Cafeaua a intrat în Europa în secolul 17 prin portul Veneţia, unde aveau loc schimburile

comerciale cu negustorii arabi. Băutura a devenit obisnuiţă în rândul populaţiei în momentul în

care vânzătorii ambulanţi de limonada au inclus-o în oferta lor ca alternativă la băuturile reci. De

asemeni, mulţi dintre negustorii europeni au început să bea cafea în călătoriile lor şi au adus

acest obicei în Europa. 

Pe la mijlocul secolului 17, olandezii dominau comerţul naval şi au introdus cultivarea la

scara mare a cafelei în coloniile lor din Indonezia, pe insulele Java, Sumatra, Sulawesi şi Bali.

Cafeaua a ajuns în America Latina cateva decenii mai târziu când francezii au adus o plantă de

cafea în Martinica. La jumatatea secolului 19, o boala rară a plantelor s-a raspândit prin

plantaţiile de cafea din Asia de sud-est şi culturile au fost compromise. Astfel, Brazilia a devenit

cea mai mare producătoare de cafea, onoare pe care o deţine şi astăzi.

De-a lungul timpului consumul de cafea a devenit din ce în ce mai mare ceea ce a dus ca

aceasta să ajungă pe locul 2 după petrol, în ceea ce priveşte importanţa economică.

Se cunosc aproape 80 de soiuri de cafea, din care se cultiva in scopuri indrustiale

urmatoarele patru tipuri de cafea: cafeaua Arabica, cafeaua Robusta, cafeaua Liberica si cafeaua

Maragogype.

Cafeaua Arabica

Cafeaua arabica, originară din Africa, mai precis din Abisinia, este cea mai apreciată şi

mai răspandită specie de cafea. Se cultiva mai ales în America Latina, dar şi în Africa, de fapt ea

este cea mai cultivată specie şi este deosebit de preţuită pentru cireşele sale de calitate

superioară, de formă alungită şi culoare verzuie - albăstruie.

Cafeaua arabica are nevoie de soluri bogate în minerale şi o temperatură constantă de

aprox. 20°C şi creşte la o altitudine de peste 600 metri. Aceasta are aroma şi gustul mult mai

rafinat decât alte specii.

Cafeaua cu tărie medie este obţinută în exclusivitate din varietati ale soiului arabica,

provenite din America Centrală şi de Sud, Kenya, Tanzania, Etiopia. Excepţie face Brazilia,

întrucât varietăţile de arabica braziliene au o aroma mai puţin rafinată.

Cafeaua Robusta

Cafeaua robusta, originară din bazinul Congo, creşte mai rapid şi este mult mai rezistentă

acolo unde climatul nu este favorabil cafelei arabice. Se cultiva intens în Africa, India si

Indonezia.

Cafeaua robusta, spre deosebire de cafeaua arabica, care este pretenţioasă la condiţiile

climatice, se adaptează uşor climatului sever, este rezistentă la boli şi dăunători.

Boabele acestei specii de cafea sunt mici, au o formă neregulată şi culoare maroniu - gălbuie.

Cafeaua robusta are un gust mai neutru, este mai puţin aromată decât arabica şi este foarte

apreciată în gama de cafea solubilă.

Cafeaua Liberica

Cafeaua liberica, originară din Africa, Liberia, are de asemenea o creştere rapidă şi o

rezistenţă bună la boli. Se cultivă exclusiv în câmpiile subtropicale ale Africii şi Americii de

Sud, unde umiditatea este foarte mare şi temperatura este cuprinsă între 20 şi 25°C.

Boabele sunt adesea deformate, de dimensiune medie şi culoare de la brună la galbenă. Calitatea

acestei specii de cafea este mediocră.

Cafeaua Maragogype

Acest arbore de cafea a fost descoperit în vecinatatea oraşului Maragogype, statul Bahia

din Brazilia. Este un hibrid rezultat prin încrucişarea dintre speciile arabica şi liberica, exceptând

dimensiunile boabelor, el a păstrat caracterele speciei arabica, randamentul acestui arbust este

totusi inferior şi cultura sa este extrem de împrăştiată (Brazilia, Guatemala, Nicaragua, Mexic,

Columbia şi chiar Java), la o altitudine variind între 600 şi 1000m. Boabele de cafea ale acestui

arbust sunt de calitate superioară şi medie, iar culoarea lor este verzuie, în ciuda preferinţei unor

consumatori, calitatea acestei cafele nu poate depăşi calitatea cafelei.

Dintre cele 4 tipuri de cafea cele mai vândute sunt robusta şi arabica.

Boabele robusta (canephora) reprezintă 30% din producția mondială de cafea. Boaba de

cafea robusta este o boabă de cafea mai mică și mai rotundă decât boaba de cafea arabica.

Cafeaua din aceste boabe este una mai amară și mai puțin aromată. În schimb conținutul de

cofeină este de doua ori mai ridicat decât cel al boabelor arabica. Arborele Coffea Canephora

(Robusta) nu necesită îngrijiri foarte mari, este rezistent la anumite boli și altitudinea la care este

cultivat nu este atât de relevantă ; arborii pot crește și la temperaturi de până la 29 grade Celsius.

