exterioara de canalizare comună pentru apele menajere şi tehnologice este formata din tuburi de beton Dn 200 – 400 mm. - conducta din PVC cu Dn 400 mm, cu lungimea de circa 860 m pentru transportarea apelor uzate din incinta abatorului in statia de epurare. - apele pluviale sunt colectate de rigole ce însumează o lungime de 410 m, cu deversare în rigola stradală şi de aici în IM Teleajen (Bălăcuţa). Apele uzate provenite din procesul de sacrificare a pasarilor, incarcate cu pene, grasimi si material grosier sunt colectate intr-un bazin din hala de abatorizare de unde cu ajutorul a doua electropompe cu tocator sunt refulate in instalatia de separare cu sita rotativa. Dupa separare, apele uzate rezultate sunt pompate in statia de epurare, iar partea grosiera este valorificata prin transformarea in faina proteica. Din incinta abatorului apele uzate sunt pompate cu ajutorul unei statii de pompare in statia de epurare a societatii, situata la cca. 1 km distanta. Apele pluviale sunt colectate prin rigole ce insumeaza o lungime de 410 m, cu deversare in rigola stradala si de aici in IM Teleajen (Balacuta).

4.6. ALTE DEPOZITE CHIMICE SI ZONE DE FOLOSIRE Asa cum s-a mentionat anterior, substante chimice utilizate pe amplasament sunt

depozitate in camere inchise, cu acces restrictionat. Accesul la aceste substante il au numai persoanele autorizate.



55

4.7. ALTE POSIBILE IMPURITATI REZULTATE DIN FOLOSINTA ANTERIOARA A TERENULUI.

Pe amplasamentul abatorului, au fost amenajate in trecut doua depozite de CLU, combustibil utilizat pentru obtinerea agentului termic, unul situat in interiorul centralei termice din Statia de faina proteica si altul in exteriorul acesteia. Depozitul situat in interiorul centralei termice avea in dotare un rezervor de 800 l, iar cel din exterior doua rezervoare supraterane, metalice, de 20 t fiecare. In prezent depozitul interior a fost dezafectat, iar cel exterior se afla in conservare.

5. REZUMATUL INVESTIGAŢIILOR PE TEREN

5.1. EMISII ATMOSFERICE DIN SURSE PUNCTIFORME

Concentratia poluantilor emisi la cosul de evacuare a gazelor arse de la centrala termica se determina semestrial. Sunt analizati urmatorii parametri: NOx, SO2, CO si pulberi.

Rezultatele Rapoartelor de incercare nr. PI1900950 din 20.03.2019 si PI1904723 din 17.09.2019 sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabelul nr. 14: Concentratia poluantilor emisi la cosul centralei termice

Valori determinate Nr. crt.

Parametru analizat UM

Mar. 2019 Sep. 2019


AIM 15/2017 1 NOx mg/Nm3 175,7 113,6 350 2 SO2 mg/Nm3 <2,86 6,0 35 3 CO mg/Nm3 3,3 <1,25 100 4 Pulberi mg/Nm3 3,82 2,69 5

Comparand rezultatele obtinute cu limitele prevazute de Autorizatia integrate de mediu nr. 15/2017 se constata ca nu s-au inregistrat depasiri ale acestora.

In cazul functionarii a cel putin 4 ore/zi, semestrial se determina si emisiile la cosul de dispersie al incineratorului. Se determina concentratia urmatorilor poluanti: NOx, SO2, CO, pulberi si Carbon organic total.

Incineratorul functioneaza discontinuu, astfel ca in anul 20199 a fost efectuat un singur Raport de incercare nr. PI1900537 din 13.02.2019 ale carui rezultate sunt prezentate in tabelul urmator.



56

Tabelul nr. 15: Concentratia poluantilor emisi la cosul incineratorului

Nr. crt. Parametru analizat UM Valori

determinate* Valori limita

conform AIM 15/2017 1 NOx mg/Nm3 368,7 400 2 SO2 mg/Nm3 37,3 200 3 CO mg/Nm3 20,0 100 4 Pulberi mg/Nm3 8,45 30 5 COVNM exprimati in COT mgC/Nm3 4,70 20

* timp de mediere: 30 minute ** timp de mediere: 30 minute Se constata ca valorile emisiilor atmosferice de la incinerator se incadreaza in

limitele stabilite de Autorizatia integrata de mediu nr. 15/2017.

