Personalitate;i temperamentGhidul tipurilor psihologice

Traducere din englezd deAnamaria Schwab

PATRICIA HEDGES

HUMANITASBUCURE$TI

Redactor: Oana BArna

Coperta: Gabi DumitruCorector: Maria NicolauDTP: Luminila Simionescu

Tipdrit la Monitorul Oficial R.A.

(Jnders tandi n g Your P er s on alityWth Myers-Briggs and MoreO Patricia Hedges 1993First published in Great Britain in 1 993Sheldon Press, SPCK, Marylebone Road, London NWI 4DUThird impression 1997All rights reserved.

O HUMANITAS, 1999, 2006,2007 ,2013, pentru prezenta versiune romdneasci

rsBN 978-973-50-4043-7Descrierea CIP este disponibilbla Biblioteca Na{ionali a Romdniei.

EDITURAHUMANITASPiala Presei Libere 1, 013701 Bucureqti, Romdniatel. 021 408 83 50, fax 021 408 83 51www.humanitas.ro

Comenzi online: www.libhumanitas.roComenzi prin e-mail: vanzari@libhumanitas.roComenzi telefonice: 0372 743 382,0723 694 194

Cuprins

Cuv6ntinainte .......9Tipuriledepersonalitate... .........11

lntroducereinclasificareatipurilor .......'11SE devenimconttienli de diferenlele dintre noi ... ........12Aspectelefundamentale ale personalitSlii noastre ........ 16

Profilurile celor 16tipuri de personalitate ..... .... 34

Grupuriletemperamentale... .......62Temperamentul-tiparul comportamentului . .....62

Tipurilein viala profesionalS ........76Conflicte de personalitate la locul de munci ......76Tipurile de personalitate ti satisfaclia profesionalS ........ 91

Temperamentele gi satisfaclia profesionalS ... .... 104

TipurileinprocesuldeinvS!5m6nt .... .....113Cum absorb copiii informalia - rolul predispoziliilor ...... 113

Cuminvald copiii-rolul temperamentului ....... 114

Cum predau profesorii - rolul temperamentului ......... 118

Cuminva!5 adullii -rolultemperamentului ...... 12'l

Tipurileinviafadefamilie .........125Dinamica familiei .......'125Pdrinlii ..... . .. 128

Copiii . .........130Tipurilein relalia de cuplu ........ . 138

Cuplul: atraclie pi conflict ....... 138

Partenericupredispoziliiopuse .........141Temperamenteleincadrulcuplului ......150

Cum neinfdlitem celorlalti .........156Funcfia dominantS . .. .. . 156Amplificareacelorlaltefuncfii . .........163

Cum ne dezvoltim <<urnbran . ,. . .. . . 166Tipul propriu gi umbra . .. 166Cum sE ne cunoaftem tipul opus . . .. . . . . 169Cum si ne dezvoltdm caracteristicile opuse . . . ... lg0

Bibliogralie suplimentari ...187

Lui Tom, solul meu de tip LSAJ

Indiferent de circunstanlele vielii dumneavoastrd, de

rclaliile personale, de serviciul si responsabilitdlilepe care le aveli, inlelegerea tipurilor depersonalitate

vd va ajuta sd vedeli lucrurile mai clar, sd iudecalimai temeinic Si sd vd apropiagi de genul de viayd pecare vi-l dorifi.

Isabel Briggs MyersGifts Dffiring

Tipurile de personalitate

lntroducere in clasificarea tipurilor

Oamenii au fost conqtien{i din cele mai vechi timpuri de

varietatea qi de pluralitatea comportamentelor umane. in anul

450 i.Cr., Hipocrate distingea patru temperamente diferite - o

ipotezdp. ,ur. mai tdrziimpreluat-o qi atli specialigti. insiuUiu C. C. frrng a adus argumente mai consistente in sprijinul

acestei teorii, in cartea sa Tipuri psihologice.

Savantul elve{ian sus{inea cb oamenii au anumite trdsdturi

specifice care pot fi identificate cu uqurinld. Cattea lui Jung,

degi acoperS o micb parte din preocupbrile sale, a teprezentat

obazd solid6 pentru diversele studii de mai tdrziu.

