Embed Size (px)
Citation preview
2018
Debitor:
R.A.D.E.T.
februarie 2018
PLAN DE REORGANIZARE JUDICIARĂ
1
Cuprins
PREAMBUL ................................................................................................................................................................ 4
1. PREZENTAREA REGIEI .............................................................................................................................. 17
1.1. SCURT ISTORIC AL REGIEI ................................................................................................................................... 17 1.2. DATE GENERALE .................................................................................................................................................. 18 1.3. OBIECT DE ACTIVITATE ........................................................................................................................................ 20 1.4. CADRUL LEGAL DE REGLEMENTARE A ACTIVITĂŢII ............................................................................................. 20
1.4.1 Structura de management ........................................................................................................................ 21 1.4.2 Organigrama .............................................................................................................................................. 24 1.4.3 Resurse Umane ........................................................................................................................................... 25
1.4.3.1 Evoluţia numărului total de salariați .............................................................................................................. 25 1.4.3.2 Structura salariaților în funcţie de nivelul de pregătire în perioada 31.12.2014 - 31.12.2017 ................ 28 1.4.3.3......................................................................................................................................................................................... 28 1.4.3.4. ....................................................................................................................................................................................... 28 1.4.3.5. Evoluţia structurii personalului pe principalele meserii .............................................................................. 29 1.4.3.6. Fluctuația resurselor umane în perioada 2015 – 2017 ................................................................................. 30 1.4.3.7. Structura salariaţilor pe categorii de vârstă ................................................................................................. 31 1.4.3.8. Evoluția personalului/categorii și a fondului de salarii brut 31.12.2014-31.12.2017 ............................... 33 1.4.3.9. Măsuri în domeniul resurselor umane în perioada insolvenţei .................................................................. 34
2. PIAŢA SERVICIILOR DE TERMOFICARE ÎN BUCUREȘTI .............................................................. 42
2.1. DELIMITAREA ARIEI TERITORIALE DE ACŢIUNE .................................................................................................. 42 2.2. PRINCIPALELE CARACTERISTICI ALE PIEŢEI SERVICIILOR DE TERMOFICARE DIN BUCUREŞTI ........................... 44 2.3 PREZENTAREA MODULUI ÎN CARE SE EXECUTĂ LUCRĂRILE. TIPURI DE LUCRĂRI. ............................................. 48
3. ANALIZA SITUAŢIILOR FINANCIARE – BILANŢUL ........................................................................ 51
3.1 SCURTĂ ANALIZĂ A RAPOARTELOR DE AUDIT ...................................................................................................... 51 3.2 BILANŢUL ............................................................................................................................................................ 53
3.2.1. Imobilizările necorporale .......................................................................................................................... 55 3.2.2. Imobilizările corporale .............................................................................................................................. 56 3.2.3. Activele circulante ...................................................................................................................................... 60
3.2.3.1. Stocurile ............................................................................................................................................................... 61 3.2.3.2. Creanțele .............................................................................................................................................................. 62 3.2.3.3. Lichiditățile și echivalente ................................................................................................................................. 65 3.2.3.4. Cheltuieli înregistrate în avans ........................................................................................................................ 65
3.2.4. Elemente de pasiv ....................................................................................................................................... 65 3.2.4.1. Datorii pe termen scurt ..................................................................................................................................... 65 3.2.4.2. Datorii pe termen lung ...................................................................................................................................... 67 3.2.4.3. Provizioane .......................................................................................................................................................... 79 3.2.4.4. Capitalurile proprii ............................................................................................................................................ 81
4. CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE ........................................................................................................ 84
4.1. STRUCTURA VENITURILOR................................................................................................................................... 85 4.1.1. Venituri din exploatare .............................................................................................................................. 85 4.1.2. Venituri financiare ..................................................................................................................................... 87
4.2. STRUCTURA CHELTUIELILOR ............................................................................................................................... 88 4.2.1. Cheltuieli de exploatare ............................................................................................................................. 89 4.2.2. Cheltuieli financiare ................................................................................................................................... 90
4.3. REZULTATUL NET ................................................................................................................................................ 90
5. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ ................................................................................................... 94
5.1. TABELUL ECHILIBRULUI FINANCIAR ................................................................................................................... 94 5.2. TABELUL SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE ........................................................................................ 96 5.3. RATELE RENTABILITĂȚII ECONOMICE ȘI FINANCIARE ......................................................................................... 98
2
5.4. RATELE DE PROFITABILITATE ............................................................................................................................ 100 5.5. ANALIZA RATELOR DE ROTAȚIE ......................................................................................................................... 101 5.6. RATELE DE LICHIDITATE ................................................................................................................................... 102 5.7. RATELE DE SOLVABILITATE ............................................................................................................................... 104 5.8. RISCUL FALIMENTULUI PRIN PRISMA MODELULUI ALTMAN ............................................................................. 106
6. STRATEGIA DE REORGANIZARE ŞI MĂSURILE DE EFICIENTIZARE A ACTIVITĂȚII .......108
6.1. STRATEGIA DE REORGANIZARE ......................................................................................................................... 108 6.2. MĂSURI DE EFICIENTIZARE A ACTIVITĂȚII RADET .......................................................................................... 111
7. ASPECTE PRIVIND LEGALITATEA ȘI VIABILITATEA PLANULUI DE REORGANIZARE ...121
7.1. IPOTEZA REORGANIZĂRII JUDICIARE ................................................................................................................ 121 7.1.1. Durata de implementare a planului ...................................................................................................... 122 7.1.2. Conducerea activității debitorului/supravegherea activității de către administratorul judiciar 122 7.1.3. Bugetul de venituri și cheltuieli .............................................................................................................. 123 7.1.4. Fluxul de numerar .................................................................................................................................... 131 7.1.5. Programul de plată al creanțelor .......................................................................................................... 132 7.1.6. Categoriile de creanțe (defavorizate, nedefavorizate) și tratamentul acestora ............................. 147 Categoria creanțelor garantate prevăzută de art. 138 alin. 3 lit. a) din Legea nr. 85/2014 ............ 147 Categoria creanțelor salariale prevăzută de art. 138 alin. 3 lit. b) din Legea nr. 85/2014 .............. 148 Categoria creanțelor bugetare prevăzută de art. 138 alin. 3 lit. c) din Legea nr. 85/2014 .............. 148 Categoria creanțelor chirografare prevăzută de art. 138 alin. 3 lit. e) din Legea nr. 85/2014 ........ 149 7.1.7. Modalități de achitare a creanțelor curente......................................................................................... 151
7.2. IPOTEZA FALIMENTULUI .................................................................................................................................... 152 7.3. COMPARAȚIA AVANTAJELOR REORGANIZĂRII ÎN RAPORT CU FALIMENTUL ...................................................... 159 7.4. DESCĂRCAREA DE OBLIGAȚII ȘI DE RĂSPUNDERE A DEBITORULUI ................................................................... 160
4
PREAMBUL
Prezentul Plan de reorganizare al R.A.D.E.T. București (în insolvenţă), denumită în
continuare „Debitoarea”, “Debitorul” „Regia” sau „RADET” este propus de administratorul
special, Răzvan-Ionuţ NIŢU şi de administratorul judiciar RomInsolv SPRL în exercitarea
atribuţiilor conferite de art. 132 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 85/2014 și prin HCGMB nr. 13 din
data de 17.01.2018, respectiv art.58 alin.1 lit.d) şi în conformitate cu art. 132 alin. 1 lit. b) din
Legea nr. 85/2014.
Condiţiile preliminare pentru depunerea Planului de reorganizare a activităţii RADET
prevăzute de art. 132 alin. (1) lit. a) şi lit.b) din Legea 85/2014 au fost îndeplinite, după cum
urmează:
a) în temeiul art. 67 alin. (1) lit. g) din Legea 85/2014, debitorul şi-a manifestat
disponibilitatea de a propune un plan de reorganizare a activităţii RADET, la fel și
administratorul judiciar, sens în care s-a agreat ca planul de reorganizare să fie
întocmit atât de administratorul special, cât și de administratorul judiciar.
Pentru a concepe şi pune în practică strategia și planul de măsuri necesare reabilitării
sistemului de termoficare și a unităților de producere a energiei electrice și termice
(fără de care nu este posibilă reorganizarea RADET), structura logică a etapelor se
sprijină pe concluziile Raportului privind cauzele insolvenţei, fiind rodul unei intense
colaborări între administratorul judiciar și administratorul special, pe de o parte şi
reprezentanţii departamentelor Debitoarei, ai departamentelor suport implicate din
Municipiul București (denumită în continuare “Primărie” sau “PMB”), reprezentanţii
Electrocentrale Bucureşti SA (denumită în continuare ELCEN), Ministerului Energiei,
creditorii importanți ai RADET și ai ELCEN, de cealaltă parte.
Privit din unghiul rezultatelor activității curente reformate, trebuie subliniat că o bună
parte a explicaţiilor, soluţiilor şi măsurilor propuse au fost furnizate de angajaţii şi
reprezentanţii debitorului, ceea ce ne determină să fim conştienţi de existenţa unei
doze de subiectivism în înţelegerea firului logic al construcţiei supusă analizei şi,
respectiv, în interpretarea datelor. Fără a pune la îndoială buna credinţă a
interlocutorilor noştri, luăm în calcul posibile omisiuni sau deformări cauzate de
percepţia strict „din interior” a fluxurilor şi proiecţiilor.
Acesta este motivul pentru care, opinia noastră, a administratorului judiciar și special,
privind strict obiectivul principal al planului (respectiv fuziunea cu ELCEN și plata
într-o măsură cât mai mare a creanţelor), este pozitivă, în timp ce credem că
reorganizarea efectivă a activităţii debitorului este, într-o măsură semnificativă,
teoretică dacă ne abatem de la pașii propuși.
5
Aşa cum precizam şi în concluziile raportului privind cauzele insolvenţei, existenţa
unui plan de reorganizare reprezintă doar o premisă a continuării activităţii. Esenţială
este capacitatea UAT București, a Ministerului Energiei și a conducerii ELCEN de a fi
consecvenți în alocarea resurselor necesare respectării graficului de soluționare propus
prin prezentul plan, dar și abilitatea administratorului special şi a echipei de
management de a duce la îndeplinire obiectivele de buget ale planului, de a se încadra
în disponibilul de resurse şi de a genera suficientă plusvaloare pentru consolidarea şi
creşterea business-ului RADET.
b) Tabelul definitiv de creanţe al debitoarei a fost depus la dosarul cauzei la data de
29.11.2017 şi a fost publicat în BPI nr.22685/04.12.2017, conform prevederilor art.
112 alin. (1) din Legea nr. 85/2014;
c) Ulterior, Tabelul definitiv rectificat a fost întocmit, depus la dosarul cauzei la data de
11.01.2018 şi publicat în BPI nr. 605/11.01.2018, conform prevederilor art. 112 alin. (1)
din Legea nr. 85/2014;
d) Prin BPI nr. 1793/29.01.2018, în conformitate cu art. 112 alin. (1) din Legea nr.
85/2014, a fost publicată erata prin care a fost corectată eroarea materială cuprinsă în
Tabelul Definitiv rectificat al creanțelor față de RADET București din data de
09.01.2018, referitoare la temeiul de drept menționat la categoria creanțe salariale în
sensul că, vom înlocui art.161.2 înscris eronat în dreptul categoriei “creanțe salariale”
și care se referă la creanțele provenind din finanțări acordate potrivit art. 87 alin. (4)
cu articolul corect 161.3 care face referire la “creanțele izvorâte din raporturi de
muncă”;
e) Prezentul Plan de reorganizare se înregistrează la dosarul cauzei în termenul legal
prevăzut de art. 132 alin. 1 lit.a şi lit.b din Legea 85/2014, prelungit prin Încheierea
din data de 06.12.2017 pronunţată de Tribunalul Bucureşti în dosarul nr.
35232/3/2016.
JUSTIFICARE
Planul de reorganizare al RADET
o are în vedere viitorul modern al Capitalei, dezvoltarea armonioasă și durabilă a
populației în linia conceptului european de oraș verde, nepoluat și nepoluant. RADET
este operator al infrastructurii critice aparținând Municipiului Bucureşti;
o urmărește plata într-o măsură cât mai mare a creanțelor sale și ale ELCEN SA.
Etapele propuse a fi parcurse este necesar să fie susținute de Primăria Municipiului
București, în calitate de proprietar, atât al sistemului de termoficare, cât și al RADET;
6
o contribuie la creșterea eficienței sectorului. În opinia noastră, strategia
energetică a oricărei țări cu climat temperat – continental, așa cum este România,
trebuie să fructifice i) randamentele net superioare ale producerii energiei în regim de
cogenerare, concept care include termoficarea marilor orașe și ii) avantajul economic
al diminuării consumurilor specifice prin utilizarea tehnologiilor moderne;
o însănătoșește fluxurile financiare suprapuse pe o piață existentă. Sistemul de
termoficare generează în prezent o cifră de afaceri de aproximativ 1,4 miliarde de lei
anual din vânzarea energiei termice sub formă de apă caldă și căldură către clienții săi.
Producerea și livrarea către RADET a energiei termice reprezintă pentru ELCEN mai
mult de 55% din cifra sa de afaceri (conform rezultatelor anului 2016), fapt care scoate
în evidență principala linie de business, adică producerea, furnizarea și distribuția
agentului termic către populația Municipiului București.
Succesul reorganizării activităților economice este susținut de nevoia în creștere de energie
a societății moderne (factor extern), dar mai ales pe rezerva de potențial a decalajului
tehnologic cu care se realizează, urmărește, transportă și vinde astăzi producția. Acest din
urmă pilon reprezintă un factor intern pentru al cărui valorificare este necesară
clarificarea urgentă, prin Planul de reorganizare, a situației juridice și financiare.
Contextul legal și de oportunitate
Măsurile care urmează să fie adoptate etapizat în derularea Planului de reorganizare al
RADET și, respectiv, a modificărilor prezentului plan, se circumscriu contextului legal și de
oportunitate existent la data întocmirii sale, respectiv au în vedere:
Punerea în practică a Planului de implementare a Directivei 2010/75/UE, transpus în
legislaţia românească prin Legea 278/2013 permite funcţionarea actualelor instalații
energetice ale ELCEN până la implementarea măsurilor impuse de legislaţia de mediu,
respectiv o perioadă de tranziţie până la 30.06.2020 pentru reducerea emisiilor de
NOx și perioade de derogare pentru 11 instalaţii mari de ardere până la 31.12. 2023, cu
limitarea funcționării la un număr de 17.500 ore;
Necesitatea creşterii eficienţei energetice, a gradului de siguranţă în alimentarea cu
căldură a consumatorilor urbani, precum şi protejarea mediului înconjurător în
conformitate cu normele europene, prin:
Valorificarea imediată a resurselor financiare posibil a fi obținute prin
Programul Operațional Infrastructură Mare – POIM, program în care,
Municipiul București figurează cu proiectul predefinit ”Proiectul major de
termoficare al municipiului București”;
Realizarea cu prioritate a investițiilor de reabilitare a rețelelor de
transport/distribuție energie termică cu deficiențele cele mai mari în
7
funcționare astfel încât efectele benefice ale acestor investiții să se
regăsească imediat în operarea în siguranță a sistemului;
Optimizarea funcționării sistemului centralizat de alimentare cu energie
termică prin realizarea acelor investiții capabile să conducă la reducerea
pierderilor în cadrul sistemului, reducerea costurilor de operare prin
optimizarea circulației agentului termic la nivelul sistemului și prin
utilizarea celor mai bune tehnici disponibile în transportul, distribuția și
producerea energiei termice;
Necesitatea formării unei societăți viabile din punct de vedere tehnic și economic,
capabilă să îndeplinească condiționările de mediu și care să poată asigura
continuitatea serviciului public de alimentare cu energie termică a Municipiului
București în condiții de eficiență;
La data de 27.03.2013 Guvernul României a aprobat Memorandumul cu tema
Realizarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică prin sistem de
alimentare centralizată cu energie termică integrat (SACET) în Municipiul Bucureşti
şi Municipiul Constanţa („Memorandumul”), prin care a fost stabilit calendarul
acțiunilor de implementare a “Soluției Reţinute” pentru ca serviciul public de
producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice să se realizeze prin
intermediul unui SACET integrat;
La data de 27.04.2013 Consiliul General al Municipiului Bucureşti a adoptat HCGMB
nr.108/3013 (completată prin HCGMB nr.165/2013) prin care a aprobat
implementarea Soluţiei Reţinute pentru Municipiul Bucureşti prevăzută la art. 4 din
Memorandumul aprobat în şedinţa Guvernului din data de 27 martie 2013 cu tema
„realizarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică prin sistem de
alimentare centralizată cu energie termică integrat (SACET) în Municipiul Bucureşti
şi Municipiul Constanţa” (Memorandumul);
„Soluția Reținută” pentru Municipiul București prevăzută presupune următoarele
acțiuni:
Divizarea ELCEN în trei societăţi comerciale, dintre care una, respectiv
ELCEN Bucuresti, va deţine cele 4 centrale electrice de termoficare („CET”)
care deservesc Municipiul București (CET Sud, CET Vest, CET Progresu,
CET Grozăveşti) la care Statul Român va fi acţionar unic în urma procesului
de divizare şi care va transfera Municipiului Bucureşti participaţiile sale la
ELCEN Bucureşti - etapă în derulare;
Reorganizarea RADET Bucureşti R.A. în societate pe acțiuni având ca unic
acţionar Municipiul Bucureşti, prin Hotărâre a Consiliului General al
Municipiului Bucureşti şi atribuirea directă, către societatea astfel creată, a
8
contractului de delegare a gestiunii serviciului public (etapă aflată în
responsabilitatea Municipiului Bucureşti);
Transferul acţiunilor ELCEN Bucureşti din proprietatea privată a Statului
Român în proprietatea privată a Municipiului Bucureşti prin Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului – etapă în derulare;
Prin HCGMB nr. 261/2014 a fost aprobată transmiterea solicitării
Municipiului București către Guvernul României de emitere a unui act
normativ cu privire la transferul acțiunilor societății Electrocentrale
București S.A., în aplicarea prevederilor Memorandumului aprobat de
Guvernul României la data de 27 martie 2013 cu tema realizarea serviciilor
publice de alimentare cu energie termică prin sistem de alimentare
centralizată cu energie termică integrat (SACET) în Municipiul București și
Municipiul Constanța – etapă finalizată în urma adoptării OUG 61/2017;
Fuziunea dintre ELCEN Bucureşti şi societatea rezultată din reorganizarea
RADET Bucureşti R.A.;
Strategia naţională privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilităţi
publice aprobată prin HG nr. 246/2006 vizează „reorganizarea gestiunii centralelor
electrice de termoficare prin trecerea lor în totalitate în proprietatea unităţilor
administrativ-teritoriale;
Raportul asupra cauzelor şi împrejurărilor care au dus la apariţia insolvenţei
debitorului R.A.D.E.T. București întocmit de administratorul judiciar și depus la
dosarul nr. 35232/3/2016 pe rolul Tribunalului București prevede faptul că singura
soluție viabilă pentru asigurarea unui serviciu public de alimentare cu energie termică
la un nivel calitativ competitiv este fuziunea dintre RADET și ELCEN;
În cadrul Programului de guvernare 2017-2020 la Capitolul “Economie. Politici
industriale. Politici în domeniul resurselor minerale neenergetice. Comerț și relații
internaționale. Protecția consumatorului” se prevede faptul că ELCEN va fi
transferată în patrimoniul Municipiului București, dacă autoritatea publică va solicita
acest lucru.
În ședința Consiliului General al Municipiului București din 30.06.2017, prin HCGMB
255, a fost aprobată de principiu achiziționarea la valoarea nominală de către
Municipiul București a pachetului de acțiuni deținut de Ministerul
Energiei/Ministerul Economiei și Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA la
Electrocentrale București SA.
9
Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din
Municipiul București, adoptată în ședința Consiliului General al Municipiului
București prin HCGMB 260/30.06.2017, prevede la punctul 8.4 că ”În vederea
implementării strategiei de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a
Municipiului București este necesară parcurgerea următoarelor etape: Demararea
procedurilor necesare realizării serviciului integrat prin fuziunea ELCEN în calitate
de producător de energie termică și RADET în calitate de transportator, distribuitor
și furnizor de energie termică”;
Între ELCEN și RADET există o legătură biunivocă, fiind un raport reciproc și exclusiv
de existent, determinat de faptul că ELCEN deține în prezent principalele surse de
energie termică ale Municipiului București, iar RADET exploatează rețelele de
transport și distribuție, prin urmare, deține, implicit, piața de furnizare a energiei
termice;
Tariful aprobat de Consiliul General al Municipiului București în data de 28.09.2017
acoperă în mare parte costurile de producție, transport, distribuție și furnizare a
agentului termic, permițând administratorului judiciar și administratorului special să
întocmească și să depună Planul de reorganizare al RADET;
Obiectivul final al Planului de reorganizare (și al modificării prezentului plan) al
debitorului RADET RA este fuziunea prin absorbție a ELCEN SA, societate absorbită,
de către RADET SA, societate absorbantă, și achitarea într-o măsură cât mai mare a
creditorilor înscriși la masa credală a celor două entități fuzionate.
Așadar, continuarea acțiunilor pentru finalizarea implementării „Soluţiei Reţinute” pentru
Municipiul Bucureşti reprezintă opțiunea de reorganizare ce rezolvă, în termeni rezonabili,
situația dificilă a sistemului energetic și de termoficare a Municipiului București, precum și
plata datoriilor celor două societăți ELCEN și RADET în cadrul procedurii insolvenței, ca
urmare a reunirii/comasării celor două mase credale.
A. Premise
A.1. Despre Strategia energetică a Municipiului București
În vederea creșterii calității vieții locuitorilor Capitalei, în ședința Consiliului General al
Municipiului București din data de 30.06.2017 a fost adoptată Strategia de alimentare cu
energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din Municipiul Bucureşti. În
cuprinsul documentului sunt expuse pe larg argumentele care, în contextul european asumat
al României, au conturat singura soluție viabilă pentru București, respectiv alimentarea cu
energie termică prin intermediul sistemului centralizat.
10
Alimentarea cu energie termică prin intermediul sistemului centralizat presupune
producerea energiei în surse eficiente, de mare putere, aflate la distanță de zonele populate,
ceea ce oferă posibilitatea monitorizării emisiilor și utilizarea în regim de înaltă eficiență a
combustibilului primar, implicit reducerea emisiilor de CO2 și NOx raportată la energia
echivalentă produsă, respectiv, diminuarea poluării distribuite în zonele de locuinţe.
Măsurile prevăzute în Strategia de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a
consumatorilor din Municipiul Bucureşti sunt susținute financiar prin Programul
Operațional de Infrastructură Mare 2014-2020 al Comunității Europene, rezultatul
implementării reabilitării și modernizării infrastructurii energetice și de termoficare fiind
așteptate să contribuie decisiv la îndeplinirea obligațiilor de mediu asumate de România.
Având această orientare, Strategia energetică a Municipiului București alocă distinct, pentru
fiecare componentă a sistemului, un program de activități investiționale destinate punctual
nevoilor de recalibrare și retehnologizare, atât a surselor de energie, cât și a sistemului de
conducte de agent termic primar.
Sistemul centralizat de termoficare preia energia termică produsă în cogenerare în instalaţii
de înaltă eficienţă amplasate în afara zonei locuibile și, prin sistemul de transport – rețea
primară și de distribuție – rețea secundară, furnizează agent termic sub formă de apă caldă și
căldură populației, agenților economici și instituțiilor.
A.2. Despre sursele de energie electrică și termică ale Municipiului București
Ponderea cea mai mare între sursele de energie electrică și termică care deservesc astăzi
Capitala o au cele patru centrale în cogenerare aparținând societății Electrocentrale București
SA (denumită în continuare „ELCEN”), respectiv CTE București Sud, CTE București Vest,
CTE Progresu și CTE Grozăvești. Ele furnizează împreună un maxim de 1800 Gcal/h energie
termică. Cele patru centrale furnizează aproximativ 7% din energia electrică la nivel național
și acoperă aproape în întregime necesarul Bucureștiului. ELCEN reprezintă una din entitățile
care asigură echilibrarea sistemului energetic național.
În ceea ce privește producția de energie termică, Uniunea Europeană a stabilit reducerea
nivelului emisiilor de carbon până în 2030 cu 40% față de nivelul anului 1990. Planul de
implementare a Directivei 2010/75/UE, transpusă în legislaţia națională prin Legea
278/2013, permite funcționarea actualelor instalații energetice ale ELCEN:
o perioadă de tranziţie până la 30.06.2020 pentru reducerea emisiilor de NOx pentru
cazanele de 420 t/h din CTE Bucureşti Sud şi pentru cazanele de 420 t/h din CTE
Progresu, până la o valoare limită de emisii de 100 mg/Nm3. Măsura se poate realiza
prin modernizarea instalaţiilor de ardere aferente respectivelor cazane;
perioade de derogare începând cu 01.01.2016 până la 31.12.2023 pentru 11 instalaţii
mari de ardere cu limitarea funcționării la un număr de 17.500 ore:
11
cazanul 420 t/h şi de 210 t/h din CTE Grozăveşti;
cazanele de 525 t/h şi CAF-urile de 100 Gcal/h din CTE Bucureşti Sud;
cazanul de 525 t/h şi CAF-urile de 100 Gcal/h din CTE Bucureşti Vest;
CAF -urile de 100 Gcal/h din CTE Progresu.
Perioada de tranziție și cea de derogare au ca scop acordarea unui termen pentru realizarea
investițiilor tehnologice care să conducă la funcționarea capacităților de producție la
standardele de mediu impuse de Directiva 2010/75/UE.
Presupunând că nu realizează investițiile obligatorii, după anul 2023 ELCEN va livra
sistemului de termoficare cel mult 370 Gcal/h produse în CTE Bucureşti Vest și CET
Progresu, iar sistemului energetic un maxim de 180 Mwe.
A.3. Despre Sistemul centralizat de alimentare cu energie termică a
Municipiului București
Energia termică produsă în sursele de energie ale Capitalei este preluată de instalațiile
sistemului centralizat de alimentare cu energie termică. Acestea aparţin Primăriei
Municipiului Bucureşti şi sunt în administrarea RADET. De sistemul de alimentare cu
energie termică al Municipiului Bucureşti depinde confortul, securitatea și sănătatea a peste
1.200.000 locuitori (aproximativ 50% din populația Bucureștiului) care locuiesc și muncesc
în:
- 562.000 apartamente aflate în 8.200 blocuri şi 600 imobile,
- 5600 instituții bugetare, agenți economici şi sere.
Instalaţiile sistemului centralizat de alimentare cu energie termică aflate în exploatarea
RADET, conform informațiilor actualizate la data de 31.12.2016, se compun din:
- surse de producere – 46 centrale de cvartal şi o centrală termică de zonă;
- reţelele termice primare – 987,34 km;
- puncte termice – PT şi module termice – MT – 1.012 buc.;
- reţele termice secundare – 2.964,64 km;
Deși este parte din infrastructura critică a Municipiului București, aproximativ 81% din
lungimea conductei de reţea primară de transport și 61,2% din conducta de reţea secundară
are o vechime mai mare de 20 ani. Vechimea conductelor, mai precis uzura acestora,
provoacă pierderi totale în jurul valorii de 28% din cantitatea de energie termică produsă și
un număr ridicat de avarii care, la rândul lor, indică gradul scăzut de siguranţă în exploatare,
din punctul de vedere al RADET, dar și de disconfort al beneficiarilor.
12
Pentru a contracara efectele uzurii rețelei de transport a energiei termice, Municipiul
București a întocmit proiectul de investiţii “Reabilitarea sistemului de termoficare al
Municipiului Bucureşti” cu finanţare nerambursabilă prin intermediul Programului
Operaţional Infrastructură Mare 2014-2020.
Investiția în rețeaua de transport primar are ca scop preluarea agentului termic produs în
sursele de energie în cogenerare de înaltă eficiență ale Capitalei și transportul acestuia până
la punctele termice în vederea distribuirii, prin intermediul rețelei secundare, către
consumatori. În acest sens, Analiza Cost-Beneficiu, parte din Studiul de Fezabilitate al
proiectului “Reabilitarea sistemului de termoficare al Municipiului Bucureşti” urmărește
evoluția indicatorilor care reflectă îmbunătățirea eficienței sistemului de termoficare prin
prisma cantității de energie tranzitată și livrată populației sub formă de apă caldă și căldură.
Construcția economico-financiară a proiectului se bazează pe disponibilitatea cantităților de
energie termică și după anul 2023, energia urmând a fi preluată continuu, fără întreruperi, pe
întreaga perioadă analizată. Coroborând acest aspect cu măsurile indicate în Strategia de
alimentare cu energie termică în sistem centralizat a consumatorilor din Municipiul
Bucureşti, este în responsabilitatea Primăriei Municipiului București să asigure cadrul pentru
funcționarea neîntreruptă a surselor de energie termică.
A.4. Concluzii
Sursele de producere a energiei electrice și termice, precum și rețeaua de termoficare
sunt într-o stare tehnică dificilă. Planul de implementare a Directivei 2010/75/UE,
transpusă în legislaţia națională prin Legea 278/2013, permite funcționarea
instalațiilor energetice ale ELCEN până în anul 2023;
Modernizarea și retehnologizarea prevăzute în strategie trebuie realizate urgent,
simultan și coordonat, astfel încât sistemul să fie funcțional, eficient și modern după
anul 2023;
Rolul Primăriei Municipiului București este de a transpune obiectivele strategiei în
practică, mai precis de a face toate diligențele pentru întocmirea proiectelor,
finanțarea și realizarea lor, apoi buna administrare a acestora în folosul cetățenilor.
B. Contextul financiar
Cele două entităţi, respectiv RADET şi ELCEN se află în portofoliul a două autorităţi
administrative distincte (Municipiul București, respectiv Ministerul Energiei). Din analiza
activităţii acestora rezultă că nu există o coerenţă decizională în desfăşurarea Serviciului
Public, ceea ce conduce la disfuncționalităţi ale întregului sistem, cu consecinţe negative
asupra calității serviciului public furnizat și, implicit, asupra populaţiei.
13
Explicația provine din interesul urmărit de cele două entități: (i) ELCEN este interesat de
obținerea profitului de la principalul său client cu care realizează aproximativ 55% din cifra
de afaceri (mai puțin bonusul de cogenerare), (ii) iar RADET este prestatorul unui serviciu
public cu puternic caracter social.
ELCEN produce cu costuri mari, proporţionale consumurilor specifice tehnologiei jumătăţii
secolului trecut, iar RADET aplică, peste acest preţ, un cost de transport şi distribuţie majorat
substanţial de pierderi şi de efectele conexe ale fiecărei avarii, respectiv scăderea vânzărilor
cauzată de întreruperea furnizării pe perioada remedierii.
Acest ultim aspect are o influenţă majoră asupra calității serviciului public, fiind un factor de
creștere a numărului cererilor de debranşare. Un obiectiv major al perioadei de insolvență și
reorganizare judiciară este menținerea consumatorilor finali ai serviciului centralizat de
furnizare a energiei termice pentru a avea sens efortul investiţional. Din acest punct de
vedere, majorarea tarifului în sarcina clientului final, în lipsa creșterii calității serviciului,
trebuie realizată cu mare atenție și cu o foarte bună comunicare.
Dovada cea mai elocventă a deteriorării conductelor de reţea primară constă în evoluția
presiunii de lucru cu care sistemul de transport lucrează, astfel încât să fie evitate evenimente
majore. Observăm că presiunea de lucru a scăzut considerabil, de la an la an, această măsură
de siguranță influențând, însă, în mod direct calitatea serviciului:
Pierderi procentuale transport si distributie
14,26
10,4510,2410,4010,8811,01
16,54 18,35
19,84 19,83
0,00
5,00
10,00
15,00
20,00
25,00
2012 2013 2014 2015 2016
Retea distributie Retea transport
14
Dată fiind natura proprietăţii asupra CET–urilor, Municipiul Bucureşti nu poate impune
ELCEN obligaţiile de Serviciu Public cu privire la activitatea sa desfăşurată în baza licenţei
emisă de ANRE, întrucât ELCEN nu are o relație contractuală sau legală cu Municipiul
Bucureşti. În aceste condiţii, Municipiul Bucureşti nu îşi poate stabili o strategie de creştere
a eficienţei energetice pe întreg lanţul tehnologic, iar fluxurile de numerar ale celor două
entități aflate în insolvență nu sunt suficiente pentru susținerea programelor investiționale și
plata creditorilor.
Urmărind concluziile Strategiei Energetice a României, după anul 2020, toate scenariile
prevăd o revenire a numărului de apartamente conectate la sistemul centralizat de alimentare
cu energie termică, pe de o parte ca și consecință a creșterii prețului la gazul natural, dar și
reabilitării rețelelor și creșterii calității serviciilor în tot mai multe localități cu asemenea
sisteme funcționale. Există exemple de bune practici: Iași, Oradea, Focșani, ș.a. Însă, pentru
creșterea calității serviciului sunt necesare investiții în tehnologii moderne.
Societăţile aflate în insolvenţă nu sunt eligibile pentru obţinerea finanţării din fonduri
europene. În cazul particular RADET-ELCEN, dificultatea suplimentară constă în
dependenţa reciprocă a entităților: ELCEN trebuie să demonstreze finanțatorului cum vinde
energia termică care ar trebui preluată în sistemul de termoficare al Municipiului București
(uzat fizic și moral, iar RADET, distribuitorul de energie termică, este în insolvenţă). Pe de
altă parte, Primăria Municipiului București întocmește documentația de finanțare pentru
reabilitarea sistemului de termoficare fundamentând aportul de energie termică al ELCEN,
începând cu anul 2023, pentru cel mult 370 Gcal/h.
Într-un asemenea context, proprietarului îi va fi dificil să acceseze și să utilizeze finanţări
ale instituțiilor bancare și, respectiv, fonduri europene în proiectul de reabilitare a
sistemului de termoficare, motivul fiind perspectiva incertă a surselor de producere a
energiei termice de a asigura necesarul Municipiului București.
Planul de reorganizare are ca obiectiv plata într-o măsură cât mai mare a
creanțelor
Presiuni medii anuale
4,03
3,98
4,43
4,45
5,10
5,83
6,16
1,57
1,62
1,60
1,59
1,73
1,93
2,00
0,00
2,00
4,00
6,00
8,00
An
Pre
siu
ne
Presiune tur
Presiune retur
Presiune tur 6,16 5,83 5,10 4,45 4,43 3,98 4,03
Presiune retur 2,00 1,93 1,73 1,59 1,60 1,62 1,57
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016
15
Obiectivul este realist, de aceea urmărim să modificăm prezentul Plan de reorganizare pentru
a permite fuziunea prin absorbție a ELCEN de către RADET, întrucât rezolvă problemele de
ordin tehnic și economic generate de interdependenţa celor două companii, respectiv noua
companie:
1. va consolida patrimoniile (activul reflectat în inventare şi pasivul reflectat în tabelele
de creanţe) și, per ansamblu, va avea indicatori financiari îmbunătăţiți;
2. va avea acces direct la o piaţă stabilă, clienţii de energie electrică şi cei de energie
termică generând în mod direct întreaga cifră de afaceri a noii companii (la care se
adaugă bonusul de cogenerare), piața noii entități fiind vizibilă de către finanţatori;
3. prin optimizări şi funcţionare armonizată, va opera cu costuri semnificativ reduse,
ceea ce se va reflecta în rezerve pentru investiţii/mentenanţă/rambursare eşalonată;
4. va avea capacitatea de a negocia eşalonarea necesarului de finanţare pentru investiţii
în paralel cu eşalonarea datoriilor înscrise la masa credală consolidată, obiectivul pe
termen scurt fiind închiderea procedurii de reorganizare în maxim 6 luni de la data
fuziunii efective.
Demararea urgentă a investiţiilor asupra surselor de producere a energiei (ELCEN) şi a celor
orientate către infrastructura Municipiului București administrate de RADET (POIM)
impune finalizarea acțiunilor de implementare a „Soluţiei Reţinute” pentru Municipiul
Bucureşti prin Memorandum, achitarea masei credale existentă la data fuziunii RADET și
ELCEN, apoi închiderea procedurilor de insolvență, acțiuni ce trebuie arătate în Planul de
reorganizare al RADET și incluse în viitorul Plan de reorganizare modificat.
Așadar, sistemul de producere și furnizare a energiei termice deținut de Municipiul
București are capacitatea de a îndeplini standardul impus de Uniunea Europeană, cu
condiția rezolvării distorsiunilor juridice, economice și tehnice care au generat problemele
observate.
Pentru aceste considerente și având în vedere scopul Legii insolvenței, respectiv acela de
integrare a companiei în circuitul economic, ca urmare a implementării cu succes a unui Plan
de reorganizare, respectiv a acoperirii într-o măsură cât mai mare a masei credale, apreciem
că prezentul Plan, este în concordanță atât cu prevederile legale, cât și cu necesitățile
procedurii de reoganizare a R.A.D.E.T. București.
16
2018
Debitor:
R.A.D.E.T.
februarie 2018
PREZENTAREA REGIEI
17
1. PREZENTAREA REGIEI
1.1. Scurt istoric al Regiei
La 1 Aprilie 1961, prin Decizia Sfatului Popular al Capitalei s-a hotărât ca în cadrul I.D.G.B -
întreprinderea de Distribuţie a Gazelor Bucureşti să se înfiinţeze Secţia de Termoficare, cu
sediul în Calea Griviței nr. 148, care avea ca sarcină recepţionarea şi punerea în funcţiune a
Punctelor Termice şi a instalaţiilor de transport a energiei (termice) remanente, recuperate
după producerea energiei electrice, ca urmare a transformării CTE-urilor (Centrale Termice
de Electricitate) GROZĂVEŞTI şi GRIRO în CET-uri (Centrale Electrice de Termoficare).
Obligaţia I.D.G.B - Secţia de Termoficare a fost să coopereze, pe de o parte cu CET-urile şi, pe
de altă parte, cu întreprinderile administraţiei locale şi cu unităţile industriale, care aveau
obligaţia de a exploata reţelele în aval de Punctele Termice, precum şi instalaţiile interioare.
În anul 1966, prin Decizia Sfatului Popular al Capitalei, I.D.G.B - Secţia Termoficare a primit
sarcina de a prelua în exploatare conductele de pe circuitul secundar, de la Punctele Termice
la blocuri, precum şi instalaţiile interioare din acestea.
La data de 18 Mai 1973, prin Decizia nr. 678 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al
Municipiului Bucureşti, s-a înființat G.I.G.C (Grupul întreprinderilor de Gospodărie
Comunală), în cadrul căreia s-a constituit „Exploatarea de Termoficare" cu secţii operative:
Griviţa, Titan, Berceni, Drumul Taberei, Mecano - Energetică.
Ca urmare a dezvoltării sistemului de termoficare, s-au înfiinţat noi secţii de exploatare (1975
- Secţia Colentina, 1977 - Secţia Pantelimon, 1979 - Secţia Rahova, 1981 - Secţiile Vitan şi
Militari, 1984 - Secţia Giurgiului).
La data de 10 Decembrie 1990, prin Decizia Comitetului Executiv al Consiliului Popular al
Municipiului Bucureşti nr. 1200/1990, „Exploatarea de Termoficare" se transformă în
RADET Bucureşti (Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice), având ca obiect de
activitate exploatarea instalaţiilor de termoficare a 48 Centrale Termice din Municipiul
Bucureşti, 4 Centrale Termice şi instalaţiile geotermale din Otopeni, Gospodăria Comunală
din Buftea (încălzire, apă, salubritate şi două centrale de incinerare în Militari şi Pantelimon).
1900 - 1920 Primele clădiri
1900 - Aleea Mântuleasa nr. 9 J
1912 - Bulevardul Magheru nr. 23
1914 - str. Antim nr. 46, 49 şi 65
1918 - str. Altanului nr.3
18
1920-1950
800 centrale termice de bloc, la început pe cărbuni, apoi pe combustibil lichid;
după introducerea gazelor naturale în Bucureşti în anul 1943, preferinţele s-au
îndreptat către acest combustibil.
