periartrita umarului

8/20/2019 periartrita umarului

1/31

Psh


2/31

DEFINITIE, istoric. Periartrita scapulo-humerala (PSH) este un sindrom

clinic, caracterizat prin durere, redoare si impotenta functionala a umarului,

asocia-

Te in diverse grade, determinate de procese patologice, care intereseaza te-

Suturile periarticulare (tendoane, burse) si – in unele cazzuri – capsula

articulara.

Prima descriere a periartritei scapulo-humerale apartine lui upla! ca-

"e, in #$%&, atribuia toate suferintile umarului bursitei subacromio- deltoidi-

'e la o mai buna cunoastere a sindromului au contribuit odman si de Se-

*e.

Periartrita scapulo-humerala este una dintre suferintele cele mai frec-

+ente, pentru care bolnavul se adreseaza medicului. ste intalnita la ambele

see, la subiecti in varsta activa, cu incidenta maima la cei peste & de ani.

Termenul de periartrita, care subliniaza faptul ca sunt interesate struc-turile periarticulare este in unele cazuri, necorespunzator realitatii, nefiind

vorba de un proces inflamator.

lasificarea suferintelor care se incadreaza in notiunea vaga si impre-

isa de PSH este diferita, in functie de scoala.

"eumatologii francezi deosebesc urmatoarele forme clinice /

- umarul dureros simplu

- umarul dureros acut (hiperalgic)

- umarul mit

- umarul blocat

- umarul pseudoparalitic.

ETIOPATOGENIE

0olile reumatismale formeaza un grup de afectiuni cu localizari in pri-

mul rand la aparatul locomotor si cardio-vascular, ca urmare a unor leziuni

caracteristice mezenchinale.

1actorii etiologici in acest grup de boli sunt diferiti determinand tablo-

uri clinice cu evolutie acuta, subacuta si cronica.

lasificarea bolilor reumatismale sunt urmatoarele /

#. "eumatismul inflamator in care intra/- reumatismul Socols2i 0ouillaud

- poliartrita reumatoida

- spondilita anchilozanta

- reumatismul secundar infectios


3/31

3. "eumatismul degenerativ in care intra/

- artroza

- poliartroza

- spondiloza

4. "eumatismul abarticular in care intra/

- miozite

- tendinite

- bursite

- periartrite

- nevralgii si nevrite.

5n afara manifestarilor articulare ale reumatismului inflamator sau de-

generativ, in practica zilnica intalnim adesea bolnavi cu suferinte determina-

te de procese patologice abarticulare in cursul carora sunt afectate tendoane,

teci sinoviale, burse, fascii, aponevroze.

ele mai frecvente si cele mai suparatoare uneori invalidante sunt /tendinitele si bursitele umarului (cunoscute generic sub numele de periartrita

scapulo-humerala) mai rar sunt intalnite sunt sindromul umar-mana, retrac-

tia aponevrozei palmare (0oala upu!tren), periartrita coo-femurala.

6a nivelul structurilor umarului si in primul rand la nivelul tendoane-

lor, are loc un proces de uzura a carei accelerare si agravare pot fi determina-

te de traumatisme, microtraumatisme (in special cele de ordin profesional)

epuneri la frig etc.

7n rol deosebit in accelerarea proceselor de uzura si in aparitia infla-

matiei un argument in acest sens il constituie frecventa mare a acestui sin-

drom, atat in afectiuni ale sistemului nervos periferic (nevralgia cervico-

brahiala, zina zoster) , cat si in afectiuni ale sistemului nervos central (acci-

dente vasculare cerebrale, traumatisme cerebrale, 0oala Par2inson, sindroa-

me talamice).

PSH poate aparea si la bolnavii cu unele afectiuni ale organelor intra-

toracice, pe cale reflea, prin perturbarea activitatii sistemului simpatic, an-

gina pectorala, infarct miocardic, tuberculoza pulmonara apicala, interventii

chirurgicale pe plaman. 8supra unor factori etiopetogenici se va reveni, la

prezentarea formelor clinice.

ANATOMIA FIZIO-PATOLOGICA

7marul este alcatuit din trei articulatii si doua planuri de alunecare,

care-5 confera o mare mobilitate in dauna stabilitatii (de altfel, articulatia

glenohumerala este articulatia care se lueaza cel mai des, din tot corpul

uman).