5.2.CALITATEA AERULUI AMBIENTAL

Calitatea aerului ambiental se determina semestrial prin masurarea concentratiei de NO2, NH3, SO2, pulberi in suspensie si CO la limita amplasamentului, in doua puncte – in partea de est spre zona locuita (cartier Balaca) si zona poarta de acces.

Rezultatele Rapoartelor de incercare nr. PI1904725 din 17.09.2019 si PI1904922

din 19.09.2019 sunt prezentate in tabelul urmator.

Tabelul nr. 16: Concentratia poluantilor atmosferici (imisii) – in partea de est, spre zona de locuinte (cartier Balaca)




AIM 15/2017 1 Monoxid de carbon mg/m3 1,50 <1,25 5 2 Amoniac mg/m3 0,079 0,13 0,3 3 Dioxid de azot mg/m3 0,067 <0,14 0,3 4 Dioxid de sulf mg/m3 0,093 <0,19 0,75 5 Pulberi totale in suspensie mg/m3 0,050 0,088 0,5


Tabelul nr. 17: Concentratia poluantilor atmosferici (imisii) – zona poarta de acces




AIM 15/2017 1 Monoxid de carbon mg/m3 1,38 1,25 5 2 Amoniac mg/m3 0,099 <0,13 0,3 3 Dioxid de azot mg/m3 0,089 0,217 0,3 4 Dioxid de sulf mg/m3 0,087 <0,19 0,75 5 Pulberi totale in suspensie mg/m3 0,075 0,071 0,5




57

Comparand rezultatele obtinute cu limitele prevazute de Autorizatia integrate de mediu nr. 15/2017 se constata ca nu s-au inregistrat depasiri ale acestora.

5.3. CALITATEA APEI EVACUATE DIN STATIA DE EPURARE

Calitatea apei epurate la evacuarea din statia de epurare se determina lunar. Sunt analizati urmatorii parametri: pH, materii totale in suspensie, substante extractibile cu solventi organici, reziduu filtrat la 105 0C, azot total, cloruri, CBO5, CCOCr, fosfor total si detergenti sintetici.

Rezultatele monitorizarii efectuate in anul 2019 este prezentat in tabelul urmator. Tabelul nr. 18: Rezultatele monitorizarii calitatii apei evacuate din statia de epurare

Indicator UM Valoare medie determinata 2019

Valoare limita NTPA001

Nivelurile de emisii asociate BAT

[mg/l] pH (25 grd C) unit. pH 7,17 6,5 – 8,5 - Materii in suspensie mg/ l 16,17 60 5 - 60 Substante extractibile mg/ l <20 20 2,6 - 15 Reziduu filtrat mg/ l 505,33 2000 - Azot total mg/ l 5,84 15 15 - 40 Cloruri mg/ l 109,91 500 - CBO5 mgO/ l 11,74 25 10 - 40 CCO-Cr mgO/ l 37,29 125 25 - 125 Fosfor total mg/ l 0,39 2,0 2 - 5 Detergenti mg/ l 0,12 0,5 -

Valorile obtinute sunt mai mici decat limitele impuse prin HG nr. 188/2002 –

NTPA001 si de valorile de emisie asociate aplicarii tehnicilor BAT.

5.4. NIVELUL DE ZGOMOT

Nivelul de zgomot se determina anual la limita amplasamentului. Valoarea determinata in 08.03.2019 conform Raportului de incercare nr. PI1900946 este de 54,5 dB(A), mai mica decvat valoarea limita de 65 dB(A) prevazuta de STAS 10009/1988.



58

6. INTERPRETAREA DATELOR Obiectivul raportului de amplasament este acela de a stabili calitatea mediului de

pe amplasament si imprejurimi inaintea inceperii activitatii obiectivului in cauza, precum si a modului in care ar putea evolua aceasta pe perioada functionarii obiectivului, pentru a se actiona in sensul prevenirii contaminarii terenului.