Printre cei care au recunoscut valoarea ei indiscutabil5 s-a

numirat qi Katharine Myers din Statele Unite, care a g[sit acolo

confirmarea propriilor ei teorii. Katharine Myers era de multd

vreme fascinatd de diferen{ele psihologice dintre indivizi, iar

teoriile lui Jung au incurajat-o qi au stimulat-o sd-qi continue

cercetdrile.Deqi nu erau psihologi, Katharine qi fiica ei Isabel au studiat

teoriile lui Jung timp de patruzecide ani, cu atenfie qi rdbdare,

in ciuda dificultb1ilor qi a lipsei de recunoaqtere. La sfdrqitul

acestei perioade, in 1962, au formulat un chestionar care per-

mitea clasificarea qi identificarea a Eaisprezece tipuri de per-

sonalitate. Chestionarul a fost numit Indicatorul de Tipuri

Myers-Briggs (Myers-Briggs Type Indicator - MBTD'La inceput, ideea tipurilor nu a fost primitd cu prea mare en-

tuziasm, dar in 1972 s'a infiin{at in Florida un cenffu oficial

12 / PERSONALTTATE gt TEMPERAMENT

de cercetare in domeniu, numit Center for the Application ofPsychological Type (CApT). Aceastd institulie, care igi propu_ne sd strAngd informa{ii gi date despre tipurile d" p.rronulitut",s-a constituit cu wemea intr-un centru mondial. Din 197s rn-dicatorul de Tipuri Myers-Briggs este publicat in Statele Unitede cdhe Consulting psychologists press. Treptat, el a fost una_nim recunoscut, iar interesul in privinla informaliilo. p" .*le con{ine a crescut considerabil, mai ales ?n perioada anilor ,g0.Tipologia respectivi se poate aplica oricbrui individ, indife_rent de zona culturali din care provine.

in ultimii ani, profesorul u-r.i.* David Keirsey a adus ceamai substan{iald contribulie la studiul tipurilor. Urm6nd, timfde aproape patruzecide ani, o metodd pioprie de investigalie-,el a conceput o teorie despre temperament care simprifice-muriIndicalorul Myers-Briggs. Keirsey sus{ine cE cele qaisprezecetipuri iniliale - altrninteri greu de relinut'_ pot fi $upatein patrutemperamente debazd qi dd indica{ii precise pentru identifi_carea acestora. Secfiunile cd4ii de fa!6 referitoare la tempe_rament au ca punct de pornire cercetdrile profesorului Keiriiy.

In ce md privegte, am aflat despre teoria tipurilor in urm[cu aproape zece ani gi tot atunci am inceput s_o studiez. Lucrulacesta mi-a imbo gd lit v iala, m-a ajutat sd_mi gdsesc echilibrulqi sd-mi canalizez aptitudinile in direclia potrivitd. Indiferentcine sunteli qi ce profesie ave{i, incercali qi drrrn r"u.,roashd!

Sd devenim con;tienfide diferenlele dintre noi

in acest subcapitol ne vom ocupa de cdteva dintre modu_rile in care percepem relaliile ,roaitre cu ceilal{i. Exemplelede mai jos vorp'ne in lumind felul in carefavoizdmatit,iineaunei anumite persoane qi nu pe a alteia. Gdndifi_vb dacb aces_te exemple se verificb qi in cazul dumneavoasird. in subcapi_tolul urmitor veli gdsi mai multe detalii.

TIPURILE DE PERSONALITATE / 13

Tom Si Jennifer se deosebesc tn ceea ce priveste nevoia lorde sociabilitate. Tbm lucreazd intr-un birou ;i tSi petrece cea

mai mare parte a programului tn compania oamenilor Dinaceastd cauzd are nevoie de momente de singurdtate in care

sd-Si <incarce bateriile>, cdci perioadele lungi petrecute tmpre-

und cu allii il extenueazd. ASteaptd cu nerdbdare serile linistitede acasd. Jennifer nu i se aseamdnd in aceastd privinld' Energia

ei este mereu refnnoitd prin contactul cu oamenii, iar singurd-tateq o deprimd. De aceea, cdnd spune: <Mi-ar pldcea sd invitpe cineva la cind sdptdmdna asta, n-am mai vorbit cu nimenide-o veSnicie>, Tbm este uluit: cum poate Jennifer sd spund cdn-are cu cine vorbi? <Cum Dumnezeu poli sd spui a;a ceva?

exclamd el. N-a trecut decdt o sdptdmdnd de cdnd aufost lanoi John ;i Susan!>

Cu care dintre cele doud atitudini sunte{i de acord: cu nevoia

de intimitate a lui Tom sau cu nevoia de permanent contact cu

oamenii a lui Jennifer?

Derek Si Jean, ambii manageri, sunt angaialii unei firmede consultanld in domeniul ingineriei. S-au cunoscut cu pulintimp inainte de aJ intervieva pe Bob Smith, noul candidat lapostul de consultant al companiei.

