CORNELIU ZELEA-CODR.EANU

PHNTRUTEGIONARI

VOL. I.

"1,

EDITIAIII-A

EDITURA MI$CARII LEGIONAREBUCURE$TI - :1940

,

CORNELru ZELEA-CODREANU 446

Din cauza greut5lii de a tipdrt o luc,rare ca aceasta s'au stre-curat cAteva gregeli de fipar; cetitorul e rugat s51e rectifice singur.

*

Al doilea volum "" **"Oe: sontinuarea isforiculuimigcirii legionare, prigoana, procesul, trddarea - precum ;iconsideialiuni asupra problemelor sociale gi statale in Romdnia,qi asupra omului nou: legionarul.

CUPRINSUL

Legionari... ......"..."..'"....... 7

PA$IND iN vln1n. ........ e

fn pddurea Dobrina .'.'..' 11

La {Jniversitatea din laqi ............ ...". 15

Se pregdteu revolulia ..-'. 19

Garda ConStitnlei Nalionale... .......-'.21

Constantin Pancu -......'.." 22

Garda Conqtiinfei Nationale ocupfl

R.egia Monopohrilor StatuluiSteagul tricolor deasupra

atelierelor dela Nicolina.........'.'""..' ..-..."".'..'"......'- 24

Socialisrnul na{ionai-cregtin."...... ".'.. .".'.' "'.....'..--'.26Crezui socialisrnului nalionatr creqtin'.'.'... ."-.-..'..27Sindicatele na{ionalei '.,.' 28

[-]n tablou atr situaqiei la 1919 .'--......-.29

Conducitorii muncitorilor romfini ........'...'.......... 31

Atitudinea presei iiddnesti ...."".......... -.'..'.......-'."' 32

Primul congres studenles c dupd rdsboiw . -'.... -.... -..--'........'.. ". 39

Deschiderea Universitdlii dn laqifn toamna anului t92A ......'..' .'""........41

Anul universitar 1920-1921 ,."'...'""'.. .......'.....-...'. 44

Revistrs ,,A1tdrarec ll/a\iona\d"......".....'... ."-.."..- 52

infiin{area AsocialieStudentrilor Creqtini .."'.'. 60

Angajament de onoare .".........'.'..'..... 61

La ffirSitul stwdiilor tmiversitare "....""........ 64

73

CORNELIU ZELEA-CODREANU

FROBLEMA JIDANEASCANumdrul jidanilar ".......-. ................... 83Problema pdmdntului rrsmdnesc ....... 88Noi qi grdmdnful nostru......... ......."..... 89Problema oraqelor ."."..... 9tProblema qcolii romdneSti ..."......... ........""............ 95Prohlema pdturii conducdtoare rancdnegti .."...^...99Problema calturii nalionale ............ 101

REINTOARCEREA iN lanAReintoarcerea tn lard ... 105La laqi...""... ..............."... 107La Bucuregti............"..... ......"........... 108La Cluj....... ..............".".. 111Adunarca dela lcgi din 4 Martie 1923 ............". 112lnfiinlarea Ligii ApSririi Na{ionale Cregtine ...,. llz4 Martie 1923 ........... ....114Alte organizalii antise.mite sau nafiiona\iste.......................... 117Fascia Na{ionalS RomAnE gi Ac{iunea Romineascd......"...... " 1 I 9A ctivitatea f n miS carea s tud enleas cd S i f n L. A.N. C. ..............t20Modffit:area art. 7 din Constitulie.. .................... 1?3Prirna mea arestare......""..."...." ..".."".. 125Vasile Conta, Yasile Alecsandri, MihailKogdlniceanu, Mihail Eminescu, Ion HeliadeRddu I e s cu, B o gdan P etric eicu I{6j dew,Costache Negri, A. D. Xenopot......."....,.. ........... IZgVasile Conta ........."....... 130VasileAlecsandri." ........132tulihail Kogilniceanu...""............ ......134Mihail Eminescu .......... 136Ion Heliade Ridule,scu ......"............. 137Bogdan Petriceicu H6jdeu....".. ........ 138Costache Negri.."....".. ... 138A. D" Xenopo1.."..".......". ...".............. 139Greva generald a studen{imii continud.. ............ 140

Iunie 1923

Planu,rile iwdaisrnului ." 143

Flanurile iudaismului fa{6 de migcarea studenfeasc e .. ".'....... L43

Flanurile mari a1e iudaismului fa15

cle pdrn6ntul qi neamul romAnesc ....145

Argumente 9i atitu<lini jidflneqti .""' 149

C ong'esu{ cottdu c dtoril or miS c drii s tudenlegti.. "........ ". "... ". 1 52

