Plante Furajere

8/19/2019 Plante Furajere

1/58

Lucrări agrotehnice pentru culturile furajere perene Nicolae Dragomir

Agronomie,06 Apr 2012 - 16:00,0 comentarii

Cultură de lucernă, aflată în diferitestadii de creştereRepornirea în vegetaţie a plantelor perene, prin formarea de noilăstari, depinde atât de numărul de muguri dorminzi, existenţi pecoletul de la baza plantelor, cât şi de viabilitatea acestora

În condiţiile în care terenul este acoperit cu multe resturi egetaleuscate, rămase de la cultura din anul trecut, se impune e!ecutarealucrării de grăpare, at"t în ca#ul pa$iştilor semănate, c"t şi al culturilor pure de leguminoase perene %lucernă, trifoi, g&i#dei, sparcetă'(Această lucrare se efectuea#ă cu grapa cu colţi, înainte de pornirea înegetaţie a plantelor, perpendicular pe r"ndurile semănate( )ucrareade grăpare a culturilor fura$ere perene asigură o mai *ună aerisire asolului, iar la speciile de leguminoase se intensifică procesul de fi!are

a a#otului atmosferic pe cale sim*iotică şi, ca urmare, nu mai estenecesară aplicarea îngrăşămintelor cu a#ot(

http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/Lucrari-agrotehnice-pentru-culturile-furajere-perene.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/http://www.revista-ferma.ro/autori-nicolae-dragomir/lucrari-agrotehnice-pentru-culturile-furajere-perene.html#Comentarii-Articolhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/http://www.revista-ferma.ro/autori-nicolae-dragomir/lucrari-agrotehnice-pentru-culturile-furajere-perene.html#Comentarii-Articolhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/Lucrari-agrotehnice-pentru-culturile-furajere-perene.html


2/58

+esturile egetale adunate prin lucrarea de grăpare se îndepărtea#ă de pe terenurile cultiate şi se distrug %prin ardere sau se compostea#ă', pentru a preeni răsp"ndirea *uruienilor sau a unor *oli şi dăunători( umeroase o*seraţii şi studii efectuate au demonstrat că la toateculturile fura$ere perene, prin e!ecutarea lucrării de grăpare primăaradereme, producţia de fura$ la primele două cosiri a crescut cu 0-.0la sută, pe seama numărului mai mare de lăstari nou formaţi( upraînsămânţareaÎn ca#ul culturilor de leguminoase mai ec&i de doi-trei ani, undedensitatea este scă#ută %su* 100 plante/mp' dar şi pe terenurile unde

e!istă insule de suprafeţe lipsite de egetaţie, în proporţie de 20-0 la sută din cultură %ca urmare a *ăltirilor de apă sau a altor cau#ede natură te&nologică', se recomandă supraînsăm"nţarea acestora()ucrarea de supraînsăm"nţare la culturile de leguminoase fura$ere seefectuea#ă imediat după e!ecutarea lucrării de grăpare, cusemănătoarea de tip 34, perpendicular pe r"ndurile de plante( 5upăsemănat se e!ecută tăălugirea terenului, de preferinţă cu tăălugulinelar, de data aceasta perpendicular pe lucrarea de semănat(

4entru supraînsăm"nţare se folosesc seminţe din specii de graminee perene, în cantitate de 1-20 7g/&a, diferenţiate astfel:8 pentru culturile pure de lucernă, trifoi roşu şi sparcetă se recomandăfolosirea raigrasului aristat %)olium multiflorum'8 pentru cultura de g&i#dei se recomandă supraînsăm"nţarea cu raigras peren %)olium perenne' sau cu păiuş de lie#i %9estuca pratensis'În toate situaţiile, înainte de semănat se aplică şi o fertili#are moderatăcu îngrăşăminte comple!e %11:11:11', în do#ă de 10 7g/&a, pentru a

gră*i răsărirea şi creşterea tinerelor plante de graminee(4rin lucrarea de supraînsăm"nţare se prelungeşte cu cel puţin doi anidurata de folosire a culturilor de leguminoase, se asigură o producţiecu .0-0 la sută mai mare şi un fura$ energo-proteic de calitatesuperioară(5e asemenea, la culturile de leguminoase supraînsăm"nţate, primacosire se efectuea#ă mai t"r#iu, la înflorirea deplină a plantelor deleguminoase, iar în continuare aceste culturi pot fi alorificate ca

orice pa$işte semănată, inclusi prin păşunatul raţional cu animalele(


3/58

!ertilizare4a$iştile semănate mai ec&i de doi ani necesită aplicareaîngrăşămintelor cu a#ot la pornirea în egetaţie, în funcţie de proporţia de leguminoase din compo#iţia floristică a acestor pa$işti(Astfel, în ca#ul în care leguminoasele au o proporţie mai mică de 20la sută, se aplică o cantitate de %200 7g/&a a#otat de amoniu' iardacă acestea au o pondere mai mare de 0-.0 la sută, do#arecomandată este de 0 %10 7g/&a a#otat de amoniu'( În continuare,la următoarele recolte, se aplică 0, la #ile după recoltare sau păşunat(

"ntoarcerea culturiiCulturile de leguminoase mai ec&i, unde gradul de infestare cucuscută şi şteie %+ume! sp(' a fost foarte puternic în anul precedent,în condiţiile în care nu s-au aplicat tratamente speciale de com*atere,or fi întoarse, iar reenirea pe terenurile respectie cu aceste culturieste posi*ilă după cel puţin patru ani, semănate în rotaţie cu planteanuale(În condiţiile în care o cultură de lucernă este afectată de cuscută sau

de şteie în proporţie de peste 0 la sută, tratamentele c&imice decom*atere %prin er*icidare selectiă', care pot distruge aceste *uruieni, dein neeficiente din cau#a scăderii puternice a densităţii plantelor de lucernă( L#$R%R& '( )R&*%+R%

Aplicarea unor lucrări agrote&nice simple de întreţinere - grăpare

uşoară, tăălugire şi, unde este ca#ul, supraînsăm"nţare - asigură at"tcreşterea producţiei şi a calităţii acesteia, c"t şi prelungirea duratei defolosinţă a culturilor de leguminoase perene sau de pa$işti semănate(


4/58

;-mail: 4arola:

Longevitatea culturilor de lucernă Nicolae Dragomir

Agronomie,0 9e* 2011 - 16:00,0 comentarii


5/58

egetaţie, c"nd sensi*ilitatea acestora la condiţiile de temperaturiscă#ute din timpul perioadei de iernare este foarte ridicată(

!actori limitativi ai perenităţii la lucernă4entru a limita sau reduce factorii de risc ce influenţea#ă negatilongeitatea unei culturi de lucernă, cultiatorul tre*uie să cunoască şisă aplice măsurile te&nologice care să faori#e#e menţinerea uneidensităţi optime a coorului egetal, prin creşterea re#istenţei laiernare a plantelor şi refacerea rapidă a egetaţiei în primăară(5intre factorii care faori#ea#ă scăderea re#istenţei la temperaturiledin timpul iernii şi, în mod direct, scurtarea perioadei de folosire a

lucernierilor, cei mai importanţi sunt:- starea de umiditate a solului- gradul de fertili#are- ritmul de e!ploatare- uniformitatea şi densitatea coorului egetal (xcesul de umiditate a soluluiCulturile de lucernă afectate de excesul de umiditate a solului sau de

inundaţii temporare, cau#ea#ă distrugerea plantelor, prin: oprireacreşterii rădăcinilor şi deteriorarea întregului sistem radicular,diminuea#ă numărul de lăstari şi greutatea acestora, *loc&ea#ăelongaţia tulpinilor prin reducerea lungimii internodiilor, faori#ea#ăde#oltarea *olilor, diminuea#ă re#erele de glucide din rădăcini şi, înfinal, scade re#istenţa plantelor la temperaturile co*or"te din timpuliernii(În #onele mai $oase ale terenului, formarea crustelor %plăcilor' de

g&eaţă prooacă distrugerea plantelor de lucernă în două moduri: pede o parte, prooacă asfi!ierea plantelor, din cau#a lipsei de o!igen,iar pe de altă parte - deoarece g&eaţa nu este un *un conductor decăldură - accelerea#ă răcirea solului, afect"nd sistemul radicular al plantelor(În aceste condiţii, lucrările de drenare a apei sunt indispensa*ile pentru prelungirea perenităţii lucernierilor( În urma studiilor efectuate,s-a constatat că atunci c"nd temperatura atmosferică este de 1=C,

două săptăm"ni de inundaţii sunt suficiente pentru compromiterea


6/58

culturilor de lucernă, iar la temperatura de 0=C, durata desupraieţuire a plantelor de lucernă este de numai o săptăm"nă(

-radul de fertilizareÎn sistemul de fertilizare a culturilor de lucernă, aplicareaîngrăşămintelor cu a#ot nu are un rol important, deoarece această plantă, ca şi celelalte specii de leguminoase, se aproi#ionea#ă cu a#ot pe cale *iologică, din fi!area a#otului atmosferic( ensi*ilitatea ceamai mare a lucernei este dată de conţinutul scă#ut de potasiu în sol,care se manifestă mai puternic spre sf"rşitul perioadei de folosire%după anul al treilea de egetaţie'(

Astfel, o tonă de f"n de lucernă e!portă din sol cel puţin 0 7ilogramede potasiu, deci la o producţie de tone la &ectar, lucerna preia din solcirca 200 7ilograme de potasiu la &ectar( olurile mai lutoase au undeficit mai mare de potasiu, faţă de cele argiloase( Acestea din urmă, pe l"ngă un conţinut mai ridicat în potasiu, au şi o *ună capacitate dea eli*era potasiul pentru nutriţia plantelor(>nsuficienţa potasiului din sol duce la reducerea stocării de glucide înrădăcini şi la scăderea re#istenţei la ger a plantelor în timpul iernii(

Această situaţie impune aplicarea de îngrăşăminte cu potasiu laculturile de lucernă, la interale de doi ani, în do#e de 200-00 7g/&ade sulfat de potasiu( În general, se recomandă aplicareaîngrăşămintelor cu potasiu pe toate solurile unde conţinutul în acestelement este su* 10 ppm( Ritmul de exploatare a culturiiRitmul de exploatare %numărul de cosiri sau de recolte dintr-un an'

are o influenţă determinantă asupra perenităţii lucernei( +ecoltareamai precoce, la interale scurte de refacere dintre două cosiri, duce lascăderea drastică a su*stanţelor de re#eră din rădăcini, la diminuareacreşterii plantelor şi la scăderea re#istenţei la iernare(+e#erele nutritie %#a&ăr, amidon' se epui#ea#ă rapid primăara şidupă fiecare cosire, dar se pot reface pe timpul duratei de 0-.0 de#ile de creştere a plantelor( În acest interal de timp, suprafaţa foliarăa plantelor asigură, prin fotosinte#ă, producerea de su*stanţe nutritie

necesare creşterii( urplusul energetic produs în frun#e se transferăspre rădăcinile şi coletul plantelor pentru înmaga#inare, asigur"ndu-se


