- Perechea IX (nervii glosofaringieni) –

- Perechea IX (nervii glosofaringieni) –

Date anatomo-funcţionale:

Nervi senzitivo-motori şi somatovegetativi.

Originea reală a porţiunii motorii: etajul superior al nucleului ambiguu din bulb. Axonii ies din bulb în partea superioară, părăsesc

craniul prin gaura ruptă posterioară, alături de X, XI, vena jugulară posterioară, trec în spaţiul retrostilian şi se distribuie muşchilor:

- constrictori superiori ai faringelui

- stilofaringian

- glosostafilin

Originea fibrelor senzitivo-somatice: ganglionul Andersch (sensibilitatea gustativă) şi Ehrenritter (sensibilitatea generală), fibre

răspunzătoare de sensibilitatea 1/3 posterioare a limbii. Aceste fibre mai colectează informaţia senzitivă şi din loja amigdaliană,

pilieri, partea posterioară a vălului palatin, trompa Eustachio, urechea medie. Axonii intră în bulb, ajungând la nucleul fasciculului

solitar, unde se găsesc deutoneuronii, care îşi proiectează axonii în ariile 3, 1, 2 şi ariile gustative.

Fibre parasimpatice: din nucleul salivar inferior:

- fibre preganglionare, terminate în ganglionul otic

- fibre postganglionare, destinate glandei parotide.

Semiologia lezării:

I) Leziune unilaterală:

1. Paralizia constrictorului superior al faringelui: apare jenă la deglutiţia solidelor.

2. Hipo- sau anestezie în 1/3 posterioară a limbii, palat moale posterior, faringe şi aguezie, mai ales pentru gustul amar.

3. Reflexul faringian este diminuat sau abolit.

4. La pronunţia vocalei A sau E se evidenţiază semnul cortinei (Vernet): deplasarea peretelui posterior al faringelui şi a vălului palatin

spre partea indemnă.

II) Leziune bilaterală:

1. Tulburări grave de deglutiţie, în special pentru solide.

2. Tulburări de fonaţie (voce nazonată, vorbire dificilă).

3. Se asociază frecvent cu leziuni ale vagului (X), ceea ce face ca vălul palatin să fie căzut, flasc, cu lueta atârnând la baza limbii.

Vălul nu se mai ridică la pronunţarea vocalei A. Reflexele faringiene sunt abolite. Apar tulburări de deglutiţie pronunţate şi pentru

lichide.

Nevralgia glosofaringiană:

1. Dureri la baza limbii şi la nivelul istmului bucofaringian, cu iradiere spre unghiul mandibulei şi urechea homolaterală, cu durată

scurtă, intensitate mare, cu o frecvenţă a crizelor posibil foarte mare.

2. Entitatea este rară, cu semnificaţie severă (de regulă demască prezenţa unui neurinom al glosofaringianului sau al nervilor cu care

are raporturi în gaura ruptă posterioară – X, XI; mai apare în tumori de bază de craniu, angioame, anevrisme, afectări ale

meningelui la nivelul sinusului lateral).

NERVUL GLOSOFARINGIAN

Origine, traiect, raporturi

Origine

reala-pt fibre somato aferente generale – gg sup al nervului

-pt fibre viscero aferente generale – gg inf al nervului

-pt fibre viscero aferente speciale – gg inf al nervului

-pt fibre viscero eferente speciale – nucleul ambiguu

-pt fibre viscero eferente generale – nucleul salivator inf

aparenta – sant retroolivar, sup de nervii X si XI

Traiect si raporturi

Intracranian

-in spatial subarahnoidian- impreuna cu n. vag si accesor sit ant de ei

-cei trei nv se gasesc pe tuberculul occipit, de aceea pot fi afectati in meningite si fracturi ale bazei craniului

Iese prin gaura occipitala, sit antero-medial de X,XI

Apoi in spatial retrostilian delimitat de: - muschii stilieni (ant)

-lamaprevertebrala (post)

-faringe (med)

-SCM(lat)

Post de a carotida int apoi - lat de ea

-medial de vag

Intre carotida si glosofaringian se gas gg simpatic cervic sup

Medial are m. constrictor sup faringe.