4/31

ele doua suprafete de alunecare sunt reprezentete de suprafata sca-

pulo-toracica si de catre spatiul subacromial.

ele trei articulatii ale umarului sunt / articulatia glenohumerala, a-

cromio-claviculara si sterno-claviculara.

6a mentinerea unei oarecare stabilitati contribuie ligamentele, tendoa-

nele si muschii. 9 mare importanta o au patru muschi, si anume / supraspi-

nosul, subspinosul, micul rotind si subscapularul. 5mpreuna, ei formeaza

: mansonul ; rotatorilor, care participa la efectuarea rotatiei interne si eter-

ne totodata in timpul ridicarii umarului, el deprima capul humeral care

constituie un punct de spripseudoparalitic ;.


5/31

SIMPTOMATOLOGIE

A.Forme clinice

Periartrita scapulo-humerala are cinci forme clinico-anatomice-func-

tionale relativ bine conturate. 8cestea sunt /

1) umarul dureros simplu ;

) umarul a!u" hiperal#i!

$) umarul mi%" ;

&) umarul 'lo!a" ;

() umarul pseudoparali"i!

1) Umarul dureros simplu (evolutia bolii)

ste o forma clinica particulara, cunoscuta si sub numele de periartrita

dureroasa simpla neanchilozanta. 8ceasta forma de PSH este consecinta le-ziunilor degenerative (uneori calcificate) ale tendoanelor celei de-a doua ar-

ticulatii, mai ales tendoanele supraspinosului si bicepsului.

ste forma clinica cea mai frecventa. 0olnavul acuza dureri moderate

in umar cand se imbraca, se piaptana, sau cand solicita membru2 superior

respectiv prin purtatea unor greutati. urerile pot stan


6/31

6a palpare se deceleaza durere pe fata anterioara a umarului, cores-

punzatoare tendonului bicepsului.

volutia umarului dureros simplu este in general favorabila trecand

din stadiul acut, in stadiul subacut, urmat de un stadiu terminal. +indecarea

se produce in cateva saptamani (cel mult cateva luni), fie spontan, fie in

urma tratamentului.

7neori insa durerea se poate agrava, umarul dureros simplu devenind

umar dureros acut hiperalgic.

2) Umarul acut hiperalgic

e obicei are ca substrat o tendinita calcifianta in puseu inflamator

sau o migrare de elemente calcifiante in bursita subacromio-deltoidiana, de-

terminand o bursita acuta la acest nivel sau o bursita seroasa fara calcifieri.

7marul acut hiperalgic poate debuta in mod brutal, cu o durere atroce

si o impotenta totala a membrului superior, alteori aceasta forma clinica estecontinuarea evolutiei unui umar dureros simplu.

urerile sunt violente, insuportabile ele se intensifica noaptea impie-

dicand bolnavul sa se odihneasca. e asemenea durerea se intensifica la ori-

ce tentativa de mobilizare a umarului, limitarea mobilitatii nefiind deci me-

canica ci antalgica.

urerea iradiaza catre ceafa sau catre fosa supraclaviculara, dar mai

ales pe marginea laterala a membrului superior, catre mana.

3)Umarul mit ste asocierea dintre un umar dureros de origine tendinoasa, tenosino-

vitica sau bursitica si o limitare a mobilitatii umarului prin contractura antal-

gica la rotatori, fleori sau A si abductorii umarului.

6imitarea miscarii in umarul mit nu se datoreaza numai durerii, ca in

formele precedente, ci si unei redori reale structurale, care nu dispare nici

sub anestezie totala.

volutia in umarul mit poate sa se faca fie spre umarul dureros, cu

persistenta durerii, dar recuperarea mobilitatii, fie spre umarul blocat ca o

forma evolutiva agravata.

!) Umarul "locat

ste o suferinta frecvent intalnita, care debuteaza cudureri moderate

ale umarului, earcerbate nocturn, pretand la confuzia de umar dureros sim-

plu.

5n timp insa, evoluand lent se instaleaza o limitare marcata a mobilita-

tii umarului realizand asa numitul : umar inghetat ;.