7/58

astfel necesarul de elemente nutritie în perioada de iernare a plantelor(4erioada de ?repaus egetati autumnal@ la lucernă, dar şi la celelalteculturi perene, constituie unul din factorii cei mai importanţi pentru prelungirea duratei de folosinţă a acestora( Acest interal de timp, p"nă la apariţia primelor temperaturi scă#ute %în $ur de 0=C', pentrucondiţiile naturale din ţara noastră, este de -.0 de #ile, respectiîntre 1 septem*rie şi 0 octom*rie(În timpul acestei perioade critice se produc numeroase procesefi#iologice, în care plantele acumulea#ă su*stanţe de re#eră înrădăcini, de#oltă muguri %din care se or de#olta lăstari înurmătorul an' şi se acomodea#ă graduat cu temperaturile scă#ute( Înacest interal de timp, lucerna nu se recoltea#ă(3niformitatea şi densitatea coorului egetal din timpul perioadei derepaus autumnal, $oacă un rol important în supraieţuirea plantelor delucernă în timpul iernii( egetaţia rămasă din toamnă, împreună custratul acoperitor de #ăpadă, asigură o *ună i#olare a coletului plantelor, aceasta permiţ"nd eitarea stresului din cau#atemperaturilor scă#ute(

Culturile de lucernă *ine intrate în iarnă şi acoperite cu un stratcompact de #ăpadă, asigură o i#olare şi o protecţie foarte *ună a plantelor de lucernă la temperaturile scă#ute din timpul iernii(

;-mail: 4arola:


8/58

&mportanţa stabilirii momentului optim de recoltare aleguminoaselor furajere perene Nicolae Dragomir

Agronomie,2 Bct 2010 - 10:00,0 comentarii

)ucernătabilirea momentului optim de recoltare a leguminoaselorfurajere perene .lucernă, trifoi roşu, sparcetă, ghizdei/ constituieveriga tehnologică cea mai importantă, atât pentru realizarea

unor producţii mari şi de bună calitate, cât şi pentru prelungireaperioadei de folosinţă a acestor culturi .longevitatea/0

(fectul asupra producţiei de furajÎn general, efectuarea cosirilor la fenofa#e foarte timpurii dede#oltare a plantelor %înainte de *utoni#are', repetate la interalescurte de timp %mai puţin de 0 de #ile între cosiri', conduce lao*ţinerea unor producţii foarte scă#ute %ca urmare a reducerii igorii plantelor' şi la scurtarea duratei de folosinţă economică(

http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/Importanta-stabilirii-momentului-optim-de-recoltare-a-leguminoaselor-furajere-perene.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/Importanta-stabilirii-momentului-optim-de-recoltare-a-leguminoaselor-furajere-perene.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/http://www.revista-ferma.ro/autori-nicolae-dragomir/importanta-stabilirii-momentului-optim-de-recoltare-a-leguminoaselor-furajere-perene.html#Comentarii-Articolhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/Importanta-stabilirii-momentului-optim-de-recoltare-a-leguminoaselor-furajere-perene.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/Importanta-stabilirii-momentului-optim-de-recoltare-a-leguminoaselor-furajere-perene.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/http://www.revista-ferma.ro/autori-nicolae-dragomir/importanta-stabilirii-momentului-optim-de-recoltare-a-leguminoaselor-furajere-perene.html#Comentarii-Articol


9/58

)a leguminoasele perene, producţia de su*stanţă uscată creşte p"nă lami$locul fa#ei de înflorire a plantelor, după care se înregistrea#ă oscădere pronunţată a acesteia, corelată şi cu o diminuare drastică acantităţii de proteină digesti*ilă(Această situaţie se e!plică prin faptul că prin recoltarea în fa#eaansate %la înflorirea deplină' sunt înlăturaţi, prin cosire, lăstariitineri care au început să crească %imediat după apariţia primelor flori'()a aceasta se adaugă şi pierderea unei *une părţi din frun#e, caurmare a uscării sau îm*olnăirii acestora(5eoarece, de modul în care se efectuea#ă recoltarea în primul an deegetaţie depinde producţia şi longeitatea culturilor de leguminoase,se recomandă ca această lucrare să se reali#e#e la începutul fa#ei deînflorire a plantelor %la toate coasele'( 5acă se respectă acest momentde recoltare, plantele or forma un sistem radicular foarte *inede#oltat şi *ogat în su*stanţe nutritie, ceea ce a influenţa po#iti producţia din anii următori şi a prelungi durata de folosinţă(În anii următori de egetaţie, prima cosire se a reali#a la începutul *utoni#ării plantelor, iar următoarele la interale de - de #ile()a sf"rşitul perioadei de egetaţie, toamna, ultima recoltare se a

efectua cu 2 - săptăm"ni înainte de apariţia primelor îng&eţuri %c"ndtemperatura co*oară în apropiere de 0=C'( +espectarea acestuimoment optim de recoltare are mare importanţă asupra producţiei defura$ din anul următor( Astfel, dacă plantele de leguminoaseacumulea#ă suficiente su*stanţe de re# moment optim de recoltare aremare importanţă asupra producţiei de fura$ din anul următor(Astfel, dacă plantele de leguminoase acumulea#ă suficiente su*stanţede re#eră în rădăcini şi la *a#a coletului, înainte de intrarea în iarnă,

se aprecia#ă că pentru fiecare procent de #a&ăr reducător din rădăcinise or reali#a cel puţin D t/&a masă erde(

*omentul recoltării influenţează calitatea furajului;poca de recoltare a leguminoaselor perene este importantă nu numai pentru o*ţinerea unor producţii ridicate, ci şi pentru reali#area tipuluide plantă din amestec din punct de edere calitati: plante proteicesau plante celulo#ice(

4rin recoltarea plantelor la începutul fa#ei de îm*o*ocire, raportulconţintului de proteină : celulo#ă este de 2 : 1, iar dacă recoltarea se


10/58

efectuea#ă mai t"r#iu, în fa#a de înflorire a plantelor, raportul scade la0, : 1, deci de peste . ori în faoarea conţintului de celulo#ă(În urma studiilor efectuate s-a constatat faptul că prin recoltarea mait"r#ie a speciilor de leguminoase perene %la înfloritul deplin', are loc ocreştere puternică a conţinutului de fenoli care, prin efectul loranti*actericid, in&i*ă de#oltarea microorganismelor din rumen şi, caurmare, scade capacitatea de digerare a materialului egetal consumatde către animale(+ecoltarea t"r#ie duce şi la o scădere pronunţată a conţinutului defosfor, potasiu şi unele microelemente din plante(

(fectul recoltării leguminoaselor pe timp de secetă şi ploiputerniceeceta prelungită din timpul erii duce la oprirea creşterii şide#oltării plantelor şi, la unele specii mai puţin re#istente, la moarteaacestora( În acest interal de timp, pentru a stopa consumului inutil alsu*stanţelor nutritie din rădăcini şi colet, se recomandă întrerupereaegetaţiei prin efectuarea unei cosiri, p"nă la înălţimea de - cm dela sol( 3rmătoarea recoltare se a efectua după un interal mai lung

de timp % - .0 #ile', respecti la înfloritul deplin al plantelor(5upă o perioadă de ploi a*undente, c"nd se înregistrea#ă şi o căderemasiă a plantelor, este o*ligatorie cosirea rapidă a leguminoaselor perene, c&iar dacă nu se găsesc în fa#a optimă de recoltare, pentru a se preînt"mpina pierderea unei părţi importante din frun#e şi implicitscăderea alorii nutritie a fura$ului(

*omentul recoltării şi longevitatea leguminoaselor furajere

perene5e modul în care se sta*ileşte momentul optim de recoltareaplantelor în primul an de egetaţie depinde şi durata de folosinţăeconomică a leguminoaselor perene( Astfel, în primul an, recoltarea primei coase se a efectua la începutul apariţiei primilor *utoniflorali, iar următoarele la interale de - #ile sau la începutulfa#ei de înflorire a plantelor, dacă toate recoltările din primul an deegetaţie se reali#ea#ă mai dereme, scade puternic longeitatea

leguminoaselor, ca urmare a scăderii numărului de lăstari la unitatea


11/58

de suprafaţă, a apariţiei golurilor în cultură şi a creşterii gradului deîm*uruienare(Eradul de intensii#are a te&nologiei de cultiare influenţea#ă directşi durata de folosinţă a leguminoaselor(Astfel, în condiţii normale de cultiare, fără irigare, c"nd se reali#ea#ă2 - producţii pe an, cosite la interale optime de recoltare % - #ile', longeitatea lucernei este de - 6 ani, a trifoiului roşu de ani,a sparcetei de . ani şi a g&i#deiului de - ani( În condiţii dete&nologie intensiă %irigată', c"nd pe parcursul perioadei de egetaţiese o*ţin mai mult de cosiri, longeitatea lucernei scade la - . ani, atrifoiului roşu la 2 ani, a sparcetei şi a g&i#deiului la - . ani(

Înălţimea de tăiere a plantelor faţă de sol are un rol important asupracreşterii sau scăderii longeităţii leguminoaselor perene( C"nd tăiereatuturor cosirilor se reali#ea#ă la înălţimi foarte mici, aproape de *a#acoletului plantelor, se înregistrea#ă un efect depresi asupra acestora, prin scăderea numărului de lăstari şi rărirea puternică a culturii(5e aceea, înălţimea optimă de tăiere, la toate leguminoasele fura$ere perene, este de . - 6 cm( Cosirea plantelor la înălţimi mai mari de 6cm are efecte negatie asupra capacităţii de regenerare %otăire' a

plantelor şi, în final, asupra producţiei de fura$( Articol publicat în revista Ferma nr. 5(31)/200

;-mail: 4arola:


12/58

FomeG Articole ForticulturaG Condiţii pentru reuşita culturii delucernă$ondiţii pentru reuşita culturii de lucernă

Nicolae Dragomir

Forticultura,0D Hul 2010 - 12:00,0 comentarii

Ialot pe un teren cu lucernă1 $#L2#R% R(#3&2%&nvestiţia în lucrările de tehnologie, aplicate în primul an de

vegetaţie, garantează realizarea unei culturi de lucernă uniformă,de mare productivitate şi de folosinţă îndelungată0

