Ceea ce cauEi este ascuns ln api albi. Piatra va ff pusi

peste piari pentru a ff ln siguranfl intr-o scorburi ftu-

moasi, feriti dc dugmanul care cgud si o distrugi. Cauti la

n<ird, apoi la est, 15 9i 20, ln spatele spinilor care atirni lncurbura arcadei, in suncnrl apei ce se privilegte.

Inui curajos. lnainteazi atit cit l;i permite lntunericul'

Pigeqte pe sub arca& nop;ii gi inri ln sllrtit ln Catedrala

pimannrlui. lndreaptl+e sprc risirir, apoi spre apus, treci

prin perdea spre flnt2na de api vie gi descoperi ln ffnd perla

tnmormintati acolo.

Gise;te-mi 9i triiqte, cici eu sunt speranga de la sflr-ginrl rtemii. lne-mi a;a cum ai fne un copil. Asculti-mia5a cum ;i-ai asculta dragostea. Ai lncredcre in mine a,ga cum

ai avea lnoedere ln Dumlezeul tiu, oricare ar ff acela'

Urmeazi calea care l;i este aici alitati qi fii cu m.ine la

timpul 9i locul potrivite. Apoi, {i aga ctrm i1i Prezic Pizitoriinopfi. Dupi aceea, urmeazi inima ta $ a me4, cicl acestea

doui una sunt. Nu da gq, cici prio asta te dezamigegti pc

tine insqi gi pe toati lumea care agteapti.

Obiect CO78.1.7 din arhiva Cedric Owen - ptimul

dintre cele doui cifruri descoperite in textele din regisnele luiOwen de cire dr. O'Connor gi dr. Cody ln primivara 9i vara

anului 2007.

Tknrl ambelor cifruri gi copiile originale ale registrelor, cu

pirEile relev"ante subliniate pot ff descircate ln format pdfde pe

pagina colegiului: http://www.bedacambridge-ac.uk

PROLOG

Profesorului Barnabas Tythe, profesor-invitat, Colegiul

Balliol, Oxford, scrisi in aceastl a treisprezecea zi a luniiin;1,ie,in 1556 brno dt lrini, safuer:r.

Dragul meu prieten, scriu in grabi gi cu pirere de riu ci

uebuie si plec frr! si imi iau rimas-bun a9a cum se cuvine.

in Cambridge se vehiculeazi acuzalii de erezie. Sirmanul

Thom Gillerpie este deja iudecat 9i risci arderea pe rug

pentru simplul fapt ci a pus sub semnul intrebirii folosirea

cirEii de rugiciuni pentru vindecarea unei miini fracturate.

Noi, toli cei care practicim m€dicina confo(m celei mai

indte qtiinp, respingdnd supentiEiile bisericii, suntem lnu-utr

pericol aseminitor. Cu un secret ca al meu, sunt de doui ori

mai ln pericol. Circuli deja urr Pamflet in care se alitmi ci

mi aflu in posesia unui ,craniu din piatri alba.stri ln forma

unui cap de birbat desc-irnat" $i ci il folosesc Pent.u a citi

in stele. in situaEia actuali, chia.r ;i numai atlt ar fi destul

pentru a mi trimite pe rug, dar nu poate si treaci multi

vreme peni ce s€ !e face legi.tura intre cristal ti vindecfuile

l0 MANDA SCOT']

practic{e de mine, lucru care mi tem ci at duce atit la dis-

rugerea pi€uei, cat t h a mea.

Plec astfel cu fluxul dc seari in compania altore quc stlllt

ln acelali pericol ca ;i mine. Ei mi a;teapti afari 9i vom

porni de lndati ce mi se va zvAnta ccrncda. Dat, inainte siplec, trebuie si iti spun ci, in ultimele trei siptimXni, am

petrecut mult timp impreuni cu dr. John Dee, cel carc a fost

recent astrologul prinlesei Elisabeta in exilul ei la'\?'oodstock

9i a devenit pentru mine cel de-al doilea invigitor, urmindu-

te pe dumneata.