Costurile pentru întreținerea unei plantații de cafea robusta nu se compară cu cele de întreținere a

unei plantații de arbori de cafea arabica.

Boabele arabica reprezintă majoritatea producției de cafea la nivel mondial. Arborii de

cafea Arabica sunt cultivați la altitudini de peste 600m până la 2000m, iar temperatura optimă

pentru aceștia este undeva între 16-24 grade Celsius. Spre deosebire de robusta, boabele arabica

dezvoltă arome și note complementare. Gustul cafelei din boabe arabica este influențat de

originea acestora, de plantele și arborii cultivați in jurul plantației de cafea. Pe lângă asta,

modalitatea de procesare a cireselor de cafea influențează gustul, aciditatea și corpolența.

Metodele de procesare sunt cea spălată, uscată și o combinație între cele două semi-spălată.

Capitolul 1: Analiza mediului de afaceri pentru Cafea

I. Identificarea Factorilor de Mediu

Factori economici:

Ţări producătoare de cafea

Pe plan mondial ţările producătoare de cafea se situează acolo unde climatul este ideal de

cald şi de umed. Ţările pot fi grupate (în mare) în patru zone geografice:

1. America Centrală şi de Răsărit.

În această regiune se găseşte în deseobi cafea Arabica spălată, în general de calitate foarte

ridicată (Mexic, Panama, insulele Caraibiene).

2. America de Sud

În Brazilia se produc aproximativ 30 de milioane de saci/an (1sac=60kg) de Arabica

naturală. Columbia, Ecuador, Peru şi Venezuela produc Arabica spalată.

3. Africa 

 Majoritatea ţărilor africane produc cafea Robusta. Speciile

Arabica cresc de asemenea foarte bine la altitudini mari în

Kenya, Tanzania şi Camerun, care produc mari cantităţi de

Arabica spălată, de înaltă calitate.

4. Asia

Produce cafea Arabica spălată ca şi Robusta spălată şi naturală (de exemplu India,

Indonezia, Noua Guinee).

Ponderea cafelei pe piaţă

Pe piaţa mondială de cafea, specia Arabica ocupă 75-80% iar Robusta restul de 20-

25%. Producţia mondială anuală atinge aproximativ 91 milioane de saci, fiecare cântărind în

medie aproximativ 60 kg (peste 5 milioane de tone anual). America Centrală şi de Sud produc

70 % din cafeaua de pe piaţa mondială, urmată de 20% Asia şi Africa cu 10%.

Structura consum cafea

Frecvenţa de consum a cafelei în funcţie de vărstă:

Varstaani

Persoane

De maimulte

oripe zi

%

O data pe zi

%

De 5-6 ori pe sapt.

%

De 3-4 ori pe sapt.

%

O data pe

sapt.%

De 2-3 ori pe luna%

O data pe

luna%

Mai putin de o data pe

luna%

Nu stiu %

Nu consuma%

15-19 139 11 15 0 9 4 3 1 1 1 55

20-24 127 33 17 2 6 4 2 - 1 2 35

25-29 121 42 31 - 7 2 1 1 2 - 14

30-34 95 49 28 1 2 2 1 - - - 16

35-39 118 47 31 2 4 2 2 - - - 13

40-44 111 44 32 - 5 1 - 2 - 1 14

45-49 88 44 32 - 1 - - - - - 23

50-54 80 30 41 3 1 1 5 - 1 1 16

55-59 89 26 40 2 9 3 1 1 - - 17

60-64 80 13 48 3 11 - 3 - 3 1 20

65-69 66 15 45 2 9 2 5 - 3 - 20

>70 86 10 38 3 8 5 3 1 - 1 29

Total, % 1200 31 31 1 6 2 2 1 1 1 24

SURSA: ISRA Center Marketing Resource

 Conform datelor furnizate de ISRA cafeaua este consumată de marea majoritate a populaţiei.

Structura de mai jos demonstrează ca la nivel european consumul de cafea este foarte ridicat.

Consum anual cafea – ţări UE

Finlanda se află pe primul loc în topul consumatorilor de cafea, un locuitor consumând

anual 10 kg de cafea. Urmează apoi Suedia, Irlanda, Norvegia. În Elveţia se consuma anual 9 kg

cafea pe cap locuitor. Belgia, Luxemburg şi Olanda se situează pe locurile următoare cu 7 kg pe

cap locuitor anual.

Preţul cafelei

Preţul cafelei diferă mult, în funcţie de cerere şi ofertă şi el este în mod continuu

influenţat de factori cum ar fi: modificările de climă, mişcările politice şi calitatea, precum şi

volumul producţiei de cafea. Preţul de pornire al cafelei verzi este dat de Bursele de la Londra şi

cea de la New York. Bursa cafelei este depăşită ca volum de tranzacţii doar de bursa petrolului.

Marii angrosişti din lume îşi practică adaosurile lor comerciale, astfel încât, odată adusă în

România, preţul acesteia include şi plata tuturor taxelor către stat (accize, TVA, taxe vamale).

Fiecare companie îşi stabileşte politica proprie de preţuri, pe care nu are de gând să o dezvăluie

concurenţei, experienţele anterioare îndemnând la prudenţă.