Lucerna, în cultură pură sau în asociaţie cu graminee4


13/58

(ste sau nu necesară fertilizarea lucernei4Aplicarea îngrăşămintelor cu a#ot are efecte negatie asupra lucernei, prin: in&i*area procesului de sim*io#ă cu *acteriile fi!atoare de a#ot,reducerea sau stoparea formării de nodo#ităţi pe rădăcini, dispariţia plantelor de lucernă şi scăderea duratei de folosinţă, îm*uruienarea puternică a culturii(4entru eitarea acestor aspecte, se recomandă:8 fertili#area la semănat cu îngrăşăminte comple!e %raport 1:1:1', îndo#ă de 200 7g/&a, iar în anii următori numai primăara deremeJ8 pe terenurile fertili#ate cu gunoi de gra$d nu se mai aplicăîngrăşăminte c&imice(

emănatul, condiţie de bază în reuşita culturii de lucernă8 Alegeţi un teren arat din toamnă, pentru ca patul germinati ce a fi pregătit înainte de semănat să asigure seminţei umiditatea, căldura şiaerul necesar unei *une germinări şi răsăririi plantelor(8 )ucrarea de tăălugire a terenului, înainte de semănat, deineo*ligatorie numai în primăerile secetoase şi pe solurile mai uşoare,c"nd apa e!istentă în sol, la ad"ncimea de încorporare a seminţei, nu

poate asigura o răsărire normală a plantelor(8 emănatul dereme, c"nd temperatura solului la ad"ncimea deîncorporare a seminţelor este de -.oC, asigură o răsărire uniformă a plantelor şi o reducere a gradului de îm*uruienare(8 4entru semănat se recomandă o normă de 20-22 7g/&a, care asigurăo densitate la răsărire de 1000 plante/m2(8 4e solurile mai argiloase, predispuse la formarea crustei, norma desemănat recomandată se măreşte cu .- 7g/&a(

8 Ad"ncimea optimă de încorporare a seminţelor este de 2- cmJ înca#ul unei ad"ncimi mai mari %.- cm', se a efectua şi o uşoarătăălugire a terenului, imediat după semănat( $um se realizează o lucernieră curată de buruieni4În primul r"nd, alegeţi alegerea unui teren curat de *uruieni, mai alescu cele agresie %pir, şteie, etaria spp(, Cirsium arense etc('( 5easemenea, folosirea la semănat a seminţelor certificate, lipsite de


14/58

seminţe de *uruieni, de cuscută, insecte patogene preine semnificatiapariţia *uruienilor(În primul an de egetaţie, distrugerea unor specii de *uruieni seefectuea#ă prin prima cosire, c"nd lucerna este în fa#a de îm*o*ocire,iar *uruienile au 2-0 cm înălţime(Într-o cultură de lucernă infestată cu *uruieni perene %pir, şteie',distrugerea prin cosire are un efect foarte scă#ut(În ca#ul unui grad de îm*uruienare foarte ridicat, măsura cea maieficientă de com*atere o repre#intă aplicarea unor er*icide, înurmătoarele ariante:8 pentru com*aterea unui spectru larg de *uruieni se or folosi at"t

er*icide preemergente, încorporate în sol înainte de semănat,împotria speciilor monocotiledonate %;radicane . l/&a, 5ii#oca* 6l/&a', c"t şi er*icide postemergente, aplicate în timpul egetaţiei, c"nd plantele de lucernă au 2- frun#e %4iot 100 )C 0, l/&a', pentrudistrugerea *uruienilor dicotiledonate %*uruieni cu frun#a lată'J8 pentru culturile de lucernă infestate cu pir, se recomandă aplicareaunor er*icide în timpul egetaţiei, c"nd plantele de pir sunt *inede#oltate %9usilade 2- l/&a, Eallant -. l/&a'J

8 şteia %+ume! Crispus', o *uruiană ce poate compromite cultura delucernă, se poate distruge prin aplicarea er*icidului sistemic Asulo! %.l/&a', c"nd această plantă se găseşte în fa#a de ro#etăJ8 pentru com*aterea cuscutei se recomandă er*icidul 4iot %1 l/&a',aplicat la două săptăm"ni după răsărirea lucernei( Articol publicat în revista Ferma nr. 1(3!)/200"

;-mail: 4arola:


15/58

#n sistem alternativ de producere a furajelor în fermelezootehnice Nicolae Dragomir

Agronomie,2 Apr 2010 - 1:00,0 comentarii

)ucernă înflorită'e foarte mult timp, o mare parte dintre crescătorii de animaledin ţara noastră s5au obişnuit cu ideea că producerea necesaruluide furaje se poate realiza numai între două anotimpuri.primăvara 5 toamna/ şi prin cultivarea unui număr restrâns deplante furajere0 ceastă practică agricolă are ca efect negativimediat faptul că, în proporţie de aproape 67 la sută, timp de 859luni dintr5un an agricol, suprafeţele de teren sunt lipsite devegetaţie cultivată, fiind cunoscute sub numele de :ogor negru:0

'intre dezavantajele acestui sistem de agricultură menţionăm:

- orice teren necultiat duce la înrăutăţirea însuşirilor de fertilitate%de natură fi#ico-c&imică şi micro*iologică'J- creşte gradul de îm*uruienare, cu consecinţe nefaora*ile asupraculturilor ce urmea#ă a fi semănateJ- pe terenurile în pantă, necultiate o perioadă mai lungă de timp,frecenţa distrugerii acestor suprafeţe agricole, prin ero#iune, estefoarte mareJ- din punct de edere economic, practicarea de lungă durată aacestui sistem de agricultură se concreti#ea#ă prin creşterea

http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/Un-sistem-alternativ-de-producere-a-furajelor-in-fermele-zootehnice.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/Un-sistem-alternativ-de-producere-a-furajelor-in-fermele-zootehnice.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/http://www.revista-ferma.ro/autori-nicolae-dragomir/un-sistem-alternativ-de-producere-a-furajelor-in-fermele-zootehnice.html#Comentarii-Articolhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/Un-sistem-alternativ-de-producere-a-furajelor-in-fermele-zootehnice.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/Un-sistem-alternativ-de-producere-a-furajelor-in-fermele-zootehnice.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/http://www.revista-ferma.ro/autori-nicolae-dragomir/un-sistem-alternativ-de-producere-a-furajelor-in-fermele-zootehnice.html#Comentarii-Articol


16/58

c&eltuielilor de producţie, în condiţiile reducerii gradului de profita*ilitate(

istemul de cultivare continuăB alternatiă a sistemului de agricultură de tip ogor negru, îlrepre#intă sistemul de cultiare continuă, cunoscut de specialişti su*denumirea de sistemul de tip coer crops, prin care terenul agricol,acolo unde se poate reali#a, este acoperit în permanenţă cu egetaţie(Acest sistem se *a#ea#ă pe următoarele aspecte:8 alegerea culturilor din rotaţie, care să permită o acoperire continuă aterenului pe parcursul unui an agricolJ

8 sta*ilirea unei te&nologii speciale de cultiare şi recoltare, prin carese scurtea#ă perioada de timp dintre două culturiJ8 reali#area, pe aceeaşi suprafaţă de teren, a unor producţii de cel puţin două ori mai mari, în condiţii de eficienţă ma!imă, faţă desistemul clasic de cultiare(istemul de cultiare coer crops poate fi aplicat preponderent înfermele de creştere a animalelor %at"t din #ona de c"mpie, c"t şi din#ona colinară', în care reali#area necesaului de fura$e er#i şi

însilo#ate se *a#ea#ă pe producţia proprie( tructuri furajere în sistem ;cover crops<4entru a eidenţia acest sistem de cultiare, practicat mai mult saumai puţin de către unii fermieri, ă pre#entăm unele structuri fura$ere, *a#ate pe perioada de semănat a primei culturi din rotaţie(tructuri fura$ere în sistem ?coer crops@, cu semănatul de primăarăa primei culturi din rotaţie:

8 ;!emplul 1: Iorceag de primăară %ma#ăre sau mă#ăric&e K oă#sau or#oaică de primăară' L 4orum* silo# %sau porum* masă erde,sorg, iar*ă de udan, mei' L Culturi fura$ere semănate toamna%raigras aristat, triticale, rapiţă'8 ;!emplul 2: Iorceag de primăară %ma#ăre sau mă#ăric&e K raigrasaristat' L +aigras aristat %în continuare' L 4orum* silo# %sau porum* masă erde, sorg, iar*ă de udan, mei'8 ;!emplul : Amestec fura$er de primăară 1 %oă# K trifoi roşu' L

Mrifoi roşu %în continuare'


17/58

8 ;!emplul .: Amestec fura$er de primăară 2 %oă# K trifoiale!andrin' L Mrifoi ale!andrin %în continuare' L Mrifoi ale!andrin%în continuare' sau culturi semănate la sf"rşitul primăerii %porum*silo# sau masă erde, iar*ă de udan, sorg, mei' L Culturi fura$ere detoamnă %*orceag de toamnă, raigras aristat, triticale, rapiţă'( tructuri furajere în sistem ;cover crops


18/58

E&i#deiul

)entru crescătorul de animale şi producătorul de furaje,primăvara este perioada în care se execută cele mai multe lucrăriagricole necesare înfiinţării culturilor furajere anuale şi perene0

9aţă de alte culturi agricole, plantele fura$ere, prin natura lor *iologicăşi a modului de fura$are, au cerinţe te&nologice diferite care,cunoscute şi aplicate în condiţii optime, garantea#ă reuşita %producţia

- cantitati şi calitati'(În general, în te&nologia de cultiare a plantelor fura$ere serecomandă respectarea următoarelor erigi de *a#ă: 8 calitateaseminţelor 8 perioada de semănat 8 norma de semănat(+espectarea perioadelor de semănat şi a normelor sau cantităţilor deseminţe, asigură o răsărire *ună a plantelor şi o densitate optimă aacestora %e#i ta*el'(

tructura culturilor furajere de primăvară pentru diferite zoneagricole din România


19/58

Articol publicat în revista Ferma nr. 1(33)/2005

;-mail: 4arola:

FomeG Articole AgronomieG tructuri fura$ere în sistem coer

crops, semănate toamnatructuri furajere în sistem :cover crops:, semănate toamna Nicolae Dragomir

Agronomie,2. ep 200D - 1D:00,0 comentarii

http://www.revista-ferma.ro/http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/Structuri-furajere-in-sistem-cover-crops-semanate-toamna.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/http://www.revista-ferma.ro/autori-nicolae-dragomir/structuri-furajere-in-sistem-cover-crops-semanate-toamna.html#Comentarii-Articolhttp://www.revista-ferma.ro/http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/Structuri-furajere-in-sistem-cover-crops-semanate-toamna.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/http://www.revista-ferma.ro/autori-nicolae-dragomir/structuri-furajere-in-sistem-cover-crops-semanate-toamna.html#Comentarii-Articol