Dupi cum gtii, strnt de multl vrcme incredinlat ci, daci

e si am weodati succes ca doctor, acest lucru ii se datoreazi

numai dumitde. Mai mult decit oricine dtcineva, m-ai in-

vi;at rigorile anatomici ti fapnrl ci observarea paciennrlui

are o importanll esenliali. Dar, in aceste ultime siPtimani,

dr. Dce mi-a aritar cu asiduitate cum si imbin gtiinlele me-

dicinei gi astrologiei asdel incit cele doui si contribuie im-

preuni la vindecarea celor bolnavi.

Dr. Dee a srudiat indeluog gi cu atenlie cristalul albastru

care se afli in posesia familiei mele de generaEii, gi este de

pircre ci vlrsta lui este cu mult mai inaintati decar c€le mai

vechi relicve ale crqtinitijii. El crede ci acesta este unul

dintr-o serie de mai multe create ln acelali timp in templele

pigine de anticilor gi uimis In lume pentru binele omenirii.El se tcme ci exisli persoane care se feresc de binele care ar

putea ff adus de acestc pictre ln aoii ce vor urma gi dc aceea

cauti si lc distrugi. In consecioli, am dugnani de care nugtiu, dar care mi vor ciuta oriunde mi voi duce gi imi vorpunc viaga ln primejdic.

Mi{ ru{inc si mirturiscsc ci mi aflu ln posesia pietrei

de pcste un deceniu $ inci nu li cunosc adevlrata naturi,Accasti ne-$dinle ar putea si imi aduci moanca. Astfel ci,pe ltngi frici, modrul care mi face si plec din Anglia este gi

doringa de cunoaSrere, pentru a ciuta a.jutonrl celor care ar

CRANIUL DE CRISTAL 11

putea si mi ilumineue cu privirc la scopul pietrei 9i totodati

d mcu.- ^'it L-", privin$, dr' Dee mi-a cercetat harta astrdi

si oozirie Soarelui la na;terea mea li mi asiguri ci mi voi

l"ll"il. **" ttdva in viitor' citrd climatul nu va mai

ff ati.t de Primejdios'" -'iir"""'.i if *"a ui a-ta voi face ldind ci numai asdel voi

rr,." rU ," t*"O Oti arunci' trebuie si imi caut norocul intt*".".

* cu mine o scrisoare de recomandare din Pd(ea

i;;::';;;;,,' " prieten de-al lui ln care are incredere

si-si incredinleze atlt proprie viali' cir 9i pe a mea'"" t

Ntl,a "ta"

." ti ,,'i tndt"i "*t"ti aventur:' dar mi

S-, it",ro;", dt po"ifa constelaliilor' tn aceasl: zi' Vemrs se

;;;;; t; " ;* '*i

a Fecioarei' aP'oaP€ ln coniunciie

.,r V"r,., t" [.] "t'- t'" Pozilionati in dimineala na5tertt

-"i".itt" *""^"nt firicii din 'riala mea s'e lntlmPlat

."ii*"* "*ontt Ae acestei stele' Poziiia ei nu poate decit

si aiute telului meu'* -iu.,i "".""."

* o imbirbitare pentru amindoi' imi iau

.L^""--b,rrr' T" ir,",tdinpz ci imi lipseqti mult 9i ci mi voi

into"r". l" B.d" 9i l" dumneata atunci cnnd viala 9i vremu-

rile lmi vor Permitc'"* O*."ttia"*, rimin sluga dumitale umili' onorat dev

si orieten sincet,'' ' C.Jn owen, medic, licenliat ln arte (Colegiul Bede'

Cantab 1543) ii docor de fflosoffe (1555)

CAPITOLUL 1

Sus lNcr.monoucH FlrLYonxsnrre DerrsMN 2007

Penrru ci era cadoul ei de mrnti, Stella ief prima din tunel.