Canale de distribuţie

În ceea ce priveşte canalele de distribuţie, se observă o diminuare a importanţei

magazinelor mici, a chioşcurilor, o menţinere constantă a importanţei magazinelor mari,

concomitent cu creşterea vânzărilor prin supermarketuri şi magazine generale.

Taxele pentru cafea

Elementele care influențează costul cafelei

 44,9% Impozit, Vămuire, Costuri de transport.

 23,7% Costuri la vânzare.

 17,8% Comerciant colector și prăjirea boabelor.

 8,5% Proprietarul plantației.

 5,1% Salariul muncitorilor.

Sursa: Deutscher KaffeeVerband (www.kaffeeverband.ro)

Cele mai mari pieţe ale cafelei se află în New York şi Londra. De aici se negociază mari

cantităţi de Robusta şi Arabica.

Principalii furnizori de cafea

Importuri de cafea în Uniunea Europeană (incluzând toate tipurile de cafea) –saci de 60kg

European Union 5 288 399 66 620 918 72 389 140 5 614 280 65 407 048 71 495 015Austria 114 741 1 411 413 1 530 688 146 952 1 380 716 1 502 968Belgium 356 272 5 015 857 5 491 861 481 948 5 373 270 5 918 985Bulgaria 53 154 548 503 597 779 48 147 496 335 531 690Croatia 31 526 367 616 399 605 31 989 353 624 386 194Cyprus 6 112 84 676 89 212 6 087 75 203 79 940Czech Republic 102 096 1 112 791 1 214 022 94 194 985 725 1 059 750Denmark 88 071 841 199 912 147 83 098 845 080 912 462Estonia 9 884 152 067 173 664 14 731 128 123 140 668Finland 134 227 1 196 673 1 291 834 104 566 1 112 107 1 226 581France 454 262 6 086 483 6 622 921 467 746 6 364 556 6 965 050Germany 1 624 243 20 063 453 21 666 315 1 798 672 19 731 212 21 551 744Greece 99 877 1 196 804 1 289 109 86 006 1 088 622 1 186 364Hungary 35 610 559 864 618 990 52 975 698 163 750 678Ireland 18 045 216 406 233 572 19 976 224 221 245 288Italy 475 206 8 000 053 8 766 568 506 684 7 752 487 8 495 428Latvia 15 128 140 859 154 913 13 605 140 437 154 595Lithuania 32 627 314 105 336 630 30 878 290 849 315 442Luxembourg 23 709 312 504 342 423 23 627 289 225 313 253Malta 892 19 922 21 461 1 837 18 746 20 370Netherlands 240 000 2 842 344 3 050 841 207 255 2 510 695 2 741 660Poland 264 773 2 965 249 3 265 643 292 529 3 218 393 3 559 507Portugal 94 086 1 026 433 1 103 487 93 899 981 861 1 067 750Romania 78 674 860 636 936 219 70 258 795 774 868 368Slovakia 65 612 684 200 746 811 58 011 698 176 772 204Slovenia 14 655 231 540 248 700 13 917 201 607 222 046Spain 369 309 4 915 620 5 351 375 426 163 4 406 874 4 835 342Sweden 119 005 1 568 614 1 712 987 113 981 1 478 670 1 634 003United Kingdom 366 601 3 885 034 4 219 363 324 549 3 766 297 4 036 685

Sursa: International Coffee Organization, date actualizate în August 2013

Ţările care re-exportă cafea

Re-Export Cafea(incluzând aici toate tipurile de cafea)AUGUST 2013

(60-kilo bags) Oct-12 Sep-12 Oct-11 Sep-11

- - - Aug-3 Aug-13 Aug-13 Aug-12 Ag-12 Aug-12 TOTAL 2 477 596 31 617 773 34 674 049 2 874 644 32 569 620 35 570 248 European Union 2 052 741 27 183 370 29 855 613 2 488 260 27 784 226 30 337 261

Austria 22 532 286 904 314 278 23 841 276 576 307 197Belgium 167 093 3 409 319 3 850 842 360 876 4 472 316 4 965 586Bulgaria 5 983 156 523 168 624 21 067 161 022 162 818Croatia 3 242 21 853 23 863 2 010 22 013 23 990Cyprus 191 626 627 141 775 775Czech Republic 46 481 485 506 521 167 38 468 392 202 402 307Denmark 7 576 91 452 99 949 9 077 104 781 115 066Estonia 1 241 43 836 49 545 4 863 41 156 46 168Finland 14 045 156 673 175 720 14 410 147 208 163 433France 63 224 910 455 990 546 61 394 937 798 1 021 947Germany 908 488 11 330 224 12 415 273 1 069 964 11 173 424 12 142 058Greece 20 111 151 498 162 491 13 460 147 310 158 085Hungary 26 719 332 021 371 436 45 459 458 563 503 047Ireland 2 557 36 044 39 193 2 272 30 495 33 485Italy 175 326 2 867 997 3 115 364 190 478 2 618 772 2 851 686Latvia 5 623 50 099 55 440 5 069 50 537 55 556Lithuania 13 116 143 568 154 296 13 728 116 320 124 431Luxembourg 10 420 117 209 125 956 8 597 102 190 110 536Malta 2 120 141 79 272 272Netherlands 1/ 80 000 1 153 000 1 256 800 105 800 1 338 700 1 473 500Poland 116 838 1 386 372 1 501 814 133 334 1 468 651 1 589 970Portugal 19 222 199 669 216 640 19 307 206 658 225 842Romania 8 842 50 410 53 873 4 588 46 448 51 303Slovakia 33 668 485 919 546 080 49 316 461 758 500 247Slovenia 5 103 58 685 61 781 2 895 26 225 28 239Spain 130 422 1 501 129 1 676 355 138 224 1 414 390 1 555 620Sweden 41 897 470 939 517 412 50 209 471 153 513 354United Kingdom 122 777 1 285 319 1 390 107 99 332 1 096 514 1 210 742

