PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT PROF 2 ani/CRR_Agricultura... · Web viewCombaterea bolilor şi dăunătorilor din culturile furajere Refacerea vegetaţiei după fiecare cosire Recunoașterea

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

CENTRUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE A ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC

Anexa nr….. la OMEN nr. ……..din ……….

CURRICULUMpentru

CLASA a XI-a

ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL DE 2 ANI

pentru dobândirea calificării profesionale de nivel 2:

Fermier montan

Domeniul de pregătire de bază:

AGRICULTURĂAGRICULTURĂ

Domeniul de pregătire profesională generală: AGRICULTURĂAG

Aria curriculară TEHNOLOGII

1

2013

AUTORI:

Ing. Dragoş Daniela prof. grad didactic I Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară ,,ŢARA BÂRSEI” Prejmer

Ing. Duculescu Antoneta prof. grad didactic I,Grup Şcolar Agricol „CONSTANTIN DOBRESCU” Curtea de Argeş

Dr. Erfulescu Dana Mioara medic veterinar, prof. grad didactic I, Grup Şcolar Agricol „CONSTANTIN DOBRESCU” Curtea de Argeş

Ing. Ionașcu Maria prof. grad didactic I, Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară ,,ŢARA BÂRSEI” Prejmer

Ing. Oproiu Ana prof. grad didactic I, Grup Şcolar Agricol „CONSTANTIN DOBRESCU” Curtea de Argeş

Dr. Moisiu Maria dr. medic veterinar, prof. grad didactic I, Colegiul Tehnic „PONTICA” Constanţa

Ing. Tureac Anişoara prof. grad didactic I, Colegiul Tehnic „PONTICA” Constanţa

Ing. Patape Mărioara prof. grad didactic I, Colegiul Tehnic „PONTICA” Constanţa

Dr. Micli Aglaia medic veterinar, prof. grad didactic I, Colegiul Național Agricol „CAROL” Slatina

Coordonare C.N.D.I.P.T.:

FLORENȚA CLAUDIA DUMITRU – inspector de specialitate

2

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNTClasa a XI-a

Învăţământ profesional de 2 aniAria curriculară Tehnologii

Calificarea: Fermier montanDomeniul de pregătire de bază: AGRICULTURĂDomeniul de pregătire profesională generală: AGRICULTURĂ

I. Pregătire practicăModulul I. Tehnologii specifice de creştere a animalelor în zona montană

Total ore: 210 din care Laborator tehnologic 70

Instruire practică 140 Modulul II. Cultura plantelor de câmp în zona montană


Instruire practică 70Modulul III. Tehnologii specifice pentru culturi horticole în zona montană

Total ore: 70 din care Laborator tehnologic -

Instruire practică 70Modulul IV. Întreţinerea şi valorificarea pajiştilor naturale montane


Instruire practică 70Modulul V. Prelucrarea materiilor prime de origine animală şi vegetală

Total ore: 70 din care Laborator tehnologic

Instruire practică 70Modulul VI. Pădurea şi produsele ei


Instruire practică 35Modulul VII. Prevenirea şi combaterea poluării mediului


Instruire practică -Modulul VIII. Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto1


Instruire practică 70

Total ore/an = 21 ore/săptămână x 35 săptămâni/an = 735 ore/an

1 Pregătirea practică va fi realizată doar de persoane autorizate (ca profesor de legislaţie rutieră – pentru laborator, respectiv ca instructor auto – pentru instruirea practică); cele 70 ore/elev de instruire practică pentru conducerea tractorului şi auto vor fi efectuate prin programarea individuală a elevilor.

3

LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE DIN STANDARDELE DE PREGĂTIRE PROFESIONALĂ PE CARE SE FUNDAMENTEAZĂ CURRICULUMUL

UNITĂŢI DE COMPETENŢE TEHNICE

PĂDUREA ŞI PRODUSELE EI OPERAŢII SIMPLE DE PRELUCRARE A MATERIILOR PRIME DE

ORIGINE VEGETALĂ ŞI ANIMALĂ TEHNOLOGII PENTRU CULTURI HORTICOLE SPECIFICE ZONEI

MONTANE CULTURA PLANTELOR DE CÂMP ÎN ZONA MONTANĂ LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE A GOSPODĂRIEI AGROTURISTICE PREPARATE TRADIȚIONALE ȘI SERVIREA LOR ÎN FERMA

MONTANĂ CIRCULAŢIE RUTIERĂ, CONDUCEREA TRACTORULUI ŞI AUTO EXPLOATAREA AGREGATELOR ŞI INSTALAŢIILOR FOLOSITE ÎN

ZONA MONTANĂ PRELUCRAREA MATERIILOR PRIME DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI

VEGETALĂ AMENAJAREA ȘI ADMINISTRAREA FERMEI MONTANE ÎNTREŢINEREA ŞI VALORIFICAREA PAJIŞTILOR NATURALE

MONTANE TEHNOLOGII SPECIFICE DE CREŞTERE A ANIMALELOR ÎN ZONA

MONTANĂ COMPORTAMENT AGROTURISTIC TEHNOLOGII SPECIFICE DE CULTIVARE A PLANTELOR FURAJERE

ÎN ZONA MONTANĂ

4

Modulul I: TEHNOLOGII SPECIFICE DE CREŞTERE A ANIMALELOR ÎN ZONA MONTANĂ

1. Notă introductivă

Modulul „Tehnologii specifice de creştere a animalelor în zona montană” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Fermier montan” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 210 ore conform planului de învăţământ, din care:

70 ore – laborator tehnologic 140 ore – instruire practică

Modulul vizează dobândirea de competențe specifice calificării „Fermier montan” în perspectiva folosirii tuturor achizițiilor în practicarea acestei calificări și în continuarea pregătirii profesionale.

Modulul „Tehnologii specifice de creştere a animalelor în zona montană” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Tehnologii specifice de creştere a animalelor în zona montană din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul

TEHNOLOGII SPECIFICE DE CREŞTERE A ANIMALELOR ÎN ZONA MONTANĂ

5

3. Corelarea rezultatelor învăţării şi criteriilor de evaluare

MODULUL: TEHNOLOGII SPECIFICE DE CREŞTERE A ANIMALELOR ÎN ZONA MONTANĂCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare2

Rezultatul învăţării 1: Identifică principalele specii şi rase de animale Particularităţile bioeconomice pe specii de

animale Particularităţile bioeconomice pe rase de

animale

Identifică principalele rase de animale Comportarea faţă de animale

Diferenţierea raselor în cadrul speciei morfologice

Diferenţierea raselor în cadrul speciei după caractere fiziologice

Aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă

Rezultatul învăţării 2: Aplică tehnologia de creştere şi exploatare a rumegătoarelor pe categorii de reproducţie şi producţie Producţia de lapte, carne, lînă, pielicele Sistemul de creştere gospodăresc, semiintensiv

Aplică tehnologia de creştere a viţeilor, mieilor, iezilor şi a tineretului rumegător în funcţie de destinaţie Aplică tehnologia specifică de creştere pe sexe şi stări fiziologice Aplică tehnologia de exploatare a animalelor pentru producţia de lapte în diverse sisteme Aplică tehnologia de exploatare a animalelor pentru producţia de carne în diverse sisteme Aplică tehnologia de exploatare a oilor pentru producţia de lână în diverse sisteme Prelucrează, depozitează şi valorifică laptele şi carnea

Respectarea tehnologiilor specifice de creştere şi exploatare a rumegătoarelor


Rezultatul învăţării 3: Aplică tehnologii de creştere şi exploatare a suinelor şi cabalinelor Caracteristicile sistemului gospodăresc de exploatare a porcinelor Particularităţile de exploatare a cabalinelor

Aplică tehnologia de creştere şi exploatare a cabalinelor

Aplică tehnologia de creştere şi exploatare

Respectarea tehnologiei de creştere a cabalinelor

Respectarea tehnologiei de creştere

2 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanță din standardele de pregătire profesională.6

pe stări fiziologice a suinelor Recondiţionează porcinele adulte Prelucrează, depozitează şi valorifică

carnea de porc

asuinelor în sistem gospodăresc Aplicarea normelor specifice de securitate

şi sănătate în muncă

Rezultatul învăţării 4: Exploatează păsările, animalele de blană, peştii şi albinele

Particularităţile morfo - fiziologice ale principalelor rase de păsărilor Hrănirea, întreţinerea şi exploatarea animalelor de blană Bazine artificiale, hrănirea, întreţinerea peştilor Particularităţile de creştere şi exploatare a albinelor

Aplică tehnologia de creştere şi exploatare a păsărilor

Aplică tehnologia de creştere şi exploatere a animalelor de blană.

Aplică tehnologia de creştere şi exploatare a peştilor

Aplică tehnologiile de creştere şi exploatare a albinelor

Caracterizarea sistemelor de exploatare a păsărilor

Descrierea tehnologiilor de exploatare a animalelor de blană şi a peştilor

Explicarea tehnologiei de creştere şi exploatare a albinelor


7

4. Conţinutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Specii:

1.1.bovine, ovine, caprine, porcine, cabaline, păsări, peşti, albine, animale de blană2. Rase: Rase de taurine - caractere morfoproductive: Bălţata românească, Brună de Maramureş, FrizăRase de ovine - caractere morfoproductive: Ţigaie, Ţurcană, KarakulRase de caprine – caractere morfoproductive: Albă de Banat, Carpatină, SannenRase de porcine – caractere morfoproductive: Bazna, Mangaliţa, Landrace, Marele Alb, Pietraine, DuracRase de cabaline – caractere morfoproductive: Calul Huţul, Trăpaşul românesc, Arabă, Pur sânge englez, Lipiţană, Ardeneză3. Tehnologia de creştere a taurinelor:Tehnologia creşterii viţeilor (sisteme şi metode de alăptare, sisteme şi metode de hrănire, metode de înţărcare, lucrări de îngrijire, adăpostire, mişcare)Tehnologia creşterii tineretului taurin de reproducţie mascul şi femelTehnologia de creştere şi exploatare a taurilor de reproducţieTehnologia de creştere şi exploatare a vacilor gestanteTehnologia de creştere şi exploatare a vacilor pentru producţia de lapte în sistem gospodăresc şi semiintensiv (hrănire, muls, întreţinere)Tehnologia de creştere şi exploatare a vacilor pentru producţia de carne în sistem gospodăresc (hrănire, întreţinere)4. Tehnologia de creştere a ovinelor şi caprinelor: 4.1 Tehnologia de creştere a mieilor şi a iezilor sugari 4.2 Tehnologia de creştere a tineretului ovin şi caprin în sistem extensiv şi semiintensiv (caracteristici tehnice). 4.3 Tehnologia de creştere a tineretului ovin şi caprin pentru reproducţie.

4.4 Tehnologia de creştere şi exploatare a ovinelor şi caprinelor de reproducţie (masculi, femele gestante, în lactaţie)

4.5 Tehnologia de exploatare a oilor pentru producţia de lână.4.6 Tunsul oilor4.7 Tehnologia de creştere şi exploatare a ovinelor adulte pentru producţia de carne.4.8 Tehnologia de creştere şi exploatare a caprelor pentru producţia de lapte şi carne.4.9 Prelucrarea ,depozitarea şi valorificarea laptelui şi a cărnii.4.10 Norme de igiena şi securitatea muncii specifice lucrărilor cuprinse în tehnologiile de

creştere a taurinelor, ovinelor şi caprinelor.5. Tehnologia de creştere a porcinelor:

5. 1 Tehnologia de exploatare a porcinelor în sistem gospodăresc (caracteristici, particularităţi, hrănire, întreţinere).5. 2 Recondiţionarea porcinelor adulte (perioade – adaptare, pregătire).5.3 Tehnica întreţinerii şi exploatării porcinelor de reproducţie: vieri, scroafe (cazare, alimentaţie).5.4 Prelucrarea, depozitarea şi valorificarea cărnii de porc

6. Tehnologia de creştere a cabalinelor: 6.1 Tehnologia de creştere şi calificare a tineretului cabalin: mânji sugari, mânji înţărcaţi, tineret 6-36 luni, destinat călăriei şi sportului hipic (hrănire, cazare, mişcare, gimnastică funcţională, dresaj, antrenament). 6. 2 Tehnica hrănirii şi întreţinerii armăsarilor şi iepelor de reproducţie.

6.3 Tehnologia de exploatare a cabalinelor pentru tracţiune (întreţinere, hrănire, tehnica dresajului, particularităţile folosirii cailor la transport).

8

6.4 Tehnologia de exploatare a cailor pentru sport şi agrement (caracteristici, hrănire, întreţinere).

6.5 Norme de igienă şi securitatea muncii specifice lucrărilor cuprinse în tehnologiile de creştere a suinelor şi cabalinelor.

7. Tehnologia de creştere a păsărilor: 7.1 Caracterele morfologice şi fiziologice ale raselor de păsări:

- rase de găini (grele, uşoare, mixte, comune)- rase de curci (albe, negre, bronzate)- rase de raţe (uşoare, grele)- rase de gâşte (uşoare, grele).7.2 Factorii care influenţează calitatea oului de incubaţie (înainte de producerea oului, după

producerea oului).7.3 Factorii de microclimat care influenţează procesul de incubaţie (temperatură, umiditate,

ventilaţie, poziţia, tehnica întoarcerii ouălor).7.4 Aparate de incubaţie (cu ventilaţie naturală, cu ventilaţie mecanică).7.5 Regimul de incubaţie pe specii de păsări (ouă de găină, de curcă, de raţă, de gâscă).7.6 Tehnica controlului biologic (mirajul I, mirajul II, mirajul suplimentar).7.7 Tehnologia de exploatare a speciilor de păsări în sistem extensiv (creşterea naturală şi

artificială, particularităţi de întreţinere a păsărilor adulte, adăposturi fixe şi mobile).7.8 Tehnologii de exploatare a găinilor în sistem semiintensiv (creşterea puilor în puierniţe,

particularităţi de creştere şi întreţinere a găinilor adulte).7.9 Norme de igiena şi securitatea muncii specifice lucrărilor din sectorul de creştere a

păsărilor. 8. Tehnologia de creştere a albinelor: 8.1 Morfologia albinei (cap, torace, aripi, abdomen). 8.2 Caractere morfologice ale indivizilor familie de albine (matcă, albină lucrătoare, trântor). 8.3 Tipuri de stupi (orizontali, verticali). 8.4 Componentele stupului – fund, corp, capac; anexele stupului – rame, podişor, hrănitor, sisteme de fixare.

8.5 Utilaj apicol pentru: fixarea fagurilor în rame, extracţia mierii şi extracţia cerii.8.6 Lucrări de întreţinere şi îngrijire a familiei de albine (primăvara, vara, toamna, iarna).8.7 Tehnici de înmulţire a familiei de albine (roirea naturală, roirea artificială).8.8 Principalele specii melifere şi polenifere: specii forestiere, culturi agricole, pomi fructiferi,

specii medicinale, specii melifere tipice, specii erbacee spontane9. Tehnologia de creştere a animalelor de blană:

Animale de blană: specii: iepuri de casă, nutria, nurca; tehnologie: cazare, hrănire, întreţinere, reproducţie, valorificare.

10. Tehnologia de creştere a peştilor10.1 Peşti: specii :salmonide tehnologia: bazine artificiale, hrănire , reproducţie, prelucrare şi valorificare.

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului

Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:

- Materiale. mulaje, postere, animale vii, imagini foto sau video, albume, machete, atlas zoologic, planşe, lupe, ovoscop, aparate de incubat, şublere, software cu specii de animale, tehnologii de creştere, adăposturi, sisteme de exploatare, inventar apicol, stupi, plante melifere,softuri bazine piscicole, tehnologii de creştere.

- Materiale pentru identificare: registru de evidenţă a animalelor, de montă şi fătări, registru de evidenţă a producţiilor, hartă de zonare, etc.

9

- Maşini şi utilaje: maşini de prepare şi distribuire a hranei, instalaţii de ventilaţie, instalaţii de evacuare a gunoiului, instalaţii de muls, etc.

6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului ,,Tehnologii specifice de creştere a animalelor în zona montană” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.

Modulul „Tehnologii specifice de creştere a animalelor în zona montană” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.

Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual,

practic) pentru transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie; îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului

(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;

folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete, potrivite competenţelor din modul;

însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului,

pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele învăţării.

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Tehnologii specifice de creştere a animalelor în zona montană”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

exerciţii aplicative şi practice de:- clasificarea speciilor de animale, după particularităţile morfologice şi fiziologice- recunoaşterea speciilor de animale după particularităţile morfologice şi fiziologice, lucrările de întreţinere şi îngrijire a animalelor- efectuează lucrările de întreţinere a adăposturilor pe specii de animale,- efectuează lucrări de îngrijire corporală a animalelor- execută mulsul- execută tunsul exerciţii de identificare a:- tipurilor de maşini şi utilaje,

10

- principalelor specii de rase de animale, după particularităţile morfologice şi fiziologice; exerciţii aplicative de comparare a:- diferitelor agregate şi instalaţii utilizate în tehnologia de creştere a animalelor ; - diferitelor rase de animale în funcţie de particularităţile morfologice şi fiziologice; activităţi practice:- recunoaşte specii de animale după particularităţile morfo - fiziologice;- recunoaşte rase de animale după particularităţile morfo - fiziologice;- efectuează lucrări de întreţinere adăposturilor, a stupilor, utilaj apicol, heleştee;- efectuează lucrări de îngrijere corporală a animalelor;- efectuează mulsul, tunsul, extracţia mierii, pescuitul;- efectuează hrănirea animalelor;


7. Sugestii cu privire la evaluare

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în standardele de pregătire profesională.

Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor

învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de

metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,

evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă

şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de

predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,

itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a

bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.

Studiul de caz, care constă în descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei înregistrări electronice care se referă la un anumit proces tehnologic.

Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.

11

În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.

Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele tehnice din standardul de pregătire profesională.

8. Bibliografie

Chiriac E. Dan F. Tehnologia creşterii păsărilor, editura Tehnică- Agricolă Bucureşti 1992Georgescu Ghe, Sîrbulescu V. Tehnologia creşteri animalelor domestice, Editura Ceres, Băcilă A., Bucureşti 1999Moisiu M, Scrioşteanu C. Pregătire de bază în agricultură – practică; Manual pentru

şcoala profesională; Editura Oscar Print Bucureşti, 2000;

12

Modulul II: CULTURA PLANTELOR DE CÂMP ÎN ZONA MONTANĂ


Modulul „Cultura pantelor de câmp în zona montană” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Fermier montan” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 105 ore conform planului de învăţământ, din care:

35 ore- laborator tehnologic 70 ore – instruire practică


Modulul „Cultura pantelor de câmp în zona montană” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Exploatarea agregatelor și instalațiilor folosite în zona montană din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Cultura plantelor de câmp în zona montană din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Tehnologii specifice de cultivare a plantelor furajere în zona montană din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.

2. Unităţile de competenţe la care se referă modulul

EXPLOATAREA AGREGATELOR ŞI INSTALAŢIILOR FOLOSITE ÎN ZONA MONTANĂ

CULTURA PLANTELOR DE CÂMP ÎN ZONA MONTANĂ TEHNOLOGII SPECIFICE DE CULTIVARE A PLANTELOR FURAJERE ÎN

ZONA MONTANĂ

13


MODULUL: CULTURA PANTELOR DE CÂMP ÎN ZONA MONTANĂCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare3

Rezultatul învăţării 1: Identifică speciile de plante de câmp cultivate în zona montană Specii de plante cultivate în zona montană:

- neprăşitoare - ovăz, secară, orz, triticale - prăşitoare - porumb, cartof, mazărea - plante medicinale şi aromatice: levănţica, chimion, menta, cimbru, tarhon, fenicul, busuioc, coriandru.

Clasificarea speciilor plantelor de câmp cultivate în zona montană, pe grupe, după particularităţile tehnologice

Particularităţile morfologice ale radăcinilor, tulpinilor, frunzelor, inflorescenţelor, fructelor şi seminţelor.

Particularităţile biologice: fazele de vegetaţie la cereale, leguminoase pentru boabe, oleaginoase, rădăcinoase şi tuberculifere, plante textileCerinţe faţă de climă şi sol: de temperatură, de umiditate, de sol (textura, structura, Ph-ul)

Recunoaşte speciile de plante de câmp cultivate în zona montană, după particularităţile tehnologic

Recunoaşte grupe de plante de câmp după particularităţile morfologice;

Recunoaşte grupe de plante după particularităţile biologice pe faze de vegetaţie şi cerinţele faţă de climă şi sol.

Clasificarea speciilor plantelor de câmp cultivate în zona montană, pe grupe, după particularităţile tehnologice

Identificarea speciilor de plante după particularităţile morfologice şi biologice

Precizarea cerinţelor plantelor de câmp din zona montană faţă de climă şi sol.

Rezultatul învăţării 2. Pregăteşte terenul şi înfiinţează culturile de câmp Maşini şi utilaje:

tractorul în agregat cu: grape cu discuri, tăvălugi, freze, combinatoare, semănători pentru semănat în rânduri dese şi în rânduri depărtate, maşini de plantat cartofi

Formarea şi reglarea agregatului: - agregat de arat (adâncime de lucru, orizontalitatea - agregat de grăpat (adâncime de lucru, orizontalitatea cadrului), agregat de tăvălugit (adâncime de tasare, lăţime de lucru) - agregat de semănat (norma de sămânţă, adâncimea de

Recunoaşte maşinile pentru pregătirea solului, semănat, plantat

Pregătește utilajele agricole folosite la înfiinţarea culturilor, pregăteşte sămânța şi materialul de plantat

Efectuează proba semănătorii Execută lucrările de semănat şi de

plantat Precizează epoca de semănat Aplică norme de securitate şi

Identificarea utilajelor agricole folosite la înfiinţarea culturilor de câmp Pregătirea utilajelor agricole folosite la înfiinţarea culturilor

Pregătirea seminţei şi a materialului de plantat

Efectuarea lucrărilor de semănat şi de plantat

Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor


semănat, distanţa între rânduri, deschiderea marcatoarelor, proba maşinii- agregat de plantat

Proba semănătorii- la semănătorile de semănat cereale păioase- la semănătorile de semănat plante prăşitoare

Metode de înfiinţare a culturilor de câmp: - prin semănat: în rânduri dese, în rânduri depărtate; - prin plantat

Epoca de semănat:- Primăvara: porumb, ovăz, cartof, mazăre- Toamna: secară, orz, triticale

Norme norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de pregătire a terenului și înfiinţare a culturilor

sănătate în munciă specifice lucrărilor de înfiinţare a culturilor de cămp în zona montană

de înfiinţare a culturilor de câmp

Rezultatul învăţării 3: Efectuează lucrări de îngrijire la culturile de câmp

15

Maşini şi utilaje: - maşini şi utilaje folosite în combaterea

buruienilor, bolilor şi dăunătorilor, tractoare, cultivatoare,

- Pregătirea utilajelor: cuplarea maşinilor la tractor, reglajele

Metode de combatere a buruienilor:mecanice, manuale, chimice Metode de combatere a bolilor şi

dăunătorilor: agrotehnice, chimice, biologice Epoca de aplicare a erbicidelor:

preemergent, postemergent Epoca de aplicare a insecticidelor şi

fungicidelor: înainte de semănat şi în perioada de vegetaţie

Metode de verificare a stării de vegetaţie: metoda monoliţilor

Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de îngrijire a culturilor de câmp

Pregăteşte utilajele agricole folosite la lucrările de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor

Identifică gradul de îmburuienare, de infestare cu boli şi dăunători a plantelor de câmp

Efectuează lucrările de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor din culturile de câmp şi de verificare a stării de vegetaţie

Aplică metodele de combatere a bolilor şi dăunătorilor

Utilizează tehnologia informaţiei în proiectarea lucrărilor de protecţie a plantelor

Aplică normele de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de îngrijire a culturilor de câmp

Identificarea gradului de îmburuienare, de infestare cu boli şi dăunători a plantelor de câmp şi a stării de vegetaţie a plantelor

Pregătirea utilajelor agricole folosite la lucrările de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor

Efectuarea lucrărilor de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor din culturile de câmp, aplicarea îngrșșamintelor în perioada de vegetație şi de verificare a stării de vegetaţie

Utilizarea tehnologiei informaţiei în proiectarea lucrărilor de protecţie a plantelor

Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de îngrijire a culturilor de camp

Rezultatul învăţării 4: Recoltează şi depozitează producţia culturilor de câmp Maşini şi utilaje: combine, tractoare, maşini de

recoltat, remorci, cântare, vermorel, motocositoare, grebla pentru fân creştere naturală şi artificială a puilor;

Metode de evaluare:- pentru culturile semănate înrânduri dese; - pentru culturile semănate în rânduri depărtate Metode de recoltare: manuală, mecanizat,

semimecanizat Epoca de recoltare: maturitate tehnologică Pregătire a spaţiilor de depozitare: reparaţii,

dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare,aerisire Metode de depozitare: vrac, saci Condiţii de depozitare: temperatură, umiditate,

Pregăteşte mașinile și utilajelor agricole

Efectuează lucrările de evaluare a producţiei culturilor de camp

Efectuează lucrările de recoltat Execută operaţiile de pregătire a

spaţiilor de depozitare a producţiei plantelor de câmp

Precizează condiţiile de depozitare Valorifică producția culturilor de

cămp Aplică norme de securitate şi

sănătate în muncă specifice lucrărilor de recoltare şi depozitare

Identificarea utilajelor pentru recoltarea produselor culturilor de câmp

Efectuarea lucrărilor de evaluare a producţiei culturilor de câmp

Pregătirea spaţiilor de depozitare a produselor culturilor de câmp

Efectuarea lucrărilor de recoltat Condiționarea, depozitarea și

valorificarea producţiei plantelor de câmp

Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de recoltare şi depozitare a culturilor de câmp

16

grosimea stratului de seminţe, mărimea lotului de seminţe

Valorificare: consum direct, industrializare, piaţa liberă

Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de recoltare şi depozitare a culturilor de câmp

a culturilor de câmp

Rezultatul învăţării 5: Pregăteşte solul şi înfiinţează culturile furajere Pregătire

- aplicat îngrăşăminte minerale şi organice, lucrări de arat, grăpat, nivelat, tăvălugit

Maşini şi utillaje:- tractor, maşini pentru administrare îngrășăminte, pluguri, grape, nivelator, tăvălug

Pregătire utilajelor- cuplarea semănătorii la tractor, efectuarea reglajelor, proba semănătorii Culturi furajere: anuale: borceag de primăvară, toamnă, porumb furajer, gulie furajeră, sfeclă furajeră, napi perene: trifoi, ghizdei, graminee perene

Metode de semănat: în rănduri dese, în rânduri rare

Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de pregătire a solului şi înfiinţarea culturilor.

Pregătește solul pentru înfiinţarea culturilor de plante furajere

Identifică agregatele pentru lucrările solului și pentru înființarea culturilor furajere

Pregătește agregatele de semănat, Efectuează proba semănatorii Execută lucrările de semșnat a

plantelor furajere Aplică norme de securitate şi

sănătate în muncă specifice lucrărilor lucrărilor de pregătire a solului şi înfiinţare a culturilor

Pregătirea solului pentru înfiinţarea culturilor de plante furajere

Identificarea agregatele pentru lucrările solului și pentru înființarea culturilor furajer

Precizează culturile furajere ce urmează a se semăna

Pregătirea agregatelor de semănat Însămânţarea culturilor furajere Respectarea normelor specifice de

securitate şi sănătate în muncă la lucrările de pregătire a solului şi înfiinţarea culturilor furajere

Rezultatul învăţării 6: Aplică lucrările de îngrijire la culturile furajere Metode de combatere:

- metode chimice: erbicide, fungicide, insecticide - metode agrotehnice

Lucrări de refacere: - afânare (grăpare), fertilizare suplimentară

Maşini şi instalaţii: - tractor, echipamente deerbicidat,maşini de prăfuit şi

Identifică lucrările de îngrijire la culturile furajere

Aplică metodele de combatere aburuienilor,bolilor și dăunătorilor

Execută lucrările de combatere a buruienilor, bolilor și dăunătorilor

Execuăe lucrări de refacere a

Aplicarea metodelor de combatere Executarea lucrărilor de îngrijire la

culturile furajere Combaterea buruienilor din culturile

furajere Combaterea bolilor şi dăunătorilor din

culturile furajere

17

stropit, grape, maşini de administrat îngrăşăminteminerale şi organice

Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de îngrijire a culturilor furajere

vegetaţiei, Identifică mașinile și instalațiile

folosite pentru îngrijirea culturilor furajere

Aplică norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de îngrijire a culturilor furajere

Refacerea vegetaţiei după fiecare cosire Recunoașterea mașinilor și instalațiilor

folosite pentru îngrijirea culturilor furajere

Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de îngrijire a culturilor furajere

Rezultatul învăţării 7: Recoltează şi depozitează plantele furajere Epoca de recoltare: pentru masă verde, pentru

fân, rădăcinoase Maşini şi unelte: tractor, cositori mecanice,

coase, furci, remorci, greble, motocositori, prese de balotare

Metode de recoltare: manual, mecanizat Metode de uscare: naturală Depozitare: căpiţe, stoguri, şire, fânare,

silozuri Norme: de securitate şi sănătate în muncă

specifice lucrărilor de recoltare şi depozitare a furajelor

Încadrează în epoca de recoltare culturile furajere

Recunoaşte agregatele folosite la recoltarea şi depozitarea plantelor furajere

Execută lucrărilor mecanice de recoltare a plantelor furajere;

Recoltează manual plantele furajere Conservă şi depozitează plantele

furajere Aplică normele de securitate şi

sănătate în muncă specifice lucrărilor de recoltare, conservare şi depozitare a furajelor

Respectarea epocii de recoltare a culturilor furajere

Identificarea agregatelor folosite la recoltarea şi depozitarea plantelor furajere

Efectuarea lucrărilor mecanice de recoltare a plantelor furajere

Efectuarea lucrărilor de recoltare manuală a plantelor furajere

Efectuarea lucrărilor de conservare şi depozitare a plantelor furajere

Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de de recoltare, conservare şi depozitare a furajelor

18

4. Conținutul formării

Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului: 1. Specii de plante de câmp cultivate în zona montană

1.1. Specii de plante cultivate în zona montană: - neprăşitoare - ovăz, secară, orz, triticale - prăşitoare - porumb, cartof, mazăre - plante medicinale şi aromatice: levănţică, chimion, mentă, cimbru, tarhon, fenicul, busuioc, coriandru.

1.2. Soiuri sau hibrizi omologaţi pentru zona montană1.3. Particularităţile morfologice ale: rădăcinilor, tulpinilor, frunzelor, inflorescenţelor,

fructelor şi seminţelor1.4. Particularităţile biologice: fazele de vegetaţie la cereale, leguminoase pentru boabe,

oleaginoase, rădăcinoase şi tuberculifere, plante textile1.5. Cerinţe faţă de climă: temperatură, umiditate, lumină1.6. Cerinţe faţă de sol: textura, structura, pH-ul

2. Înfiinţarea culturilor de câmp2.1. Maşini şi utilaje: tractor în agregat cu maşini de pregătit terenul, tractor în agregat cu

semănători, tractor în agregat cu maşini de plantat tuberculi 2.2. Proba semănătorii: pentru cereale păioase, pentru plante prăşitoare2.3. Metode de înfiinţare a culturilor: - prin semănat,

- prin plantat - în rânduri dese, în rânduri rare, în benzi

2.4. Epoca de semănat: - primăvara: porumb, ovăz, cartof, mazăre;- toamna: secară, orz, triticale

2.5. Norme: specifice lucrărilor de pregătire a terenului şi înfiinţarea culturilor2.6. Metode de combatere a buruienilor: - mecanice

- manuale - chimice

3. Lucrări de îngrijire la culturile de câmp3.1. Metode de combatere a bolilor şi dăunătorilor: - agrotehnice

- chimice - biologice

3.2. Maşini şi utilaje: tractor în agregat cu cultivatoare, maşini de combatere a bolilor şi dăunătorilor

3.3. Pregătirea utilajelor: cuplarea maşinilor la tractor, reglajele 3.4. Epoca de aplicare a erbicidelor: - preemergent

- postemergent3.5. Metode de verificare a stării de vegetaţie: - metoda monoliţilor3.6. Norme: specifice lucrărilor de îngrijire a culturilor de câmp

4. Recoltarea şi depozitarea producţiei culturilor de câmp4.1. Metode de evaluare: - pentru culturi semănate în rânduri dese

- pentru culturi semănate în rânduri rare4.2. Metode de recoltare: mecanice, manuale, semimecanizate 4.3. Epoca de recoltare: maturitatea tehnologică, maturitatea biologică4.4. Spaţii: pătule, pivniţe, beciuri, silozuri, depozite speciale4.5. Pregătire spaţii: dezinfecţie, dezinsecţie, deratizare, aerisire4.6. Condiţionare:uscare (naturală, artificială), selectare, ambalare4.7. Depozitare: grosimea stratului, mărimea lotului, temperatura, umiditatea4.8. Echipamente, materiale: termometre, umidometre4.9. Valorificare: consum direct, industrializare, piaţa liberă4.10. Norme specifice lucrărilor de recoltare, depozitare şi valorificare a produselor vegetale

19

5. Pregăteşte solul şi înfiinţează culturile furajere5.1. Pregătire: aplicat îngrăşăminte minerale şi organice, lucrări de arat, grăpat, nivelat,

tăvălugit5.2. Maşini şi utilaje: tractor, maşini pentru administrat îngrăşăminte, pluguri, grape,

nivelator, tăvălug 5.3. Pregătire: cuplarea semănătorii la tractor, efectuarea reglajelor, proba semănătorii5.4. Culturi furajere: - anuale: borceag de primăvară, toamnă, porumb furajer, gulie

furajeră, sfeclă furajeră, napi - perene: trifoi, ghizdei, graminee perene

5.5. Utilaje: tractor, semănător, tăvălugi5.6. Metode de semănat: în rânduri dese, în rânduri rare5.7. Norme: specifice lucrărilor de pregătire a solului şi înfiinţarea culturilor

6. Aplică lucrările de îngrijire la culturile furajere6.1. Combatere: - metode chimice: erbicide, fungicide, insecticide - metode agrotehnice6.2. Lucrări de refacere: afânare (grăpare), fertilizare suplimentară6.3. Maşini şi instalaţii: - tractor, echipamente de erbicidat, maşini de prăfuit şi stropit,

grape, maşini de administrat îngrăşăminte minerale şi organice 6.4. Norme: specifice lucrărilor de îngrijire, echipamente individuale de protecţie a muncii

7. Recoltează şi depozitează plantele furajere7.1. Epoca de recoltare: pentru masă verde, pentru fân, rădăcinoase7.2. Maşini şi unelte: tractor, cositori mecanice, coase, furci, remorci, greble, motocositori,

prese de balotare7.3. Metode de recoltare: manual, mecanizat7.4. Metode de uscare: naturală7.5. Depozitare: căpiţe, stoguri, şire, fânare, silozuri7.6. Norme: specifice lucrărilor de recoltare şi depozitare, echipamente individuale de

protecţie a muncii

Conţinuturile formării cuprind teme care pot fi abordate şi practic prin desfăşurarea de lucrări de instruire practică.