Murdari, udi 9i tremurAnd, cuprinsi de valuri de ftig ;i ffer-

binleali din cauza efomrlui impus de urcugul alert al ultimilor50 de meri, se lisi pe buni, riminind cu faga in jos in vidulinm-oecat de pe partea cealalti.

Se migca incet, tinind tensionati coarda care o lega de

Kit, testind cu miinile rezistenta pulctelor de sprijin pentru

picioare, apoi tArAndu-se inainte pini unde se termina luminape care o impri;tia lanterna fixati pe casci.

Asemenea tunelului, pestera era din calcar. Miinile ei

lnminulate apisau piarra lustruiti cu ribdare de ploaie timpde secole. Lanterna dezviluia peste tor picituri de umezeali

srilucitoare spilind calcarul plat sau vilurit Dincolo de lumina

gdbeni a to4ei sc afla un teritoriu necunoscu! necartogafiar,

CMNIUL DE CRISTAT 13

oee(plorat, carc Putea si fie la fel de bine marginea unei pri-

pastii ffri fr.rnd sau podeaua plati a pegterii'

Cu degetele lngepenite de ftig, lli gisi o pozi;ie siguri' apoi

biru un piron in perete, aproape de gura tunelului' se agili

de el qi trase de funie Penffu a-i da de gtire lui Kit ci se oprise

si nu avea nevoie de mai multi coardi' lgi veriffci busola 9i

c-".uI la lumina lanternei de la casci, apoi noti inclinarea'

plus lungimea ;i direciia estimative ale acesteia cu un creion

L "r-lp. harta pe care o linea in buzunarul de la piept'

feriti de asperiti$le de pe pere;ii tunelului'

Abia dupi ce termini toat€ aceste lucruri, se intoarse si

priveasci in sus ;i impreiur, 9i lumini cu lanterna spa$ul vast

ca al unei catedrale pe care Kit il descoperise pentru ea'

- Dumnezeule... Kit, vino si vezi!

Vorbi pentru sine. El era prea departe ca si audi' Smuci

filnia de doui ori, ceea ce insemna acelEi lucru' 9i simgi o sin-

guri smucituri ca rispuns, apoi destinderea brusci pe misuri

c el lncePu si se miste citre ea'

Miinile ei incoliceau fringhia din obignuingi' Iiri ca

ca si fie congtienti de gestul ei. Stingindu-gi lanterna de pe

casci, Stella rimase in ticerea fremititoare 9i lisi darul lui Kit

nemigcat ln vastitatea perfecti, intunecati din junrl ei' pe care

voia si gi-o aminteasci toati via;a'

- Cisitoria este buni pentru restul lumii' dar eu vreau

pentru tin€ un cadou care si fie pentru totdeauna' Stell' ceva

L care si ne aduc.m aminte atunci cAnd magia prezentului

s€ va transforma in rutini casnici' Spune-mi ce i9i doreqti

cel mai mult pe lume, ceva care si te faci si mi iubeqti pen-

tru rotdeauna?

ii zisese toate acestea in Cambridge, tn fuver Room'

locuinga lui de deasupra rAului Cam, cu apa curgA:rd verzuie

dedesubt, in dimineaga cind se pregiteau si meargi la starea

14 MANDASCOTT

civili impreuni. cu cei doi marrori ai lor pentru a-qi oficializalegi.rura in ochii lumii.

il "utror".rr.

in urmi cu un an gi pugin. El era pAni lnmiduva oaselor un erudit de la Bede, iar ea fata din Yorkshire

cu o diplomi de la o universitate meropolitani, cane nu avea

deloc habar de rurnurile de fflde9. lnne acegti doi poli, gisi-seri cumva un teritoriu comun. itt cele 14 luni ametitoare,

legitura lor evoluase de la discutii despre Teoria Corzii la cele

despre cisitorie.CAnd o intrebase acesr lucru, ea era lmpicati cu sine gi

cu lumea gi nu era nimic ce gi-ar ff dorit din panea lui Kitsi pe care si nu-l ff primit deja, dar era o zi frumoasi si ea se

glndea la stinci ;i la cir de putine se giseau pe cimpiile platedin Cambridge .