7/31

urera, prezenta la debut, poate sa persiste cu o intensitate scazuta,

sau poate sa dispara si sa reapara periodic pe parcursul bolii.

Substratul anatomic il reprezinta leziunile inflamatorii ale capsulei

glenohumerale, determinand ingrosare fibroasa si constituind in timp

capsula retractila. "etractia capsulei articulare se opune special abductiei si

rotatiei (eterne sau interne) a umarului si impiedica bolnavul in efectuarea

unor ges-turi uzuale (ca imbracatul sau pieptanatul), sau profesionale, cand

se so-licita o buna mobilitate a mambrului superior.

#)Umarul pseudoparalitic

8re la baza, perforarea, de diverse grade a tendoanelor muschilor

rotatori, aparuta de obicei pe un fond degenerativ (la peste B de ani) dupa

traumatisme minore.

"uptura calotei rotatorilor poate apare insa si la tineri in urma unui

traumatism puternic, situatie in care se evidentiaza o echimoza intinsa pe fa-ta anterioara a bratului.

$. Anamne%a generala

5nterogatoriul trebuie sa urmareasca unele afectiuni asociate si sa obti-

na date referitoare la suferinta actuala, insistand asupra modalitatii de debut

si asupra cauzei declansante, la 3C dintre bolnavi pot fi identificatedrept

cauze traumatismale, la =C durerile apar cu ocazia unui efort, aunei misca-

ri gresite sau aunui traumatism indirect iar la restul de 4C durerile survin

fara o cauza evidenta. Trebuie precizate caracterul durerii initiale, evolutia sa

si influenta diferitelor tratamente. 5n ceea ce priveste durerea pentru care

bolnavul se prezinta la medic acesta trebuie analizata precizandu-se urma-

toarele /

a) aracterul durerii este relativ greu de apreciat

b) alitatea durerii depinde de mecanismul ei de producere

c) 6ocalizarea durerii si mai ales iradierea ei sunt date importante pe care

bolnavul ni le poate preciza

d) urata durerii trebuie deasemenea analizata, uneori durerea este perma-

nenta alteori intermitenta. urerea permanenta poate avea o intensitate cons-

tanta, sau poate prezenta unele eacerbari, durerea intermitenta poate fi de-clansata de anumiti factori care trebuie precizati. urerea care prezinta o in-

tensificare nocturna sau dimineata la sculare este posibil sa aiba o origine ar-

ticulara

e) "eproducerea poate avea loc prin miscari sau diferite manevre pe care

bolnavul le poate efectua in timpul eaminarii


8/31

f) 1actorii ce usureaza durerea sunt / repaosul la pat, diverse medicamente

sau mi


9/31

miscari de abductie, rota-tie interna si eterna, constatam ca aceste

miscari sunt posibile chiar daca ele sunt efectuate cu o oarecare

retinere din partea bolnavului, datorita durerilor. Practic punem

bolnavul sa efectueze o abductie a bratului si antebratului flectat in

unghi drept, sa duca mana la ceafa si la spate. 7neori miscare de

abductie se face initial cu usurinta, dar cand nu a


10/31

&) 6a umarul pseudoparalitic (umarul mit) se constata clinic o impoten-

ta a bratului ridicarea activa a bratului este imposibila, in contrast cu

pastrarea miscarilor pasive.

") Eamenul radiologic

iagnosticul periartritei scapulo-humerale este un diagnostic clinic,

eamenul radiologic neavand un raport esential din acest punct de vedere.

'u este mai putin adedvarat ca eamenul radiologic trebuie efectuat oricarui

bolnav cu periartrita scapulo-humerala ar fi o mare grerseala sa se inceapa

un tratament si sa se efectueze infiltratii oricarui bolnav cu dureri ale umaru-

lui, inainte de a ne convinge, printr-un eamen radiologic, de integritatea e-

tremitatilor humerale, luzand o artrita sau o artroza.