- Materiale. mulaje, postere, plante vii, imagini foto sau video, albume, machete depozite, probe de plante vii şi conservate (ierbar, seminţe), atlase botanice, planşe, colecţii fitotehnice, lupe, truse de măsurat, pensete, şublere, software cu specii de plante cultivate, seminţe, material de plantat, saci, sfoară, găleţi, cuţite, praf de cretă, mese de lucru, buletin de analiză a calităţii materialului semincer şi de plantat, folii, cântare, prelate, pungi, cale, saci, lopeți, ruletă

- Materiale pentru identificare: hărţi de îmburuienare, rame metrice, erbicide, fungicide, insecticide

- Maşini şi utilaje.


Conţinuturile programei modulului „Cultura pantelor de câmp în zona montană” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.

20


Modulul „Cultura pantelor de câmp în zona montană” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.








Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Cultura pantelor de câmp în zona montană” în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:

exerciţii aplicative şi practice de- clasificarea speciilor de plante de câmp pe grupe, după particularităţile tehnologice,- recunoaşterea speciilor de plante după particularităţile morfologice şi biologice,- precizarea cerinţelor plantelor de câmp faţă de climă şi sol. lucrările de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor- efectuează lucrările de combatere a buruienilor, bolilor şi dăunătorilor din culturile de câmp

şi culturile furajere, de verificare a stării de vegetaţie- aplică metodele de combatere a bolilor şi dăunătorilor exerciţii de identificare a:- tipurilor de maşini şi utilaje,- principalelor specii de plante din culturile de camp şi culturile furajere, după particularităţile

morfologice, biologice şi fiziologice; - epocilor de recoltare a plantelor exerciţii aplicative de comparare a:- diferitelor agregate şi instalaţii în funcţie de caracteristicile tehnice; - diferitelor specii de plante agricole în funcţie de particularităţile morfologice, biologice şi

fiziologice; - a epocilor de recoltare a plantelor agricole. activităţi practice:

21

- recunoaşte grupe de plante de câmp după particularităţile tehnologice;- recunoaşte grupe de plante de câmp după particularităţile morfologice;- recunoaşte grupe de plante după particularităţile biologice pe faze de vegetaţie şi cerinţele

faţă de climă şi sol;- proba semănătorii;- pregătirea seminţei şi a materialului de plantat;- pregăteşte terenul pentru plantat şi semănat;- efectuează plantarea şi semănarea culturilor;- recoltează producțiile culturilor de cămp


















22


8. Bibliografie

Bîlteanu Gh., col. Fitotehnie, Editura Ceres, Bucureşti, 1989

Moisiu M, Scrioşteanu C. Pregătire de bază în agricultură – practică; Manual pentru şcoala profesională; Editura Oscar Print Bucureşti, 2000

Scrioşteanu C., col. Fitotehnie, Manual pentru liceele agroindustriale, clasa a XI-a, Editura Ceres, Bucureşti, 1998

Sin Gh., coordonator Managementul tehnologic al culturilor de camp, Editura Ceres, Bucureşti, 2005

23

Modulul III: TEHNOLOGII SPECIFICE PENTRU CULTURILE HORTICOLE ÎN ZONA MONTANĂ


Modulul „Tehnologii specifice pentru culturile horticole în zona montană” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Fermier montan” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 70 ore conform planului de învăţământ, din care:

70 ore – instruire practică


Modulul „Tehnologii specifice pentru culturile horticole în zona montană” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Tehnologii specifice pentru culturile horticole în zona montană din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.

2. Unitatea de competenţe la care se referă modulul .

TEHNOLOGII PENTRU CULTURILE HORTICOLE SPECIFICE ZONEI MONTANE

24


MODULUL. TEHNOLOGII SPECIFICE PENTRU CULTURILE HORTICOLE ÎN ZONA MONTANĂ Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare4

Rezultatul învăţării 1: Aplică tehnologii specifice pentru cultivarea speciilor legumicole din zona montană Specii de legume:

bulboase (ceapa, usturoi) rădăcinoase (morcov, pătrunjel, păstârnac, sfeclă roşie, ţelină), vărzoase (varza albă, varza roşie), bobul

Pregătirea terenului: nivelarea, fertilizarea, mărunţirea, modelarea semănatul, plantatul

Metode de semănat: prin împrăştiere, în rânduri

Metode de plantat: manual, semimecanizat, mecanizat

Lucrări de îngrijire: răritul, prăşitul, udatulcombaterea bolilor şidăunătorilor, recoltatul

Mașini și utilaje: nivelator, grapă cu discuri, maşina de modelat solul, cultivator, plug, freze, motocultor

Metode de recoltat: manual şi mecanizat Maşini de recoltat: dislocatorul de

rădăcinoase, maşina de recoltat cartofi Norme: specifice lucrărilor de semănat,

plantat, îngrijire şi recoltare a speciilor legumicole

Recunoaște specii de legumele ce se cultivă în zona montană

Pregătește terenul în vederea semănatului și plantatul speciilor legumicole din zona montană

Execută semănatul și plantatul speciilor legumicole din zona montană

Precizează metodele de semănat și plantat

Execută lucrările de îngrijire a speciilor legumicole

Identifică mașinile si utilajele folosite Execută recoltatul speciilor legumicole

din zona montană Aplică norme de securitate si sanătate

specifice lucrărilor de semănat, plantat, îngrijire şi recoltare a speciilor legumicole

Identificarea speciilor de legumele ce se cultivă în zona montană

Pregătirea terenului pentru plantat şi semănat Plantarea şi semănarea speciilor legumicole Aplicarea lucrărilor de îngrijire şi recoltare a

speciilor legumicole Identificarea mașinilor și utilajelor folosite Respectarea normelor de securitate si sanătate

specifice lucrărilor de semănat, plantat, îngrijire şi recoltare a speciilor legumicole

Rezultatul învăţării 2: Aplică tehnologii specifice pentru plantaţiile de pomi fructiferi din zona montană Specii de pomi fructiferi: mărul, părul,

prunul, vişinul Pregătirea terenului: desfundat, fertilizat,

arat, nivelat, pichetat, săpat gropi, tutorat, plantat Lucrări specifice de îngrijire: praşile,

Identifică speciile de pomi fructiferi cultivaţi în zona montană.

Pregătește terenul pentru plantarea speciilor pomicole

Execută plantatul pomilor fructiferi

Identificarea speciilor de pomi fructiferi cultivaţi în zona montană

Efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului pentru plantarea speciilor pomicole

Plantarea pomilor fructiferi


combaterea buruienilor, arat printre rândurile de pomi, fertilizat, executarea tăierilor de conducere şi fructificare, combaterea bolilor şi dăunătorilor, protejarea pomilor împotriva accidentelor climatice

Metodă de recoltat: manuală Maşini: plug, nivelator, grapă cu discuri,

maşina de săpat gropi, aparat de stropit purtat în spate

Norme: specifice lucrărilor de pregătire a terenului, de înfiinţare şi întreţinere a culturii, de recoltare a fructelor

Aplică lucrările de îngrijire specifice speciilor pomicole

Execută recoltarea manuală Recunoaște mașinile și utilajele agricole Aplică normele de sănătate şi securitate

în muncă, specifice lucrărilor de pregătire a terenului, de înfiinţare şi întreţinere a culturii, de recoltare a fructelor

Aplicarea lucrările de îngrijire specifice speciilor pomicole

Recoltarea fructelor Identificare mașinile și utilajele agricole Respectarea normele de sănătate şi securitate

în muncă, specifice lucrărilor de pregătire a terenului, de înfiinţare şi întreţinere a culturii, de recoltare a fructelor

Rezultatul învăţării 3: Aplică tehnologii specifice pentru plantaţiile de arbuşti fructiferi Specii de arbuşti fructiferi: coacăzul,

agrişul, afinul, murul, zmeurul, cătina, alunul, căpşunul

Pregătirea terenului: desfundat, fertilizat, arat, nivelat, pichetat, săpat gropi, tutorat, plantat

Lucrări specifice de îngrijire: săpatul manual, prăşitul, combaterea buruienilor, fertilizat, executarea tăierilor de conducere şi fructificare, combaterea bolilor şi dăunătorilor, protejarea arbuştilor împotriva accidentelor climatice

Mașini: plug, grapa cu discuri Metode de recoltat: manual Norme: specifice lucrărilor de pregătire a

terenului, înfiinţarea şi îngrijirea culturilor, recoltarea fructelor

Recunoaște specii de arbuşti fructiferi: coacăzul, agrişul, afinul, murul, zmeurul, cătina, alunul, căpşunul

Pregătește terenul (desfundat, fertilizat, arat, nivelat, pichetat, săpat gropi, tutorat, plantat)

Execută plantatul arbuştilor fructiferi Efectuează lucrări specifice de îngrijire

(săpatul manual, prăşitul, combaterea buruienilor, fertilizat, executarea tăierilor de conducere şi conducere şi fructificare, combaterea bolilor şi dăunătorilor, protejarea arbuştilor împotriva accidentelor climatice

Recunoaște mașinile agricole Execută recoltatul manual Aplică normele de sănătate şi securitate

în muncă specifice lucrărilor de pregătire a terenului, înfiinţarea şi îngrijirea culturilor, recoltarea fructelor

Identificarea speciilor de arbuşti fructiferi cultivaţi în zona montană

Pregătirea terenului pentru plantarea arbuştilor fructiferi

Plantarea arbuştilor fructiferi Recunoaşterea mașinilor agricole Aplicarea lucrărilor de îngrijire şi recoltarea

arbuştilor fructiferi Recunoaște mașinile agricole Execută recoltatul manual Respectarea normelor specifice de securitate

şi sănătate în muncă muncă specifice lucrărilor de pregătire a terenului, înfiinţarea şi îngrijirea culturilor, recoltarea fructelor

26


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:

1. Specii legumicole din zona montană1.1. Specii de legume:

- bulboase (ceapă, usturoi)- rădăcinoase (morcov, pătrunjel, păstârnac, sfeclă roşie, ţelină)- vărzoase (varza albă, varza roşie)- bobul

1.2. Pregătirea terenului:- nivelarea, fertilizarea, mărunţirea, modelarea- semănatul, plantatul

1.3. Metode de semănat: - prin împrăştiere, - în rânduri

1.4. Metode de plantat: - manual, semimecanizat, mecanizat

1.5. Lucrări de îngrijire: - răritul, prăşitul, udatul, combaterea bolilor şi dăunătorilor, recoltatul

1.6. Metode de recoltat: - manual şi mecanizat

1.7. Maşini de recoltat: - dislocatorul de rădăcinoase, maşina de recoltat cartofi

1.8. Norme: specifice lucrărilor de semănat, plantat, îngrijire şi recoltare a speciilor legumicole

2. Pomi fructiferi 2.1. Specii de pomi fructiferi: - mărul, părul, prunul, vişinul 2.2. Pregătirea terenului:

- desfundat, fertilizat, arat, nivelat, pichetat, săpat gropi, tutorat, plantat2.3. Lucrări specifice de îngrijire:

- praşile, combaterea buruienilor, arat printre rândurile de pomi, fertilizat, executarea tăierilor de conducere şi fructificare, combaterea bolilor şi dăunătorilor, protejarea pomilor împotriva accidentelor climatice 2.4. Metodă de recoltat: manuală 2.5. Maşini: plug, nivelator, grapă cu discuri, maşina de săpat gropi, aparat de stropit purtat în spate, 2.6. Norme: specifice lucrărilor de pregătire a terenului, de înfiinţare şi întreţinere a culturii, de recoltare a fructelor

3. Specii de arbuşti fructiferi: 3.1. Specii de arbuşti fructiferi:

- coacăzul, agrişul, afinul, murul, zmeurul, cătina, alunul, căpşunul3.2.Pregătirea terenului

- desfundat, fertilizat, arat, nivelat, pichetat, săpat gropi, tutorat, plantat3.3. Lucrări specifice de îngrijire: - săpatul manual, prăşitul, combaterea buruienilor, fertilizat, - executarea tăierilor de conducere şi fructificare, combaterea bolilor şi dăunătorilor, protejarea arbuştilor împotriva accidentelor climatice 3.4. Maşini:

- plug, grapă cu discuri,

27

3.5. Metode de recoltat: manual 3.6. Norme: specifice lucrărilor de pregătire a terenului, înfiinţarea şi îngrijirea culturilor, recoltarea fructelor Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.


Specii de legume: bulboase (ceapa, usturoi) rădăcinoase (morcov, pătrunjel, păstârnac, sfeclă roşie, ţelină) vărzoase (varza albă, varza roşie)

bobulMateriale, maşini şi unelte: îngrăşăminte organice şi minerale, seminţe, material vegetal, produse insecto-fungicide, echipament individual de protecţie, nivelator, grapă cu discuri, maşina de modelat solul, cultivator, plug, freze, motocultorMaşini de recoltat: dislocatorul de rădăcinoase, maşina de recoltat cartofi Specii de pomi fructiferi: mărul, părul, prunul, vişinulMateriale şi unelte: pomi altoiţi, îngrăşăminte organice şi minerale, cazmale, sape, picheţi, panglici, produse insecto-fungicide, lăzi, scări, saci de recoltat, găleţi, scândura de repichetatMaşini: plug, nivelator, grapă cu discuri, maşina de săpat gropi, aparat de stropit purtat în spate.Specii de arbuşti fructiferi: coacăzul, agrişul, afinul, murul, zmeurul, cătina, alunul, căpşunul Materiale şi unelte: material săditor, îngrăşăminte organice şi minerale, cazmale, sape, picheţi, panglici, produse insecto-fungicide, lădiţe,găleţi, caserole, aparat de stropit purtat în spate Surse de documentare: agenţi economici, staţiuni experimentale


Conţinuturile programei modulului „Tehnologii specifice pentru culturile horticole în zona montană” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Tehnologii specifice pentru culturile horticole în zona montană” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.




(documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnică muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;

28





Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Tehnologii specifice pentru culturile horticole în zona montană”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

- exerciţii aplicative şi practice de identificare a buruienilor, a bolilor şi dăunătorilor care atacă culturile, a mijloacelor necesare lucrărilor solului, lucrărilor de înfiinţare şi întreţinere a culturilor, lucrărilor de recoltare şi depozitare a producţiilor, de calculare a normelor de pesticide (îngrăşăminte, erbicide, insecto-fungicide), a cantităţii de sămânţă/tuberculi/ha, de utilizare a tehnologiei informaţiei în aplicarea programelor pentru tratamentele fitosanitare, de utilizare a prospectelor cu insecto-fungicide,

- exerciţii aplicative de comparare a metodelor de înfiinţare, întreţinere şi recoltare a fructelor, a metodelor de depozitare a produselor, compararea rezultatelor probei de debit la maşinile şi echipamentele de administrat pesticide

- exerciţii de identificare a speciilor de legume, pomi fructiferi și arbuști fructiferi, a sortimentelor de pesticide, identificarera maşinilor şi instalaţiilor agricole pentru lucrările solului, înfiinţarea, întreţinerea şi recoltarea culturilor. - activităţi practice: - pregătirea terenului pentru plantat şi semănat, plantarea şi semănarea speciilor legumicole- aplicarea lucrărilor de îngrijire şi recoltarea speciilor legumicole- efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului pentru plantarea speciilor pomicole.- plantarea pomilor fructiferi.- aplicarea lucrărilor de îngrijire specifice speciilor pomicole- recoltarea fructelor- pregătirea terenului pentru plantarea arbuştilor fructiferi- plantarea arbuştilor fructiferi - recunoaşterea mașinilor agricole- aplicarea lucrărilor de îngrijire şi recoltarea arbuştilor fructiferi





metodă de evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,

evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.

29

Va fi realizată pe bază unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.



Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de

completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.




Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ

pentru verificarea atingerii competenţelor. Elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate în cadrul acestui modul. O competenţă se va evalua o singură dată.


8. Bibliografie

1. Auxiliare curriculare2. Cărţi de specialitate3. Colecţii de fotografii, pliante, reviste de specialitate4. Dejeu Liviu - Horticultura și protecția mediului, Ed. Didactică și pedagogică R.A.

București, 19975. Florescu E., col. - Horticultură şi viticultură, Manual pentru liceele agroindustriale, clasa a

XI-a, Editura Ceres, Bucureşti, 19826. Ghid metodologic 7. Popescu V. - Producerea materialului săditor pentru legume, pomi şi viţă de vie, Editura

M.A.S.T., Bucureşti, 20018. Popescu, V., Petrescu M. - Legumicultura, Manual pentru Grupurile Şcolare Agricole,

Meseria horticultor, Clasa a X-a şi a XI-a, Editura Tehnică Agricolă, Bucureşti, 19839. Prospecte de prezentare

30

Modulul IV: ÎNTREŢINEREA ŞI VALORIFICAREA PAJIȘTILOR NATURALE MONTANE


Modulul „Întreținerea și valorificarea pajiștilor naturale montane” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Fermier montan” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 70 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Întreținerea și valorificarea pajiștilor naturale montane” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Întreținerea și valorificarea pajiștilor naturale montane din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


ÎNTREŢINEREA ŞI VALORIFICAREA PAJIŞTILOR NATURALE MONTANE

31


MODULUL: ÎNTREŢINEREA ŞI VALORIFICAREA PAJIŞTILOR NATURALE MONTANECunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare5

Rezultatul învăţării 1: Identifică vegetaţia pajiştilor naturale Specii de plante:- graminee, leguminoase, - dăunătoare: - cu valoare nutritivă scăzută: ciperacee,

crucifere, labiate Recunoaștere: particularităţi morfologice

şi biologice: - Plante dăunătoare: toxice, semitoxice, vegetaţie nedorită

Metode de determinare: - pe material viu,

- pe planşe, ierbare, etc.