1950-1960
40 centrale termice de cartier (Calea Griviței, Dinicu Golescu, Bulevardul Muncii,
Ştefan cel Mare, Ferentari, Floreasca, etc.);
În 1957, la CTE Grozăveşti s-a realizat prima instalaţie experimentală de termoficare,
prin care s-au alimentat cu căldură clădirile ICECHIM, 303 grădiniţe - 4,4 Gcal/h;
La comanda Ministerului Industriei - Direcţia Electrificări, în anul 1958 - ISPE a
întocmit Studiul pentru Introducerea şi Dezvoltarea Termoficării din Municipiul
Bucureşti pentru perioada 1960-1975.
1960-1997
Transformarea CTE în CET-uri şi implementarea termoficării în Municipiul Bucureşti;
1960, transformarea CTE GROZĂVEŞTI în CET şi începerea lucrărilor pentru
magistralele de termoficare Griviţei şi Drumul Taberei;
1962, trecerea pe termoficare a ansamblului Giuleşti, pe baza energiei termice livrată de
CET GRIVIŢA ROŞIE - Punctele Termice 1, 7, 10 Giuleşti;
1963, mărirea capacităţii CET GRIRO la 33 Gcal şi racordarea la termoficare a
centralelor Gara de Nord, Titulescu, Calea Griviţei;
1964 - 1965, punerea în funcţiune a primelor capacităţi la CET TITAN şi CET SUD şi
racordarea la termoficare a ansamblurilor din zona Titan;
1971, punerea în funcţiune a primelor capacităţi la CET VEST;
1986, punerea în funcţiune a primelor capacităţi la CET PROGRESU;
1995, cuplarea la termoficare a CET PIPERA;
1997, cuplarea la termoficare a CET VEST – ENERGO;
1997, cuplarea la termoficare a Centralei Termice Casa Presei Libere.
1.2. Date generale
Instalaţiile sistemului de alimentare centralizată cu energie termică aparţin Primăriei
Municipiului Bucureşti şi sunt în administrarea şi exploatarea RADET, ce asigură necesarul
de energie termică al Municipiului Bucureşti, având ca beneficiari la sfârşitul anului 2016 :
19.216 de asociaţii de proprietari din cele 8.200 de blocuri de locuinţe,
reprezentând aproximativ 1.216.000 de locuitori,
- 5.030 agenți economici.
19
Sistemul de alimentare centralizată cu energie termică al Municipiului Bucureşti se compune
din:
- surse de producere, inclusiv contorizarea energiei termice furnizate la nivel de
sursă;
- reţelele termice primare – RTP;
- puncte termice – PT şi module termice – MT;
- reţele termice secundare - RTS;
Activitatea de producţie a energiei termice se realizează în cadrul Secţiei Centrale Termice şi
Furnizare și are în exploatare 47 centrale termice de cvartal şi o centrală termică de zonă.
Reţea Primara
Punct Termic
Clienţi casnici sau
instituţii cu PT Urban
Clienti direct din RT
Clienţi direct CT
20
Caracteristicile tehnice principale ale infrastructurii serviciului public de alimentare cu
energie termică sunt:
Reţele termice primare Km. Conductă 987.34
Reţele termice
secundare
Distribuţie Km. Conductă 2963,27
Centrale termice Km. Conductă 199.87
Puncte termice Urbane Buc. 592
Dotaţii* Buc. 73
Staţii centralizate Urbane Buc. 35
Dotaţii* Buc. 4
Module termice Urbane Buc. 264
Dotaţii* Buc. 44
Centrale termice de cvartal Buc. 47
Centrală termică (Casa Presei Libere) Buc. 1 Notă: * Dotație – instalaţia este deţinută de RADET, iar clădirea în care este amplasat echipamentul nu este în proprietatea RADET.
Din punct de vedere al vechimii conductei reţelei de termoficare situaţia se prezintă, astfel:
987,34 km conductă reţea primară de transport apă fierbinte, din care 68,8% cu vechime
mai mare de 25 ani, 11,3% cu vechime între 20 şi 25 de ani, 9,4% cu vechime între 10 şi
20 de ani şi 10,5% cu o vechime mai mică de 10 ani;
2.963,27 km conductă reţea secundară (de distribuţie a apei calde de consum şi a
agentului termic de încălzire), din care 48% cu vechime de peste 25 ani, 14% cu o
vechime între 20 şi 25 de ani, 16% cu vechime între 10 şi 20 de ani şi 22% cu o vechime
mai mică de 10 ani.
1.3. Obiect de activitate
RADET Bucureşti are ca obiect de activitate principal transportul, producerea, distribuţia şi
furnizarea de energie termică în Municipiul Bucureşti. Complementar, desfăşoară şi alte
activităţi pentru susţinerea obiectului principal de activitate, în conformitate cu statutul
propriu şi cu legislaţia în vigoare, dintre care enumerăm: confecţii, reparaţii, recondiţionări
piese şi subansamble specifice; construcţii montaj lucrări specifice; activitatea de informatică;
exploatarea, întreţinerea şi repararea parcului propriu de autovehicule, echipamente, utilaje;
calificarea, perfecţionarea şi specializarea personalului, servicii de proiectare, avizare, etc.
1.4. Cadrul legal de reglementare a activităţii
Prin Decizia Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Municipiului Bucureşti nr.
1200/10.12.1990, „Exploatarea de Termoficare" se transformă în RADET Bucureşti (Regia
Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice), având ca obiect de activitate exploatarea
21
instalaţiilor de termoficare a 48 Centrale Termice din Municipiul Bucureşti, 4 Centrale
Termice şi instalaţiile geotermale din Otopeni, Gospodăria Comunală din Buftea (încălzire,
apă, salubritate şi două centrale de incinerare în Militari şi Pantelimon).
La acest moment, RADET București funcţionează în baza licenței nr. 2025 din 13.06.2017
emisă de ANRE, având ca activitate principală producerea, transportul, distribuţia şi
furnizarea de energie termică. Licenţa este valabilă până la data de 12.06.2018 şi a fost emisă
în conformitate cu Regulamentul pentru acordarea licențelor în domeniul serviciului de
alimentare centralizată cu energie termică ce a fost aprobat de Președintele ANRE prin
Ordinul nr. 28/2017.
1.4.1 Structura de management
DIRECTOR GENERAL ADJUNCT (Tehnic-Operaţional)
DIRECTOR GENERAL ADJUNCT (Comercial-Dezvoltare)
Director Direcţia Termoenergetică
- Inginer Şef Direcţia Termoenergetică
Director Direcţia Mecano – Energetică
- Inginer Şef Direcţia Mecano – Energetică
Director Direcţia Tehnică
Director Direcţia Economică
Director Direcţia Juridică
Director Direcţia Resurse Umane
Director Direcţia Comercială
- Şef Departament Furnizare Clienţi
- Contabil Şef Departament Furnizare Clienţi
Şef Departament Corp De Control
Şef Departament Achiziţii Publice
Şef Departament Marketing Dezvoltare
Structura organizatorică şi numărul de salariaţi pe compartimente la 31.12.2017
COMPARTIMENT Nr.
salariați
DIRECTOR GENERAL ADJUNCT 1
Serviciul Secretariat General 15
Biroul Monitorizare Activitate 6
Departament Corp de Control 11
Serviciul Control Financiar de Gestiune 8
Serviciul Sănătate și Securitate în Muncă 8
Serviciul Managementul Calității și Mediu 9
22
Departament Achiziții Publice 14
Serviciul Comunicare și Relații cu Publicul 23
Serviciul Investiții 11
Biroul Audit 4
Departament Marketing și Dezvoltare 13
DIRECȚIA TERMOENERGETICĂ 3
Serviciul Dispecerat General 17
Serviciul Termoenergetic 8
Biroul Energetic 5
Secția Termoficare S.1 188
Secția Termoficare S.2 293
Secția Termoficare S.3 394
Secția Termoficare S.4 267
Secția Termoficare S.5 171
Secția Termoficare S.6 318
Secția Centrale Termice 300
DIRECȚIA MECANO - ENERGETICĂ 2
Biroul Coordonare 13
Secția Întreținere Reparații Transport 230
Secția Lot Reparații și Modernizări 86
Serviciul Mentenanță 6
Atelier Industrie Mică 43
Atelier Schimbătoare de Caldură 7
Serviciul Administrativ 105
DIRECȚIA TEHNICĂ 1
Serviciul Tehnic Și Avize 17
Serviciul Proiectare 46
Serviciul Automatizare Și Scada 20
Biroul Metrologie 7
Serviciul Sisteme Informatice 14
DIRECȚIA ECONOMICĂ 1
Serviciul Financiar 10
Serviciul Contabilitate 7
Serviciul Evidență Patrimoniu 20
Serviciul Contabilitate De Gestiune 12
Biroul Control Financiar Preventiv 3
DIRECȚIA JURIDICĂ 1
Serviciul Juridic 10
Serviciul Recuperare Creanțe (Instanță) 7
DIRECȚIA RESURSE UMANE 1
Serviciul Resurse Umane, Organizarea Muncii 21
23
Serviciul Salarizare 9
Serviciul Relații Sociale Și Formare Profesională 8
DIRECȚIA COMERCIALĂ 1
Serviciul Aprovizionare Și Administrare Contracte 13
Departament Furnizare Clienți 196
Biroul Contracte Utilizatori 22
TOTAL SALARIAȚI 3,026
24
1.4.2 Organigrama
25
1.4.3 Resurse Umane
1.4.3.1 Evoluţia numărului total de salariați
RADET Bucureşti a înregistrat o diminuare treptată a numărului de angajaţi în perioada de
referinţă, astfel că la data de 31.12.2017 îşi desfăşoară activitatea un număr de 3.026 de
salariaţi, cu 531 de salariaţi mai puţin faţă de 31.12.2015, respectiv un procent de 14,79% mai
mic faţă de nivelul anului 2015.
Evoluția numărului de posturi şi a numărului de salariaţi/categorii în perioada
31.12.2014 – 31.12.2017
Nr.
crt. Denumirea indicatorului
Anul
31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
1 Număr salariaţi la data de 31
decembrie, din care: 3,632 3,588 3,470 3026
2 Funcţii de conducere şi execuţie
(fără maiștri) 719 722 705 624
3 Maiștri 98 97 98 88
4 Muncitori 2,815 2,769 2,667 2314
Nr.
crt.
Denumirea
indicatorului
31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
Nr. posturi Nr. salariați Nr.
posturi
Nr.
salariați
Nr.
posturi
Nr.
salariați
Nr.
posturi
Nr.
salariați
1
Număr la data
de 31
decembrie, din
care:
3795 3632 3795 3588 3795 3470 3600 3026
2
Funcţii de
conducere şi
execuţie
(fără maiștri)
776 719 776 722 776 705 709 624
3 Maiștri 100 98 100 97 100 98 100 88
4 Muncitori 2919 2815 2919 2769 2919 2667 2791 2314
Notă Funcţii de conducere şi execuţie = studii superioare şi studii medii
Nr. salariați = salariaţi cu contracte individuale de muncă
26
Reducerea semnificativă de salariaţi a fost în anul 2017, prin plecarea voluntară a unui număr
de 370 de angajaţi.
Pondere salariaţi/categorii (%) la data de 31.12.2017
Ponderea majoră în totalul personalului regiei este deţinută de către muncitori, care
reprezintă 76% din numărul total al salariaţilor, urmată de personalul de conducere şi
execuţie a cărui pondere este de 21% şi maiştri de 3%.
Această structură a personalului reflectă obiectul de activitate al regiei, care vizează procesele
de producere, transport, distribuţie şi furnizare a energiei termice.
21%
3%
76%
Functii de conducere si executie
(fara maistrii)
Maistrii
Muncitori
27
Evolutia salariatilor RADET in perioada 31.12.2014 - 31.12.2017
3,632 3,5883,470
3,026
719 722 705 624
98 97 98 88
2,815 2,7692,667
2,314
0
500
1,000
1,500
2,000
2,500
3,000
3,500
4,000
2014 2015 2016 2017
in anul
Numar personal existent la
data de 31 decembrie, din
care:
Functii de conducere si
executie (fara maistrii)
Maistrii
Muncitori
Evolutia salariatilor in perioada 31.12.2014 - 31.12.2017
3,632 3,5883,470
3,026
719 722 705 624
98 97 98 88
2,815 2,7692,667
2,314
0
500
1,000
1,500
2,000
2,500
3,000
3,500
4,000
2014 2015 2016 2017
in anul
Numar personal existent
la data de 31 decembrie,
din care:
Functii de conducere si
executie (fara maistrii)
Maistrii
Muncitori
28
1.4.3.2 Structura salariaților în funcţie de nivelul de pregătire în perioada 31.12.2014 -
31.12.2017
Tip studii
Nr.
salariaţi
la
31.12.
2014
%
Nr.
salariaţi
la 31.12.
2015
Nr.
salariaţi
la
31.12.
2016
Nr.
salariaţi
la
31.12.
2017
% % %
Studii
superioare
458 12.61% 479 13.35% 473 13.63% 449 14.84%
Studii
superioare
de scurtă
durată
38 1.05% 34 0.95% 26 0.75% 22 0.73%
Studii medii 223 6.14% 209 5.82% 206 5.94% 153 5.06%
Maiştri 98 2.70% 97 2.70% 98 2.82% 88 2.91%
Muncitori 2815 77.51% 2769 77.17% 2667 76.86% 2314 76.47%
Total
3632 100.00% 3588 100.00% 3470 100.00% 3026 100.00%
Ponderea personalului cu studii superioare este de aproximativ 15,5% în totalul salariaţilor
RADET. În cadrul acestei categorii este inclus personalul cu funcţii de conducere aferente
celor trei niveluri ierarhice (superior, mediu și operațional). Peste 85% din totalul salariaţilor
au studii medii (muncitori, maiştri şi personalul cu studii medii).
1.4.3.3.
1.4.3.4.
Structura personalului in functie de nivelul de pregatire la data
de 31.12.2017
15%
1%
5%
3%
76%
Studii superioare
Studii superioare de scurtă
durată
Studii medii
Maiştri
Muncitori
29
1.4.3.5. Evoluţia structurii personalului pe principalele meserii
Meseria
Nr. salariaţi Nr. salariaţi Nr. salariaţi Nr. Salariaţi
31.12.2014 31.12.2015 31.12.2016 31.12.2017
Instalator 989 981 938 810
Operator PT/fochist 630 618 605 542
Lăcătuş 56 57 54 40
Electrician 158 158 142 108
Automatist 64 61 59 53
Şofer 152 146 140 133
Cititor constatator 129 124 113 77
Sudor 90 99 98 92
Operator cameră de
comandă termică 101 102 102 99
Agent pază şi ordine 90 88 88 68
Operator calculator 53 50 49 38
Alte meserii 273 257 250 229
Muncitor necalificat 30 28 29 25
Total muncitori 2815 2769 2667 2314
Structura personalului muncitor la data de 31.12.2017
35%
23%
2%
5%
2%
6%
3%
4%
4%
3%2%
10%1%
Instalator
Operator PT/fochist
Lăcătuş
Electrician
Automatist
Şofer
Cititor constatator
Sudor
Operator cameră de
comandă termicăAgent pază şi ordine
Operator calculator
Alte meserii
Muncitor necalificat
30
1.4.3.6. Fluctuația resurselor umane în perioada 2015 – 2017
An Angajări Plecări Fluctuație Nr mediu
Tesa Muncitori Tesa Muncitori
Fluctuație
Tesa
Fluctuație
Muncitori
0 1 2 3 4 5=(3/7)*100 6=(4/7)*100 7
2015 41 55 50 90 1.43 2.57 3502
2016 34 54 71 135 2.07 3.93 3436
2017 26 111 137 444 4.40 14.27 3112
Total 101 220 258 669
An Angajări Plecări Nr.
mediu
Coeficientul
plecărilor
Coeficientul
intrărilor
Coeficientul
mișcării totale
1 2 3 4=(2/3)*100 5=(1/3)*100 6=(1+2)/3*100
2015 96 140 3502 4.00 2.74 6.74
2016 88 206 3436 6.00 2.56 8.56
2017 137 581 3112 18.67 4.40 23.7
Total 321 927
Gradul de stabilitate al resurselor umane este în strânsă legătură cu dinamica acestora şi
reprezintă o condiţie esenţială pentru utilizarea eficientă a forţei de muncă şi evitarea
costurilor generate de un nivel ridicat al fluctuaţiei.
Fluctuatia de personal in perioada 2015 - 2017
96
140
88
206
137
581
0
100
200
300
400
500
600
700
Angajari Plecari
2015
2016
2017
31
La nivelul RADET, rata de fluctuaţie cu valoarea cea mai ridicată s-a înregistrat la nivelul
anului 2017, datorită plecărilor voluntare. Exceptând fluctuaţia aferentă anului 2017, la
nivelul RADET s-au înregistrat valori ale fluctuaţiei în limite normale, ceea ce nu reprezintă o
disfuncţionalitate socială care să antreneze costuri ridicate.
1.4.3.7. Structura salariaţilor pe categorii de vârstă
Media de vârstă a salariaţilor la 31.12.2017
Tip personal Media de vârsta la
01.09.2017
Personal de conducere și
execuție 47 ani și 1 lună
Maiștri 49 ani și 7 luni
Muncitori 49 ani
Media de vârstă RADET 48 ani și 5 luni
Din analiza informaţiilor cuprinse în tabelul de mai jos, se observă o serie de aspecte:
Ponderea de 46,84% din totalul salariaţilor, cea mai ridicată, se înregistrează la nivelul
personalului cu vârste cuprinse între 45-55 ani;
O pondere de 22,37% din totalul salariaţilor se înregistrează la nivelul personalului cu
vârste peste 55 ani;
O pondere de 27,05% din totalul salariaţilor se înregistrează la nivelul personalului cu
vârste cuprinse între 35-45 ani;
Ponderea cea mai mică, de 3,43% din totalul salariaţilor, o deţine personalul cu vârste
cuprinse între 25-35 ani.
32
Se constată ponderea mult mai ridicată a personalului cu vârste de peste 55 ani, comparativ
cu personalul cu vârste de până la 35 ani, situaţie care poate genera un grad ridicat de
fluctuaţie la nivelul regiei cauzat de pensionarea personalului trecut de 55 ani.
0014 0
064
209
23
546
259
44
1131
120
19
559624
88
2314
0
500
1000
1500
2000
2500
sub 25
de ani
35 -
45 ani
peste
55 ani
- personal de conducere
si executie cu studii
superioare si medii
- maistri
- muncitori
Categorii de vârstă sub 25 de
ani
25 - 35
ani
35 - 45
ani
45 - 55
ani
peste 55
ani TOTAL
Personal de conducere
și execuție 0 36 209 259 120 624
% 0 5.77 33.49 41.51 19.23 100.00
Maiștri 0 2 23 44 19 88
% 0 2.27 26.14 50.00 21.59 100
Muncitori 14 64 546 1131 559 2314
% 0.61 2.77 23.60 48.88 24.16 100.00
TOTAL 9 105 827 1432 684 3057
% 0.29 3.43 27.05 46.84 22.37 100
33
1.4.3.8. Evoluția personalului/categorii și a fondului de salarii brut 31.12.2014-31.12.2017
Fond salarii brut
realizat (lei) din
munca prestată,
inclusiv CM plătit
de regie
Luna Categorie personal
Nr. salariați
(cu
suspendați)
Nr. mediu
personal
Nr. salariați
(fără
suspendați)
Fond salarii de
bază
Salariul
mediu brut /
categorie
salariați (lei)
Venit mediu
brut/ categorie
salariați (lei)
31.12.2014 Muncitori 2815 2801 6,293,000 2,247 7,236,632 2,584
Maiștri 98 98 322,000 3,286 310,633 3,170
Funcții conducere și
execuție 719 701 2,430,000 3,466 2,409,133 3,437
TOTAL 3632 3578 3600 9,045,000 2,513 9,956,398 2,766
31.12.2015 Muncitori 2769 2756 6,256,000 2,270 7,428,049 2,695
Maiștri 97 97 320,000 3,299 325,691 3,358
Funcții conducere și
execuție 722 705 2,536,000 3,597 2,439,527 3,460
TOTAL 3588 3502 3558 9,112,000 2,561 10,193,267 2,865
31.12.2016 Muncitori 2667 2659 6,054,000 2,277 7,127,449 2,680
Maiștri 98 98 323,000 3,296 338,304 3,452
Funcții conducere și
execuție 705 689 2,524,000 3,663 2,451,486 3,558
TOTAL 3470 3396 3446 8,901,000 2,583 9,917,239 2,878
31.12.2017 Muncitori 2314 2305 5,267,000 2,285 6,293,083 2.730
Maiștri 88 88 290,000 3,295 311,513 3,540
Funcții conducere și
execuție 624 611 2,368,000 3,876 2,337,319 3,825
TOTAL 3026 3112 3004 7,924,000 2,638 8,941,915 2,977
34
Situaţie comparativă a cheltuielilor salariale
(toate sumele prezentate sunt în lei)
Descriere 31-Dec-14 31-Dec-15 31-Dec-16 31-Dec- 17
Fond de salarii şi asimilate
(net) 8,325,207 8,478,067 7,833,601 7,131,490
% evoluţie vs an precedent 101.84% 92.40% 91.04%
Contribuţii şi impozit angajat 3,188,894 3,268,797 3,076,490 2,757,891
% evoluţie vs an precedent 102.51% 94.12% 99.64%
Total cheltuială angajat/lună 11,514,101 11,746,864 10,910,091 9,889,381
% evoluţie vs an precedent 102.02% 92.88% 90.64%
Contribuţii angajator/lună 2,305,605 2,357,683 2,394,111 2,125,781
% evoluţie vs an precedent 102.26% 101.55% 88.79%
Total cheltuieli salariale /lună 13,819,706 14,104,547 13,304,202 12,015,162
% evoluţie vs an precedent 102.06% 94.33% 90.31%
1.4.3.9. Măsuri în domeniul resurselor umane în perioada insolvenţei
Redimensionarea structurii organizatorice
Una dintre măsurile de reorganizare a activităţii a fost redimensionarea structurii
organizatorice, care a avut la bază analiza proceselor şi a procedurilor interne, în vederea
eficientizării activităţii şi în scopul creării premizelor dezvoltării unui sistem unitar de
coordonare şi control specifice fiecărei funcţiuni de bază şi activităţi suport.
Începând cu data de 01.03.2017 s-a modificat Organigrama, Statul de funcţii şi
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare al RADET Bucureşti.
Proiectarea structurii organizatorice s-a realizat prin parcurgerea următoarelor etape:
1. studierea activităţilor care se desfăşoară, în scopul îndeplinirii obiectivelor
2. analiza fluxurilor şi circuitelor informaţionale
3. stabilirea volumului de muncă necesară, pe activităţi
4. stabilirea compartimentelor funcţionale şi de producţie.
Structura organizatorică s-a realizat în scopul satisfacerii următoarelor cerințe:
1. adaptarea operativă la modificările care apar în activitatea unităţii, asigurând
posibilităţile de eliminare sau de adăugare a unor legături sau
compartimente în funcţie de necesităţi;
2. asigurarea respectării unităţii de conducere la fiecare nivel ierarhic, astfel ca
fiecare executant să primească dispoziţii de la un singur şef, eliminând prin
aceasta apariţia unor dispoziţii contrare la aceeaşi persoană.
35
Gruparea şi subordonarea compartimentelor din structura organizatorică pe funcţii ale
organizaţiei a avut la bază respectarea unor principii:
a) principiul frecvenţei legăturilor, conform căruia fiecare compartiment trebuie să
fie ataşat acelei funcţii a organizaţiei cu care are cele mai mari legături în procesul
desfăşurării activităţii;
b) principiul importanţei activităţii compartimentului, adică încadrarea unui
compartiment trebuie să se facă după însemnătatea activităţilor pe care le
desfăşoară.
De asemenea, noua structură organizatorică a RADET Bucureşti respectă următoarele
cerinţe de constituire a compartimentelor :
a) pentru constituirea unui birou este necesar un număr de minimum 5 posturi de
execuţie;
b) pentru constituirea unui serviciu este necesar un număr de minimum 7 posturi
de execuţie;
c) pentru constituirea unui atelier este necesar un număr de minimum 10 posturi de
muncitori;
d) pentru constituirea unei secţii este necesar un număr de minimum 50 posturi de
muncitori;
e) pentru constituirea unui departament este necesar un număr de minimum 12
posturi de execuţie;
f) pentru constituirea unei direcţii este necesar un număr de minimum 25 de
posturi de execuţie şi un număr de minimum 2 compartimente în subordine;
Prin aplicarea noii structuri organizatorice, activitatea şi structura s-au redimensionat, mai
multe compartimente s-au comasat, transformat, redenumit, în scopul eficientizării
activităţii.
Prin aplicarea noii organigrame, numărul funcţiilor de conducere s-a redus la 60, după
cum urmează: 2 directori generali adjuncţi, 7 directori, 3 ingineri şefi, 1 contabil şef, 4 şefi
de departamente, 9 şefi de secţii, 24 şefi de servicii, 7 şefi de birouri, 2 şefi de ateliere şi 1
manager marketing.
36
O nouă redimensionare a structurii organizatorice a avut loc începând cu data
de 01.06.2017, astfel:
o desfiinţarea din subordinea Direcţiei Termoenergetice a Sucursalei Est şi a
Sucursalei Vest, motivat de necesitatea dezvoltării unui sistem unitar de
coordonare şi control la nivelul direcţiei;
o trecerea Biroului Metrologie din subordinea Serviciului Mentenanţă din
cadrul Direcţiei Mecano-Energetice, în subordinea Serviciului Automatizare
şi SCADA din cadrul Direcţiei Tehnice, motivat de faptul că cele două
compartimente vor realiza baza de date şi documentaţia necesară integrării
contoarelor de energie termică din sectoarele 1-5 în sistemul Dispecer
SCADA.
Actualizarea modulelor informatice SAP existente şi implementarea
altora în noi zone de activitate a reprezentat soluţia pentru integrarea tuturor
proceselor economice ale regiei, cu scopul optimizării şi creşterii eficienţei acesteia.
Prin dezvoltarea soluţiei SAP se vor structura deciziile de management, prin furnizarea de
rapoarte cu un grad ridicat de acurateţe şi se va asigura un timp de răspuns extrem de mic
şi un mod de organizare relaţional al datelor.
SAP reprezintă o soluţie modernă de implementare a unui management rapid şi
performant, în condiţiile în care volumele de date cu care se lucrează sunt imense şi
sistemele clasice sunt depăşite.
Negocierea în perioada februarie - martie 2017 a Contractului Colectiv
de Muncă al RADET aferent anului 2017-2018, în sensul redimensionării
drepturilor acordate salariaţilor, cu aplicare din data de 01.04.2017, după cum
urmează:
o Negocierea pachetului financiar acordat salariaţilor, pe fiecare categorie de
salariaţi, în cazul concedierii individuale sau colective efectuată de unitate şi
plafonarea valorii pentru o compensaţie bănească la nivelul câştigului mediu
lunar pe salariat/RADET;
o Redimensionarea numărului de zile libere plătite acordate salariaţilor pentru
diverse evenimente;
o Negocierea tipului și valorii ajutoarelor acordate (pensionare) salariaţilor şi
plafonarea la nivelul câştigului mediu lunar pe salariat/RADET;
o Decontarea contravalorii serviciilor turistice sau de tratament pentru salariaţii cu
minim 18 luni vechime în unitate;
o În cazul salariaţilor cu funcţii de conducere la trecerea pe un post de execuţie, se
încadrează la gradaţia avută anterior trecerii pe funcţia de conducere, astfel
37
salariul de bază lunar brut al salariatului se diminuează, ducând la diminuarea
fondului de salarii;
o Prin introducerea condiţiei de ,,perioade lucrate neîntrerupt’’ s-a diminuat
numărul salariaţilor care ar fi putut beneficia de acordarea de niveluri superioare
de salarizare, corespunzătoare experienţei în RADET;
o Renegocierea Anexelor Contractului Colectiv de Muncă, respectiv diminuarea
zilelor de concedii suplimentare de odihnă şi revizuirea echipamentelor de
protecţie, alimentaţiei de protecţie şi materialelor igenico-sanitare.
Negocierea şi semnarea Acordului nr.31039/25.04.2017 cu Sindicatul
SLI RADET
Condiţiile impuse de procedura insolvenţei şi premisele economice pentru anul 2017 au
impus adoptarea de măsuri prompte pentru asigurarea stabilităţii economice şi a
echilibrului financiar al unității, respectiv degrevarea Bugetului de Venituri şi Cheltuieli, la
capitolul cheltuieli cu personalul, pentru exerciţiul financiar curent şi următoarele,
respectiv negocierea şi semnarea cu Sindicatul SLI RADET a Acordului
nr.31039/25.04.2017, prin care au încetat la data de 29.05.2017 contractele
individuale de muncă a 370 de salariaţi prin acordul părţilor în condițiile
acordării unui pachet financiar (plecări voluntare) cu diminuarea începând cu
01.06.2017 a fondului de salarii de bază lunar cu suma lunară de 922.694 lei, la care se
adaugă sporurile, tichetele de masă, cheltuielile angajatorului.
Nr. salariați
plecări
voluntare
Diminuare -
fond de salarii
de bază
brut/lună
Diminuare -
sumă tichete
de masă/lună
(aproximativ)
Diminuare -
sumă
sporuri/lună
(aproximativ)
Diminuare
tichete de
masă+sporuri/
lună
(aproximativ)
Diminuare -
cheltuieli cu
salariile/lună
(aproximativ)
Diminuare -
cheltuieli
angajator/luna
(aproximativ)
1 2 3 4 5=3+4 6=2+5 6*23%
370 922,694 111,000 70,258 181,258 1,103,952 252,871
38
Modificarea programului de lucru în perioada de vară
La sfârşitul sezonului de încălzire 2016-2017, punctele termice au fost trecute la
funcţionarea în regim de vară, activitatea în punctele termice s-a rezumat la funcţionarea
instalaţiilor necesare pentru asigurarea furnizării apei calde de consum, clienţilor, astfel că
în perioada 10.05.2017 - 10.09.2017 un număr de 340 operatori ai punctelor
termice, încadraţi la program de lucru de 12/24 ore, au trecut la un program
de 2 schimburi (schimbul 1 între orele 06.00-14.00 și schimbul 2 între orele
14.00-22.00).
Modificarea grilei de salarizare pentru meseria de sudor – activitatea
lot şi reţea
În cursul lunii iunie 2017 au fost derulate procedurile de completare şi
modificare a grilei de salarizare pentru meseria de sudor – activitatea lot şi
reţea, deoarece derularea proceselor de recrutare şi selecţie pentru personalul calificat în
meseria de sudor s-au derulat anevoios, atât din cauza faptului că piaţa muncii nu este
ofertantă pentru această meserie, dar mai ales motivat de faptul că la finalizarea selecţiei
candidaţilor admişi, oferta de salarizare transmisă de RADET a fost refuzată de către
aceştia, nefiind competitivă în raport cu ofertele celorlalţi angajatori.
Formarea profesională
Formarea profesională este procedura prin care se asigură creşterea şi diversificarea
competenţelor profesionale, prin iniţierea, calificarea, recalificarea, perfecţionarea şi
specializarea salariaţilor.
Procesul de formare şi perfecţionare a resurselor umane în cadrul RADET se desfăşoară pe
baza politicii de formare profesională continuă prevăzută în cadrul procedurii operaţionale
– Formarea profesională şi în conformitate cu prevederile reglementărilor legale în
vigoare.
În anul 2017, activitatea de formare profesională s-a concretizat în următoarele acţiuni,
care, din punct de vedere al costurilor alocate, se clasifică astfel:
o Cursuri de formare profesională organizate intern, fără costuri, pentru un număr
de 1450 salariaţi;
o Cursuri de formare profesională/reautorizări, organizate de furnizori externi, cu
costuri, pentru un număr de 284 salariaţi;
o Stagii de practică pentru elevi şi studenţi din şcoli profesionale şi universităţi
pentru un număr de 200 elevi/studenţi.
39
Elaborarea şi gestionarea fișelor de post
Fişa postului este documentul de management al resurselor umane care sintetizează
elementele caracteristice ale unui post, precum sarcinile, autoritatea şi
responsabilităţile care revin spre exercitare, în mod permanent, unei persoane în
cadrul organizaţiei.
Acţivităţile realizate pentru elaborarea/actualizarea fişelor de post:
o elaborarea/actualizarea fişelor de post în corelare cu organigrama, statul de funcţii şi
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare din data de 01.03.2017;
o elaborarea/actualizarea fişelor de post în corelare cu organigrama, statul de funcţii şi
Regulamentul de Organizare şi Funcţionare din data de 01.06.2017;
o completarea fişelor de post ale salariaților cu funcţii de conducere, cu sarcini şi
responsabilităţi, care să asigure realizarea circuitelor şi fluxurilor informaţionale în
cadrul compartimentelor coordonate/regiei şi care să asigure transmiterea datelor şi
informaţiilor în termen, într-o formă corectă, completă şi concisă, indiferent de
canalul de transmitere.
Evaluarea performanţelor profesionale
În cadrul RADET există un sistem de evaluare a performanţelor, care se realizează pentru
două categorii majore de personal (funcţii de conducere şi funcţii de execuţie).
S-a realizat o analiză asupra sistemului de evaluare aplicat în cadrul regiei, cu următoarele
rezultate:
o Sistemul de evaluare nu era suficient adaptat la specificul activităţii desfăşurate de
fiecare salariat, deoarece prevedea doar două categorii majore de personal, fără a se
avea în vedere faptul că natura activităţii desfăşurate de către muncitorii
calificaţi/necalificaţi este diferită de cea aferentă restului de personal cu funcţii de
execuţie;
o Criteriile de evaluare a performanţelor individuale incluse în fişele de evaluare erau
insuficiente şi nu permiteau aprecierea completă a performanţei unui angajat în
funcţie de cerinţele şi particularităţile diferite ale postului ocupat, ale
responsabilităţilor aferente;
o Nu erau prevăzute şi criterii de evaluare a comportamentului individual în cadrul
relaţiilor cu cetăţenii, pe lângă acele criterii ce vizează rezultatele obţinute;
40
o Nu se utiliza un sistem de indicatori de performanţă individuali, care să permită
cuantificarea şi monitorizarea continuă a performanţelor angajaţilor;
Având în vedere rezultatele analizei de mai sus, s-a demarat elaborarea unui nou sistem de
evaluare a perfomanţelor salariaţilor, respectiv un sistem de evaluare pe două coordonate,
prin criterii de evaluare/criterii de eficienţă profesională şi prin obiective, stabilite pentru
perioada imediat următoare.
Procedura de evaluare a activităţii profesionale a salariaţilor a fost analizată şi a fost
supusă unui proces de transformare şi actualizare, atât pentru Semestrul 2 al anului 2017,
dar mai ales pentru activitatea desfăşurată începând cu anul 2018.
Începând cu semestrul 1 al anului 2018 au fost modificate criteriile de evaluare, atât ale
muncitorilor, personalului de execuţie, cât şi ale personalului cu funcţii de coordonare şi
conducere, dar, ce este cel mai important, au fost introduse obiective individuale de
performanţă la nivelul salariaţilor, cu excepţia personalului muncitor.
Astfel, obiectivele individuale de performanţă rezidă din obiectivele stategice ale instituţiei
şi reprezintă o metodă de realizare a strategiei instituţiei.
41
2018
Debitor:
R.A.D.E.T.
februarie 2018
PIAŢA SERVICIILOR DE TERMOFICARE ÎN
BUCUREȘTI
42
2. PIAŢA SERVICIILOR DE TERMOFICARE ÎN BUCUREȘTI
2.1. Delimitarea ariei teritoriale de acţiune
RADET Bucureşti furnizează energie termică în Municipiul Bucureşti prin intermediul
infrastructurii tehnico-edilitare specifice, ce aparţine domeniului public sau privat al
unităţilor administrativ-teritoriale și care împreună formează sistemul de alimentare
centralizată cu energie termică al localităţii (SACET) ce cuprinde:
centrale termice;
reţele de transport;
puncte termice/staţii termice;
reţele de distribuţie;
construcţii şi instalaţii auxiliare;
branşamente până la punctele de delimitare/separare a instalaţiilor;
sisteme de măsură, control şi automatizare.
În prezent, RADET nu alimentează consumatori din zonelele limitrofe Bucureştiului.
Pentru asigurarea serviciului de alimentare cu energie termică în condiţii de continuitate şi
siguranţă, RADET se alimentează din surse externe CET-uri ce sunt exploatate de către
ELCEN (CET Sud, CET Progresu, CET Vest, CET Grozăvești), CET Grivița, CET Vest
Energo şi o centrală termică proprie de zonă – Casa Presei Libere:
43
Fiecare dintre sursele de energie livrează căldură unui număr de consumatori situaţi în
zona arondată acesteia. Sursele de energie din cadrul sistemului pot să funcţioneze
interconectat, prin intermediul unui inel median care, în caz de avarie a unei centrale,
permite alimentarea consumatorilor dintr-o altă sursă a sistemului, respectând anumite
restricţii de funcţionare. Atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ, debitele de
agent termic nu pot fi vehiculate decât între anumite limite, în zone clar determinate prin
analize de regim hidraulic.
Furnizarea energiei termice de către CTE Sud prin:
magistrala I (IV) Dn 1200 mm ce alimentează consumatorii din zonele Şulea-
Placare, zona industrială Anticorozivul, Bd. N. Grigorescu, Bd. L.Rebreanu, Tomis,
Iancului, Baicului, Fântânica, Socului, Colentina, Delfinului, Policlinica Titan,
Muncii, Vatra Luminoasă, Pantelimon, Dna Ghica, Fundeni, Lacul Tei, Institutul
de Construcţii, 17-18 Petricani;
reţea Dn 400 mm : Cosmos, Vergului, Pantelimon;
reţea Dn 700 mm: Balta Albă;
magistrala II-III (V) Dn 1200 mm ce alimentează cu căldură consumatorii din:
Fizicienilor, Dristor, Tomis, Mihai Bravu, Matei Voievod, Şulea Nord, Căţelu,
C.Brâncuşi, Vaselor, Avrig, Aversa, Mecanică Fină, Bucur Obor, Teiul Doamnei, 2
Ramuri Tei, Ştefan cel Mare, Policlinica Dr.Grozovici;
magistrala III urban Dn 1200 mm + Artera Nouă Dn 1000 mm, ce alimentează
consumatorii din: Berceni Olteniţa, Olteniţa Nord, Mărăşeşti, Unirea,
Th.Speranţia, Călăraşi, Labirint, Foişor, serele Leoser.
Furnizarea căldurii de către CTE Grozăvești prin:
magistrala II-III Grivița Dn 1000 mm pentru zonele Gara de Nord, Griviţa,
N.Titulescu, Plevnei, Iancu de Hunedoara, Ştefan cel Mare, Circului, Dinamo,
Pipera, Aviaţiei, Galvani Tei, Perla, Dorobanți;
magistrala V Rahova Dn 1000 mm pentru zonele Rahova, Mărgeanului, Centrul
Civic, Panduri, Palatul Parlamentului până la P5A.
Furnizarea căldurii de către CTE Vest prin:
magistrala I-III Dn 1300+2Dn 900 mm pentru zonele Drumul Taberei Micro1, 2,
3, 4, 5, 6, 7, 8, 9,10, Giuleşti, Crângaşi;
magistrala II pentru zona urbană a Cartierului Militari, Politehnica, până la CS6
Leu, cu PV2 închis şi alimentat prin mag.I Vest cămin CI12’ (Injecția).
Furnizarea energiei termice de către CTE Progresu prin :
magistrala Ferentari Dn 1000 mm pentru zonele Ferentari, Vulcan, Parcul
Tineretului, Rahova, Sălaj, Amurgului, Crizantemelor;
magistrala Berceni Dn 1200 mm pentru zonele Niţu Vasile, Brâncoveanu, zonele I,
II, IV, V Berceni, Olteniţa Placare, Giurgiu Farado, platforma IMGB.
44
Furnizarea energiei termice de către CET Grivița prin reţea Dn 500 mm pentru zonele
Prefabricate Griviţa, IPGMS, Locuinţe Steaua, 2’-1 Mai, 13-1 Mai.
Furnizarea energiei termice de către CET Energo Vest prin:
reţea Dn 250 mm pentru SEMCO SA, Liceul Petre Poni, platforma industrială
Militari;
reţea Dn 400 mm pentru PT 1-2 Roşu, Metrou Păcii și bretea de legătură 2Dn 400
mm cu zona Apusului.
