Pictura Sec. Al XVIII-Lea

8/8/2019 Pictura Sec. Al XVIII-Lea

1/4

secolului al XVllI-leapreocupati de realitatea

pe care le tritiau,din unghiuri total

Astfel s-au nitscutcare reflectau

de studii sobre,~i satire feroce.

O Fata culcata. tabloul pictorului FrancoisBoucher ilustreaza abili tatea pictorului de amanevra teme care sunt deopotriva simple ~iprovocatoare cu placerea pentru redarea car-na~iei prin utilizarea unei largi palete colo-ristice ~i a unor materiale somptuoase.

nia indelungata a "Regelui-Soare", Louis alXIV-lea (1643-1715) a luat sfar~it n infragere~i deziluzii. Chiar inainte de moartea regeluilocul barocului a fost luat de un nou curent,plin de culori pastelate ~i de drng~l~~enie,numit rococo. Noul curent era, prin definitie,utilizat cu predilectie la decoratiunile interioredar el a reu~it s~ se impun~ ~i in picturn ~isculptur~, unde s-au realizat numeroaseopere in acest spirit "u~uratic" ~i intim.

Frivolitatea francezaPrimul ~i cel mai cunoscut pictor reprezentantal acestui curent a fost picorul flamandAntoirie Watteau (1684.1721). Dup~ sosirealui la Paris, Watteau a incercat s~ se impun~drept copiator ~i chiar ca scenograf la opern,pan~ in 1710 cand a devenit faimos. El ainventat, practi~, un nou curent in picturn,numit fete galante, in care ilustra cupluri dearistocrati ndrngostiti in mijlocul unor peisajerustice incant~toare. n tablouri, precum cele-brul jmbarcarea spre Citera, cuplurile apar inscene galante, mbrncati in costume de epoc~caracteristicesecolului al XVIll-lea. Watteau afots fascinat de teatru, pictand ~i arti~ti ambu-lanti, ca de exemplu clovnul din tabloul

secolul al XVIII-Iea arta devenea mai rea-mul, stilul pompos ~i plin deacteristic stilului baroc din seco-XVII-Iea ~i-au pierdut vigoarea. P~turiledelectau 1ntr-un confort civi-de eleganta ~i rafmament. Arti~tii peau oglindit cu mult~ acuratetevalori, imortalizand umanitatea cu toateImpotriva grandorii ~i solemnit~tiimarcant 1n Franta, unde do~-

Gilles. in spatele suprafetelor ingrijit lucrateale scenelor galante pictate de Watteau seascunde insa: o melancolie trista care creaza:senzatia ca: personajele lui traiesc o iluzie.Aceasta trasa:tura confera operei lui Watteauo profunzime rareori ga:sita n rococo ~i foarterar atinsa: de cltre succesorii lui. FrancoisBoucher (1703-1770), cel mai cunoscut pictorfrancez care i-a urmat lui Watteau, a pictat intr-un stil mai viguros, mai robust ~i pe gustul curtiiregale. El a fost numit pictorul regelui ~i prim-desenator la celebra manufactura de tapiseriiGoblin. Multe din picturile lui Boucher trateazasubiecte mitologice, insa: ele sunt in realitatedoar un pretext pentru a reda diverse tonalitaticoloristice ale carnatiei ~i de a crea scene plinede viat:l, cu zei exuberanti ~i nimfe.

Ucenicul lui Boucher, Jean-HonoreFragonard (1732-1806) avea un talent multi-plu dar a descoperit curand ca: sustina:torii lui83


2/4

PICTURA SECOLULUI AL XVIII-LEA

colorate ~i placute, Insa tehnica lui impre-sionista -astazi foarte apreciata -au facut catemele reprezentate sa fie mai greu de identi-ficat ~i mai putin "fotografice". Un alt obser-vator al vietii venetiene, de un cu totul alt stil-care picta balul;i ~i petreceri, jocuri de noroc~i artificii -a fost Pietro Longhi (1702-1785).El poseda un instinct reportericesc pentrudetaliile de senzatie ale vietii venetiene.Totu~i, cel rnai cunoscut artist venetian afost Giovanni Battista Tiepolo (1696-1770),unO Antoine Watteau a fost fascinat de via1aactorilor ambulan1i. in acest tablou, numitClovnul personajul principal are o postura ~i oprivire melancolica care caracterizeaza intrea-ga opera a lui Watteau.