Sursa: International Coffee Organization

Conform datelor furnizate de tabele Germania se situează pe primul loc atât la importul

de cafea (21. 511. 744 kg) cât şi la re-exportul acesteia (12. 142. 058 kg). Cea mai mare cantitate

de cafea importata de aceasta este dată înapoi spre export.

Furnizorii de cafea:

Exporturile la toate tipurile de cafea (octombrie 2013)

(60-kilo bags) Nov-12 Nov-11

to to Oct-13 Oct-13 Oct-12 Oct-12

TOTAl 8 485 235 1/ 109 412 854 1/ 9 389 101 109 487 332

Colombian Milds 962 725 10 466 225 674 482 8 448 304

Other Milds 1 566 857 24 963 063 1 750 477 27 734 369

Brazilian Naturals 3 109 890 33 093 088 3 254 287 31 130 425

Robustas 2 845 764 40 890 478 3 709 856 42 174 234

Sub-total: All exporting Members 7 765 880 104 746 581 8 646 078 103 597 045Angola R 0 5 445 0 8 120Boliia A 7 000 54 963 5 811 69 107Brazi A/R 3 095 616 3 413 584 2 91 917 28 592 135Burund A 32 81 236 274 65 316 350 807Cameroo R/A 7 67 29 585 33 780 507 649Central African Republi R 0 47 367 0 77 692Colombia A 880 188 9 140 091 582 290 7 278 363Costa Rica A 31 972 1 367 045 28 340 1 380 328Côte d'Ivoire R 85 000 1 735 898 83 497 1 683 473Cuba A 0 12 023 0 16 772Ecuador A/R 135 000 1 374 116 122 649 1 594 499El Salvador A 37 487 1 154 690 28 172 1 058 606Ethiopia A 209 545 3 129 855 245 696 2 893 363Gabon R 0 0 0 0Ghana R 4 000 48 592 4 817 72 710Guatemala A 80 771 3 618 457 129 691 3 752 529Hondura A 30 416 4 323 185 47 595 5 503 630India A/R 374 082 5 242 131 292 808 5 394 652Indonesia R/A 1 000 000 10 140 038 1 491 385 9 639 001Kenya A 65 934 810 352 75 028 772 492Liberia R 500 4 451 1 820 6 309Malawi A 1 000 24 492 702 20 316Mexico A 232 995 3 352 201 234 158 3 447 285Nicaragua A 42 000 1 830 112 188 236 1 822 663Panama A 2 000 45 378 1 919 49 133

Papua New Guinea A/R 103 378 780 131 66 434 1 061 273

Pargua A 0 1 719 348 1 414Phlippnes R 250 2 476 60 3 539Rana A 18 000 211 083 47 724 247 086Sierr Leone R 3 000 50 977 3 373 74 272Tanania A/R 56 797 1 013 672 88 719 661 061Thilan R 10 000 102 574 27 277 337 228TImor-Leste A 3 000 54 909 11 401 44 467Togo R 500 80 696 2 09 149 39Uganda R/A 210 552 3 615 787 178 024 2 689 688Vietnam R 1 000 000 19 365 116 1 632 354 22 269 250Yemen A 4 000 51 198 5 389 54 530Zambia A 50 5 391 113 8 02Zimbabwe A 150 2 528 143 4 140

Sursa: International Coffee Organization, August 2013, A- Arabica, R- Robusta

Cursul de schimb poate influenţa mărimea costurilor;

Datoria publică a ţărilor Uniunii Europene

Sursa: Eurostat (% PIB), la data de 23 octombrie 2013

Conform graficului Grecia rămâne ţara cu cea mai mare datorie, 169,1% din PIB, fiind

urmată de Italia, cu 133,3%, Portugalia, cu 131,3% şi Irlanda, cu 125,7%.

De partea cealaltă a listei, stau Estonia, cu 9,8% din PIB, Bulgaria, cu 18% şi

Luxemburg, cu 23,1%.

În ceea ce priveşte mişcarea datoriilor, în comparaţie cu primele trei luni ale anului,

datoria din PIB a crescut în 19 dintre cele 28 de ţări UE, în veme ce trei au stagnat, iar şase au

reuşit să-şi diminueze pasivele.

Cipru, aflat la un pas de prăbuşire, a înregitrat cea mai mare creştere a datoriei, cu 10,8

puncte procentuale, urmată de Grecia (8,6 puncte procentuale), Italia, trei puncte procentuale şi

Slovacia cu 2,9 puncte procentuale.