Congresnl rlela CAmpul-Lung al L.A.N.C' ........ 156

Complotu I s ludenles c d in Octombrie ] 9 2 3 " "......'..,'"r.'.'.." "''1 6 I

Afard .."...... .--."'"'-'..'..."' 174

Obtilul Mofilor pentru stu.denfii dela Vicdre$ti..' -.... .. . -'.'.. 176

G0ndrrri de viaf[ nou6.........' '..,..""' I77

Izolareapotriticianismului..."....."..... .'...."-.'...'"..... 180

Fedepsirea triclirii gi procesul """" 182

La IaEi '"""' 185

{']N AN DE MARI IXCE,RCANT

Mai1924- i\r|ai 1925........... ...."""' 189

Cdtninttl Culrural Crtts^tin......' .""""' i90Frirna tabdrhcle muncd... '.'-......"""' 191

Noui 1oviturt..............'... -...""""""" 194

Copleqit de lovituri.. ""' 195

Sus, in cabinetut prefectului. .....""" 196

Fe Rar6u ... 199

incercarea de sfHrflmar:e a blocului nostru """"' 202

Logodna "'203Proeesul Mola-Vlacl ""' 243

in jnrul celor petrecute la gr6din*.."..."..'"."""- """ 243

intrunirile de protestare, contra lui Manciu """' 208

Un avertisment zaclarnic """"""""' 210

Se ordond anchetd administrativd -Mernoriul D^tui MaiorArnbrozie """"""""": "'21AZirrafatald.25 Octombrie 1924 """ 213

Doud articole in jurul cazului Manciu """"""""' 2I7

Greva foamei.....".. ..........".'...'"; """"222

448 449 PENTRU LEGIONAKT

r4r

CORNEI,IU ZELEA.CODREANI ] 450

Singur la Galata...." "....,. ZZ4Mutareaprocesului 1a Focgani .;................. ........226LaTurnu1-Severin.;.....'.''...'...'.'..;:.:......'',..Procesul..... ........."..._..... 232Spre IagiNunta......... .........,................"........... 23gDupd un an retncepe rnuncaPrirnejdii cari pdndesc o migcar.e politicd ...".....242Crilica conducitorului ...."."..............244Un prooes de congtiin{5................. .,....._.."..."".....247in Frantra, Ia certe ....... Z4gLa GrenobleAlegeri generale tn qard......"..... "...".254in munlii Atpt .............".................;...; .................25gLa Bucureqti ................ ......."."..........266Liga Apdrdrii Nalionale CreEtine s'e rupt in doud...".....".....266Ce se intdmplase?........... ...........".....267Cum am procedat in fala acestei situalii ."....."".".273LEGILINEA ARHAN GHELUL MIHAILLegiuneaArhanghelul Mihcil ....,...... ................276Materia ."....279Rafirmeain conha migeliei ...-.....2gAPrimele inceputuri de viafa legionari ........."......282Programul nostn1......... ..............."..." ?96Priveli\ti din virsla publicd romdneascd ."....... ... Zg0Gdnduri ?nfatzacestei Iumi.".......". ......."...."-......292Etapele de desvaltare ale Legiunii .........."..........2gsCon{inutul primului numir(,,P5mdntul Str6mogesc').... ... ... .... "........""....... 299,,Pdmdnful Strlmogesc" No. 2Desinteresarea in lupt5....Disciplina gi dragostea..........^...."... ............"....".. 301Lupta pentru menfinerea revistei ....3A4