Furnizarea energiei termice de către CT Casa Presei prin:
ramura Flora - retea 2Dn 400 mm pentru Expoziție, Agronomie, Elias,
Popisteanu până la C 11 DTM;
ramura Pajura - reţea Dn 400 mm pentru Jiului, Pajura, Hrisovului, până la cămin
CR4 România Muncitoare.
Zonele cu disfuncționalităţi în alimentarea cu agent termic din punct de vedere hidraulic
sunt:
Zona Aviaţiei Dn 600 țeavă clasică, Floreasca Dn 600 ţeavă preizolată, Beller
datorită faptului că CET Pipera a fost dezafectat;
Zona Fundeni Dn 600 țeavă clasică, Doamna Ghica Dn 800 ţeavă clasică,
Pantelimon- Cosmos Dn 400 ţeavă clasică, din cauza faptului că CTE Titan nu mai
funcționează în prezent.
2.2. Principalele caracteristici ale pieţei serviciilor de termoficare din
Bucureşti
RADET furnizează energie termică pentru 8.200 de blocuri de locuințe și 606 gospodării
individuale, reprezentând aproximativ 1.216.000 de locuitori, dar și unui număr de 4.504
de agenți economici. Dată fiind ponderea consumului de energie termică destinat
populației, aceasta este consumatorul principal, fiind componenta esențială a pieței de
energie termică.
Consumatorii de energie termică conectaţi la sistemul de termoficare Bucureşti sunt
clasificaţi funcție de destinația consumului, astfel:
consumatori casnici (apartamente, case, vile);
consumatori industriali şi agenţi economici;
instituţii socio-culturale (şcoli, grădiniţe, spitale, cinematografe, etc).
Toţi aceşti consumatori urbani se regăsesc într-un număr de 19.216 asociaţii de
proprietari şi 606 gospodării individuale.
45
Tip consumator Titulari Contract Puncte de
Consum
Asociații prop/locatari 10.056 19.216
Gospodării individuale (imobile) 606 606
Instituții publice 321 526
Agenți economici 3.494 4.504
Alți utilizatori (sere) 11 11
Total 14.488 24.863
Număr de consumatori/puncte de consum
Apartamente
(locuințe)
Instituții publice
(bugetari)
Agenți
economici Sere
561977 526 5.030 11
Dacă analizăm structura pieței și din punct de vedere al numărului de contracte, așa cum
rezultă din tabelul prezentat anterior, populaţia reprezentată de asociaţiile de locatari și
gospodăriile individuale sunt principalii clienţi.
Pentru a se asigura un serviciu echitabil și precis cuantificat s-a realizat contorizarea
populației la nivel de branşament în proporţie de 99,6% pentru apă caldă de consum şi de
99,7% pentru încălzire.
În structura consumului de energie termică, populația are o pondere de 91,42% din totalul
energiei termice vândute, restul consumului fiind destinat agenților economici și altor
utilizatori.
Funcție de modul de alimentare, structurarea pieţei de energie termică se poate diviza în
trei categorii principale, respectiv consumatori alimentați:
- prin intermediul sistemului de termoficare centralizat;
- din surse locale de energie;
- din surse individuale.
La acest moment piaţa este influenţată de politica agresivă a furnizorilor de gaze naturale
și centrale termice de apartament. Implementarea principiului „UN condominiu, un
singur sistem de încălzire” a rămas un simplu deziderat motivat de faptul că domeniul
legislativ nu oferă suficiente pârghii pentru implementare.
Totuşi, analizarea soluţiilor alternative de asigurare a energiei termice scot în evidenţă
dezavantaje pe care consumatorii ce se deconectează nu le cunosc când optează pentru
deconectarea de la sistemul centralizat de alimentare cu energie termică.
46
Prin modificările deja operate în documentele ce se întocmesc cu ocazia obținerii
avizului de deconectare au fost introduse prevederi care să ofere consumatorilor
argumente viabile pentru a rămâne racordaţi la sistemul de alimentare cu energie
termică. Astfel, maximizarea eficienţei economice pentru regie devine mai strâns legată
de asigurarea confortului termic în clădiri, de calitatea apei calde de consum furnizată, de
vânzarea serviciilor unui număr cât mai mare de consumatori.
Strategiile viitoare trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte:
informarea corectă şi permanentă a consumatorilor cu privire la avantajele
sistemului de termoficare centralizată;
puterea de cumpărare şi nivelul de dezvoltare economică a Municipiului
București;
specificul local în ceea ce priveşte asigurarea cu resurse energetice primare;
diminuarea segmentului clienți rău platnici prin măsuri stimulative;
reducerea emisiei de gaze cu efect de seră în conformitate cu legislația națională
și a UE şi ţinând cont de cerințele legislației de mediu.
Analiza consumatorilor casnici-asociaţiilor de proprietari/locatari din punct de vedere al
debitelor scoate în evidenţă faptul că la data de 31.07.2017 sumele datorate erau în valoare
de 45.974.644,51 lei, din care datoriile cu titlul de bază erau în sumă de 29.501.167,43 lei
şi penalităţi datorate pentru neachitarea în termen a facturilor emise erau în valoare de
16.473.477,08 lei.
Cat. Sold facturi sub o lună 1-3 luni 3-6 luni 6-12 luni 1-3 ani mai vechi de 3
ani
0 1 2 3 4 5 6 7
Total
general
din
care:
45.974.644,51 3.632.705,32 3.200.155,28 7.837.706,91 1.690.762,20 3.978.419,08 25.634.895,72
Energie
termică 29.501.167,43 3.468.083,83 3.025.233,47 7.384.005,03 1.362.018,65 2.280.748,46 11.981.077,99
Penalităţi 16.473.477,08 164.621,49 174.921,81 453.701,88 328.743,55 1.697.670,62 13.653.817,73
Din datoriile cu titlu de bază reprezintă:
47,03% datorii cu vechime mai mică de 6 luni,
4,62% datorii cu vechime între 6-12 luni
7,73% datorii cu vechime între 1-3 ani
40,61% datorii cu vechime mai mare de 3 ani
47
Trebuie reținut faptul că măsurile de recuperare a creanțelor se realizează treptat,
pornind de la notificare, negocieri/eșalonări, sistarea furnizării energie termice (dacă
este cazul) și finalizându-se cu punerea în executare silită a titlurilor executorii.
O cauză a creșterii numărului de debranșări o constituie imposibilitatea asociațiilor de
proprietari de a-și achita integral datoriile către RADET, astfel că mulți dintre membrii
asociațiilor care nu au restanțe față de asociație și nu pot beneficia de apă caldă și căldură
aleg să își asigure individual acest serviciu, prin montarea centralelor individuale de
apartament.
Evoluţia numărului de apartamente branșate la SACET și, implicit, a energiei termice
facturate către populaţie este una în scădere şi pe fondul migrării consumatorilor către un
sistem indvidual de alimentare cu energie termică, efectul principal resimţit de regie fiind
cel al debranşărilor de la reţeaua centralizată. Pe perioada 2012 - 2016 au avut loc un
număr de 5.875 debranşări şi doar 639 rebranşări.
Anul Număr apartamente debranşate Număr apartamente rebranşate
2012 1.315 139
2013 890 79
2014 1.135 143
2015 1.232 135
2016 1.303 143
Total 5.875 639
În ceea ce privește numărul de debranşări/rebranşări din 2017 comparativ cu 2016, se
observă că în perioada aprilie – septembrie 2017, numărul debranşărilor a scăzut cu 905,
de la 1.303 la 398, în timp ce numărul rebranşărilor a crescut cu 35, de la 143 în anul 2016
la 178 în primele nouă luni ale anului 2017.
Luna Debranşări Rebranşări 2016 - 2017
2016 2017 2016 2017 Comparație Debranșări
Comparație Rebranșări
ianuarie 0 0 0 0 0 0
februarie 0 0 0 0 0 0
martie 0 0 0 0 0 0
aprilie 450 175 28 36 -275 8
mai 312 93 6 14 -218 8
iunie 278 81 3 11 -197 8
iulie 107 21 10 16 -86 6
august 120 16 31 33 -104 2
septembrie 36 12 65 68 -24 3
octombrie 0 0 0 0 0 0
noiembrie 0 0 0 0 0 0
decembrie 0 0 0 0 0 0
Total 1303 398 143 178 -905 35
48
Principalele efecte ale debranşărilor în condominii
a) Dezechilibrarea hidraulică a coloanelor, ceea ce conduce la disfuncţionalităţi ale
instalaţiei;
b) Scăderea randamentului instalaţiilor de termoficare. Prin micşorarea (reducerea)
debitului tranzitat, conductele devin supradimensionate, viteza de circulaţie scade şi, ca
urmare, se micşorează randamentul termic al instalaţiilor interioare de căldură;
c) Poluarea cu noxele rezultate în urma utilizării centralelor de apartament afectează în
mod direct sănătatea populaţiei. În acest sens menţionăm studiul aprofundat ,,Efectele
negative multiple al microcentralelor de apartament” elaborat de un grup de
cercetători români de la Universitatea de Medicină şi Farmacie "Iuliu
Haţieganu" din Cluj-Napoca, condus de prof. dr. Gh. Benga, care demonstrează că
în gazele arse se găsesc hidrocarburi aromatice şi produşi cancerigeni, iar
microcentralele de apartament produc o serie de boli extrem de grave;
d) Nemulţumirea la nivelul membrilor asociaţiei de proprietari în ceea ce priveşte
ponderea şi calculul părţilor comune.
Prezentăm mai jos graficul cantităților de energie termică vândută
În ultimii ani, cererea de energie termicǎ a urmat o tendinţǎ de scǎdere drastică de la
cantitatea de 10.002.558 Gcal facturată la nivelul anului 1996, până la valoarea de
3.781.561 Gcal facturată la nivelul anului 2016, cu efecte negative asupra eficienţei
sistemului centralizat.
2.3 Prezentarea modului în care se execută lucrările. Tipuri de
lucrări.
Pentru a menţine sistemul de termoficare în stare de funcţionare şi la parametri normali
RADET efectuează lucrări, după cum urmează:
An 1996 CET-uri
An 2016Centrale
10.002.558 Gcal
3.781.561 Gcal
49
Lucrări de întreţinere – respectiv lucrările de verificare şi control ale echipamentelor,
altele decât cele efectuate în perioada de revizie, probe de funcţionare, curăţenie,
lucrări administrative secţie. Scopul lucrărilor de întreţinere este acela de a menţine
maşinile, utilajele şi instalațiile în condiţii normale de exploatare între două reparaţii
consecutive, reducând-se astfel posibilitatea apariţiei unor evenimente accidentale.
Revizia tehnică anuală – înţelegem lucrări de verificare a stării generale a
echipamentelor şi utilajelor şi lucrări de revizie propriu-zisă constând în înlocuire piese
de schimb la instalaţiile electrice și automatizări, pompe, vane, garnituri și alte
subansamble. Revizia tehnică anuală planificată la reţeaua termică primară şi de
distribuţie, la instalaţiile termice, electrice, de automatizare şi buclelor de contorizare,
se efectuează în fiecare an, de regulă, în perioada în care se sistează furnizarea energiei
termice pentru încălzire către clienţi (15 Aprilie-30 Septembrie).
Lucrări de reparaţii – reprezintă intervenţiile asupra mijlocului fix, determinate de
producerea unor degradări importante şi care au ca scop restabilirea stării tehnice şi
funcţionale iniţiale.
Remediere avarii –lucrările de remediere a avariilor se execută, în principal, pentru
eliminarea pierderilor de energie termică prin operaţii de înlocuire a tronsonului
avariat sau prin izolarea provizorie a zonei afectate, urmând a fi înlocuită în cel mai
scurt timp şi readusă la starea inițială.
Serviciul Dispecerat General împreună cu secţiie de termoficare din subordine au ca
principal scop asigurarea continuităţii sistemului de alimentare centralizată cu energie
termică.
Etapele de analiză şi decizie a foilor de manevră în vederea remedierii unei avarii sunt:
1. Periodic, echipele de intervenție efectuează control vizual pentru depistarea
avariilor în reţeaua termică primară;
2. În urma controlului rețelei termice primare, inginerul de zonă întocmeşte foaia de
manevră, ce cuprinde: tronson reţea, adresă avarie, consumatori afectaţi, durata
intervenţiei şi schiţa zonei;
3. Foaia de manevră este transmisă către Directorul Direcţiei Termoenergetice şi
Dispeceratului General spre analiză şi aprobare;
4. Serviciul Dispecerat General asigură activitatea de dispecerizare în întregul sistem
de termoficare, prin coordonarea furnizării, transportului şi distribuţiei energiei
termice în vederea unei funcţionări normale şi în siguranţă a sistemului de
termoficare.
50
2018
Debitor:
R.A.D.E.T.
februarie 2018
ANALIZA SITUAŢIILOR FINANCIARE
BILANȚUL
51
3. ANALIZA SITUAŢIILOR FINANCIARE – BILANŢUL
3.1 Scurtă analiză a rapoartelor de audit
Rapoartele de audit ale situațiilor financiare de la 31.12.2015 și de la 31.12.2016 au fost
întocmite de auditorul independent PKF Finconta S.R.L., a cărui responsabilitate este de a
exprima o opinie cu privire la situațiile financiare.
Auditul s-a desfășurat în conformitate cu Standardele de Audit adoptate de Camera
Auditorilor Financiari din România.
Asupra situațiilor financiare individuale prezentate la 31.12.2015, auditorul independent a
exprimat o opinie cu rezerve. Asupra situațiilor financiare de la 31.12.2016 a fost în
imposibilitatea exprimării opiniei, neputând obține probe suficiente și adecvate pentru a
oferi o bază pentru pentru opinie de audit cu privire la acestea.
În opinia acestuia, la nivelul anului 2015, cu excepția efectelor unor ajustări, situațiile
financiare ale Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice-RADET București au
fost întocmite din toate punctele de vedere semnificative, în conformitate cu Ordinul
Ministrului Finanțelor Publice nr. 1802/2014, cu modificările ulterioare și cu Legea
81/1991 cu modificările ulterioare.
Auditorul independent a evidențiat faptul că la sfârșitul anului 2015, capitalurile negative
sunt de – 2.151.194.305 lei, iar la finalul anului 2016, capitalurile negative au fost de
– 3.612.848.191 lei.
Bilanțul reflectă o cifră de afaceri de 1.070.575.164 lei în anul 2015 și de 1.056.258.004 lei
în anul 2016. Pierderea exercițiului financiar a fost de (429.064.767) lei în anul 2015 și de
(345.320.064) lei în anul 2016.
Opinia cu rezerve asupra situațiilor financiare ale anului 2015 a avut ca bază:
- imposibilitatea estimării valorii raportate și recuperabilității imobilizărilor corporale și
necorporale, precum și a impactului asupra bilanțului și a contului de profit și pierdere al
exercițiului financiar, întrucât nu a fost disponibil un raport de evaluare din partea unui
evaluator autorizat independent cu privire la valoarea justă a imobilizărilor corporale la
data situațiilor financiare, exceptând clădirile care au fost reevaluate de către un
evaluator autorizat la date de 31.12.2014;
- imposibilitatea estimării impactului unor eventuale ajustări pentru deprecierea stocurilor
la data situațiilor financiare și impactul acestora asupra rezultatului exercițiului la
31.12.2015, nefiind realizată o analiză cu privire la valoarea de utilitate a stocurilor;
52
- imposibilitatea cunoașterii cu exactitate a soldurilor conturilor de datorii, în lipsa tuturor
confirmărilor de solduri;
- riscurile fiscale în legatură cu posibilitatea reconsiderării operațiunilor - din perspectiva
taxei pe valoarea adăugată.
Bazele pentru imposibilitatea exprimării opiniei asupra situațiilor la 31.12.2016 au fost
reprezentate de:
- lipsa raportului de evaluare din partea unui evaluator autorizat independent cu privire la
valoarea justă a imobilizărilor corporale ( exceptând clădirile);
- imposibilitatea estimării impactului unor eventuale ajustări pentru deprecierea
stocurilor la data situațiilor financiare și impactul acestora asupra rezultatului
exercițiului la 31.12.2016, nefiind realizată o analiză cu privire la valoarea de utilitate a
stocurilor, cu indicii că valoarea stocurilor este mai mare decât valoarea de utilitate;
- lipsa probelor suficiente și adecvate pentru stabilirea exactității soldurilor față de
creditori, având în vedere diferențele între tabelul preliminar al creditorilor și sumele
prezentate în situațiile financiare.
53
3.2 Bilanţul
Atât situațiile financiare pentru anul 2015, cât și cele pentru anul 2016 au fost auditate în
conformitate cu Standardele Internaţionale de Audit.
2015
Semestrul I
2016 2016
Semestrul I
2017
ACTIVE IMOBILIZATE -
TOTAL 1,413,627,926 1,427,278,174 1,490,380,459 1,485,545,875
Imobilizări necorporale 15,724,176 14,104,311 8,963,404 9,005,498
Imobilizări corporale 1,382,304,781 1,397,418,228 1,476,900,405 1,471,704,963
Imobilizări financiare 15,598,969 15,755,635 4,516,650 4,835,414
ACTIVE CIRCULANTE 395,795,575 206,424,584 479,027,346 305,807,381
Stocuri 39,284,019 37,670,289 190,187,054 39,207,885
Creanțe 336,168,170 158,327,494 262,393,862 192,967,791
Investiții pe termen scurt
Casa și conturi la bănci 20,343,386 10,426,802 26,446,430 73,631,704
Cheltuieli în avans 691,548 201,515 733,517 429,115
Datorii de plată în mai puțin de un
an 3,905,882,662 3,891,087,664 4,345,607,182 4,263,490,941
ACTIVE CIRCULANTE NETE -3,509,824,678 -3,684,667,996 -3,870,041,628 -3,961,445,475
TOTAL ACTIVE MINUS
DATORII CURENTE NETE -2,096,196,751 -2,257,389,822 -2,379,661,170 -2,475,899,599
Datorii de plată în mai mult de un
an 30,099,806 30,155,035 16,120,092 16,120,092
Provizioane 24,897,748 24,897,748 24,275,748 24,275,748
Venituri în avans 429,139 206,431 4,195,309 4,191,029
CAPITAL ȘI REZERVE 291,850,189 295,381,651 286,012,930 293,254,435
Capital 17,756,052 17,756,052 17,756,052 17,756,052
Rezerve din reevaluare 26,914,059 21,695,932 20,322,728 19,218,583
Rezerve 247,180,078 255,929,666 247,934,150 256,279,800
PROFIT SAU PIERDERE
REPORTAT(Ă) -3,090,216,780 -3,514,064,238 -3,553,541,057 -3,892,920,612
PROFITUL SAU PIERDEREA
EXERCIȚIULUI FINANCIAR -429,064,768 -192,192,764 -345,320,064 -109,428,506
Repartizarea profitului
CAPITALURI PROPRII -3,227,431,358 -3,410,875,351 -3,612,848,190 -3,709,094,683
Patrimoniul public 1,076,237,053 1,098,432,747 1,192,791,181 1,192,799,244
CAPITALURI -2,151,194,305 -2,312,442,604 -2,420,057,010 -2,516,295,439
54
Pozițiile bilanțiere, ca procent din total activ, respectiv total pasiv, sunt următoarele:
2015
Semestrul I
2016 2016
Semestrul I
2017
ACTIVE IMOBILIZATE -TOTAL 78% 87% 76% 83%
Imobilizări necorporale 1% 1% 0% 1%
Imobilizări corporale 76% 86% 75% 82%
Imobilizări financiare 1% 1% 0% 0%
ACTIVE CIRCULANTE 22% 13% 24% 17%
Stocuri 2% 2% 10% 2%
Creanțe 19% 10% 13% 11%
Investiții pe termen scurt 0% 0% 0% 0%
Casa și conturi la bănci 1% 1% 1% 4%
Cheltuieli în avans 0% 0% 0% 0%
Datorii de plată în mai puțin de un an 216% 238% 221% 238%
ACTIVE CIRCULANTE NETE -194% -226% -196% -221%
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE NETE -116% -138% -121% -138%
Datorii de plata în mai mult de un an 2% 2% 1% 1%
Provizioane 1% 2% 1% 1%
Venituri în avans 0% 0% 0% 0%
CAPITAL ȘI REZERVE 16% 18% 15% 16%
Capital 1% 1% 1% 1%
Rezerve din reevaluare 1% 1% 1% 1%
Rezerve 14% 16% 13% 14%
PROFIT SAU PIERDERE REPORTAT(Ă) -171% -215% -180% -217%
PROFITUL SAU PIERDEREA
EXERCIȚIULUI FINANCIAR -24% -12% -18% -6%
Repartizarea profitului 0% 0% 0% 0%
CAPITALURI PROPRII -178% -209% -183% -207%
Patrimoniul public 59% 67% 61% 67%
CAPITALURI -119% -142% -123% -140%
55
Variațiile bilanțiere, decembrie 2016 față de decembrie 2015, respectiv semestrul I 2017
față de semestrul I 2016, sunt următoarele:
2016 vs
2015
Semestru I
2017 vs
Semestrul I
2016
ACTIVE IMOBILIZATE -TOTAL 5% 4%
Imobilizări necorporale -43% -36%
Imobilizări corporale 7% 5%
Imobilizări financiare -71% -69%
ACTIVE CIRCULANTE 21% 48%
Stocuri 384% 4%
Creanțe -22% 22%
Investiții pe termen scurt
Casa și conturi la bănci 30% 606%
Cheltuieli în avans 6% 113%
Datorii de plată în mai puțin de un an 11% 10%
ACTIVE CIRCULANTE NETE 10% 8%
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE
NETE 14% 10%
Datorii de plată în mai mult de un an -46% -47%
Provizioane -2% -2%
Venituri în avans 878% 1930%
CAPITAL ȘI REZERVE -2% -1%
Capital 0% 0%
Rezerve din reevaluare -24% -11%
Rezerve 0% 0%
PROFIT SAU PIERDERE REPORTAT(Ă) 15% 11%
PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIȚIULUI
FINANCIAR -20% -43%
Repartizarea profitului
CAPITALURI PROPRII 12% 9%
Patrimoniul public 11% 9%
CAPITALURI 12% 9%
3.2.1. Imobilizările necorporale
O imobilizare necorporală este un activ nemonetar identificabil, fără formă fizică și este
prezentată în bilanț la valoarea de intrare, mai puțin ajustările cumulate de valoare.
Imobilizările necorporale din evidențele contabile ale Regiei aparțin atât patrimoniului
privat, cât și patrimoniului public, după cum urmează:
56
Cheltuielile de dezvoltare (studii privind stabilirea vitezei optime pentru dimensionarea
rețelelor de apă caldă și apă fierbinte, sisteme de automatizare pentru modernizarea
instalațiilor de termoficare, evaluarea stării funcționale a sistemelor de producere și
utilizare a energiei termice din clădiri, etc), aparțin patrimoniului privat. La data de
31.12.2016, cheltuielile de dezvoltare evidențiate în contul 203- ”Cheltuieli de
dezvoltare”, în valoare de 260.582 lei, sunt amortizate integral;
Concesiuni, brevete, licențe, mărci, drepturi și valori similare și alte imobilizări
necorporale care aparțin patrimoniului privat (înregistrate încontul 205 și 208) au o
valoare netă la data de 31.12.2016 de 128.276,28 lei;
Concesiuni, brevete, licențe, mărci, drepturi și valori similare și alte imobilizări
necorporale care aparțin patrimoniului public (înregistrate în contul 205 și 208) au o
valoare contabilă netă la 31.12.2016 de 8.835.127,75 lei. Conform notelor la situațiile
financiare, costurile aferente achiziționării programelor informatice sunt capitalizate și
amortizate pe baza metodei liniare, pe durata celor trei ani de durată utilă de viață.
Programele informatice de natura patrimoniului public, finanțate de la bugetul local,
nu se amortizează.
2015
Semestrul I
2016 2016
Semestrul I
2017
IMOBILIZĂRI
NECORPORALE
Cheltuieli de dezvoltare - - - -
Concesiuni, brevete,
licențe, mărci
15,724,176.39
14,104,311.27
8,963,404.03
9,005,498.29
Fond comercial - - - -
Avansuri - - - -
Total imobilizări
necorporale, din care:
15,724,176.39
14,104,311.27
8,963,404.03
9,005,498.29
Patrimoniul public
8,835,127.75
8,835,127.75
8,835,127.75
8,835,127.75
Patrimoniu privat -
RADET
6,889,048.64
5,269,183.52
128,276.28
170,370.54
3.2.2. Imobilizările corporale
Imobilizările corporale reprezintă active care:
a) sunt deținute de o entitate pentru a fi utilizate în producerea sau furnizarea de
bunuri ori servicii, pentru a fi închiriate terților sau pentru a fi folosite în scopuri
administrative;
57
b) sunt utilizate pe parcursul unei perioade mai mari de un an. O imobilizare corporală
trebuie prezentată în bilanț la valoarea de intrare, mai puțin ajustările cumulate de
valoare.
2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017
IMOBILIZĂRI
CORPORALE
Terenuri
12,608,833.93
12,608,833.93
12,608,833.93
12,608,833.93
Construcții
1,021,692,032.45
1,017,803,340.60
1,029,537,120.11
1,030,927,362.06
Instalații tehnice și mașini
207,202,669.75
228,329,546.32
304,856,663.31
304,416,921.40
Alte instalații, utilaje și
mobilier
4,446,154.34
4,419,713.77
4,393,032.57
4,385,430.37
Investiții imobiliare - - - -
Imobilizări corporale în
curs de execuție
136,186,671.86
134,256,793.26
125,504,754.18
119,366,414.92
Active corporale de
explorare și evaluare a
resurselor minerale - - - -
Avansuri
168,418.78 -
0.44
0.44
Total
1,382,304,781.11
1,397,418,227.88
1,476,900,404.54 1,471,704,963.12
La data de 31.12.2016, imobilizările corporale ale RADET București au următoarea
structură:
● Terenuri și amenajări de terenuri cu o valoare contabilă netă de 12.608.834 lei;
● Construcții cu o valoare contabilă netă de 1.029.537.120,11 lei;
● Instalații tehnice și mașini cu o valoare contabilă netă de 304.856.663,31 lei;
● Alte instalații utilaje și mobilier cu o valoare contabilă netă de 4.393.032,57 lei;
● Imobilizări corporale în curs cu valoare de 125.504.754,18 lei;
La 31.12.2014, Regia a efectuat reevaluarea clădirilor aflate în proprietate, precum și a
construcțiilor aferente patrimoniului public. Reevaluarea a fost efectuată în conformitate
cu Standardele Internaționale de Evaluare, aceasta fiind realizată de către un evaluator
independent.
Potrivit Raportului Curții de Conturi nr. 81733 din 14.10.2016 nu erau clarificate situațiile
juridice a două imobile înregistrate în evidența contabilă a Regiei, situate pe Strada Soldat
Savu Marin, Nr. 29, Sector 2, respectiv pe Strada Buzoieni Nr. 13, bloc M48, Sector 5,
imobile aflate în patrimoniul Regiei la data înființării entității, pentru care s-au efectuat
cheltuieli diverse fără ca Regia să-și exercite dreptul de folosință asupra acestora și care au
fost vândute în anul 2003 de către PMB fără a anunța Regia despre acest lucru. În scopul
clarificării situației acestor imobile, RADET a înaintat PMB adresa nr. 82664/18.10.2016.
58
Ulterior, au fost promovate acţiuni judiciare având ca obiect revendicarea bunurilor
imobile înregistrate sub nr. 42850/3/2017 pe rolul Tribunalului Bucureşti, în prima etapă
procedurală, respectiv sub nr. 14064/302/2014 pe rolul Tribunalului Bucureşti, în etapa
procedurală a apelului.
Așa cum reiese din notele la situațiile financiare pentru anul încheiat la 31 decembrie 2016,
ca urmare a inventarierii anuale, s-a constatat că valoarea de inventar a activelor
corespunde cu valoarea contabilă a acestora, cu excepția cazurilor în care au fost
constatate minusuri la inventar, minusuri evidențiate în situațiile financiare.
Regia are înregistrate în bilanț active imobilizate corporale aparținând atât patrimoniului
privat, cât și elemente de natura patrimoniului public aflate în administrarea Regiei.
Trecerea în afara bilanțului a elementelor de natura patrimoniului public este condiționată
de emiterea unui act normativ și predarea formală a acestora către Municipiul București,
pe bază de protocol/proces verbal, demers vizat de Regie încă din exercițiile precedente.
Amortizarea este calculată folosind metoda amortizării liniare pe întreaga durată de viață a
activelor. Durata de viață a principalelor categorii de imobilizări corporale, luată în calcul
la determinarea amortizării se prezintă astfel:
✓ 12-60 de ani pentru construcții;
✓ 3-18 ani pentru instalații tehnice;
✓ 5-12 ani pentru mijloacele de transport;
✓ 3-24 ani pentru mobilier, birotică, aparatură.
Pentru activele imobilizate corporale de natura patrimoniului public nu se calculează
amortizare, iar costurile de întreținere și administrare se înregistrează în contul de profit și
pierdere pe măsură ce acestea sunt realizate.
Imobilizările corporale care aparțin patrimoniului public, dar sunt realizate din surse
proprii ale Regiei, sunt amortizate conform catalogului de mijloace fixe, în baza proceselor
verbale de punere în funcțiune.
Pentru elementele de activ, diferențele negative constatate între valoarea de inventar și
valoarea contabilă netă s-au înregistrat în contabilitate pe seama unei amortizări
suplimentare, în cazul activelor amortizabile pentru care deprecierea este ireversibilă.
2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017
IMOBILIZĂRI CORPORALE
Terenuri și construcții
1,034,300,866.38 1,030,412,174.53
1,042,145,954.04
1,043,536,195.99
Instalații tehnice și mașini
207,202,669.75 228,329,546.32
304,856,663.31
304,416,921.40
Alte instalații, utilaje și mobilier
4,446,154.34 4,419,713.77
4,393,032.57
4,385,430.37
59
Investiții imobiliare
-
-
-
-
Imobilizări corporale în curs de execuție
136,186,671.86 134,256,793.26
125,504,754.18
119,366,414.92
Active corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale
-
-
-
-
Avansuri
168,418.78
-
0.44
0.44
TOTAL IMOBILIZĂRI CORPORALE
1,382,304,781.11 1,397,418,227.88
1,476,900,404.54
1,471,704,963.12
2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017
IMOBILIZĂRI CORPORALE patrimoniul regiei
Terenuri și construcții
126,730,480.65 122,776,462.13
116,959,973.73
111,387,333.59
Instalații tehnice și mașini
2,939,131.26 2,056,266.03
4,814,229.96
4,368,247.89
Alte instalații, utilaje și mobilier
241,700.80 215,260.23
188,579.03
180,976.83
Investiții imobiliare - - - -
Imobilizări corporale în curs de execuție
32,215,397.86 30,990,424.26
32,025,560.18
32,490,322.92
Active corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale - - - -
Avansuri - - - -
Total RADET - patrimoniul regiei
162,126,710.57 156,038,412.65
153,988,342.90
148,426,881.23
2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017
IMOBILIZĂRI CORPORALE patrimoniul public
Terenuri și construcții
907,570,385.73 907,635,712.40
925,185,980.31
932,148,862.40
Instalații tehnice și mașini
204,263,538.49 226,273,280.29
300,042,433.35
300,048,673.51
Alte instalații, utilaje și mobilier
4,204,453.54 4,204,453.54
4,204,453.54
4,204,453.54
Investiții imobiliare - - - -
Imobilizări corporale în curs de execuție
103,971,274.00 103,266,369.00
93,479,194.00
86,876,092.00
Active corporale de explorare și evaluare a resurselor minerale - - - -
Avansuri
168,418.78
0.44
0.44
Total RADET - patrimoniul public
1,220,178,070.54 1,241,379,815.23
1,322,912,061.64
1,323,278,081.89
La data de 30.06.2017 figurează efectuate lucrări de modernizare asupra unor active
aparținând patrimoniului public din fondurile proprii ale Regiei, într-o sumă actualizată
de 183.503.913,46 lei, datele fiind centralizate, după cum urmează:
60
Situația bunurilor DOMENIUL PUBLIC din cont 212 cu modernizări
Surse Proprii RADET constând în: clădiri, instalații, module termice,
conducte termoficare, rețele termoficare. 172.310.895,81
Situația bunurilor DOMENIUL PUBLIC din cont 2132 cu modernizări
Surse Proprii RADET constând în: contori energie termică și apă caldă
menajeră, bucle contorizare, traductoare debit, vane limitare debit și
regulatoare presiune, etc. 6.329.556.11
Subtotal modernizări realizate până în 2014 178.640.451,92
Modernizări realizate în perioada 2014-2017 4.863.461,54
Total modernizări efectuate de regie pentru bunuri aparținând
Patrimoniului Public la zi 183.503.913,46
3.2.3. Activele circulante
Un activ se clasifică ca activ circulant atunci când:
se aşteaptă să fie realizat sau este deținut cu intenția de a fi vândut sau consumat în
cursul normal al ciclului de exploatare al entității;
este deținut, în principal, în scopul tranzacționării;
se aşteaptă a fi realizat în termen de 12 luni de la data bilanțului; sau
este reprezentat de numerar sau echivalente de numerar a căror utilizare nu este
restricționată.
În categoria activelor circulante ale Regiei, regăsim:
stocuri;
creanțe;
numerar și echivalente de numerar;
cheltuieli în avans.
Bilanţ (lei) 2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017
Indicator
Stocuri 39,284,019 37,670,289 190,187,054.03 39,207,885
Creanţe 336,168,170 158,327,494 262,393,862.34 192,967,791
Casa şi conturi la bănci 20,343,386 10,426,802 26,446,429.63 73,631,704
Active Circulante - Total 395,795,575 206,424,584 479,027,346.00 305,807,381
Cheltuieli În Avans 691,548 201,515 733,516.90 429,115
61
3.2.3.1. Stocurile
Stocurile Regiei prezintă următoarea structură:
Bilanţ (lei) 2015 Semestrul I
2016 2016 Semestrul I 2017
Indicator
Materii prime
453,175
453,175 453,174.85 453,175
Ajustări pentru deprecierea materiilor prime
453,175
453,175 453,175.00 453,175
Total materii prime (materii prime-ajustări pentru deprecierea materiilor prime)
(0)
(0)
(0)
(0)
Materiale consumabile
44,305,532
42,856,666 42,376,687.59 45,414,719
Ajustări pentru deprecierea materialelor
6,506,603
6,506,603 7,813,545.12 7,813,545
Total materiale consumabile (materiale consumabile-ajustări pentru deprecierea materialelor)
37,798,928
36,350,063 34,563,142.47 37,601,174
Materiale de natura obiectelor de inventar
515,101
329,761 408,585.00 630,643
Produse finite
76,937
97,419 82,023.36 82,942
Produse reziduale
34
34 34.47 179
Ajustări pentru deprecierea produselor
34
34 34.47 34
Total produse reziduale (produse reziduale-ajustări pentru deprecierea produselor)
-
- - 145
Materii și materiale aflate la terți
454,586
454,586 454,586.00 454,586
Ambalaje
3,498
3,491 3,486.71 3,427
Ajustări pentru deprecierea ambalajelor
3,458
3,458 3,457.61 3,458
Total ambalaje (ambalaje -ajustări pentru deprecierea ambalajelor)
41
34 29.10
(30)
Furnizori - debitori pentru cumpărări de bunuri
438,426
438,426 154,678,688.25 438,426
Total stocuri
39,284,019
37,670,289 190,187,054.03 39,207,885
Politica regiei este de a constitui ajustări pentru deprecierea stocurilor destinate activității
de întreținere și exploatare a căror vechime este mai mare de un an, după cum urmează:
-între 1 an și 2 ani: 25%;
-între 2 ani și 3 ani: 50%
-peste 3 ani: 100%.
Stocurile destinate activității de investiții nu sunt ajustate pentru depreciere.
62
3.2.3.2. Creanțele
2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017
Furnizori - debitori pentru prestări de servicii 2,014,033 2,014,033 - -
Prov. depreciere avansuri plătite 2,014,033 2,014,033 - -
Total furnizori debitori (furnizori debitori-provizioane pentru depreciere) - - - -
Clienți 210,231,956 84,700,197 223,516,112 77,088,298
Ajustări pentru deprecierea creanțelor - clienți 26,484,728 26,484,738 38,193,592 38,193,592
Total clienți (clienți-ajustări depreciere) 183,747,228 58,215,459 185,322,520 38,894,706
Efecte de primit de la clienți (A) 6,694 80,812
90,484 45,771
Clienți - facturi de întocmit (A) 20,885 63,468
45,579 2,010
Avansuri acordate 1,001,219 1,114,198 1,830,440
Alte creanțe în legătură cu personalul (A) 4,991 5,686
4,577 4,906
Asigurări sociale 2,558,103 2,863,228 3,151,806 2,983,587
Impozitul pe profit/venit 1,745,853 1,745,853 -
TVA de recuperat (A) 27 5,041,770 -
TVA neexigibilă (A/P) 2,639,023 6,402,804 32,573,041 6,091,593
Subvenții 851,223,417 790,187,362 738,200,904 842,512,481
Provizion pentru subvenții 715,352,764 715,352,764 715,352,764 715,352,764
Total subvenții (subvenții-provizion subvenții) 135,870,653 74,834,598 22,848,140 127,159,717
Fonduri speciale - taxe și vărsăminte asimilate 146,745 146,745 146,745 146,745
Decontări din operații în participație 692,052 687,212 664,782 -
Debitori diverși 32,142,809 32,118,802 48,823,385 47,650,056
Prov. pentru depreciere debitori diverși 20,352,717 20,378,760 41,508,166 41,508,166
Provizioane minus inventar 4,179,039 4,179,039 6,193,072 6,193,072
Total debitori diverși (debitori diverși-provizioane) 7,611,053 7,561,003 1,122,146 (51,182)
Decontări din operații în curs de clarificare (A/P 123,643 678,857 2,043,837 2,075,233
Fond de risc -BEI 11,896,731 12,482,998
Decontări interne 1,369,276 1,301,267
SUBVENȚII PENTRU INVESTIȚII
Total creanțe 336,168,170 158,327,495 262,393,862 192,967,791
În ceea ce privește soldul contului 411 - Clienți, ponderea cea mai mare din total o dețin
creanțele pentru energia termică livrată populației și agenților economici, precum și
penalitățile calculate către aceștia pentru plata cu întârziere a facturilor.
63
Ajustările pentru deprecierea creanțelor de încasat de la clienți se constituie atunci când
sunt dovezi conform cărora Regia nu va putea încasa creanțele.
În soldul contului 425 - Avansuri acordate personalului se regăsesc avansurile acordate
salariaților, care se decontează în luna următoare celei în care au fost acordate, iar ”alte
creanțe în legătură cu personalul” se referă la sumele de recuperat de la salariați în urma
imputațiilor.
Sumele de recuperat de la Bugetul asigurărilor sociale reprezintă contribuțiile pentru
concedii și indemnizații, pentru recuperarea cărora au fost întocmite dosarele și depuse la
CASMB.
Referitor la subvențiile de recuperat, sumele aflate în sold la data de 31.12.2016 sunt
reprezentate de subvențiile în valoare de 715.352.764 lei nedecontate în termen (aferente
anilor 2007-2011), pentru care a fost constituit provizion de aceeași valoare (provizion
constituit în data de 30.12.2011). În privința acestor sume, în raportul Curții de Conturi se
menționează că nu au fost clarificate realitatea și exactitatea unor creanțe de încasat, în
sumă de 716.044.816 lei, compuse din 715.352.764 lei înregistrați în contul 445 "Subvenții"
ca subvenție pentru compensarea creșterii neprevizionate a prețurilor la combustibilii
utilizați pentru producerea energiei termice livrate populației, în perioada 2007-2011 și
692.052 lei aflați în soldul debitor al contului 458 "Decontări din operații în participație.
Pentru suma de 715.352.765 lei – compensare combustibil, nedecontată de Primărie,
RADET a constituit la data de 30.12.2011 ajustare pentru depreciere. Totodată, RADET a
efectuat numeroase demersuri pe lângă autoritățile publice locale și centrale pentru
încasarea acestei sume. La acest moment sunt analizate toate posibilitățile legale de
recuperare a sumei mai sus menționate.
Referitor la Protocolul încheiat între Municipiul Bucureşti, RADET București,
Ministerul Economiei şi Finanţelor, Electrocentrale Bucureşti SA și Sucursala
Electrocentrale Bucureşti, aprobat prin HCGMB nr.424/2008 din totalul de 743.400.000
lei, Municipiul Bucureşti a alocat numai 484.430.757 lei, diferenţa de 258.969.243 lei
rămânând nelocată până în prezent.