În jos s-au mişcat Cehia, care a reuşit să-şi diminueze datoriile cu 1,4 puncte procentuale,

Ungaria (-1,2 pp), Germania şi Letonia (-0,7 pp), Lituania (-0,3 pp) şi Luxemburg (-0,1pp).

România e una dintre ţările a căror datorie a stagnat în T2 2013, faţă de T1, la 3,8,6% din

PIB, dar va creşte după emisiunea de obligaţiuni de 1,5 miliarde euro din luna septembrie.

Datoria publică a României a crescut de aproape patru ori în intervalul 2008-2013.

Nivelul Accizelor

Aceste accize sunt valabile pentru ţări precum România, Germania şi Letonia care impun

aceasta povară fiscală, restul ţărilor nu pun accize pentru cafea.

1.Operatorul economic-persoană fizică sau juridică autorizată- în exercitarea activităţii,

poate achiziţiona din alte state membre ale UE produse supuse accizelor de natura celor

prevăzute la art.207 lit.a)-c), cu condiţia deţinerii unei autorizaţii emisă de autoritatea vamală

teritorială. Aceste produse sunt:

cafea verde, cu codurile NC 0901 11 00 şi 0901 12 00; 153 euro-tonă

cafea prăjită, inclusiv cafea cu înlocuitori, cu codurile NC 0901 21 00, 0901 22 00 şi 0901 90 90; 225 euro-tonă

cafea solubilă, inclusiv amestecuri cu cafea solubilă, cu codurile NC 2101 11 şi 2101 12; 900 euro-tonă

Se introduc următoarele prevederi referitoare la restituirea accizelor aferente cantităţilor

de cafea retrase de pe piaţă în vederea distrugerii, după cum urmează: -accizele plătite

pentru sortimentele de cafea retrase de pe piaţă în vederea distrugerii, dacăstarea sau

vechimea acestora le face improprii consumului ori nu mai indeplinesc condiţiile de

comercializare, pot fi restituite la cererea operatorului economic care a plătit accizele

aferente; -în acest caz, operatorul economic va inştiinţa în scris autoritatea vamală

teritorială cu cel puţin 2 zile înainte de efectuarea acesteia, printr-o notificare ; -

distrugerea sortimentelor de cafea se realizează sub supravegherea autorităţii vamale

teritoriale, şi se consemnează într-un proces-verbal întocmit de reprezentantul

operatorului economic şi certificat de reprezentantul autorităţii vamale teritoriale; -pentru

a beneficia de restituirea accizei aferente, operatorul va depune o cerere la autoritatea

fiscală teritorială unde este înregistrat ca plătitor de impozite şi taxe insoţită de

documentele prevăzute de prezenta HG

Preţul la cafea în 2013 a ajuns la 1,3 dolari pe livră (1 kg=2,2 livre).

Prețul la cafea pe țări

Grecia 2,3 euro

România 0,9-1,13 euro

Albania 0,32-1,13 euro

Germania 1,8 euro

Austria 1,8 euro

Finlanda 2 euro

Estonia 0,83 euro

Lituania 0,58 euro

Polonia 0,97 euro

Cehia 0.86 euro

Croația 0.95 euro

Irlanda 1,3 euro

Serbia/Muntenegru 1,7 euro

Franța 1,8 euro

Italia 2 euro

Sursa: http://www.europarl.europa.eu

Factorii politici

politica in domeniul taxelor si impozitelor

Media în UE – 27 este de 38,1 %. Aceasta variază semnificativ în cadrul Uniunii, de la

10 % în Bulgaria, la maxim 56,6 % în Suedia (vezi graficul 3), în timp ce Danemarca, care

înregistrase cele mai mari valori pân în anul 2009 – 59 %, a redus procentul la 55,4 %.

Cele mai reduse zece valori nu se regăsesc la niciuna din vechile UE – 15, cele mai

mari înregistrându-se, cum era de aşteptat, la statele nordice, cu excepţia Olandei, care,

ocupă poziţia a treia, ca mărime a impozitării pe venit, chiar dacă în termeni de fiscalitate

general este pe locul 12.Deloc surprinzător, cele mai reduse sunt în Bulgaria, Rep. Ceh , Lituania

şi România, unde fiscalitatea în general este mai redus.

Total taxe % din PIB

                           