451 PENTRU LE.GIANAM

Alte nume care se desprind cetind primele

nurnere ale revistei ...".-. 307

Curn era primitd acfiunea noastr[ ......'-.."....'...' 308

Dincolo cle forme ......'..311

h,{igc[rile Nafionale qi Dictatura .'.. 313

Primeleinceputurideorganizare...'..'-...".. ..-'".'.315

LegdrnAntul prirnilor legionari "."...3240 nou[ bftilie -..'..'...'..322

Problerne de ordin rnaterial ....'.'.....323

Varaiui 1928.........." .....326in luptd cu mizetia .'...' 327

Profesoral Glvinescul primegte s5cu$orul cu {[rdnd '....'.....'.. 326

3-4lannarie 1929 ........." ..,.""....-..".329

SPRE MASSELB PCPULAREtr,a Mo1i....". """......'.."" 332

Vara lui 1929.........". ""' 339

Hotdrtrea de-a pdsi in musse .."'."" 341

15 Decembrie 1929 """ 341

inArdeal la Ludoqul-de-Murc;...'. ...."'..........."" 344

inBasarabia ....".......... .......-.....'.""' 346

Din nou in Basarabia "" 353

FrdmAntdri in Maramure$.......'....... .'...'........'...'" 355

Margul in Basarabia ""' 357

Atent$ttil cantra Ministnilwi Angheleseu ...'.""" 362

Dis olvarea Legiunii Arhanghelwl Mihailqi a Gdrzii de Fier....... ......"...'.'-...'. 368

Frocesul ""' 374

Atliscarea legionard fn primele alegeri ..'.""""' 380

Lupta delaNeam{ "'..."' 381

DEMOCRATIA IMPOTRWA NEAMI,JLUI

in Par\ament............... ......'...'...""" 386

Cflteva observatiuni asupra dernocra{iei '...'...." 388

Elec{iune, selec{iune qi ereditate ""' 396

individ, colectivitate na{ionald, nafiune ..'....""" 397

CORNELru ZELEA-CODREANU 452

Ngagul...... ...................

felul final al neamului .................... 401Monarhia qi legea monarhiei...Luptq dela Tutova.. ".....t".........A doua disolvare s GdniiNoui alegeri generale .....................409Pentru a doua oard in Parlament - ..................... 410Cum se prezenta organizafia legianard tn 1932-i933..............414OFENSIVA CALOMNIILOR,,MiScare snarhicd gi teroristd"."............... ....... 418,,tn dujba str6inilor"... ...."..,.....,....... 419,,Snntem in slujba hitlerigtilot''............;........................ ........ 420Fabrica de bancnote false rlela Riginari "........,.. 42IEchipa mortii ..............429La Tbiug..... "..................43IDigul dela Yt1ani......,..Camarazi, ...............^..... 445'

-ln

* li o.,

e' .i. +,r, .i. iIt*''ili iii

i :1'

';i!11

i,li

ii

:;jaL!:l!:il. .'

#jffi

Murtie 1919

tm p6durea Dobrina

tn primdvara anuiui 1919, iat6-ne adunati intr'o dupd-

ittniaz5inpddureaDobrinacarest6destrajipeinillimiledinjurulllr-u;ului. Cine? Un gnrp de vreo 20 elevi de liceu din cursul su-

pcrior. A 5-a, a 7 -a, a 8'a.Llonvocaser[ pe acegti tineri tawtatazi,penhu a discuta cu ei

rr prtrblemi gravb, degi via{a noastrd abia fnrnugurea" Cefar'emdacd

vin bcrtrgevicii peste noi? Pdrerearflea", asupra cireia au cfzut gi

ccilallideacord,eraaceasta:dacilatmatabolgevicivatreceNistrul5i nnpoi Fnrtul ajungffnd s5 ?ncalce qi locurile no&stre' noi si nu ne

supunern, ci si ne retragem cu tofii in pldure inarmali' Aici sd

organizSm un centru rle acfiune gi de rezistenl5 rom6neascd qi pr:in

touituri clate cu mieshie sd zdruncin6m inamicui' sd men{inem o

stare de spirit de neaplecare qi s6 intrelinem qr scanteie de nndejde in

mijlocul massei rornfinegti din sate qi oraqe' Am depus cu tolii

1,rra-arrt in enijlocul p[durii seculare' Era aceastd p[dure un colt al

acelui vestit c;&al al Tig.leeciutrui, pe cdrdrile cdruia, in decursul is-

toriei MokJovei, mulli duqmani iqi gisiserd moartea'

Am hotdrit sX ne procur[rn arme qi munifii' s[ pdstr5m un

secret des5v0rgit, s5 facem recunoa$teri qi exercilii de lupti in

pddure 5i sI gdsim o formd care si mascheze inten{ia noastri''Fomra-amglsit-orrqorgiinscurttimpampus-oinpractici:

o societate cultural-nalionald a elevilor liceului din Hugi, cdreia

i-an"l dat numele: ,,Mihail Kogilniceanu" ' Ea a'fust aprobatd de

direcliunea liceului. Au inceput qezitori gi conferinle in orag' In

public lratam obiEnuitele subiecl"e, clar in pldure l7ceam exercilii

cle 1upt6. Arme pe vremea aceea erau pe tcate drumurile' inc$t in

vre-o dou[ s6ptftrndni ne adunasem tot ce ne trebuia'