64
Pe ani situaţia se prezintă astfel:
Anul
Suma conform graficului de
eșalonare cuprins în
HCGMB 424/2008
Suma încasată Diferența de încasat
2009 332,100,000 231,430,757 100,669,243
2010 216,400,000 216,400,000 -
2011 194,900,000 36,600,000 158,300,000
Total
2009-2011 743,400,000 484,430,757 258,969,243
Suma de 743.400.000 lei reprezintă facturi de energie termică aferente perioadei
31.12.2007 – 30.11.2008, ce au fost individualizate în mod distinct în anexa ce a făcut
parte integrantă din Protocol și reprezentau o datorie restantă a RADET București
existentă la data de 20.11.2008 către ELCEN.
Menționăm că suma de 258.969.243 lei nu a fost evidențiată în contul “Subvenții” al
RADET. Alocările în baza Protocolului mai sus menționat au fost înregistrate în
contabilitatea RADET doar la momentul încasării lor de la Municipiul Bucureşti,
concomitent cu efectuarea plăţii către ELCEN.
Cererea ELCEN privind obligarea Municipiului Bucureşti în solidar cu RADET RA la plata
sumei de 258.969.243 lei, rezultată din nerespectarea Protocolului ce face obiectul
Dosarului nr. 64899/3/2011 a fost definitiv şi irevocabil respinsă în parte, în sensul că
instanţele au admis în parte cererea Electrocentrale Bucureşti SA și au obligat doar
RADET Bucureşti la plata sumei de 258.969.243 lei, apreciind că izvorul obligației RADET
către ELCEN îl reprezintă contractele de vânzare cumpărare nr. 1/2005 și 1/2007 și nu
Protocolul încheiat la data de 18.12.2008 între Municipiul Bucureşti, RADET Bucureşti,
Ministerul Economiei şi Finanţelor, Electrocentrale Bucureşti SA şi Sucursala
Electrocentrale Bucureşti, aprobat prin HCGMB nr. 424/2008.
Cu privire la sumele de recuperat de la ”Debitori diverși”, ponderea o dețin penalitățile
facturate către clienții casnici și către agenții economici pentru neplata la scadență a
facturilor de energie termică.
65
3.2.3.3. Lichiditățile și echivalente
2015
Semestrul I
2016 2016
Semestrul I
2017
Conturi la bănci în
lei
19,736,782
3,368,053
26,305,161 73,369,123
Conturi la bănci în
valută
1,113
1,157
- 1,259
Numerar în casă
30,682
6,966,936
58,611 171,173
Avansuri de
trezorerie
496
2,158
767 995
Alte valori
574,312
88,496
81,891 89,155
Total lichidități și
echivalente
20,343,386
10,426,801
26,446,430
73,631,704
3.2.3.4. Cheltuieli înregistrate în avans
2015
Semestrul I
2016 2016
Semestrul I
2017
Cheltuieli înregistrate
în avans
691,548
201,515
733,517
429,115
Cheltuielile în avans reprezintă cheltuieli cu tichetele de masă și abonamente.
3.2.4. Elemente de pasiv
3.2.4.1. Datorii pe termen scurt
2015
Semestrul I
2016 2016
Semestrul I
2017
Indicator
Datorii pe termen scurt
de exploatare
3,891,051,589
3,885,480,276
4,331,695,063
4,257,748,447
Datorii pe termen scurt
bancare
14,831,073
5,607,388
13,912,119
5,742,494
Total datorii pe
termen scurt
3,905,882,662
3,891,087,664
4,345,607,182
4,263,490,941
66
Datorii pe termen scurt de exploatare
2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017
Furnizori 3,646,492,167.96 3,629,989,147.40
3,780,589,303.43
3,846,267,983.19
Furnizori de imobilizări 2,194,648.06 2,683,741.61
1,153,155.59
1,148,947.34
Furnizori - facturi nesosite 12,859,856.65 49,918,896.34
193,090,808.73
33,956,513.17
Personal - salarii datorate 3,231,728.45 2,845,821.45
3,263,940.45
16,153,864.28
Personal - ajutoare materiale
datorate 197,174.00 344,889.00
190,733.00
159,788.00
Avansuri acordate 297,077.00
32,876.00
8,080.00
Drepturi de personal neridicate 6,255.00 63,792.00
20,591.00
15,586.00
Rețineri din salarii datorate
terților 546,486.64 976,879.63
520,653.03
468,812.20
Alte datorii în legătură cu
personalul 335,321.61 394,062.49
304,055.25
221,259.54
Asigurări sociale 3,670,519.80 11,575,938.05
15,652,071.23
12,934,212.89
Ajutor de somaj 74,509.48 312,486.48
458,784.88
394,128.88
Alte datorii și creanțe sociale 89,206.28 285,862.28
495,559.85
394,713.08
TVA de plată 23,789,063.98 0
49,107,005.59
35,671,830.44
TVA neexigibilă 146,213,681.90 134,316,367.78
106,760,429.67
122,050,514.88
Impozitul pe venituri de natura
salariilor 1,553,667.73 4,268,476.73
5,262,911.06
5,121,251.06
Alte impozite, taxe și vărsăminte
asimilate 9,671,878.52 12,388,297.46
13,782,083.26
14,197,425.27
Fonduri speciale - taxe și
vărsăminte asimilate 634.00 2,628.00
810.00
212.00
Alte datorii și creanțe cu bugetul
statului 33,872,086.53 31,952,786.53
49,812,476.80
49,812,476.80
Debitori diverși 350.00 31,250.47
Creditori diverși 6,244,084.83 2,394,673.07
2,323,462.38
2,356,279.38
Decontări din operații în curs de
clarificare 8,267.96 44,195.65
17,234.77
49,768.95
Decontări între subunități 393,007.01
Subvenții încasate în avans
108,856,117.00
116,364,799.34
Total datorii pe termen scurt 3,891,051,589.38 3,885,480,276.43 4,331,695,062.97 4,257,748,446.69
67
Datoriile cu impozitele și taxele sunt înregistrate în perioada la care se referă. Cota de
impozit pe profit este de 16%.
Din totalul datoriilor comerciale la 31 decembrie 2015, în valoare de 3.661.546.673 lei,
Regia datora către principalul furnizor de agent termic suma de 3.609.647.262 lei, ceea ce
reprezintă peste 98%, iar la 31 decembrie 2016, din totalul datoriilor comerciale de
3.974.833.268 lei, valoarea principalului furnizor de agent termic era 3.710.915.454,57 lei.
Subvențiile încasate în avans în sumă de 108.856.117 lei, în sold la 31.12.2016, reprezintă
subvențiile decontate direct de către Primăria Municipiului București în contul furnizorilor
de agent termic ai Regiei, sumă ce s-a decontat pe parcursul anului 2017 pe măsură ce au
fost depuse deconturile de subvenție pentru agentul termic livrat populației.
3.2.4.2. Datorii pe termen lung
La data de 31.12.2015, Regia avea contractate următoarele credite pe termen lung:
Acord de împrumut ratificat prin OG 22/1998, între Banca Europeană de Investiții
(BEI) și RADET București privind finanțarea proiectului de reabilitare și
modernizare a sistemului de termoficare din Municipiul București. Acordul prevede
acordarea unui împrumut de 35 milioane ECU purtător de dobândă, la o rată a
dobânzii variabilă, comunicată de BEI prin avizul de tragere. Potrivit actului
adițional nr. 9 din 19.10.2010, contractul subsidiar încheiat între Ministerul
Finanțelor, Consiliul General al Municipiului București și Regia Autonomă de
Distribuție a Energiei Termice-RADET București, toate sumele reprezentând
rambursări ale împrumutului primit vor fi suportate din alocațiile primite de la
Consiliul General București. Rambursarea integrală a împrumutului este prevăzută
pentru data de 31.10.2017. La data de 31.12.2015, soldul împrumutului era de
21.166.725 lei, iar partea din împrumut scadentă în anul 2016 este de 10.653.095
lei. Dobânzile de plătit la 31.12.2015 sunt în sumă de 196.221 lei și sunt scadente
într-o perioadă de până la un an.
Acord de împrumut între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei
ratificat prin OUG nr. 100/1998. Împrumutul este acordat pentru finanțarea
proiectului de reabilitare și modernizare a sistemului de termoficare a Municipiului
București. Valoarea totală a împrumutului este de 10 milioane echivalent ECU. La
31.12.2015, soldul împrumutului este de 17.003.071 lei. Rambursarea integrală a
împrumutului se face până la data de 04.12.2023.
Potrivit actului adițional nr. 9 din 19.10.2010, contractul subsidiar încheiat între
Ministerul Finanțelor, Consiliul General al Municipiului București și Regia Autonomă de
Distribuție a Energiei Termice-RADET București, toate sumele reprezentând rambursarea
împrumutului vor fi suportate din alocațiile primite de la Consiliul General București.
Partea de împrumut scadentă în anul 2016 este în sumă de 3.964.394 lei. Dobânzile de
plătit la 31.12.2015 sunt în sumă de 118.690 și sunt scadente în mai puțin de un an.
68
La data de 31.12.2016, Regia avea contractate următoarele credite pe termen lung:
Acord de împrumut ratificat prin OG 22/1998, între Banca Europeană de Investiții
(BEI) și RADET București privind finanțarea proiectului de reabilitare și
modernizare a sistemului de de termoficare din Municipiul București. Acordul
prevede acordarea unui împrumut de 35 milioane ECU, purtător de dobândă, la o
rată a dobânzii variabilă, comunicată de BEI prin avizul de tragere. Potrivit actului
adițional nr. 9 din 19.10.2010, contractul subsidiar încheiat între Ministerul
Finanțelor, Consiliul General al Municipiului București și Regia Autonomă de
Distribuție a Energiei Termice-RADET București, toate sumele reprezentând
rambursări ale împrumutului primit vor fi suportate din alocațiile primite de la
Consiliul General București. Rambursarea integrală a împrumutului este prevăzută
pentru data de 31.10.2017. La data de 31.12.2016, soldul împrumutului era de
10.652.571 lei, iar partea din împrumut scadentă în anul 2017 este de 10.652.571 lei
și a fost reclasificată în poziția “ Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la
un an”. Dobânzile de plătit la 31.12.2016 sunt în sumă de 98.782 lei și au fost
reclasificate în poziția “ Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an”.
Acord de împrumut între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei
ratificat prin OUG nr. 100/1998. Împrumutul este acordat pentru finanțarea
proiectului de reabilitare și modernizare a sistemului de termoficare a Municipiului
București. Valoarea totală a împrumutului este de 10 milioane echivalent ECU. La
31.12.2016, soldul împrumutului este de 13.086.151 lei. Rambursarea integrală a
împrumutului se face până la data de 04 decembrie 2023.
Potrivit actului adițional nr. 9 din 19.10.2010, contractul subsidiar încheiat între
Ministerul Finanțelor, Consiliul General al Municipiului București și Regia
Autonomă de Distribuție a Energiei Termice-RADET București, toate sumele
reprezentând rambursarea împrumutului vor fi suportate din alocațiile primite de
la Consiliul General București. Partea de împrumut scadentă în anul 2017 este în
sumă de 3.068.848 lei. Dobânzile de plătit la 31.12.2016 sunt în sumă de 90.983 lei
și au fost reclasificate în poziția “ Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de până
la un an”.
69
2015 Semestrul I
2016 2016 Semestrul I
2017
Împrumut BDCE
13,038,677
13,037,100
10,016,731
10,007,869
Împrumut BEI
10,613,630
10,612,054
-
-
Alte datorii pe termen lung
6,447,499
6,505,881
6,103,361
6,112,223
Total datorii pe termen lung
30,099,806
30,155,035
16,120,092
16,120,092
2015 Semestrul I
2016 2016 Semestrul I
2017
Anticipații
4,546,961
4,547,238
4,543,272
4,538,750
Garanții Investiții
412,987
412,987
Garanții ptr. Reparații/Prestări
147,204
205,308
224,410
237,793
Gar.investiții - Inv3
4,668
4,668
Gar.inv. Scada2
1,335,679
1,335,679
1,335,679
1,335,679
Total alte împrumuturi și datorii asimilate
6,447,499
6,505,881
6,103,361
6,112,223
70
La data de 09.01.2018, tabelul creanțelor este următorul:
Debitor: RADET București - în insolvență, in insolvency, en procedure collective -
Tribunalul București, Dosar nr. 35232/3/2016 Data întocmirii: 09.01.2018
TABEL DEFINITIV RECTIFICAT AL CREANȚELOR RADET BUCUREȘTI
No Denumirea creditorilor Timbrată Depusă la
dosar
Valoarea creanței % din
grupă
% din
totalul
creanțelor
Observații mone
da declarată
acceptată
- lei -
art. 159.3 - Creanțele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferință
1 Direcția Generală de Administrare a
Marilor Contribuabili scutit 18.11.2016 lei
9,975,208.00
9,975,208.00 100.00% 0.2601%
Valoarea de piata din
raportul de evaluare a
bunurilor cuprinse in PV
sechestru nr. 909 - 914 din
28.09.2016 - teren intravilan
8775 mp, C1 - sediu
administrativ, C2 - ateliere,
loturi 1,2, 4, 5, 6 este de
12.687.456 lei
Total 1 - Creanțe creditori
beneficiari ai unei cauze de
preferință
lei 9,975,208.00 9,975,208.00 100.00% 0.2601%
art. 161.3 - Creanțe salariale
1 Dobre Cristina scutit lei 5,486.00 5,486.00 75.502% 0.0001%
2 Mirica Gratiela scutit lei 989.00 989.00 13.611% 0.0000%
3 Parvu Adriana scutit lei 791.00 791.00 10.886% 0.0000%
Total 2 - Creanțe salariale 7,266.00 7,266.00 100.00% 0.0002%
art. 161.5 - Creanțe bugetare
71
1 Direcția Generală de Impozite și Taxe
Locale Sector 3 scutit 13.10.2016 lei
335,307.74 322,044.23 0.546% 0.0084%
Conform SC nr
4259/28.06.2017 pronuntata
de TB in dosar 1323/3/2017
2 Direcția Venituri Buget Local Sector 2 scutit 21.10.2016 lei
137,184.00 137,184.00 0.233% 0.0036%
3 Direcția Impozite și Taxe Locale a
Sectorului 5 scutit 25.10.2016 lei
124,950.68 124,950.68 0.212% 0.0033%
4 Direcția Generală de Impozite și Taxe
Locale Sector 4 scutit 27.10.2016 lei
174,621.42 174,621.42 0.296% 0.0046%
5 Direcția de Impozite și Taxe Locale
Sector 6 scutit 27.10.2016 lei
226,133.53 226,133.53 0.383% 0.0059%
6 Direcția Generală de Impozite și Taxe
Locale a Sector 1 scutit 20.10.2016 lei
74,365.49 74,365.49 0.126% 0.0019%
7 Municipiul București scutit 01.11.2016 lei
19,450.00 15,700.00 0.027% 0.0004%
Conform SC nr
6475/08.11.2017 pronuntata
de TB in dosar 1446/3/2017
8 Direcția Generală de Administrare a
Marilor Contribuabili scutit 18.11.2016 lei
56,607,902.00
13,497,396.00 22.885% 0.3520%
43,110,506.00 73.096% 1.1241%
creanta acceptata pura si
simpla in baza sentintei
civile nr 2371/26.04.2017
pronuntata de TB in dosar
nr 906/3/2017, defintiva prin
neapelare
9
Autoritatea Națională de
Reglementare pentru Serviciile
Comunitare de Utilități Publice
(A.N.R.S.C.)
Scutit 24.10.2016 lei
1,295,070.16 1,295,070.16 2.196% 0.0338%
debit restant,
majorari/dobanzi, penalitati
de intarziere
10
Autoritatea Națională pentru
Administrare și Reglementare în
Comunicații (ANACR)
Scutit 02.11.2016 lei 477.00 359.00 0.001% 0.0000% diferenta neacceptată în
tabel este creanță curentă
Total 3 - Creanțe bugetare lei 58,995,462.02 58,978,330.51 100.00% 1.5379%
art. 161.8 - Creanțe chirografare
72
1
Regia Autonomă "Administrația
Patrimoniului Protocolului de Stat"
(R.A.-A.P.P.S.)
nu 16.11.2016 lei
40,796.13 19,999.47 0.0005% 0.0005%
Conform SC nr
2134/12,04.2017 pronuntata
de TB in dosar 1074/3/2017
2 Municipiul București scutit 01.11.2016
lei
225,784,690.87
13,082.87
0.0003% 0.0003%
Conform SC nr
6475/08.11.2017 pronuntata
de TB in dosar 1446/3/2017
euro
12,242.00 55,272.63 0.0015% 0.0014%
Conform SC nr
6475/08.11.2017 pronuntata
de TB in dosar 1446/3/2017
3 Ascensorul Romservice Company S.A. da 20.10.2016 lei
2,262.10 2,262.10 0.0001% 0.0001%
debit principal
4 Șuitariu Anton Mircea da 19.10.2016 lei
3,600.00 1,800.00 0.0000% 0.0000%
diferența de 1800 lei este
creanță curentă
5 RCS & RDS S.A. da 20.10.2016 lei
87,498.85 56,521.69 0.0015% 0.0015%
diferența de 30,977.16 lei
este creanță curentă
6
Societatea Civilă Profesională de
Executori Judecătorești Ochian Doru-
Cătălin și Neneci Alexandru
da 24.10.2016 lei
66,030.00 66,030.00 0.0018% 0.0017% debit principal
7
Autoritatea Municipală de
Reglementare a Serviciilor Publice
(A.M.R.S.P.)
da 24.10.2016 lei
2,454,377.50 2,452,485.00 0.0651% 0.0639%
din justificarea creantei pe
larg rezulta ca suma solicita
este de 2.452.485,2 lei asa
cum apare si in evidenta
debitoarei
8 Dinamic B.M.P. S.R.L. da 25.10.2016 lei
35,162.89 35,162.89 0.0009% 0.0009%
principal + dobanda
penalizatoare
9 Sorgeti S.R.L. da 25.10.2016 lei
4,699.70 4,699.70 0.0001% 0.0001%
debit principal
10 Activ Metal Gaz S.R.L. da 24.10.2016 lei
4,500.00 4,500.00 0.0001% 0.0001%
debit principal
11 Fland Gruppe S.R.L. da 01.11.2016 lei
4,933.50 4,933.50 0.0001% 0.0001%
debit principal
12 Lukoil România S.R.L. da 07.11.2016 lei
277,783.29 277,783.29 0.0074% 0.0072%
debit principal
13 DNS Birotica S.R.L. da 02.11.2016 lei 22,215.42 22,215.42 0.0006% 0.0006% debit principal de 22.094.87
lei + penalitati
14 L`Intesa Promotive S.R.L. da 03.11.2016 lei
15,257.83 15,257.83 0.0004% 0.0004%
debit principal de 14351.93
lei + 905.9 lei GBE
73
15 Dimar S.R.L. da 01.11.2016 lei
14,703.91 14,703.91 0.0004% 0.0004%
debit principal
16 Reparații Industriale Generale S.R.L. da 02.11.2016 lei
5,367.20 5,367.20 0.0001% 0.0001%
debit principal + taxa de
timbru
17 Amenajarea Domeniului Public 4 da 03.11.2016 lei 37,304.34 23,758.60 0.0006% 0.0006%
diferenta neacceptata de
13,545.74 lei este creanta
curenta
18 Ductil SA da 02.11.2016 lei 23,643.43 23,643.43 0.0006% 0.0006% rest de plata
19 Star Sting S.R.L. da 27.10.2016 lei
3,000.00 3,000.00 0.0001% 0.0001%
debit principal
20 A.N.V. TRADER S.R.L. da 24.10.2016 lei
21,150.00 21,150.00 0.0006% 0.0006%
debit principal
21 Baza de Aprovizionare Desfacere
Specială Brașov da 25.10.2016 lei
4,968.70 4,968.70 0.0001% 0.0001%
debit principal + dobanda
legala
22 Direct Distribuție Birotică S.R.L. da 02.11.2016 lei
12,480.00 9,984.40 0.0003% 0.0003%
suma de 2,496 este creanță
curentă
23 DDA Birotică Office S.R.L. da 02.11.2016 lei
1,166.40 1,166.40 0.0000% 0.0000%
debit principal
24 CET Grivița S.R.L. da 04.11.2016 lei
5,422,390.20 5,422,390.20 0.1440% 0.1414%
debit principal de
5,338,946.57 lei + penalitati
de 83,443.63 lei
25 Real Instal S.R.L. da 07.11.2016 lei
8,496.00 8,496.00 0.0002% 0.0002%
debit principal
26 Mida Soft Business S.R.L. da 04.11.2016 lei 992.71 992.71 0.0000% 0.0000% debit principal
27 Metacom 2000 S.R.L. da 08.11.2016 lei 130,134.48 130,134.48 0.0035% 0.0034% debit principal
28 Euroetans Industri S.R.L. da 10.11.2016 lei
9,655.21 9,655.21 0.0003% 0.0003%
debit principal
29 Eurocom SA da 08.11.2016 lei 2,623.51 2,623.51 0.0001% 0.0001% debit principal
30 Sharolt Group S.R.L. da 10.11.2016 lei
9,998.40 0.00 0.0000% 0.0000%
creanța este curentă și a
fost achitată
31 Vest-Energo S.A. da 11.11.2016 lei
21,839,737.31 21,839,737.31 0.5799% 0.5695%
debit principal
32 Atlas Corporation S.R.L. da 04.11.2016 lei
104,877.11 104,877.11 0.0028% 0.0027%
debit principal
74
33
Compania Națională pentru Controlul
Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și
Recipientelor sub Presiune SA
da 10.11.2016 lei
6,997.93 6,997.93 0.0002% 0.0002%
debit principal + dobandă
legală
34 ENGIE România SA da 04.11.2016 lei
4,693,301.00 4,693,301.00 0.1246% 0.1224%
debit principal + penalități de
întârziere
35 RER Ecologic Service București REBU
S.A. da 10.11.2016 lei
11,543.14 9,621.46 0.0003% 0.0003%
suma neacceptată de
1921.68 lei este creanță
curentă
36 Compania Națională a Imprimeriilor
Coresi S.A. scutit 02.11.2016 lei
4,174.97 4,174.97 0.0001% 0.0001%
principal + penalități
37 Mecapol S.A. da 03.11.2016 lei 8,340.91 8,340.91 0.0002% 0.0002%
38 Asociația de Proprietari Bl. 15, Sc.2,
str. Ramnicu Valcea, sector 3 da 14.11.2016 lei 20,728.48 20,728.48 0.0006% 0.0005%
Sentintei civile nr
2135/12.04.2017 pronuntata
de TB in dosar nr
1068/3/2017, defintiva prin
neapelare
39
INCDO-INOE 2000, Filiala Institutul de
Cercetări pentru Instrumentație
Analitică Cluj-Napoca
da 14.11.2016 lei 4,332.56 4,332.56 0.0001% 0.0001% debit principal
40 Dey Prodcom Impex S.R.L. da 15.11.2016 lei 3,673.80 3,673.80 0.0001% 0.0001% debit principal
41 Isoplus România S.R.L. da 15.11.2016 lei
10,016.94 10,016.94 0.0003% 0.0003%
debit principal
42 Union Co S.R.L. da 16.11.2016 lei
1,369.21 1,369.21 0.0000% 0.0000%
debit principal
43 Obsidian Com S.R.L. da 16.11.2016 lei
2,104.80 2,104.80 0.0001% 0.0001%
debit principal
44 Axel Soft IT Group S.R.L. da 16.11.2016 lei
38,971.43 38,971.43 0.0010% 0.0010%
debit principal
45 ST Lukas Clinic S.R.L. da 16.11.2016 lei
21,832.45 21,832.45 0.0006% 0.0006%
debit principal + penalitati
46 Geva Consult S.R.L. da 16.11.2016 lei
2,684.38 2,684.38 0.0001% 0.0001%
debit principal + garanție
47 Iuruc Ioana da 17.11.2016 lei
1,000.00 1,000.00 0.0000% 0.0000%
cheltuieli de judecata de
1000 lei sentinta civila
1419/06.04.2016
48 Toalete Ecologice S.R.L. da 17.11.2016 lei 1,075.30 0.0000% 0.0000% debit principal
75
1,075.30
49 Producton S.R.L. nu 18.11.2016 lei
21,039.51 21,039.51 0.0006% 0.0005%
debit principal
50 Iridex Group Import Export S.R.L. da 18.11.2016 lei 65,981.50 65,981.50 0.0018% 0.0017% debit principal
51 General Fluid Solution S.A. scutit 18.11.2016 lei
6,034,687.42 419,874.63 0.0111% 0.0109%
52 Vieru Laurențiu Emil PFA da 18.11.2016 lei
3,910.00 3,910.00 0.0001% 0.0001%
debit principal
53 Energomontaj S.A. da 18.11.2016 lei
32,067.50 32,067.50 0.0009% 0.0008%
garantie
54 Biosol PSI S.R.L. da 18.11.2016 lei
5,673.15 5,673.15 0.0002% 0.0001%
debit principal
55 Elsaco Electronic S.R.L. nu 18.11.2016 lei 32,119.76 0.00 0.0000% 0.0000%
creanța neacceptată de
16,839.88 lei este achitată,
iar suma de 15.279,88 lei a
fost compensata prin OC
4055357/07.04.2017
56 Telekom Romania Communications
S.A. da 18.11.2016 lei 1,674,269.83 1,113,537.41 0.0296% 0.0290%
creanta acceptata conform
evidentelor debitoarei.
Diferenta nedovedita. In
evidentele RADET creditorul
mai figureaza cu o creanta
curenta de 74.305,97 lei.
57 Cabinet de Avocatură "Elena
Cruceanu" da 18.11.2016 lei 2,218,570.82 0.00 0.0000% 0.0000%
Sentintei civile nr
6474/08,11.2017 pronuntata
de TB in dosar nr
1482/3/2017.
58 Elsaco Solutions S.R.L. da 18.11.2016 lei
14,725.70 0.00 0.0000% 0.0000%
creanța este achitată
59 Grafopress S.R.L. da 18.11.2016 lei
30,567.31 19,476.21 0.0005% 0.0005%
60 Straco Grup S.R.L. da 18.11.2016 lei
41,079.53 41,079.53 0.0011% 0.0011%
76
61 Fast Eco S.A. da 18.11.2016 lei
914,820.40 0.00 0.0000% 0.0000%
prin decizia civila nr
1120A/19.06.2017
pronuntata de CAB, creanta
a fost apreciata ca fiind
curenta si a fost achitata cf
protocolului de plata nr
63355/18.08.2017, respectiv
suma de 450.000 lei la
18.08.2017 si diferenta in
suma de 464.820.40 lei la
29.08.2017
62 Societatea Asigurarea Românească-
ASIROM Vienna Insurance Group S.A. nu 18.11.2016 lei
10,693.30 10,693.30 0.0003% 0.0003%
63 Regia Autonomă de Transport
București (RATB) nu 18.11.2016 lei
158,130.28 0.00 0.0000% 0.0000%
creanța este achitată
64 Electroval Sound S.R.L. da 18.11.2016 lei
31,842.00 31,842.00 0.0008% 0.0008%
65 Electrocentrale București S.A. da 18.11.2016 lei
4,854,906,987.54
3,659,805,493.39 97.1786% 95.4312%
instanta a dispus inscrierea
provizorie a creantei admisa
de administrator judiciar prin
incheierea din 29.03.2017
pronuntata in dosarul
nr.1407/3/2017
47,951,000.32 1.2732% 1.2503%
creanta sub condiție si
provizorie, conform
incheierii din 29.03.2017
pronuntata in dosarul nr.
1407/3/2017
66 Ion Voicu da 18.11.2016 lei
170,345.00 0.00 0.0000% 0.0000%
creanța nu a fost acceptată
deoarece hotărârea CA din
26.06.2013 și decizia de
revocare nu au fost
contestate.
67 Apa Nova București da 18.11.2016 lei
4,121,512.11 4,049,954.28 0.1075% 0.1056%
creanta neacceptată de
71,557.86 lei (penalitati și
taxa de timbru) este creanță
curentă
77
68 Enel Energie Muntenia S.A. da 17.11.2016 lei
10,951,674.17 10,951,674.17 0.2908% 0.2856%
69 Integrator S.A. da 18.11.2016 lei
1,169,199.28 0.00 0.0000% 0.0000%
Conform SC nr.
2136/12.04.2017 pronuntata
de TB in dosar nr
1989/3/2017 definitiva prin
respingerea apelului prin
Decizia 1600/09.10.2017
pronuntata de CAB
70 Saadati Sohi Manochehr da 18.11.2016 lei
408,040.80 408,040.80 0.0108% 0.0106%
instanta a admis inscrierea
provizorie a sumei de
408.040,80 lei prin
incheierea din 29.03.2017
71 Compania Națională "Loteria Română"
S.A. da 22.11.2016 lei
2,236.81 2,236.81 0.0001% 0.0001%
72 Servicii Energetice Muntenia SA scutit 18.11.2016 lei 814,808.88 4,808.88 0.0001% 0.0001%
prin decizia
737A/20.04.2017 pronuntata
de CAB a fost respinsa
cererea SEM privind
obligarea RADET la plata
sumei de 186.600 euro in
echivalent lei la data platii
73 California Tyres da 11.11.2016 lei 3,499.20 3,499.20 0.0001% 0.0001% debit principal
74 Tehnologica Radion SRL scutit 11.11.2016 47,120.10 47,120.10 0.0013% 0.0012% debit principal
75 Messer Romania GAZ SRL da 11.11.2016 lei 15,535.59 15,535.59 0.0004% 0.0004% debit principal
76 Cain & Abel SRL scutit 16.11.2016 lei 42,640.75 42,640.75 0.0011% 0.0011% sub condiție în litigiu
77 Bancpost SA da 18.11.2016
lei 5,397.26 0 0.0000% 0.0000% Conform SC nr.
2376/26.04.2017 pronuntata
de TB in dosar nr
1464/3/2017 euro 211,879.76 0 0.0000% 0.0000%
78 Griro SA da 18.11.2016 lei 922,203.27 922,203.27 0.0245% 0.0240%
instanta a admis inscrierea
provizorie a sumei de
922.203,27 in baza
incheierii din 29.03.2017
79 CERTO I.A.SECURITY da 18.11.2016 lei 69,600.85
63,461.26 0.0017% 0.0017%
creanța neacceptată de
5000 lei a fost achitată
80 BEJ Tranca Bogdan Ovidiu da 18.11.2016 lei 2,468,953.59 0 0.0000% 0.0000%
78
81 Romib SA scutit 18.11.2016 lei 12,665,779.00
4,435,629.99 0.1178% 0.1157%
instanta a dispus inscrierea
provizorie a creantei in
suma de 4.435.629,99 lei
prin incheierea din
29.03.2017
82 Q Euro Soft da 22.09.2016 lei 120,612.82 102,858.98 0.0027% 0.0027% creanta de 17.753,84 lei a
fost achitată
83 Alpha Bank da 28.12.2016 lei
75,492,298.61 0.00 0.0000% 0.0000%
Conform SC nr.
2137/12.04.2017 pronuntata
de TB in dosar nr
1448/3/2017 definitiva prin
respingerea apelului prin
Decizia 1599/09.10.2017
pronuntata de CAB
Total 4 - Creanțe chirografare
lei 5,236,977,267.93 3,766,004,941.08 100.00% 98.2004%
euro 224,121.76 55,272.63
TOTAL CREANȚE lei 5,305,955,203.95 3,834,965,745.59 100%
euro 224,121.76 55,272.63 100%
79
3.2.4.3. Provizioane
La data de 31.12.2015 au fost constituite provizioane pentru obligațiile de plată pe care le
are Regia ca urmare a litigiilor pe rol cu principalul furnizor de agent termic în sumă de
20.169.575 lei, acestea constând, în principal, din actualizări cu indici de inflație a
debitelor câștigate în instanță de către reclamant.
2015 Semestrul I
2016 2016 Semestrul I
2017
Provizioane pentru litigii Electrocentrale 20,169,574.54 20,169,574.54
20,169,574.75 20,169,574.75
Alte provizioane 4,728,173.00 4,728,173.00
4,106,173.00 4,106,173.00
Total provizioane 24,897,747.54 24,897,747.54 24,275,747.75 24,275,747.75
Provizioanele sunt recunoscute ca datorii atunci când acestea constituie obligații curente la
data bilanțului și este probabil că vor fi necesare ieșiri de resurse pentru stingerea
obligațiilor și poate fi făcută o estimare credibilă în ceea ce privește valoarea obligației.
Soldul contului: ”Provizioane” la data de 31.12.2015 de 24.897.748 lei are următoarea
structură:
264.083,71 lei provizion penalităţi aferente facturilor preluate de către PMB prin
Protocolul nr.13560/18.12.2008 încheiat între Municipiul Bucureşti, RADET
Bucureşti, Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Electrocentrale Bucureşti, aprobat
prin HCGMB nr. 424/ 22.12.2008, constituit în decembrie 2012;
12.229.020,00 lei ajustare auditor PKF - provizion actualizare cu indicele de inflaţie
a penalităţilor emise de Electrocentrale Bucureşti în anul 2009 în sumă de
267.593.425,60 lei - dosar instanţă nr. 77414/3/2011, constituit în decembrie 2012;
561.946,00 lei - provizion actualizare penalităţi ELCEN Bucureşti – factura nr.
729354/2011, dosar instanţă nr. 77414/3/2011;
883.058,00 lei ajustare auditor PKF - provizion actualizare cu indicele de inflaţie
din anul 2014 a penalităţilor emise de Electrocentrale Bucureşti în anul 2009, dosar
instanţă nr. 77414/3/2011;
125.979,00 lei ajustare auditor PKF - provizion actualizare cu indicele de inflaţie din
anul 2014 a penalităţilor emise de Electrocentrale Bucureşti în anul 2011, dosar
instanţă nr. 39942/3/2013;
4.803.302 lei ajustare auditor PKF – provizion actualizare cu indicele de inflaţie
2015 pen. emise de Electrocentrale Bucureşti care fac obiectul dos. 77414/3/11;
554.438 lei ajustare auditor PKF - provizion actualizare cu indicele de inflaţie 2015
pen. emise de Electrocentrale Bucureşti care fac obiectul dos. 42626/3/14;
685.250 lei ajustare auditor PKF - provizion actualizare cu indicele de inflaţie 2015
pen. emise de Electrocentrale Bucureşti care fac obiectul dos. 39942/3/13;
80
62.498,04 lei ajustare auditor PKF - provizion daune interese Marc Delia constituit
în decembrie 2011;
2.933.172,00 lei ajustare auditor PKF – provizion dosar instanţă nr. 24244/3/2012
Cabinet de Avocatură Elena Cruceanu;
316.000,00 lei ajustare auditor PKF– provizion dosar instanţă nr. 32979/301/2012
Ostrovschi/Piscoran;
253.598,00 lei ajustare auditor PKF - provizion dosar instanţă nr. 35816/300/2011
Consiliul S2 reabilitare Lacul Tei 126 - 128;
68.705,00 lei ajustare auditor PKF - provizion dosar instanţă nr. 37418/301/2013
Municipiul Bucureşti;
20.000,00 lei ajustare auditor PKF – provizion amendă contravenţională P.V. nr.
0486506/13.10.2014 ANPC;
306.000,00 lei ajustare auditor PKF – provizion repoziţionare traseu conductă
Marchidan Vasile;
830.698,00 lei ajustare auditor PKF - provizion dosar instanţă nr.11104/3/2015
Serviciii Energetice Muntenia.
Soldul contului: ”Provizioane” la data de 31.12.2016 este în sumă de 24.275.747,75 lei,
și are următoarea structură:
264.083,71 lei provizion penalităţi aferente facturilor preluate de către PMB prin
Protocolul nr.13560/18.12.2008 încheiat între Municipiul Bucureşti, RADET
Bucureşti, Ministerul Economiei şi Finanţelor şi Electrocentrale Bucureşti, aprobat
prin HCGMB nr. 424/ 22.12.2008, constituit în decembrie 2012;
12.229.020,00 lei ajustare auditor PKF - provizion actualizare cu indicele de inflaţie
a penalităţilor emise de Electrocentrale Bucureşti în anul 2009 în sumă de
267.593.425,60 lei - dosar instanţă nr. 77414/3/2011, constituit în decembrie 2012;
561.946,00 lei - provizion actualizare penalităţi ELCEN Bucureşti – factura nr.
729354/2011, dosar instanţă nr. 77414/3/2011;
883.058,00 lei ajustare auditor PKF - provizion actualizare cu indicele de inflaţie
din anul 2014 a penalităţilor emise de Electrocentrale Bucureşti în anul 2009 ,
dosar instanţă nr. 77414/3/2011;
125.979,00 lei ajustare auditor PKF - provizion actualizare cu indicele de inflaţie din
anul 2014 a penalităţilor emise de Electrocentrale Bucureşti în anul 2011, dosar
instanţă nr. 39942/3/2013;
4.803.302 lei ajustare auditor PKF – provizion actualizare cu indicele de inflaţie
2015 pen. emise de Electrocentrale Bucureşti, care fac obiectul dos. 77414/3/11;
554.438 lei ajustare auditor PKF - provizion actualizare cu indicele de inflaţie 2015
pen. emise de Electrocentrale Bucureşti care fac obiectul dos. 42626/3/14;
685.250 lei ajustare auditor PKF - provizion actualizare cu indicele de inflaţie 2015
pen. emise de Electrocentrale Bucureşti, care fac obiectul dos. 39942/3/13;
62.498,04 lei ajustare auditor PKF - provizion daune interese Marc Delia constituit
în decembrie 2011;
2.933.172,00 lei ajustare auditor PKF – provizion dosar instanţă nr. 24244/3/2012
Cabinet de Avocatură Elena Cruceanu;
81
253.598,00 lei ajustare auditor PKF - provizion dosar instanţă nr. 35816/300/2011
Consiliul S2 reabilitare Lacul Tei 126 - 128;
68.705,00 lei ajustare auditor PKF - provizion dosar instanţă nr. 37418/301/2013
Municipiul Bucureşti;
20.000,00 lei ajustare auditor PKF – provizion amendă contravenţională P.V. nr.
0486506/13.10.2014 ANPC;
830.698,00 lei ajustare auditor PKF - provizion dosar instanţă nr.11104/3/2015
Serviciii Energetice Muntenia;
În anul 2016 au fost reluate următoarele provizioane, în sumă totală de 622.000 lei,
astfel :
316.000,00 lei ajustare auditor PKF– provizion dosar instanţă nr. 32979/301/2012
Ostrovschi/Piscoran;
306.000,00 lei ajustare auditor PKF – provizion repoziţionare traseu conductă
Marchidan Vasile;
3.2.4.4. Capitalurile proprii
2015 Semestrul I
2016 2016 Semestrul I
2017
Patrimoniul Regiei 17,756,052 17,756,052 17,756,052 17,756,052
Rezerve din Reevaluare 26,914,059 21,695,932 20,322,728 19,218,583
Rezerve 247,180,078 255,929,666 247,934,150 256,279,800
Profitul sau pierderea reportat (ă) -3,090,216,780 -3,514,064,238 -3,553,541,057 -3,892,920,612
Profitul sau pierderea Exerciţiului Financiar -429,064,768 -192,192,764 -345,320,064 -109,428,506
Capitaluri Proprii - Total - -3,227,431,358 -3,410,875,351 -3,612,848,190 -3,709,094,683
Patrimoniul public 1,076,237,053 1,098,432,747 1,192,791,181 1,192,799,244
Capitaluri – Total - -2,151,194,305 -2,312,442,604 -2,420,057,010 -2,516,295,439
Patrimoniul regiei
La data de 31.12.2015, patrimoniul Regiei este în sumă de 17.756.052 lei și nu a suferit nici
o modificare pe întreaga perioadă analizată.