8ceasta integritate este necesara diagnosticului. 5n periartrita scapulo-

humerala, eamenul radiologic pune in evidenta calcifieri periarticulare e-

fectuandu-se clisee din mai multe incidente cu penetranta diferita, pot fi con-statate calcifieri la #-=C din bolnavi mai frecvent intalnindu-s calcifierea

tendonului supraspinosului, ce se observa imediat deasupra marei tuberozita-

ti humerale. 8ceste calcifieri sunt ovulare sau rotunde si au un volum varia-

bil (unele sunt mici, altele sunt foarte voluminoase) ele nu au o semnifica-

tie fiziologica, putand fi asimptomatice, atata timp cat nu sunt insotite de

procese inflamatoare.

aca prezenta calcifierilor sint tendinoase este constanta fie in umarul

dureros simplu, fie in umarul dureros acut, in cazul acesteia din urma, se mai

pot observa calcifieri subacromiodeltoidiene, a carei inflamatie acuta consti-

tuie deseori substratul morfologic al umarului dureros acut. 6a unii bolnavi

eamenul radiologic evidentiaza osteoporoza etremitatii superioare a

humerusului, acast lucru se constata in periartrite de lunga durata mai ales la

cei cu umar blocat uneori se recomanda prezenta geodelor, in special in zo-

na din vecinatatea marii tuberozitati. 5n umarul blocat eamenul radiologic

nu evudentiaza calcifierile amintite. 5n acast caz este utila artrografia prin

care se constata o capacitate articulara mai scazuta (pot fi in


11/31

Principalele investigatii paraclinice utile pentru diagnosticul fizic si

diferential ale PSH sunt/ eamenul hematologic si testele de inflamatii

(+SH, fibrinogen, proteina -reactiva, electroforeza proteinelor serice),

testele imunologice (testul Ealler-"ose, testul lateului pentru factorul

reumatoid), eamenul lichidului sinovial, biopsia musculara si osoasa,

eamenul radiologic (radiografia standard, tomografia, tomografia aiala

computerizata, artrografia, artroscanerul), scintigrafia osoasa, electromio-

grafia, artroscopia, ecografia, rezonanta magnetica nucleara.

,IAGNOSTIC POZITI SI ,IAGNOSTIC ,IFE*ENTIAL

,ia#.os"i! po/i"i0 – in functie de >sindromul de impingere@ si >sindro-mul

supraspinosului@.

linic >sindromul de impingere@ se caracterizeaza prin prezenta unor

dureri recidivante la nivelul umarului, la subiecti tineri, in special la cei care practica anumite sportulri (aruncari).

urerea are un debut relativ insidios, cu o crestere gradata in inten-

sitate, accentuata de activitate, are un punct maim la regiunea anterolate-

rala a umarului, iradiaza in brat si eacerbeaza noaptea in somn la schim-

barea pozitiei. urerea eeste perceputa la ridicarea bratului mai ales in

unghiurile ?-#3F (ridicarea bratului deasupra capului). 6a eamenul fi-zic

se constata o limitare a fleiei si a rotatiei interne.

Semnul >impingerii@ este pozitiv/ se imobilizeaza scapula si se ri-dica

bratul in fata si in sus, pana deasupra capului bolnavul resimte o du-rere

imensa in momentul in care marea tuberozitate a capului humeral vi-ne in

contact cu arcul coracoacromial (la ultimile # grade ale ridicarii pasive).

oncomitent se poate auzi un discret zgomot sau se pot percepe crepitatii.

urerea, determinata prin manevra de realizare a semnului >impin-

gerii@, poate fi evitata prin insindrom de impingere@.

0olnavii cu sindrom de impingere prezinta dureri si in timpul ab-

ductiei pasive (la ?F) si rotatiei interne. 6a palpare se produce o durere

relativ intensa cand se apasa marginea anterioara a acromionului.

Diagnosticul pozitiv in “sindromul supraspinosului”linic, tendinita degenerativa este intalnita la barbati de peste = ani,

cu activitate fizica intensa, suferinta aparand de partea mai intens so-licitata.

a poate fi asimptomatica multa vreme pana la momentul declan-sarii

durerilor de catre un traumatism sau o silicitare ecesiva. urerea este

resimtita de obicei in profunzimea umarului, imprecis localizata se

intensifica in timpul noptii mai ales cand bolnavul este culcat pe partea a-


12/31

fectata impiedicandu-l sa se odihneasca. 6a eamenul obiectiv se constata o

limitare a miscarilor umarului, mai ales a abductiei. urerea maima este

perceputa de bolnav in cursul miscarii de abductie intre unghiul de %F si cel

de #F, cand solicitarea supraspinosului este maima.