20/58

Com*ina în lanul de porum* toamnaistemul :cover crops: reprezintă un mod de cultivare continuă aterenului agricol, astfel încât suprafaţa supusă cultivării să fieacoperită cu vegetaţie pe tot parcursul anului agricol, nu doarvara şi toamna0


21/58

8 productiitatea şi profita*ilitatea sunt mai ridicate faţă de structurilefura$ere ?coer crops@ cu semănatul de primăară(

2ipuri de structuri furajere :cover crops"

4rincipalele tipuri de structuri fura$ere cover crops$ , cu semănat înse#onul de toamnă, au fost notate în ta*ele cu literele A% & şi '.

tructura furajeră :cover crops: de tip cuprinde *orceagul detoamnă semănat la începutul lunii septem*rie, succedată, în anulurmător, de două culturi: porum* silo# %sau porum* masă erde, sorg,iar*ă de udan, mei' şi de raigrasul aristat%)B)>3<9)B+3


22/58

tructura furajeră :cover crops: de tip = cuprinde semănatulraigrasului aristat la începutul toamnei %în cultură pură sau în amesteccu trifoiul roşu sau cu trifoiul ale!andrin', menţin"ndu-se în cultură p"nă în toamna anului următor, c"nd se seamănă *orceagul de

toamnă( Acest amestec, dintre raigras aristat şi trifoi roşu sau trifoiale!andrin, produce un număr mare de recolte %.-6'(


23/58

tructura furajeră :cover crops: de tip $ se poate aplica încondiţii de irigare sau în #onele cu primăeri mai ploioase( Acestsistem constă în semănatul raigrasului aristat toamna şi reali#area înanul următor %p"nă la începutul lunii mai' a una-două recolte de masăerde, după care se seamănă porum* silo# %sau porum* masă erde,sorg, iar*ă de udan, mei'(


24/58

Articol publicat în revista Ferma nr. 10 ("5) octombrie 200#.

;-mail: 4arola:

emănatul culturilor furajere de toamnă

http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/Semanatul-culturilor-furajere-de-toamna.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/Semanatul-culturilor-furajere-de-toamna.html


25/58

Nicolae Dragomir

Agronomie,22 ep 200D - 1D:00,0 comentarii

Cultură de plante fura$erevantajele cultivării unor specii furajere la începutul toamneisunt următoarele>

8 la ieşirea din iarnă plantele îşi încep imediat creşterea egetatiă, *eneficiind de re#erele de apă acumulate în sol pe timpul iernii, din precipitaţii şi topirea #ăpe#iiJ

8 perioadă mai mare de timp pentru pregătirea terenului şisemănatului, faţă de primăară %10 august - 20 septem*rie'J

8 în ma$oritatea ca#urilor, speciile fura$ere semănate toamna nu or fiafectate de perioada de secetă din timpul erii, deoarece recoltareaacestora se reali#ea#ă mult mai dereme de apariţia acestui fenomenJ

8 speciile semănate toamna, cum sunt *orceagurile şi rapiţa fura$eră,

intră mult mai dereme în &rana animalelor ca fura$e er#i, la ieşireaacestora din sta*ulaţieJ

8 culturile fura$ere semănate toamna sunt foarte eficiente, deoarece nunecesită lucrări speciale de com*atere a *uruienilor %gradul deîm*uruienare este mai scă#ut la culturile de toamnă', iar dupărecoltarea acestora se pot semăna, în cultură du*lă sau succesiă, şialte plante fura$ere, cum sunt: porum*ul pentru silo#, porum*ul pentru

masă erde, sorgul, iar*a de udan, meiul, culturi asociate %porum*

http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/http://www.revista-ferma.ro/autori-nicolae-dragomir/semanatul-culturilor-furajere-de-toamna.html#Comentarii-Articolhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/http://www.revista-ferma.ro/autori-nicolae-dragomir/semanatul-culturilor-furajere-de-toamna.html#Comentarii-Articol


26/58

soia, porum* *o*' - prin semănatul direct sau printr-o singură lucrarede discuireJ

8 o*ţinerea, la plantele fura$ere perene %lucernă, trifoi roşu, pa$iştisemănate', de producţii ridicate, încă din primul an de egetaţieJ

8 culturile fura$ere de toamnă pot asigura peste 0P din necesarultotal de fura$e suculente şi grosiere(

$ondiţii pentru reuşita culturii

4entru reuşita acestor culturi fura$ere de toamnă, se a ţine seama deurmătoarele condiţii:

8 sta*ilirea structurii optime de specii, în funcţie de factorii pedoclimatici ai #onei în cau#ăJ

8 alegerea celui mai potriit sortiment de soiuri, cu însuşiri ridicate priind re#istenţa la temperaturile scă#ute din timpul iernii, la

fenomenul de Qdescălţare@ din primăară şi la atacul unor *olispecifice din perioada de iernare %e!emplu: mucegaiul de #ăpadă careafectea#ă raigrasul aristat şi gramineele perene'J

8 semănatul în epoca optimă recomandată, astfel înc"t, p"nă la intrareaîn iarnă, plantele să posede o *ună iguro#itate şi suficiente su*stanţede re#eră, pentru a re#ista la temperaturile scă#uteJ

8 nu se recomandă semănatul de toamnă al plantelor fura$ere în #oneleunde nu se asigură necesarul de umiditate %din precipitaţii sau irigare'şi cantitatea optimă de căldură %în funcţie de specie, între 00 şi1000oC de la răsărirea plantelor şi p"nă la intrarea în iarnă'(În ta*el sunt pre#entate, în sinte#ă, pe #one ecologice, principaleleelemente de te&nologie pentru culturile fura$ere semănate la începutde toamnă:


27/58

tructura culturilor furajere de toamnă pentru diferite zoneagricole


28/58

;-mail: 4arola:

2R&2&$L( ? 2riticosecale @itt0 Nicolae Dragomir

Me&nologii Agricole,06 Apr 200D - 1D:00,12 comentarii

pic de Mriticale

http://www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole/TRITICALE-Triticosecale-Witt.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole/http://www.revista-ferma.ro/autori-nicolae-dragomir/triticale-triticosecale-witt.html#Comentarii-Articolhttp://www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole/TRITICALE-Triticosecale-Witt.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-tehnologii-agricole/http://www.revista-ferma.ro/autori-nicolae-dragomir/triticale-triticosecale-witt.html#Comentarii-Articol


29/58

2riticale este o cereală foarte mult folosită în ultimul timpdatorită potenţialului său ridicat de producţie atât de boabe, cât şide biomasă şi al multiplelor sale utilizări0

A0 &mportanţa economică şi furajeră

5atorită recom*inării unor caracteristici faora*ile de la cele douăspecii parentale %gr"ul şi secara', triticale are o serie de însuşiri *iologice şi economice cum sunt:

R re#istenţa ridicată la temperaturi scă#ute, ceea ce faori#ea#ă prelungirea egetaţiei p"nă toamna t"r#iu şi o reluare mai timpurie acreşterii în primăarăJ

R iguro#itate mare a plantelor şi cu ritm rapid de creştereJ

R toleranţă la to!icitatea ionilor de aluminiu, ce determină cultura pesolurile acide, nemaifiind necesară amendarea cu calcar a acestoraJ

R re#istenţa genetică la un spectru larg de *oli şi la iernare asigură o

*ună sta*ilitate a producţiei de la un an la altulJ

R ca fura$ %masă erde sau silo#' se poate folosi, cu re#ultate *une, în&rana *oinelor şi oinelor, iar ca *oa*e în fura$area păsărilor şi porcilor, datorită conţinutului acestora ridicat în li#inăJ

R aloarea nutritiă a *oa*elor de triticale este superioară at"t *oa*elor de gr"u, or#, c"t şi a celor de secarăJ

R în &rana omului se foloseşte pentru prepararea p"inii în raport de1:1 cu făină de gr"u, su* formă de fulgi, în diferite produse de patiserie, paste făinoase, etc(J

R din *oa*e se e!trage alcool, reali#"ndu-se, în medie, .00 l alcooldin 1000 7g săm"nţă(


30/58

B0 "nsuşiri morfologice şi fiziologice

În comparaţie cu gr"ul, seminţele de triticale încolţesc mult mairepede, datorită capacităţii de a*sor*ţie mai mare a apei şi a actiităţiimai intense a en#imei &idroli#ante alfa-amila#ă(

+ăsărirea plantelor este mult mai rapidă dec"t la gr"u, iar la înălţimeade 6- cm apare prima frun#ă(

Capacitatea de înfrăţire este superioară celei de gr"u şi apropiată cucea a secarei, iar alungirea paiului începe la temperatura de 10-1 0Cşi decurge asemănător ca la secară(

)a maturitate, la ma$oritatea soiurilor, pe reme ploioasă *oa*ele potîncolţii în spic, ceea ce influenţea#ă calitatea şi producţia de *oa*e%IS)M;A3 şi cola*(, 1DD0'(

C0 istematică şi soiuri

Mriticale este o plantă amfiploidă, creată de către om prin &i*ridareintergenerică, gr"u ! secară, cu garnitura cromo#omială de 2n T 6(

În pre#ent se cultiă în ţara noastră următoarele soiuri rom"neşti:lădeasa, 4lai, Mitan, Colina, 4rospect, Ue*ea, 3lpia, caracteri#ate prin potenţial ridicat de producţie, precocitate şi re#istenţă la iernare(

D0 $erinţele faţă de factorii de vegetaţie

În general, cerinţele faţă de căldură sunt mai reduse dec"t la gr"u şisecară, mai ales în fa#a formării şi umplerii *o*ului, fapt ce e!plicăreali#area producţiilor mari în #onele răcoroase(

Mriticale are cerinţe mari faţă de umiditate, fa#a critică fiind în perioada formării *o*ului( 4e timp de secetă are loc sterilitatea

spiculeţelor din partea superioară a spicului( 9ormele precoce sunt


31/58

mai re#istente la secetă, dar potenţialul de producţie este scă#ut(

9aţă de sol, triticale alorifică solurile sărace, acide sau nisipoase(

E0 Fonele de cultivare

Mriticale poate fi cultiată în toate #onele colinare, în regiunilesu*montane şi depresiunile intramontane, din Mransilania, nord Vestul ţării, nordul