82
Rezerve
Rezervele legale ale Regiei se mențin constante pe întreaga perioadă analizată, iar celelalte
rezerve au avut evoluția de mai jos:
2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017
Rezerve Legale
632,184.06
632,184.06
632,184.06
632,184.06
Rezerva Surplus Din Reevaluare
Dobânda Cont Bancă Investiții
15,556.08
15,556.08
15,556.08
15,556.08
Che.Cu Sc,6xx-Phare Diamant
13,132.49
13,132.49
13,132.49
13,132.49
Dezmembrări+Vânzări Mijl.Fixe
70.49
70.49
70.49
70.49
Pr.Nerep-Surse Proprii
696,580.88
696,580.88
696,580.88
696,580.88
Aloc.Buget.Ch.Cap.An Precedent
142,344,667.86
142,283,468.74
145,963,494.57 145,963,494.57
Contract Berd -Credit-Primărie
29,961,392.21
29,961,392.21
12,697,490.93
12,697,490.93
Contract Bei -Credit-Primărie
56,198,486.39
61,413,924.00
66,659,333.38
71,946,143.46
Contract Bdce -Credit-Primărie
17,318,007.16
20,913,357.16
21,256,307.16
23,988,327.16
Aloc.Buget.Ch.Cap.AnCurent
326,819.95
Total rezerve
247,180,077.62
255,929,666.11
247,934,150.04 256,279,800.07
83
2018
Debitor:
R.A.D.E.T.
februarie 2018
CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
84
4. CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE
2015
Semestrul I 2016 2016
Semestrul I 2017
Cifra de afaceri netă
1,070,575,163
562,301,731
1,056,258,004
627,617,228
Producția în curs
709,489
409,625
728,597
253,577
Producția capitalizată
3,645,393
982,252
1,538,583
464,763
Alte venituri din exploatare
6,988,512
2,102,947
4,330,494
1,992,973
VENITURI DIN EXPLOATARE
1,081,918,556
565,796,555
1,062,855,678
630,328,541
Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile
1,007,739,975
543,195,653
1,000,123,333
600,150,438
Alte cheltuieli materiale
486,463
217,446
301,270
184,821
Cheltuilei cu energia și apa
32,368,712
15,271,028
30,551,214
16,775,305
Cheltuieli privind mărfurile
Cheltuieli cu personalul
165,734,071
82,266,300
164,858,121
101,766,706
Ajustări privind imobilizările
18,250,663
9,000,835
16,409,885
6,168,303
Ajustări privind activele circulante
(6,760,862)
26,053
21,850,255
358,309
Alte cheltuieli de exploatare
296,456,864
108,144,948
174,765,785
14,360,240
Ajustări privind provizioanele
(3,431,542)
-
(622,000)
-
CHELTUIELI DE EXPLOATARE
1,510,844,343
758,122,263
1,408,237,863
739,764,121
REZULTATUL DIN EXPLOATARE
(428,925,787)
(192,325,707)
(345,382,185)
(109,435,580)
Venituri din dobânzi
2,317,941
656,138
1,582,468
443,085
Alte venituri financiare
2,288,243
920,526
1,623,325
576,021
VENITURI FINANCIARE
4,606,185
1,576,664
3,205,793
1,019,106
Cheltuieli privind dobânzile
2,317,505
654,751
1,579,801
402,507
Alte cheltuieli financiare
2,427,661
788,969
1,563,871
609,526
CHELTUIELI FINANCIARE
4,745,167
1,443,720
3,143,672
1,012,033
REZULTATUL FINANCIAR
(138,982)
132,944
62,121
-
VENITURI TOTALE
1,086,524,741
567,373,219
1,066,061,471
631,347,648
CHELTUIELI TOTALE
1,515,589,510
759,565,983
1,411,381,535
740,776,154
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ
(429,064,768)
(192,192,764)
(345,320,064)
(109,428,506)
PROFITUL SAU PIERDEREA NETĂ
(429,064,768)
(192,192,764)
(345,320,064)
(109,428,506)
85
4.1. Structura veniturilor
Veniturile cuprind, sub forma de fluxuri, valoarea tuturor actelor de îmbogățire a
întreprinderii legate sau nu de activitatea sa normală și curentă. Partea preponderentă a
veniturilor o reprezintă cifra de afaceri realizată de întreprindere în cursul exercițiului.
Cifra de afaceri este indicatorul care permite caracterizarea mărimii entităţii economice,
precum şi analiza economico-financiară a acesteia.
În cazul R.A.D.E.T. Bucureşti, cifra de afaceri este realizată în principal din venituri
producţia vândută privind energia termică, venituri din subvenţii de exploatare aferente
cifrei de afaceri şi alte venituri, acestea din urmă fiind prezente ca procent nesemnificativ
în cifra de afaceri.
4.1.1. Venituri din exploatare
Indicator 2015 Semestrul I
2016 2016 Semestrul I
2017
VENITURI DIN EXPLOATARE
CIFRA DE AFACERI NETĂ 1,070,575,163 562,301,731 1,056,258,004 627,617,228
Producţia vândută 560,959,395 291,704,157 548,726,129 323,489,337
Venituri din vânzarea mărfurilor 0
Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 509,615,767 270,597,574 507,531,875 304,127,892
Venituri aferente costului productiei în curs de execuție - sold c 709,489 409,625 728,597 253,577
Producția realizată de unitate pentru scopurile proprii și capitalizată 3,645,393 982,252 1,538,583 464,763
Alte venituri din exploatare 6,988,512 2,102,947 4,330,494 1,992,973
TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 1,081,918,556 565,796,555 1,062,855,678 630,328,541
Structural, veniturile din exploatare sunt reprezentate de: venituri din energia termică
vândută, venituri din subvenţii aferente cifrei de afaceri şi alte venituri din exploatare.
În perioada analizată, preponderente în totalul veniturilor din exploatare sunt veniturile
din energia termică vândută coroborat cu diferenţa de tarif la energia termică livrată
populaţiei în proporţie de ~99%.
86
Veniturile din activitatea de furnizare a energiei termice au următoarea structură:
2015
Semestrul I 2016 2016
Semestrul I 2017
Venituri din energie termică, din care:
Venituri facturate către consumatori casnici (populație) sau în regim populație 473,795,548
250,898,367
470,679,654
275,884,434
Venituri facturate către agenți economici 85,163,049
39,880,157
75,983,651
45,631,937
Venituri din diferența de preț pentru consumatorii casnici 509,615,767
270,597,574
507,531,875
304,127,892
Total venituri energie termică 1,068,574,365
561,376,098
1,054,195,181
625,644,263
În structura defalcată pe activități, veniturile de exploatare sunt:
2015
Semestrul I 2016 2016
Semestrul I 2017
VENITURI DIN EXPLOATARE
Venituri facturate către consumatori casnici (populație) sau în regim populație
473,795,548
250,898,367
470,679,654
275,884,434
Venituri facturate către agenți economici
85,163,049
39,880,157
75,983,651
45,631,937
Venituri din diferența de preț pentru consumatori casnici
509,615,767
270,597,574
507,531,875
304,127,892
Total venituri energie termică
1,068,574,365
561,376,098
1,054,195,181
625,644,263
Venituri din alte servicii prestate către populație (revizii)
100,081
49,009
96,787
47,778
Venituri din facturare apă adaos
56,050
22,654
51,671
29,641
Venituri din chirii
518,841
291,427
567,362
306,541
Venituri din branșări/debranșări
292,668
43,899
277,852
32,249
Venituri din avizări
244,342
106,080
248,682
87,922
Venituri inspecție tehnică
136,593
69,496
140,404
72,137
Venituri din proiectare și producție de imobilizări
3,645,393
982,252
1,538,583
464,763
Venituri din activități diverse
1,361,711
752,693
1,408,662
1,650,275
Alte venituri din exploatare (despăgubiri, amenzi, penalități)
6,988,512
2,102,947
4,330,494
1,992,973
TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE
1,081,918,557
565,796,555
1,062,855,678
630,328,542
87
Structura acestora ca ponderi în totalul veniturilor din exploatare este:
2015
Semestrul I 2016 2016
Semestrul I 2017
VENITURI DIN EXPLOATARE
Venituri facturate către consumatori casnici (populație) sau în regim populație 43.79% 44.34% 44.28% 43.77%
Venituri facturate către agenți economici 7.87% 7.05% 7.15% 7.24%
Venituri din diferența de preț pentru consumatori casnici 47.10% 47.83% 47.75% 48.25%
Total venituri energie termică 98.77% 99.22% 99.19% 99.26%
Venituri din alte servicii prestate către populație (revizii) 0.01% 0.01% 0.01% 0.01%
Venituri din facturare apă adaos 0.01% 0.00% 0.00% 0.00%
Venituri din chirii 0.05% 0.05% 0.05% 0.05%
Venituri din branșări/debranșări 0.03% 0.01% 0.03% 0.01%
Venituri din avizări 0.02% 0.02% 0.02% 0.01%
Venituri inspecție tehnică 0.01% 0.01% 0.01% 0.01%
Venituri din proiectare și producție de imobilizări 0.34% 0.17% 0.14% 0.07%
Venituri din activități diverse 0.13% 0.13% 0.13% 0.26%
Alte venituri din exploatare (despăgubiri, amenzi, penalități) 0.65% 0.37% 0.41% 0.32%
TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
4.1.2. Venituri financiare
Veniturile financiare sunt formate din venituri din dobânzi și alte venituri financiare
(venituri din diferențe de curs valutar):
VENITURI FINANCIARE 2015 Semestrul I
2016 2016 Semestrul I
2017
Venituri din dobânzi
2,317,941
656,138
1,582,468
443,085
Alte venituri financiare
2,288,243
920,526
1,623,325
576,021
TOTAL VENITURI FINANCIARE
4,606,185
1,576,664
3,205,793
1,019,106
Veniturile financiare au o pondere redusă în totalul veniturilor realizate de Regie, iar
structural sunt formate din venituri din diferenţe de curs valutar, venituri din dobânzi,
venituri din sconturi obţinute şi alte venituri financiare.
88
Regia nu a înregistrat venituri extraordinare.
4.2. Structura cheltuielilor
Cheltuielile constituie ansamblul elementelor de costuri suportate de întreprindere în
cursul exercițiului financiar, exprimate sub formă de fluxuri.
Cheltuielile de exploatare reprezintă totalul cheltuielilor generate de desfăşurarea
activităţii RADET Bucureşti.
Ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor de exploatare este deţinută de alte cheltuieli
materiale şi cheltuieli cu materii prime şi materiale (reprezentate de: cheltuieli energia
termică cumpărată de la producători, cheltuieli cu materiale consumabile, cheltuieli
privind materialele de natura obiectelor de inventar şi cheltuieli privind materialele
nestocate).
Alături de aceste cheltuieli sunt înregistrate şi cheltuieli privind energia şi apa, cheltuieli
poştale şi taxe de cheltuieli cu amortizările şi cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu
impozite taxe şi vărsăminte asimilate, telecomunicaţii, cheltuieli cu servicii bancare şi
asimilate, etc.
Structura sintetizată a cheltuielilor de exploatare este următoarea:
89
4.2.1. Cheltuieli de exploatare
2015 Semestrul I
2016 2016 Semestrul I
2017
CHELTUIELI DE EXPLOATARE
din care venituri din fondul rulment negativ:
Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile
1,007,739,975
543,195,653
1,000,123,333
600,150,438
Alte cheltuieli materiale
486,463
217,446
301,270
184,821
Alte cheltuieli externe (cu energie şi apă)
32,368,712
15,271,028
30,551,214
16,775,305
Cheltuieli privind mărfurile
Reduceri comerciale primite
-
Cheltuieli cu personalul, din care:
165,734,071
82,266,300
164,858,121
101,766,706
- Salarii şi indemnizaţii
131,352,642
64,872,501
130,604,876
80,989,964
- Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială
34,381,429
17,393,799
34,253,244
20,776,742
Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale, din care:
18,250,663
9,000,835
16,409,885
6,168,303
- Cheltuieli
18,250,663
9,000,835
16,409,885
6,168,303
- Venituri
Ajustări de valoare privind activele circulante, din care:
(6,760,862)
26,053
21,850,255
358,309
- Cheltuieli
2,062,187
26,053
24,085,991
358,309
- Venituri
8,823,049
2,235,736
Alte cheltuieli de exploatare, din care:
296,456,864
108,144,948
174,765,785
14,360,240
- Cheltuieli privind prestaţiile externe
5,498,773
5,068,765
8,215,942
4,970,782
- Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate
18,632,556
12,206,639
20,850,499
8,195,752
- Alte cheltuieli de exploatare
272,325,534
90,869,544
145,699,345
1,193,705
Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile al căror obiect de activitate îl constituie leasingul
Ajustări privind provizioanele, din care:
(3,431,542)
-
(622,000)
-
- Cheltuieli
6,873,688
-
- Venituri
10,305,230
622,000
TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE
1,510,844,343
758,122,263
1,408,237,863
739,764,121
90
4.2.2. Cheltuieli financiare
Cheltuielile financiare sunt reprezentate de dobânzi și alte cheltuieli financiare (cheltuieli
din diferențe de curs valutar):
CHELTUIELI FINANCIARE 2015 Semestrul I 2016 2016
Semestrul I 2017
Cheltuieli privind dobânzile
2,317,505
654,751
1,579,801
402,507
Alte cheltuieli financiare
2,427,661
788,969
1,563,871
609,526
TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE
4,745,167
1,443,720
3,143,672
1,012,033
Regia nu a înregistrat cheltuieli excepționale.
Mai jos este prezentată situaţia ponderii cheltuielilor pe categorii în totalul acestora în
perioada analizată, astfel:
% cheltuieli pe categorii în total cheltuieli 2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017
Alte cheltuieli materii prime și materiale 66.52% 71.54% 70.88% 81.04%
Cheltuieli din afară (energie electrică și apă) 2.14% 2.01% 2.16% 2.26%
Cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate 1.23% 1.61% 1.48% 1.11%
Cheltuieli cu personalul 10.94% 10.83% 11.68% 13.74%
Cheltuieli privind prestațiile externe 0.36% 0.67% 0.58% 0.67%
Cheltuieli cu amortizările și provizioanele 0.53% 1.19% 2.67% 0.88%
Alte Cheltuieli de exploatare 17.97% 11.96% 10.32% 0.16%
Cheltuieli pentru exploatare 99.69% 99.81% 99.78% 99.86%
Cheltuieli financiare 0.31% 0.19% 0.22% 0.14%
Cheltuieli totale 100.00% 100.00% 100.00% 100.00%
4.3. Rezultatul net
Rezultatul de exploatare înregistrat de Regie în perioada supusă analizei este negativ, ceea
ce arată incapacitatea regiei de a-și acoperi cheltuielile încă din faza de exploatare, însă
pierderea a scăzut de la - 428.925.787 lei la sfârșitul anului 2015 la - 345.382.185 lei la
sfârșitul anului 2016, respectiv la nivel de semestre s-a înregistrat o scădere a pierderii de
la -192.325.707 lei la 30.06.2016 la - 109.435.580 lei la 30.06.2017.
Rezultatul financiar înregistrat de Regie în perioada supusă analizei este reprezentat de
pierdere doar în anul 2015, cheltuielile financiare fiind devansate de veniturile financiare.
91
În ceea ce priveşte rezultatul net al exerciţiului, acesta urmează o evoluţie pozitivă, pentru
perioada analizată astfel: pierderea netă a scăzut cu 83.744.704 lei (19%) în anul 2016 față
de anul 2015, respectiv de la -429.064.768 lei la sfârșitul anului 2015 la -345.320.064 lei la
sfârșitul anului 2016. La nivelul semestrului I al anului 2017, față de semestrul I al anului
2016, pierderea a scăzut cu 82.764.257 lei (43%), respectiv de la -192.192.764 lei la
30.06.2016 la -109.428.506 lei la 30.06.2017.
Pozițiile contului de profit și pierdere, în cadrul fiecărei perioade analizate, ca procent în
cifra de afaceri, sunt menționate în tabelul de mai jos:
% în cifra de afaceri neta 2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017
Cifra de afaceri netă 100% 100% 100% 100%
Producția în curs 0.07% 0.07% 0.07% 0.04%
Producția capitalizată 0.34% 0.17% 0.15% 0.07%
Alte venituri din exploatare 0.65% 0.37% 0.41% 0.32%
VENITURI DIN EXPLOATARE 101.06% 100.62% 100.62% 100.43%
Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile 94.13% 96.60% 94.69% 95.62%
Alte cheltuieli materiale 0.05% 0.04% 0.03% 0.03%
Cheltuilei cu energia și apa 3.02% 2.72% 2.89% 2.67%
Cheltuieli privind mărfurile 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
Reduceri comerciale primite 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
Cheltuieli cu personalul 15.48% 14.63% 15.61% 16.21%
Ajustări privind imobilizările 1.70% 1.60% 1.55% 0.98%
Ajustări privind activele circulante -0.63% 0.00% 2.07% 0.06%
Alte cheltuieli de exploatare 27.69% 19.23% 16.55% 2.29%
Ajustări privind provizioanele -0.32% 0.00% -0.06% 0.00%
CHELTUIELI DE EXPLOATARE 141.12% 134.82% 133.32% 117.87%
REZULTATUL DIN EXPLOATARE -40.06% -34.20% -32.70% -17.44%
Venituri din dobânzi 0.22% 0.12% 0.15% 0.07%
Alte venituri financiare 0.21% 0.16% 0.15% 0.09%
VENITURI FINANCIARE 0.43% 0.28% 0.30% 0.16%
Cheltuieli privind dobânzile 0.22% 0.12% 0.15% 0.06%
Alte cheltuieli financiare 0.23% 0.14% 0.15% 0.10%
CHELTUIELI FINANCIARE 0.44% 0.26% 0.30% 0.16%
REZULTATUL FINANCIAR -0.01% 0.02% 0.01% 0.00%
VENITURI TOTALE 101.49% 100.90% 100.93% 100.59%
CHELTUIELI TOTALE 141.57% 135.08% 133.62% 118.03%
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ -40.08% -34.18% -32.69% -17.44%
Impozitul pe profit 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
PROFITUL SAU PIERDEREA NETĂ -40.08% -34.18% -32.69% -17.44%
Se constată o evoluție relativ constantă a cheltuielilor cu materiile prime și materialele
consumabile cu un maxim de 97% în cifra de afaceri la semestrul I 2016. Se mai observă
92
reducerea semnificativă a altor cheltuieli de exploatare (formate în marea lor parte din
cheltuieli cu despăgubirile legale) variind de 27% în 2015 la 17% în 2016 și de la 19% la
semestrul I 2016 la numai 2% la semestrul I 2017. Cheltuielile cu salariații sunt
aproximativ constante la cca. 15% din cifra de afaceri, deși a existat un impact negativ
semnificativ la nivelul anului 2017, atât ca urmare a creșterii salariului minim pe
economie, cât și ca urmare a măsurii luate în legătură cu pachetul financiar acordat
angajaților care au semnat încetarea contractelor de muncă voluntar, pentru care
cheltuiala înregistrată la nivelul lunii mai 2017 a fost de 21.224.485 lei.
Variațiile procentuale, de la o perioadă comparabilă la alta, sunt următoarele:
2016 vs 2015 Semestrul I 2017 vs
Semestrul I 2016
Cifra de afaceri netă -1% 12%
Producția în curs 3% -38%
Producția capitalizată -58% -53%
Alte venituri din exploatare -38% -5%
VENITURI DIN EXPLOATARE -2% 11%
Cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile -1% 10%
Alte cheltuieli materiale -38% -15%
Cheltuilei cu energia și apa -6% 10%
Cheltuieli privind mărfurile
Reduceri comerciale primite
Cheltuieli cu personalul -1% 24%
Ajustări privind imobilizările -10% -31%
Ajustări privind activele circulante -423% 1275%
Alte cheltuieli de exploatare -41% -87%
Ajustări privind provizioanele -82%
CHELTUIELI DE EXPLOATARE -7% -2%
REZULTATUL DIN EXPLOATARE -19% -43%
Venituri din dobânzi -32% -32%
Alte venituri financiare -29% -37%
VENITURI FINANCIARE -30% -35%
Cheltuieli privind dobânzile -32% -39%
Alte cheltuieli financiare -36% -23%
CHELTUIELI FINANCIARE -34% -30%
REZULTATUL FINANCIAR -145% -100%
VENITURI TOTALE -2% 11%
CHELTUIELI TOTALE -7% -2%
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ -20% -43%
Impozitul pe profit
PROFITUL SAU PIERDEREA NETĂ -20% -43%
93
2018
Debitor:
R.A.D.E.T.
februarie 2018
ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ
94
5. ANALIZA ECONOMICO-FINANCIARĂ 5.1. Tabelul echilibrului financiar
Toate sumele prezentate sunt in lei
Tabelul de echilibru financiar nr. 1
Nr. crt. Indicator
2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017
1 Activ total (At) 1,810,115,049 1,633,904,274 1,970,141,322 1,791,782,371
2 Imobilizări nete (Imn) 1,413,627,926 1,427,278,174 1,490,380,459 1,485,545,875
3 Active circulante (AC) 395,795,575 206,424,584 479,027,346 305,807,381
4 Stocuri (S) 39,284,019 37,670,289 190,187,054 39,207,885
5 Creanțe (C) 336,168,170 158,327,494 262,393,862 192,967,791
6 Disponibil (D) 20,343,386 10,426,802 26,446,430 73,631,704
7 Cheltuieli înregistrate în avans (CIA) 691,548 201,515 733,517 429,115
8 Datorii totale (Dt) 3,935,982,468 3,921,242,699 4,361,727,274 4,279,611,033
9 Datorii pe termen scurt (DTS) 3,905,882,662 3,891,087,664 4,345,607,182 4,263,490,941
10 Datorii pe termen scurt de exploatare (DTSe) 3,891,051,589 3,885,480,276 4,331,695,063 4,257,748,447
11 Datorii pe termen scurt bancare (DTSb) 14,831,073 5,607,388 13,912,119 5,742,494
12 Datorii pe termen mijlociu și lung (DTML) 30,099,806 30,155,035 16,120,092 16,120,092
13 Venituri înregistrate în avans (VIA) - - 3,979,157 3,979,157
14 Capital propriu (CP) (3,227,431,358) (3,410,875,351) (3,612,848,190) (3,709,094,683)
15 Activ net contabil (ACN) (2,125,867,419) (2,287,338,425) (2,391,585,953) (2,487,828,662)
16 Capital permanent (Cpm) (3,197,331,552) (3,380,720,316) (3,596,728,098) (3,692,974,591)
17 Fondul de rulment (FR) (1,783,703,626) (1,953,442,142) (2,106,347,640) (2,207,428,715)
18 Necesarul de fond de rulment (NFR) (1,778,191,313) (1,948,622,728) (2,093,813,329) (2,139,539,505)
19 Trezoreria netă (TN) 5,512,313 4,819,414 12,534,311 67,889,210
Formula de calcul
ANC = At - Dt
Cin = Imn + D + FR
Cpm = DTML + CP
FR = Cpm - Imn
NFR = FR - TN
TN = D - DTSb
95
De remarcat, că atât în activul net contabil (active totale minus datorii totale), cât și în
capitalul propriu (care nu include patrimoniul public) și capitalul permanent (capitalul
propriu plus datorii pe termen mijlociu și lung), REGIA AUTONOMĂ DE DISTRIBUȚIE A
ENERGIEI TERMICE (RADET) BUCUREȘTI înregistrează pe toată perioada analizată
sume negative care depășesc activul total al Regiei pe întreaga perioadă analizată.
În ipoteza valorificării tuturor activelor din patrimoniu, nu se pot achita datoriile totale ale
Regiei, iar capitalul permanent de care dispune Regia este cu mult sub valoarea datoriilor
pe termen scurt acumulate, făcând astfel imposibilă achitarea lor raportându-ne la ratele
de rotație existente.
De asemenea, fondul de rulment și necesarul de fond de rulment arată valori considerabil
negative pe toată perioada analizată.
96
5.2. Tabelul soldurilor intermediare de gestiune
Toate sumele prezentate sunt în lei
Tabelul Soldurilor intermediare de gestiune folosite în analiza nr. 2
Indicator 2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017
Cifra de afaceri (CA) 1,070,575,162.81 562,301,731.21 1,056,258,003.60 627,617,228.10
Variația stocurilor de produse finite și a producției în curs de execuție - Sold C 709,489.00 409,625.00 728,596.81 253,577.00
Cheltuieli cu materiile prime, marfa și total materiale 1,008,226,438.01 543,413,098.31 1,000,424,602.74 600,335,258.48
Cheltuieli cu energia, apa, gazul 32,368,711.81 15,271,028.25 30,551,213.61 16,775,305.24
Cheltuieli cu prestațiile externe 5,498,773.46 5,068,765.41 8,215,941.57 4,970,782.21
Valoarea adăugată (VA) 25,190,728.53 (1,041,535.76) 17,794,842.49 5,789,459.17
Cheltuieli cu personalul (Chp) 165,734,071.09 82,266,299.57 164,858,120.86 101,766,705.83
Cheltuieli cu impozite și taxe ((Chit) 18,632,555.99 12,206,638.94 20,850,499.05 8,195,752.31
Venituri din subvenții (Vs) 0 3.00
Excedentul brut de exploatare (EBE) (159,175,898.55) (95,514,474.27) (167,913,777.42) (104,173,001.97)
Amortizare și provizioane nete (AP) 11,489,800.91 9,026,888.44 38,260,139.92 6,526,611.73
Cheltuieli cu despăgubiri, donații și activele cedate
Alte cheltuieli de exploatare (Ace) 268,893,991.93 90,869,543.64 145,077,345.08 1,193,705.45
Alte venituri de exploatare (Ave) 10,633,904.67 3,085,198.98 5,869,077.24 2,457,736.23
Rezultatul exploatării (Re) (428,925,786.72) (192,325,707.37) (345,382,185.18) (109,435,582.92)
Rezultatul activității financiare (Raf) (138,981.67) 132,943.74 62,121.26 7,073.74
Rezultatul activității extraordinare (Rae) 0 3.00
Profit brut (Pb) (429,064,768.39) (192,192,763.63) (345,320,063.92) (109,428,506.18)
Venitul din profitul amânat (Vpa)
Profit net (Pn) (429,064,768.39) (192,192,763.63) (345,320,063.92) (109,428,506.18)
Capacitatea de autofinanțare (CAF) (417,574,967.48) (183,165,875.19) (307,059,924.00) (102,901,894.45)
Formula de calcul
VA = EBE + Chp + Chit - Vs EBE = Re + AP + Ace - Avep Pb = Re + Raf + Rae Pn = Pb - Ip CAF = Pn + Ap
97
Se observă că excedentul brut de exploatare are valori negative, ceea ce reflectă faptul că
activitatea economică nu este profitabilă din stadiul exploatării în condițiile tehnice și
economice existente în acest moment.
Acest fapt ne arată că este nevoie de un plan rapid și amplu de restructurare, precum și de
revizuirea tarifelor și a subvențiilor. Dimensiunea în valoare absolută a excedentului brut
de exploatare arată necesitatea implementării unui plan solid de investiții, pentru a putea
rentabiliza activitatea de exploatare, simpla restructurare a cheltuielilor nu este suficientă
pentru trecerea pe pozitiv a acestui indicator.
Capacitatea de autofinanțare, reprezentând fondurile ce pot autofinanța Regia (calculată
ca pierderea netă plus amortizări și provizioane care nu reprezintă fluxuri de numerar),
este și ea negativă, arătând imposibilitatea de autofinanțare a Regiei.
98
5.3. Ratele rentabilității economice și financiare
Toate sumele prezentate sunt in lei
Tabelul rentabilității economice și financiare nr. 3
Indicator 2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017
Excedentul Brut al Exploatării (EBE)
(159,175,898.55) (95,514,474.27) (167,913,777.42) (104,173,001.97)
Profit înaintea plății dobânzii și impozitului (PIDIT)
(426,747,263.02) (191,538,012.90) (343,740,262.95) (109,025,999.35)
Profit net (Pn)
(429,064,768.39) (192,192,763.63) (345,320,063.92) (109,428,506.18)
Capacitatea de autofinanțare (CAF)
(417,574,967.48) (183,165,875.19) (307,059,924.00) (102,901,894.45)
Active totale nete (At)
1,810,115,048.76 1,633,904,273.80 1,970,141,321.55 1,791,782,371.12
Capitaluri proprii (CP)
(3,227,431,358.37) (3,410,875,350.78) (3,612,848,190.41) (3,709,094,682.62)
Rentabilitatea economică brută a activelor (Rreb) -8.79% -5.85% -8.52% -5.81%
Rentabilitatea economică netă a activelor (Rren) -23.58% -11.72% -17.45% -6.08%
Rentabilitatea financiară brută (Rrfb) -12.94% -5.37% -8.50% -2.77%
Rentabilitatea financiară netă (Rrfn) -13.29% -5.63% -9.56% -2.95%
Efectul de levier (EL) -10.28% -6.09% -7.89% -3.13%
Formula de calcul
Rreb = (EBE/At) x 100
Rren = (PIDIT/At) x 100
Rrfb = (CAF/CP) x 100
Rrfn = (Pn/CP) x 100
EL = Rrfn - Rren
99
Rentabilitatea constituie o forma sintetică de exprimare a eficienței economice, care
reflectă capacitatea unei firme de a realiza profit. Rata rentabilității economice a
capitalului investit se determină ca raport între profitul înaintea dobânzilor și taxelor sau
excedentul brut din exploatare și activul total de care dispune compania.
Rata rentabilității financiare exprimă eficiența utilizării capitalului propriu al firmei.
Rata rentabilității financiare se calculează prin raportarea profitului net sau a capacității
de autofinanțare la mărimea capitalului propriu. Efectul de levier exprimă creșterea ratei
de remunerare a capitalurilor proprii determinată de creșterea gradului de îndatorare.
Efectul de levier este cu atât mai mare cu cât rentabilitatea economică este superioară ratei
dobânzii capitalurilor împrumutate, calculându-se ca diferență între rata rentabilității
economice nete și rata rentabilității financiare nete.
Pentru o întreprindere privată viabilă, rentabilitatea economică recomandată este de peste
15%, de preferat peste 25%, iar cea financiară de peste 10%, de preferat peste 20% pentru a
justifica riscul și investiția în afacere.
Observăm că atât ratele nete, cât și cele brute de rentabilitate economică și financiară sunt
negative, în toată perioada analizată, cauza fiind deficitul încă din faza de exploatare a
Regiei, însă se constată o ameliorare a situației între anii 2016 și 2015 și, mai ales la nivelul
semestrului I al anului 2017.
Efectul de levier are și el valori negative în toți anii de referință, Regia asumându-și
pierderi de pe urma utilizării capitalului, cu creștere la nivelul anului 2017, semestrul I.
100
5.4. Ratele de profitabilitate
Indicator 2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017
Cifra de afaceri (CA)
1,070,575,162.81
562,301,731.21
1,056,258,003.60
627,617,228.10
Execedentul brut de exploatare (EBE)
(159,175,898.55)
(95,514,474.27)
(167,913,777.42)
(104,173,001.97)
Rezultatul exploatării (RE)
(428,925,786.72)
(192,325,707.37)
(345,382,185.18)
(109,435,582.92)
Profit net (Pn)
(429,064,768.39)
(192,192,763.63)
(345,320,063.92)
(109,428,506.18)
Capacitatea de autofinanțare (CAF)
(417,574,967.48)
(183,165,875.19)
(307,059,924.00)
(102,901,894.45)
Rata marjei brute de exploatare (Rmbe) -14.87% -16.99% -15.90% -16.60%
Rata marjei nete de exploatare (Rmne) -40.06% -34.20% -32.70% -17.44%
Rata marjei nete (Rmn) -40.08% -34.18% -32.69% -17.44%
Rata marjei brute de autofinanțare (Rmba) -39.00% -32.57% -29.07% -16.40%
Formula de calcul
Rmbe = EBE/CA x 100
Rmne = Re/CA x 100
Rmn = Pn/CA x 100
Rmba = CAF/CA x 100
Într-o abordare generală, rata profitabilităţii comerciale se determină prin raportarea
rezultatului generat de activitatea economică la cifra de afaceri. Rata marjei brute din
exploatare reflectă capacitatea entităţii de a degaja profit din activitatea de exploatare şi
se exprimă prin raportarea excedentului brut de exploatare la cifra de afaceri. Rata
marjei nete din exploatare se calculează prin raportarea rezultatului exploatării la
cifra de afaceri, ținând cont de influența amortizării, provizioanelor și a altor cheltuieli sau
venituri asupra activității de exploatare.
Rata marjei brută a profitului reflectă eficienţa generală a activităţii entităţii,
respectiv capacitatea acesteia de a degaja profit din cifra de afaceri şi se exprimă prin
raportarea capacității de autofinanțare a activității la cifra de afaceri, reflectând astfel
contribuţia veniturilor la întărirea capacităţii de autofinanţare a companiei. Rata marjei
netă a profitului reflectă profitul net obţinut la 100 de lei cifră de afaceri. Se pune în
evidenţă prin raportarea profitului net după impozitare la cifra de afaceri netă.
Într-o societate cu capital privat, marja netă de profitabilitate ar trebui să aibă valori de
peste 15%. Marjele de profitabilitate ale Regiei sunt negative în toți anii de raportare din
cauza pierderilor generate încă din faza de exploatare. Trendul, însă, este pozitiv pe
perioada analizată.
101
5.5. Analiza ratelor de rotație
Toate sumele prezentate sunt în lei Tabelul ratelor de rotație nr 5
Indicator
2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017
Cifra de afaceri (CA)
1,070,575,162.81
562,301,731.21
1,056,258,003.60
627,617,228.10
Activ total (At)
1,810,115,048.76
1,633,904,273.80
1,970,141,321.55
1,791,782,371.12
Imobilizări nete (Imn)
1,413,627,926.00
1,427,278,174.18
1,490,380,458.65
1,485,545,875.30
Active circulante (Ac)
395,795,574.76
206,424,584.16
479,027,346.00
305,807,380.62
Stocuri (S)
39,284,018.83
37,670,288.61
190,187,054.03
39,207,885.22
Creanțe (C)
336,168,170.00
158,327,494.03
262,393,862.34
192,967,791.12
Datorii pe termen scurt de exploatare (Dtse)
3,891,051,589.38
3,885,480,276.43
4,331,695,062.95
4,257,748,446.69
Datorii bancare totale (DBT)
23,652,307.00
29,256,542.05
23,928,849.99
15,750,363.73
Rotația activului total (Zile) RAtZ
617
1,061
681
1,042
Rotația imobilizărilor nete (Zile) RImnZ
482
926
515
864
Rotația activelor circulante (Zile) RAcZ
135
134
166
178
Rotația stocurilor (Zile) RSZ
13
24
66
23
Recuperarea creanțelor-debitelor (Zile) RCZ
115
103
91
112
Rotația furnizorilor-creditorilor (Zile) RFZ
1,327
2,522
1,497
2,476
Ciclul de conversie al numerarului (Zile) CCN
(1,199)
(2,395)
(1,340)
(2,341)
Formula de calcul
RAtZ = (At/CA) x 365
RImnZ = (Imn/CA) x 365
RAcZ = (Ac/CA) x 365
RSZ = (S/CA) x 365
RCZ = (C/CA) x 365
RFZ = (Dtse/CA) x 365
CCN = RSZ + RCZ - RFZ
Ratele de rotație pot fi considerate ca fiind indicatori sintetici calitativi de eficiență, în
care se reflectă toate schimbările intervenite în activitatea de exploatare și cea financiară a
întreprinderii. Indicatorii au capacitatea de a sintetiza aspecte legate de aprovizionare și
producție, de reducere a costurilor, scurtarea ciclului de producție și a perioadei de
desfacere și încasare a producției.
Ratele de rotație arată una dintre principalele cauze ale insolvenței. Rata de rotație a
activului total este de 617 zile în 2014 și are o ușoară creștere la 681 zile în 2016; la
102
semestrul I 2017 se înregistrează o ușoară scădere de la 1.061 zile la semestrul I 2016 la
1.042 zile. Ea se datorează în primul rând, rotației activelor imobilizate, care crește de la
482 de zile în 2015 la 515 de zile în 2016, rata de rotație a activelor circulante crește de la
135 zile în 2015 la 166 zile în 2016.
Analizând rotația activelor circulante constatăm că aceasta rămâne aproximativ constantă,
rotația creanțelor având un trend descrescător de la 115 zile în 2015 la 91 zile în 2016,
reflectând o îmbunătățire a colectării acestora de către Regie, apropiindu-se de un nivel
rezonabil de 90 de zile.
În schimb, rata de rotație a datoriilor de exploatare crește de la 1.327 zile în 2015 la 1.497
zile în 2016, reflectând dificultățile financiare și incapacitatea Regiei de a-și achita
datoriile pe termen scurt, în termenele contractuale, fapt care a influențat apariția stării de
insolvență.
Ciclul de conversie al numerarului care în mod obișnuit reflectă perioada de timp necesară
întreprinderii pentru a transforma banii în materii prime, produse, mărfuri, servicii, clienți
și din nou, în bani, are valoari semnificative și negative în toți anii, reflectând dificultățile
firmei de a-și plăti furnizorii și creditorii.
5.6. Ratele de lichiditate
Indicator 2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017
Active circulante (Ac)
395,795,574.76 206,424,584.16
479,027,346.00
305,807,380.62
Stocuri (S)
39,284,018.83 37,670,288.61
190,187,054.03
39,207,885.22
Creanțe (C)
336,168,170.00 158,327,494.03
262,393,862.34
192,967,791.12
Datorii pe termen scurt de exploatare (DTSe)
3,891,051,589.38 3,885,480,276.43
4,331,695,062.95
4,257,748,446.69
Rata curentă de lichiditate (Rcl) 0.10 0.05 0.11 0.07
Nivel de referință al Rcl 1,20 - 2,00 1,20 - 2,00 1,20 - 2,00 1,20 - 2,00
Rata rapidă de lichiditate (Rrl)
0.09 0.04 0.07
0.06
Nivel de referință al Rrl 0,65 - 1, 00 0,65 - 1, 00 0,65 - 1, 00 0,65 - 1, 00
Rata imediată de lichiditate (Ril)
0.01 0.00 0.01
0.02
Nivel de referință al Ril 0,20 - 0,30 0,20 - 0,30 0,20 - 0,30 0,20 - 0,30
Formula de calcul
Rcl=Ac/DTS
Rrl=(Ac-S)/DTS
Ril=(Ac-S-C)/DTS
Lichiditatea curentă reprezintă capacitatea întreprinderii de a-și acoperi obligațiile pe
termen scurt din active circulante și se calculează ca raport între activele circulante și
datoriile pe termen scurt. Lichiditatea rapidă exprimă capacitatea întreprinderii de a-și
103
acoperi obligațiile pe termen scurt din activele circulante care pot fi transformate rapid în
lichidități, calculându-se ca raport între activele circulante lichide (creanțe și disponibil) și
datoriile pe termen scurt. Lichiditatea imediată arată capacitatea întreprinderii de a-și
acoperi obligațiile pe termen scurt din disponibilități, calculându-se ca raport între
disponibilități și datoriile pe termen scurt.
Lichiditatea curentă, cu valori cuprinse între 0.05 și 0,11 (nivelul maxim la sfârșitul
anului 2016) reflectă incapacitatea RADET BUCUREŞTI de a-și onora obligațiile de plată
pe termen scurt prin valorificarea activelor curente (stocuri, creanțe, disponibilități).
Valoarea optimă a indicatorului trebuie să fie mai mare de 1,2 , iar cu o rotație mai lentă a
elementelor de activ circulant, este preferabil ca rata să depășească 1,33. Rata rapidă de
lichiditate are și ea un trend descrescător, între 0.09 la 31.12.2015 și 0,06 la 30.06.2017 și
este sub minimul nivelului de referință în toată perioada analizată.
Cu alte cuvinte, activele circulante (stocuri, creanțe și disponibil) sunt mult prea mici
pentru a putea acoperi datoriile pe termen scurt, fapt reflectat în toți anii de raportare.
Datoriile contractate scadente pe termen scurt sunt prea mari față de nivelul activelor
circulante aflate la dispoziția regiei.