- Gisegte-mi o pegteri, ii rispunse ea ffri si gindeasci, opesterd pe care nimeni nu a mai vizut-o vreodati. Daci faciasta, te voi iubi pentru totdeauna,

El veni si ingenuncheze l6.ngi pat, de unde ochii lui verzi-ciprui pureau si vadi gi si fie vizuEi. ln acel moment, ochii iierau linigtigi, mai mult bruni decAt ca smaraldul, cu sugesrii

de fiunziq si vari. O siruti gi ii zAmbi misterios, apoi spuse:

- Ce-ar fi daci gi-E gisi o pegteri cu o comoari ascunsi,

unde nu a mai intrat nimeni de patru sute nouisprezece ani?

Ar fi la fel de bine?

- Patru sure nouispre...?Se ridici in grabi, prea repede peqtru cddura zilei.inrotdeauna o lua prin surprindere, Acesta era Ei motilrrl

pentru care il voia drept sog.

-Ai gisit pegtera lui Cedric Owen? Catedrala pimin-lului? De ce nu mi-ai zis?

- Pentru ci voiam si ffu sigur, Stella.

- $i acum esti sigur?

CMNIUL DE CRISTAL 15

- Pe cit posibil de sigur frLri sd merg acolo si verific. Totul

se afli men;ionat in registre: spinii care atdrni, curbura arca-

dei, rlul care devine cascadi. Tiebuia si fie un loc pe care

Owen il cunogtea ca pe propriul buzunar, iar singurul loc este

I"gleborough Hill din Yorkshire. El s-a niscut in apropiere.

Tufele de spini au dispirut probabil pini acum, dar am gisit

o referinEi la ei intr-un jurnal vechi 9i este un rAu care se varsi

ia Gaping Ghyll.

- Gaping Ghyll? Kit, acolo este cea mai adAnci vigiunidin Anglia. Sistemul de pqteri care se desli;oari acolo e lung

de zeci de kilometri.

- Da, a;a este. $i are zone care nu au fost explorate inci,

poate chiar o catedrali a pimAntului unde nu a mai intrat

aimeni de pe yremea cird Cedric Owen ;i-a scris poemul,

acum patru secole.

- Vrei si mergem acolo, ca un cadou de nunt: unul Pentru

celilalt? Si gisim pestera ;i si ciutim apa albi. ln care si ne

rufundim dupi perla ascunsi, ingropati acolo?

Stella igi didu imediat seama ci darul era Pentru ea in

ac€eati misure in care era ;i pentru el. Cristalul albastru al lui

Cedric Owen era dragostea viegii lui Kit, proiectul lui, Graalul

ciutat dintotdeauna, de cind il stia, marea comoari a cole-

giului s5.u ciutati de-a lungul timpului de mai-marii vremii,

insi niciodati gisit.Ei nu gtiuseri niciodati unde si caute acei mai-mari ai

vremii. Nu citiseri printre rinduri in ciutarea fiazelor qi a

cuvintelor ascunse, aga cum ficuse Kit. Era marea lui realizare

;i marele lui secret. Cisitorindu-se cu el, 9i ea devenea parre

a acestui secret.

Chiar;i aga... se lncrunti gi privi pe fereastri, spre biblio-

tcca de piatri gi curgile largi, acoperire de gazon ale Colegiului

Bede, ingrijite atent timp de 500 de ani, insotite de legendele

pe care le invilase 9i ea.

16 MANDA SCOTT

- Credeam ci piatra i-a omornt pe toli cei care au

avut-o vreodati.Kit rAse gi se risuci in pat, ajungind deasupra ei, si spuse:

- Doar de cad in picatele poftei trupeqti gi avariliei. Noin-o si facem asta.