Recunoaşte speciile de plante furajere din pajiștile naturale

Recunoaşte principalele specii de plante din pajiştile naturale după particularităţile morfologice şi biologice

Recunoaște plantele dăunătoare Aplică metode de determinare

Identificarea principalelor specii de plante din pajiştile naturale după particularităţile morfologice şi biologice

Recunoaşterea speciilor de plante dăunătoare din compoziţia floristică a pajiştilor naturale

Rezultatul învăţării 2: Execută lucrări de îngrijire în pajiştile naturale montane Operaţii de curăţire a pajiştilor naturale:

scoaterea cioatelor, îndepărtarea pietrelor, îndepărtarea vegetaţiei lemnoase şi ierboase nefolositoare sau dăunătoare, distrugerea muşuroaielor

Îngrăşăminte: chimice organice

Amendamente: pentru solurile cu reacţie acidă şi alcalină

Maşini şi utilaje: tractor, grape, freze, remorci, maşini de administrat îngrăşăminte şi amendamente, cositori mecanice, maşini de scos cioate

Metode de refacere a pajiştilor naturale:

Execută operaţii de curăţire a pajiştilor naturale

Efectuează lucrări de administrare a îngrăşămintelor şi amendamentelor

Recunoaşte maşinile şi utilajele agricole Identifică maşinile şi utilajele agricole. Aplică măsurile de refacere a pajiştilor

naturale Precizează metodele de distrugere a

vegetaţiei dăunătoare Execută lucrări de distrugere a

vegetaţiei dăunătoare Aplică normele de securitate şi

sănătate în muncă specifice lucrărilor de

Efectuarea operaţiilor de curăţire a pajiştilor naturale

Aplicarea îngrăşămintelor organice şi minerale

Aplicarea amendamentelor pentru corectarea reacţiei solului

Identificarea maşinilor şi utilajelor agricole

Aplicarea măsurilor de refacere a densităţii plantelor în pajiştile naturale

Executare lucrărilor de distrugere a vegetaţiei dăunătoare

Respectarea normelor de securitate şi 5 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanță din standardele de pregătire profesională.

32

autoînsămânţarea, supraînsămânţarea Metode de distrugere a vegetaţiei

dăunătoare: manuale, mecanice, chimice Normele de securitate şi sănătate în

muncă specifice lucrărilor de îngrijire a pajiştilor naturale

îngrijire a pajiştilor naturale sănătate în muncă specifice lucrărilor de îngrijire a pajiştilor naturale

Rezultatul învăţării 3: Exploatează pajiştile naturale prin păşunat și cosito Determinări: evaluarea producţia pajiştii,

încărcătura de animale la hectar, numărul de animale pe parcelă, suprafața fiecărei parcele, numărul de parcele, timpul de refacere a pajiştii

o Pregătirea păşunii: înlăturarea excesului de umiditate, delimitarea drumurilor de acces, construirea sau repararea adăposturilor, îngrădirea suprafeţei pentru păşunat, asigurarea condiţiilor de adăpare

o Metode de păşunat: liber, pe parcele, dozat

o Momentul optim: la maturitatea tehnologică (30 -50 % din plante sunt înflorite)

o Metode de recoltat: manual, mecanizato Maşini şi utilaje: tractor, cositori, greblă

mecanică, motocositoare, remorcio Metode de depozitare a fânului: şire,

stoguri, fânareo Normele de securitate şi sănătate în

muncă specifice lucrărilor de exploatare a pajiştilor naturale prin păşunat și cosit

Determină capacitatea de păşunat Efectuează lucrările de pregătire a

păşunii înainte de începerea păşunatului, Aplică metodele de păşunat Stabileşte momentul optim de recoltare

a pajiştilor Recunoaşte maşinile si utilajele Execută cositul, uscarea, adunarea şi

depozitarea fânului Aplică normele de securitate şi

sănătate în muncă specifice lucrărilor de exploatare a pajiştilor naturale prin păşunatși cosit

Determinarea capacităţii de păşunat Efectuarea lucrărilor de pregătire a

păşunii înainte de păşunat Executarea păşunatului liber, parcelă,

dozat Identificarea momentului optim de

recoltare a pajiştilor Executarea cositului Uscarea şi adunarea fânului Depozitarea fânului uscat Respectarea normele de securitate şi

sănătate în muncă specifice lucrărilor de exploatare a pajiştilor naturale prin păşunat și cosit

33


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Specii de plante din pajiştile naturale

1.1. Specii de graminee, leguminoase, ciperacee, juncacee din pajiştile naturale;1.2. Particularităţile morfologice;1.3. Particularităţile fiziologice;1.4. Particularităţile biologice;1.5. Valoarea economică;1.6. Specii de plante dăunătoare:

- vegetaţiei pajiştilor naturale (măcriş, mătrăgună, măselariţă, rodul pământului);- vegetaţiei pajiştilor naturale;- dăunătoare animalelor şi omului;- cu valoare nutritivă scăzută (ciperacee, crucifere, labiate).2. Lucrări de îngrijire în pajiştile naturale

2.1. Operaţii de curăţire a pajiştilor naturale:- scoaterea cioatelor;- îndepărtarea pietrelor;- îndepărtarea vegetaţiei lemnoase şi ierboase- distrugerea muşuroaielor

2.2. Îngrăşăminte organice;2.3. Îngrăşăminte chimice;2.4. Amendamente;2.5. Pregătirea maşinilor şi utilajelor:- tractor, grape, freze, remorci, maşini de administrat îngrăşăminte şi amendamente, cositori mecanice, motocositori, maşini de scos cioate2.6. Măsuri de refacere a pajiştilor naturale:- supraînsămânţarea;- autoînsămânţarea.2.7. Metode de distrugere a vegetaţiei dăunătore:- manuale;- mecanice;- chimice. 2.8. Normele de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de îngrijire a pajiştilor naturale prin păşunat.

3. Exploatarea pajiştilor naturale 3.1. Lucrări de pregătire a păşunilor înainte de păşunat:- drumuri de acces, construirea sau repararea adăposturilor;- asigurarea necesarului de apă;- îngrădirea suprafeţei de păşunat;- eliminarea excesului de apă.3.2. Capacitatea de păşunat (evaluarea):- producţia pajiştii;- încărcătura de animale la hectar;- timpul de refacere a pajiştii;- numărul de animale pe parcelă.3.3. Metode de păşunat:- păşunatul pe parcele;- păşunatul liber;- păşunatul dozat (porţionat)

34

3.4. Normele de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de exploatare a pajiştilor naturale prin păşunat și cosit3.5. Momentul optim de recoltare a pajiştilor naturale:- epoca de recoltare;- eşalonarea cosirii;- înălţimea de cosire.3.6. Metode de recoltare a pajiştilor:- manual;- mecanizat;- semimecanizat.3.7. Maşini şi utilaje folosite la recoltarea pajiştilor naturale:- tractor, cositori mecanice, motocositori, greblă mecanică.3.8. Scheme de uscare şi adunare a fânului:- pregătirea fânului pe sol;- pregătirea fânului pe suporţi;- pregătirea fânului prin balotare;- pregătirea fânului cu ajutorul curenţilor de aer.3.9. Metode de depozitare a fânului uscat (şire, stoguri, fânare); 3.10. Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de recoltare şi depozitare a fânului şi reguli de P.S.I.

Conţinuturile formării cuprind teme care pot fi abordate şi practic prin desfăşurarea de lucrări de instruire practică.



Loturi de pajişti naturale în vegetaţie, ierbare, atlase botanice, determinatoare botanice, planşe, seminţe, rame metrice machete, postere, imagini foto sau video, albume, mostre de furaje;

Maşini şi utilaje: tractor, grape, freze, remorci, maşini de administrat îngrăşăminte şi amendamente, cositori mecanice, maşini de scos cioate;

Gard din material lemnos, gard electric, ramă metrică, cântar, staţie de încărcat baterii, echipamente de protecţie a muncii

Maşini agricole pentru recoltarea plantelor furajere: cositori, vindrovere, greble, maşini de adunat şi presat, combine de recoltat plante furajere.


Conţinuturile programei modulului „Întreținerea și valorificarea pajiștilor naturale montane” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Întreținerea și valorificarea pajiștilor naturale montane” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ

35

sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.









Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Întreținerea și valorificarea pajiștilor naturale montane” în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare a speciilor de plante furajere, a agregatelor folosite la lucrările de îngrijire, a agregatelor folosite la recoltarea şi depozitarea plantelor furajere;- exerciţii aplicative de comparare a diferitelor agregate şi instalaţii în funcţie de caracteristicile tehnice;- identificarea principalelor specii de plante din pajiştile naturale după particularităţile morfologice, biologice şi fiziologice, a epocilor de recoltare a plantelor furajere, a metodelor de prelucrare şi conservare a nutreţurilor; - identificarea momentului optim de recoltare a pajiştilor.Activităţi practice:

Recunoaşterea principalelor specii de plante din pajiştile naturale după particularităţile morfologice şi biologice;

Efectuarea operaţiilor de curăţire a pajiştilor naturale; Aplicarea îngrăşămintelor organice şi minerale; Aplicarea amendamentelor pentru corectarea reacţiei solului; Aplicarea măsurilor de refacere a densităţii plantelor în pajiştile naturale; Determinarea capacităţii de păşunat; Efectuarea lucrărilor de pregătire a păşunii înainte de păşunat; Executarea păşunatului liber, pe parcele, dozat; Identificarea momentului optim de recoltare a pajiştilor; Executarea cositului; Uscarea şi adunarea fânului; Depozitarea fânului uscat;

36

Reglarea maşinilor agricole pentru recoltat plante furajere; Executarea recoltării plantelor furajere; Norme: de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor specifice lucrărilor de

întreţinere şi exploatarea pajiştilor naturale


Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care cadrul didactic va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii şi-au format competenţele propuse în Standardele de Pregătire Profesională.

Evaluarea poate fi:a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor

învăţării. Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de

evaluare – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,

evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile

de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/

învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă:

Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi cu alegere duală, itemi

de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:

Proiectul, prin care se evaluează metodele de lucru, utilizarea corespunzătoare a bibliografiei, materialelor şi echipamentelor, acurateţea tehnică, modul de organizare a ideilor şi materialelor într-un raport. Poate fi abordat individual sau de către un grup de elevi.


Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile extraşcolare etc.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluarea de tip formativ şi la final de tip sumativ



37

8. Bibliografie

1. Burcea P. - Plante de nutreţ, păşuni şi făneţe. Lucrări practice, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1961

2. Dragomir N. - Pajişti şi plante furajere, Editura EUROBIT, Timişoara, 20033. Scrioşteanu C. şi colab. - Fitotehnie, Manual pentru liceele agroindustriale, clasa a XII-a,

Editura Ceres, Bucureşti, 19884. Scrioşteanu C. şi colab. - Producerea, conservarea şi păstrarea nutreţurilor, Manual pentru

Grupurile şcolare agricole, clasa a IX-a, BUCUREŞTI, 1992

38

Modulul V: PRELUCRAREA MATERIILOR PRIME DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI VEGETALĂ


Modulul „Prelucrarea materiilor prime de origine animală şi vegetală” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Fermier montan” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 70 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Prelucrarea materiilor prime de origine animală şi vegetală” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Operații simple de prelucrare a materiilor prime de origine vegetală și animală din standardul de pregătire de nivel 1, domeniul Agricultură.


OPERAȚII SIMPLE DE PRELUCRARE A MATERIILOR PRIME DE ORIGINE VEGETALĂ ȘI ANIMALĂ

39


MODULUL: PRELUCRAREA MATERIILOR PRIME DE ORIGINE ANIMALĂ ŞI VEGETALĂCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare6

Rezultatul învăţării 1: Organizează spaţiile de lucru în vederea prelucrării materiilor prime de origine animală şi vegetală Materii: vegetale. fructe, legume, făină de

grâu, făină de porumb, orez, arpacaş, carne, lapte

Analiza senzorială: aspect, culoare, consistenţă, miros, gust

Clasifică materiile prime Caracterizează materiile prime după

aspect, culoare, miros, gust

Identificarea materiilor prime de origine vegetală

Identificarea materiilor prime de animală

Aprecierea aspectelor senzoriale ale materiilor prime de origine vegetală şi animală

Rezultatul învăţării 2: Condiţionează materiile prime de origine animală şi vegetală Mijloace: - vegetale site, ciururi, cuve de

spălare, mese de sortare ( făină, mălai, orez, arpacaş, legume, fructe); - animale sită deasă sau tifon, masă de sortare (lapte, carne)

Operaţii : - vegetale spălare, sortare prin cernere după dimensiuni, sortare în funcţie de calitatea materiei prime (făină, mălai, orez, arpacaş, legume, fructe)

Operaţii: - animale alesul, strecurare (carne, lapte)

Norme: specifice condiţionării materiilor prime de origine vegetală şi animală

Execută operaţiilor de condiţionare a materiilor prime de origine vegetală

Realiză operaţiilor de condiţionare a materiilor prime de origine animală

Identificarea mijloacelor materiale necesare condiţionării materiilor prime de origine vegetală şi animală

Respectarea normelor specifice pentru securitatea muncii

Rezultatul învăţării 3: Prelucrează mecanic materiile prime de origine animală şi vegetală Mijloace: - vegetale mese de lucru, cuţite,

tocător; animale cuţite, tocător, maşină de tocat, separator centrifugal

Operaţii - vegetale îndepărtarea părţilor

Prelucrează mecanic materiile prime de origine vegetală

Prelucrează mecanic materiile prime de origine animală

Identificarea mijloacelor materiale necesare prelucrării mecanice a materiilor prime de origine vegetală şi animală

6 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanță din standardele de pregătire profesională.

40

necomestibile (codiţe, sâmburi, casa seminţelor, înveliş lemnos), decojirea, mărunţire (tăierea, radere, tocare) a materiilor prime vegetale (legume, fructe)

Operaţii: - animale mărunţire (tăiere, tocare), separare centrifugală (carne, lapte)

Norme specifice prelucrării mecanice a materiilor prime

Selectează mijloacele materiale necesare prelucrării mecanice a materiilor prime de origine vegetală şi animală

Executarea operaţiilor de prelucrare mecanică a materiilor prime de origine vegetală şi animală


Rezultatul învăţării 4: Prelucrează termic materiile prime de origine animală şi vegetală Mijloace: vase de capacităţi diferite,

maşina de gătit, frigider, congelator Operaţii: încălzire, fierbere, refrigerare,

congelare Norme: specifice prelucrării termice a

materiilor prime

Selectează mijloacele materiale pentru prelucrarea termică a materiilor prime de origine vegetală şi animal

Prelucrează termic materiile prime de origine vegetală

Prelucrează termic materiile prime de origine animală

Identificarea mijloacelor materiale pentru prelucrarea termică a materiilor prime

Realizarea operaţiilor de prelucrare termică a materiilor prime de origine vegetală şi animală


41


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului1. Materii prime: 1.1 vegetale fructe, legume, făină de grâu, făină de porumb, orez, arpacaş, tărâţe; 1.2 animale, carne, lapte; 1.3 analiza senzorială, aspec, culoare, consistenţă, miros, gust2. Mijloace materiale necesare condiţionării materiilor prime de origine: 2.1 vegetală site, ciururi, cuve de spălare, mese de sortare ( făină, mălai, orez, arpacaş, legume, fructe); 2.2 animală, sită deasă sau tifon, masă de sortare (lapte, carne);3. Operaţii de condiţionare a materiilor prime de origine: 3.1 vegetală vegetale spălare, sortare prin cernere după dimensiuni, sortare în funcţie de calitatea materiei prime ( făină, mălai, orez, arpacaş, legume, fructe).

3.2 animale alesul, strecurare (carne, lapte);4. Norme specifice condiţionării materiilor prime de origine vegetală şi animală5. Mijloace materiale necesare prelucrării mecanice a materiilor prime de origine: 5.1 vegetală vegetale mese de lucru, cuţite, tocător; 5.2 animală cuţite, tocător, maşină de tocat, separator centrifugal;6. Operaţii de prelucrare mecanică a materiilor prime de origine: 6. 1 vegetală vegetale îndepărtarea părţilor necomestibile (codiţe, sâmburi, casa seminţelor, înveliş lemnos), decojirea, mărunţire (tăierea, radere, tocare) a materiilor prime vegetale (legume, fructe); 6.2 animale mărunţire (tăiere, tocare), separare centrifugală ( carne, lapte); 7. Norme specifice prelucrării mecanice a materiilor prime: 7. 1 vase de capacităţi diferite, maşina de gătit, frigider, congelator8. Operaţii de prelucrare termică a materiilor prime de origine vegetală şi animală:

8.1 încălzire, fierbere, refrigerare, congelare;9. Norme:specifice prelucrării termice a materiilor prime.