32/58

4e solurile cu fertilitate mi$locie se recomandă aplicarea următoareido#e de îngrăşăminte c&imice: 0 40 W0( 5o#a de a#ot se aplică otreime toamna şi restul primăara, la alungirea paiului( 9osforul şi potasiul se aplică toamna(

Eunoiul de gra$d se poate folosii în do#ă de 20-0 t/&a, aplicat su*arătură( În acest ca# do#a de a#ot se reduce cu 0-.0P(

ăm"nţa şi semănatul

Eerminaţia minimă a seminţelor tre*uie să fie de P( Înainte desemănat săm"nţa se tratea#ă cu insectofungicide ca în ca#ul gr"ului(

;poca optimă de semănat este între 1 septem*rie V 1 octom*rie, în#onele colinare şi premontane şi1-1 octom*rie, pentru #onele dec"mpie(

5ensitatea optimă este de 00-600 *oa*e germina*ile/m2, distanţaîntre r"nduri de 12, cm, ad"ncimea de semănat mai mare dec"t lagr"u, respecti de -6 cm(

orma de semănat: 20-00 7g/&a(

)ucrările de întreţinere

În timpul egetaţiei, lucrările de întreţinere sunt identice ca şi înte&nologia cultiării gr"ului( 9itoto!icitatea mai mare a er*icidelor latriticale determină respectarea momentului optim de aplicare a

acestora: sf"rşitul înfrăţitului V sf"rşitul alungirii primului internod al paiului(

+ecoltarea

Cultuirle destinate folosirii su* formă de masă erde sau f"n serecoltea#ă în fa#a de *urduf înainte de înspicare, pentru a se asigura o producţie ridicată şi un fura$ de *ună calitate(


33/58

+ecoltarea pentru *oa*e se reali#ea#ă la începutul coacerii depline aseminţelor(

4roducţii potenţiale

u* formă de fura$ se poate reali#a 2- t/&a masă erde, iar producţia de *oa*e este cuprinsă între .000 V 6000 7g/&a(

parceta, o plantă furajeră pe nedrept uitată

Agronomie,18 Dec 2009 - 11:00,6 comentarii

Sparceta, planta furajeră pe nedrept uitată

Cultivarea sparcetei ca plantă furajeră a început în secolul al XV-lea, în sudul Franţei.

În ţara noastră, sperceta este prea puţin sauchiar deloc cunoscută de către fermieri, însă, înmulte alte ţări ea este foarte apreciată dinurmătoarele motive:

- poate cultiată pe terenuri calcaroa!e cu !tratulara"il !u"#ire, $n !pecial pe pante erodate, unde

culturile de lucernă !au de trifoi nu reu%e!c&

http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/Sparceta-o-planta-furajera-pe-nedrept-uitata.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/sparceta-o-planta-furajera-pe-nedrept-uitata.html#Comentarii-Articolhttp://www.revista-ferma.ro/galerie-foto/cultura-mare/plante-furajere/sparceta.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/Sparceta-o-planta-furajera-pe-nedrept-uitata.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/sparceta-o-planta-furajera-pe-nedrept-uitata.html#Comentarii-Articol


34/58

- poate cultiată $n 'one foarte !ecetoa!e, fărăirigare, $n cultură pură !au $n ame!tec cu !si"a !aucu pirul crestat&

- preine ero'iunea pe terenurile a(ate $n pantă&- nu prooacă meteori'a#ia, !pre deo!e"ire de lucernă%i de trifoi, deci poate con!umată fără ri!curi a!upra!ănătă#ii animalelor&- produce u%or cantită#i mari de !ăm)n#ă, !predeo!e"ire de lucernă %i de trifoi*

+n priin#a 'onelor de cultură, !parceta are numai două

re!tric#ii, %i anume: nu !uportă terenurile care aup)n'a apa freatică mai la !uprafa#ă %i nici pe cele carenu !unt "ine aproi'ionate cu calciu*Din dorin#a de a promoa acea!tă plantă furajeră,amelioratorii rom)ni au creat !oiuri de !parcetă.no"r/ci! iciifolia foarte aloroa!e, %i anume: 1A6196, Sparta 193, Splendid 1992, 4ara 1993 %i

Anamaria 2006*

Din păcate, ace!te !oiuri, care pe dealuri erodate !au $n'one !ecetoa!e depă%e!c cu mult lucerna !au trifoiul, $nceea ce prie%te randamentul, nu !unt cultiate* Acum,

$n lip!a cererii, actiitatea de producere a !ăm)n#ei5lită aproape !-a !i!tat*

Caracteristicile sparcetei, în cultură

a orice altă leguminoa!ă, !parceta are $n!u%irea de aa a'otul din aer, cu ajutorul microorgani!melor* .nodo'itate de pe rădăcina !parcetei plină de "acteriic)ntăre%te, $n medie, 17-20 mg* acteriile care trăie!c

$n !im"io'ă cu !parceta !unt foarte re'i!tente latemperaturi mari %i la !ecetă prelungită*


35/58

ractica a doedit faptul că !olul răm)ne mult mai"ogat $n compu%ii a'otului, după o cultură de !parcetă,dec)t după "orceag, trifoi !au $n urma unui ogor negru*

Dacă ecile popula#ii locale nu aloricau ecient $ngră%ămintele cimice, noile !oiuri create deamelioratorii autotoni, pe care le-am amintit anterior,reac#ionea'ă faora"il la do'e de 60 g;a a'ot, 60g;a 2.7 %i 60 g;a


36/58

Sparceta !-a cultiat ca plantă furajeră $ncă din !ecolulal @-lea, $n partea de !ud a ?ran#ei* Bot autorul >aller,

$n C?loarea >;eleticaE, $l citea'ă pe Fuigi Anguillara,

care $n anul 1761 pomene%te $n !crierile !ale de!preCol/galaE denumirea !parcetei la acea reme ca indo plantă furajeră aloroa!ă, cultiată $n roince %i $nGtalia*

De!pre cultura !parcetei a mai !cri! %i Dalecamp1783, d)nd numele de C!par!eE !peciei .no"r/ci!iciifolia, o plantă cultiată $n proincia Daupine* u

timpul, de la no#iunea de C!par!eE !-a ajun! la cea deC!par!etteE, apoi de Ce!par!etteE, de unde proine %idenumirea $n lim"a rom)nă, C!parcetăE*

+n anul 1600, .liier de Serre! a făcut o amplăde!criere a culturii !parcetei .no"r/ci! iciifolia,enumer)nd calită#ile ace!tei ecelente plante furajerecultiate $n !udul ?ran#ei*

După 16=0, !parceta a $nceput !ă !e cultie %i $n Anglia,pe terenuri a(ate $n pantă %i !upu!e ero'iunii, iar $n1318 planta a fo!t introdu!ă %i $n Au!tro-Hngaria*

Se pre!upune că, $n !ecolul al @GGG-lea, !parceta !-acultiat %i $n Bran!ilania, unde !-au pă!trat cele maieci centre de cultiare a !parcetei, a(ate $ntre 4ociu,

Iegin %i Sărma%*

Paul VARGA

8 $omentarii$1*(G2(Fanonim, 1-Jun-201 09:19:0=

http://www.revista-ferma.ro/autori-paul-varga/sparceta-o-planta-furajera-pe-nedrept-uitata.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/sparceta-o-planta-furajera-pe-nedrept-uitata.html#FormComentariulhttp://www.revista-ferma.ro/autori-paul-varga/sparceta-o-planta-furajera-pe-nedrept-uitata.htmlhttp://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/sparceta-o-planta-furajera-pe-nedrept-uitata.html#FormComentariul


37/58

$ o planta melifera...5 o planta melifera, foarte "una pentru nectar,in(ore!te e!alonat !i e!te foarte i'itata de al"ine, am

a'ut un lot cu !parceta, facelia !i topinam"ur intr-un!ite de cercetare*ine mai comerciali'ea'a a!a ceaKanonim, 20-4a/-201 13:0:06unucata...Am !parceta la an'are* ine e intere!at !a trimita unmail la unucataL/aoo*com anonim, 16-Apr-201 1=:0:19

un nr de tel...un nr de tel a roganonim, 11-Apr-201 12:=6:='parceta, o plantă furajeră pe nedrept ...De unde !e poate cumpara !eminte***Kanonim, 03-Apr-201 16:29:11daaa...

eu am pu! lucerna !i !a du!dracu !i un nene mia !pu!de !parceta eu reau !a o folo!e!cla capre* cred ca e!te"unaanonim, 02-Jan-2012 13:=9:19&ou...ea nou*n*am mai au'it de acea!ta planta, o !a incerc!emanarea ei pe o !uprafata mica pentru inceput,*!a

edem daca e "una de cea

parceta ategorie: lante furajere

03 Gunie 2008

mailto:[email protected]://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-furajere/1603-sparceta.htmlhttp://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-furajere.htmlmailto:[email protected]://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-furajere/1603-sparceta.htmlhttp://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-furajere.html


38/58

Sparceta (Onobrychis viciifolia) este o

planta furajera valoroasa, folosita in hrana

animalelor sub diferite forme: masa verde la

grajd, pasune sau fan.Nutretul de sparceta are un continut

ridicat de proteina si saruri minerale, precum

si un grad mare de palabilitate si

digestibilitate.

Sparceta este o foarte buna planta melifera, datorita

continutului ridicat de nectar si a perioadei lungi de inflorire (2

de !ile).

"euseste atat in cultura pura cat si in amestec cu alte

plante. #alorifica bine solurile sarace, erodate, fiind superioara

lucernei din acest punct de vedere si este mai putin

pretentioasa si mai re!istenta la seceta.

$in punct de vedere agrotehnic, acumulea!a in sol

cantitati mari de a!ot, iar datorita sistemului radicular, careposeda insusirea de a solubili!a o serie de compusi greu

solubili, lasa in sol cantitati insemnate de saruri de fosfor, calciu

si potasiu, in forme usor accesibile pentru alte plante. %otodata

dupa sparceta raman in sol cantitati insemnate de radacini si

resturi organice, care echivalea!a cu 2&'& tone gunoi de grajd

la hectar.

$atorita insusirilor mentionate, sparceta este o bunaplanta premergatoare pentru majoritatea culturilor.

#aloarea nutritiva a unui g de nutret verde este de &,*+

N, 2 g -$, 2, g calciu, &, g fosfor si mg caroten.

/a noi in tara se cultiva o serie de populatii de sparceta,

din care mai valoroase sunt cele de 0ampia %ur!ii si #alul lui

%raian. Soiul 1undulea este caracteri!at printr'o re!istentamare la seceta si ger, precum si printr'o productivitate


39/58

superioara populatiilor eistente. "ecent au fost introduse in

cultura soiuri autohtone: Sparta, 1undulea 3 si Splendid.