In acest scop se realizeaza un model conceptual tip sursa – cale – receptor bazat atat pe consideratii generale privind tipul de activitate desfasurata in instalatia in cauza cat si pe consideratii specifice amplasamentului analizat.

Consideratiile generale: - activitatea de abatorizare a puilor de carne nu presupune in general folosirea de substante chimice periculoase (nici prin natura chimica si nici prin modul de depozitare) care sa conduca la contaminarea terenurilor aferente amplasamentului; - structurile subterane aftate pe amplasaemnt sunt canalele de colectare a apelor uzate tehnologice si menajere; - folosirea betonului ca material impermeabil pentru realizarea acestor structuri este o solutie recomandata ca BAT; - apele uzate rezultate din activitatea de abatorizare nu prezinta un pericol direct pentru sol dar pot conduce la poluarea apelor freatice si indirect (prin panza freatica) sau direct (prin descarcari directe) la poluarea apelor de suprafata.

Consideratiile specifice amplasamentului sunt urmatoarele: - pe amplasamentul abatorului de pui de carne AGRISOL INTERNATIONAL RO exista o serie de structuri subterane (canale de colectare si transport a apelor uzate tehnologice si menajere) realizate din beton; - paturile de uscare a namolului rezultat din epurarea apelor uzate sunt impermeabilizate cu beton; - in prezent nu se fac descarcari directe de ape uzate in ape de suprafata sau canale de irigatii; - pana in prezent, in istoria functionarii societatii, nu au fost identificate evenimente poluante pe amplasament; - atat instalatiile tehnologice cat si masurile prevazute nu identifica viitoare posibile accidente poluante pe amplasament; - nu s-au inregistrat aspecte de neconformare, care sa influenteze in mod negativ factorii de mediu iar riscul producerii unor accidente majore, care sa conduca la declansarea unor procese de poluare semnificative sau potential semnificative, este redus;



59

- procesul de abatorizare se desfasoara fara a produce efecte semnificative asupra factorilor de mediu; - observatiile efectuate in ultimii ani, privind efectelor activitatii desfasurate in cadrul abatorului demonstreaza faptul ca nu sunt create premizele aparitiei in viitor a unor poluari, cu efecte semnificative, determinate de functionarea acestuia; - masurile propuse in cadrul planificarii monitorizarii si masurile administrative conduc la eliminarea potentialelor accidente.

Activitatea de abatorizare a puilor de carne, asa cum se desfasoara pe

amplasamentul AGRISOL INTERNATIONAL RO, poate afecta calitatea aerului si a apelor de suprafata în special prin mirosuri si respectiv substantele organice prezente în apele uzate. Totusi, cu un management adecvat al subproduselor care nu sunt destinate consumului uman si a apelor uzate (depozitare temporara, transport si tratare), impactul activitatii abatorului asupra factorilor de mediu poate fi nesemnificativ.

Tabelul nr. 19: Modelul conceptual

Sursa Cale Receptor

Structurile pentru colectare, transport si tratare ape uzate.

Prin apele de suprafata datorita epurarii necorespunzatoare si sol, datorita potentialelor scurgeri.

Apele de suprafata respectiv panza freatica, fantani de mica adancime (alimentate din stratul freatic)

Depozitare temporara, transport si procesarea subproduselor care nu sunt destinate consumului uman

Emisii de mirosuri. Populatia din vecinatate.

Tratarea necorespunzatoare, depozitarea temporara si imprastierea namolurilor pe terenurile agricole

Emisii de mirosuri. Prin sol, datorita potentialelor scurgeri

Populatia din vecinatate. Panza freatica, fantani de mica adancime (alimentate din stratul freatic)

Cercetarile efectuate pentru amplasamentul analizat au pus in evidenţă aporturi

tehnologice deosebit de importante ceea ce face ca abatorul să fie compatibil cu cerinţele BAT.

Pentru amplasamentul abatorului se constată un mediu supus activităţii umane, cu impact negativ asupra factorilor de mediu în limite admisibile, cu respectarea prevederilor de mediu în vigoare.