CORNELIU ZEI,EA-CODR.EANT J 12

.**Era in timpul acela o stare de haos ln tar6, pe care neri degi

copii, abia treculi de l g ani, o in{elegeam prea bine. Lumea se

lfllsyb impresia revolu{iei,bolpevic, i*r* u" desfrgura in toiul eila c6fiva pagi de noi. ldrdnimea din instinct se opunea acestui valdistrugitor, dar comprec t dezorganizati nu prezenta o posibilitateserioas[ de rezisten{r. Mr-rncitorimea ins' uiu"""u n*.tigino. ,p.*comunism, intr.efinutfi sistematic ?n cultul acestor iO"iC* prisujidineascd Ei in general de toatdjidinirnea oraqeror. Fiecarejidan,cornerciant, intelectual sau bancher_caprtalist, ?n raza ia deacfiune, eravn agent al acestor idei revorutrionare anti-ro*an"qir.Rominii intelectuari erau increcipi, aparatur de stat d"sorgo"i#.Din moment in moment, tc puleai aptepta, fie la o izbncnireinternd a unor eremente organizate gi deci*", fie la o n6v6rir.e clepeste Nistru. Aceastd acliu'e extemi ar fi fbst coorclonatd

"., u"**a bandelor iudeo-comuniste din interior, care, n[pustindu_se

asupra ncastrS, disfi-ugand podurire gi aruncand in aer depoziterede munifii, ar fi hotirit cle soarta noastrd ca neam.

grija vielii qi ribertd{ii firii n*ashe abia rinitd, in urma *rJs.;rdzboi, a incolJit in mintea noasfrr cle tineri, ideia unei u"ri.r*Iur"ne-a dus Ia jurdm0ntul din pddurea Dobrinei.

F'cusern cinci ani de riceu m'itar ra M6n6stirea Dearului,la umbra capului tui Mihai viteazul qi su.b ochiur cercetdtor ar luiNicolae Filipescu. Acolo sub comanda Maiorutui gi apoiColonelului Marcel Olteanu, Comandantul rscolii, a Capitan rf*ivirgil Brdulescu, a Locotenentului Emil pdi'ngeanu gi .uu toc*-marea profesorilor, mi_am fficuf o severi eduiatrie

"rrAp"r* ilmi-arn cdpiltato sbnifoasd lncredere ?n puterile mele.De altftl, educalia militari crera Mdnistire mi va urmxri

toatd via{a' ordinea, disciprina ryi erarhia, f*rnate ra o v'rstbfragedi in sdngele meu, aldturi de sentimentur dern'itdlii ortag*iti,vor forma un fir rogu dealungul intregii mole activititri viitoare.

13 PENTRU I,EGIONARI

Tot aici am fost inv6lat si vorbesc pufin, fapt care mai

t&rziu rnd va duce la ura contra vorb5riei qi a spiritului retoric.

Aici am invdJat sd-mi'placd tranqeia Si si dispr-efuiesc salo^nql' -

No{iunile de Stiinfs militard cipltate acum md vor face sijudec mai tdrziutotul prin prisma acgstet- gtiinfet

Iar cultul sentimentului demnit{ii de om gi de ostaq,.in care

rn'au crescut ofiferii, irni va creia greutifi qi m[ va expune la sufe-

rinfe, intr'o lume lipsitd adesea pi de onoare 9i de simful demnit5fii'

Vara lui 1916 ampetrecut-o acas6,la Huqi'

Tatdl meu era concentrat de doi ani 9i plecat cu regimentul

in Carpa{i.intr'o noapte :nt'af:ezitdin somn mama mea care' plAngfind

qi inchindndu-s", *i-u spus: ,,Scoald, c[ ffag clopotele la toate bise-

ricile,'. Era 15 AugustLgll,sfbnta Maria. Am inples c5 s'a decretat

mr:bilizarea qi cdin acel moment armata romdnd a trecut mun{ii'

Cuprins de emo{ie, imi tremura truput' Peste trei zils am

plecat de acas6 dupil tat6l meu, impins de dorul de a fi pi eu printre

iuptdtorii de pe front. tn sfhrgit, dupi n*rlte peripe{ii, am ajuns.la

acelaq regiment in care era gi tatdl meu comandant de companie'

negimentul25InfanteriedesubcomandacoloneluluiV.Pipe-,.r..r, p* ctnd inainta tn Ardeal pe valea Oituzului'