Jean crede cd trebuie, in primul rdnd, sd aJIe mai multe de-

talii despre califi.cdrile lui Bob, despre experienla lui;i despre

locurile fn care a oblinut aceastd experienfd. Derek, fn schimb,

considerd cd este mult mai important sd;tie ce idei noi Si ce

proiecte de viitor are Bob tn legdturd cu sluiba oferitd'Pe mdsurd ce discutd tacticile de intervievare, diferentra de

vederi dintre cei doi devine tot mai vizibild. Jean este nemulsu'

mitd. Mai luase interviuri in cadrul.firmei Si tntotdeauna hotd-

rdse tnfunclie de experienla trecutd a persoanei intervievate.ii ptdcea sd ii intrebe pe candidali despre trecutul lor Si sd aflecdt mai multe detalii practice interesante. Derek mai luase Siel interviuri, deqi nu mai lucrase niciodatd cu Jean. Atitudinealui este diferitd: Derek crede cd trecutul e mort Si numai viitorul

14 / PERSONALTTATE $t TEMPERAMENT

conteazd. Gdndirea lui de tip conceptual ti spune cd un candi_dat trebuie sd vind cu sugestii si idei noi dicd vrea sd ocupeun post.

Cu care dintre ei suntefi de acord: cu Jean, care este inte_resatd de fapte qi de experienla acumulatd in timp, sau cu Derek,care pune accenful pe importan{a proiectelor de viitor?

Carol Si Margaret se intillniserd in urmd cu trei luni la unclub de fitness Si deveniserd de atunci bune prietene. Carolaprecia gdndirea limpede;i logicd a lui Margaret, iar Margaretpunea mare prel pefirea pldcutd qi caldd a lui Carol. Se intdt_neau cdteodatd in weekend-uri. intr-o dimineald de sdmbdtdau plecat la cumpdrdturi, cdnd deodatd Carol a spus:<Dupd-amiaza asta sunt liberd, a;a cd o sd trec pe la Jine.>Margaret a rdmas uimitd. O cunoStea ;i ea pulin pe Jane Si Stiacd e o persoand obositoare; mai Stia cd prietena ei avusese osdptdmdnd infernald la serviciu, aqa cd a intrebat_o: <DacdeSti extenuatd, ce rost are sd treci astdzi pe Ia Jane?> <Janenu are prea mulli prieteni, i-a explicat Carol, qi mi_apdrut tarerdu cdnd am aflat cd s-a certat cu prietenul ei. Eite aSa defericitd cdnd trec pe la ea, incdt mdfuce Si pe mine sd md simtbine.> Margaret nu a spus nimic, dar s-a gdndit cd motivelelui Carol sunt fn fond ridicole.

Carol qi Margaret privesc situalia din unghiuri diferite.Pentru Carol, atitudinea lui Janefayd de ea estefoarte impor_tantd, iar vizita pe care i-arfiJiicut-o arfi cimentat ;i mai multprietenia lor Simpatia lui Carol sporise cdnd aflase cd Janese desp/rlise de prietenul ei. pe de altd parte, Margaret credecd e mult mai important ca lucrurile sd decurgd togic qi rafio_nal: Carol fiind vizibil obositd, vizita ei la Jane iie pare'ilo_gicd SiJiird rost.

SunteJi de acord cu felul subiectiv de a lua hotdrdri al luiCarol sau cu perspectiva mai realistd a lui Margaret?

TIPURILE DE PERSONALITATE / 15

Ne afldm tn livingulfamiliei Jackson, fntr-o dupd-amiazd de

vineri. Andrqu Jackson s-a intors de la lucru Si a luat de curdndcina impreund cu soyia lui, Barbara. Barbara i-a reamintit cdmama lui este in convalescenld dupd o micd operalie Si cd ar,fi bine sd o sune. Andrew i-a promis cd o vaface, dar apoi a uitat.

Barbara i-a amintit de cdteva ori tn timpul weekend-ului,

tnsd Andrew a sunat-o pe mama lui abia duminicd seara tdr-ziu, ceea ce a indispus-o pe Barbara. <Dacd asfifost tn locullui, se gdndea ea, i-as fi telefonat mamei de vineri seara, ca

pe urmd sd pot sta linistitd.> Arfi preferat ca Andrew sdfi pro-cedat lafel.