  19952000 2001 2002

2003 2004 2005

2006 2007 2008

2009 2010 2011

BE 43.8 45.1 45.1 45.2 44.7 44.8 44.8 44.4 43.9 44.2 43.4 43.8 44.1

BG 30.9 31.5 30.8 28.5 31.0 32.5 31.3 30.7 33.3 32.3 29.0 27.5 27.2

CZ 35.5 33.8 33.7 34.6 35.4 35.9 35.7 35.3 35.9 34.4 33.4 33.5 34.4

DK 48.8 49.4 48.5 47.9 48.0 49.0 50.8 49.6 48.9 47.8 47.8 47.4 47.7

DE 39.8 41.3 39.4 38.9 39.1 38.3 38.3 38.6 38.7 38.9 39.3 37.9 38.7

EE 36.3 31.0 30.2 31.0 30.8 30.6 30.6 30.7 31.4 31.9 35.9 34.1 32.8

IE 32.7 31.3 29.6 28.4 28.8 30.0 30.6 32.1 31.6 29.8 28.3 28.3 28.9

EL 29.1 34.6 33.2 33.7 32.1 31.3 32.2 31.7 32.5 32.1 30.5 31.7 32.4

ES 32.1 34.1 33.7 34.2 33.9 34.7 35.9 36.8 37.1 33.0 30.7 32.1 31.4

FR 42.7 44.2 43.8 43.3 43.1 43.3 43.8 44.1 43.4 43.2 42.1 42.5 43.9

IT 39.8 41.5 41.1 40.5 41.0 40.4 40.1 41.7 42.7 42.7 43.0 42.5 42.5

CY 26.9 30.0 30.7 30.9 32.2 33.0 35.0 35.8 40.1 38.6 35.3 35.6 35.2

LV 33.1 29.7 28.9 28.6 28.6 28.6 29.2 30.6 30.6 29.2 26.6 27.2 27.6

LT 27.5 30.0 28.6 28.3 28.0 28.1 28.4 29.2 29.5 30.1 29.2 27.0 26.0

LU 37.1 39.2 39.8 39.3 38.1 37.3 37.6 35.9 35.6 37.5 39.2 37.5 37.2

HU 41.0 39.8 38.7 38.0 38.0 37.7 37.4 37.3 40.4 40.3 40.1 37.9 37.0

MT 26.3 27.3 28.9 30.0 30.4 31.3 32.9 33.0 33.9 33.0 33.3 32.6 33.5

NL 40.2 39.9 38.3 37.7 37.4 37.5 37.6 39.0 38.7 39.2 38.2 38.8 38.4

AT 41.4 43.0 44.9 43.6 43.4 43.0 42.1 41.5 41.7 42.7 42.4 41.9 42.0

PL 37.1 32.6 32.2 32.7 32.2 31.5 32.8 33.8 34.8 34.3 31.8 31.8 32.4

PT 29.5 31.1 30.8 31.4 31.6 30.5 31.4 32.1 32.8 32.8 31.0 31.5 33.2

RO 27.5 30.2 28.6 28.1 27.7 27.2 27.8 28.5 29.0 28.0 26.9 26.7 28.2

SI 39.0 37.3 37.5 37.8 38.0 38.1 38.6 38.3 37.7 37.3 37.3 37.8 37.2

SK 40.3 34.1 33.1 33.0 32.9 31.5 31.3 29.3 29.3 29.3 28.9 28.1 28.5

FI 45.7 47.2 44.8 44.7 44.1 43.5 43.9 43.8 43.0 42.9 42.8 42.5 43.4

SE 47.9 51.5 49.4 47.5 47.8 48.0 48.9 48.3 47.3 46.4 46.5 45.4 44.3

UK 34.3 36.8 36.5 35.2 34.8 35.2 35.8 36.6 36.1 37.6 34.6 35.4 36.1

NO 42.0 42.6 42.9 43.1 42.3 43.0 43.2 43.5 42.9 42.1 42.0 42.6 42.5

IS 33.3 37.1 35.3 35.2 36.7 37.8 40.6 41.4 40.5 36.6 33.8 35.0 35.9

 

EU-27                          

weighted 39.3 40.4 39.5 38.9 38.8 38.7 39.0 39.5 39.4 39.3 38.4 38.3 38.8

arithmetic 36.5 36.9 36.3 36.0 36.0 36.0 36.5 36.6 37.0 36.7 35.8 35.5 35.7

 1) Procentaje % din PIB

Sursa: Commission services

autorizații import cafea

politica în domeniul forţei de muncă (inclusiv masurile de protectie sociala, etc.),

reglementarile in materie de protectie a mediului inconjurator

Impozitarea veniturilor corporaţiilor

Din a doua jumătate a anilor '90, impozitarea corporaţiilor s-a redus semnificativ

şi continuu, de la 35,3 % în 1995 la 23,5 % în 2012. Criza însă a încetinit şi apoi a stopat

acest trend.

Deşi trendul a fost de reducere, ratele de impozitare a corporaţiilor diferă foarte mult

în interiorul Uniunii Europene. Rata ajustată a impozitării corporaţiilor1 variază de la

minimum de 10 % (Bulgaria, Cipru) la maximum de 36,1 % în Franţa, chiar dacă prăpastia

între nivelul minim şi maxim s-a mai micşorat din 1995.

Ca și în situația impozitului pe venitul persoanelor, valori mai reduse se înregistrează

în statele cu rate ale fiscalității mai reduse; noile state membre se încadrează în acest profil,

cu excepția Maltei care nu a modificat această rată din 1995.

Impozitarea indirectă

Rata implicit a impozitării, ale cărei date sunt cele mai semnificative pentru a arăta

povara fiscală2, arat că impozitarea consumului, în majoritatea țărilor Uniunii, este pe

un trend crescător încă din 2001. Media aritmetic a UE – 25 a crescut de atunci în

1 În unele state, venitul corporaţiilor este suprataxat, prin intermediul unor impozite

suplimentare, similare dar nu identice cu impozitul pe venitul corporaţiilor. Rata simplă a

impozitării veniturilor corporațiilor a fost ajustat, în scopuri comparative, în cazul existenței

unor valori diferite fiind aleasă cea mai mare dintre acestea, fiind adăugate suprataxările, în

medie, ale impozitelor locale, la rata standard.