tate a Venetiei, deveni~ 1ntre imp o adevara~atractie turistica. Canaletto (1697-1768), aimospentru peisajele sale care reprezentau "o~ulpe ape", canalele, atmosferapitoreascadinain-tea carnavalelor ~i a ceremoniilor pline deculoare cum ar fi "Sarbatoarea ru11t:1rii","casatorie" 1ntre Venetia ~i Marea Adriatica.Ceremonia era dusa la 1ndeplinire de cltredoge (conducatorul statului venetian) care erareprezentat1n~lepul statului "Bucintoro", plasatundeva 1n aguru1,unde arunca un inel1n apa;"casatoria" simboliza suprernatia marina avenetienilor, suprernatie care de fapt disparusecu multi ani 1n urrna.

Peisajele VenetieiPeisajele ui Canaletto erau de o meticulozitateplina de acuratete -exact ceea ce aristocratiaengleza era 1ncanta~ sa duca acasa din"marele tumeu", ca dovadl a locurilor pe caretocmai le vizitase. Evitand cu mul~ dibaciemonotonia modificand distantele ~i unghiuriledin care picta peisajele Venetiei, Canaletto ~i-a petrecut Intreaga sa viat:1 1n acest ora~, cuexceptia unei perioade de zece ani petrecuti1n Anglia, unde noii sai sustinatori s-au folositde talentul lui pentru a imortaliza Old HorseGuards ~i Badminton House.Peisajele pictate 1n acest stil serveau camacelora~i scopuri ca ~i fotografiile ~i din acestmotiv Canaletto a devenit mai faimos decatmai tanarul sau rival FrancescoGuardi (1712-1793). Peisajelepictate de Guardi erau superb

prefern scenele amuzante, frivole, ca cea dintabloul Leagdnul (1767). Aici, atat viata cat ~idragostea sunt tratate Intr-un mod u~uratic, ca~i cand ar fi doar ni~te jocuri de adulti -o ati-tudine tipica aristocratiei franceze ~i care i-asla:bit mult fermitatea atunci cand a fost pusa1n fata perspectivei revolutiei din 1789.Moravurile burghezieiGustul foarte diferit al clasei de rnijloc ~i-a facut

~i el simtita prezenta. Unul dintre cei 1I1aicunoscuti pictori a fost Jean-Baptiste Greuze(1725-1805), ale clrui picturi erau suprasaturatecu sentimentalisme ~i cu morale 1nalta:toare.Tablouri ca jntoarcerea fiului rlsipitor sauBlestemul tatdlui erau tipice, anticipand artavictoriaru1 a secolului al XIX-lea.Picturile lui Greuze erau foarte realiste 1ndetalii, chiar daca nu 1n atmosfern. in contrastcu acesta,Jean-Baptiste-Simeon Chardin (1699-1779) a creat tablouri care redau o atmosfernplina de un realism sobru, parca create 1n altsecol decat cel al faim0,5ilor lui contemporani.El a pictat tablouri de rnici dimensiuni, rnai cuseam:l naturi moarte ~i scene domestice 1n careoamenii obi~nuiti luau chipurile grave ale unorpersonaje biblice. Serioase, farn a fi pre-tentioase, picturile lui Chardin rnman pestetimp adeva:rate capodopere.ltalia nu rnai domina artele, cu toate ca rnaiexistau multi pictori italieni recunoscuti pe planinternational; cei rnai vestiti erau cei dinVenetia. Ei au pastrat ceva din vecheaprosperi-

O Leagonul, capo-dopera pictoruluijean-HonoreFragonard. Temagradinii dragosteieste tratata intr-omaniera con~tient~ocanta, u~or inde-centa, aristocratica.O Valorilor modes-te, casnice li se con-fera un anumit aerde demnitate in pic-turi cum ar fi aceas-ta natura moartaapar1inand pictorului 5Jean-Baptiste- ~Simeon Chardin. G