5n suferintele cronice (cu o durata de peste 4 luni) sau in rupturile

mansonului rotatorilor, se constata hipotrofie si scaderea fortei musculare.

6a palpare se provoaca o sensibilitate deosebita sub acromion la #-3

cm de marea tuberozitate. 5n caz de alte tendinite (tendinita bicipitala), la

nivelul micii tuberozitati (tendinita subscapularului) in zona inferolate-rala a

marii tuberozitati (tendinita subspinosului sau micului rotund).

,ia#.os"i! diere."ial

urerile umarului sunt determinate de 4 tipuri de sumerinte/

a) afectiuni ale structurilor umarului (in eclusivitate), de regula unilate-

rale b) afectiuni ale umarului, in cadrul unor determinari poliarticula-re,

de regula bilaterale c) afectiuni ale unor organe situate la distanta,durerea fiind referata la nivelul umarului. Primele doua tipuri de sufe-

rinte sunt determinate de leziuni intrinseci ale umarului, iar cel de-al

doilea tip de leziuni etrinseci.

5n PSH durerea este generata de afectarea structurilor umarului

(grupa a). iagnosticul diferential trebuie facut cu celelalte afectiuni din

grupa a, ca si cu afectiunile din grupele b si c.

a) 8fectarea structurilor umarului – in eclusivitate – de regula unilatera-la,

inafara formelor clinice ale PSH/ artroza glenohumerala, umarul

>DilGau2ec@, osteonecroza aseptica a capului humeral, artrita septica,

artrita tuberculoasa, tumorile primitive (osteosarcomul, mielomul) sau

secunda-re (metastazele osoase), distrofia simpatica reflea,

traumatismele umaru-lui, guta, pseudoguta.

b) 8fectarea umarului, in cadrul unor determinari poliarticulare/ poliartri-ta

reumatoida, spondilita anchilozanta (forma rizomelica), polimiozita,

artrita psoriazica, fibrozita.

c) 8fectarea unor organe situata la distanta (dureri referate)/ nevralgia

cervicobrahiala (discopatii cervicale), sindromul Pancoast-Tobias, a-

fectiuni biliare (litiaza) si afectiuni cardiace (coronariene).

EOL+TIA 2OLII

volutia umarului dureros simplu este favorabila, vindecarea pro-

ducandu-se in cateva saptamani sau cel mai mult in cateva luni fie spon-tan,

fie in urma tratamentului. 7neori insa durerea se poate agrava, uma-rul

dureros simplu devenind umar dureros acut, hiperalgic.


13/31

7neori evolutia spontana spre vindecare necesita #-3 ani. 6a uma-rul

blocat evolutia este indelungata in lipsa unui tratament adegvat, blo-ca


14/31

T*ATAMENT+L

Tratamentul periartritei scapulo-humerale are ca obiectiv sa calme-ze

durerea, sa combata inflamatia si tendinta in fibroza, sa amelioreze

mobilitatea articulara. 5ntensitatea si compleitatea tratamentullui depind de

forma clinica a bolii. 8stfel in umarul dureros simplu acut se recomen-da

repaus absolut al articulatiei (bratul este sustinut intr-o esarfa). 6a u-marul

pseudoparalitic tratamentul este cel chirurgical. 5n general in toate fazele de

PSH tratamentul se imparte in/

a) igieno-dietetic

b) evolutia starii psihice

c) medicamentos

d) balneofizical/

- hidroterapie

- electroterapie

- masa<- 2inetoterapie

- eamen 1D

- terapie ocupationala

e) cura balneoclimatica.

Tratamentul igienodietetic

Tratamentul igienic consta in punerea in repaus a umarului afectat. 5n

caz de dureri acute, intense, repausul trebuie realizat prin imobilizarea

membrului superior cu a


15/31

indometacinul. e asemenea se fac miscari pentru a se evita anchilooza.

eci atat in umarul dureros simplu cat mai ales in umarul dureros acut,

mobilizarea (activa si pasiva) va fi prudenta, treptata.