2 Rata implicită a impozitării arată în general, media efectiv a poverii fiscale, pe

diferite tipuri de venituri sau activități, respectiv muncă, consum sau capital, ca raport între

venitul adus de tipul respectv de impozit in baza sa (maxim posibil). De exemplu, pentru

consum, se calculează raportul între veniturile totale ale tuturor impozitelor pe consum și

cheltuielile finale de consum ale gospodăriilor.

medie cu 1,5 % i cu 0,5 % în anul 2005. Trendul este și mai vizibil în micile state membre,

care au ridicat nivelul impozitării, în ultimii ani, la nivelul minim al UE.

Impozitarea veniturilor corporațiilor 1995-2012,în%

(medie aritmetică )

politica in domeniul schimburilor comerciale;

Pe lângă faptul că în 2012 a fost cel mai mare exportator și investitor la nivel mondial,

Uniunea Europeană a fost partenerul comercial principal pentru mai mult de 100 de țări din

toată lumea. UE este o piață foarte deschisă cu un nivel ridicat de inserție în economia

mondială. Mai mult de 10 % din forța de muncă din UE depinde de comerțul exterior. Ca

rezultat al dimensiunii și deschiderii pieței sale interne, UE a jucat un rol central în organizarea

sistemului comercial global și a contribuit în mod semnificativ la înființarea Organizației

Mondiale a Comerțului (OMC). Comerțul exterior a contribuit și el în mare parte la sporirea

nivelului de trai în UE și nu numai. Deschiderea economică a adus avantaje pentru Uniune. UE

este de departe cea mai mare și mai integrată zonă de liber schimb din lume, iar comerțul a

generat locuri de muncă; 36 de milioane de locuri de muncă din Europa depind, în prezent,

direct sau indirect, de schimburile comerciale. Îmbunătățirea competitivității Europei a făcut ca

aceasta să devină o destinație mai atractivă pentru societățile comerciale și investitorii din

străinătate. Cu toate acestea, comerțul mondial se schimbă.

costurile suplimentare suportate de fabricantii de cafea solubila la deshidratarea

concentratului de cafea, utilizat ca materie prima in obtinerea acestui produs

(Cafeaua solubila este consumată in Europa în proporţie de 88 %).

Cafeaua rezultă prin prelucrarea seminţelor plantei Coffea din familia Rubiaceae. Specia cu

cea mai mare importanţă economică este Coffea arabica; aceasta produce cafea de calitate

superioară şi deţine circa 70% din producţia mondială. Ea este urmată de Coffea robusta, cu o

pondere de circa 25% din producţia mondială şi care se utilizează mai mult în amestec, datorită

aromei mai slabe şi a gustului mai aspru, şi de Coffea liberica - de calitate inferioară. Sortimentul

de cafea cuprinde: cafeaua crudă, cafeaua prăjită şi cafeaua prăjită şi măcinată. Cafeaua crudă se

diferenţiază după varietate, nivel calitativ şi zona geografică. Cafeaua prăjită şi cea măcinată se

obţine prin amestecarea cafelei crude de diferite provenienţe sau varietăţi, beneficiind de

denumiri strâns legate de cele ale firmelor producătoare sau ale zonelor geografice recunoscute,

formând astfel sortimentul comercial din diferite pieţe.

Cea mai mare cantitate de cafea prăjită şi prăjită şi măcinată se comercializează după

preambalarea în materiale complexe, în prezenţa aerului sau prin vidare. Cantităţi mari de cafea

se prăjesc în diferite centre de prelucrare, se ambalează în saci şi se macină la cerere, în unităţile

de desfacere. Cafeaua crudă (Pergamino) se obţine prin uscarea fructelor după recoltare şi

separarea resturilor cornoase.

Calitatea cafelei se diferenţiază după specia şi soiurile arborilor de la care provine, după

zonele geografice în care se cultivă, precum şi după condiţiile climaterice. Forma, mărimea,

culoarea, mirosul şi aspectul general sunt criterii organoleptice de apreciere a calităţii cafelei

crude. Gustul, mirosul şi aroma sunt cele mai importante caracteristici organoleptice şi se

evaluează prin examinarea cafelei prăjite şi măcinate ca atare, precum şi a infuziei pregătită prin

introducerea sa în apă fierbinte. Cele mai apreciate sunt loturile de cafea crudă omogene în ceea

ce priveşte forma, mărimea, care au grad de puritate ridicat, nu conţin boabe defecte, nu sunt

atacate de insecte şi nu au impurităţi minerale. Cafeaua cu boabe rotunde este superioară celei

care are boabe plate sau ovale, iar cea cu boabe mici este mai bună decât cea cu boabe mari. Sunt

apreciate loturile de culoare deschisă, comparativ cu cele de culoare brun-cenuşie, care sunt

predispuse la depreciere pe parcursul prelucrării primare, transportului sau păstrării. Cafeaua

crudă veche, corect prelucrată, fără să fi fost depreciată, păstrată în condiţii optime, este

superioară celei noi.