Impactul pozitiv apare preponderent prin aspectele sale socio-economice. 6.1 CALITATEA AERULUI

Aerul este unul dintre factorii de mediu cel mai afectat de activitatea abatoarelor

si se datoreaza in special emisiei de gaze de ardere din centralele termice si a mirosurilor neplacute.



60

Din monitorizarea emisiilor la cosul centralei termice si a calitatii aerului ambiental in zona de influenta a abatorului a rezultat ca pentru toti indicatorii, concentratia masurata este mai mica decat valorile limita stabilite de legistatia romaneasca si Autorizatia integrata de mediu nr. 15/2017.

6.2. CALITATEA APEI UZATE EVACUATE

Activitatea abatorului AGRISOL INTERNATIONAL RO nu are efecte directe

asupra apelor subterane sau de suprafata. Masurile de prevenire si control a poluarii apelor, prezentate in capitolele anterioare au drept consecinta eliminarea impactului asupra apelor.

Apele uzate tehnologice si menajere sunt colectate printr-o retea de canalizare si sunt tratate in statia de epurare. Calitatea apelor epurate la evacuarea in raul Teleajen se incadreaza in limitele prevazute de NTPA 001.

Controlul periodic asupra starii tehnice si interventiile in cazul unor defectiuni la toate instalatiile de colectare, transport si epurare a apelor uzate, vor conduce la o diminuare a impactului asupra apelor din zona de influenta.

6.3. NIVELUL DE ZGOMOT

Principalele activitati desfasurate in ferma studiata se desfasoara in spatii inchise. Masurile de prevenire si control a emisiilor de zgomot au drept consecinta reducerea nivelului de zgomot.

Valorile determinate pentru nivelul de zgomot la limita amplasamentului se incadreaza in limitele impuse de legistatia romaneasca si Autorizatia integrata de mediu nr. 15/2017.



61

7. RECOMANDARI Fiecare dintre activităţile care formează managementul activitatii in abator pot să

contribuie la performanţe bune în ceea ce priveşte protectia mediului. Este deci important ca tot personalul sa se asigure că:

respecta procedurile de lucru; este implementat si aplicat un program de reparaţii şi întreţinere preventiva; sunt monitorizate atat intrarile in abator cat si iesirile, in special apa epurata

si deseurile; sunt stabilite procedurile in cazurile de urgenţă; este identificat necesarul privind educaţia şi calificarea personalului.

7.1. FACTORUL DE MEDIU APA

Respectarea actelor de reglementare emise de autorităţile competente pentru protecţia mediului si gospodărire a apelor;

Economisirea apei: spălarea echipamentelor si utilajelor cu jet sub presiune pentru reducerea volumului de ape uzate;

Controlul periodic asupra starii tehnice si interventiile in cazul unor defectiuni la toate instalatiile de colectarea si tatarea apelor uzate;

Practicarea unei management corespunzător pentru funcţionarea în parametri optimi ai instalatiilor;

Inregistrarea consumului de apă; Intretinerea rigolelor de colectarea apelor din cladirea abatorului si

asigurarea gratarelor de deasupra lor in vederea colectarii deseurilor si subproduselor solide cat mai eficient, inainte de evacuarea in sistemul de canalizare;

Utilizarea de substante chimice cu proprietati biodegradabile, numai in cantitatile si concentratiile precizate de catre producatori si conform cerintelor proceselor de productie si intretinere;

Practicarea unei gestiuni corespunzătoare a namolului din statia de epurare şi respectarea bunelor practici agricole la împrăştierea pe terenurile agricole;

Curăţarea periodică a canalelor de scurgere a apei pluviale;

7.2. FACTORUL DE MEDIU AER

Operarea si intretinerea corespunzatoare a sistemului de dezodorizare de la statia de faina proteica;

Practicarea unei gestiuni corespunzătoare a namolului din statia de epurare; Evacuarea stagnarii apelor uzate;



62

Evitarea supraincarcarii camerei primare a incineratorului pentru realizarea unei incinerari optime a deseurilor de origine animala;

In cazul necesitatii de functionare pe o perioada mai mare a incineratorului, Agentia pentru protectia mediului poate solicita o monitorizare suplimentara a calitatii aerului in zona populata.