Pentru parcurgerea modulului se recomandă utilizarea următoarelor resurse materiale minime:- Materiale. fructe, legume, făină de grâu, făină de porumb, orez, arpacaş, tărâţe; carne, lapte, site, ciururi, cuve de spălare, mese de sortare sită deasă sau tifon, mese de lucru, cuţite, tocător, cuţite, tocător, maşină de tocat, vase de capacităţi diferite - Maşini şi utilaje: maşini de gătit, maşini de tocat, frigider, congelator, separator centrifugal etc.


Conţinuturile programei modulului ,,Prelucrarea materiilor prime de origine animală şi vegetală” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul ,,Prelucrarea materiilor prime de origine animală şi vegetală” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se

42

desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.









Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Prelucrraea materiilor prime de origine animală şi vegetală”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

exerciţii aplicative şi practice de: identifică mijloacelor materiale necesare prelucrării mecanice a materiilor prime de origine

vegetală şi animală; execută operaţiilor de prelucrare mecanică a materiilor prime de origine vegetală; prelucrează mecanică a materiilor prime de origine animală; exerciţii de identificare a:- tipurilor de maşini şi utilaje, folosite pentru obţinerea preparatelor de origine animală şi

vegetală

activităţi practice:- obţinerea diferitelor preparate de origine animală şi vegetală-




Evaluarea poate fi:a În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării

43

Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de evaluare – probe orale, scrise, practice.

Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit, evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp.

Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b Finală Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de










8. Bibliografie

1. I. Barariu, A. Hobîncu, C. Fîntână, I. Vlad

Materii prime şi materiale folosite în industria alimentară

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1995

2 C. Banu, Alex. Oprea, Gh. Dănicel

Îndrumător în tehnologia produselor din carne

Editura Tehnică Bucureşti 1995

3. G. Pavelescu Conserve de legume şi fructe Editura Ştefan 2002

44

Modulul VI: PĂDUREA ŞI PRODUSELE EI


Modulul „Pădurea şi produsele ei” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Fermier montan” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 35 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Pădurea şi produsele ei” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Pădurea şi produsele ei din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.

2. Unitatea de competenţă la care se referă modulul

PĂDUREA ŞI PRODUSELE EI

45


MODULUL: PĂDUREA ŞI PRODUSELE EICunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare7

Rezultatul învăţării 1: Aplică lucrări de regenerare a arboretelor existente pe terenuri proprietate particulară Specii lemnoase forestiere Materiale necesare pentru înfiinţarea culturilor forestiere Lucrări de împădurire Norme de sănătate şi securitate a muncii la obţinerea materialului pentru împăduriri şi la lucrările de împădurire

Recunoaşte speciilor lemnoase. Aplică lucrări pentru obţinerea materialului

necesar înfiinţării culturilor forestiere. Aplică lucrări de împădurire prin diferite

procedee manuale. Aplică normele de sănătate şi securitate a muncii

la obţinerea materialului pentru împăduriri şi la lucrările de împădurire

Identificarea speciilor lemnoase Obţinerea materialului necesar înfiinţării culturilor

forestiere Executarea lucrărilor de împădurire prin diferite

procedee manuale Respectarea normelor de sănătate şi securitate a

muncii la obţinerea materialului pentru împăduriri şi la lucrările de împădurire

Rezultatul învăţării 2: Aplică lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor existente pe terenurile proprietate particulară Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor: degajările, depresajul, curăţirile, elagajul artificial Norme de sănătate şi securitate a muncii la lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor

Aplică lucrări de degajare şi depresaj Aplică lucrări de curăţite Aplică lucrări de elagaj artificial Aplică normele de sănătate şi securitate a muncii

la lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor

Efectuarea lucrărilor de degajare şi depresaj Efectuarea lucrărilor de curăţite Executarea lucrărilor de elagaj artificial Respectarea normelor de sănătate şi securitate a

muncii la lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor

Rezultatul învăţării 3: Valorifică produsele nelemnoase ale pădurii Fructe de pădure Ciupercile comestibile Produse ale pădurii cu conţinut ridicat de tanaţi, răşini, lacuri, uleiuri, coloranţi Pomi de iarnă Plante medicinale şi aromatice Norme de sănătate şi securitate a muncii la aplicarea lucrărilor de recoltare şi prelucrare a produselor nelemnoase ale pădurii

Aplică lucrări de recoltare şi prelucrare manuală a fructelor de pădure

Aplică lucrări de recoltare şi prelucrare manuală a ciupercilor comestibile

Aplică lucrări de recoltare şi prelucrare manuală a produselor cu un conţinut ridicat de tananţi , răşini, lacuri, uleiuri şi coloranţi

Aplică lucrări de recoltare şi prelucrare manuală a pomilor de iarnă

Aplică lucrări de recoltare şi prelucrare manuală a plantelor medicinale şi aromatice

Recoltarea şi prelucrarea manuală a fructelor de pădure

Recoltarea şi prelucrarea manuală a ciupercilor comestibile

Recoltarea şi prelucrarea manuală a produselor cu un conţinut ridicat de tananţi, răşini, lacuri, uleiuri şi coloranţi

Recoltarea şi prelucrarea manuală a pomilor de iarnă Recoltarea şi prelucrarea manuală a plantelor

medicinale şi aromatice Respectarea normelor de sănătate şi securitate a

7 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.

46

MODULUL: PĂDUREA ŞI PRODUSELE EICunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare

Aplică normele de sănătate şi securitate a muncii la recoltarea şi prelucrarea produselor nelemnoase ale pădurii

muncii la recoltarea şi prelucrarea produselor nelemnoase ale pădurii

47


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Specii lemnoase forestiere1.1 Specii reprezentative pentru răşinoase1.2 Specii reprezentative pentru foioase2. Materiale necesare pentru înfiinţarea culturilor forestiere2.1 Metode de obţinere a seminţelor forestiere2.2 Metode de obţinere a puieţilor forestieri2.3 Metode de obţinere a butaşilor 2.4 Norme de sănătate şi securitate a muncii la obţinerea materialului pentru împăduriri3. Lucrări de împădurire3.1 Împăduriri prin semănat direct3.2 Împăduriri prin plantare3.3 Împăduriri prin butăşire3.4 Norme de sănătate şi securitate a muncii la lucrările de împădurire4. Lucrări de îngrijire şi conducere a arboretelor 4.1 Etapele şi stadiile de dezvoltare a arborilor şi arboretelor 4.2 Degajările: scop, tehnica de execuţie, epoca de execuţie, periodicitate, mijloace necesare,

valorificare4.3 Depresajul: scop, tehnica de execuţie, mijloace necesare4.4 Curăţirile: scop, tehnica de execuţie, epoca de execuţie, periodicitate, mijloace necesare,

valorificare4.5 Elagajul artificial: scop, tehnica de execuţie, mijloace necesare4.6 Norme de sănătate şi securitate a muncii la lucrările de îngrijire şi conducere a arboretelor5. Fructe de pădure5.1 Specii producătoare de fructe de pădure5.2 Metode de recoltare a fructelor de pădure5.3 Metode de prelucrare a fructelor de pădure5.4 Norme de sănătate şi securitate a muncii la recoltarea şi prelucrarea fructelor de pădure6. Ciupercile comestibile6.1 Specii de ciuperci comestibile6.2 Metode de recoltare a ciupercilor comestibile6.3 Metode de prelucrare a ciupercilor comestibile6.4 Norme de sănătate şi securitate a muncii la recoltarea şi prelucrarea ciupercilor comestibile7. Produse ale pădurii cu conţinut ridicat de tanaţi, răşini, lacuri, uleiuri, coloranţi7.1 Recoltarea şi prelucrarea produselor cu conţinut ridicat de tananţi7.2 Recoltarea şi prelucrarea produselor cu conţinut ridicat de răşini7.3 Recoltarea şi prelucrarea produselor cu conţinut ridicat de lacuri şi uleiuri7.4 Recoltarea şi prelucrarea produselor cu conţinut ridicat de coloranţi7.5 Norme de sănătate şi securitate a muncii la recoltarea şi prelucrarea produselor pădurii cu

conţinut ridicat de tanaţi, răşini, lacuri, uleiuri, coloranţi8. Pomi de iarnă8.1 Specii de răşinoase producătoare de pomi de iarnă8.2 Recoltarea şi prelucrarea pomilor de iarnă8.3 Norme de sănătate şi securitate a muncii la recoltarea şi prelucrarea pomilor de iarnă9. Plante medicinale şi aromatice9.1 Specii de plante medicinale şi aromatice9.2 Metode de recoltare şi prelucrare a plantelor medicinale şi aromatice9.3 Norme de sănătate şi securitate a muncii la recoltarea şi prelucrarea plantelor medicinale şi

aromatice

48

Conţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări de laborator şi de instruire practică.



Manual, atlase, planşe auxiliare curriculare fişe de lucru, fişe de observaţie, fişe de documentare DVD-uri material naturalizat pentru specii lemnoase forestiere, fructe de pădure, ciuperci comestibile,

plante medicinale şi aromatice, etc.


Conţinuturile programei modulului ,,Pădurea şi produsele ei” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Pădurea şi produsele ei” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.







pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri, DVD-uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Activităţi practice pe fondul şcolii sau la agenţii economici Discuţii.

Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.

49

Pentru dobândirea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Pădurea şi produsele ei”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

- activităţi practice de identificare a speciilor lemnoase forestiere - activităţi practice de obţinere a materialului pentru împăduriri: seminţe, puieţi, butaşi - activităţi practice de împădurire - activităţi practice de aplicare a degajărilor, depresajului, curăţirilor, elagajului artificial - activităţi practice de recoltare şi prelucrare a fructelor de pădure, ciupercilor comestibile, produselor cu conţinut ridicat de tanaţi, răşini, uleiuri, lacuri, coloranţi - activităţi practice de recoltare şi prelucrare a pomilor de iarnă - activităţi practice de recoltare şi prelucrare a plantelor medicinale şi aromatice




învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse – probe orale, scrise, practice. Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,







Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Proiectul Studiul de caz Portofoliul Ghidul de practică



8. Bibliografie

50

1. Anatolie M. ş.a. – Silvicultură - Tehnica culturilor silvice, (manual), EDP R.A.,1995 2. Decei I. ş.a. - Amenajarea şi exploatarea pădurilor, Cap. 14, pag. 189, disciplina

„Exploatarea pădurilor”, EDP, 19853. *** Cartea pădurarului – Bucureşti, 19974. *** Standard de pregătire profesională. Școala de Arte și Meserii, Agricultură, Calificarea

Lucrător în gospodărie agroturistică, aprobat prin ord. OMEC 3257/19.02.2004

Modulul VII: PREVENIREA ŞI COMBATEREA POLUĂRII MEDIULUI

51


Modulul „Prevenirea şi combaterea poluării mediului” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Fermier montan” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 35 ore, conform planului de învăţământ, din care:

35 ore – laborator tehnologic


Modulul „Prevenirea şi combaterea poluării mediului” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice generale Prevenirea şi combaterea poluării mediului din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


PREVENIREA ŞI COMBATEREA POLUĂRII MEDIULUI

52


MODULUL: PREVENIREA ŞI COMBATEREA POLUĂRII MEDIULUICunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare8

Rezultatul învăţării 1: Utilizează metodele de analiză a poluării mediului Simţurile: - vederea, mirosul, gustul, auzul Agenţi poluanţi : - fumul, smogul, petele de

ulei, amoniac, bioxidul de sulf, hidrogenul sulfurat, pesticidele

Indicatorii biologici: - diferite populaţii devieţuitoare, de specii de plante, sorturi de licheni, animale mici (canarii), specii de bacteriiferuginoase, sulfobacterii colorate diferit, alge, larvele unor specii animale

Metode de analiză de laborator : - chimice,fizice şi fizico-chimice

Echipamente pentru analiza gradului depoluare :sticlări, mojar, analizator multiplu pentru determinarea gradului de poluare a apei

Norme de protecţie a muncii specificemetodelor de analiză a poluării mediului

Examinează senzorial gradul depoluare a mediului

Foloseşte indicatorii biologici pentrucaracterizarea gradului de poluare

Determină gradul de poluare amediului prin metode fizice, chimice şi fizico-chimice;

Aplică normele de securitate şi sănătate în muncă specifice metodelor de analiză a poluării mediului

Identificarea cu ajutorulorganelor de simţ a gradului de poluare a mediului

Utilizarea indicatorilor biologicipentru caracterizarea gradului de poluare

Efectuarea analizelor delaborator pentru determinarea gradului de poluare a mediului

Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice metodelor de analiză a poluării mediului

Rezultatul învăţării 2: Aplică măsuri de combatere a poluării mediului Utilaje: - decantor primar radial; grătare şi

site; bazin de aerare cu nămol activ; decantor secundar radial; cicloanele; filtrele fibraose şi cu strat granular; rotociclonul;

Materiale: - reactivi chimici; populaţii demicroorganisme vegetale şi animale, îngrăşăminte organice, materiale de construcţii; drenuri; pietre;

Echipament individual de protecţie amuncii

Norme de protecţie a muncii specificepentru lucrările executate.

Realizează epurarea apelor uzate prindiferite metode

Utilizează metodele de purificare aatmosferei

Aplică măsurile de diminuare avibraţiilor şi a zgomotelor

Execută lucrări de desecare şidrenaj a terenurilor

Administrează raţional îngrăşăminteleşi pesticidele în agricultură şi silvicultură

Aplică normele de securitate şi

Prezentarea metodelor deepurarea apelor uzate

Folosirea metodelor depurificare a atmosferei

Respectarea măsurilor dediminuare a vibraţiilor si zgomotelor

Efectuarea lucrarilor dedesecare şi drenaj a terenurilor

Folosirea raţională aîngrăşămintelorşi pesticidelor în agricultură şi silvicultură

8 Criteriile de evaluare sunt stabilite pe baza criteriilor de performanţă din standardele de pregătire profesională.

53

sănătate în muncă specifice pentru lucrările executate

Respectarea normelor desecuritate şi sănătate în muncă specifice pentru lucrările executate

54


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Factori care influenţează echilibrul ecologic:1.1 Apa: poluanţii apei; surse de poluare a apelor; efectele majore ale poluarii apelor asupra echilibrului ecologic.1.2 Aerul: poluanţii aerului; surse de poluare a aerului; efecte majore ale poluării aerului asupra echilibrului ecologic.1.3 Solul: poluanţii solului; surse de poluare, efecte majore ale poluării solului asupra echilibrului ecologic.1.4 Modalităţi de dispersie a factorilor poluanţi între componentele mediului.2. Metode de analiză a polării: 2.1 Analiza senzorială: vederea, mirosul, gustul, auzul2.2 Analize de laborator: chimice, fizice şi fizico-chimice2.3 Indicatorii biologici: diferite populaţii de vieţuitoare, de specii de plante, sorturi de licheni,animale mici (canarii), specii de bacterii feruginoase, sulfobacterii colorate diferit, alge, larvele unor specii animale.3. Măsuri pentru protecţia şi combaterea poluării:3.1 Procese şi metode de epurarea a apelor.3.2 Metode de purificare a emisiilor gazoase.3.3 Măsuri de combaterea vibraţiilor şi zgomotelor.3.4 Lucrări de desecare, drenare, fixarea şi stabilizarea terenurilor.3.5 Modul de folosire a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură.



Echipamente pentru analiza gradului de poluare : sticlărie, mojar, analizator multiplu pentru determinarea gradului de poluare a apei.

Utilaje: decantor primar radial; grătare şi site; bazin de aerare cu nămol activ; decantor secundar radial; cicloanele; filtrele fibraose şi cu strat granular; rotociclonul;

Materiale: reactivi chimici; populaţii de microorganisme vegetale şi animale, îngrăşăminte organice, materiale de construcţii; drenuri; pietre;

Echipament individual de protecţie a muncii. 6. Sugestii metodologice

Conţinuturile programei modulului „Prevenirea și combaterea poluării mediului” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Prevenirea și combaterea poluării mediului” are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic, dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.

55


Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale elevilor,

pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;

îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei etc.;

folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;

însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi

derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Discuţii.Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă poate fi demonstrat

fiecare dintre rezultatele învăţării.Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Prevenirea si

combaterea poluarii mediului”, în continuare se recomandă câteva exemple de activităţi practice de învăţare:- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare, a factorilor în funcţie de gradul de poluare, a utilajelor folosite pentru epurarea apei şi emisiilor gazoase, a materialelor utilizate pentru analiza poluării mediului, a metodelor de analiză a poluării mediului.- exerciţii aplicative de comparare a metodelor de analiză a poluării mediului, a măsurilor de combatere a poluării mediului.- exerciţii de identificare a gradului de poluare a mediului, a indicatorilor biologici, a utilajelor folosite pentru epurarea apei şi emisiilor gazoase, a materialelor utilizate pentru analiza poluării mediului.- activităţi practice: Examinarea senzorială a gradului de poluare a mediului; Folosirea indicatorilor biologici pentru caracterizarea gradului de poluare; Determinarea gradului de poluare a mediului prin metode fizice, chimice şi fizico-chimice; Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice metodelor de analiză a poluăriimediului; Realizarea epurării apelor uzate prin diferite metode; Utilizarea metodele de purificare a atmosferei; Aplicarea măsurilor de diminuare a vibraţiilor şi a zgomotelor; Executarea lucrărilor de desecare şi drenaj a terenurilor; Administrarea raţională a îngrăşămintelor şi pesticidelor în agricultură şi silvicultură; Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice pentru lucrarile executate.

56



Evaluarea poate fi:a. în timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării: Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de


evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată de către cadrul didactic pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile

de performanţă şi la condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. finală: Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de predare/

învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.

Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de

completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.