Nenorocul meu a fost mare, deoarece, neavdnd decdt t7

ani, comandantul regimentului a refuzat si mi primeasc6 voluntar'

Totugi arn luat parte lalnaintarea 9i retragerea din Ardeal' iar la

20 Septembrie cand tatil meu a cdzvtrdnit deasupra Sovatei pe

munteleCeres-Domu,i-amfostdefolos,ajutAndu-linfalainami-culuicareinainta.Degirinit,arefuzatsiselaseevacuatcon-clucandu-qicompaniatottimpulretrageriigiapoiingpeleleluptecari au urmat la Oihtz.

tntr,o noapte pe ia ora dou[, regimentul a prirnit ordin de

inaintare. Ofiterii ?9i inspectau in ticere de mormdnt trupele ma-

ssate pe gosea.

Thtdlmeufusesechematdecolonel.Reveninddupdpu{intirnp imi spuse: ,J'{'a fr bine sd te intorci tu acasd? Noi o s[ intrdm

CORNELru ZF,LE h"CADREAN{' 14

?n lupte pi nu e bine sd murirn aniAndoi aici, cici mama rdmdneacasd cu gase copii mici, frrd nici un sprijin. $i Colonelul rn,achemat pi mi-a spus cE nu vrea sd-Ei ia rdipunderea rrrnfinerii talepe front".

Simleam ci e cu sufletul indoit: ezita sd rnd lase in miezulnop{ii singur, in cAmp, pe drumuri necunoscute, la40 km de liniaferatd.

Observdnd insisten{a lui, am predat carabina gi cele doudcartugiere gi ?n tirnp ce coroanele regimentului prqeau inainte,pierz0ndu-se in linigtea qi intunericul nop{ii, eu am rd*u, singurpe rnarginea unui qan{, luindu-rni ap'i drurnur c[tre vecieafrontier5.

Militard de Infanterie, dela Botopani, cu acelag g6nd de a puteaajunge pe front. Aici mi-am complectat educaiia-qi cunoqtinlelemilitare, dela I Septembrie 19tr7 la 17 lulie 191g, in corrrpaniuactivf a gcolii Militare. cei patru ofi{eri distingi: cc,lonel*lslivescu, cdpitanul ciurea, Locotenentul Florin Rddulescu qiMaiorul gteflea, mi-au ?nilrumat pagii pe ciile luptelor gi aie sac_rificiilor penku fard.

$i acum, dupd un an - I 919 - erapace. Iar noi, copiii ceigata de moarte, eram rdspdndifi pela casele noastre.

Tatill meu, profesor de liceu, a fost o viafd intreagi luptitornafionalist Bunicul meu a fost pidurar, stribunicul to-t paiurar.Neamul meu a,fost din inceputuri, in wemuri cle restriqte, neamulcodrilor gi al rnuu{ilor. De aceea educalia ostdqeasci qi sdngeledin vine, imprimau acfiunii crela Dobrina-naivdca manifbJare* o notd de seriozitate pe care vArsta noastrfl fi'age<i6 n,ar fi pre-supus-o.

in acele momente, noi sim{eam in inimi, cu sfatul gi

lp91ientra lor, prezen{a girurilor de strdmogi, cari au luptat pentruMoldova pe aceleagi cdrdri nepitrunse de dugmani.

La Universitatea din lagl

Septembrie L9l9

Vara atrecut' tn toamnb mi-am dat bacalaureatul qi grupul

nostnr s'a desp5rfit infueptdndu-ne fiecare spre universitdli"

Dela Dobrina nu ne-a rdmas dec6t hotdrirea de a ne apdta

{ara tn contra valurilor de wagrn[qie cari se ridicau ameninlbtoare

9i dinlSuntrutr 9i clin afara hotarelor

***PlecamdinHrrqiinnromentulacesteirispintiiperrtnt

fiecare tandr, inscri ercalauniversitate, rnult aqteptata inscriere la

universitatel Ca pregfltire av€am bagajul de cunoqtin{e pe care

nli-l <laduse liceul. Literatura de senzafie, <le pervertire sufleteascil

ce astizi ocupi un loc important ?n procesul de formaJie a elevului

cle liceu -- spfe nenorocirea lui __ eu n'am gustat-<1. Pe 16ng6 lite-

ratura fireasci a clasicilor romAni citisem toate articolele din

,oSem[n5torul" qi ,$eamul Ramflnesc" ale lui N' Iorga 9i A' C'

{)uza. Tatdl me* le avea in nigte 162i, tn podul casei. in ceasurile

libere, m5 suiam acolc ai m[ ocupam cu acest soiu de literatur5.