Andrew voia sd o sune pe mama lui, dar nutnlelegea de ce

era nevoie sd se grdbeascd. Sdmbdtd dimineala se dusese sdjoace tenis qi apoi tSi amintise cd trebuie sd repare un dulapdin bucdtdrie. Lui Andrew nu-i place sd-si planifice lucruriledin timp, nici ca viala lui sdfi.e prea strict organizatd. Nu poateinlelege de ce Barbara tl bdtuse la cap tot weekend-ul. Dumi-nicd seara a sunat-o totu;i pe rnama lui.

Sunteli de acord cu nevoia Barbarei de a rezolva orice trea-

bb repede gi organizat sau cu atitudinea mai flexibil6 a luiAndrew, care las5 lucrurile s6-qi urmeze cursul?

Astfel de conflicte gi diferen{e de pdreri existd frecvent intrenoi, dar semnificalia lor devine clarb abia cdnd le privim cu aten-

1ie qi incercim sb le infelegem. DacE incepem prin a recunoa$te

gi a identifica diferitele caracteristici psihologice in noi inqineqi in cei din jur, vom ajunge sd ne ddm seama cb un compor-tament care la prima vedere ni se pdrea inconsistent qi hazar-

dat are de fapt logica gi coeren{a lui.Pe mbsurd ce cartea de fald v[ va dezvdlui complexitatea per-

sonalitilii umane, ve{i afla cum puteli sb v6 identificafi gi sb

vi puneli in valoare propriile calit61i. Veli cbpdta incredere de

sine qi veli descoperi, chiar inbuntrul dumneavoastrb, cdtre ce

anume trebuie sd vd orienta{i in viald. Ve{i inlelege de ce une-

le lucruri vi se par uqor de fbcut, ?n vreme ce altele vd cer un efort

mult mai mare.

16 / PERSONALTTATE $t TEMPERAMENT

Aspectele funda menta leale personalitdlii norrtr"

^, in u..rt.:ubcapitol vefi afla care sunt caracteristic ite debaz.are personaritatii umane, Nota distinctivS a oric'rei personaritd{ieste datd de caracteristicile .i ;;;;;;".

Dintre toate caracteristicile fe c#i" 0.1in.rn, preferim sine folosim in mod constant de cele maitle voi numi in con1.mai pu{in r";; ;i;:;:Ti il *,;Tti*;jti#.#H:lacestea. p re d i s p o z i S iile defi nesc uu.iui3i. aspecte (sau fu n cl i i)pe care le ?mbrac5 interacfia nouri.e

"u fumea.Aprefera ceva inseamnl, a+jpl6,iean "*_ir lucru mai multdec6t atrur. anrere11ln."";;;;;;Tot

aqa stau lucrurite9r cu caracteri sticile.personalitilii nofri.". au._ put* ;;*.h,de caracteristici si ai, n"r"r" rj.r".f*"ui"*"_ una, pe care of:T-.aT .Acesre

patru c**r".i'.l;i Gi,iir.oi.porifii) vor for_ma fipul de personalitate pe care il ,"pr""r"nta_.Cdnd ve{i citi mailo, a"rpr";;il;ffi perechi de caracre_ristici, ve{i observa g;u_"9iiia.;;;"r,fi;"."rd numai cu unadin fiecare pereche.

lliiirarl;;l;ffi* t cilttji,ve{i remar_

;:$"j"3#tut pe care acesre caraceristici itloaca in viala dum_

Caracteristic i\e d.e b azh, ale personalitdlii :Extravertirea (e) Ei introvertirea (i) _ legate de preferin{anoastrd pentru lumea exterioard, ,"rp#lu rnterroard.Func{ia senzoriali (S) qi cea intuitivi (I) _ legate de mo_dul in care asimilim irf"il;{ii;;;;"il;., inconjurdtoare.

".'ilHfHl1ix';.::],?i.cea afectivn (A) * regate depro-

tr'unc{ia judicativi 1l !i,":" perceptivi (p) _ legate de

ff .#TirTiasrrbpenrrurnrtita""i"f

a*ii'orgatizat,respectiv

TIPURILE DE PERSONALIIAII / I,Extravertirea (e) 9i introvertirea (i)

Extravertirea si introvertirea descriu atitudineanoastrd rbfrde lum.e. in timp ce unii dintre noi preferi lumea exterioar& noamenilor qi lucrurilor, al{ii preferb lumea interioard

";li;durilor Ei contemplaliei. Indiferent ce predispozili" uu.ni-.ureprezintd sursa noastri de energie.