Sparceta este putin pretentioasa fata de clima si sol,

re!ista mai bine la ger si seceta si valorifica superior solurilesarace, erodate, pietroase, uscate, obtinand in aceste conditii

productii superioare lucernei.

Sparceta urmea!a in rotatie dupa plante care lasa terenul

curat de buruieni, in special dupa prasitoare la care s'au

administrat ingrasaminte organice, si nu revine pe aceiasi

suprafata mai devreme de 3'+ ani.

Sunt foarte bune plante premergatoare cerealele de

toamna si de primavara, precum si plantele anuale de nutret

care eliberea!a terenul pana la inceputul toamnei.

"eactionea!a mai slab la aplicarea ingrasamintelor, in

special la cele cu fosfor si potasiu, datorita sistemului radicular

care se ramifica in profun!ime si are insusiri de a solubili!a

compusii greu solubili.

4ratura se face la adancimea de 22 cm pe solurile mijlocii

si 2 cm pe solurile grele.

Sparceta se seamana primavara timpuriu, in cultura pura

sau amestec, fara planta protectoare, la '*2, cm intre

randuri si la adancimea de '5 cm, folosind +&'& samanta

g6ha.

"ecoltarea. 7n ca!ul cand se seamana cu plantaprotectoare recoltarea recoltarea se face la o inaltime mai

mare, aproimativ la *&'* cm.

7ntervalul optim de recoltare este cuprins intre mijlocul

fa!ei de imbobocire si mijlocul fa!ei de inflorire.

Sparceta produce in mod obisnuit, o coasa pentru fan si o

otava pentru pasunat.


40/58

8ste mai putin productiva decat lucerna si trifoiul, produce

in medie '3 tone6ha fan, respectiv 2'& t6ha masa verde.

•

)orumbul pentru furaj 0 Aprilie 2008

• -lantele premergatoare9

• /ucrarile solului9

•

Semanatul9• ibri!ii folositi9

• 7ntretinerea culturilor9

• "ecoltarea.

Plantele premergatoare

-orumbul pentru furaj urmea!a dupa culturi care permit

eecutarea aratura pana la venirea se!onlui rece din toamna.

0ele mai bune plante premergatoare sunt culturil9e

perene, cerealele de toamna, culturile succesive si cartofii.

-orumbul pentru furaj se autosuporta timp de 5' ani, mai

ales daca se fertili!ea!a periodic cu gunoi de grajd.

Nu se va cultiva dupa sfecla furajera sau sfecla de !ahar.

$upa porumbul pentru furaj se poate cultiva culturile

furajere de toamna respectiv leguminoasele si gramineele

perene

http://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-furajere/1436-porumbul-pentru-furaj.htmlhttp://www.gazetadeagricultura.info/plante/plante-furajere/1436-porumbul-pentru-furaj.html


41/58

Lucrarile solului

-orumbul pentru silo! este sensibil la baltire apei. %ocmai

de aceea este indicat de a se efectua nivelarea terenului

inainte de eecutarea araturii de ba!a.

4ratura trebuie efectuata cat mai devreme, respectiv

inainte de inceperea se!onului rece din toamna.

Se va eecuta o aratura la 2'& cm odata la 5' ani. 7n

rest adancimea araturii va fi de 2& '2 cm.

-e terenuri cu eces de umiditate se efectuea!a o lucrare

de scarificare adanca odata la 5' ani.

-regatirea terenului se face cu grapa cu discuri in agregat

cu grapa cu colti in pre!iua semanatului.

-e solurile bulgaroase, tasate cu multe resturi vegetale,

lucrarea se face cand terenul este !vantat cu grapa cu discuri

in agregat cu graba cu colti iar in pre!iua semanatului se mai

eecuta o lucrare cu combinaturul perpendicular pe directia de

semanat.

Semanatul

8poca optima de semanat a porumbului pentru silo! este

mai devreme cu 2' !ile fata de porumbul pentru boabe.0alendaristic, perioada optima este intre *'2& aprilie.

$ensitatea optima a culturii de porumb silo! este de &'3&

mii plante6ha si hibri!i mai tardivi in !ona sudica iar in !ona

nordica si colinara sunt preferati hibri!i mai timpurii si densitati

de 3&'+& mii plante6ha.

7n cultura irigata cele mai bune densitati sunt cele de &'

mii plante6ha.


42/58

$istanta optima de semanat intre randuri este de +& cm,

iar adancimea optima intre '+ cm in functie de umiditate si

tetura solului.

Samanta trebuie tratata cu %iradin si $iafuran contrabolilor si daunatorilor.

Hibrizii folositi

ibri!ii speciali!ati pentru furaj trebuie sa fie foarte

productivi si cu un indice de consumabilitate al tulpinilor mult

superior hibri!ilor actuali.

7n tarile mari cultivatoare de porumb silo! sunt preferati cei

care la inceputul coacerii in ceara au foliajul verde si o

re!istenta sporita la bolile foliare.

7n !onele cu temperaturi medii anuale de ', grade 0 se

recomanda hibri!i %urda *3&, %urda 2&&. 7n !onele cutemperaturi medii de , ' ;, grade 0 se recomanda hibridul

1undulea 2+&9 7n !ona cu temperatura medii anuale de ;,'*&

grade 0 se recomanda hibridul 1undulea 2&, iar peste *&

grade 0, hibridul 1undulea 52&

$intre hibri!ii straini recomandam ibri!i de porumb

-ioneer (329 +), ibri!i de porumb "ustica (7nagua9 aiti9

S (2+59 *;9 *;5), sau?aisadour (4linea)

-entru porumbul furajer din cultura succesiva care se

poate semana pana cel tar!iu la 2'& iunie, se recomanda

hibri!ii 1undulea 2+&9 %urda *3&, etc.


43/58

Intretinerea culturilor

1ertili!area de ba!a consta in aplicarea de gunoi &'5&

tone6ha la neirigat, 3&'& tone6ha la irigat, inainte de efectuarea

lucrari de aratura. 7n acest ca! do!ele de ingrasaminte chimecese reduc cu 5&@.

Sunt necesare in culturile nefertili!ate cu gunoi de grajd:

&'*&& g6ha -2O (fosfor) substanta activa9 3&'+& g6ha =2O

(potasiu) substanta activa9 &'*2& g6ha N (a!ot) substanta

activa9

0ombaterea buruienilor se poate face cu * '*, litri6haDual Gold 960 EC ' erbicid pelicular antigramineic ce se aplica

inainte de semanat sau inainte de rasarirea plantelor de

cultura9 5' litri6ha Gardoprim Plus Gold 00 SC ' erbicid

compus pentru cultura porumbului ce se aplica inainte de

rasarirea plantelor de cultura9 ', litri6ha Luma! "#$ SE '

erbicid compus din trei substante active diferite, asigura

combaterea principalelor buruieni mono si dicotiledonate dincultura porumbului9 *'*, litri6ha %istral & SC ' erbicid ce

combate gramineele din cultura de porumb, aplicat pana in fa!a

de 5'3 frun!e a plantelor de cultura9 &, '&,+ l6ha 'uctril

D()*, aplicat in fa!a de ro!eta a buruienilor mono.

7n cultura irigata, prima udare are loc cu * !ile inainte de

inceperea inspicatului cu o norma de 3&'+& mm. darile se

repeta tot la doua saptamani pana la mijlocul fa!ei de lapte.

)ecoltarea

"ecoltarea pentru silo! se face in fa!a de sfarsitul fa!ei de

lapte si inceputul fa!ei de ceara a boabelor, fa!a care durea!a


44/58

*' *2 !ile. 7n acaesta fa!a plantele intregi au umiditatea de 3@

( @ Substanta uscata )

"ecoltarea pentru masa verde se face la inceputul fa!ei

de lapte cand umiditatea nu este mai mica de +&@ (&@ S)

7n articolele A4rta de aface un silo! ecelentA si ASilo!

ecelent cu


45/58

ara"il*

Ace!t lucru a fo!t po!i"il datorită ei!ten#ei unor

cantită#i mari de !ăm)n#ă de ma'ăre de primăară care!e lira producătorilor de furaje cu mult !u" co!tul!emin#ei* +n condi#iile economiei de pia#ă, $n care!ăm)n#a !e lirea'ă la pre#ul real, !uprafe#ele cultiatecu "orceag de primăară au !că'ut mult*

Fa fel ca %i "orceagul de toamnă, "orceagul de

primăară răm)ne $n continuare o alternatiă deproducere a furajelor, cu at)t mai mult cu c)t $n cultură!ucce!iă !e o"#in produc#ii !emnicatie, fapt cecontri"uie la renta"ili'area culturii*

Mi la acea!tă cultură, $n ultimii 12 ani, cercetarea%tiin#ică autotonă a căutat !olu#ii alternatie pentru

$nlocuirea "orceagului de primăară*

S-a ajun! la conclu'ia că ma'ărea de primăară poate!ă e !u"!tituită de către trifoiul de Aleandria, caree!te o leguminoa!ă furajeră anuală, ce produce maimulte recolte pe an %i la care producerea !emin#ei !ereali'ea'ă u%or, a)nd coecientul de $nmul#ire mai

mare de 8 - 10 ori dec)t ma'ărea furajeră deprimăară& acea!tă !pecie !e poate cultia $n ame!teccu raigra!ul ari!tat !au i"rid, care dă produc#ii mari denutre#& $n ultimii ani !-a mer! pe un ame!tec

$m"unătă#it, $n care alături de trifoiul de Aleandria %iraigra! ari!tat !-a introdu! %i o normă redu!ă de!ăm)n#ă de trifoi ro%u, c)nd ame!tecul !e poate

eploata doi ani, fapt ce contri"uie la renta"ili'area


46/58

culturii*

orceagul de primăară !e poate etinde $n toate

'onele ecologice unde nu !unt condi#ii de irigare, undeprecipita#iile medii anuale !unt mai mari de =70 mm,iar temperatura medie anuală depă%e%te 3,70*

Ame!tecurile furajere $n componen#a cărora intrătrifoiul de Aleandria !e pot etinde $n toate 'onelecolinare, unde precipita#iile medii anuale depă%e!c 770

- 600 mm %i temperatura medie anuală e!te mai marede 3,70, cu ecep#ia !olurilor acide, neamendate& $n'onele de c)mpie ace!te ame!tecuri !e pot cultia $n'one cu precipita#ii medii multianuale mai mari de 700mm, pe toate tipurile de !ol& $n !udul #ării, ame!tecurilefurajere la care ne referim, !unt indicate %i $n unită#ileagricole care au acce! la un !i!tem de irigare, unde

produc#iile cre!c !emnicati %i !e pot o"#ine - =recolte pe an*

Sunt indicate următoarele !oiuri: 4agi!tra, la ma'ăreafurajeră de primăară& Some%an %i 4ure% la oă'&Siriu!, Sonet, Siliu %i Sorin la iar"a de Sudan& 4ărgărit,4inera, 4arte, 4atador %i 4irel la mei& Bigri, la trifoi de