Calitatea cafelei

În vederea consumului, cafeaua este supusă prăjirii (torefierii) şi măcinării. Prăjirea cafelei la

temperatura de 180…200°C, prin amestecare continuă, contribuie la formarea caracteristicilor de

gust, miros şi aromă; după prăjire, cafeaua este supusă imediat răcirii, până la temperatura de

40…60°C, pentru evitarea pierderii aromei prin volatilizarea rapidă a substanţelor implicate. Prin

prăjire, culoarea cafelei devine brună, iar volumul acesteia creşte cu 30…50%. Cea mai

importantă fază din procesul de prăjire este formarea complexul aromatic “cofeol”, care

grupează un număr însemnat de substanţe volatile şi nevolatile implicate în formarea

caracteristicilor de aromă. La formarea aromei contribuie cel puţin 40 substanţe formate prin

prăjire sau existente în cafeaua crudă, printre care se află: alcooli (furfurilic, etilic), diacetil,

dietilcetonă, cresoli, pinol, piridină, guaiacol, vanilină, furan etc. Conducerea corectă a

procesului de prăjire a cafelei are o importanţă hotărâtoare asupra caracteristicilor gustative ale

infuziilor de cafea ce se pregătesc ulterior. La prăjire cafeaua pierde până la 18% din masa sa ca

urmare a evaporării apei, a volatilizării unor substanţe sau a descompunerii altora. Aroma cafelei

formată prin prăjire se pierde cu timpul, fapt ce limitează păstrarea cafelei prăjite. Pierderea

aromei se datorează volatilizării, oxidării, hidrolizei sau interacţiunii compuşilor prezenţi; ea

poate fi limitată prin folosirea ambalajelor impermeabile la gaze, în absenţa aerului, prin

folosirea antioxidanţilor şi utilizarea ambalării în vid sau gaz inert. Pierderea aromei este mai

mare la cafeaua măcinată. Cafeaua măcinată se poate comercializa şi în amestec cu înlocuitori pe

bază de năut, soia, orz, secară, grâu, cicoare etc. sub anumite denumiri, precizându-se proporţia

cafelei naturale.

Tipuri de cafea pe piața

Extractele de cafea sunt cunoscute sub denumirea de cafea solubilă, nescaffe sau cafea

instant şi se obţin prin extragere din cafeaua prăjită şi măcinată. Ele se obţin prin recuperarea

aromei şi reintegrarea sa în produsul prelucrat sau fără recuperare. Extractele pot prezenta

conţinutul normal de cofeină sau pot fi decofeinizate total sau parţial. Extractele se supun

operaţiunii de deshidratare prin procedee perfecţionate (atomizare, liofilizare), pentru evitarea

pierderii aromei şi a denaturării unor componenţi labili. Extractele cu solubilizare instantanee se

obţin prin aplicarea unor operaţiuni succesive de umezire cu vapori de apă şi uscare şi se prezintă

de cele mai multe ori sub formă granulată. Ambalarea extractelor de cafea se face în recipiente

metalice sau din sticlă de capacităţi relativ mici.

Calitatea extractelor este determinată de proprietăţile organoleptice: gust, miros, aromă,

limpiditatea soluţiei, precum şi conţinutul de apă, gradul de solubilizare şi conţinutul de cofeină.

Factorii de Mediu

Deoarece in statele din Uniunea Europeană solul nu permite cultivarea cafelei,

aceasta este importată din ţările din America Centrală şi de Sud, ţările din Africa

şi Asia. UE are relaţii economice privilegiate cu Comunitatea Andină (Bolivia,

Columbia, Ecuador şi Chile) ce include tarife aplicate mai mici.

Un alt factor de mediu ar fi limitarea resurselor din cauza schimbărilor climatice

neprielnice.

Factorii de Calitate

Conditiile de calitate pentru cafeaua solubila cu și fără cofeina sunt:

Caracteristici tehnice și proprietăți organoleptice:

aspect: pulbere fină, granulată, omogenă și fără aglomerări;

culoare: de la brună la brună roșcată, uniformă în întreaga masă;

gust și miros: specifice plăcute, bine exprimate, fără gust sau miros

străine, fără gust de caramel;

Proprietati flzico-chimice:

solubilitate: solubila 100% în apa caldă și rece;

umiditate: maximum 4%; pH: maximum 4,5-5;

corpuri străine: absente;

Reguli pentru verificarea calității: verificarea calității se va face pe loturi, prin lot

întelegându-se marfă de aceeași calitate, tip comercial și livrată de același furnizor.

Verificarea aspectului exterior al marcării: această operațiune se va efectua la

minimum 1% din numărul total al ambalajelor de transport, cu examinarea fiecărui recipient.

Prelevarea probelor: se va face din ambalajele examinate și se vor recolta probe în

proportie de 0,03% din numarul total al recipientelor (care constituie lotul).

Ambalarea și marcarea: cutiile metalice sau flacoanele din sticla trebuie sa fie

inchise ermetic. Nu se admit cutii ruginite sau deformate. Pentru asigurarea integritătății,

recipientele vor fi ambalate in lăzi.

Transportul și depozitarea: produsele vor fi transportate în mijloace de transport

curate și dezinfectate, iar depozitarea se va face în încăperi curate, uscate și fără mirosuri străine,

la o temperatura maximă de 18°C și o umiditate relativă a aerului de 75%.