. Extravertilii Ei introvertilii au nevoie de medii de vialr difb-rite care s5-i stimureze gi si le transmiti energie. Extraverti{iisimt nevoia si comunice; ei vorbesc qi se expiimd cu ugurinl[qi sunt mai degrabd expansivi d.ec6,t rezewuli. tot orr*rtigii aun,evoie de singurbtate, deperioade in care sireflecteze qi s[c6n_t[reascr lucrurile; ei sunt mai curdnd rezewa[idecdt expansivi.

rnfara solicitdrilor lumii exterioare, extravertilii <ies> dinei inqi;i, pe c6nd introverti(ii <inrri> in ei ingiEi. i" ";;;";;extravertilii sunt sociabili Ei prietenoqi, sim{ind nevoia sb leimpdrtSqeasci 9i celorlalli ideile gi pro6iemel" fo,, inr-r.*,,ii.s.ult

mai re{inuli gi mai detaga}i. Au nevoie de momente ieliniqte, in care sd nu fie tulbura{i.

Extravertitii simt mereu nevoia sd fie in contact cu oamenii,si comunice, si discute, sd interacfioneze. Atenlia lor se in_dreaptd spre lumea exterioard. prezen[aintrovertililor,

acasdsau la serviciu, ii nelinigteqte, iar pas ivitateaqi neputinfa aces_tora de a comunica ii fac si-qi piardd,rdbdarea.

Introveftitii sunt c6t se poate de diferili: ei au nevoie de sin-gurltate pentru a analiza lucrurile cu atenfie. Ac\ioneaz| maiincet decdt extravertilii, preferdnd si reflecteze temeinic inainte.Sunt mai ribditori, iar aten\iale este indreptatd spre lumea inte_rioard. C6nd au in preajmi extraverti{i, acasd sau la serviciu,19

simt extenuafi. Adesea se inchid in sine, ascunzdndu_gi emoli_ilc. Prin unnare, din punctul de vedere al atitudinii,exiraverti-Irrl are tendin{a de a se exterioriza, pe cdnd introvertitul seintcriorizeaz5. Afirma{iile de mai jos se referi la fiecare dincolc doud atitudini; g6ndi{i-vi care coloanb vi se potrivegte.

18 / PERSONALTTATE $l TEMPERAMENT

ExtRnvgnrrul IwtRovenrrulr Preferi sE lucreze impreuni cu alli . ii place, din cAnd in cdnd, companiaoameni ;i se simte nefericit c6nd e oameniror; dar are nevoie gi de mo-singur. Dore;te compania oamenilor mente de singur5tate in care si citeas-;i in momentele de destindere. cd, sE mediteze ,au pur pi simplu si, aibE linigte.o se simte bine intr-un grup gi este . prefer6 grupurite mici ;i contacterein general vorb6ref;i prietenos. pe- cu c6te un singur om. O companierioadele prea lungi de singur5tate prea numenoas5 ir obosegte si-l vr6-pot s6-l deprime. guiqte.e Cere noutiti despre toatii lumea; . Atteaptd si primeascd noutili deeste interesat de tot ce inseamni la ceilalli, E mai interesat de lumealume exterioar5. interioara a reflecliei dec6t de lumea

exterioarS.

' Este de obicei deschis ;i se impri- . Este rczervat ti are uneori dificultiilietenette utor; cunoagte multi lume. de comunicare. fui face mai greu pri_

eteni, dar se simte foarte legat de ei.r Acumuleaz5 energie din contactele . Se <<realimenteaz6r din surce inte-cu oamenii, darigi epuizeaza repede rioare de energie; are tendinta se_rirczervele. economiseascd energia in loc s_o chei-

tuiascE.r De obicei, discutE deschis cu cei din r c6nd se afrd intr-un grup, are nevoiejur, igi exprimd sentimentele;i vor- de timp de g6ndire inainte de a-gibette cu plScere la telefon. spune opinia. in generar nu intervine

in conversalia celorlalfi. Este posibils5 nu-i plac6 sE vorbeasc5 la telefon.

' vorbette cu ugurin!5 despre er in- . Este mai greu de cunoscut cici i;isupi gi igi exprimd pirerile fdrd re!i- ascunde caliGfile. compania extra-neri. compania introvertililor ii vertililor ii trezette un sentiment du-produce o senzagie de disconfort, neros.intrucet ii displace ticerea.. Este impulsiv; in€i a4ioneazi, apoi . prcferd si se gAndeasci bine lnain_gAndegte. te de a actiona; uneori nu acfionea_

zd la momentul oportun.. Devine mai echilibrat dacd reutqte r Devine mai echilibrat dac| r€urertes5-9i dezvolte trdsdturi introvertite. s5-;i dezvolte trdsituri extravertite.