Aleandria& Dacia Betra, ?lora, Io'a !au alt !oiomologat $n ultimii ani, la trifoiul ro%u& Fu/, Ner !au?lorin, la raigra!ul i"rid*

mplasarea culturii

orceagul de primăară poate !ă urme'e $n rota#ie %i

după culturi care permit o "ună pregătire a !olului p)nă


47/58

la mijlocul toamnei, cum !unt: !fecla de 'aăr %ifurajeră, i"ri'ii de porum" !emitimpurii %i !emitardii,(oarea !oarelui, etc*& $n cultură !ucce!iă, după

"orceag de primăară !e !eamănă iar"a de Sudan %imeiul furajer*

remergătoarele cele mai indicate pentru ame!tecurilefurajere $n componen#a cărora intră trifoiul deAleandria, !unt cereale de toamnă %i de primăară %icartoi timpurii*

plicarea în"ră3ămintelor

?o!forul* orceagul de primăară %i ame!tecurilefurajere de primăară $n !tructura cărora intră trifoiulde Aleandria dau produc#ii mari c)nd con#inutul !olului

$n fo!for mo"il e!te de minimum 3 mg g !ol 0 ppm*

Se admini!trea'ă !u" arătură, 30-80 g 2.7;a*

ota!iul* e !olurile acide care !unt decitare $n pota!iumo"il !e admini!trea'ă anual 60-30 g


48/58

entru "orceagul de primăară %i pentru ame!tecurilefurajere $n !tructura cărora intră trifoiul de Aleandria,arătura de ară !au de toamnă !e eecută imediat

după eli"erarea terenului de planta premergătoare&c)nd !tratul ara"il e!te lip!it de apă, arătura !e am)năp)nă după căderea unor precipita#ii care !ă umecte'eace!t !trat*

Arătura !e eecută la ad)ncimea de 18-20 cm cu plugul $n agregat cu grapa !telată* Fa de!primăărare

pregătirea patului germinati !e face cu com"inatorul,preă'ut $n !pate cu tăălugi, !au cu agregatul degrape cu col#i, la care !e ata%ea'ă $n !pate "aremetalice*

'ăm5nţa 3i semănatul

5poca de !emănat* orceagul de primăară %iame!tecurile furajere $n !tructura cărora intră trifoiul deAleandria !e !eamănă $n prima urgen#ă* +n 'onelecolinare, calendari!tic, epoca de !emănat $n aniinormali !e $n!crie $ntre 17 %i 0 martie, iar $n 'onele dec)mpie $ntre 1 %i 17 martie& $nt)r'ierea !emănatuluiconduce la !căderea !emnicatiă a produc#iei*

Den!itatea de !emănat* entru "orceagul de primăară,ame!tecul furajer a alcătuit din 1=0-170 g;ama'ăre furajeră de primăară %i 90-100 g;a oă'&pro"a la !emănătoare !e face cu cantitatea re'ultatăprin $n!umarea celor două componente aleame!tecului*


49/58

Se !eamănă cu !emănătorile de cereale, $n r)nduri la12,7 cm, la ad)ncimea de ,0-,7 cm* +n cultură!ucce!iă iar"a de Sudan !e !eamănă cu norma de

!ăm)n#ă de 7 g;a, $n r)nduri normale, la ad)ncimeade 2,7-,7 cm, iar meiul furajer cu 27 g;a, laad)ncimea de 2,7-,0 cm* Semănatul culturilor!ucce!ie !e face imediat după recoltarea "orceaguluide primăară*

Ame!tecul furajer $n care leguminoa!a anuală e!te

trifoiul de Aleandria !e !eamănă $n următoareleraporturi : trifoi de Aleandria 8-9 g;a raigra! i"rid6-3 g;a trifoi ro%u 6-3 g;a* Ace!t ame!tec dăproduc#ii economice doi ani*

ucrările de întreţinere a culturii

om"aterea "uruienilor* orceagul de primăară poate afectat de "uruieni dicotiledonate& ace!tea !e com"atcu Dicote 1 l;a, !au un alt produ! !imilar, care !eaplică la $nceputul fa'ei de ro'etă a "uruienilor*

Ame!tecul furajer $n componen#a căruia intră trifoiul deAleandria, datorită cre%terii inten!e a plantelor luptă

ecient cu "uruienile, moti pentru care folo!ireaer"icidelor nu e!te nece!are& c)nd $n!ă cultura e!teputernic infe!tată cu "uruieni dicotiledonate !e poateface un tratament cu 2,= D 1,7-2,0 l;a, !au cua!agran forte 1,7 l;a, care !e aplică $n fa'a de

$nceput de ro'etă a "uruienilor*

om"aterea dăunătorilor* +n ca'ul "orceagului de


50/58

primăară, c)nd !e manife!tă atacul g)ndacului "ă"o!Fema melanopa, care apare de regulă la $nceputul

$n!picatului oă'ului, !e impune recoltarea culturii

$nainte cu c)tea 'ile fa#ă de epoca optimă& acea!tămă!ură e!te indicată doar $n !itua#ia $n care plantele deoă' !unt atacate $n propor#ie mai mare de 10-17 O*

Dacă atacul ace!tui dăunător !e manife!tă maitimpuriu !e face un tratament cu un piretroid, depreferat ?a!tac 5 100-170 ml;a& ma!a egetală !e

poate introduce $n furajare după 2- 'ile de latratament* entru ame!tecul furajer $n !tructura căruiaintră trifoiul de Aleandria nu !unt nece!aretratamentele cimice, cultura neind afectată dedăunători care !ă in(uen#e'e !emnicati nielulrecoltei*

Grigarea

Hnită#ile agricole !ituate $n !udul #ării, care au acce! laun !i!tem de irigare, $n anii !eceto%i, pot irigaame!tecul furajer $n compo'i#ia căruia intră trifoiul deAleandria& irigarea e!te nece!ară mai ale! pentrucoa!ele GG %i GGG pentru care !e aplică 1-2 udări cu norme

de =7-77 mm* rima udare !e aplică la 7-6 'ile dupărecoltarea culturii, iar cea de a doua după un interalde 12-1= 'ile& $n ace!te condi#ii produc#ia ace!tor coa!e!e du"lea'ă*

Iecoltarea

Iecoltarea "orceagului făc)ndu-!e $n dinamică pentru


51/58

furajare la ie!le, interalul optim de eploatare e!tecuprin! $ntre $năl#imea plantelor de 70-77 cm %i p)năc)nd plantele de oă' au $n!picat $n propor#ie de 60-30

O* ?urajul !e poate con!era %i prin $n!ilo'are, c)ndrecoltarea !e face la $nceputul $n!picatului oă'ului&ma!a co!ită răm)ne $n "ra'de 2- 'ile, după care !etoacă mărunt %i !e $n!ilo'ea'ă*

ultura !ucce!iă, re!pecti iar"a de Sudan !erecoltea'ă $n dinamică pentru furajare la ie!le, !au !e

$n!ilo'ea'ă după o preala"ilă pălirii* +n condi#ii climaticefaora"ile iar"a de Sudan !e poate con!era %i !u"formă de f)n* )nd cultura !ucce!iă e!te meiul furajer,ace!ta !e poate u%or con!era !u" formă de f)n, pentrucare !unt nece!are $n jur de 'ile*

Ame!tecul furajer alcătuit din trifoi de Aleandria,

raigra! i"rid %i trifoi ro%u !e poate eploata $ndinamică pentru furajare la ie!le, $n interalul cuprin!

$ntre $nceputul fa'ei de $m"o"ocire %i mijlocul fa'ei de $n(orit a trifoiului de Aleandria* Fa coa!ele GG %i GGGfurajul !e poate con!era %i !u" formă de f)n, c)ndrecoltarea !e face la mijlocul fa'ei de $n(orire atrifoiului*

4a!a co!ită răm)ne $n "ra'de $n jur de = 'ile $n!orite& $ntoarcerea "ra'delor !e face după două 'ile, diminea#ap)nă la orele 9* ?)nul !e "alotea'ă $n 'iua a cincea,c)nd umiditatea nu depă%e%te 13 O* +n go!podăriile#ărăne%ti u!carea f)nului poate !ă e gră"ită prin

$ntoarcerea repetată a "ra'delor cu furca, $n primele

două 'ile*


52/58

Iuliu Moga, Maria Schitea

$ultura de borceag 11 Septem"rie 2003

Printre principalele leguminoase

anuale de nutret$ alaturi de mazare si soia$ se afla si

mazaric+ea care se culti,a in amestec cu o cereala-

.mestecul se numeste borceag- In functie de perioada in

care se seamna$ intalnim borceagul de toamna sau

borceagul de prima,ara-

'orceagul de toamna


53/58

este acoperit cu !apada. ?a!arichea panonica cere soluri

fertile.

/ucrarile de pregatire a solului se face ca si pentru

cerealele de toamna. 8poca optima de insamantare este cudoua saptamani inaintea graului. 0antitatea de samanta la

hectar este de &';& g ma!ariche in amestec cu &'3& g

secara sau or! toamna.

-entru producerea de samanta se folosesc +&';& g6ha

ma!ariche in amestec cu &'5& g6ha cereale. 7n !onele umede

cantitatea de ma!ariche se reduce la &'3& g6ha in amestec

cu 3&'+& g6ha cereale.

-entru nutret recoltarea se face la formarea primelor

pastai de ma!ariche, iar pentru samanta cand pastaile se

brunifica si ba!a tulpinii se usuca,

-roductia de masa verde ajunge la & &&& g6ha iar

productia de boabe poate fi de 2&&& g6ha.

'orceagul de prima,ara


54/58

1a!a de recoltare este ca si la borceagul de toamna, iar

productia ajunge la 2 &&& g6ha masa verde.

7n !ona de silvostepa si a solurilor brun roscate de padure,

borceagul de primavara poate fi inlocuit cu un amestec de *3&g6ha ma!are si & g6ha de ova!. 4mestecul de *5& g6ha

ma!are, 5& g6ha ova! si *& g6ha floarea soarelui da o

cantitate mult mai mare de m

Pe"aria*lumea!