7.3. FACTORUL DE MEDIU SOL - SUBSOL Conform Ordinului nr. 1552/2008 privind aprobarea listei localitatilor pe judete

unde exista surse de nitrati din surse agricole, zona orasului Boldesti Scaeni a fost declarata zona vulnerabila la poluarea cu nitrati. Prin urmare, valorificarea in agricultura a namolului din statia de epurare trebuie sa aiba in vedere conditiile geografice, modul de folosinta a terenurilor limitrofe, relieful, potentialul de irigare, nivelul panzei de apa freatica si masurile de protectie si amelioare a solurilor.

Cantitatea maxima de azot care se aplica cu dejectiile depinde, in special, de cerintele culturilor, rezerva de azot din sol, pierderile de azot prin volatilizare, levigare, denitrificare si pierderea prin scurgerea de suprafata. Stabilirea dozelor de namol pe anumite soluri se face in principal in functie de continutul acestora in azot si saruri. In concluzie, este necesar un studiu pedologic pe terenurile care urmeaza a fi utilizate namulul din statia de epurare.

Beneficiarii de material fertilizant, vor fi atentionati sa actioneze in conformitate cu cerintele de protejare a mediului acvatic impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole. Acestia vor fi obligati sa intreprinda demersurile legale necesare pentru efectuarea acestor lucrari, inclusiv aprobarea planului de fertilizare de catre autoritatile agricole si de gospodarire a apelor.

Pastrarea substantelor chimice numai in ambalaje corespunzatoare si in zone special amenajate.

Mentinerea integritatii suprafetelor betonate si repararea lor atunci cand se impune pentru prevenirea infiltrarii apelor uzate tehnologice in reteaua de rigole sau in sol.

Verificarea etanseitatii retelelor de canalizare si a apaturilor de uscare a namolului si respectarea perioadelor impuse pentru revizii si reparatii;

Mentinerea curateniei si spatiilor verzi in incinta.

7.4. GESTIUNEA DESEURILOR

Colectarea selectiva a tuturor categoriilor de deseuri generate. Asigurarea de recipiente etanse pentru colectarea deseurilor, adecvate

fiecarui tip de deseu. Eliminarea si / sau valorificarea deseurilor prin intermediul firmelor

specializate.



63

7.5. UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI Inregistrarea consumului de energie electrica si gaze naturale; Intretinerea corespunzatoare a utilajelor din dotare la parametrii proiectati; Asigurarea mentenantei preventive la centralele termice si cele ale sistemelor

de frig. Verificarea si intretinerea periodica a etanseitatii camerelor de frig si

pastrarea inchisa a usilor de acces pentru a economisi consumul de energie electrica si agenti frigorifici.

Verificarea si intretinerea periodica a izolatiei sistemului de distributie a aburului si agentului termic



64

8. CONCLUZII

Raportul de amplasament a relevat următoarele aspecte: a. Ferma SC AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL are ca obiect principal de

activitate abatorizarea puilor de carne si ingrasarea porcilor. b. Pe langa activitatea principala, se desfasoara si activitati cu caracter auxiliar

precum: • obtinerea fainei proteice; • racirea si congelarea carnii de pasare (in statia frigorifica); • asigurarea aburului si agentului termic • epurarea apelor uzate si evacuarea acestora; • incinerarea deseurilor de origine animala • spalarea mijloacelor de transport in rampa special amenajata; • reparatii si intretineri de utilaje, instalatii si mijloace auto din dotare; • activitati administrative.

c. Capacitatea abatorului este de 60 000 capete/zi (aprox. 96 t/zi la o greutate

medie a carcasei de pui de 1,6 kg), iar instalatia de producere a fainei proteice poate procesa o cantitate maxima de materii prime de 48 t/zi, la un regim de funcţionare de 24 h/zi, timp de 365 zile/an.