Conform statisticilor americane, 70-75% din populalieapa4ing tipului extravertit, iar 25*30yo. tipului introvertit.

TIPURILE DE PERSONALITATE / 19

Ambele tipuri cuprind in egal[ mdsurb bdrbafi qi femei. Fiindmai numeroqi, extravertilii nu au in general probleme de adap-tare. Introvertilii sunt in minoritate gi de aceea resimt acut pre-siunea extravertifilor de a deveni mai comunicativi qi maisociabili. Fiind in num6r mai mic, ei sunt adesea consideratiexcentrici qi nesociabili. De fapt nu ar hebui sd se fac[ aseme-nea discrimin5ri, cdci qi unii, qi ceilalli contribuie in felul lorla dezvoltarea societdtii.

Extravertilii vorbesc adesea mai mult qi mai tare qi uneorigesticuleaz5 pentru a convinge. Introverti{ii tind s5 vorbeasc5mai rar qi mai incet, iar mimica qi gesturile lor sunt mai pulinexpresive.

Extravertifii igi clarific[ gdndurile qi ideile pe m6sur6 ce leexpun; introverti{ii ajung la acela$i rezultatin urma cuget[rilorsolitare.

Singur6tatea ii neliniqteqte pe oamenii puternic extraverti{i,cbci comunicarea este pentru ei o necesitate. Odatd ce reu$escsd comunice, iEi pot relua, pentru o vreme, activitdlile solita-re. La rAndul lor, persoanele putemic introvertite igi pierd oriceinteres, obosesc qi simt nevoia si se retragd atunci cdnd suntobligate sd stea vreme indelungat[ in compania oamenilor.<Realimentate> de singurdtate, pot redeveni sociabile.

Extraverti{ii Ei inhovertilii au uneori dificultdli cdnd con-viefuiesc sub acelagi acoperiq, cbci fiecare tip are nevoie exactde lucrurile pe care celdlalt nu i le poate oferi. Nevoia extra-vertililor de a vorbi despre preocup5rile lor ii oboseqte pe intro-verti{i; iar dac6 v6d cE nu primesc nici un rispuns, extravertifiiiqi dubleazd eforturile qi vorbesc Ai mai mult! Pe de alt[ parte,ei nu inleleg nevoia introvertililor de a avea un spaliu care sile apafiind doar lor. Ca s5-Ei protejeze acest spafiu, introverti-{ii devin din ce in ce mai retraqi, determindndu-i astfel pe ex-travertili si-i <invadeze>> Ei mai mult.

Un grup oarecare de oameni cuprinde deopotrivd extravertiligi introvertili. Noi inqine suntem implica{i in grupuri profe-sionale, sociale sau, pur qi simplu, de prieteni. Sd vedem cumse comporti extraverti{ii qi introvertifii intr-un grup.

20 / PERSONALTTATE gt TEMPERAMENT

Dacd grupul este format at6t din extravertifi, cet qi din in-trovertiti, extravertifii vor vorbi probabil primii, frcdndu-qi ast-fel auzite opiniile. Replicile vor veni tot de la extravertili, ceeace-i va impiedica pe introvertifi s6 ia qi ei cuvdntul. Extravertitiinu fac asta inten{ionat: ei cred cd gi introvertilii ar putea vorbi,dar preferi si tacd. De fapt introvertilii au nevoie de calm piliniqte ca si reflecteze inainte de a vorbi, ins6 o astfel de atmo-sferbse instaleazdgreu intr-un grup de oameni. Introvertitii nepot ajuta enorn cdnd trebuie sb luim decizii, dar numai dac6le d[m suficient timp sd analizezeproblemele qi le cerem sfa-tul abia dupi aceea.

Cdnd intdlnim un introvertit, trebuie sd fim constienti cXpartealui cea mai buni e iniuntru, inaccesibilb ?n comunicareaobiqnuit5. Introvertilii ni se dezviluie doar c6nd ajung s6 necunoascd bine qi sd aibd incredere in noi. Acesta e un punct-che_ie in in{elegerea acestui tip, la care vom reveni ?n capitbhl <Cumne infiliEim celorlallil>.