104
5.7. Ratele de solvabilitate
Indicator 2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017
Activ total (At)
1,810,115,048.76 1,633,904,273.80 1,970,141,321.55 1,791,782,371.12
Datorii totale (Dt)
3,935,982,468.00 3,921,242,699.29 4,361,727,274.08 4,279,611,033.00
Datorii pe termen scurt (DTS)
3,905,882,662.00 3,891,087,664.29 4,345,607,181.94 4,263,490,941.00
Datorii pe termen scurt exploatare (DTSe)
3,891,051,589.38 3,885,480,276.43 4,331,695,062.95 4,257,748,446.69
Datorii pe termen scurt bancare (DTSb)
14,831,072.62 5,607,387.86 13,912,118.99 5,742,494.31
Datorii pe termen mijlociu și lung (DTML)
30,099,806.00 30,155,035.00 16,120,092.14 16,120,092.00
DTML financiare (DTMLf)
23,652,307.00 23,649,154.19 10,016,731.00 10,007,869.42
DTML nonfinanciare (DTMLn)
6,447,499.00 6,505,880.81 6,103,361.14 6,112,222.58
Datorii bancare totale (DFT)
23,652,307.00 29,256,542.05 23,928,849.99 15,750,363.73
Capital propriu (CP)
(3,227,431,358.37)
(3,410,875,350.78)
(3,612,848,190.41)
(3,709,094,682.62)
Capital social (Cs)
17,756,052.00 17,756,052.37 17,756,052.37 17,756,052.37
Cheltuieli cu dobânzile (CD)
2,317,505.37 654,750.73 1,579,800.97 402,506.83
Rezultatul exploatării (Re)
(428,925,786.72)
(192,325,707.37)
(345,382,185.18)
(109,435,582.92)
Rata solvabilității generale (Rsg) 46% 42% 45% 42%
Nivelul de referință al Rsg 120% 120% 120% 120%
Rata solvabilității financiare (Rsf) 7653% 5585% 8233% 11376%
Nivelul de referință al Rsf 166% 166% 166% 166%
Rata autonomiei financiare (Raf) - gradul de îndatorare
(0.01)
(0.01)
(0.00)
(0.00)
Nivelul de referință al Raf <0,5 <0,5 <0,5 <0,5
Rata de acoperire a dobânzilor (Rad) -0.54% -0.34% -0.46% -0.37%
Nivelul de referință al Rad <60-100% <60-100% <60-100% <60-100%
Formula de calcul
Rsg = (At/Dt) x 100
Rsf = (At/DFT) x 100
Raf = (DTML/CP)
Rad = (CD/Re) x 100
105
Rata solvabilității generale reflectă capacitatea unei întreprinderi de a face față
tuturor scadențelor sale, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și lung și se
determină ca raport între activele totale și totalul datoriilor. Acest indicator reflectă gradul
de acoperire a datoriilor pe seama activelor totale, arătând posibilitatea întreprinderii de a
transforma activele în lichidități, în vederea onorării obligațiilor de plată. Solvabilitatea
financiară măsoară capacitatea debitorului de a rambursa la scadență la bănci sau alte
instituții financiare, ratele și dobânzile aferente creditelor angajate.
Valorile solvabilității generale sunt semnificativ sub nivelul de referință de 120%. Ratele
peste nivelul de referință de 166% se datorează structurii financiare prin care majoritatea
datoriilor sunt datorii pe termen scurt de exploatare. Rata de acoperire a dobânzilor
trebuie să fie sub 60%, dar cu valori pozitive, din cauza pierderilor înregistrate în
exploatare, indicatorul având valori negative.
Indicatorii de solvabilitate generală și rata de acoperire a dobânzilor indică imposibilitatea
acoperirii datoriilor totale cu activele Regiei și arată o situație de insolvabilitate a Regiei
în lipsa unor măsuri energice de redresare și restructurare.
106
5.8. Riscul falimentului prin prisma modelului Altman
Analiza riscului de faliment o facem prin două modele consacrate. Primul este „modelul
Altman”, prin care, în funcție de ratele obținute se calculează un scor general „Z”, care dacă
este sub 1.8, riscul de faliment este considerabil, dacă este cuprins între 1.8 și 2.99 reflectă
o situație financiară dificilă a întreprinderii, iar dacă este peste 3 reflectă o situație bună,
stabilă, a debitorului.
Tabelul riscului de faliment
Indicator 2015 Semestrul I 2016 2016 Semestrul I 2017 Formule
Activ total (At) 1,810,115,048.76 1,633,904,273.80 1,970,141,321.55
1,791,782,371.12 At
Venituri totale (Vt) 1,086,524,741.32 567,373,218.87 1,066,061,471.10
631,347,647.71 Vt
Dividende (Div) 0 0 0 0 Div
Profit nedistribuit (Pnd) 0 0 0 0
Pnd = Pn-Div
Capital propriu (CP) (3,227,431,358.37)
(3,410,875,350.78)
(3,612,848,190.41)
(3,709,094,682.62) CP
Datorii totale (Dt) 3,935,982,468.00 3,921,242,699.29 4,361,727,274.08
4,279,611,033.00 Dt
Profit brut (Pb) (429,064,768.39)
(192,192,763.63)
(345,320,063.92)
(109,428,506.18) Pb
Active circulante (Ac)
395,795,574.00 206,424,584.16 479,027,346.00
305,807,380.62 Ac
T1-flexibilitatea întreprinderii 0.22 0.13 0.24 0.17 Ac/At
T2 - rata autofinanțării At 0.00 0.00 0.00 0.00 Pr/At
T3 - rata rentabilității economice -0.24 -0.12 -0.18 -0.06 Pb/At
T4 - capacitatea de îndatorare -0.82 -0.87 -0.83 -0.87 CP/Dt
T5 - randamentul activelor 0.60 0.35 0.54 0.35 Vt/At
Z= 1,2xT1+1,4xT2+3,3xT3+0,6xT4+T5 -0.41 -0.41 -0.24 -0.16
F<1,8; ok>2,99
Modelul analizei riscului de faliment Altman, evidențiază că în toată perioada, RADET a
prezentat un scor general de sub 1,8 cu valori negative (între -0,41 la începutul perioadei și
-0,16 la 30.06.207), indicând incapacitatea de plată.
107
2018
Debitor:
R.A.D.E.T.
februarie 2018
STRATEGIA DE REORGANIZARE ŞI MĂSURILE DE EFICIENTIZARE A
ACTIVITĂȚII
108
6. STRATEGIA DE REORGANIZARE ŞI MĂSURILE DE EFICIENTIZARE A ACTIVITĂȚII
6.1. Strategia de reorganizare
Așa cum am precizat în preambulul prezentului document, Planul de
reorganizare are în vedere acoperirea într-o măsură cât mai mare a datoriilor
debitorului înscrise în tabelul definitiv al acestuia.
Pentru a atinge acest obiectiv, prezentul plan prevede continuarea măsurilor de
eficientizare a activității curente a RADET în întâmpinarea achiziționării pachetului de
acțiuni asupra ELCEN deținute de Statul Român, prin Ministerul Energiei, de către
Municipiul București. Nici o creanță nu va fi diminuată, parțial sau integral, prin prezentul
plan de reorganizare.
Etapele din „Soluţia Reţinută” rămase de parcurs pentru Municipiul Bucureşti vor fi
detaliate și implementate exclusiv în urma modificării, în condițiile legii, a prezentului
plan, respectiv:
Transformarea regiei în societate pe acțiuni sub denumirea RADET SA cu
acționar unic Municipiul București;
Atribuirea directă a contractului de delegare a gestiunii serviciului de
alimentare cu energie termică;
Fuziunea prin absorbție a ELCEN SA (societate absorbită) de către RADET
SA (societate absorbantă);
la care se adaugă
negocierea și semnarea acordurilor cu creditorii existenți la masa credală
consolidată a noii societăți astfel încât închiderea procedurii de
reorganizare a RADET SA să fie realizată în maxim 6 luni de la data
fuziunii
În conformitate cu art. 53 din Legea 325/2006 ”în termen de 12 luni de la data intrării în
vigoare a prezentei legi”, regiile de termoficare urmau să se reorganizeze în societăţi
comerciale, prin hotărâri ale autorităţilor administraţiei publice locale. Așadar, măsura
transformării RADET în societate pe acțiuni este imperativă și reprezintă
condiția precedentă obligatorie pentru demararea procesului de fuziune.
Problema care va trebui să primească rezolvare prin modificarea prezentului Plan de
reorganizare al RADET este aceea de îndeplinire de către viitoarea societate RADET SA
a tuturor condițiilor prevăzute de Legea nr.31/1990 actualizată, respectiv obligația ca
109
valoarea capitalului propriu să fie pozitivă, conform dispozițiilor art. 10, art. 153^24 și art.
228 alin. (1) lit a).
Întrucât, la data întocmirii Planului de reorganizare RADET nu este societate pe acțiuni,
iar capitalul său propriu are o valoare negativă de aproximativ 3,8 mld lei, Regia nu se
poate transforma în societate pe acțiuni, astfel că prima dificultate care urmează a fi
depășită prin intermediul modificării Planului de reorganizare este bonitatea
financiară a viitoarei RADET SA, mai precis să obțină nivelul pozitiv al capitalului propriu
și acesta să reprezinte cel puțin jumătate din valoarea capitalului social.
Valoarea negativă mai sus menționată a fost determinată prin însumarea următoarelor
elemente: capital social (patrimoniul regiei 17.756.052 lei), rezerve din reevaluare
(19.034.559 lei la semestrul I 2017), rezerve (249.706.789 lei la semestrul I 2017), rezultat
reportat (pierderea reportată la 31.12.2016 a fost de 3.892.741.815 lei) și a rezultatului
curent (pierdere estimată de aproximativ 138 mil lei).
Municipiul București, acționarul viitoarei societăți pe acțiuni, are la dispoziție următoarele
posibilități legale:
- să constituie capitalul social până la atingerea obiectivului cerut de lege, ceea ar
presupune vărsarea de către acționar cel puțin a sumei de 3,8 mld lei (capital
propriu negativ la luna iulie 2017 a fost de 3.750.275.014 lei). Suma reprezintă
aproximativ 75% din bugetul anual al PMB și este necesar a fi vărsată într-un
termen extrem de scurt (maxim 12 luni de la subscrierea capitatului social);
- să îmbunătățească efectul unor factori care determină valoarea capitalului propriu.
În cazul de față ponderea cea mai mare în deficitul de capital propriu/activ net o
reprezintă datoriile înscrise la masa credală. Aflându-ne în insolvență, soluția este
trecerea unor elemente de datorie pe venituri (diminuarea unor datorii prin plan);
- să adopte o combinație a celor două măsuri anticipând efectul de confuziune a
patrimoniilor în urma fuziunii prin absorbția ELCEN: ștergerea prin plan doar a
creanței ELCEN, dublată de aport și, ulterior, majorare de capital. Ștergerea
datoriei este posibilă doar după ce acțiunile ELCEN vor fi în patrimoniul PMB.
Observând valoarea capitalul social și termenul în care ar trebui vărsat, măsura viabilă
care afectează cel mai puțin interesele creditorilor ambelor societăți și
permite ca viitoarea RADET SA să înregistreze capitaluri proprii pozitive este
diminuarea totală a creanței ELCEN împotriva RADET, anticipând astfel
efectul fuziunii celor două entități.
Fuziunea este o măsură legală de reorganizare judiciară și este întemeiată pe dispozițiile
art.133 alin.5 lit.D din Legea 85/2014. Fuziunea presupune preluarea tuturor drepturilor și
obligațiilor ELCEN în patrimoniul RADET. În concret, calitatea de creditor al ELCEN se va
transfera asupra RADET SA, astfel că în persoana RADET SA se va întruni atât calitatea de
creditor, cât și cea de debitor, rezultată în cadrul aceluiași raport obligațional.
110
În acest context, obligația de plată a datoriei către ELCEN se va stinge de drept prin
confuziune, în temeiul art.1624 Cod Civil. Prin urmare, societatea rezultată din fuziune va
avea un patrimoniu format din drepturile și obligațiile celor două entități, mai puțin cele
rezultate din relația lor directă.
În vederea transformării RADET în societate comercială, măsurile referitoare la ajustarea
masei credale vor fi îndeplinite exclusiv prin modificarea planului de reorganizare
prevăzută la art 139 alin.5 din Legea nr.85/2014.
Totuși, pentru a fi posibilă ștergerea creanței ELCEN în anticiparea efectului de
confuziune, este necesară achiziționarea de către PMB a pachetului de acțiuni deținut de
Statul Român prin Ministerul Energiei și apoi modificarea prezentului plan în sensul celor
arătate mai sus.
Achiziția de către PMB a pachetului de acțiuni deținut de Statul Român prin
Ministerul Energiei
Prin adoptarea OUG nr.61/2017 aprobată prin Legea nr.213/2017 a fost creat cadrul
legislativ “pentru transferul unor pachete de acțiuni deținute de către statul român la
societățile producătoare de agent termic la unitățile administrației publice locale în
vederea înființării și organizării serviciului public de alimentare cu energie termică în
sistem centralizat”.
Municipiul București a solicitat Ministerului Energiei, în baza Hotărârii CGMB din data de
30.06.2017, transferul pachetului de acțiuni deținut de către statul român prin Ministerul
Energiei la ELCEN. Din informațiile noastre, Ministerul Energiei a demarat procedura de
achiziție a evaluatorului care va stabili valoarea de piață a pachetului de acțiuni deținut de
Minister la ELCEN.
Astfel, s-a mai parcurs o etapă în procesul de achiziție a acțiunilor ELCEN de Municipiul
București, al cărui scop final este fuziunea ELCEN cu RADET, în vederea organizării
serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat.
Votul asupra Planului de reorganizare modificat
Astfel cum am menționat, ELCEN deține 96,6815% din masa credală a RADET, iar votul
acestuia asupra Planului de reorganizare al RADET, precum și asupra oricărei modificări a
acestuia efectuată înainte de ștergerea integrală a creanței ELCEN, este determinant.
Diminuarea totală a creanței (hair-cut) ELCEN asupra RADET are ca temei legal
prevederile art.139 lit.d ultima teză din Legea nr.85/2014, potrivit cărora “planul prevede
același tratament pentru fiecare creanță în cadrul unei categorii distincte, cu excepția
rangului diferit al celor beneficiare ale unor cauze de preferință, precum și în cazul în
111
care deținătorul unei creanțe consimte la un tratament mai puțin favorabil
pentru creanța sa.”
De aceea, votul ELCEN privind acceptarea diminuării totale a creanței sale din tabelul
creditorilor asupra RADET este determinant în reușita planului de reorganizare a RADET,
întrucât efectele acestei diminuări se vor concretiza în îndeplinirea de către RADET a
condiției prevăzute de Legea nr.31/1990 pentru transformarea RADET din regie autonomă
în societate pe acțiuni, condiție ce vizează deținerea unor capitaluri proprii pozitive.
Pentru a vota în acest sens, ELCEN are nevoie de acordul acționarilor și creditorilor săi.
Astfel, administratorul său judiciar va convoca Adunarea Generală a Acționarilor și
Adunarea Creditorilor. La data convocării și luării deciziei, acționarul (majoritar) al
ELCEN va fi Municipiul București.
Dacă debitorul nu se conformează măsurilor/acțiunilor din cuprinsul planului de
reorganizare modificat prin votul lor și confirmat de judecătorul sindic, creditorii pot
solicita deschiderea procedurii falimentului, potrivit art.143 alin.1 prima teză din Legea
nr.85/2014, cu consecința revenirii la situația stabilită prin tabelul definitiv al creanțelor,
potrivit art. 140 alin.1 teza a doua din Legea nr.85/2014.
Tratamentul creanțelor ELCEN, precum şi a celorlalte creanţe asupra RADET,
rămase după eliminarea creanţei reciproce între cele două entităţi
Prin planul modificat vom propune achitarea masei credale comune, astfel:
- parţial în interiorul planului prin programul de plăți;
- prin eşalonarea sumelor rămase în afara termenului de executare a planului prin
negocierea directă cu fiecare creditor.
6.2. Măsuri de eficientizare a activității RADET
În întâmpinarea achiziționării pachetului de acțiuni asupra ELCEN deținute
de Statul Român, prin Ministerul Energiei, de către Municipiul București,
această etapă are în vedere continuarea măsurilor organizatorice de eficientizare a
activității, precum și de pregătire a următoarelor etape ce se vor derula.
În data de 23.12.2016, administratorul judiciar RomInsolv S.P.R.L. a întocmit Raportul
privind cauzele si împrejurările care au generat apariția stării de insolvență a REGIEI
AUTONOME DE DISTRIBUȚIE A ENERGIEI TERMICE (RADET) BUCUREȘTI, în
temeiul art.64 lit. a și art. 97 alin.1 din Legea nr. 85/2014.
112
Pornind de la concluziile Raportului asupra cauzelor intrării în insolvență, măsurile și
acțiunile implementate de administratorul judiciar au avut drept obiectiv atenuarea și
rezolvarea problemelor generate de distorsiunile de natură economică și tehnică care s-au
acumulat atât în interiorul RADET, cât și în relațiile sale cu principalii furnizori, cu clienții
și, nu în ultimul rând, cu Municipiul București.
Cea mai mare parte dintre măsuri au fost deja luate și sunt în derulare la acest moment,
efectul lor fiind inclus în simulările de buget de venituri și cheltuieli și, respectiv, de cash
flow, atașate prezentului plan.
În urma elaborării Raportului privind cauzele și împrejurările care au generat apariția
stării de insolvenţă a regiei, concluziile administratorului judiciar au evidențiat cauze de
natură economică pentru rezolvarea cărora administratorul judiciar a întreprins măsuri
în perioada de observație.
Astfel, o primă cauză ce a fost identificată a fost reprezentată de dificultățile în
recuperarea creanțelor ce a generat constituirea de provizioane și a influențat negativ,
pe de o parte, rezultatul din contul de profit și pierderi, iar pe de altă parte a provocat lipsa
lichidităților necesare plății datoriilor scadente.
În acest context, pentru suma neîncasată de 715.352.764 lei înregistrată în contul 445
"Subvenții" ca subvenție pentru compensarea creșterii neprevizionate a prețurilor la
combustibilii utilizați pentru producerea energiei termice livrate populației, în perioada
2007-2011, s-a creat provizion la sfârșitul anului 2011.
În privința acestei cauze, o primă măsură a fost aceea de a se asigura sumele necesare
pentru furnizorii esențiali (ELCEN, Griviţa, Vest Energo, Engie) de materie primă, prin
încheierea de convenții aprobate prin HCGMB nr. 302/2016 care au prevăzut plata în
avans pentru sezonul rece, definit a fi perioada octombrie 2016-martie 2017, direct de
către Municipiul Bucureşti în contul furnizorilor de gaze naturale.
În perioada octombrie 2016-martie 2017 au fost achitate în avans următoarele sume direct
în contul:
- S.N.G.N. Romgaz S.A. pentru Elcen suma de 417.005.372 lei (166.326.046 lei
pentru trimestrul IV 2016 și 250.679.326 lei pentru trimestrul I 2017).
- Engie România SA pentru CET Grivița SRL suma de 10.162.271 lei (5.086.243 lei
pentru trimestrul IV 2016 și 5.076.028 lei pentru trimestrul I 2017).
- Engie România SA pentru Vest Energo SA suma de 9.897.511 lei (4.774.557 lei
pentru trimestrul IV 2016 și 5.122.954 lei pentru trimestrul I 2017).
- Engie România SA pentru Radet RA suma de 23.916.064 lei (10.478.094 lei pentru
trimestrul IV 2016 și 13.437.970 lei pentru trimestrul I 2017).
Pentru perioada noiembrie 2017-martie 2018 au fost încheiate convenții aprobate prin
HCGMB 493/2017, care au prevăzut plăți în avans direct în contul:
113
- S.N.G.N. Romgaz S.A. pentru Elcen suma de 432.755.515lei (164.543.491 lei pentru
noiembrie-decembrie 2017 și 268.212.024 lei pentru trimestrul I 2018).
- Engie România SA pentru CET Grivița SRL suma de 11.011.727 lei (4.404.938 lei
pentru noiembrie-decembrie 2017 și 6.606.789 lei pentru trimestrul I 2018)
- Engie România SA pentru Vest Energo SA suma de 16.451.911 lei (5.979.112 lei
pentru noiembrie-decembrie 2017 și 10.472.799 lei pentru trimestrul I 2018).
- Engie România SA pentru Radet RA suma de 40.090.978 lei (15.573.297 lei pentru
noiembrie-decembrie 2017 și 24.517.681 lei pentru trimestrul I 2018).
Aflată în strânsă legătură cu prima cauză , cea de-a doua cauză, respectiv încasarea cu
întârziere sau incompletă a subvențiilor, ce a generat obligații de plată pentru
despăgubiri legale (penalități de întârziere) către furnizorii de energie termică (valoarea
penalităților și dobânzilor în anul 2015 fiind de 266.534.000 lei, iar impactul cumulat între
01.01.2013 și 30.06.2016 fiind de 883.498.443 lei) aceasta a fost eliminată prin încasarea
subvenţiei ritmic și integral, la termen sau în avans.
Imputația plății penalităților calculate și facturate de către ELCEN, ca o a treia cauză a
intrării în insolvență a regiei, respectiv plata cu prioritate a acestora și neacoperirea
facturilor curente care la rândul lor au generat noi penalități de întârziere prin mărirea
bazei de calcul, a fost stopată prin efectul Legii nr. 85/2014. Astfel, spre exemplu, deși doi
ani anteriori intrării în insolvență RADET a efectuat plăți către ELCEN cu aproximativ
150.000.000 de lei mai mult decât valoarea cantității de energie termică facturată pentru
aceeași perioadă, sumele fiind alocate stingerii penalităților a însemnat nestingerea
facturilor de consum pentru care ELCEN a solicitat în continuare penalități.
Deficitele din bugetele de venituri și cheltuieli aprobate pe întreaga perioadă
analizată, având drept cauză principală datoriile istorice către ELCEN – prin prisma
cheltuielilor cu penalitățile – au fost în mod progresiv corectate prin măsuri menite a avea
efect pe termen mediu și lung. Dacă penalitățile aferente datoriilor istorice au fost stopate
prin efectul Legii nr. 85/2014, pentru echilibrarea rezultatelor pe termen lung au fost
necesare și alte măsuri cu impact în celelalte cauze ale dezechilibrelor contului de profit și
pierderi, respectiv:
Față de realizarea veniturilor a căror scădere a avut loc în principal pe seama
reducerii cantităților vândute cu aproximativ 59% între anul 1998 și anul 2015, urmare a:
a) reducerii numărului de consumatori prin debranșare sau economie, impactul major
fiind dat de închiderea unui număr semnificativ de agenți economici care aveau un
consum considerabil; b) schimbării climei; c) reabilitarea termică a imobilelor,
principalele măsuri au fost concentrate pe îmbunătățirea calității serviciului de furnizare
de energie menite nu doar să reducă rata debranșărilor în viitor, ci chiar să facă posibilă
rebranșarea unor consumatori.
În privința pierderilor provocate de diferența de tarif, acestea au fost
reduse într-o măsură semnificativă. Începând cu luna octombrie a anului 2017, prin
HCGMB nr.472/28.09.2017 au fost aprobate noile tarife, tarife care acoperă costurile
114
regiei (costuri calculate conform Ordinului ANRSC nr. 66/2007). Astfel, singurul element
ce nu a fost luat integral în calculul noilor tarife este diferența între pierderea tehnologică
medie efectivă de aproximativ 28% cu care operează în prezent RADET și cea medie
aprobată de 22,15% pentru consumatorii alimentați din puncte termice urbane și respectiv
pentru consumatorii cu puncte termice proprii, astfel cum au fost aprobate prin HCGMB
nr. 142/2011, motivat de faptul că la data aprobării noilor tarife nu exista Bilanțul
Energetic. În prezent, sunt inițiate demersuri pentru întocmirea acestuia.
Impactul valoric, la nivelul anului 2017, al pierderii tehnologice neacoperite prin tariful
aprobat este de aproximativ 62.500.000 lei fără TVA.
Datoriile comerciale acumulate pâna la data intrării în insolvență ce nu au avut
acoperire în active care să fie valorificate, precum și ratele lente de rotație a activelor
Regiei generând imposibilitatea achitării acestora, reprezintă o cauză asupra căreia
administratorul judiciar nu a avut instrumente economice sau manageriale de acțiune,
altele decât acelea de accelerare a încasărilor, situația activelor rămânând nemodificată pe
perioada de observație, nefiind identificate active neesenţiale desfășurării activității și care
să fi putut fi valorificate în vederea acoperirii unor datorii comerciale.
Posibilităţi reduse de a face faţă obligaţiilor de plată (totalul datoriilor pe termen
scurt situându-se între 3.359.500.763 lei în 2013 și 3.891.087.664 lei la 30.06.2016) şi
susţinerea activităţii din fonduri proprii, capitalurile proprii înregistrând valori negative pe
tot parcursul perioadei, ceea ce denotă existența unui risc de insolvabilitate. Astfel, pe
parcusul perioadei de observație, printr-o foarte atentă monitorizare a achizițiilor și a
oricăror alte tipuri de costuri angajate (ex. salarii) a fost asigurat fluxul de numerar
necesar achitării obligațiilor născute după data intrării în insolvență. Totodată, prin
combinarea măsurilor de reducere de costuri cu cele de creștere a veniturilor, precum și
prin eforturile de recuperare a creanțelor printr-o mai bună urmărire a acestora și prin
standardizarea procedurii au fost create premisele necesare asigurării fluxurilor de
numerar necesare plăților în perioada de observație.
Deşi aşa cum am arătat anterior s-au luat toate măsurile legale de recuperare a
contravalorii energiei termice furnizate, acţionarea în judecată a Asociaţiilor de
locatari/proprietari nu a dat rezultatele scontate dat fiind faptul că în unele cazuri
executarea a rămas un simplu deziderat (asociaţiile nu au patrimoniu, nu au cont bancar,
etc).
Popririle succesive asupra unor sume reprezintă între 50% - 100% din încasările Regiei
pe parcursul anului 2015, enumerată drept una din cauzele intrării în insolvență, au
încetat prin efectul Legii nr.85/2014.
Structura financiară dezechilibrată în condițiile în care datoriile pe termen scurt de
exploatare reprezentau peste 99% din totalul datoriilor Regiei, în condițiile în care
imobilizările se amortizează pe parcursul mai multor ani și dețin 87% din totalul activului
115
Regiei, cu accent pe faptul că o parte semnificativă a acestora sunt reprezentate de active
din patrimoniul public.
Totodată, starea tehnică a sistemului de termoficare presupune mentenanță continuă atât
de tip preventiv, cât și de tip corectiv.
Astfel, inițierea lucrărilor de mentenanță de tip preventiv, respectiv sistemul
reparațiilor planificate, ce cuprinde în primul rând toate măsurile care au drept scop
prevenirea unei uzuri anormale care ar putea duce la avarierea utilajului/instalaţiei şi la
scoaterea acestuia/acesteia din uz.
În cadrul RADET se identifică ca şi lucrări de mentenanţă preventivă următoarele acţiuni:
Lucrări de revizie - înlocuire piese de schimb instalaţii electrice şi automatizări,
pompe, vane, garnituri, etc.
Lucrări de întreţinere – prin aceasta se înţelege lucrările de verificare şi control ale
echipamentelor, altele decât cele efectuate în perioada de revizie, probe de funcţionare,
curăţenie, lucrări administrative din cadrul secţiei.
Lucrări programate – anual sunt identificate lucrări de reparaţii şi înlocuire conductă
pe reţeaua primară pentru asigurarea funcţionării sistemului de termoficare în condiţii
de siguranţă şi continuitate în sezonul de iarnă. În acest context, pentru pregătirea
sistemului în vederea furnizării energiei termice pentru sezonul 2017-2018, au fost
identificate 116 lucrări de reparaţii pe reţeaua primară, lucrări ce se execută cu forţe
proprii. Dintre acestea, până la sfârşitul lunii august au fost finalizate 21 lucrări şi se
află în execuţie un număr de 39 lucrări.
Suplimentar, au mai fost identificate un număr de 7 lucrări de complexitate mare
(subtraversare bulevard, conducte amplasate la adâncime mare, zone cu circulaţie intensă
auto și pietonală, etc.) care necesită intervenţia unor firme terţe. Dintre acestea, o lucrare
este în execuţie fiind efectuată de către firma SICOR SRL.
Mentenanța corectivă, care constă în înlocuiri de componente defecte şi efectuarea de
reparaţii cand se produc avarii ale utilajului/instalaţiei, respectiv după defectarea unui
mijloc de producţie sau după degradarea funcţiei sale în mod neprevăzut.
În cadrul RADET ca lucrări de mentenanţă corectivă identificăm lucrările de remediere a
avariilor şi echipamentelor din punctele termice/module termice/centrale termice.
Reparaţii avarii reţele termice – instalaţii – lucrări de înlocuire conductă în regim
de urgenţă;
Reparaţii avarii reţele termice – refacerea izolaţiilor termice în regim de urgenţă;
Reparaţii elemente constuctive ale schimbătoarelor de căldură în regim de urgenţă.
Valoarea cheltuielilor cu avariile şi reparaţiile efectuate până la data de 30.08.2017,
cheltuieli care includ manoperă şi materiale, este următoarea:
116
PLANIFICAT EFECTIV
14.327.405,65 14.791.234,69
Ţinând cont că în perioada 2015-2017, în cadrul lucrărilor de reparaţii si remediere avarii
s-a înlocuit aproximativ 3% din reţeaua primară şi 5,5% din reţeaua secundară, estimăm o
scădere a numărului de avarii astfel:
An Nr. avarii
2017 8.164
2018 8.164
2019 7.756
2020 7.368
Pentru asigurarea funcţionării sistemului de termoficare în condiţii de siguranţă şi
continuitate în următoarele sezoane de încalzire se vor efectua lucrări de reparaţii
înteţinere şi revizie pe reţeaua primară şi reţeaua secundară, lucrări ce se vor executa cu
forţe proprii.
Scopul acestor lucrări este, evident, îmbunătăţirea indicatorilor de performanţă ai
serviciului ce prezintă o importanţă deosebită din punctul de vedere al consumatorului
final. În cadrul planului de revizii şi reparaţii se va acorda o atenţie deosebită lucrărilor de
refacere a izolaţiei conductelor, lucrări ce vor asigura creşterea calităţii serviciilor şi
diminuarea pierderilor de energie termică prin transmisie.
Efectul imediat al planului de revizii și reparații va fi scăderea numărului de avarii pe
reţeaua primară, creşterea calităţii serviciului și scăderea numărul de apartamente
debranşate, astfel:
Scăderea numărului de avarii are consecinţe în creşterea nivelul de confort al clienţilor cu
implicaţii directe în:
scăderea numărului de reclamaţii:
An Nr. total
reclamaţii
2017 8318
2018 7957
2019 7612
2020 7281
scăderea numărului de apartamente debranşate:
An Nr. Debranşări
2017 1303
2018 1246
2019 1192
2020 1141
117
Din datele prezentate anterior, rezultă clar faptul că este necesar a se modifica sau măcar
diversifica strategia de mentenanță astfel încât să poată fi asigurat un grad de înlocuire al
conductelor corespunzător cerințelor sistemului.
Pe de altă parte, realitatea impune abordarea unor soluții care să permită creșterea
vitezei de execuție și reducerea costurilor de mentenanță. Complicațiile legate de
reabilitarea conductelor în sistemul clasic, cu tranșee deschise, costurile sociale ale
acestora, mai precis cele necuprinse în deviz, plătite indirect de către populația afectată de
construirea lucrărilor subterane cum ar fi: întreruperea/limitarea traficului (ocolire - deci
consum suplimentar de combustibil, zgomotul claxoanelor, îngreunarea intervenției
serviciilor de urgență etc), accidentele suplimentare (în trafic sau cu pietoni),
reducerea/pierderea afacerilor din cauza blocării/restrângerii accesului (publicului, mărfii
etc), poluarea mediului (zgomot, praf, aspectul peisagistic, distrugerea pomilor etc) conduc
la ideea că folosirea soluțiilor no-dig (tehnologia de reabilitare fără săpătură deschisă) este
o alternativă optimă.
Principalele tehnologii ce vor fi testate pentru a se putea utiliza la o scară
mult mai mare sunt:
1. Torcretarea interioară a tuburilor.
2. CIPP, cured in place pipe, căptușirea cu rășină pe suport textil.
3. Relining - introducerea unui tub nou în tubul vechi bine curățat la interior.
După testarea și analizarea din punct de vedere tehnic și economic, funcție de rezultatele
obținute, se va trece la implementarea lor. În acest sens, departamentele marketing, tehnic
și producție din cadrul RADET au identificat și poartă un dialog susținut cu deținătorii
acestor tehnologii pe piața din România, cel mai important obiectiv în discuție fiind
adaptarea procedeelor no dig la cerințele tehnologice ale rețelei de termoficare.
Creşterea productivității muncii ca urmare a achiziției de utilaje noi obținute
prin investiţii ale PMB
Perspectiva reorganizării judiciare și dorința de a garanta siguranța livrării agentului
termic către bucureșteni a determinat Primăria Municipiului București să aloce către
Regia Autonomă de Distribuție a Energiei Termice Bucuresti, la sfârșitul anului 2017,
fonduri pentru investiții destinate achiziționării unor noi utilaje independente de
intervenție, care măresc și înnoiesc parcul de utilaje existent.
Cumpărarea acestor utilaje vizează reducerea timpilor de intervenție îndeosebi în cazul
avariilor, scurtarea duratei de întrerupere a serviciului public de alimentare cu energie
termică, dar și reducerea numărului de salariați implicați în realizarea lucrărilor de
reparații, scăzând astfel disconfortul creat clienților în situațiile de avarii accidental
118
apărute. Lista noilor utilaje cuprinde: 5 buldoexcavatoare, 9 autoutilitare, 12 grupuri
electrogene, 24 invertoare de sudură, 6 freze de zăpadă care vor facilita accesul și
amplasarea utilajelor de intervenție RADET la locul avariilor în sezonul rece. Astfel, se
asigură condițiile de reducere a timpului de acces și intervenție pentru remedierea
avariilor și în sezonul de iarnă, îmbunătățind astfel calitatea serviciilor furnizate de
RADET București.
Suplimentar, am achiziționat 14 aeroterme cu aer cald care, în situația apariției unor
avarii, vor putea asigura local încălzirea clienților de tip exceptați - instituții cu caracter
social și educativ (spitale, școli, grădinițe, creșe, cămine de bătrâni) pe durata intervenției.
Precizăm că aceste achiziții au fost realizate cu sprijinul Primăriei Municipiului București,
care a alocat fondurile de investiții necesare.
Pentru anul 2018 avem în vedere să continuăm modernizarea parcului de utilaje astfel
încât ca în propunerile de buget pentru investiții cu finanțare de la bugetul local să fie
cuprinse, la capitolul C , achiziția de alte utilaje noi astfel: autospecială – 7 bucăți,
autoutilitară – 13 bucăți, automacara hidraulică - 2 bucăți, autobasculantă – 1 bucată,
motopompă - 20 bucăți, aparat de montat anvelope – 1 bucată, generator de sudură – 10
bucăți, autovehicul special vidanjă – 1 bucată.
Intenția noastră este ca la finalul perioadei de reorganizare, parcul de utilaje să
corespundă întrutotul cerințelor impuse de activitatea curentă a viitoarei societăți,
îmbunătățind astfel calitatea serviciilor furnizate, a productivității muncii, dar mai ales a
satisfacției clienților.
Implementarea unui sistem centralizat GIS în cadrul RADET
În vederea atingerii dezideratului de a dispune de un sistem informatic integrat,
comparând cu capabilitățile oferite de sisteme GIS moderne, care respectă toate
prevederile legale privind transpunerea geospațială a sistemului de termoficare, s-a ajuns
la concluzia că este necesară implementarea unui sistem GIS centralizat în cadrul RADET.
Sistemul GIS va fi interconectat cu sistemul informatic SAP (existent și funcțional la
această dată în RADET) astfel că vor fi prelucrate și obținute informații în timp real despre
starea sistemului și eficiența utilizării capitalului uman și material utilizat pentru
menținerea sa în funcțiune. Cel mai important beneficiu este, desigur, controlul asupra
activităților și posibilitatea direcționării efortului de dezvoltare pe baza unor analize
pertinente.
Prin implementarea sistemului GIS centralizat se vor crea premisele unui mod de lucru
colaborativ prin care departamente RADET, dar și Primăria Municipiului București vor
avea acces la seturi de date prin intermediul serviciilor web GIS integrate în aplicații
desktop, web și mobile GIS.
119
Principiul pe care va funcţiona sistemul GIS S este acela de a avea o singură bază de date
geospațială, o singură hartă, care va fi întreținută și distribuită în cadrul departamentelor
RADET prin intermediul aplicaţiilor GIS.
De altfel, în conformitate cu dispozitiile art 5 din Legea nr. 51/2006 privind serviciile
comunitare de utilități publice cu modificările și completările ulterioare, „În vederea
identificării, înregistrării, descrierii şi reprezentării pe planuri topografice şi/sau
cadastrale, precum şi pe planurile de urbanism şi amenajarea teritoriului, informaţiile
privind utilităţile publice se determină la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale,
în format digital raportat la sistemul de proiecţie stereografică 1970.
Operatorii serviciilor de utilităţi publice acordă suport tehnic autorităţilor administraţiei
publice locale în realizarea setului de date spaţiale şi asigură accesul în instalaţii al
persoanelor care execută aceste lucrări.
Autorităţile administraţiei publice locale care nu au realizat setul de date spaţiale prevăzut
la alin. (2) au obligaţia să prevadă în bugetele locale sumele necesare contractării
serviciilor pentru realizarea setului de date şi să contracteze aceste servicii până la sfârşitul
anului 2017.”
120
2018
Debitor:
R.A.D.E.T.
februarie 2018
ASPECTE PRIVIND LEGALITATEA ȘI VIABILITATEA PLANULUI DE
REORGANIZARE
121
7. ASPECTE PRIVIND LEGALITATEA ȘI VIABILITATEA PLANULUI DE REORGANIZARE
7.1. Ipoteza reorganizării judiciare
În cazul reorganizării judiciare se pornește de la ipoteza plății într-o proporție cât mai
mare a creditorilor.
Astfel, având în vedere categoriile de creanțe înscrise la masa credală, distribuirile vor fi de
100% pentru creditorii beneficiari ai unei cauze de preferință, pentru creditorii salariali,
pentru creditorii bugetari și într-o proporție cât mai mare pentru creditorii chirografari.
Totodată, este prevăzută plata integrală a creanțelor din perioada de observație și a celor
din perioada de reorganizare.
Creditorii vor beneficia de achitarea integrală a creanțelor deținute asupra societății – cu
excepțiile menționate - numai în ipoteza reorganizării.
Conform tabelului definitiv de creanțe întocmit la data de 09.01.2018, publicat în BPI
1605/11.01.2018, situația sintetică a acestora este următoarea:
Grupă Valoare -lei- % din totalul creanțelor
Total creanțe 3,835,021,018.22 100%
art. 159.3 Creanțele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferință 9,975,208.00 0.26011%
art. 161.3 Creanțe salariale -lei- 7,266.00 0.00019%
art. 161.5 Creanțe bugetare -lei- 58,978,330.51 1.53789%
art. 161.8 Creanțe chirografare -lei și euro echivalent lei- 3,766,060,213.71 98.20181%
Creanța deținută de Elcen – creditor chirografar – acceptată în tabelul de creanțe este: Valoare -lei- % din grupă % din totalul creanțelor
Electrocentrale București S.A. 3,707,756,493.71 98.4519% 96.6815%
-creanță provizorie acceptată 3,659,805,493.39 97.1786% 95.4312%
-creanță provizorie sub condiție 47,951,000.32 1.2732% 1.2503%
122
7.1.1. Durata de implementare a planului
Durata de executare a planului este stabilită în conformitate cu prevederile art. 133 alin. 3
din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, într-
un termen de 3 ani începând cu luna următoare confirmării lui, cu posibilitatea de
prelungire în conformitate cu prevederile art. 139 alin. 5 din lege cu încă un an față de
termenul prevăzut inițial.
7.1.2. Conducerea activității debitorului/supravegherea activității de
către administratorul judiciar
Conducerea activității Debitoarei se va exercita de administratorul special sub
supravegherea administratorului judiciar, în conformitate cu art 133 alin. (5) lit. a) și art
141 din Legea nr. 85/2014.