5n umarul blocat in faza initiala (de infiltratie activa, insotita de du-

reri), este utila corticoterapia generala. 5n fazele tardive orice tratament

medicamentos este inutil. Tratamentul esential este 2ineziterapia sau bal-

neo-2ineziterapia, razele infrarosii (5"), ultrascurtele (7S). 7nele inter-

ventii chirurgicale ( etirparea focarului calcifiat, sectionarea tendonului

bicipital, denervatia articulara) au indicatii restranse si rezultate greu de

apreciat.

Tratamentul umarului pseudoparalitic este chirurgical – sutura ten-

donului rupt.

Tra"ame."ul 'al.eo-i/i!al

5n terapia periartritei scapulo-humerale se poate vorbi despre untratament profilactic si unul curativ.

Tra"ame."ul proila!"i!

Profilaia PSH prevede indepartarea focarelor de infectie mai ales din

sfere oterino-laringologice si in acest fel se fac iradierile faringelui cu

ultraviolete care alaturi de alte masuri sunt foarte pretioase (1D, hidro-

terapia si masa


16/31

patologic leziunile degenerative necrotice si inflamatorii in tendonul su-

praspinosului

- a doua faza care se manifesta clinic prin durere vie si impotenta functio-

nala iar anatomo-patologic prin etinderea procesului de la tendon la

bursa si tesutul celular subdeltoid.5n acest stadiu este indicata numai o te-

rapie cu agenti fizici (in conditiile de clinica), asociata terapiei medica-

mentoase. 5n stadiul cronic al bolii daca bolnavul nu a facut la timpul ne-

cesar tratamentulindicat, boala evolueaza si a


17/31

catonii, se vor pune totdeauna la polul pozitiv (anod), iar substantele in-

carcate negativ, adica anionii se vor pune totdeauna la polul negativ (ca-tod).

6uam o bucata de tesatura hidrofila, o imbibam in solutia de ionizat si apoi o

aplicam pe tegument pe locul dorit. 6ucram cu apa distilata pen-tru a

inlatura prezenta ionilor paraziti din apa de la robinet. Pozitia elec-trrozilor

este de preferinta cea transversala. upa aplicare fiam electrozii cu benzi

de cauciuc, fasa elastica sau saculeti de nisip si controlam inca o data toate

contactele. Dai departe se procedeaza la manevrarea obisnuita a

pantostatului.

Curentul diadinamic:

a) 5n mod obisnuit, daca medicul nu prescrie alta indicatie vom incepe cu

1 de #, tinp de #=-3@, durata necesara pentru adaptare, dupa care

conductibilitateea electrica a tegumentului a


18/31

aparatul se dezacordeaza si scade intensitatea curentului, eliminandu-se

astfel efectul.

Pentru procedurile locale preferam electrozii din sticla Scliopha2e.

5n periartrita se folosesc monodele si minodele.

Diatermia cu unde scurte

'u sunt necesari doi electrozi, nu este nevoie sa se faca acordarea

aparatului, nu trebuie sa avem gri


19/31

+idroterapia

efinitia si domeniul hidroterapiei au variat atat in epoca empiris-

mului cat si in perioada studiilor stiintifice. S-a luat de la inceput in consi-

derare numai factorul apa si s-a definit hidroterapia ca fiind acea parte a

fizioterapiei care intrebuinteaza apa la diferite temperaturi si stari de

agregare, in aplicatii interne si eterne.

Studiul aplicatiei interne a apei privind toate procesele vitale a trecut

mai tarziu in domeniul terapiei balneare, iar hidroterapia s-a marginit mai

mult in aplicata eterna. Hidroterapia in aplicatia eterna actioneaza nu

numai prin temperatura apei si manipulatiile mecanice cu care se asociaza

aproape intotdeauna.