84


3/4

opera realizata deCanaletto, concentreaza in ea intrea-a festivalurilor vene1iene.iubitor de tablouri cu dimensi-creat in ltalia, sudul GerrnanieiSpania. Acestea erau t;):ri catolice undeuia ~i Tiepolo a

c:l a pictat tavane, in carem;lretia p:lreau a pluti pe un cerluminos, el a creat in noul spiritutilizand culori luminoase, pastelate ~isimtul umorului. La fel ca multiTiepolo a l:lsat impresia c:lin serios sentimentul de eroism.Satira britanicala fel ca ~i Franta, a produscare, in linii mari,

i clasificate drept aristocrate,populare saucaracter burghez. Picturains:l, in mod semnificativ, deal XVIII-lea, in art:l,engleze~ti c:ltre realism ~i critic:lluat aspectul satirei. inceputul aHogarth (1697-1764)construit reputatia cu o serie deintitulat:l Cariera unei destrabdlatermat:l de alte serii, la fel de renumite:prostituate ~i casatorie la moda.serie ilustra o poveste sub forma unei 2:0in care personajele principale ~diferite necazuri provocate de l:lcomie, "i6

de un alt viciu. Marea audient;): de 9s-au bucurat aceste capodopere care ilus- ~"teme ale moralei moderne", s-a datorat ~i ~

modului in care Hogarth ~tia s:l-~i relatezepovestea, cu un acut spirit de observatie fat:lde caractere~i situatii, In marele lui talent pen-tru caricaturn ~i detalii bizare. Sceneleau atrasun public larg ~i i-au adus lui Hogarth o avereprin gravurile realizate dup:l desenele origi-nale. Gravura este O tehf)ic:l special:l, realizatadup:l un desen gravat pe O plac:l metalic:l;atunci cand aceastaeste acoperita cu un stratde vopsea, desenul poate fi reprodus ~i oper-atia poate fi repetata ori de cate ori estenevoie. Fiind primul artist englez care a utilizat


4/4

O PI;mbarea ded;m;neata a luiGainsboroughreprezinta un exem-plu concludent alstilului sau tarziu.Artistul ~i-a focalizataten,ia pentru aexprima cat mai clarelegan,a cupluluiaristocrat. Tehnicalui. cu mi~carigra,ioase din penel.este totodata fluenta~i sofisticata.

zeasca:. iecare detaliu anatomic al animaluluiera r~dat cu o grija: deosebit:I ~i la fel ca inopera Iui Gainsborough; decorurile ~i peisajelesugerauAnglia lui Stubbs,ca fiind un adeva:ratparadis rural. Pictura secolului al XVIII-lea, lafel ca viata secolului ai XVIII-lea a fost foartevariat:I. Pictura contemporanului lui Stubbs,Joseph Wright of Derby (1734-1797)a urmatun curs complet diferit. El a pictat experimente~tiintifice ~i procese ndustriale complexe.in ciuda schimba:rilor apa:rute n decursulacelui secol, multi pictori au rnmas ancorati nceea ce Reynolds numea "marele sill", adica:tablouri mari cu teme mitologice sau istorice.Destul de curios, cei mai faimo~i reprezen-tanti ai acestui curent demodat au fost arti-5tiidin Lumea Noua:: John Singleton Copley(1738-1815) ~i Benjamin West (1738-1820) aca:rui ablou Moartea generalului Wolfe 1771)a popularizat pictura care reprezenta imaginiale istoriei contemporane.De la mijlocul secolului, neoclasicismul adevenit curentul influent in art:I, aducand cusine un cult reinnoit pentru severitate~i eroism.Exponentul cel mai cunoscut n picturn a fost

artistul francez Jacques-Louis David (1748-1825), ale ca:rui eme steme ale unei republiciromane ~i ale ca:ruicompozitii monumentaleauumbrit ideea de republicanism real ~i spiritulrevolutionar cu care ayea sa: e ncheie secolul.