Pe parcursul derulării reorganizării, legea reglementează un triplu control asupra
activității debitoarei:
a) Primul nivel de control este asigurat de administratorul judiciar, în baza
atribuțiilor sale de supraveghere a activității debitoarei. Astfel, administratorul
judiciar este chemat să supravegheze activitatea debitoarei și gradul de îndeplinire a
previziunilor din planul de reorganizare. Administratorul judiciar analizează
activitatea debitoarei și prezintă situația trimestrială a situației financiare, a
cheltuielilor efectuate pentru bunul mers al activității și a abaterilor de la
previziunile planului de reorganizare prin rapoartele depuse la dosarul cauzei și
prezentate Comitetului Creditorilor.
b) Al doilea nivel de control este asigurat de creditori, care, prin Comitetul
Creditorilor, sunt chemați să aprobe raportările financiare întocmite de
administratorul judiciar sau special cu privire la situațiile financiare. Comitetul
creditorilor, va putea convoca ședința Adunării Creditorilor pentru a fi prezentate
rezultatele societății, măsurile luate de debitoare sau administratorul judiciar
pentru a efectua corecțiile necesare în caz de abateri de la plan, precum și să
propună la rândul lor alte măsuri pentru buna desfășurare a reorganizării. De
asemenea, în măsura în care pierderile aduse averii debitoarei în cadrul
reorganizării sunt semnificative, precum și în cazul în care nu sunt respectate
previziunile planului, indiferent la ce fac acestea referire, creditorii, cu sau fără
suportul administratorului judiciar, pot depune la dosarul cauzei o cerere de
deschidere a procedurii falimentului față de debitoare.
c) Al treilea nivel de control și cel mai important, este exercitat de judecătorul
sindic. Acesta reprezintă organul suprem care este investit de lege cu controlul
legalității desfășurării procedurii de reorganizare, având posibilitatea ca la orice
cerere venită din partea administratorului judiciar, a creditorilor sau a
administratorului special, să deschidă procedura falimentului debitoarei, în măsura
în care sunt întrunite condițiile legale pentru acest lucru, respectiv dacă debitorul
nu se conformează planului sau desfășurarea activității aduce pierderi averii sale.
123
7.1.3. Bugetul de venituri și cheltuieli
2017 2018 2019 2020
RADET -lei-
Forecast 2017 (10+2)
Plan Plan Plan
A. VENITURI TOTALE (1+2) 1,187,391,643 1,315,052,492 1,314,369,598 1,314,216,822
1.Venituri din exploatare: 1,185,579,390 1,313,832,633 1,313,330,086 1,313,276,675
1.1 venituri din producția vândută 577,760,219 617,209,435 617,209,435 617,209,435
1.2 venituri din diferența de preț energie termică 600,353,087 690,156,018 690,156,018 690,156,018
1.3 venituri aferente costului de producție în curs de execuție 625,000 580,000 580,000 580,000
1.4 venituri din producția de imobilizări 681,887 819,955 524,514 370,720
1.5 alte venituri de exploatare 6,159,198 5,067,226 4,860,119 4,960,502
2.Venituri financiare 1,812,253 1,219,858 1,039,512 940,147
2.1 venituri din diferențe de curs 835,964 801,035 720,000 720,000
2.2 venituri din dobânzi 976,290 418,823 319,512 220,147
B. CHELTUIELI TOTALE (4+5) 1,325,626,987 1,315,051,791 1,313,445,534 1,314,216,724
3.Cheltuieli din exploatare (3.1+3.2+3.3+3.4+3.5+3.6) 1,323,481,567 1,313,831,932 1,312,406,022 1,313,276,577
3.1 Cheltuieli privind stocurile (3.1.1.+3.1.2+3.1.3) 1,072,191,324 1,076,548,360 1,078,133,205 1,075,356,835
3.1.1 Cheltuieli cu materiile prime 1,060,020,784 1,055,803,360 1,055,803,360 1,055,803,360
a) energie termică cumparata de la terți 953,009,901 941,478,000 941,478,000 941,478,000
b) combustibil tehnologic 49,627,309 58,200,000 58,200,000 58,200,000
c) apa rece ptr CTZ CPL 743,319 1,026,100 1,026,100 1,026,100
d) apa adaos 56,640,256 55,099,260 55,099,260 55,099,260
3.1.2 Cheltuieli cu materialele și obiecte de inventar 12,170,539 20,745,000 22,329,845 19,553,475
3.1.3 Cheltuieli cu energia și apa 31,026,940 31,340,490 31,941,541 32,529,683
a) pierdere apă rece 5,867,789 5,207,820 5,207,820 5,207,820
b) energie electrică (inclusiv taxe și accize) 24,011,528 24,694,670 25,262,647 25,818,426
c) cheltuieli privind utilitățile (consumuri proprii ET) 1,147,623 1,438,000 1,471,074 1,503,438
3.2 Cheltuieli privind serviciile executate cu terții 10,480,601 18,956,130 13,871,180 15,465,620
a) cheltuieli cu reparațiile 4,063,881 9,951,323 5,872,033 7,339,483
b) cheltuieli cu chiriile 133,918 85,000 85,000 85,000
c)cheltuieli cu primele de asigurare 312,103 311,726 318,952 318,999
d) cheltuieli cu colaboratorii 2,018,779 2,082,500 2,043,250 2,034,850
e) cheltuieli cu protocol, reclama și publicitatea 41,842 233,063 165,563 165,563
f) cheltuieli cu deplasările și transportul de bunuri și persoane 1,778 7,464 7,464 7,464
124
g) cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații 320,542 512,428 512,428 512,428
h) cheltuieli cu serviciile bancare 453,752 503,542 503,542 503,542
i)alte cheltuieli cu servicii prestate de terți 3,134,008 5,269,083 4,362,948 4,498,290
3.3 Cheltuieli cu impozitele, taxe și contribuții 18,895,879 19,485,146 19,607,431 19,585,831
a) cheltuieli cu impozite și taxe pe clădiri, teren, firmă și construcții speciale 2,029,449 2,139,062 2,139,062 2,139,062
b) impozite parc auto (mașini și utilaje) 76,789 85,000 85,000 85,000
c) tva aferent depășirii pierdere tehnologică 14,208,433 13,788,277 13,788,277 13,788,277
d) contribuție AMRSP 1,366,763 1,365,000 1,362,000 1,356,000
e) contribuție ANRSC/ANRE 873,253 1,178,100 1,307,365 1,307,365
f) altele 341,192 929,708 925,727 910,127
3.4 Cheltuieli cu personalul (3.4.1+3.4.2+3.4.3) 176,282,509 153,993,223 153,993,223 153,993,223
3.4.1 Cheltuieli de natură salarială 144,392,654 148,519,363 148,519,363 148,519,363
a) cheltuieli cu salariile 129,685,496 132,953,363 132,953,363 132,953,363
b) cheltuieli sociale 5,784,981 5,264,555 5,264,555 5,264,555
c) tichete masă 8,922,177 10,301,445 10,301,445 10,301,445
3.4.2 Cheltuieli privind contractele de mandat 392,755 205,116 205,116 205,116
3.4.3 Cheltuieli cu viramentele către bugetele publice 31,497,100 5,268,744 5,268,744 5,268,744
3.5 Alte cheltuieli de exploatare 2,415,822 0 0 0
3.6 Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor corporale și necorporale 6811
12,188,493 13,508,583 14,859,442 16,345,386
4.Cheltuieli financiare 665+666 2,145,419 1,219,858 1,039,512 940,147
4.1 cheltuieli privind dobânzile 856,672 418,823 319,512 220,147
4.2 cheltuieli privind diferențele de curs 1,288,747 801,035 720,000 720,000
4.3 alte cheltuieli financiare
5.Rezultat din exploatare (1-3) (137,902,177) 701 924,064 98
6.Rezultat financiar (2-4) (333,166) 0 0 0
C.PIERDERE/PROFIT BRUT (A-B) (138,235,343) 701 924,064 98
Principalul obiectiv avut în vedere pentru bugetul de venituri și cheltuieli a fost acela de a
elimina pierderile, cu acțiune asupra ambelor componente: creșterea veniturilor și
reducerea costurilor.
Datele prezentate evidențiază situația RADET și indică potențialul economic independent,
respectiv capacitatea de plată din activitatea desfășurată în actuala structură și organizare.
125
Parcursul reorganizării prevede că etapa fuziunii va interveni înaintea expirării duratei de
trei ani prevăzută de Legea 85/2014 pentru implementarea unui plan de reorganizare.
Bugetul de venituri și cheltuieli a avut ca fundament următoarele ipoteze rezultate, în
principal, în urma măsurilor luate de administratorul judiciar:
Urmare a aprobării noilor tarife în luna octombrie 2017, precum și a demersurilor
de întocmire a bilanțului energetic, estimăm recuperarea pierderii valorice aferente
pierderii tehnologice neacoperite în calculul tarifului;
Veniturile sunt bugetate linear la nivel de cantitate vândută;
Urmare a plecărilor voluntare a unui număr de 370 salariați, generând o economie
medie lunară de aproximativ 1.300.000 de lei, și aplicarea, începând cu 01 ianuarie
2018, a tuturor modificărilor prevăzute de legislația muncii;
Negocierile în vederea reducerii costului de achiziție de energie electrică au avut ca
impact o economie de aproximativ 2.500.000 lei anual.
Costurile cu furnizorii esențiali (Elcen, Grivița, Vest Energo și Engie) sunt bugetate
linear, fiind formate prin utilizarea tarifelor comunicate de aceștia în luna
decembrie 2017. Orice modificare a tarifelor practicate de furnizorii esențiali este
estimată a fi recuperată prin modificarea tarifului utilizat de RADET, fără a avea
impact în rezultatul debitoarei.
Prezentăm mai jos o analiză care să reflecte simultan impactul măsurilor (prin compararea
indicatorilor anilor 2015, 2016, 2017, 2018-2020) și datele primare care au stat la baza
construcției bugetului de venituri și cheltuieli.
Evoluția veniturilor și a cantităților de energie termică (în Gcal) arată
următorul preț mediu realizat și, respectiv, bugetat al gigacaloriei:
Anul 2017 arată o creștere a prețului mediu pe gigacalorie la 231 lei de la 210 lei, întrucât la
nivelul veniturilor anului 2017 a fost luată în calcul creșterea tarifului începând cu luna
octombrie 2017.
Pierderea cantitativă utilizată pentru bugetul de venituri și cheltuieli a fost
menținută relativ constantă și foarte apropiată de nivelul avut în anul 2017. Așadar, în
cifre absolute și relative, pierderea realizată și prognozată este:
RADET - lei - 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Venituri vanzare energie termica 1,070,575,163 1,056,258,004 1,178,113,306 1,307,365,453 1,307,365,453 1,307,365,453
Cantitate energie termica intrata in retea (cumparata si produsa) 5,090,813 5,024,028 5,101,747 5,274,000 5,274,000 5,274,000
Pret mediu / Gcal 210 210 231 248 248 248
126
La nivelul costurilor cu achiziționarea și producția proprie de energie termică au fost
utilizate tarifele practicate și comunicate la luna decembrie 2017 de către furnizorii
esențiali, astfel că tariful mediu este același pe toata perioada bugetată, însă a scăzut față
de cel mediu din anul 2017 de la 197 lei/Gcal la 190 lei/Gcal :
Urmare a celor de mai sus, rezultă următoarea evoluție a rezultatului între venitul obținut
din vânzarea de energie termică și costul strict de achiziție al materiei prime:
Acestea sunt rezultatele directe din relația venit vânzare versus cost de achiziție, fără a
considera pentru perioada precedentă cheltuielile cu penalitățile facturate de către
furnizorii de energie termică. Pentru o mai bună imagine a influenței acestora în
rezultatele înregistrate de RADET, la nivelul anilor 2015 și parțial 2016 (până la
deschiderea procedurii) rezultatul direct la nivel de gigacalorie cu influența penalităților
este:
Astfel, rezultatul devine:
RADET 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Cantitate energie termica cumparata si produsa in Gcal 5,090,813 5,024,028 5,101,747 5,274,000 5,274,000 5,274,000
Cantitate energie termica vanduta in Gcal 3,687,554 3,628,681 3,642,230 3,824,000 3,824,000 3,824,000
Diferenta (pierdere) in Gcal 1,403,259 1,395,347 1,459,517 1,450,000 1,450,000 1,450,000
Diferenta (pierdere) in % 27.56% 27.77% 28.61% 27.49% 27.49% 27.49%
RADET - lei - 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Costuri cu achizitia si productia de energie termica (fara penalitati) 997,509,255 991,120,424 1,002,637,209 999,678,000 999,678,000 999,678,000
Cantitate energie termica cumparata si produsa -Gcal- 5,090,813 5,024,028 5,101,747 5,274,000 5,274,000 5,274,000
Cost mediu unitar al Gcal 196 197 197 190 190 190
RADET 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Pret mediu / Gcal 210 210 231 248 248 248
Cost mediu unitar al Gcal 196 197 197 190 190 190
Profit direct la 1 Gcal fara penalitati 14 13 34 58 58 58
Profit direct % la 1 Gcal fara penalitati 7% 6% 15% 24% 24% 24%
RADET - lei - 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Costuri cu achizitia si productia de energie termica (cu penalitati) 1,260,848,024 1,131,979,779 1,002,637,209 999,678,000 999,678,000 999,678,000
Cantitate energie termica cumparata si produsa -Gcal- 5,090,813 5,024,028 5,101,747 5,274,000 5,274,000 5,274,000
Cost mediu unitar al Gcal 248 225 197 190 190 190
RADET 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Pret mediu / Gcal 210 210 231 248 248 248
Cost mediu unitar al Gcal 248 225 197 190 190 190
Profit direct la 1 Gcal cu penalitati (37) (15) 34 58 58 58
Profit direct % la 1 Gcal cu penalitati -18% -7% 15% 24% 24% 24%
127
Este evident, așadar, faptul că, în perioada premergătoare intrării în insolvență, veniturile
din vânzarea de energie termică la nivelul tarifelor aprobate erau insuficiente pentru
acoperirea costurilor cu achiziția și producția de energie termică și a celor cu penalitățile.
Singura măsură aptă să acopere deficitele directe venit/cost energie termică a fost cea
aprobată la propunerea administratorului judiciar, respectiv aceea de creștere a tarifelor.
Veniturile din exploatare - din totalul veniturilor - reprezintă între 99,58% în anul 2015 și
99,89% pentru perioada bugetată.
În cadrul veniturilor din exploatare, veniturile din vânzarea de energie termică reprezintă
între 98,95% în anul 2015 și 99,54% pentru perioada bugetată.
Creșterea veniturilor din exploatare cu aproximativ 30% în perioada bugetată față de
perioada precedentă este în concordanță cu creșterea prețului mediu de vânzare al
gigacaloriei în cadrul aceleiași perioade, respectiv de la 210 lei la 248 lei.
Măsurile de reducere a costurilor trebuie să aibă loc în condiții în care să nu afecteze
negativ nici calitatea serviciilor, nici volumul activității, adică soluțiile identificate să poată
fi durabile, implementarea acestora să producă efecte pe termen lung, în condiții de
128
eficiență, respectiv trebuie să fie justificat efortul implicat (resursele consumate) față de
efectul obținut (valoare creată, rezultat).
În soluțiile identificate și măsurile luate pentru reducerea costurilor s-au analizat:
procesele de producție ( la nivel tehnic, economic); posibilitatea de reducere a costurilor pe
toate palierele și fazele activităților; posibilitatea de a efectua achiziții la prețuri cât mai
mici, fără a fi neglijată calitatea, țintind un raport optim calitate-preț; nevoia de
informație, de calcul și evidență prin care să se poată urmări în timp real procesele mari
consumatoare de resurse și implementarea unui sistem preventiv de urmărire a
eventualelor depășiri față de valorile bugetate.
Metode de reducere a costurilor care vor fi implementate:
Cadrul de desfășurare a activității RADET este unul reglementat, supus unor rigori ce fac
extrem de limitate posibilitățile de negociere atât în privința veniturilor, cât și a costurilor.
Astfel, costurile de exploatare asupra cărora posibilitatea de negociere este nulă sau
extrem de limitată cuprind: costurile cu energia termică, costurile cu impozite, taxe și
autorizații, costurile cu energia, apa și alte utilități, costurile cu amortizarea. Pe perioada
2015-2017, acestea reprezintă între 88% în anul 2015 și 84% în anul 2017 din totalul
costurilor, scăderea ponderii fiind exclusiv pe seama excluderii penalităților de la furnizori.
În perioada bugetată acestea sunt estimate a fi aproximativ 86% din totalul costurilor de
exploatare.
Măsurile administratorului judiciar în privința costurilor sus menționate au constat în
acțiuni în sensul stopării creșterii pierderilor în vederea stabilizării consumurilor, așa cum
am menționat în cadrul măsurilor luate asupra cauzelor de natură tehnică, în condițiile
livrării unei cantități constante de energie termică.
O măsură pentru reducerea costurilor a fost negocierea și încheierea Contractului de
furnizare a energiei electrice nr. 265/29.09.2017, care menționează un preț de 217,77
lei/MWh energie electrică activă livrată şi consumată la punctele de delimitare
patrimonială ale RADET (fără tarife ANRE, cogenerare și certificate verzi, accize și TVA)
pentru o cantitate de 53.000 MWH, astfel fiind realizată o reducere a costului anual cu
energia electrică de aproximativ 2.500.000 lei.
Tip cost Denumire cheltuiala 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Cost reglementat Cheltuieli cu materia prima 997,509,255 991,120,424 1,060,020,784 1,055,803,360 1,055,803,360 1,055,803,360
Cost reglementat și/sau limitat la negociere Cheltuieli cu energia electrica, apa, utilitati 32,368,712 30,551,214 31,026,940 31,340,490 31,941,541 32,529,683
Cost conform prevederilor legale Cheltuieli cu amortizarea 18,250,663 16,409,885 12,188,493 13,508,583 14,859,442 16,345,386
Cost conform prevederilor legale Cheltuiei cu impozite si taxe 18,961,265 21,133,042 18,895,879 19,485,146 19,607,431 19,585,831
Cost contractual/cost reglementat Cheltuieli cu penalitati furnizori 263,338,769 140,859,355 0 0 0 0
Total categorie 1,330,428,664 1,200,073,919 1,122,132,096 1,120,137,580 1,122,211,774 1,124,264,260
Total cheltuieli de exploatare 1,510,844,344 1,408,237,863 1,323,481,567 1,313,831,932 1,312,406,022 1,313,276,577
% Total categorie/Total cheltuieli de exploatare 88% 85% 85% 85% 86% 86%
129
Față de cele expuse mai sus și având în vedere structura extrem de stabilă a costurilor de
funcționare a RADET, măsurile luate în vederea reducerii costurilor au fost concentrate
asupra costurilor reprezentate de costuri cu achizițiile (altele decât cele cu materia primă
sau utilități), costuri cu prestările de servicii, costuri cu salariile.
La nivelul costurilor cu salariile, conform măsurilor descrise la capitolul 1, pct 1.4.3
Resurse umane, prin plecarea voluntară a unui număr de 370 de angajați începând cu luna
iunie a anului 2017, a avut ca efect următoarele: înregistrarea la nivelul anului 2017 a
întregii cheltuieli cu pachetul financiar acordat salariaților care au plecat voluntar
(21.224.485 lei) și o economie viitoare de aproximativ 1.300.000 lei/lună.
În condițiile modificărilor legislative cu impact asupra costurilor salariale ce s-au succedat,
respectiv creșterea salariului minim pe economie atât în anul 2017, cât și cea cu
aplicabilitate de la 01 ianuarie 2018, au fost operate creșteri salariale pentru personalul
încadrat cu salariul minim pe economie.
În plus, a avut loc negocierea și încheierea actului adițional nr. 1 la Contractul Colectiv de
Muncă al RADET București 2017-2018, înregistrat sub nr. 104/23.03.2017 la Inspectoratul
Teritorial de Muncă București, având în vedere Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului
nr.79/08.11.2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul
Fiscal, publicată în Monitorul Oficial nr.885/10.11.2017 şi Hotărârea Guvernului
nr.846/29.11.2017 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată
la valoarea de 1.900 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 166.666 ore în
medie, pe lună, în anul 2018.
În urma negocierii s-au hotărât următoarele :
începând cu data de 01.01.2018 salariile de bază ale salariaţilor RADET s-au majorat
cu 20%.
la stabilirea noului nivel al salariilor de bază ale salariaţilor au fost avute în vedere
sumele aferente contribuţiilor de asigurări sociale datorate de personalul unităţii
plătit din fondul de salarii, astfel cum sunt stabilite prin OUG nr.79/08.11.2017
pentru modificarea şi completarea Legii nr.227/2015 privind Codul Fiscal.
Astfel, modificările intervenite la Contractul Colectiv de Muncă al RADET București sunt :
art.97 alin.1 «Salariul de bază minim ce se acordă la nivelul RADET Bucureşti, sumă
stabilită în bani care nu include sporuri şi alte adaosuri, este de 1.900 lei,
corespunzător coeficientului de ierarhizare 1,00. »
articolul 98 « La nivelul unităţii coeficienţii minimi de ierarhizare pe grupe de
meserii şi funcţii începând cu data de 01.01.2018, sunt cei prevăzuţi în Anexa nr. 8 –
,,Grila de salarii’’, care face parte integrantă din prezentul act adiţional .»
art.99 alin.2 « Diferenţierea salariilor de bază minime se realizează prin utilizarea
coeficienţilor de ierarhizare, pornind de la limita de coeficient 1,00 pentru funcţia cu
cea mai mică responsabilitate şi 3,58 pentru funcţia de conducere. »
Consecința modificărilor legislative, respectiv creșterea fondului de salarii, înseamnă o
vizibilitate redusă a economiei generate de măsura referitoare la plecările voluntare,
aceasta neînsemnând că impactul pozitiv nu se menține, în sensul în care costurile ar fi
fost cu cel puțin 1.300.000 lei lunar mai mari.
130
Așa cum reiese din tabelul de mai sus, față de anul 2016, pentru fondul total cu salariile a
fost prevăzută o scădere cu 13,5%, de la 174.765.785 lei în 2016, la 153.993.223 lei în
perioada 2018-2020.
Pe lângă scăderea numărului de salariați cu 14%, de la 3.470 în anul 2016 la 3.033 pentru
perioada 2018-2020, a rezultat, conform estimărilor și menținerea unui venit mediu
brut/angajat constant în condițiile menționate.
2015 2016 2017 2018 2019 2020
Cheltuieli cu personalul 165,734,071 174,765,785 176,282,509 153,993,223 153,993,223 153,993,223
Cheltuieli cu personalul fara influenta pachetului
financiar aferent plecarilor voluntare 165,734,071 174,765,785 155,058,024 153,993,223 153,993,223 153,993,223
Cost mediu brut lunar 13,811,173 14,563,815 12,921,502 12,832,769 12,832,769 12,832,769
Numar angajati la finalul perioadei 3,588 3,470 3,033 3,033 3,033 3,033
Venit mediu brut/angajat -lei - 3,849 4,197 4,260 4,231 4,231 4,231
Venituri din exploatare 1,070,575,163 1,056,258,004 1,178,113,306 1,307,365,453 1,307,365,453 1,307,365,453
Randament la 1 leu salarii -lei- 6 6 8 8 8 8
131
7.1.4. Fluxul de numerar
Urmare a modului în care a fost întocmit bugetul de venituri și cheltuieli, la nivelul
perioadei 2018-2020 estimăm că fluxul de numerar se va prezenta după cum urmează:
PREVIZIUNE FLUX DE NUMERAR - 2018-2019-2020
2018 2019 2020
Sold inițial (banca+casa)
10,655,954
203,305,188
308,524,923
ÎNCASĂRI - TOTAL - (A), din care:
1,465,143,822
1,651,806,380
1,651,914,145
Încasări din vânzare de energie termică
1,256,633,297
1,541,554,260
1,541,554,260
Încasări din alte venituri
5,510,525
5,252,120
5,359,885
Încasări din recuperare creanțe ani precedenți
-
40,000,000
40,000,000
Încasări din recuperare pierdere
203,000,000
65,000,000
65,000,000
PLĂȚI -TOTAL -, din care:
1,272,494,588
1,546,586,646
1,546,028,600
Plăți de efectuat pentru furnizorii de energie termică
1,240,004,323
1,255,184,939
1,255,184,939
Plăți efectuate în avans, de recuperat
(280,832,619)
-
-
Plăți salarii, inclusiv taxe și contribuții
153,993,223
153,993,223
153,993,223
Plăți energie, apă, alte utilități
38,360,387
38,869,359
39,573,678
Plăți materiale producție, carburanți
24,686,550
26,572,516
23,268,635
Plăți furnizori prestări servicii
23,594,086
17,538,258
19,417,077
Plăți - altele (buget de stat, buget local, autorități)
4,842,162
4,968,427
4,962,427
Plăti pachet salarial
6,172,621
-
-
Plăți TVA
48,964,029
49,459,924
49,628,620
Plăti -altele -
12,709,827
-
-
Excedent/(deficit) numerar - în an -
203,305,188
105,219,734 105,885,545
Excedent/(deficit) numerar - cumulat -
203,305,188
308,524,923
414,410,468
Notă: Pentru perioada de reorganizare, onorariul administratorul judiciar cuprins în
bugetul de venituri și cheltuieli și în programul de plăți este de 35.000 euro +TVA/lună.
132
Astfel, din excedentul de numerar cumulat de 414.410.468 lei, suma de 160.410.468 de lei
va fi prezervată capital de lucru la nivelul regiei, destinat acoperirii deficitelor generate de
sezonalitatea activității, respectiv de decalajul încasărilor și plăților, iar diferența de
254.000.000 de lei va fi destinată plății creanțelor înscrise în tabelul definitiv. Creanțele
curente sunt prevăzute a fi achitate conform documentelor din care rezultă la termenele
scadente.
Pe lângă diferența în plus de 136.576.096 de lei generată suplimentar în reorganizare,
distribuirea sumelor va fi efectuată începând cu trimestrul IV al celui de-al doilea an, față
de trimestrul III ale celui de-al treilea an în ipoteza falimentului.
În concluzie, suma ce va fi generată de activitatea RADET în cadrul reorganizării este 2,16
ori mai mare față de cea din ipoteza falimentului și este estimată a fi achitată în trei ani.
7.1.5. Programul de plată al creanțelor
Grupă - tabel definitiv - lei- Valoare -lei-
Distribuiri/ plăți în
reorganizare
Sume de negociat și de eșalonat
% distribuiri
/plăți în plan
% eșalonări în afara planului
% Total distribuiri/eșalonări
Total creanțe 3,835,021,018 254,000,000 3,581,021,018 6.6232% 93.38% 100%
art. 159.3
Creanțele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferință
9,975,208.00 9,975,208 0 100.00% 0% 100% art. 161.3
Creanțe salariale -lei- 7,266.00 7,266 0 100.00% 0% 100%
art. 161.5
Creanțe bugetare -lei- 58,978,330.51 58,978,331 0 100.00% 0% 100%
art. 161.8
Creanțe chirografare -lei și euro echivalent lei-
3,766,060,213.71
185,039,195 3,581,021,018 4.9133% 95.09% 100%
Notă: creditorii ale căror creanțe sunt provizorii (ELCEN, Saadati Sohi Manochehr, Griro
SA și Romib SA) vor primi distribuiri, însă sumele cuvenite vor fi provizionate și păstrate
în contul unic, conform art. 165 pct. 3 și art. 111 alin.6 penultima și ultima teză din Legea
nr. 85/2014.
133
Total distribuiri/plăți în reorganizare, din
care: Disponibil Recuperare
creanțe Vânzări de
bunuri Recuperare diferențe
preț
254,000,000 - 80,000,000 - 174,000,000
Anul I
Trimestrul I - - - - -
Trimestrul II - - - - -
Trimestrul III - - - - -
Trimestrul IV - - - - -
Total anul I - - - - -
Anul II
Trimestrul I - - - - -
Trimestrul II - - - - -
Trimestrul III - - - -
Trimestrul IV 104,000,000 - 40,000,000 - 64,000,000
Total anul II 104,000,000 - 40,000,000 - 64,000,000
Anul III
Trimestrul I - - - - -
Trimestrul II - - - - -
Trimestrul III - - - - -
Trimestrul IV 150,000,000 - 40,000,000 - 110,000,000
Total anul III 150,000,000 - 40,000,000 - 110,000,000
Grupa Valoare -tabel definitiv -lei-
Total distribuiri/plăți
în reorganizare,
din care: Anul I Anul II Anul III
TOTAL
3,835,021,018
254,000,000
-
104,000,000
150,000,000
art. 159.3
Creanțele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferință 9,975,208
9,975,208
-
9,975,208
-
art. 161.3
Creanțe salariale -lei-
7,266
7,266 - 7,266
-
art. 161.5
Creanțe bugetare -lei-
58,978,331
58,978,331 -
58,978,331
-
art. 161.8
Creanțe chirografare -lei-
3,766,060,214
185,039,195 -
35,039,195
150,000,000
134
DISTRIBUIRI/PLĂȚI ȘI CREANȚE DE NEGOCIAT ȘI DE EȘALONAT CONFORM TABEL DEFINITIV RECTIFICAT AL
CREANȚELOR RADET BUCUREȘTI
No Denumirea creditorilor
Valoarea creantei Total distribuiri/plati/
negocieri si esalonari, din care:
Distriburi/plati anul II
Distriburi/plati anul III Sume de
negociat si de esalonat
- lei -
trimestrul IV trimestrul IV
art. 159.3 - Creanțele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferință
1 Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili
9,975,208.00
9,975,208.00
9,975,208.00
-
Total 1 - Creanțe creditori beneficiari ai unei cauze de preferință
9,975,208.00 9,975,208.00 9,975,208.00 0.00
art. 161.3 - Creanțe salariale
1 Dobre Cristina
5,486.00 5,486.00
5,486.00 0.00
2 Mirica Gratiela
989.00 989.00
989.00 0.00
3 Parvu Adriana
791.00 791.00
791.00 0.00
Total 2 - Creanțe salariale 7,266.00 7,266.00 7,266.00
art. 161.5 - Creanțe bugetare
1 Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 3
322,044.23
322,044.23 322,044.23 0.00
2 Direcția Venituri Buget Local Sector 2
137,184.00
137,184.00 137,184.00 0.00
135
3 Direcția Impozite și Taxe Locale a Sectorului 5
124,950.68
124,950.68 124,950.68 0.00
4 Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4
174,621.42
174,621.42 174,621.42 0.00
5 Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 6
226,133.53
226,133.53 226,133.53 0.00
6 Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale a Sector 1
74,365.49
74,365.49 74,365.49 0.00
7 Municipiul București 15,700.00
15,700.00 15,700.00 0.00
8 Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili
13,497,396.00
13,497,396.00 13,497,396.00 0.00
43,110,506.00
43,110,506.00 43,110,506.00 0.00
9
Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (A.N.R.S.C.)
1,295,070.16
1,295,070.16 1,295,070.16 0.00
10 Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANACR)
359.00
359.00 359.00 0.00
0.00
Total 3 - Creanțe bugetare 58,978,330.51 58,978,330.51 58,978,330.51
art. 161.8 - Creanțe chirografare
1 Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" (R.A.-A.P.P.S.)
19,999.47
19,999.47 186.07 796.57 19,016.83
2 Municipiul București
13,082.87 13,082.87
121.72 521.08 12,440.06
55,272.63
55,272.63 514.25 2,201.48 52,556.90
3 Ascensorul Romservice Company S.A.
2,262.10
2,262.10 21.05 90.10 2,150.96
136
4 Șuitariu Anton Mircea 1,800.00
1,800.00 16.75 71.69 1,711.56
5 RCS & RDS S.A. 56,521.69
56,521.69 525.87 2,251.23 53,744.59
6 Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești Ochian Doru-Cătălin și Neneci Alexandru
66,030.00
66,030.00 614.34 2,629.94 62,785.72
7 Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice (A.M.R.S.P.)
2,452,485.00
2,452,485.00 22,817.77 97,681.06 2,331,986.17
8 Dinamic B.M.P. S.R.L. 35,162.89
35,162.89 327.15 1,400.52 33,435.22
9 Sorgeti S.R.L. 4,699.70
4,699.70 43.73 187.19 4,468.79
10 Activ Metal Gaz S.R.L. 4,500.00
4,500.00 41.87 179.23 4,278.90
11 Fland Gruppe S.R.L. 4,933.50
4,933.50 45.90 196.50 4,691.10
12 Lukoil România S.R.L. 277,783.29
277,783.29 2,584.48 11,063.95 264,134.86
13 DNS Birotica S.R.L. 22,215.42
22,215.42 206.69 884.83 21,123.90
14 L`Intesa Promotive S.R.L. 15,257.83
15,257.83 141.96 607.71 14,508.16
15 Dimar S.R.L. 14,703.91
14,703.91 136.80 585.65 13,981.46
16 Reparații Industriale Generale S.R.L.
5,367.20
5,367.20 49.94 213.77 5,103.49
17 Amenajarea Domeniului Public 4 23,758.60
23,758.60 221.05 946.29 22,591.26
18 Ductil SA 23,643.43
23,643.43 219.98 941.70 22,481.75
19 Star Sting S.R.L. 3,000.00
3,000.00 27.91 119.49 2,852.60
20 A.N.V. TRADER S.R.L. 21,150.00
21,150.00 196.78 842.39 20,110.83
21 Baza de Aprovizionare Desfacere Specială Brașov
4,968.70
4,968.70 46.23 197.90 4,724.57
22 Direct Distribuție Birotică S.R.L. 9,984.40
9,984.40 92.89 397.67 9,493.83
137
23 DDA Birotică Office S.R.L. 1,166.40
1,166.40 10.85 46.46 1,109.09
24 CET Grivița S.R.L. 5,422,390.20
5,422,390.20 50,449.59 215,970.67 5,155,969.95
25 Real Instal S.R.L. 8,496.00
8,496.00 79.05 338.39 8,078.56
26 Mida Soft Business S.R.L. 992.71
992.71 9.24 39.54 943.93
27 Metacom 2000 S.R.L. 130,134.48
130,134.48 1,210.76 5,183.18 123,740.54
28 Euroetans Industri S.R.L. 9,655.21
9,655.21 89.83 384.56 9,180.82
29 Eurocom SA 2,623.51
2,623.51 24.41 104.49 2,494.61
30 Sharolt Group S.R.L. 0.00
- 0.00 0.00 0.00
31 Vest-Energo S.A. 21,839,737.31
21,839,737.31 203,195.59 869,864.10 20,766,677.62
32 Atlas Corporation S.R.L. 104,877.11
104,877.11 975.77 4,177.19 99,724.15
33
Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune SA
6,997.93
6,997.93 65.11 278.72 6,654.10
34 ENGIE România SA 4,693,301.00
4,693,301.00 43,666.19 186,931.46 4,462,703.35
35 RER Ecologic Service București REBU S.A.
9,621.46
9,621.46 89.52 383.22 9,148.73
36 Compania Națională a Imprimeriilor Coresi S.A.
4,174.97
4,174.97 38.84 166.29 3,969.84
37 Mecapol S.A. 8,340.91
8,340.91 77.60 332.21 7,931.09
38 Asociația de Proprietari Bl. 15, Sc.2, str. Ramnicu Valcea, sector 3
20,728.48
20,728.48 192.86 825.60 19,710.02
39
INCDO-INOE 2000, Filiala Institutul de Cercetări pentru Instrumentație Analitică Cluj-Napoca
4,332.56
4,332.56 40.31 172.56 4,119.69
138
40 Dey Prodcom Impex S.R.L. 3,673.80
3,673.80 34.18 146.33 3,493.29
41 Isoplus România S.R.L. 10,016.94
10,016.94 93.20 398.97 9,524.77
42 Union Co S.R.L. 1,369.21
1,369.21 12.74 54.53 1,301.94
43 Obsidian Com S.R.L. 2,104.80
2,104.80 19.58 83.83 2,001.38
44 Axel Soft IT Group S.R.L. 38,971.43
38,971.43 362.59 1,552.21 37,056.63
45 ST Lukas Clinic S.R.L. 21,832.45
21,832.45 203.13 869.57 20,759.75
46 Geva Consult S.R.L. 2,684.38
2,684.38 24.98 106.92 2,552.49
47 Iuruc Ioana 1,000.00
1,000.00 9.30 39.83 950.87
48 Toalete Ecologice S.R.L. 1,075.30
1,075.30 10.00 42.83 1,022.47
49 Producton S.R.L. 21,039.51
21,039.51 195.75 837.99 20,005.77
50 Iridex Group Import Export S.R.L. 65,981.50
65,981.50 613.89 2,628.00 62,739.61
51 General Fluid Solution S.A. 419,874.63
419,874.63 3,906.49 16,723.36 399,244.78
52 Vieru Laurențiu Emil PFA 3,910.00
3,910.00 36.38 155.73 3,717.89
53 Energomontaj S.A. 32,067.50
32,067.50 298.35 1,277.23 30,491.92
54 Biosol PSI S.R.L. 5,673.15
5,673.15 52.78 225.96 5,394.41
55 Elsaco Electronic S.R.L. 0.00
- 0.00 0.00 0.00
56 Telekom Romania Communications S.A.
1,113,537.41
1,113,537.41 10,360.28 44,351.55 1,058,825.57
57 Cabinet de Avocatură "Elena Cruceanu"
0.00
- 0.00 0.00 0.00
58 Elsaco Solutions S.R.L. 0.00
- 0.00 0.00 0.00
139
59 Grafopress S.R.L. 19,476.21
19,476.21 181.21 775.73 18,519.28
60 Straco Grup S.R.L. 41,079.53
41,079.53 382.20 1,636.17 39,061.15
61 Fast Eco S.A. 0.00
- 0.00 0.00 0.00
62 Societatea Asigurarea Românească-ASIROM Vienna Insurance Group S.A.
10,693.30
10,693.30 99.49 425.91 10,167.90
63 Regia Autonomă de Transport București (RATB)
0.00
- 0.00 0.00 0.00
64 Electroval Sound S.R.L. 31,842.00
31,842.00 296.26 1,268.25 30,277.50
65 Electrocentrale București S.A.
3,659,805,493.39
3,659,805,493.39 34,050,608.03 145,767,935.95 3,479,986,949.42
47,951,000.32
47,951,000.32 446,133.19 1,909,860.61 45,595,006.52
66 Ion Voicu 0.00
- 0.00 0.00 0.00
67 Apa Nova București 4,049,954.28
4,049,954.28 37,680.53 161,307.34 3,850,966.41
68 Enel Energie Muntenia S.A. 10,951,674.17
10,951,674.17 101,893.71 436,198.85 10,413,581.61
69 Integrator S.A. 0.00
- 0.00 0.00 0.00
70 Saadati Sohi Manochehr 408,040.80
408,040.80 3,796.39 16,252.03 387,992.38
140
71 Compania Națională "Loteria Română" S.A.
2,236.81
2,236.81 20.81 89.09 2,126.91
72 Servicii Energetice Muntenia SA 4,808.88
4,808.88 44.74 191.53 4,572.60
73 California Tyres 3,499.20
3,499.20 32.56 139.37 3,327.27
74 Tehnologica Radion SRL 47,120.10
47,120.10 438.40 1,876.77 44,804.93
75 Messer Romania GAZ SRL 15,535.59
15,535.59 144.54 618.77 14,772.27
76 Cain & Abel SRL 42,640.75
42,640.75 396.73 1,698.36 40,545.67
77 Bancpost SA
0
- 0.00 0.00 0
0
- 0.00 0.00 0
78 Griro SA 922,203.27
922,203.27 8,580.12 36,730.82 876,892.32
79 CERTO I.A.SECURITY
63,461.26
63,461.26 590.44 2,527.63
60,343.20
80 BEJ Tranca Bogdan Ovidiu 0
- 0.00 0.00 0
81 Romib SA
4,435,629.99
4,435,629.99 41,268.83 176,668.58
4,217,692.58
82 Q Euro Soft 102,858.98
102,858.98 956.99 4,096.81 97,805.17
83 Alpha Bank
0.00
- 0.00 0.00 0.00
Total 4 - Creanțe chirografare
3,766,004,941.08 3,766,004,941.08 35,038,681.24 149,997,798.52 3,580,968,461.32
55,272.63 55,272.63 514.25 2,201.48 52,556.90
TOTAL CREANȚE 3,834,965,745.59 3,834,965,745.59 103,999,485.75 149,997,798.52 3,580,968,461.32
55,272.63 55,272.63 514.25 2,201.48 52,556.90
141
% DISTRIBUIRI/PLĂȚI ȘI CREANȚE DE NEGOCIAT ȘI DE EȘALONAT CONFORM TABEL DEFINITIV RECTIFICAT AL
CREANȚELOR RADET BUCUREȘTI
Denumirea creditorilor
% creanțe acceptate % Total distribuiri/plati si sume de negociat si de
esalonat
% distribuiri/plati in reorganizare
% sume de negociat si de esalonat
% din grupă
% din totalul
creanțelor % din grupa
% din total creante
% din grupa % din total
creante % din grupa
% din total creante
art. 159.3 - Creanțele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferință
Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili
100.00% 0.2601% 100% 0.2601% 100% 0.2601%
Total 1 - Creanțe creditori beneficiari ai unei cauze de preferință
100.00% 0.2601% 100.00% 0.2601% 100% 0%
art. 161.3 - Creanțe salariale
Dobre Cristina 75.502% 0.0001% 76% 0.0001% 76% 0.00014%
Mirica Gratiela 13.611% 0.0000% 14% 0.0000% 14% 0.00003%
Parvu Adriana 10.886% 0.0000% 11% 0.0000% 11% 0.00002%
Total 2 - Creanțe salariale 100.00% 0.0002% 100.00% 0.0002% 100% 0.0002%
art. 161.5 - Creanțe bugetare
Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 3
0.546% 0.0084% 0.5460% 0.0084% 0.5460% 0.008%
Direcția Venituri Buget Local Sector 2
0.233% 0.0036% 0.2326% 0.0036% 0.2326% 0.004%
Direcția Impozite și Taxe Locale a Sectorului 5
0.212% 0.0033% 0.2119% 0.0033% 0.2119% 0.003%
142
Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale Sector 4
0.296% 0.0046% 0.2961% 0.0046% 0.2961% 0.005%
Direcția de Impozite și Taxe Locale Sector 6
0.383% 0.0059% 0.3834% 0.0059% 0.3834% 0.006%
Direcția Generală de Impozite și Taxe Locale a Sector 1
0.126% 0.0019% 0.1261% 0.0019% 0.1261% 0.002%
Municipiul București 0.027% 0.0004% 0.0266% 0.0004% 0.0266% 0.000%
Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili
22.885% 0.3520% 22.8853% 0.3520% 22.8853% 0.352%
73.096% 1.1241% 73.0955% 1.1241% 73.0955% 1.124%
Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (A.N.R.S.C.)