Se indreapta ant si med spre limba intre m. – stiloglos

- stilofaringian

Nervul are doi ganglioni:

Ganglionul superior – in partea intracraniana

- contine fibre somatoaferente generale

Ganglionul inferior – in fosula pietrosa, pe fata inf a stancii temporalului

-contine fibre visceroaferente generale si speciale

Ajunge la radacina limbii

NERVUL GLOSOFARINGIAN - RAMURI

Ganglionul superior – se află în partea intracraniană a nv, la nivelul procesului intrajugular al temporalului

- sosesc fibre somatoaferente generale

Ganglionul inferior – în fosa de pe faţa inferioară a stâncii temporalului

- sosesc fibre visceroaferente generale şi speciale

Ramuri: 1. nv timpanic se desprinde din gg inferior. Conţine fibre senzitive şi parasimpatice secretorii preganglionare. Pătrunde în porţiunea inferioară a

canaliculului timpanic prin orificiul acestuia din fossula petrosa. Ajunge la planşeul urechii medii unde se ramifică. Formează plexul timpanic ce primeşte

aferenţe de la nv facial. Din plexul timpanic pleacă ramuri pentru: - mucoasa urechii medii

- mucoasa tubei auditive

O parte din fibrele PS ale plexului timpanic formează nv pietros mic care iese prin orificiul superior al canaliculului timpanic pe faţa antero-

superioară a stâncii temporalului, unde se anastomozează cu nv pietros mare din facial. Nv pietros mic face sinapsă în gg otic. Fibre PS postganglionare

din gg otic ajung la gl parotidă şi la glandele salivare ale vestibulului bucal prin nv auricolo-temporal şi facial. Nv pietros mic conduce fibre motorii din

glosofaringian, fibre care intră în constituţia nv tensor al vălului palatin.

2. din gg inferior pleacă un ram anastomotic la gg jugular al nv vag

3. o ramură comunicantă uneşte gg inferior cu ramul auricular al vagului, fibrele ajungând lategumentele regiunii auriculare.

4. o ramură a nv jugular, care pleacă din gg superior cervical. Prin aceasta ajung fb S postganglionare de la gg superior la nv

glosofaringian. Distribuţie: glandele mucoaselor din teritoriul său de distribuţie.

5. ansa lui Haller – ramura comunicantă cu nv facial

6. ramuri faringiene. În număr de 3-4. Se desprind imediat sub gg inferior. Coboară pe faţa laterală a mş constrictor superior al faringelui.

Formează plexul faringian alături de ramurile faringiene ale vagului şi de fb din gg cervical superior. Plexul faringian dă naştere al alte două plexur i: plexul

muscular din grosimea mm faringelui şi plexul submucos.

Ramurile faringiene conţin:

- fb branhiomotorii – mş constrictor superior al faringelui, constrictor mijlociu (împreună cu nv vag), mş palatofaringian, mş

salpingofaringian şi, în mică măsură: mş ridicător şi mş tensor al vălului palatin. - fb senzitive – mucoasa nazo- şi buco-faringelui

- fb PS secretorii preganglionare care sinapsează în microgg plexului faringian – gl mucoasei nazo- şi buco-faringelui

7. ramul stilo-faringian ram motor. Se desprinde din dreptul marginii posterioare al mş stilo-faringian şi pătrunde în faţa sa laterală.

8. ramuri tonsilare ramuri senzitive. Se desprin în dreptul polului inferior al tonsilei palatine. Inervează mucoasa regiunii tonsilare şi a arcurilor

palatine. Formează la nivelul tonsilei palatine plexul tonsilar (Andersch) prin anastomoza cu nv palatini mici.

9. ramuri linguale ramurile terminale viscero-aferente generale şi speciale ale nv glosofaringian. Se anastomozează între ele.

Distribuţie: mucoasa 1/3 posterioare a limbii. -

- VAS – de la corpusculii gustativi ai papilelor circumvalate şi foliate.

- VAG – sensibilitatea generală de la rădăcina limbii

Conţin şi fb PS postganglionare – gl salivare posterioare (Ebner) şi gl seroase ataşate papilelor cirvumvalate şi foliate.

Paralizia nervului se poate datora fracturilor de bază de craniu, traumatismelor bulbare sau metastazelor ganglionare, în special în spaţiu l

retrostilian.

Se manifestă prin: - paralizia mm constrictor superior şi palato-faringian. Peretele posterior al faringelui ddeviază spre partea sănătoasă.

- anestezia mucoasei faringiene

- aguezie (abolirea gustului) în 1/3 posterioară a limbii

Nevralgia nv glosofaringian se manifestă prin crize dureroase declanşate în timpul deglutiţiei de trecerea bolului alimentar, cu iradierea durerii în

rona auriculară (zona Ramsay - Hunt).