Cu toate acestea, toli introvertilii igi dezvolt6 intr-o m[sur6mai mare sau mai micd o laturd exfravertitd, careii ajutd sb intrein contact cu ceila$i. Dacb un introvertit consider[ cd e importantsi ia cuvdntul pentru a obline ceva, de obicei o va face. El qtieci se conformeazd astfel lumii exterioare, dar, de indati ce-qiindeplineqte scopul, se intoarce in lumea sa interioar[

In cadrul cuplurilor, predispoziliile partenerilor sunt dese-ori diferite, mul1i fiind atraqi de persoane cu o fire opusb.Extravertilii sunt fascinali de fo4a calm6 a inhovertifiloiqi iEi

{au se_amq cd aceqtia ii echilibreazi. Introvertilii sunf atraqi defirea deschisi gi prietenoasd a extravertililor. Traiul impreundpoate fi insd dificil, cdci fiecare dintre ei are altd,atitudine falide via{6. inlelegerea atitudinii partenerului e singura cale cbneo conviefuire mai buni.

Funclia senzoriale (S) qifunclia intuitivi (t)

_ Aceste doud funclii se referd la modul in care cunoagtemlumea din jur qi primim informalii de la ea. Ele ne spnn cum

TIPURILE DE PERSONALITATE / 21

observSm oamenii, lucrurile qi situaliile qi cum asimildm ceea

ce citim qi ceea ce ni se spune. E foarte important sb inlelegemaceste dou[ predispozilli. Deciziile noastre ulterioare Ei mo-dul in care le ducem la indeplinire depind de felul in care per-cepem sau observdm lucrurile. De aceea funcfia senzorial5 qi

funcfia intuitivd se numesc perceptive.insuqirile noastre senzoriale depind de informa{iile pe care

ni I e fu rnize azd c ele c inci s imf ur i - vdntl, auzul, pip 6itul, gus-

tul Ei mirosul. Daci aveli o funclie senzorialS deztoltatil,velipune probabil accentul pe tot ce este specific Ai particular; veliprefera sb faceli un singur lucru o dat5,veli trbi in prezent, vefi

{ine seama de toate instructiunile primite; aveli inclina}ie spre

concret ;ivdbazali intotdeauna pe datele reale; sunte{i pro-babil o persoand <cu picioarele pe pimdnb), care preferb reali-tatea posibilului qi se simte atrasd de ac{iune, nu de specula{ie.

Senzorialii sunt ancorafi de regulS in realitatea cotidianS,preferd lucrurile bine determinate gi mdsurabile, sunt pricepuliin chestiuni practice. iqi rezolvd problemele in mod sistema-tic, pas cu pas, d6nd mare aten{ie aspectelor precise, concrete.Adesea absorb pur gi simplu orice informatiefactlald. chiar da-

cd nu au nevoie de ea. Le place s5 se foloseascd mereu de cu-noqtinlele acumulate Ei fac lucrurile metodic, concentrdndu-seasupra prezentului. Consecinla este cd pot fi inconqtien{i de ur-mdrile actelor lor.

Intuitivii sunt complet diferi{i: ei absorb Ei percep un spec-

ffu mult mai larg qi mai difuz de informafii, relindnd mai curdnd

intregul decdt componentele. Dacd aveli o func{ie intuitivd dez-

voltat6, tinde{i sd neglijafi faptele qi instrucliunile, aborddndorice activitate intr-o manierd personali. CAteodati sunte{i <cucapul in nori>>, mai interesat de idei qi posibilitSli decdt de rea-litifle cotidiene, Ei tindeli si v[ concentrali asupra viitorului.Vd place mai degrabi sd dobdndili cunoqtinfe noi decdt sd vdfolosili de cele deja acumulate.

Intuitivii tind s[ trbiascd in viitor, descoperind permanentnoi posibilitili qi cdi de a schimba qi a imbun6t6li lucrurile.Simt imediat ce imbunitbliri s-ar putea aduce unei situafii date

22 / PERSONALTTATE gt TEMPERAMENT

qi le place s[-qi imagineze cum ar trebui procedat. Uneori suntcomplet rupli de realitifile cotidiene gi uitd, de pildi, unde iqilasd cheile, abonamentul de autobuz ori portmoneul. Au oprivire de ansamblu, neatentd la detalii, darpot surprinde tipareascunse qi relalii subtile intre oameni sau lucruri. Se entu-ziasmeazl?n fafa oricdrui proiect nou, in care se grdbesc si seimplice, gi lucreaz5 bazdndu-se adesea pe fler.

Nu asimileazd informa(ii la intdmplare, cdci pentru ei totulse leagd gi este investit cu sens.