57

8. Bibliografie

1 Ciarnău Rodica şi colab. Ecologie şi protecţia mediului (clasa a X a) Editura Economică –

Preuniversitaria, Bucureşti, 2004

2 Dima Mihai Epurarea apelor uzate urbaneEditura Tehnopress, Iaşi 2005

3 Ionescu Gheorghe şi colab. Epurarea apelor uzateEditura Matrixrom, Bucureşti, 2006

4 Mohan Gheorghe Ecologie şi protecţia mediuluiEditura Scaiul, Bucureşti, 1993.

5 Penescu Aurelian şi colab. Ecologie şi protecţia mediuluiEditura Sylvi, Bucureşti, 2001

6 Teodorescu Irina şi colab. Ecologie şi protecţia mediuluiEditura Constelații, București, 2001

58

59

Modulul VIII : CIRCULAŢIE RUTIERĂ, CONDUCEREA TRACTORULUI ŞI AUTO


Modulul „Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto” face parte din pregătirea practică necesară dobândirii calificării profesionale „Fermier montan” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 140 ore conform planului de învăţământ, din care:

70 ore – laborator tehnologic 70 ore – instruire practică


Modulul „Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice generale Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


CIRCULAŢIE RUTIERĂ, CONDUCEREA TRACTORULUI ŞI AUTO

60


MODULUL: CIRCULAŢIE RUTIERĂ, CONDUCEREA TRACTORULUI ŞI AUTOCunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare9

Rezultatul învăţării 1: Respectă legislaţia rutierăLegislaţie rutieră• Caracteristici definitorii ale traficului rutier (intensitate, densitate, fluenţă, structură)• Aspecte funcţionale şi relaţionale (interacţiuni şi intercondiţionări)• Reglementarea circulaţiei• Principalele cauze generatoare de accidente• Starea tehnică a vehiculelor şi controlul acestora; omologarea vehiculelor; •Înmatricularea, înregistrarea şi radierea din circulaţie a vehiculelor;• Obligaţiile deţinătorilor de vehicule; licenţe de transport.• Permisul de conducere.• Tipuri de asigurări.• Categorii de informaţii• Timpul de reacţie şi efectele întârzierii în reacţii• Particularităţile drumului public- Căi de comunicaţie- Elementele geometrice (curbe, succesiuni de curbe, aliniament, palier, rampă, pantă, rambleu, debleu, profil mixt – caracteristici, identificare)- Elemente constructive (parte carosabilă, acostamentele, zonele de protecţie, zona străzilor, sensul de circulaţie, bandă/rând de circulaţie – elemente de identificare, benzile cu circulaţie normală, benzile cu destinaţie specială)

Corelează cauzele generatoare de accidente cu caracteristicile traficului rutier, cu aspectele funcţionale şi relaţionale si cu stare tehnică a vehiculelor

Diferenţiază noţiunile de înmatriculare, inregistrare şi radiere

Recunoaşte obligaţiilor deţinătorilor de vehicule

Precizează tipurile de asigurări Identifică elementele geometrice şi

constructive ale drumurilor publice Clasifică drumurile publice Recunoaşte semnalizarea rutieră Identifică reguli de circulaţie

Descrierea caracteristicilor definitorii ale traficului rutier

Caracterizarea noţiunilor de înmatriculere, înregistrare şi radiere

Indicarea obligaţiilor deţinătorilor de vehicule

Caracterizarea tipurilor de asigurări Identificarea elementelor geometrice şi

constructive ale drumurilor publice şi a mijloacelor de dirijare a circulaţiei

Clasificarea drumurilor publice Respectarea semnalizării rutiere şi a

regulilor de circulaţie


61

- Clasificarea şi încadrarea drumurilor publice- Calitatea părţii carosabile• Semnalizare rutieră- semnalele speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră- semnalele poliţistului- semnalele luminoase- indicatoarele- marcajele- semnalizarea la trecerile la nivel cu calea ferată- alte semnale.• Reguli de circulaţie- Punerea în mişcare a vehiculului- Poziţii în timpul deplasării- Regimul de viteze- Reguli de prioritate de trecere- Manevre- Circulaţia prin puncte caracteristice (curbe, trecere pentru pietoni, pe poduri, sub poduri, prin tunele şi pasaje rutiere, pante, rampe, staţii de mijloace de transport în comun, treceri la nivel cu calea ferată, intersecţii, autostrăzi, locuri frecventate de copii, locuri aglomerate)• Contravenţii• InfracţiuniRezultatul învăţării 2: Efectuează conducerea preventivă• Elementele conducerii preventive- cunoştinţe teoretice- vigilenţa- prevederea- judecata- îndemânarea• Situaţiile periculoase- aderenţa; demarajul, patinarea, circulaţia în

Precizează elementele conducerii preventive

Identifică situaţiile periculoase din punct de vedere al reducerii aderenţei, vizibilităţii, oboselii şi obişnuinţei

Identifică elementele de referinţă în adaptarea modului de deplasare

Identifică factorii de risc

Definirea elementelor conducerii preventive

Identificarea situaţiilor periculoase din punct de vedere al reducerii aderenţei, vizibilităţii, oboselii şi obişnuinţei

Descrierea elementelor de referinţă în adaptarea modului de deplasare

Identificarea situaţiilor periculoase din

62

curbe, obstacole, acvaplanare - vizibilitate; circulaţia pe timp de noapte, pe timp de ploaie, ceaţă, ninsoare abundentă- oboseala- obişnuinţa• Elemente de referinţă în adaptarea modului de deplasare:- capacităţile proprii ale conducătorului auto ; timp de reacţie, factorii de influenţă asupra capacităţilor conducătorului auto, condiţiile de drum, condiţiile de trafic.• Factorii de risc:circulaţia pe timp de vară,iarnă, primavară, toamnă,în mediul urban, rural, pe poduri, sub poduri, în tunele rutiere• Comportamentul conducătorului auto începător

Analizează comportamentul conducătorului auto începător

punct de vedere al conducerii preventive

Caracterizarea comportamentului auto începător

Rezultatul învăţării 3: Aplică tehnicile de acordare a primului ajutor• Componentele trusei de prim ajutor- prezentare- mod de utilizare• Stabilirea urgenţelor la locul accidentului- scoaterea răniţilor din autovehiculele angajate în accident- stabilirea urgenţelor de gradul I (accidentaţii în stare de comă sau de şoc)- stabilirea urgenţelor de gradul II (accidentaţii cu hemoragii)- stabilirea urgenţelor de gradul III (accidentaţii cu fracturi)• Acordarea primului ajutor la locul accidentului:- acordarea primului ajutor accidentaţilor în stare de comă (stop cardiac, stop respirator)- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu hemoragii- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu

Indică componentele trusei de ajutor Stabileşte urgenţele la locul accidentului Acordă primul ajutor la locul accidentului Acordă primul ajutor în timpul

transportării accidentaţilor

Utilizarea trusei de ajutor Stabilirea urgenţelor la locul accidentului Acordarea primului ajutor la locul

accidentului Acordarea primului ajutor în timpul

transportării accidentaţilor

63

fracturi• Transportarea accidentaţilor. Acordarea primului ajutor în timpul transportării accidentaţilor.

Rezultatul învăţării 4: Execută controlul şi întreţinerea tractorului şi automobilului• Întreţinerea tehnică zilnică:- verificarea instalaţiei de alimentare, de ungere, de răcire, de iluminare şi semnalizare;- verificarea sistemului de frânare şi a mecanismului de direcţie;- verificarea sistemului de rulare.• Întreţinerea tehnică periodică:- lucrări de întreţinere- lucrări de revizie- lucrări de reparaţii, reglaje la diferite subansambluri ale autovehiculelor• Norme de igienă şi securitatea muncii

Execută întreţinerea tehnică zilnică Execută întreţinerea tehnică periodică Respectă normele de igienă şi securitatea

muncii

▪ Executarea întreţinerii tehnice zilnice▪ Executarea întreţinerii tehnice periodice▪ Respectarea normelor de igienă şi securitatea muncii

Rezultatul învăţării 5: Execută conducerea tractorului şi a automobilului• Prezentarea principalelor componente şi sisteme• Prezentarea comenzilor (pedala de ambreiaj, pedalele de frână, maneta frânei de ajutor, maneta de viteză, manetele pentru acţionarea reductorului şi pentru antrenarea echipamentului de lucru, pentru blocarea diferenţialului, pentru acţionarea mecanismului de suspendare, volanul etc.)• Tabloul de bord – prezentarea elementelor de semnalizare şi punere în funcţiune• Controlul vizual înainte de punerea în funcţiune a motorului; pete, scurgeri, niveluri de ulei şi carburant,anvelope, semnale luminoase.• Poziţii de deplasare:- reguli de circulaţie- semnalizare rutieră(verticală, luminoasă,

▪ Indică componentele şi sistemele▪ Prezintă comenzile şi tabloul de bord▪ Execută controlul vizual înainte de punerea în funcţiune a motorului▪ Conduce autovehiculul si tractorul pe drumurile publice în condiţii normale de circulaţie şi în situaţii ce prezintă dificultăţi speciale

▪ Indicarea principalelor componente, a principalelor comenzi şi a tabloului de bord la tractor şi autovehicul▪ Efectuarea controalelor vizuale înainte de punerea în funcţiune a motorului▪ Conducerea autovehiculului şi tractorului în condiţii normale de circulaţie în localităţi şi în afara localităţilor▪ Identificarea situaţiilor ce prezintă dificultăţi speciale

64

orizontală)- indicii utile; comportamentul participanţilor la trafic, politţea rutieră- comenzi- viteza- banda de circulaţie- distanţa de siguranţăIntersecţia:- mod de identificare- reguli de prioritate- mod de evitare a coliziunilor- mod de adaptare a vitezei- mod de schimbare în siguranţă a direcţiei de mers• Condiţii normale :- mod de evaluare a distanţelor- pe baza diverselor indicii şi pe baza distanţelor de opire- mod de evaluare a vitezei(vehiculului propriu şi altui vehicul)- depăşire- viraje- comportamentul participanţilor la trafic- itinerarii; hărţi rutiere, informaţii meteorologice, mod de interpretare a semnalizării direcţieiSituaţii:- mod de încadrare în circulaţia rapidă- mod de evaluare a distanţelor şi vitezei- mod de controlare şi avertizare- mod de a-şi menţine poziţia- riscuri specifice localităţilor mici- trecerea la nivel cu calea ferată- mod de conducere într-o coloană de vehicule• Situaţii ce prezintă dificultăţi speciale- Încadrarea în circulaţia rapidă- Evaluarea distanţelor şi vitezelor

65

- Controlarea şi avertizarea- Menţinerea poziţiei- Trecerea la nivel cu calea ferată- Conducerea într-o coloană de vehicule

66


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Legislaţie rutieră1.1 Particularităţi ale traficului rutier: intensitate, densitate, fluenţă, structură; aspectefuncţionale si relaţionale; reglementarea circulaţiei, cauze generatoare de accidente.1.2 Condiţii: starea tehnică, controlul vehiculelor; documente doveditoare ( certificatul deînmatriculare, cartea tehnică, licenţe de transport, permis de conducere, atestatul profesional).1.3 Variante de asigurări auto: CASCO, asigurare obligatorie, drepturi si răspunderi.1.4 Informare: categorii de informaţii, timpul de reacţie.1.5 Particularităţi ale drumului public: - drum public, elemente geometrice si constructive,clasificare si încadrare, calitatea părţii carosabile.1.6 Mijloace de dirijare: semnale speciale de avertizare luminoasă şi/sau sonoră, semnalele poliţistului, semnalele luminoase, indicatoare si marcaje, semnalizarea la trecerile la nivel cu calea ferată, alte semnale.1.7 Reguli: punerea în mişcare a vehiculului, poziţiile în timpul deplasării, regimul de viteze, reguli de prioritate de trecere, manevre, circulaţia prin puncte caracteristice, obligaţiile si interzicerile conducătorilor auto, reguli pentru alţi participanţi la trafic.Consecinţe: infracţiuni si contravenţii la regimul circulaţiei.2. Conducere preventivă2.1 Elementele conducerii preventive- cunoştinţe teoretice- vigilenţa- prevederea- judecata- îndemânarea2.2 Situaţiile periculoase-aderenţa, demarajul, patinarea, circulaţia în curbe, obstacole,acvaplanarea- vizibilitate; circulaţia pe timp de noapte, pe timp de ploaie, ceaţă, ninsoare abundentă- oboseala- obişnuinţa2.3 Elemente de referinţă în adaptarea modului de deplasare:- capacităţile proprii ale conducătorului auto ; timp de reacţie, factorii de influenţă asupra capacităţilor conducătorului auto, condiţiile de drum, condiţiile de trafic.2.4 Factorii de risc, circulaţia pe timp de vară, iarnă, primavară, toamnă,în mediul urban, rural, pe poduri, sub poduri, în tunele rutiere2.5 Comportamentul conducătorului auto începător.3. Noţiuni de prim ajutor3.1 Componentele trusei de prim ajutor- prezentare- mod de utilizare3.2 Stabilirea urgenţelor la locul accidentului- scoaterea răniţilor din autovehiculele angajate în accident- stabilirea urgenţelor de gradul I (accidentaţii în stare de comă sau de şoc)- stabilirea urgenţelor de gradul II (accidentaţii cu hemoragii)- stabilirea urgenţelor de gradul III (accidentaţii cu fracturi)3.3 Acordarea primului ajutor la locul accidentului:- acordarea primului ajutor accidentaţilor în stare de comă (stop cardiac, stop respirator)- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu hemoragii- acordarea primului ajutor accidentaţilor cu fracturi- acordarea primului ajutor în timpul transportării accidentaţilor.4. Noţiuni elementare de cunoaştere şi întreţinere a tractorului şi automobilului

67

4.1 Întreţinerea tehnică zilnică:- verificarea instalaţiei de alimentare, de ungere, de răcire, de iluminare şi semnalizare;- verificarea sistemului de frânare şi a mecanismului de direcţie;- verificarea sistemului de rulare.4.2 Întreţinerea tehnică periodică:- lucrări de întreţinere- lucrări de revizie- lucrări de reparaţii, reglaje la diferite subansambluri ale autovehiculelor4.3 Norme de igienă şi securitatea muncii5. Conducerea tractorului şi automobilului5.1 Prezentarea principalelor componente şi sisteme- prezentarea comenzilor (pedala de ambreiaj, pedalele de frână, maneta frânei de ajutor, maneta de viteză, manetele pentru acţionarea reductorului şi pentru antrenarea echipamentului de lucru, pentru blocarea diferenţialului, pentru acţionarea mecanismului de suspendare, volanul etc.)- tabloul de bord – prezentarea elementelor de semnalizare şi punere în funcţiune-controlul vizual înainte de punerea în funcţiune a motorului; pete, scurgeri, niveluri de ulei şi carburant,anvelope, semnale luminoase.5.2 Poziţii de deplasare:- reguli de circulaţie- semnalizare rutieră (verticală, luminoasă, orizontală)- indicii utile; comportamentul participanţilor la trafic, politţea rutieră- comenzi- viteza- banda de circulaţie- distanţa de siguranţă5.3 Circulaţia în intersecţie:- mod de identificare- reguli de prioritate- mod de evitare a coliziunilor- mod de adaptare a vitezei- mod de schimbare în siguranţă a direcţiei de mers5.4 Circulaţia în condiţii normale :- mod de evaluare a distanţelor- pe baza diverselor indicii şi pe baza distanţelor de opire- mod de evaluare a vitezei(vehiculului propriu şi altui vehicul)- depăşire- viraje- comportamentul participanţilor la trafic- itinerarii; hărţi rutiere, informaţii meteorologice, mod de interpretare a semnalizării direcţiei5.5 Situaţii:- mod de încadrare în circulaţia rapidă- mod de evaluare a distanţelor şi vitezei- mod de controlare şi avertizare- mod de a-şi menţine poziţia- riscuri specifice localităţilor mici- trecerea la nivel cu calea ferată- mod de conducere într-o coloană de vehicule5.6 Situaţii ce prezintă dificultăţi speciale- încadrarea în circulaţia rapidă- evaluarea distanţelor şi vitezelor- controlarea şi avertizarea- menţinerea poziţiei- trecerea la nivel cu calea ferată

68

- conducerea într-o coloană de vehiculeConţinurile formării cuprind teme care pot fi abordate practic prin desfăşurarea de lucrări

de laborator şi de instruire practică.



- la submodulele Legislaţie Rutieră, Conducere preventivă, Noţiuni de prim ajutorIndicatoare de avertizare Indicatoare de reglementareIndicatoare de prioritate Indicatoare de interzicere sau restricție Indicatoare de obligare Indicatoare de orientare și informare Panouri adiţionalePanouri cu marcajePanouri cu semnalele agentului de circulaţieVehicule diferite în miniatură Triunghiuri reflectorizante Machetă reţea stradală Trusă sanitară Aparate audiovizuale:- Retroproiector - Aparatură video cu monitor -Video-casete/CD cu filme având tematică specifică pregătirii teoretice în disciplina legislaţie rutieră- Cameră video - Calculator cu video proiector şi ecran de proiecţie sau reţea de calculatoare, pe care să ruleze cel puţin un soft didactic, al cărui conţinut va fi stabilit de Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., specific pregătirii teoretice în disciplina legislaţie rutieră şi conducere preventivă la submodulul Noţiuni elementare de cunoaştere şi întreţinere a tractorului şi automobiluluiPlanşe cu ansambluri, subansambluri şi scheme reprezentând:- Mecanismul motor - Mecanismul de distribuţie - Instalaţia de: alimentare a motorului cu aprindere prin scânteie (MAS) şi a motorului cu aprindere prin comprimare (MAC), aprindere, răcire, ungere. Transmisia autovehiculului - Ambreiajul - Cutia de viteze - Transmisia longitudinală Puntea din spatePuntea din faţăSistemul de direcţieSistemul de frânare Sistemul de rulare Suspensia autovehiculului Echipamentul electric- Videocasete/CD cu filme având tematică specifică pregătirii teoretice în disciplina cunoaşterea autovehiculului

69

- Soft didactic, al cărui conţinutva fi stabilit de Autoritatea Rutieră Română – A.R.R., specific pregătirii teoretice în disciplina cunoaşterea autovehiculului

o la submodulul Conducerea tractorului şi automobiluluiAutoturism şi tractor care să corespundă din punct de vedere al autorizării


Conţinuturile programei modulului ,,Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic,dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus.









Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Circulaţie rutieră, conducerea tractorului şi auto”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare:

o exerciţii aplicative şi practice de identificare a particularităţilor traficului rutier, a mijloacelor de dirijare, a regulilor de circulaţie, a consecinţelor nerespectării legislaţiei rutiere

o exerciţii aplicative de comparare a modului de a circula în condiţii normale de trafic şi în condiţii periculoase

o exerciţii de identificare a stării victimelor unui accident rutier, a stării tehnice a tractorului şi automobilului

70


Acestea vizează următoarele aspecte: aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive şi operatorii ale

elevilor, pe exersarea potenţialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului în coparticipant la propria instruire şi educaţie;

îmbinarea şi o alternanţă sistematică a activităţilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea după diverse surse de informare, observaţia proprie, exerciţiul personal, instruirea programată, experimentul şi lucrul individual, tehnica muncii cu fişe) cu activităţile ce solicită efortul colectiv (de echipă, de grup) de genul discuţiilor, asaltului de idei, etc.;

folosirea unor metode care să favorizeze relaţia nemijlocită a elevului cu obiectele cunoaşterii, prin recurgere la modele concrete;

însuşirea unor metode de informare şi de documentare independentă, care oferă deschiderea spre autoinstruire, spre învăţare continuă.

Pentru atingerea obiectivelor şi dezvoltarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare:

Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare; Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Discuţii.





învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de


evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la

condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.


predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare; Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală,


71

Propunem următoarele instrumente de evaluare finală: Teste de evaluare a cunoştinţelor elaborate conform metodologiei în vigoare privind

examenul de conducere auto. Testare practică privind abilităţile în conducerea tractorului şi auto



8. Bibliografie

1. Legea circulaţiei - Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

2. Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă Guvernului nr.195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice

72

Modulul IX: AMENAJAREA ȘI ADMINISTRAREA FERMEI MONTANE


Modulul „Amenajarea și administrarea fermei montane” face parte din stagiul de pregătire practică – CDL necesar dobândirii calificării profesionale „Fermier montan” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 90 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Amenajarea și administrarea fermei montane” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Amenajarea și administrarea fermei montane din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Lucrări de întreținere a gospodăriei agroturistice din standardul de pregătire de nivel 2, competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Comportament agroturistic din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


AMENAJAREA ȘI ADMINISTRAREA FERMEI MONTANE LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE A GOSPODĂRIEI AGROTURISTICE COMPORTAMENT AGROTURISTIC

73


MODULUL: AMENAJAREA ȘI ADMINISTRAREA FERMEI MONTANE Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare10

Rezultatul învăţării 1: Identifică construcţiile specifice zonei montane Construcţii specifice fermei montane: locuinţă, adăposturi pentru animale, construcţii pentru depozitarea dejecţiilor animaliere, construcţii pentru depozitarea furajelor şi produselor agricole, magazie pentru unelte şi utilaje Elemente constructive: elemente de dimensionare, elemente de dotare, structură de rezistenţă, elemente de compartimentare şi închidere, elemente de izolaţii, elemente de finisaj, instalaţii tehnice. Materiale pentru construcţii: lemn şi produse din lemn, piatră naturală, produse ceramice şi înlocuitori, sticlă şi produse metalice, mortare, betoane, materiale pentru hidroizolaţii şi termoizolaţii, materiale pentru finisaje, materiale pentru instalaţii electrice şi sanitare.

Prezintă tipurile de construcţii specifice fermei montane Specifică elementele constructive ale construcţiilor Identifică materialele necesare efectuării construcţiei

Descrierea construcţiilor anexe ale fermei montane.

Identificarea construcţiilor anexe ale fermei montane

Specificarea elementelor constructive şi a materialelor necesare efectuării construcţiei

Rezultatul învăţării 2: Participă la elaborarea planului de amenajare a incintei fermei montane Spaţii de amenajat: grădină de flori, spaţii de agrement, căi de acees, parcare, loc de joacă pentru copii, foişor, grătar Simboluri tehnice: linii, scară, dimensiune, simboluri pentru materiale Soluţii de amenajare: schiţe de amplasare (locuinta, adăpost pentru animale, anexe gospodaresti, spaţii de agrement), schiţe de amenajare a spaţiilor verzi şi de agrement

Selectează spaţiilor exterioare ce vor fi amenajate

Propune soluţii privind amenajarea spaţiilor selectate

Selectează resursele materiale necesare amenajării

Utilizează tehnologia informaţiei în amenajarea teritoriului din incinta fermei

Indicarea spaţiilor exterioare ce vor fi amenajate

Identificarea simbolurilor tehnice utilizate în realizarea schiţelor de amenajare

Clasificarea resurselor materiale utilizate la amenajarea spaţiilor exterioare

Utilizarea tehnologiei informaţiei în amenajarea teritoriului din incinta fermei


Resurse materiale: lemn, piatră, cărămidă, arbori, arbuști, flori, dale, obiecte ceramice, obiecte decorative, materiale pentru spaţiul de joacă Spaţiu de joacă: amplasare, dimensiuni, dotare Tehnologie: internet, Soft-uriRezultatul învăţării 3: Amenajează spaţiile verzi din ferma montană Schiţă: scară, dimensiune, linii, suprafeţe,

simboluri Configurare: construcţii, măsurare,

marcare, delimitare, plantare, semănat, dalare, rocării

Lucrări de amenajare: semănat, plantat, dalare, realizat garduri, alei, rocărie, văruit, vopsit, udat Unelte utilizate la amenajare: ferăstrău, sapă, greblă, casma, foarfece, stropitoare, ciocan, bidinea, plantator, sfoară, metru, picheţi, roabă, lopată Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de amenajare a spațiilor verzi

Aplică schiţa de amenajare a spaţiului verde şi de agrement

Selectează materialele necesare amenajării spaţiului verde

Configurează spaţiile ce vor fi amenajate Efectuează lucrările de amenajare conform

schiţei Aplică norme de securitate şi sănătate în

muncă specifice lucrărilor de amenajare a spatiilor verzi

Identificarea uneltelor şi materialelor necesare amenajării spaţiului verde şi de agrement

Marcarea şi delimitarea spaţiului de amenajat,conform schiţei

Executarea lucrărilor de amenajare a spaţiilor verzi şi de agrement, respectând normele de securitate şi sănătate în muncă

Rezultatul învăţării 4: Întreţine ferma montană Lucrări de întreţinere şi reparaţii: prăşit, tăiat, fasonat, tuns gazon, văruit, vopsit, udat, reparat gard, banci, curăţenia curentă a teraselor, aleilor, parcărilor, locurilor de joac, instalați sanitare,lăcătușerie, tâmplărie Amenajări tehnice: surse şi instalaţii de apă, surse convenţionale şi neconvenţionale de energie electrică, surse de încălzire cu combustibili lichizi, solizi, gazoşi. Norme: specifice lucrărilor de întreţinere a fermei montane

Efectuează lucrări de întreţinere a spaţiilor exterioare din ferma montană

Realizează curăţenia în spaţiile exterioare Efectuează operaţii de reparaţii la garduri

sau băncuţe Execută amenajări tehnice Aplică norme de securitate şi sănătate în

muncă la efectuarea lucrărilor de întreținere

Descrierea lucrărilor de întreţinere a spaţiilor exterioare

Identificarea resurselor materiale şi uneltelor necesare efectuării întreţinerii şi curăţeniei spaţiilor exterioare

Efectuarea lucrărilor de întreţinere sau reparaţie

Aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă la efectuarea lucrărilor de întreținere

Rezultatul învăţării 5: Amenajează spaţiile interioare ale fermei montane

75

Schiţe privind amenajarea spaţiilor interioare: dormitor, grup sanitar, spaţiu pentru prepararea hranei, hol, spaţiu pentru petrecerea timpului liber Dotarea spaţiilor interioare cu: mobilier, aparatură electronică şi electrocasnică, elemente decorative, conform normelor de clasificare a fermelor montane în vigoare

Execută schiţele de amenajare a spaţiilor interioare.

Execută operaţii de amenajare a spaţiilor de locuit şi prepararea hranei cu mobilier, echipamente şi aparatură, cu respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă

Identificarea spaţiilor şi dotărilor necesare, confrom normelor de clasificare a fermelor montane în vigoare

Executarea schiţelor privind amenajarea spaţiilor interioare

Respectarea normelor de securitate şi sănătate în muncă la amenajarea spaţiilor

Rezultatul învăţării 6: Efectuează lucrări de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor interioare din ferma montană Lucrări de întreţinere pentru: podele şi pardoseli (din lemn, din parchet, din parchet laminat, din gresie, din piatră), mobilier (din lemn, din material plastic, din răchită, mobilă tapiţată cu piele, tapiţerii din material textil), uşi (din lemn de brad, cireş, stejar, uşi metalice), ferestre (din lemn vopsit şi lăcuit, din PVC, din aluminiu) Operaţii zilnice de curăţenie: curăţenia în dormitor, schimbarea lenjeriei, curăţenia în grupul sanitar, schimbarea prosoapelor, curăţenia în sala de mese şi spaţiul pentru petrecerea timpului liber Spălarea, călcarea şi împachetarea rufelor destinate folosinţei turiştilor: lenjerie de pat, faţă de masă, şervet de bucătărie, perdea, draperie.

Selectează materialele şi aparatele necesare efectuării lucrărilor de întreţinere şi curăţenie în spaţiile de cazare

Execută lucrări de întreţinere a podelelor, pardoselelor, mobilierului, uşilor şi ferestrelor din ferma montană.

Efectuează operaţii zilnice de întreţinere a curăţeniei în spaţiile de cazare

Spală, calcă şi împachetează rufele destinate folosinţei turiştilor

Identificarea materialelor necesare efectuării lucrărilor de întreţinere şi curăţenie a dotărilor din ferma montană.

Precizarea etapelor de efectuare a curăţeniei.

Efectuarea operaţiilor zilnice de curăţenie Pregătirea rufelor pentru spălare.

Alegerea detergenţilor, echipamentelor şi spălarea rufelor.

Rezultatul învăţării 7: Comunică cu turiştii cazaţi în ferma montană Forme de comunicare cu turiştii: comunicarea verbală, comunicarea scrisă, comunicarea nonverbală, comunicarea prin telefon, comunicarea prin mijloace electronice (e-mail, internet) Comunicarea pe perioada sejurului: întâmpinarea turiştilor, prezentarea fermei şi a serviciilor pe care le oferă, înregistrarea turiştilor, preluarea comenzilor, întreţinerea comunicării cu

Utilizează diferite forme de comunicare cu turiştii

Întâmpină clienţii respecatând regulile de protocol

Asigură un climat favorabil pe toată perioada sejurului

Prezentarea formelor de comunicare cu turiştii.

Indicarea regulilor de protocol ce se vor respecta în relaţia cu clienţii

Aplicarea regulilor de protocol pe perioada sejurului

76

turistul, rezolvarea conflictelor, rezolvarea reclamaţiilor Rezultatul învăţării 8: Efectuează activităţi de asistare a turiştilor din ferma montană Activităţi de asistare a turiştilor: însoţirea în drumeţii, expedierea de corespondenţă, antrenarea în activităţi proprii gospodăriei montane (cosit, muls, activităţi meşteşugăreşti, prepararea mâncărurilor tradiţionale) Servicii suplimentare la cererea turiştilor: vânzarea produselor din gospodărie, întreţinut încălţămintea, spălat, cusut, călcat haine pentru turişti, supravegherea copiilor, expedierea corespondenţei

Asigură activităţi de asistare la cererea turiştilor

Prestează servicii suplimentare la cererea clienţilor

Descrierea activităţilor de asistare a turiştilor

Precizarea serviciilor ce pot fi prestate la cererea turiştilor

Prestarea activităţilor de asistare şi serviciilor suplimentare la cererea clienţilor

Rezultatul învăţării 9: Asigură securitatea turiştilor şi a bunurilor acestora Acţiuni de prevenire: indicarea locurilor periculoase din fermă şi împrejurimi, informare asupra potenţialelor riscuri din fermă Securitatea turiştilor şi a bunurilor: securitatea în spaţiile de cazare, în incinta fermei şi în împrejurimi, securitatea în desfăşurarea unor activităţi cu potenţial de risc, securitatea obiectelor de valoare, securitatea la contactul cu persoane nedorite Norme de securitate în ferma montană: norme de igienă (igiena produselor alimentare, spaţiilor destinate folosinţei turiştilor), norme P.S.I. şi de securitatea muncii în incinta fermei, norme de prim ajutor în caz de accident şi situaţii periculoase

Informează turiştii cu privire la locurile periculoase şi potenţialele riscuri din fermă

Asigură securitatea turiştilor şi a bunurilor acestora

Aplică normele de igienă, securitate, sănătate în muncă şi PSI în incinta fermei montane

Indicarea locurilor periculoase şi riscurilor potenţiale din fermă

Descrierea acţiunilor de prevenire a accidentării turiştilor.

Respectarea normelor de igienă, securitate şi sănătate în muncă

77


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Construcţii ale fermei montane

1.1. Tipuri de construcţii anexe ale fermei montane1.2. Părţile componente ale construcţiilor anexe.1.3. Elementele constructive ale construcţiilor1.4. Materiale utilizate la efectuarea construcţiei

2. Planul de amenajare a incintei fermei montane2.1.Întocmirea schiţei de amplasare, de amenajare a spaţiilor verzi şi de agrement2.2.Soluţii privind amenajarea spaţiilor: grădină de flori, spaţii de agrement, căi de acees, parcare, loc de joacă pentru copii, foişor, grătar. 2.3.Amenajarea spaţiilor verzi şi de agrement din ferma montană

2.4.Tehnologie-internet,SOFT-UR3. Amenajarea spatiilor verzi şi de agrement din ferma montană 3.1.ISchiţă: scară, dimensiune, linii, suprafeţe, simboluri 3.2.Configurare: construcţii, măsurare, marcare, delimitare, plantare, semănat, dalare, rocării 3.3.Lucrări de amenajare: semănat, plantat, dalare, realizat garduri, alei, rocărie, văruit, vopsit, udat 3.4.Unelte utilizate la amenajare: ferăstrău, sapă, greblă, casma, foarfece, stropitoare, ciocan, bidinea, plantator, sfoară, metru, picheţi, roabă, lopată 3.5.Norme de securitate şi sănătate în muncă specifice lucrărilor de amenajare a spațiilor verzi4. Lucrări de întreținere din ferma montană 4.1 Lucrări de întreţinere a spatiilor verzi: prăşit, tăiat, fasonat, tuns gazon, văruit, vopsit, udat 4.2. Curăţenia in spatiile exterioare : curentă a teraselor, aleilor, parcărilor, locurilor de joacă 4.3. Reparaţii curente: reparat gard, banci5. Amenajarea spaţiilor interioare ale fermei montane 5.1. Spaţii interioare supuse amenajării 5.2. Schiţe privind amenajarea interioară a spaţilori 5.3. Mobilier şi echipamente necesare amenajărilor interioare6. Lucrări de întreţinere şi curăţenie a spaţiilor interioare din ferma montană 6.1. Lucrări de întreţinere pentru: podele, mobilier, uşi, ferestre 6.2. Operaţii de curăţenie : zilnice, periodice şi generale. 6.3.Spălarea, călcarea şi împachetarea rufelor destinate folosinţei turiştilor7. Comunicarea cu turiştii cazaţi în ferma montană 7.1. Forme de comunicare cu turiştii 7.2. Activităţi de asistare a turistului 7.3. Servicii suplimentare la cererea turistului 7.4. Acţiuni de asigurarea a securităţii turistului




Construcţii specifice fermei montane: ferma montană prevăzută cu echipamente şi dotări corespunzătoare, adăposturi pentru animale, construcţii pentru depozitarea dejecţiilor animaliere, construcţii pentru depozitarea furajelor şi produselor agricole, magazie pentru unelte şi utilaje

78

Spaţii verzi şi de agrement: grădină de flori, spaţii de agrement, căi de acees, spaţiu de parcare, loc de joacă pentru copii, foişor

Resurse materiale pentru amenajarea spaţiilor verzi:specii de flori perene şi anuale, arbuşti, gard viu, piatră, lemn, cuie, leagăn, balansoar, grătar

Unelte şi echipamente pentru amenajarea şi întreţinerea spaţiilor:sapă, greblă, lopată, plantator, roabă, stropitoare, cuie, ferăstrău, ciocan, topor, foarfece, aspersor, metru, maşină de tuns iarba, motocultor cu echipament de lucru

Materiale, aparate şi ustensile pentru întreţinerea spaţiilor interioare: detergenti, solvenţi, substanţe pentru curăţat podele şi pardoseli, vopsea pe bază de ulei, vopsea lavabilă, lac, pensulă, perie, trafalete, bidinea, găleată, burete, lavetă, hârtie abrazivă, soluţii pentru curăţat covoare, soluţii pentru curăţat geamuri, dezinfectanţi, prosoape, lavete, mătură, găleată, mop, aspirator, maşină de spălat rufe


Conţinuturile programei modulului ,,Amenajarea și administrarea fermei montane” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Amenajarea și administrarea fermei montane” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic,dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus, sub îndrumarea profesorilor de specialitate.