Erau foarte apropia;i in clipa aceea, ochi in ochi, nas la

nas, inimi lingi inimi, impir;ind fiecare suflare. Ea ii susti-

nuse trupul in palme gi, ridicindu-gi privirea spre chipul lui,spuse cu sinceritate:

-.Fq putea si cad in picatul poftei trupelti pentru a ffprima care exploreazi o pegteri nedescoperiti. Nici nu igi poliinchipui ce fel de cadou ar fi.

- Sigur ci imi pot inchipui. Egri speolog. futa inseamnipentru tine ceea ce ar insemna pentru mine gisirea crista-

lului lui Owen. $i de asta noi doi suntem cei care pot si ofaci, indrizneqi qi impreuni. Apoi, o si dezviluim lumii ce

am descoperit.

Ea era speologul, responsabilitatea de a transforma yisul

lor in realitate era a ei. Acesta era motivul pentru care se inci-pifanase si treaci mai departe cind descoperise pietrele cizutecare le blocau drumul si pentru care, atunci cind descoperi o

deschizituri care era posibil si ii duci acolo unde voiau siajungi, ea fu cea c:ue trecu prima prin tunelul lung si claus-

trofobic, unde trebui si se transforme in sarpe, apoi in ;ipargi, dupi aceea. ln vierme penrru a se strecura prin cotituri qi

pcntru a aluneca sub ieqinduri de stAnci gi mai tirziu pentrua se 6ri, rigandu-se in sus, centimetru cu centimetru, 50 de

metri pc o pant5.lnclinati la 36 de grade care o aduse in sftLrqit

spre iegire gi caverna de dincolo.

Coarda se tensioni ln mAinile ei, apoi se slibi din nou pe

misuri ce Kit trecu de ultima cotituri. Iqi aprinse lalterna de

la casci, pentru a-i da acestuia un reper.

CRANIUL DE CRISTAI t7

Ca in derularea cu intreruperi a unui film, raza de lumini

drzviluia la intimplare fragmente de stalactite 9i stalagmite

iochizindu-se asemenea dingilor unui rechin de la podea spre

rrvan gi inapoi in jos. Scoase aparatul foto din buzunarul de

lrs al rucsacului, apoi, descriind un semicerc' flcu o serie de

iotografii de la podea spre tavan 9i de la tavan spre podea'

BliEul aparatului rispindea culoare pe coloanele de calcit,

desenind curcubee in luciul neintrerupt al apei, impriqtiind

diamante strilucitoare Pe tavan' in fiecare ffsuri 9i curburi

a $ancii.Ficea fotografii pentru plicerea puri pe care i-o provocau,

minunindu-se de toati acea frumusele. Abia ciad Kit se stre-

curi din tunel pentru a ajunge lingi ea, isi intoarse in sflrgit

capul spre vest, sPre zgomotul asurzitor, pentru a lumina

torentul privdlitor al cascadei.

- Dumnezeule. .

- Catedrala pimlntului. Fati isteagi ce etti' fun crezut ci

pieuele acelea cizute ne terminaseri-

Nu mai era singuri. Vocea lui Kit ii incilzta auzul' Bralul

lui Kit petrecut pe dupi talia ei o cufunda intr-o bucurie

dulce-amiruie. Era intotdeauna greu si renun;e la puritatea

singuritigii gi totuli, din intreaga lume, acesta era birbatul

care ii inlelegea nevoia de solitudine absoluti 9i nu se temea

de asta.

Se apleci spre el, ambii in costume de neopren, gi i9i indrepti

lumina spre fa;a lui. inviluit in materialul negrr, era murdar 9i

euforic, un om pe cale si-9i indeplineasci o promisiune'

- Cedric Owen nu cred ci $tia de ruta acealta, sPuse ea'

Un medic din perioada dinastiei Tirdor, in veston 9i colanli,

nu ar fi reugit niciodati si treaci prin tunelul acela'

- $i nici vreun alt om normal la cap, firi indrumarea

doamnei inimii lui. Kit flcu o pleciciune cavalereasc'i si ii