d. In unitate sunt respectate procesele tehnologice de abatorizarea puilor de

carne ce asigura realizarea in conditii economice si de protectia mediului corespunzatoare a produselor, in conformitate cu BREF, normele si standardele in vigoare.

e. In abator sunt implementate tehnici BAT referitoare la tehnologiile utilizate,

cresterea eficientei energetice, gestiunea deseurilor. f. Produsele sunt valorificate integral prin vanzarea pe piata de consum.

g. Deseurile menajere sunt preluate periodic pe baza de contract de unitatea de

salubritate comunala. Namolurile din statia de epurare, dupa compostare, se folosesc in agricultura ca ingrasamant natural. Deseurile de origine animala sunt eliminate in incineratorul propriu sau prin firme specializate. Celelalte tipuri de deseuri sunt preluate de firme autorizate pentru eliminarea acestor tipuri de deseuri.



65

h. Sunt organizate constructii si recipiente pentru colectarea selectiva a tuturor deseurilor produse. Paturile de uscare a namolului din statia de epurare au o capacitate suficienta sa stocheze namolul rezultat pe o perioada mai mare de un an.

i. Toate apele uzate tehnologice sunt colectate prin reţeaua de canalizare si

tratate in statia de epurare proprie. Nu exista surse dirijate de poluanţi pentru apele subterane şi de suprafaţă. Apele uzate epurate rspecta standardul NTPA 001 la evacuarea in raul Teleajen.

j. Reteaua de canalizare, bazinele de colectare a apelor uzate si namolului sunt

betonate, astfel că solul sau subsolul nu este afectat;

k. Utilitatile sunt asigurate prin contracte incheiate cu furnizorii de energie electrica, Apele Romane, prestare servicii colectare si tratare deseuri, etc.

l. Concentratiile de poluanti atmosferici se incadreaza sub valorile limita

admisibile prevazute in normativele in vigoare, respectiv Legea nr. 188/2018, Ordin 462/1993, STAS 12574/1997.

m. Impactul unitatii analizate asupra poluarii fonice este nesemnificativ. Se

apreciaza ca nivelul sonor in jurul perimetrului se inscrie in prevederile STAS 10.009/1988.

In concluzie, se apreciaza ca activitatile desfasurate in abatorul de pasari

administrat de SC AGRISOL INTERNATIONAL RO SRL in orasul Boldesti Scaeni, judetul Prahova, este in concordanta cu legislatia in vigoare, respecta prevederile BREF, iar impactul asupra mediului este redus, pe plan local.

Având în vedere condiţiile de amplasament, procesul tehnologic, calitatea

echipamentelor, instalaţiilor şi materialelor ce sunt utilizate, împreună cu măsurile prevăzute pentru evitarea afectării factorilor de mediu, apreciem că activitatea analizata poate primi Autorizatia integrata de mediu.



66

Bibliografie: - Integrated Pollution Prevention and Control - Reference Document on Best

Available Techniques in the Slaughterhouses and Animal By-products Industries, mai 2005.

- EMEP/EEA air pollutant emission inventory guidebook 2019 - Corinair - Regulamentului (CE) al Parlamentului European şi al Consiliului nr.

166/2006 privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi modificarea Directivelor Consiliului 91/689/CEE şi 96/61/CE.

- Plan de management al spatiului hidrografic Buzau - Ialomita – ABA Buzau - Ialomita, 2016

- Raport privind starea mediului in judetul Prahova - APM Prahova - Fise cu date de securitate a substantelor utilizate - Buletine de analiza a factorilor de mediu - Autorizatia de gospodarire a apelor nr. 199/22.10.2018.

ANEXE

1. Certificat de inregistrare seria B, nr. 1089726; 2. Certificat constatator privind activitatile declarate la sediul social din

orasul Boldesti Scaeni, str. Morii nr. 38, judetul Prahova; 3. Certificat constatator privind activitatile declarate la sediul secundar din

orasul Boldesti Scaeni, str. Teleajenului, nr. 5B, judetul Prahova; 4. Fise cu date de securitate; 5. Buletine de analiza a factorilor de mediu.

Documents

pentru Instalatie de abatorizare a puilor de carne Oras