Pro!edurile de hidro"erapie apli!a"a i. PS3

Procedurile care se aplica au rolul sa recupereze functionalitatea

umarului si sunt/

#) – comprese reci – cu actiune antiinflamatoare, la #=F, pe loc dureros,schimbate din = in = minute sau cu hidrofor cu o durata de o ora repetate

de 3-4 ori pe zi

3) – comprese Priessnitz – au actiune resorbtiva, aplicate dupa amenda-rea

fenomenelor pe regiunea afectata si zonele apropiate, cate o ora in timpul

zile si in mod permanent noaptea

4) – dusul cu aer cald – aplicat dupa ce dispar fenomenele inflamatorii,

procedura din cadrul termoterapiei cu o durata de B-$ minute

&) – baile ascendente de maini – 4=-4?F, timp de #=-3 minute

=) – baile cu plante medicinale – timp de #-#= minute

B) – impachetarile cu parafina sau namol

%) – 2inetoterapia – de 4$F, timp de 3 minute

$) – dusul subacval – cu o presiune de #,=-3 atmosfere si durata de B-$

minute

?) – bai de aburi – timp de # minute.

Toate aceste proceduri sunt urmate de masa< si 1D. Tot in PSH

mai sunt indicate proceduri termale ca/ aerul cald, lumina, namolul, pro-

ceduri a caror tehnica de aplicare, este in stransa legatura cu procedurile

hidrice, intra deasemenea in cadrul hidroterapiei, capatand denumirea co-

recta de hidrotermoterapie.

asa-ul in periartrita scapulohumerala

Dasa


20/31

constau din diferite forme de neteziri, apasari, framantari, stoarceri, fricti-

uni, vibratii, scuturari sau lovituri usosare sau puternice, numite manevre de

masa


21/31

elasticitatiii pielii si a fibrelor musculare. e asemenea un rol deosebit il are

indepartarea produselor patologice din organism, in reface-rea mobilitatii

articulatiei scapulo-humerale in periartrita, precum si a al-tor articulatii in

alte boli in imbunatatirea nutritiei pielii si a tesuturilor in influenta psihicului

si in marirea fortei de activitate a fibrei musculare.

,elimi"area re#iu.ii

8rticulatia centurii scapulo-humerale/

#) – articulatia sterno-claviculara – care leaga capul sternal al claviculei,

manubriul sternal al claviculei si cartilagiul primei coaste. eosebim o

capsula articulara, un disc articular si numeroase ligamente.

3) – articulatia acromio-claviculara – leaga etremitatea laterala a clavi-

culei cu acromionul omoplatului, intarita de ligamentul acromio-clavi-

cular si coraco-clavicular. 8rticulatia umarului sau articulatia scapulo-

humerala este cea mai mobila din organism. apul humerusului pa-trunde in cavitatea glenoida a omoplatului, a carei suprafata este mari-ta

datorita eistentei unui buchet articular in forma de inel. apsula ar-

ticulara este intarita de ligamente auiliare (ligamentul gleno-humeral

superior, iferior, lateral si mi


22/31

1ata centrala este concava. 8copera spatiul cuprins intre coastele a

doua si a saptea. Pe ea se insera muschiul subscapular. 1ata dorsala, pre-

zinta in partea superioara o lama osoasa numita spina omoplatului, care

porneste libera (apofiza) deasupra unghiului lateral, numita acromion.

8cromionul prezinta o fateta articulara pentru clavicula. Pe spina obser-vam

o mica suprafata triunghiulara – trigonul spinei si un tubrecul – tu-berculul

trapezului. Spina imparte fata dorsala a scapulei in doua/

- fosa supraspinoasa, in care se afla mansonul supraspinos

- fosa subspinoasa, mai mare, ocupata de muschiul subspinos.

7nghiul lateral al scapulei este voluminos. Prezinta o cavitate arti-

culara – cavitate glenoida – pentru humerus. 5n centrul cavitatii gasim tu-

berculul intraglenoidian. easupra unghiului lateral se afla apofiza cora-

coida, pe care se insera muschiul coracobrahial si tendonul scurt al bicep-

sului. Darginea craniala a scapulei prezinta incizura scapulara prin care trece

nervul suprascapular.#) – lateral (deltoidul)

3) – ventral (marele si micul pectoral, subclavicularul, coracobrahialul)

4) – dorsal (supra si subspinosul, marele si micul rotund, subscapularul).

rupul lateral

Deltoidul ocupa umarul ca un manson, avand originea in forma de

potcoava pe marginea craniala a scapulei si claviculei iar insertia sub for-ma

de + in treimea proimala a humerusului.

rupul ventral

!arele pectoral are originea sub forma de evantai pe clavicula, partea

respectiva a sternului si primele B cartilagii costale, iar insertia pe baza

laterala a santului bicipital al humerusului.