O Generalul Sir

tehnica de lucru, Hogarth s-a implicatpentru a face ca sa apara Legeade autor, care sa-i protejeze peiratii" care Incercau sa lefoloseascaermisiunea autorului ~i fara a lea devenit o "specialitate" britanica, prac-

politice, de James Gillroy (1757-1815)Thomas Rowlandson (1756-1827).pozand pentru portreteXVIII-lea a reprezentat o perioadaglorie' pentru portr~tistica. Ca Intotdeauna,care pozau le placea sa fie flatate;adoptau pozitii rnai degajate -erau pic-In timpul plimbarii sau stateau Inclinatechiar la micul dejun, lntr-o tinuta de inte-

urrnare, portretele realizate In secolulXVIII-lea ilustreaza cu foarte mult succes~i stilul de viata al personajelor .Acest domeniu este cel In care arti~tii bri-nai bine remarcati. Secolecindul, cei rnai cunoscuti pictori dinBritanie (Holbein, Lely, Kneller) erauiubitorilor de arta le-a luat mult timpa realiza ca ~i compatriotii ar putea fi latist talentat cat ~i"narator" al moralei vremurilor, Hogarth nuapreciat pe Irulsura. Mai tarziu,a~tilor Sir Joshua Reynolds C1723-Thornas Gainsborough C1727-1788) aunoscute pe deplin. Acest progres nu adoar Angliei ci ~i Scotiei care ao lnf1orire culturala ~i care a produspictori talentati precum Allan Ramsey~i Sir Henry Raebum (1756-1823).

Reynolds a fast un pictor important, cu tal-ente multiple, capabil s;i se inteleag;i cu ori-care din modele. Acest lucru s-a doveditimportant din dou;i motive. Datorit:l leg;i-turilor sale sociale, Reynolds a reu~it s;i-ipicteze pe toti oamenli importanti ai acelorvremuri, de la marii f;iuritori de imperii finan-ciare p:1n;i a litera1;ii~i "frumuse1;ile" ociet;itliaristocrate. Leg;iturile sale solide i-au oferit -~i prin el intregli bresle artistice -un noustatut social care a culminat cu innobilarea lui,in 1768 ~i numirea ca prim pre~edinte al noliinflintate Academli Regale de Arte.Port,reteleealizatede Reynoldserau flatante,intr-un mod subtil, tratand femeile cu a u~oarnnot:l de sentimentalism, olda1;ii u romantism~ioamenii de stat cu a demnitate discret:l.Gainsborough a fast un artist mai talentat,cu a adev;irat;i m;iiestrie pentru peisaje -unelement vital in lucrnrile sale cele mai bune,portrete ale nobilimli in propriile lor domenii.Faimoasele tablouri Dl. $i dna. Andrews ~iPlimbarea de dimineatd au devenit simboluriale viziunii idilice a vie1;ii a tar;i, care nc;i maiinfluenteaz;i imagina1;ia nglezeasc;i.

Elegan,a tihnit3in,aceast:l viziune, nobilul de la tarn mpreun;icu so1;ia, se simteau acas;i oriunde -eide1;ineau cas;i a ora~ -~i impleteau elegantaplin;i de tihrul cu dragostea pentru naturn. Seimplicau profund in viata ~i munca de pedomenii. Personajele lui Gainsborough nuerau, in mod evident, ni~te pro~ti. Cali, de iexemplu, reprezentau a alt:l afacereserioas;i~i ~George Stubbs (1724-1806) a dus tehnica 9pict;irii cailor la nivel de art;i specific engle- z

Acta ~i omul 30 -PEISAGISnCA ENGLEzA Arta ~i omul 32 -MUZlCA SECOLULUl AL XVllI-LEA

Banastre Tarletonpictat de Sir JoshuaReynolds. Acestportret reprezintij odovadij a stilului luiReynolds de a creacompozi,iiindrijzne'e ~idecoruri dramaticecare le conferijlucrijrilor sale oanumitij grandoare.

Documents

Pictura Sec. Al XVIII-Lea