79

Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului ,,Amenajarea fermei şi comportament agroturistic”, se recomandă următoarele activităţi de învăţare: - exerciţii de identificare a spaţiilor exterioare şi interioare ce urmează a fi amenajate.- exerciţii aplicative de realizare a schiţelor de amenajare a spaţiilor verzi şi a spaţiilor interioare.- exerciţii de identificare a resurselor materiale necesare amenajării spaţiilor interioare şi exterioare ale fermei montane. - activităţi practice: Configurarea spaţiilor din ferma agroturistică. Efectuarea lucrărilor de amenajare exterioară şi interioară conform schiţei Efectuarea lucrărilor de întreţinere a spaţiilor exterioare din ferma montană Efectuarea curăţeniei spaţiilor exterioare Efectuarea operaţiilor de reparaţii la garduri sau băncuţe Utilizarea diferitelor forme de comunicare cu turiştii, respectând regulile de protocol Prestarea activităţilor de asistare şi a serviciilor suplimentare la cererea clienţilor. Asigurarea securităţii turiştilor şi a bunurilor acestora Aplicarea normelor de igienă, securitate, sănătate în muncă şi PSI în incinta fermei montane



Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare

continuă a rezultatelor învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de











80




8. Bibliografie

1 I. Berbecaru, M. Botez Teoria şi practica amenajării turistice, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1976

2 St. Mihai, C.Veţeanu Comportament şi etică profesională, Editura CD Press, Bucurşti, 2006

3 D. Plohotniuc Amenajarea structurilor de primire turistice din mediul rural, Gemma Print, Bucureşti, 2003

4 D.A. Stănciulescu Asistenţa acordată turiştilor, reguli de comportament în structurile de primire turistice din mediul rural, Gemma Print, Bucureşti,2003

5 M. Stoian Managementul pensiunii

81

Modulul X: PREPARATE TRADIŢIONALE ŞI SERVIREA LOR ÎN FERMA MONTANĂ


Modulul „Preparate tradiționale și servirea lor în ferma montană” face parte din stagiul de pregătire practică – CDL necesar dobândirii calificării profesionale „Fermier montan” clasa a XI-a, învățământ profesional de 2 ani, şi are alocat un număr de 60 ore conform planului de învăţământ, din care:



Modulul „Preparate tradiționale și servirea lor în ferma montană” reuneşte competenţe din unitatea de competenţe tehnice specializate Preparate tradiționale și servirea lor în ferma montană din standardul de pregătire de nivel 2, domeniul Agricultură.


PREPARATE TRADIŢIONALE ŞI SERVIREA LOR ÎN FERMA MONTANĂ

82


MODULUL: PREPARATE TRADIŢIONALE ŞI SERVIREA LOR ÎN FERMA MONTANĂ Cunoştinţe Deprinderi Criterii de evaluare11

Rezultatul învăţării 1. Realizează preparate pentru micul dejun, gustări şi antreuri tradiţionale înferma montană Sortiment: din fiecare grupă de preparate

vor fi exemplificate cele tradiţionale zonei montane

Preparate: din ouă, din caşcaval Gustări: reci şi calde Antreuri: reci şi calde Calitatea: analiză senzorială (aspect,

culoare, consistenţă, miros, gust) Defecte: de culoare, de consistenţă, de gust

şi miros, cauze, remedieri Norme: specifice prelucrării primare şi

termice a materiilor prime

Identifică sortimentul tradiţional de preparate pentru micul dejun, gustări şi antreuri

Pregătește preparate pentru micul dejun, gustări şi antreuri

Asigură calitatea preparatelor executate Identifică defecte de culoare, de

consistenţă, de gust şi miros, cauze, remedieri Aplică norme de securitate şi sănătate

în muncă specifice prelucrării primare şi termice a materiilor prime

Identificarea sortimentelui tradiţional de preparate pentru micul dejun, gustări şi antreuri

Obţinerea preparatelor pentru micul dejun, gustări şi antreuri

Asigurarea calităţii preparatelor executate

Identificarea defectelor de culoare, de consistenţă, de gust şi miros, cauze, remedieri


Rezultatul învăţării 2: Execută preparate culinare tradiţionale complexe de felul I în ferma montană Sortiment: din fiecare grupă de preparate

vor fi exemplificate cele tradiţionale zonei montane

Preparate de fel I: din legume, din produse cerealiere şi brânzeturi, din peşte, preparate lichide (supă de roşii cu orez, supă de găluşte, supă cremă de pui, ciorbă de perişoare, de burtă, de potroace, borş cu carne de miel, ciorbă ţărănească de vită

Calitatea: analiză senzorială(aspect, culoare, consistenţă, miros, gust

Defecte: de culoare, de consistenţă, de gust, de miros

Norme: specifice prelucrării primare şi

Prezintă sortimentul de preparate culinare complexe ce pot fi servite ca fel I

Pregătește preparate tradiţionale complexe de felul I

Analizează senzorial materiile prime după aspect, gust, culoare, miros, consistenţă

Identifică defectele preparatelor executate

Aplică normele specifice pentru securitate şi sănătate în muncă

Prezentarea sortimentului tradiţional de preparate culinare complexe ce pot fi servite ca felul I

Obţinerea preparatelor tradiţionale complexe de felul I

Asigurarea calităţii produselor executate

Analizarea senzorială după aspect, gust, culoare, miros, consistenţă a materiilor

Identificarea defectelor preparatelor Aplicarea normelor specifice de

securitate şi sănătate în muncă


83

termice a materiei primeRezultatul învăţării 3: Execută preparate culinare tradiţionale complexe de felul al doilea în ferma montană

Sortiment: din fiecare grupă de preparate vor fi exemplificate cele tradiţionale zonei montane

Preparate de fel II: din legume, din carne de porc (de vită, de porc, de ovine, de vânat, de pasăre), din carne tocată, din subproduse, din peşte, fripturi, garnituri şi salate care însoţesc preparatele

Calitatea: analiză senzorială (aspect, culoare, miros, gust)

Defecte: de culoare, de consistenţă, de gust, de miros. Cauze, remedieri

Norme de securitate şi sănătate în muncă: specifice prelucrării primare şi termice a materiei prime

Prezintă sortimentul de preparate culinare complexe ce pot fi servite ca fel al doilea.

Obţine preparate tradiţionale complexe de felul al doilea

Asigură calitatea preparatelor executatecapabil Identifică defectele preparatelor executate Aplică norme de securitate şi sănătate în muncă specifice prelucrării primare şi termice a materiei prime

Prezentarea sortimentului tradiţional de preparate culinare complexe ce pot fi servite ca felul al doilea

Obţinerea preparatelor tradiţionale complexe de felul al doilea


Identificarea defectelor preparatelor Aplicarea normelor specifice de

securitate şi sănătate în muncă

Rezultatul învăţării 4: Prepară deserturi tradiţionale în ferma montană Sortiment: Cremă de zahăr ars, papanaşi,

găluşte cu prume, colţunaşi cu brânză de vaci, salată de fructe

Preparate: Cozonac, pască, colac, plăcinte, brânzoaice, prăjituri din aluat fraged cu diferite umpluturi

Calitatea: analiza senzorială (aspect, culoare,consistenţă, miros, gust)

Defecte: de culoare, de consistenţă, de gust, de miros, cauze, remedieri

Norme de securitate şi sănătate în muncă: specifice prelucrării deserturilor

Pregătește dulciurile tradiţionale complexe de bucătărie

Obţine preparate tradiţionale complexe de patiserie

Asigură calitatea preparatelor executate Identifică defectele preparatelor

executate Aplică normele de securitatea şi

sănătatea în muncă specifice preparării deserturilor

Pregătirea dulciurilor tradiţionale complexe de bucătărie

Obţinerea preparatelor tradiţionale de patiserie


Identificarea defectelor preparatelor Aplicarea normelor de securitate şi

sănătate în muncă specifice preparării deserturilor

Rezultatul învăţării 5: Serveşte preparate tradiţionale în ferma montană Obiecte: molton, feţe de masă, naproane,

şerveţele, tacâmuri, farfurii, pahare, olivieră, coşuri de pâine, tăvi, platouri, boluri, ceşti,

Selectează obiectele necesare pentru aranjarea mesei

Întocmește diferite tipuri de meniuri

Selectarea obiectelor necesare pentru aranjarea mesei

Întocmirea diferitelor tipuri de meniuri

84

scrumiere mise-en-place Sisteme de servire: servirea preparatelor

porţionate la farfurie, la platou, la bol, servirea băuturilor poţionate la pahar

Debarasarea: ridicarea obietelor de pe masă (farfurii, tacâmuri, pahare, şervete, şerveţele, oliviere)

Norme: specifice servirii preparatelor şi băuturilor

Aplică sistemele de servire a preparatelor tradiţionale şi a băuturilor

Debarasează masa de obiectele folosite la servire

Aplică normele de securitate şi sănătate în muncă specifice servirii preparatelor şi băuturilor

Aplicarea sistemelor de servire a preparatelor tradiţionale şi a băuturilor

Debarasarea mesei de obiectele folosite la servire


85


Se recomandă următoarea ordine de parcurgere a modulului:1. Preparate pentru micul dejun, gustări şi antreuri tradiţionale înferma montană1.1. Sortiment: din fiecare grupă de preparate vor fi exemplificate cele tradiţionale zonei montane1.2. Preparate: din ouă, din caşcaval1.3. Gustări: reci şi calde1.4. Antreuri: reci şi calde1.5. Calitatea: analiză senzorială(aspect, culoare, consistenţă, miros, gust)1.6. Defecte: de culoare, de consistenţă, de gust şi miros, cauze, remedieri1.7. Norme: specifice prelucrării primare şi termice a materiilor prime2. Preparate culinare tradiţionale complexe de felul I în ferma montană2.1. Sortiment: din fiecare grupă de preparate vor fi exemplificate cele tradiţionale zonei montane2.2. Preparate de fel I: din legume, din produse cerealiere şi brânzeturi, din peşte, preparate lichide (supă de roşii cu orez, supă de găluşte, supă cremă de pui, ciorbă de perişoare, de burtă, de potroace, borş cu carne de miel, ciorbă ţărănească de vită2.3. Calitatea: analiză senzorială (aspect, culoare, consistenţă, miros, gust 2.4. Defecte: de culoare, de consistenţă, de gust, de miros2.5. Norme: specifice prelucrării primare şi termice a materiei prime3. Preparate culinare tradiţionale complexe de felul II în ferma montană3.1. Sortiment: din fiecare grupă de preparate vor fi exemplificate cele tradiţionale zonei montane 3.2. Preparate de fel II: din legume, din carne de porc (de vită, de porc, de ovine, de vânat, de pasăre), din carne tocată, din subproduse, din peşte, fripturi, garnituri şi salate care însoţesc preparatele 3.3. Calitatea: analiză senzorială (aspect, culoare, miros, gust)3.4. Defecte: de culoare, de consistenţă, de gust, de miros, cauze, remedieri 3.5. Norme de securitate şi sănătate în muncă: specifice prelucrării primare şi termice a materiei prime4. Prepară deserturi tradiţionale în ferma montană 4.1. Sortiment: Cremă de zahăr ars, papanaşi, găluşte cu prume, colţunaşi cu brânză de vaci, salată de fructe 4.2. Preparate: Cozonac, pască, colac, plăcinte, brânzoaice, prăjituri din aluat fraged cu diferite umpluturi4.3.Calitatea: analiza senzorială (aspect, culoare, consistenţă, miros, gust)4.4. Defecte: De culoare, de consistenţă, de gust, de miros, cauze, remedieri4.5. Norme specifice preparatelor și băuturilor5. Servirea preparatelor tradiţionale în ferma montană5.1. Obiecte: molton, feţe de masă, naproane, şerveţele, tacâmuri, farfurii, pahare, olivieră, coşuri de pâine, tăvi, platouri, boluri, ceşti, scrumiere mise-en-place5.2. Sisteme de servire: servirea preparatelor porţionate la farfurie, la platou, la bol, servirea băuturilor poţionate la pahar5.3. Debarasarea: Ridicarea obietelor de pe masă (farfurii, tacâmuri, pahare, şervete, şerveţele, oliviere)5.4. Norme: specifice servirii preparatelor şi băuturilor


86



Materii prime: fructe, legume, făină de grâu, făină de porumb, orez, arpacaş, tărâţe, carne, lapte

Mijloace de lucru: cuţite, cuve de spălare, vase de mărimi diferite, strecurătoare fină, site, tocătoare din lemn, palete din lemn, maşini de tocat, pâlnii de umplere, tăvi pentru copt, recipienţi din sticlă, capace, mese de lucru, robot de bucătărie, răcitor, maşină de gătit, cuptor, frigider , cuptor cu microunde, site, ciururi, cuve de spălare, mese de sortare (făină, mălai, orez, arpacaş, legume, fructe)

Spaţii: bucătărie, sală de mese Obiecte pentru mise-en – place: mese, scaune, farfurii, tacâmuri, pahare, olivieră, coşuri de

pâine, tăvi, platouri, boluri, ceşti, scrumiere, feţe de masă, naproane, şervete Materiale şi ustensile pentru igienizarea ustensilelor şi utilajelor: sodă calcinată, fosfat

trisodic, acizi organici, săpunuri, detergenţi, dezinfectanţi ( pe bază de clor), perii, bureţi, furtun, lavete

Materiale pentru igiena şi sănătatea în muncă: halate, şorţuri, cizme, mănuşi, materiale pentru igiană, dezinfectanţi


Conţinuturile programei modulului „Preparate tradiționale și servirea lor în ferma montană” trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.


Modulul „Preparate tradiționale și servirea lor în ferma montană” poate încorpora, în orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandă a se desfăşura în laboratoare şi în ateliere din unitatea de învăţământ sau de la agentul economic,dotate conform recomandărilor precizate în unităţile de competenţe menţionate mai sus, sub îndrumarea profesorilor de specialitate.







pot fi derulate următoarele activităţi de învăţare: Elaborarea de referate interdisciplinare; Exerciţii de documentare;

87

Navigare pe Internet în scopul documentării; Vizionări de materiale video (casete video, CD – uri); Vizite de documentare la agenţii economici; Discuţii.


Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modulului „Preparate tradiționale și servirea lor în ferma montană”se recomandă următoarele activităţi de învăţare: - exerciţii de identificare a materiilor prime şi auxiliare, a materialelor de lucru, a maşinilor şi utilajelor, a obiectelor de inventar pentru realizarea mise-en –place-ului- exerciţii aplicative de realizare a mise-en –place-ului- activităţi practice:Organizarea spaţiilor de lucru în vederea obţineri preparatelor Realizarea preparatelor pentru micul dejun, gustări şi antreuri tradiţionale înferma montană Executarea preparatlor culinare tradiţionale complexe de felul I în ferma montană Obţinerea preparatelor culinare tradiţionale complexe de felul II în ferma montană Prepararea deserturilor tradiţionale în ferma montană Serveşte preparatele tradiţionale în ferma montană Stabilirea calităţii preparatelor executate. Depistarea defectelor preparatelor executate Verificarea periodică a spaţiilor şi produselor depozitate Aranjarea şi decorarea spaţiilor de servire Realizarea mise-en-place-ului Servirea preparatelor culinare şi a băuturilor respectând regulile de protocol. Debarasarea meselor în spaţiile de servire Pregătirea spaţiilor de servire, după debarasare



Evaluarea poate fi:a. În timpul parcurgerii modulului prin

forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul modulului şi de metoda de


evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp. Va fi realizată pe baza unor probe care se referă explicit la criteriile de performanţă şi la

condiţiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat în Standardul de Pregătire Profesională pentru fiecare rezultat al învăţării.

b. Finală: Realizată printr-o lucrare cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de

predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.Propunem următoarele instrumente de evaluare continuă: Fişe de observaţie; Fişe test; Fişe de lucru; Fişe de autoevaluare;

88

Teste de verificarea cunoştinţelor cu itemi cu alegere multiplă, itemi alegere duală, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip întrebări structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme.




Lucrarea practică prin care se evaluează metodele de lucru şi produsul final obţinut Portofoliul, care oferă informaţii despre rezultatele şcolare ale elevilor, activităţile

extraşcolare etc.În parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formativ şi la final de tip sumativ



8. Bibliografie

1. G. Berechet, D. Doirilă Pregătirea preparatelor şi băuturilor destinate turiştilor

Gemma Print, Bucureşti,2003

2. C. Florea Servirea preparatelor şi băuturilor în structurile de primire turistice din mediul rural

Gemma Print, Bucureşti,2003

3. R. Nicolesu Tehnologia Restaurantelor Editura Inter Bucureşti4. E. Dobrescu,

S.StavrosituTehnica servirii consumatorilor Editura Didactică şi

Pedagogică, Bucureşti,2006

5. *** Ghidul profesorului, Lucrător în agroturism

Editura Didactică şi Pedagogică, R.A.Bucureşti

1.

89

Documents

PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT PROF 2 ani/CRR_Agricultura... · Web viewCombaterea bolilor şi dăunătorilor din culturile furajere Refacerea vegetaţiei după fiecare cosire Recunoașterea