!icul pectoral situat sub precedentul, are originea pe fata eterna a

coastelor 4, & si = iar insertia pe apofiza coracoida.

Su"clavicularul – de aspect fuziform, are originea pe primul carti-la<

costal, iar insertia pe fata caudala a claviculei.

Coraco"ra#ialul – are originea pe varful apofizei coracoide

printr-un tendon comun cu scurta portiune a bicepsului, iar insertia pe fata

mediala a humerusului in treimea medie.

rupul dorsalSupraspinosul – are originea in fosa supraspinoasa a scapulei iar

insertia pe fata craniala a marii tuperozitati humerale.

Su"spinosul – are originea in fosa subspinoasa si pe spina scapulei, iar

insertia pe fata medie a marii tuberozitati humerale.

!arele rotund – are originea pe fata dorsala a scapulei, iar insertia pe

baza mediala al santului bicipital al humerusului.


23/31

!icul rotund – are originea pe fata dorsala a scapulei iar insertia pe

marea tuberozitate humerala.

Su"scapularul – are originea sub forma de evantai in fosa scapula-ra,

iar insertia pe mica tuberozitate humerala.

Teh.i!a masa4ului i. periar"ri"a s!apulo-humerala

5n primul rand inainte de inceperea masa


24/31

este o manevra de incalzire si pregatire pentru celelalte manevre. 9 alta

forma de netezire este o manevra usoara care produce la inceput o va-

soconstrictie a vaselor sanguine iar facuta in timp mai indelungat produce o

vasodilatatie. a ridica temperatura locala deci produce hiperemia si are rol

terapeutic. e asemenea netezirea imbunatateste functia glandelor se-

bacee, sudoripare, circulatia sanguina si limfatica, are influenta pozitiva

asupra nervilor. Dai are rol mecanic asupra tesutului con


25/31

minerale. Tot prin framantare se elimina toine-le, formate in timpul

metabolismului infiltratelor. eci framantarea are un efect ecitant asupra

S'.

upa aceasta manevra urmeaza alta manevra numita frictiune care se

eecuta mai intai in


26/31

upa masa


27/31

navul le eecuta singur, iar dupa acestea se mai fac miscari active cu re-

zistenta in care maseurul tine rezistenta iar pacientul incearca sa eecute

miscarile.

Eamen &F

2ila."ul ar"i!ular aenul mobilitatii articulare se bazeaza pe o foarte buna

cunoastere a anatomiei functionale si a biomecanicii umarului.

Mis!arile pri.!ipale i. ar"i!ula"ia s!apulo-humerala/

- fleie – etensie

- abductie – adductie

- rotatie interna – rotatie eterna

- circumductie

%le&ie (antepulsie) – proecteaza bratull inainte si se produce printr-un a

frontal care trece prin mi


28/31

Circumductia – este miscarea care descrie un trunchi de con cu varful in

centrul capului humeral si baza la nuvelul etremitatii distale a membre-lor

superioare. Pozitia de repaus a articulatiei umarului este realizata cand toti

muschii sunt relaati, asta se realizeaza cand bratul este asezat in lun-gul

corpului. Pozitia de functiune este pozitia in care o artriculatie anchi-lozata

permite o serie de miscari suplimentare a


29/31

- activitate casnica (planificarea si prepararea miscarii, deschiderea si

inchiderea de containere, curatenie, spalat rufe, facut patul)

- manipularea de obiecte (ceas, bani chei)

- adaptarea la sarcini (initiere, integrarea informatiilor, invatarea, rezol-

varea problemelor)

- accesibilitateAadaptare a mediului (accesibilitate, recomandarea muta-

rilor, efectuarea modificarilor, controlul medilui modificat)

- preventie (siguranta, conservarea energiei, protectie articulara, a


30/31

miscarile, permit suspendarea corpului si efectuarea unor programe de

2inetoterapie in conditii foarte avanta


31/31

Documents

periartrita umarului