Ave{i mai jos c6teva afirmafii referitoare la funclia senzo_rial5 qi la func{ia intuitivd, caf,e ne aratd cumpercepemlumeadinjurul nostru. Una dintre ele este functia dumneavoastrd do_minant5. Determinali care!

Srruzonrnlul lrututrrvur-o Realist, cu simf practic, rezonabil. o Are imaginalie, e inctinat spre rc_

flec.tie.. Se conformeazd instrucfiunitor; . Uneori nu se conformeaz5 instruc-atent la detalii. liuniloc aclioneazi pe nearteptate;

nu e atent la detalii.r la lucrurile ata cum sunt face uz de . lnventiv; ii plac schimbdrile;i varie-metode deja verificate, tatea.. Di mare importanli trecutului; r Di mare importanli viitorului gi cre-crede ci orice decizie trebuie sE se ba- de cE deciziile trebuie luate in funcliezeze pe experienla trecuti. de posibilit5lile ulterioare.. Se implicd in tot ce se intdmpld aanm . poate per€a absent cdci nu e interc_ti este (cu picioarele pe pEm6nbu ,tie sat de ce se int6 mpl6 acum, cide ceeasd se bucure de clipa prezent6. ce s-arputea intAmpla; ane (capul in

nonD'

' crede cd datele concrete sunt im- . rnteresat mai ales de idei gi de posi-portante ;i trebuie exploatate; in bilitili; se int6mpld sE neglijeze dategeneral, domeniul posibilului nu-l in- concrete importante.tereseazd.. Are tot timpul ceva de fEcut;i asta . Are tot timpul in minte idei 9i pro_il relaxeazi. iecte,. Esential pentru el este sa.se simt5 . Esential pentru el este se creeze.util.

TIPURILE DE PERSONALITATE / 23

r Observ5 detaliile, dar uneori nu are 'Vede mai cur6nd intregul dec6t de-

perspectiva intresului. S:'ht;'_,::""

sE nu aibi sim! de

r Adesea, ii considerd pe intuitivi cam ' Adesea, ii consider5 pe senzoriali

inconsecvenli, lipsili de simg practic cam plictico;i 9i incapabili s5 priceapd

pi nereali;ti. o idee.

o Are nevoie sa-gi dezvolte trEsSturi ' Are nevoie sd-;i dezvolte trisdturi

intuitive pentru a-Fi gdsi echilibrul. senzoriale pentru a-;i g6si echilibrul.

Conform statisticilor americane, 75% din populatie apar-

{ine tipului senzorial qi25% celui intuitiv. Cele dou[ tipuri se

regdsesc in egal5 misurd la femei qi la bdrbali. Fiind mai nume-roqi, senzorialii sunt mai adaptali la lumea din jur. Ca qi intro-vertitii, intuitivii sunt in minoritate gi simt adesea ci se afl6 inafara societblii.

Neinlelegerile ce se nasc intre oameni sunt cauzate de di-ferenlele din interiorul celor patru perechi de predispozilii, dardiferenfele de perceplie a lucrurilor dintre senzoriali ,si intuitivistdrnesc, probabil, cele mai mari frustrbri Ei conflicte' Intrucdtsenzorialii percep realitatea cu ajutorul simturilor, ei trebuie

si vadd, sb ating5, sI guste sau sA miroas[ un lucru, altfel totulli se pare ireal. Intuitivii, in schimb, nu au nevoie de lucruri con-

crete - preferb sd qi le imagineze; ei jongleazi mental cu ideiqi concepte, stabilind legdturi intre lucruri. Cdnd un senzorialgi un intuitiv fac schimb de informalii, nici unul nu inlelegeprea bine ce spune cel[lalt.

Senzorialilor li se pare cb intuitivii sunt neglijenfi, ba chiariresponsabili in privinla verificdrii datelor qi detaliilor; intuitivii,la rdndul lor, cred cd senzorialii sunt lipsili de imaginalie qi inca-pabili sd vadb in perspectivd. Dacb un senzorial primeqte indi-calii de la un intuitiv, el va descoperi cd nu i s-au dat toate

informaliile de care avea nevoie. Intuitivul spune ceva vag, de

pild6: <E spre capdtul coridorului, cum treci de chestia aia ro-hrnd[, undevape stanga.) Un senzorialar dainformalii mai de-

taliate, cum ar fi: <Cdnd ieqi din lift la etajul doi, o iei pe coridorla dreapta, treci de biroul asistentei care e sub arcadarotundd qi

la a treia uq[ pe st6nga o sd gdseqti cabinetul doctorului Smith.>