Ilsenta acestor articole cuprindea manifestarea intr'o formS inalti,

a celor trei i<lealuri de via{d ale poporului rom0n:

I " (Jnirea tuturar Rontfrnilor2. Ridicatea ldrdrcirnii prin tmpropriet&rire gi drepturi

politice.3. Rezalvarea problernei i iddneqti'

Doudmaxime?nso{eaumanqetatuturorpublicafiilornafionaliste din acea weme:

CORNELru ZELEA-CODREANU 16

,,Rom6nia Rominilor, numai a Romflnilor qi a tuturorRomAnilor".

N.Iorga,,Nafionalitatea este puterea creatoare a culfurii,r*uo., cul_

fura e puterea. creatoare a nalionalitilii',"A. C. Cuza

Cu rnare evlayie mi apropiarn de lagu! pe care nu e rom6nsd nu-l iubeasc5, si nu-r infeleagi sau mdcar sd nu doreascd a-rvedea.

Multe oraqe din Moldova au eite o fbrdmd de glorie. Nr.lputem pronuntra numele: Hotin, B6rlad, \Iaslui, Tighina, Cetatea_Alb5, Soroca, faxd ca sd nu ne siln{im suJletul riscolit.

Deasupra tuturor ins6 se ddicd Suceava gi Iagul.Suceava, cetatea lui $tefan cel Mare, Iagul oraqul lui Cuza_

Vod5.

oragul unirii clela 1E59, care prin infiin{area universitdliidevine oragul tinere{ii gi a celor mai cr.rats aspira{ii ale ei.

. ln lagi au tr6it: Miron Costin, Bogdan peniceicu }Iajdeu, Mi_hail Eminescu, Ion Creangi, Vasile Alecsandri, Costache N:egri,Iacob Negruzzi, Mihail Kogdlniceanu, Simion B[mu!iu, VaJ;leConta, N. Iorga,Ion Givdnescul. Aci lumineaz,[ ca un far,la catedrade Economie Folitic[, marea personaritate a profesorului cuza.universitatea devine o gcoald a nafionalismului: Iagui, oraqul mari-lor avint'ri romanegti, al indr{i"rnilor, atr idearurilor, ar aspirali*nirornoastre nafionale- Ma'e prin durerile dera r9 r 7, cdnd aici qi-a gesitrefugiul in ceasurile grele mult ehinuitul suflet ar Regelui rJrdi-nand, mare prin destinul de a fi la l91B oraqul urririi t.rtrro,Romdnilor; mare prin trecutul sdu gi mare prin tragedia lui prezenti,crci oragul celor patruzeci de biserici moare uitat tn fiecare zi subnemiloasa cotropire jid6neasci. Iaqul zidit pe gapte dealuri, caRoma, este gi rdrnAne cetateaeternd a Romdnismului.

Cdte amintiri glorioase!Aici s'au auzit pentru prirna datd rf,,sunflnd acele anno-

nioase versuri ale lui Alecsandri:

17".. -PENTRU LEGTONAKI

,,Hai sd ddm mdnd cumdnd,Cei cu inima rom6n6""

Aici, ca nicfieri in altd parte, str-ldentul simte plutind prin

vflzcluh pe deasupra Iaqului tdcut, cu chem5ri nepfltrunse qi cu in-

tlemnurile lor sfinte, duhurile rnarilor inaintaqi'. sfudentul ie$an,

ftr linigtea nopfii t6rzii, aude alergsrrd inebunit de durere pe strazile

intortochiate rgi strdine ale laqului, sufletul lui Mihail Eminescu

r.:urc cdnti ca o ndluc5:

,,Cine-a tndrdgit striinii.MAnca-i-ar inirna cflnii,Mflnca-i-ar casa Pustia

$i neamui nemerrricia.-"" . :

De acest oraq mi apropiam, cu ad6ncd evlavie' in,toqnn4a

lui 1919 atras de marsa lui aureold, dar 9i rniqcat pentruca md

n[scusein aici, cu douSzeci de ani in urm6' $i ca orice copil ve-

rrcam emofionat sI revdd qi sd sdrut pdmlntul natal'