2.196% 0.0338% 2.1958% 0.0338% 2.1958% 0.034%
Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANACR)
0.001% 0.0000% 0.0006% 0.0000% 0.0006% 0.000%
0.0000% 0.000%
Total 3 - Creanțe bugetare 100.00% 1.5379% 100.00% 1.5379% 100% 1.5379%
art. 161.8 - Creanțe chirografare
Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" (R.A.-A.P.P.S.)
0.0005% 0.0005% 0.0005% 0.0005% 0.0000% 0.00003% 0.00050% 0.00050%
Municipiul București
0.0003% 0.0003% 0.0003% 0.0003% 0.0000% 0.00002% 0.00033% 0.00032%
0.0015% 0.0014% 0.0015% 0.0014% 0.0001% 0.00007% 0.00140% 0.00137%
Ascensorul Romservice Company S.A.
0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0000% 0.00000% 0.00006% 0.00006%
Șuitariu Anton Mircea 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00005% 0.00004%
143
RCS & RDS S.A. 0.0015% 0.0015% 0.0015% 0.0015% 0.0001% 0.00007% 0.00143% 0.00140%
Societatea Civilă Profesională de Executori Judecătorești Ochian Doru-Cătălin și Neneci Alexandru
0.0018% 0.0017% 0.0018% 0.0017% 0.0001% 0.00008% 0.00167% 0.00164%
Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice (A.M.R.S.P.)
0.0651% 0.0639% 0.0651% 0.0639% 0.0032% 0.00314% 0.06192% 0.06081%
Dinamic B.M.P. S.R.L. 0.0009% 0.0009% 0.0009% 0.0009% 0.0000% 0.00005% 0.00089% 0.00087%
Sorgeti S.R.L. 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0000% 0.00001% 0.00012% 0.00012%
Activ Metal Gaz S.R.L. 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0000% 0.00001% 0.00011% 0.00011%
Fland Gruppe S.R.L. 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0000% 0.00001% 0.00012% 0.00012%
Lukoil România S.R.L. 0.0074% 0.0072% 0.0074% 0.0072% 0.0004% 0.00036% 0.00701% 0.00689%
DNS Birotica S.R.L. 0.0006% 0.0006% 0.0006% 0.0006% 0.0000% 0.00003% 0.00056% 0.00055%
L`Intesa Promotive S.R.L. 0.0004% 0.0004% 0.0004% 0.0004% 0.0000% 0.00002% 0.00039% 0.00038%
Dimar S.R.L. 0.0004% 0.0004% 0.0004% 0.0004% 0.0000% 0.00002% 0.00037% 0.00036%
Reparații Industriale Generale S.R.L.
0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0000% 0.00001% 0.00014% 0.00013%
Amenajarea Domeniului Public 4 0.0006% 0.0006% 0.0006% 0.0006% 0.0000% 0.00003% 0.00060% 0.00059%
Ductil SA 0.0006% 0.0006% 0.0006% 0.0006% 0.0000% 0.00003% 0.00060% 0.00059%
Star Sting S.R.L. 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0000% 0.00000% 0.00008% 0.00007%
A.N.V. TRADER S.R.L. 0.0006% 0.0006% 0.0006% 0.0006% 0.0000% 0.00003% 0.00053% 0.00052%
Baza de Aprovizionare Desfacere Specială Brașov
0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0000% 0.00001% 0.00013% 0.00012%
Direct Distribuție Birotică S.R.L. 0.0003% 0.0003% 0.0003% 0.0003% 0.0000% 0.00001% 0.00025% 0.00025%
DDA Birotică Office S.R.L. 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00003% 0.00003%
CET Grivița S.R.L. 0.1440% 0.1414% 0.1440% 0.1414% 0.0071% 0.00695% 0.13691% 0.13444%
Real Instal S.R.L. 0.0002% 0.0002% 0.0002% 0.0002% 0.0000% 0.00001% 0.00021% 0.00021%
Mida Soft Business S.R.L. 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00003% 0.00002%
Metacom 2000 S.R.L. 0.0035% 0.0034% 0.0035% 0.0034% 0.0002% 0.00017% 0.00329% 0.00323%
Euroetans Industri S.R.L. 0.0003% 0.0003% 0.0003% 0.0003% 0.0000% 0.00001% 0.00024% 0.00024%
Eurocom SA 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0000% 0.00000% 0.00007% 0.00007%
Sharolt Group S.R.L. 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00000% 0.00000%
Vest-Energo S.A. 0.5799% 0.5695% 0.5799% 0.5695% 0.0285% 0.02798% 0.55142% 0.54150%
144
Atlas Corporation S.R.L. 0.0028% 0.0027% 0.0028% 0.0027% 0.0001% 0.00013% 0.00265% 0.00260%
Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune SA
0.0002% 0.0002% 0.0002% 0.0002% 0.0000% 0.00001% 0.00018% 0.00017%
ENGIE România SA 0.1246% 0.1224% 0.1246% 0.1224% 0.0061% 0.00601% 0.11850% 0.11637%
RER Ecologic Service București REBU S.A.
0.0003% 0.0003% 0.0003% 0.0003% 0.0000% 0.00001% 0.00024% 0.00024%
Compania Națională a Imprimeriilor Coresi S.A.
0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0000% 0.00001% 0.00011% 0.00010%
Mecapol S.A. 0.0002% 0.0002% 0.0002% 0.0002% 0.0000% 0.00001% 0.00021% 0.00021%
Asociația de Proprietari Bl. 15, Sc.2, str. Ramnicu Valcea, sector 3
0.0006% 0.0005% 0.0006% 0.0005% 0.0000% 0.00003% 0.00052% 0.00051%
INCDO-INOE 2000, Filiala Institutul de Cercetări pentru Instrumentație Analitică Cluj-Napoca
0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0000% 0.00001% 0.00011% 0.00011%
Dey Prodcom Impex S.R.L. 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0000% 0.00000% 0.00009% 0.00009%
Isoplus România S.R.L. 0.0003% 0.0003% 0.0003% 0.0003% 0.0000% 0.00001% 0.00025% 0.00025%
Union Co S.R.L. 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00003% 0.00003%
Obsidian Com S.R.L. 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0000% 0.00000% 0.00005% 0.00005%
Axel Soft IT Group S.R.L. 0.0010% 0.0010% 0.0010% 0.0010% 0.0001% 0.00005% 0.00098% 0.00097%
ST Lukas Clinic S.R.L. 0.0006% 0.0006% 0.0006% 0.0006% 0.0000% 0.00003% 0.00055% 0.00054%
Geva Consult S.R.L. 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0000% 0.00000% 0.00007% 0.00007%
Iuruc Ioana 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00003% 0.00002%
Toalete Ecologice S.R.L. 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00003% 0.00003%
Producton S.R.L. 0.0006% 0.0005% 0.0006% 0.0005% 0.0000% 0.00003% 0.00053% 0.00052%
Iridex Group Import Export S.R.L.
0.0018% 0.0017% 0.0018% 0.0017% 0.0001% 0.00008% 0.00167% 0.00164%
General Fluid Solution S.A. 0.0111% 0.0109% 0.0111% 0.0109% 0.0005% 0.00054% 0.01060% 0.01041%
Vieru Laurențiu Emil PFA 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0000% 0.00001% 0.00010% 0.00010%
Energomontaj S.A. 0.0009% 0.0008% 0.0009% 0.0008% 0.0000% 0.00004% 0.00081% 0.00080%
Biosol PSI S.R.L. 0.0002% 0.0001% 0.0002% 0.0001% 0.0000% 0.00001% 0.00014% 0.00014%
145
Elsaco Electronic S.R.L. 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00000% 0.00000%
Telekom Romania Communications S.A.
0.0296% 0.0290% 0.0296% 0.0290% 0.0015% 0.00143% 0.02811% 0.02761%
Cabinet de Avocatură "Elena Cruceanu"
0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00000% 0.00000%
Elsaco Solutions S.R.L. 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00000% 0.00000%
Grafopress S.R.L. 0.0005% 0.0005% 0.0005% 0.0005% 0.0000% 0.00002% 0.00049% 0.00048%
Straco Grup S.R.L. 0.0011% 0.0011% 0.0011% 0.0011% 0.0001% 0.00005% 0.00104% 0.00102%
Fast Eco S.A. 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00000% 0.00000%
Societatea Asigurarea Românească-ASIROM Vienna Insurance Group S.A.
0.0003% 0.0003% 0.0003% 0.0003% 0.0000% 0.00001% 0.00027% 0.00027%
Regia Autonomă de Transport București (RATB)
0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00000% 0.00000%
Electroval Sound S.R.L. 0.0008% 0.0008% 0.0008% 0.0008% 0.0000% 0.00004% 0.00080% 0.00079%
Electrocentrale București S.A.
97.1786% 95.4312% 97.1786% 95.4312% 4.7747% 4.68885% 92.40391% 90.74232%
1.2732% 1.2503% 1.2732% 1.2503% 0.0626% 0.06143% 1.21068% 1.18891%
Ion Voicu 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00000% 0.00000%
Apa Nova București 0.1075% 0.1056% 0.1075% 0.1056% 0.0053% 0.00519% 0.10225% 0.10042%
Enel Energie Muntenia S.A. 0.2908% 0.2856% 0.2908% 0.2856% 0.0143% 0.01403% 0.27651% 0.27154%
Integrator S.A. 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00000% 0.00000%
146
Saadati Sohi Manochehr 0.0108% 0.0106% 0.0108% 0.0106% 0.0005% 0.00052% 0.01030% 0.01012%
Compania Națională "Loteria Română" S.A.
0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0000% 0.00000% 0.00006% 0.00006%
Servicii Energetice Muntenia SA 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0000% 0.00001% 0.00012% 0.00012%
California Tyres 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0001% 0.0000% 0.00000% 0.00009% 0.00009%
Tehnologica Radion SRL 0.0013% 0.0012% 0.0013% 0.0012% 0.0001% 0.00006% 0.00119% 0.00117%
Messer Romania GAZ SRL 0.0004% 0.0004% 0.0004% 0.0004% 0.0000% 0.00002% 0.00039% 0.00039%
Cain & Abel SRL 0.0011% 0.0011% 0.0011% 0.0011% 0.0001% 0.00005% 0.00108% 0.00106%
Bancpost SA
0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00000% 0.00000%
0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00000% 0.00000%
Griro SA 0.0245% 0.0240% 0.0245% 0.0240% 0.0012% 0.00118% 0.02328% 0.02287%
CERTO I.A.SECURITY 0.0017% 0.0017% 0.0017% 0.0017% 0.0001% 0.00008% 0.00160% 0.00157%
BEJ Tranca Bogdan Ovidiu 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00000% 0.00000%
Romib SA 0.1178% 0.1157% 0.1178% 0.1157% 0.0058% 0.00568% 0.11199% 0.10998%
Q Euro Soft 0.0027% 0.0027% 0.0027% 0.0027% 0.0001% 0.00013% 0.00260% 0.00255%
Alpha Bank
0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.0000% 0.00000% 0.00000% 0.00000%
Total 4 - Creanțe chirografare
100.00% 98.2018% 100.00% 98.2018% 4.9133% 4.8250% 95.0867% 93.3768%
TOTAL CREANȚE 100.00% 100.00% 6.6232% 93.3768%
147
7.1.6. Categoriile de creanțe (defavorizate, nedefavorizate) și tratamentul
acestora
Tabelul definitiv al Debitorului cuprinde 4 din cele 5 categorii distincte de creanțe definite
de art.138 alin.3 Legea nr.85/2014, respectiv:
- creanțe beneficiare ale unei cauze de preferință, înscrise în tabelul definitiv până la
valoarea de piață a garanției stabilită prin evaluare;
- creanțe salariale;
- creanțe bugetare;
- creanțe chirografare.
Categoria creanțelor garantate prevăzută de art. 138 alin. 3 lit. a) din Legea nr. 85/2014
Creanțele care beneficiază de o cauză de preferință sunt creanţe garantate, conform
definiției indicate la art. 5 alin. 1 pct. 15 din Lege.
În categoria creanțelor garantate se regăsește doar creditorul Direcția Generală de
Administrare a Marilor Contribuabili, a cărui creanță în sumă de 9.975.208 lei este
garantată cu imobilul situat în București, str. Ilioara nr. 16, sector 3, compus din teren în
suprafaţă de:
8.775 mp, înscris în Cartea funciară nr.203103 (PV sechestru -
nr.909/28.09.2016);
500 mp, înscris în Cartea funciară nr.202028 (PV sechestru - nr.910/28.09.2016);
500 mp, înscris în Cartea funciară nr.202030 (PV sechestru - nr.911/28.09.2016);
1.000 mp, înscris în Cartea funciară nr.202033 (PV sechestru - nr.912/28.09.2016);
1.000 mp, înscris în Cartea funciară nr.202035 (PV sechestru - nr.913/28.09.2016);
1.0000 mp, înscris în Cartea funciară nr.202037 (PV sechestru -
nr.914/28.09.2016);
și clădirile edificate pe acesta, respectiv:
sediu administrativ (nr. inventar RADET 671), înscris în Cartea funciară nr.203103
(PV sechestru - nr.909/28.09.2016)
ateliere (nr. inventar RADET 672) , înscris în Cartea funciară nr.203103 (PV
sechestru - nr.909/28.09.2016)
acte încheiate de Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili din cadrul
Agenției Naționale de Administrare Fiscală.
Valoarea de piaţă a garanţiei este în sumă de 12.687.456 lei stabilită prin Raportul de
evaluare.
148
Planul de reorganizare prevede plata integrală a categoriei de creanțe garantate din surse
provenind din activitatea curentă și nu prevede valorificarea bunului ipotecat, deoarece se
are în vedere utilitatea acestuia în activitatea regiei, nefiind considerat la acest moment un
activ neesențial.
Plata creanţei garantate în cuantum de 9.975.208 lei, în proporţie de 100% este prevăzută a
fi efectuată în trimestrul IV al anului II de reoganizare.
Categoria creanțelor salariale prevăzută de art. 138 alin. 3 lit. b) din
Legea nr. 85/2014
Această categorie include, conform art. 5 alin 1 pct. 18 din Legea nr. 85/2014 “creanțele ce
izvorăsc din raporturi de muncă și raporturi asimilate între debitor și angajații acestuia”.
Potrivit tabelului definitiv, în această categorie sunt înscrise creanţe în cuantum de 7.266
lei.
Planul de reorganizare prevede plata integrală a acestora în trimestrul IV anul II al
planului de reorganizare din surse provenind din activitatea curentă a debitorului.
Categoria creanțelor bugetare prevăzută de art. 138 alin. 3 lit. c) din
Legea nr. 85/2014
Această categorie cuprinde “creanțele constând în impozite, taxe, contribuții, amenzi și
alte venituri bugetare, precum și accesoriile acestora”, conform definiției indicate la art. 5
alin 1 pct. 14 din Legea nr.85/2014.
Potrivit tabelului definitiv, în această categorie sunt înscrise creanţe în cuantum de
58.995.462,02 lei.
Planul de reorganizare prevede plata integrală a acestora în trimestrul IV anul II al
planului de reorganizare din surse provenind din activitatea curentă a debitorului.
Din analiza categoriilor de creanţe în corelație cu prevederile prezentului plan de
reorganizare, creanțele garantate, cele salariale și cele bugetare nu sunt creanțe
defavorizate, în sensul prevederilor art.5 pct.16 din Lege, întrucât:
149
În ceea ce privește categoria creanțelor garantate nu s-a procedat la diminuarea
cuantumului creanței sau a accesoriilor aferente creanței sau a garanțiilor deja
constituite, plata creanțelor urmând a fi efectuată prin programul de plăți în
perioada de reorganizare;
Referitor la categoria creanțelor salariale, creanțele vor fi achitate integral în
cuantumul prevăzut în tabelul definitiv, nu există garanții constituite care ar putea
fi modificate, iar plata creanțelor urmează a fi efectuată prin programul de plăți în
perioada de reorganizare;
Creanțele bugetare vor fi achitate pe perioada reorganizării judiciare în proporție de
100% din suma admisă și înscrisă în tabelul definitiv, sunt negarantate, astfel că nu
suntem în situația de a reduce garanțiile.
Prin urmare, deși sunt creanțe nedefavorizate, aceste categorii de creanțe vor vota planul
de reorganizare, nefiind prezumat votul favorabil al acestora, deoarece plata nu se va
efectua în 30 de zile de la confirmarea planului.
Categoria creanțelor chirografare prevăzută de art. 138 alin. 3 lit. e) din
Legea nr. 85/2014
Creditorii chirografari “sunt creditorii debitorului înscriși în tabelele de creanțe care nu
beneficiază de o cauză de preferință”, conform art. 5 alin 1 pct. 22 din Legea nr. 85/2014.
Potrivit tabelului definitiv, în această categorie sunt înscrise creanţe în cuantum de
3.766.060.213,71 lei.
Planul de reorganizare prevede plata creditorilor chirografari, astfel:
în trimestrul IV anul II al reorganizării va fi distribuită suma de 35.039.195,49 lei,
respectiv 0,93% din creanțele chirografare înscrise în tabelul definitiv;
în trimestrul IV anul III al reorganizării va fi distribuită suma de 150.000.000 lei,
respectiv 3,98 % din creanțele chirografare înscrise în tabelul definitiv;
pentru diferența rămasă nedistribuită prin programul de plată al creanțelor, planul
prevede ca în interiorul perioadei de reorganizare să se negocieze cu fiecare creditor
în parte eșalonări privind plățile ce urmează să fie efectuate în afara planului.
Categoria creanțelor chirografare este defavorizată, deoarece vizează o reeșalonare a
plăților în defavoarea creditorului, fără acordul expres al acestuia, în sensul art. 5 alin.1
pct.16 lit.b din Lege.
150
În raport cu categoria creanțelor creditorilor chirografari, planul prevede că se vor achita
în integralitate, parte în cadrul programului de plăți și parte peste perioada de 3 ani
aferentă executării planului de reorganizare, neexistând la acest moment acordul prealabil
al creditorilor cu privire la eșalonarea creanțelor peste perioada de 3 ani aferentă derulării
planului.
Așadar, se impune analiza condiţiilor referitoare la tratamentul corect şi echitabil al
creanţelor chirografare defavorizate raportat la durata în care va fi recuperată
creanţa.
Astfel, sunt respectate prevederile art. 139 alin. 2 din Lege, întrucât:
categoria creditorilor chirografari nu primeşte mai puţin decât ar fi primit în cazul
falimentului;
Sumele propuse a fi achitate creditorilor chirografari în cadrul programului de plăți
aferent planului de reorganizare sunt de 4,9134 % (185.039.195 lei) din valoarea
creanțelor chirografare înscrise în tabelul definitiv, respectiv cu 3,91 % mai mult
decât sumele pe care creditorii chirografari le-ar fi primit în faliment în proporție de
1,0005% (38.796.443,05 lei).
În plus față de suma ce urmează a fi achitată prin programul de plăți, planul de
reorganizare prevede negocierea în interior perioadei de reorganizare a diferenței
de creanță rămasă de achitat.
nicio categorie sau nicio creanţă aparținând unei categorii nu primeşte mai mult
decât valoarea totală a creanţei sale;
Cele trei categorii de creanțe, respectiv creanțele garantate, creanțele salariale și
creanțele bugetare vor primi prin programul de plăți doar 100% din creanţele
înscrise în tabelul definitiv şi nu mai mult.
Categoria creanțelor chirografare va fi achitată în integralitate, parte în cadrul
programului de plăți și parte peste perioada de 3 ani aferentă executării planului de
reorganizare.
pentru ipoteza de la art.139 alin. 2 lit. c din Lege nu există nicio categorie de creanţe
cu rang inferior categoriei defavorizate;
planul prevede acelaşi tratament pentru fiecare creanţă în cadrul unei categorii
distincte, nefiind în situația în care deţinătorul unei creanţe a consimțit la un
tratament mai puţin favorabil pentru creanţa sa.
Implementarea întregii strategii de reorganizare, inclusiv a modificării planului de
reorganizare ce include transformarea RA în SA și fuziunea cu ELCEN, conduce la
151
achitarea integrală a creanțelor chirografare atât prin distribuirile efectuate prin
programul de plăți, cât și ca urmare a negocierilor ce vor avea loc în perioada de
reorganizare pentru reeșalonarea în afara perioadei de executare a planului a creanțelor
rămase de achitat.
7.1.7. Modalități de achitare a creanțelor curente
Conform art. 5 alin (1) pct. 21 din Legea nr. 85/2014 “creditor cu creanţe curente sau
creditor curent este acel creditor ce deţine creanţe certe, lichide şi exigibile, născute în
timpul procedurii de insolvenţă şi care are dreptul de a i se achita cu prioritate creanţa,
conform documentelor din care rezultă”.
În vederea respectării prevederilor art.102 alin.6 din Lege, creanţele născute după data
deschiderii procedurii, în perioada de observaţie sau în procedura reorganizării judiciare
se vor plăti conform documentelor din care rezultă.
Pentru perioada de reorganizare, onorariul administratorul judiciar cuprins în bugetul de
venituri și cheltuieli și în programul de plăți este de 35.000 euro +TVA/lună.
Debitorul are înregistrat un litigiu privind determinarea existenţei şi/sau cuantumului
unei obligaţii de plată curente în sarcina RADET în sensul art.75 alin.3 din Lege sub nr.
4761/3/2017 pe rolul Tribunalului Bucureşti cu o valoarea estimate de 68.762,564 lei.
Întrucât, litigiul este de mică valoare, în cazul în care se va constata existenţa acestei
obligaţii în sarcina RADET, plata se va efectua din veniturile operaţionale.
Astfel, creanțele curente se achită cu prioritate, chiar în cadrul programului de plăți,
întrucât din orice sumă obținută din activitatea curentă plata aferentă acestor creanțe se
impută cu prioritate.
În programul de plată al creanțelor se stabilesc termenele la care se consideră că pot fi
plătiți creditorii, astfel că în ipoteza în care se obţin astfel de sume excedentare, acestea se
plătesc creditorilor, pro rata, în trimestrul următor celui aferent încasării sumelor, potrivit
art 140 alin (3) din Legea nr.85/2014.
152
7.2. Ipoteza falimentului
Pornind de la scopul unui plan de reorganizare de a îndestula creditorii într-o măsură mai
mare decât în cazul falimentului, analiza acestei din urmă ipoteze are un rol esențial în
elaborarea planului.
Plățile ce urmează a fi efectuate către fiecare categorie de creanţe, în comparaţie cu
valoarea estimativă ce ar putea fi primită prin distribuire în caz de faliment, au fost
determinate ținând cont de prevederile art. 159 şi 161 din Legea nr.85/2014.
Conform art.159 din Legea nr.85/2014:
(1) Fondurile obţinute din vânzarea bunurilor şi drepturilor din averea debitorului,
grevate, în favoarea creditorului, de cauze de preferinţă, vor fi distribuite în
următoarea ordine:
1. taxe, timbre şi orice alte cheltuieli aferente vânzării bunurilor respective, inclusiv
cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea acestor bunuri, precum şi
cheltuielile avansate de creditor în cadrul procedurii de executare silită, creanţele
furnizorilor de utilităţi născute ulterior deschiderii procedurii, în condiţiile art. 77,
remuneraţiile datorate la data distribuirii persoanelor angajate în interesul comun
al tuturor creditorilor, în condiţiile art. 57 alin. (2), art. 61 şi 63, care se vor suporta
pro rata, în raport cu valoarea tuturor bunurilor din averea debitorului;
2. creanţele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinţă născute în timpul
procedurii de insolvenţă. Aceste creanţe cuprind capitalul, dobânzile, precum şi
alte accesorii, după caz;
3. creanţele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferinţă, cuprinzând tot
capitalul, dobânzile, majorările şi penalităţile de orice fel, inclusiv cheltuielile,
precum şi cele corespunzătoare art. 105 alin. (3) şi art. 123 alin. (11) lit. a).
(2) În cazul în care sumele realizate din vânzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru
plata în întregime a respectivelor creanţe, creditorii vor avea, pentru diferenţă, creanţe
chirografare sau bugetare, după caz, care vor veni în concurs cu cele cuprinse în
categoria corespunzătoare, potrivit naturii lor, prevăzute la art. 161, şi vor fi supuse
dispoziţiilor art. 80. Dacă după plata sumelor prevăzute la alin. (1) rezultă o diferenţă
în plus, aceasta va fi depusă, prin grija lichidatorului judiciar, în contul averii
debitoarei.
(3) Un creditor beneficiar al unei cauze de preferinţă este îndreptăţit să participe la orice
distribuire de sumă făcută înaintea vânzării bunului grevat de o cauză de preferinţă în
favoarea sa. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scăzute din cele pe care
creditorul ar fi îndreptăţit să le primească ulterior din preţul obţinut prin vânzarea
bunului grevat de o cauză de preferinţă, dacă aceasta este necesară pentru a împiedica
un astfel de creditor să primească mai mult decât ar fi primit dacă bunul grevat de o
cauză de preferinţă în favoarea sa ar fi fost vândut anterior distribuirii.
Iar, în conformitate cu art. 161 din Legea nr.85/2014, în cazul falimentului creanţele se
plătesc în următoarea ordine:
153
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezentul titlu,
inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea şi administrarea bunurilor din averea
debitorului, pentru continuarea activităţii, precum şi pentru plata remuneraţiilor
persoanelor angajate potrivit prevederilor art. 57 alin. (2), art. 61, 63 şi 73, sub rezerva
celor prevăzute la art. 140 alin. (6);
2. creanţele provenind din finanţări acordate potrivit art. 87 alin. (4);
3. creanţele izvorâte din raporturi de muncă;
4. creanţele rezultând din continuarea activităţii debitorului după deschiderea procedurii,
cele datorate cocontractanţilor potrivit prevederilor art. 123 alin. (4) şi cele datorate
terţilor dobânditori de bună-credinţă sau subdobânditorilor care restituie averii
debitorului bunurile ori contravaloarea acestora potrivit prevederilor art. 120 alin. (2),
respectiv ale art. 121 alin. (1);
5. creanţele bugetare;
6. creanţele reprezentând sumele datorate de către debitor unor terţi, în baza unor
obligaţii de întreţinere, alocaţii pentru minori sau de plată a unor sume periodice
destinate asigurării mijloacelor de existenţă;
7. creanţele reprezentând sumele stabilite de judecătorul-sindic pentru întreţinerea
debitorului şi a familiei sale, dacă acesta este persoană fizică;
8. creanţele reprezentând credite bancare, cu cheltuielile şi dobânzile aferente, cele
rezultate din livrări de produse, prestări de servicii sau alte lucrări, din chirii, creanţele
corespunzătoare art. 123 alin. (11) lit. b), inclusiv obligaţiunile;
9. alte creanţe chirografare;
10. creanţele subordonate, în următoarea ordine de preferinţă:
a) creanţele născute în patrimoniul terţilor dobânditori de rea-credinţă ai bunurilor
debitorului în temeiul art. 120 alin. (2), cele cuvenite subdobânditorilor de rea-
credinţă în condiţiile art. 121 alin. (1), precum şi creditele acordate persoanei
juridice debitoare de către un asociat sau acţionar deţinând cel puţin 10% din
capitalul social, respectiv din drepturile de vot în adunarea generală a asociaţilor
ori, după caz, de către un membru al grupului de interes economic;
b) creanţele izvorând din acte cu titlu gratuit.
Pentru simularea unei prezumtive situații de faliment, s-a întocmit o imagine a posibilelor
distribuiri în această procedură, respectând modul de stingere impus de Legea nr.
85/2014.
La estimarea veniturilor şi cheltuielilor aferente falimentului s-a avut în vedere o perioadă
rezonabilă de 4 ani, dar se poate ajunge la o perioadă chiar mai mare, determinate de
faptul că RADET deține bunuri greu vandabile, precum și de procedura greoaie de
recuperare a creanțelor.
Valorile activelor avute în vedere pentru simularea ipotezei falimentului pornesc de la cele
evidențiate în raportul de evaluare ca valoare de lichidare, astfel că fondurile obținute
reprezintă valoarea de lichidare a activelor.
Calculul cheltuielilor aferente procedurii are la bază următoarele premise:
154
- perioada estimată este de 4 ani;
- perioada de indisponibilizare a fost considerată a fi de două luni, astfel că suma
reprezintă costul salarial aferent;
- chiria reprezintă costul pentru 48 de luni a unei chirii lunare estimate de 7.125
de lei;
- salariile personalului angajat pe perioada procedurii reprezintă 20% raportat la
costurile actuale lunare ale departamentelor juridic, contabilitate, evidență
patrimoniu și administrativ, aferente celor 48 de luni; necesitatea păstrării
personalului angajat este generată de complexitatea și volumul activelor de
valorificat;
- alte cheltuieli în timpul procedurii reprezintă un cost mediu lunar de 15.000 de
lei pentru utilități, taxe, publicitate și altele, aferente celor 48 de luni. Nr. Crt. EXPLICAȚII SUMA -lei-
1 Soldul conturilor bancare:
14,158,822
2 Încasări din recuperare debite clienți (încasări curente)
83,952,678
3 Venituri din vânzări bunuri –mijloace fixe, obiecte de inventar, stocuri de material
45,827,160
4 Recuperare imoblizări financiare
15,755,635
A TOTAL FONDURI OBȚINUTE (1+2+3+4)
159,694,295
1 Cheltuieli aferente procedurii, din care:
-salariile conform pachet salarial
-salariile personalului până la disponibilizarea acestuia – 2 luni de zile
25,389,584
-chirie imobil până la vânzarea tuturor bunurilor (48 de luni)
342,000
-salarii personal de pază, contabilitate, resurse umane
4,560,000
-impozite și contribuții salariale (2 luni)
880,751
-TVA
-plăți creanțe din exercitarea activității curente
2 Cota UNPIR
1,231,656
3 Alte cheltuieli în timpul procedurii- utilităţi, taxe, etc
720,000
4 Onorariu fix lichidator
8,996,400
5 Onorariu variabil
6 Rezerve
150,000
B TOTAL CHELTUIELI AFERENTE PROCEDURII ESTIMATE (1+2+3+4+5+6)
42,270,391
SUME DE DISTRIBUIT ÎNTRE CREDITORI (A-B)
117,423,904
155
Astfel, distribuirea sumelor rămase după deducerea din fondurile obținute a cheltuielilor
aferente procedurii se va face cu respectarea dispozițiilor prevăzute de art. 163 alin (1) si
alin. (2) din Legea 85/2014, respectiv:
“(1)Titularilor de creanţe dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai după
deplina îndestulare a titularilor de creanţe din categoria ierarhic superioară, potrivit
ordinii prevăzute la art. 161.
(2)În cazul insuficienţei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creanţelor cu
acelaşi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cotă falimentară, reprezentând
suma proporţională cu procentul pe care creanţa lor îl deţine în categoria creanţelor
respective.”
La stabilirea tabelului suplimentar au fost avute în vedere:
- salariile aferente pachetului salarial pentru semestrul II al anului;
- pentru TVA de plată – soldul mediu pentru două luni –
- pentru creanțele chirografare – soldul mediu lunar
Grupă - tabel definitiv consolidat - Valoare -lei- Sume distribuite -lei- % distribuiri
Total creanțe 3,956,519,492.68 117,423,903.91 2.9679% art. 159.3 Creanțele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferință 9,975,208.00 9,975,208.00 100.00% art. 161.3 Creanțe salariale -lei- 1,374,896.71 1,374,896.71 100.00% art. 161.5 Creanțe bugetare -lei- 67,277,356.16 67,277,356.16 100.00% art. 161.8 Creanțe chirografare -lei și euro echivalent lei- 3,877,892,031.81 38,796,443.05 1.0005%
Grupă - tabel definitiv - Valoare -lei-
Total creanțe 3,835,021,018.22
art. 159.3 Creanțele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferință 9,975,208.00
art. 161.3 Creanțe salariale -lei- 7,266.00
art. 161.5 Creanțe bugetare -lei- 58,978,330.51
art. 161.8 Creanțe chirografare -lei și euro echivalent lei- 3,766,060,213.71
Grupă - tabel suplimentar - Valoare -lei-
Total creanțe 121,498,474.46 art. 159.3 Creanțele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferință 0.00 art. 161.3 Creanțe salariale -lei- 1,367,630.71 art. 161.5 Creanțe bugetare -lei- 8,299,025.65 art. 161.8 Creanțe chirografare -lei și euro echivalent lei- 111,831,818.10
156
La sfârșitul perioadei de 4 ani prevăzute în ipoteza falimentului, se estimează că vor fi
achitate integral toate categoriile de creanțe, mai puțin creanțele chirografare ai căror
titulari vor primi o cotă falimentară de 1,0005%.
Pe trimestre și pe ani, distribuirile sunt prevăzute, conform estimărilor de valorificare
și/sau recuperare a creanțelor, luând în considerare procedura dificilă de recuperare a
creanțelor și bunurile de natura stocurilor sau a mijloacelor fixe greu vandabile deținute de
RADET:
Grupă - tabel definitiv consolidat - Valoare -lei- Distribuiri -lei-
Total creanțe 3,956,519,492.68 117,423,904 art. 159.3 Creanțele creditorilor beneficiari ai unei cauze de preferință 9,975,208.00 9,975,208 art. 161.3 Creanțe salariale -lei- 1,374,896.71 1,374,897 art. 161.5 Creanțe bugetare -lei- 67,277,356.16 67,277,356 art. 161.8 Creanțe chirografare -lei și euro echivalent lei- 3,877,892,031.81 38,796,443
157
Total distribuiri, din care: Sold
disponibil Recuperare
creante Vânzări de
bunuri
Recuperare creanțe
imobilizate
117,423,904 -
55,841,109
45,827,160
15,755,635
Anul I
Trimestrul I - - -
-
-
Trimestrul II - - -
-
-
Trimestrul III - - -
-
-
Trimestrul IV - - -
-
-
Total anul I - - -
-
-
Anul II
Trimestrul I - - -
-
-
Trimestrul II - - -
-
-
Trimestrul III - -
-
-
Trimestrul IV - - -
-
-
Total anul II - - -
-
-
Anul III
Trimestrul I - - -
-
-
Trimestrul II - - - - -
Trimestrul III 11,888,431 - 11,888,431 - -
Trimestrul IV - - - - -
Total anul III 11,888,431 - 11,888,431 - -
Anul IV
Trimestrul I - - - - -
Trimestrul II 85,827,160 - 40,000,000 45,827,160 -
Trimestrul III 19,708,313 - 3,952,678 - 15,755,635
Trimestrul IV - - - - -
Total anul III 105,535,473 - 43,952,678 45,827,160 15,755,635
158
Grupa Valoare -tabel definitiv consolidat -lei-
Distribuiri, în perioada: Anul I Anul II Anul III Anul IV
TOTAL 3,956,519,493 117,423,904 - - 11,888,431 105,535,473 art. 159.3 Creanțele creditorilor beneficiari ai unei
cauze de preferință 9,975,208 9,975,208 - - 9,975,208 - art. 161.3 Creanțe salariale -lei- 1,374,897 1,374,897 - - 1,374,897 - art. 161.5 Creanțe bugetare -lei- 67,277,356 67,277,356 - - 538,326 66,739,030 art. 161.8 Creanțe chirografare -lei și euro echivalent
lei- 3,877,892,032 38,796,443 - -
38,796,443
159
7.3. Comparația avantajelor reorganizării în raport cu falimentul
În plan strict economic, procedura reorganizării este mecanismul prin care entitatea, aflată
într-o stare economică precară, se va redresa și își va continua activitatea.
În plan conceptual, reorganizarea presupune stabilirea unor obiective realiste care pornesc
de la contextul concret economic, legislativ și de piață care trebuie îndeplinite în orizontul
de timp stabilit. De aceea, planul de reorganizare are în vedere un pachet de decizii de
management cu impact structural și organizatoric care să conducă la succesul reorganizării
în perioada stabilită și, având în vedere importanța serviciului public furnizat, prin politici
manageriale adecvate, să fie baza constituirii unui model de business fundamental
schimbat care să permită continuarea activității pe termen lung, în condiții de performanță
economică.
Punctual, printre avantajele generale ale reorganizării comparativ cu falimentul, fără a lua
în considerare principalul factor care face imperativă continuarea activității, respectiv
calitatea de furnizor de servicii publice de interes local, enumerăm:
- Capacitatea de a-și desfășura activitatea în condiții de performanță economică
net superioară celei anterioare deschiderii procedurii de insolvență;
- Existența personalului calificat, cu experiență în domeniu;
- Menținerea activității economice pentru partenerii din amonte și din aval;
Cele trei categorii de creanțe, respectiv creanțele garantate, creanțele salariale și creanțele
bugetare vor primi prin programul de plăți 100% din creanţele înscrise în tabelul definitiv
atât în reorganizare, cât și în faliment.
În reorganizare, categoria creanțelor chirografare va fi achitată în integralitate, parte în
cadrul programului de plăți și parte peste perioada de 3 ani aferentă executării planului de
reorganizare.
Sumele propuse a fi achitate creditorilor chirografari în cadrul programului de plăți
aferent planului de reorganizare sunt de 4,9134 % (185.039.195 lei) din valoarea creanțelor
chirografare înscrise în tabelul definitiv, respectiv cu 3,91 % mai mult decât sumele pe care
creditorii chirografari le-ar fi primit în faliment în proporție de 1,0005% (38.796.443,05
lei).
160
7.4. Descărcarea de obligații și de răspundere a debitorului
Potrivit dispoziţiilor art.133 alin.4 lit.c din Legea nr.85/2014, planul de reorganizare
trebuie să prevadă „dacă şi în ce măsură debitorul va fi descărcat de gestiune”, iar potrivit
prevederilor art. 181 alin.2 din Legea nr.85/2014, descărcarea are ca obiect diferenţa
dintre valoarea obligaţiilor pe care le avea înainte de confirmarea planului şi cea prevăzută
în plan, pe parcursul procedurii reorganizării judiciare. Dispoziţiile art.140 alin.1 din Lege
devin incidente, în cazul trecerii la faliment.
Potrivit planului de reorganizare propus, nicio creanţă nu va fi diminuată, astfel că nu
există nicio diferenţă între valoarea obligaţiilor pe care Debitorul le avea înainte de
confirmarea planului şi cea prevăzută în plan.
În acest context, dispoziţiile art. 181 alin.2 din Legea nr.85/2014 referitoare la descărcarea
de gestiune a Debitorului pentru obligaţii anterioare nu sunt aplicabile, întrucât nu există
nicio modificare a obligaţiilor Debitorului.