***M'am inscris la Facultatea de Drept.

,F

* ,,€

Universitatea ieganl, intrerupt[ in timpul rizboiului, se re-

dcschisese cle un an. Studenfii vechi, intorqi acum de pe front,

p[strau linia tradi{iei na{ionaliste a vie{ii studenfegti dinainte de

I.lrboi*. Erau impSrfili in douS tabere: una sub conducerea lui

l,Shugc* dela Litere gi alta sub aceea a lui Nelu Ionescu, dela

Drept. Grupul acestora, redus ca num6r, era copleqit de massa

imensd a studen{ilorjidani venitri din Basarabia, t'ofi agen{i qi pro-

pagatori ai comunismului'Profesorii universitSfii, af,arilde un gnrp foarte restrans in

lir.rnte cuA. C. Ctsza,Ion Gdvdnescul qi Corneliu $umuleanu, erau

pflrtaqii aceleiaqi idei de st6nga. Frofesorul Paul Bujor, unul din

exponenlii majoritd{ii, rostise chiar lapidar fn plin senat al

CORNELru ZELEA-CODREANU

RomAniei: ,,Lumina vine detra Rds5rit", adicl de peste Nistnr"Aceastd atitudinc a profesorilor cari considerau ca ,,bar-

barie" orice idee gi notd na{ionaiist6, a avut ca efect desorientareatotald a studen{ilor. Unii bus{ineau boiqevismul pe fa!d, a{ii * ceimai mulli * spuneeu: ,,Orice s'ar zice, a trecui timpul nationa-lismului, omenirea merge spre stdnga". Grupul Llbuqci a alunecatdeabinelea in direcfia aceasta. Grupul Nelu lonescu, cdruia mdafiliasem gi eu, s'a risipit cu timpul ?n urma unor alegeri din cariiegisem ?nfrdnfi.

inaintarea acestor idei antirorndneqti, sus{inut[ de o massdcompacti de profesori qi studen{i Ei incurajati de tofi drigmaniiRominiei intregite, nu mai gdsea in lurnea studenfeascd nici orezistenfd romdneasci. C6{iva cari mai incercarn s6 rdmfinern pepozi{ie eram inviluiqi intr'o atmostbri de dispre! gi dugmXnie.Colegii de alte pdreri, cei cu ,"libeftatea de congtiin{d" qi cu prin-cipiul futuror libertdfilor, scuipau in urma noastrd, c6nd treceampe strad[ saupe s5lile facultd{ilor gi deveniserd agresivi, din ce ihce mai agresivi. tntruniri peste inlruniri cu mii de studen{i, ?n carese propaga bolqevisrnul, se ataca Annata, Justifia, Biserica"Coroana. O singuri societate iqi mai pistra un caracter rorndnesc:,,Awam lancu" a Bucovinenilor qiArdelenilor de sub condueereastudentului Vasile Iasinschi.

Universitatea cu tradi{ie de na{ionalism de Ia 1860, de-venise un focar de antirorn6nism.

18

$e pregfitea re\rolufia

Dar nu numai in universitate era aceastd sihrafie' Massa

rrnrttcitoreasc[ iegand, cuprinsd aproape in intregirnea ei de co-

Irrunism, stdtea gata. sd iebucneasca tn revolu;ie. in ttrbrici se lucra

lirnrte pufin" Se {inezu ceasuri intregi cotnitete, consilii, adunbri"

lic fficea mai mult politic*. Ne gaseam tn plind sabotare sistema-

tic[, fflcuti cuplanli din orciin: ,,sfbr$ma1i, distrugeli rnagini' cre-

irr{i .starea de rnizerie materialfi general[, care duce 1a irbucnirea

rr;volufiei". $i intr'aclevdq cu c6t ordinul se executa mai bine' cu

'tfft rnizeiia se intindea, fbamea se proecta mai amenilt[fltoare si

rcvolta creqtea in sufletul mullimik:r'[,afiecare3-4ztle,pestrizilelagului,maridemonstratii

c:omunistc. cele 10-15.000 de lucrfltori, infl5m6nzi1i qi manevra{i

tlc m6na criminal5 iuclaicE dela Moscova, parcufgeau strSzile in

cfintecul Interna{ionalei, in str:ig6te de: ,,Jo$ Arrnata!"' "Jos Re*

gele!", purt&ncl placarde pe cari se putea citi: ,,Tr[iascil revolu{ia

comunist[!",,,'Irf iasc5 Rusia Sovieticd1"

l)aclarfiinvinsace$tia?Arnfial'uteelpu{inomdniecon-dus6derrnregimmuncitorescromdnesc?Arfidevenitmurrcitoriircnnfrni st6p0irii ldrii? Nril Ar fi devenit de a do*a zi robii celei

rnai rnurdare tir:mii: tirania tirnudici jidbneascd'

Romflnia lvfare, dup6 mai pu{in de o secund[ de viaffl' s'ar

li pr6btrqit.- tqoi, poporul tomdn, am fi fost extennina{i f[r[ mil5' uoigi

san deportali pe drurnurile Sibetiei: fdrani, rnuncitori, intelectuali'

cu to{ii de-a valma.Fdm8ntul din Maramureg p6nd la Marea Neagr6' rupt din

nrffna Rornanilor. ar fi fbst calonizat de masse jidanegti. Aici s'ar

ti rieticat aaiev[rata Palestinh'

CORNELru ZELEA-CODREANU

Avem conqtiinla clar6, cd ire acele ceasuri juca balanfa vie{iigi a morfii poporului rom0n.

Aceeagi congtiin{d o aveau toli jidanii, cari impingeau delaspatepe muncitorii rcmAni la revolutie. N'aveau nimic comnn cr.lingrijorarea, care in acele clipe, {Aqnea riin ochii qi din inimilenoastre. Erau conqtien\i. Nurnai intelectualii tomdni erawinconstienli. Intelectualii cari au invEfat carte qi cari aveau che-matea de a lumina calea poporului in clipe grele - cici pentruaceasta erau intelectuali - lipseau dela datoria lor" Acegti nevred-nici, in ceasurile acelec hotdritonte, suslineau cu o incorrptien{dcriminalS, cd ,,lumina vine dela Rbsdrit',. Coloanelor revolufio-nare' care strdbiteau amenin{dtoare sfflziLe tuturor oraqelor, cinesd li se opunS? Studenfimea? Nu! tntelectualii? Nul frofitia? Si-guran{a? Aceqtia, c6nd auzea cd se apropie coloanele, intr.au inpanici qi dispireau. Nici armara nu le putea sta in cale. Cdci nuera vorba de 1.000 de oameni, ci de 15.000, de 20.000, otganiza{iqi infldminzifi.

2A

Gmrdn f,mrugtf; [m$ei ${a$Esffi afie

tntr'o seard ploioasil clin toamna lui 1919' in sala de mese

n $colii de Arte gi Meserii, unde erain pedagog, un prieten imi

rrlttii o notit5 dinff'un ziar.

,,(iarda Conqtiinlei Na$ionale {ine gedin{6 astisearb'

Joi, ora 9, in Str. Aleesandri Nr" 3"'

Am plecat imediat in goani cu o nlare nerdbdare c{e-a cu*

iloagte gi a m5 ?nrola in rflndrrile acestei organiza{ii ale c;rei ma-

rrit'este cle lupt6 anticomunist[ le citisem cu cateva luni inainte.

io *urir*ro din $tr. Aleesarldri Nr' 3- amenajat6 cu b6nci de

L:rnn L1e cur0nd {bcute, am g6sit nn singur om de vreo 40 cle ani'

Sliitea 1a o mas6, posr:mor0t gi aspru, aqtept6nd s6 se adune lumea

pcntnr consffittrire. Un cap rnare, nigte brafe puternice' qumSgrei'

irtaturl mijlocie' Era t]onstantit Pancu, preqedintele Gdrzii Con-

trtiinfei Nafionale.M'am prezentat, spu^n0ndu-i cS sunt stuiient 9i c5 doresc sd

l'iu primit ca soldat in Garrld. N{',& prirnit. Arn asistat la constx-

Iuire" \kniser[ vreo 20 de perso&ne: un tipograf culegdtor' Voi-

ncscu, un student, vreo 4 lnecanici dela R' tvl' S' vreo cloi dela

r-:nlea feratd, cA{iva rneseria;i 9i muncitori' avocatul Victor Cli-

n)cscu, un preot' S'au disculat ofiteva chestiuni in leg6tur6 cu des-

volta.rea qi av$ntul luat de rnipcarea comunistd in diverse fabrici

gr cartiere gi apoi prohlerne de organizare a Gdrzii'

I)in seara aceea clrumui rneu se bifurca; jumfitate tn lupta

tlela universitate qi jumdtate cu Constantin Pancu' in r6nduriXe

mrincitorimii' En m'am iegat snfletegte rle acest om gi am rdmas

cu el, sub c,rnducerea lui, tot tirnpui piln|la desfiinfarea orgatti-

zil1iei.