>ome De!prenoi

A"onamente

ideo

Articole .ferte Anunturi

eQ!lter

Gmprimati

articolul

Mi ce furaj erac)nda "orceagulR

u cred că maiei!tă o eiden#ă aculturii de "orceag

$n Iom)nia* Mic)nd te g)nde%tice furaj aloro!e!te ace!taR

Pe"QQQ*lumea!atului*ro

curs valutar

http://www.arhiva.lumeasatului.ro/http://www.arhiva.lumeasatului.ro/despre-noi.htmlhttp://www.arhiva.lumeasatului.ro/despre-noi.htmlhttp://www.arhiva.lumeasatului.ro/despre-noi.htmlhttp://www.arhiva.lumeasatului.ro/abonamente.phphttp://www.arhiva.lumeasatului.ro/abonamente.phphttp://www.arhiva.lumeasatului.ro/abonamente.phphttp://tv.lumeasatului.ro/http://tv.lumeasatului.ro/http://www.arhiva.lumeasatului.ro/articole2012.phphttp://www.arhiva.lumeasatului.ro/articole2012.phphttp://www.arhiva.lumeasatului.ro/editare-carte.phphttp://www.arhiva.lumeasatului.ro/editare-carte.phphttp://anunturi.lumeasatului.ro/http://anunturi.lumeasatului.ro/http://anunturi.lumeasatului.ro/http://agro-business.ro/noutati/http://agro-business.ro/noutati/http://agro-business.ro/noutati/http://www.arhiva.lumeasatului.ro/imprimare.php?articol_id=466http://www.arhiva.lumeasatului.ro/imprimare.php?articol_id=466http://www.lumeasatului.ro/http://www.lumeasatului.ro/http://www.cursbnr.ro/http://www.arhiva.lumeasatului.ro/imprimare.php?articol_id=466http://www.arhiva.lumeasatului.ro/http://www.arhiva.lumeasatului.ro/despre-noi.htmlhttp://www.arhiva.lumeasatului.ro/despre-noi.htmlhttp://www.arhiva.lumeasatului.ro/abonamente.phphttp://www.arhiva.lumeasatului.ro/abonamente.phphttp://tv.lumeasatului.ro/http://tv.lumeasatului.ro/http://www.arhiva.lumeasatului.ro/articole2012.phphttp://www.arhiva.lumeasatului.ro/editare-carte.phphttp://anunturi.lumeasatului.ro/http://anunturi.lumeasatului.ro/http://agro-business.ro/noutati/http://agro-business.ro/noutati/http://www.arhiva.lumeasatului.ro/imprimare.php?articol_id=466http://www.arhiva.lumeasatului.ro/imprimare.php?articol_id=466http://www.lumeasatului.ro/http://www.lumeasatului.ro/http://www.cursbnr.ro/


55/58

•

1*

Comunica e!perienta

.gro)omania-ro

"ro#omania.ro Stiri Gng* a!ile iorca!: Semănatul "orceagurilor detoamnă după cereale pentru "oa"e

&ng0 +asile $iorcas> emănatulborceagurilor de toamnă după cereale

pentru boabe

Autor: Drago! Ser"anu"licat la data de 28 .ct* 2010 in: Stiri

Bag!: !orcea", ma2ariche, cereale !oa!e

ele mai "une premergătoare pentru mă'ăricile de toamnă !unt cerealele

pentru "oa"e, iar pentru mă'ăricea de primăară pră%itoarele* Fa r)ndul lor,mă'ăricile !unt premergătoare ecelente pentru toate culturile, inclu!i pentru

http://agroromania.manager.ro/http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/2/http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/semanatu-borceag-toamna-cereale-boabe-vasile-ciorcas-9303.htmlhttp://agroromania.manager.ro/articole/stiri/semanatu-borceag-toamna-cereale-boabe-vasile-ciorcas-9303.htmlhttp://agroromania.manager.ro/tags/dragos%20serban/http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/2/http://agroromania.manager.ro/tags/borceag/http://agroromania.manager.ro/tags/mazariche/http://agroromania.manager.ro/tags/cereale%20boabe/http://www.facebook.com/rentrop.stratonhttp://www.facebook.com/agroromaniamailto:[email protected];http://agroromania.manager.ro/http://agroromania.manager.ro/http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/2/http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/semanatu-borceag-toamna-cereale-boabe-vasile-ciorcas-9303.htmlhttp://agroromania.manager.ro/articole/stiri/semanatu-borceag-toamna-cereale-boabe-vasile-ciorcas-9303.htmlhttp://agroromania.manager.ro/tags/dragos%20serban/http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/2/http://agroromania.manager.ro/tags/borceag/http://agroromania.manager.ro/tags/mazariche/http://agroromania.manager.ro/tags/cereale%20boabe/


56/58

culturile !ucce!ie* 4ă'ăricile !e auto!uportă, $n!ă nu !e practică monocultura*De pe urma folo!irii gunoiului de grajd !e reali'ea'ă !poruri mici de produc#ie lacultura mă'ăricilor, $n!ă !e o"#in cre%teri $n!emnate de produc#ie la culturileurmătoare*

+ngră%ămintele cimice determină !porirea produc#iei "orceagurilor cu p)nă la20O* Ie'ultate "une !e o"#in la admini!trarea de =0-70 70-60* +n ca'ulfertili'ării numai cu a'ot, participarea mă'ăricilor $n !tructura recoltei totale !ediminuea'ă cu 70-30O* 5poca optimă de admini!trare a $ngră%ămintelor cimicela "orceagurile de toamnă e!te toamna, la pregătirea terenului pentru !emănat*entru "orceagul de primăară, $ngră%ămintele cu fo!for !e admini!trea'ătoamna, iar cele cu a'ot primăara, $nainte de !emănat*

A!ocierea amendamentelor cu calciu la $ngră%ămintele cimice determină!porirea produc#iei cu 10-17O pe !olurile acide*

regătirea terenului

Semănatul "orceagurilor de toamnă după cereale pentru "oa"e nece!itămo"ili'area !upercială a miri%tei cu grapa cu di!curi, la eli"erarea terenului*+nainte cu 8-10 'ile de !emănat !e eecută arătura, urmată de pregătirea patuluigerminati* Fa !emănatul după premergătoare mai t)r'ii !e eecută doar arătura%i pregătirea patului germinati*entru "orceagurile de primăară !e eecută ogorul de toamnă %i pregătireapatului germinati $n primăară*

entru am"ele ca'uri e!te de!igur utilă %i nielarea terenului*

Săm)n#a %i !emănatul

entru !emin#ele de mă'ărice, puritatea minimă admi!ă la !emănat e!te de90O, iar capacitatea minimă de germinare, de 80O*

Semin#ele mă'ăricilor de toamnă au 4*4** de 20-=0 gr*, iar cele ale mă'ăriciide primăară de =7-80 gr*Semin#ele de mă'ărice !e tratea'ă cu itragin $nainte de !emănat, dacă pe

terenul re!pecti nu au fo!t cultiate leguminoa!e timp de 7-6 ani* Semin#elecerealelor !e tratea'ă $mpotria tăciunelui !au a mălurai* Semin#ele demă'ărice pot !caricate, $n !copul reducerii procentului de !emin#e tari*

Ame!tecul !emin#elor de cereale cu cele de mă'ărice !e eecută $n maga'ie, $naintea !emănatului*

5poca optimă de !emănat pentru "orceagurile de toamnă e!te prima jumătate alunii !eptem"rie, iar pentru "orceagul de primăară, $n prima urgen#ă primăara*entru a aea produc#ie o perioadă mai $ndelungată, "orceagul de primăară !e

poate !emăna e%alonat, la interal de 10-17 'ile $ntre epoci* Fa !emănatul după20 aprilie, produc#iile !cad*


57/58

orma de !ăm)n#ă pentru "orceagurile de toamnă e!te de 1=0-160 g;a, laraportul cereală: mă'ăricea de 1: 1 !au 1:2* entru "orceagul de primăară,norma de !ăm)n#ă e!te de 170 g;a, cu raportul cereală: mă'ărice de 1:2*

Di!tan#a de !emănat e!te de 12,7 cm* $ntre r)nduri* Semănatul !e eecută cu!emănătorile o"i%nuite pentru cereale* Ad)ncimea de !emănat e!te de -6 cm*

Berenul ocupat cu "orceag de primăară !e tăăluge%te după !emănat, $ndeo!e"idacă re'era de apă din !ol e!te redu!ă* +n ca'ul de!căl#ării culturii de "orceagde toamnă, primăara !e eecută tăălugitul* u e!te nece!ară com"atereacimică a "uruienilor*

+n ca'ul folo!irii "orceagurilor de toamnă pentru ma!ă erde, recoltarea !ee%alonea'ă prin $nceperea ei la $năl#imea cerealei de =0-70 cm, c)nd produc#ia

e!te de 10-17 t;a %i terminarea ei la $nceputul $n!picării, $n ca'ul ame!tecurilorcu !ecară !au cu or', re!pecti la $n!picarea completă, $n ca'ul ame!tecurilor cugr)u* A!emănător !e e%alonea'ă %i recoltarea "orceagului de primăară pentrufolo!irea ca ma!ă erde*

orceagurile de toamnă !e folo!e!c ca ma!ă erde, dependent de cereala de!u!#inere, $n următoarele perioade calendari!tice: 20 aprilie-7 mai pentru"orceagurile cu !ecară, 1-17 mai pentru "orceagurile cu or' %i 10-0 mai pentru"orceagurile cu gr)u* orceagul de primăară !e folo!e%te ca furaj erde $nperioada 1-20 iunie, $n ca'ul !emănatului primăara dereme, $n prima urgen#ă*

Se $n#elege că datele indicate mai !u! au aloare orientatiă* Iecoltarea pentru $n!ilo'are !ilo' !au !emi-!ilo' poate $nt)r'ia p)nă la $n!picarea completă acerealelor, re!pecti p)nă la formarea primelor pă!tăi la mă'ărici*

orceagurile de toamnă dau produc#ii de 27-0 t;a ma!ă erde la recoltarea $nfa'a de $nceput de $n!picare a cerealelor* orceagul de primăară dă produc#iicea mai mici, $n!ă de pe!te 20 t;a ma!ă erde*

Autor: ing* a!ile iorcaT

(i-a placut acest articol6 (rimite-l si prietenilor tai7

5 intrebarea zilei

!urajare capre in lactatie+ntre!are: are cinea idee care e norma de furajare pentru capre in lactatieK

#aspuns: Gn general, fanul !e da dupa mul!oare* Dimineata !i !eara !e da!fecla !au !ilo'ul, ame!tecat cu con*** cite!te tot ra!pun!ul aici

$omentarii

http://www.clubagricultura.ro/crestere-capre/furajare-capre-in-lactatie-6365.htmlhttp://www.clubagricultura.ro/crestere-capre/furajare-capre-in-lactatie-6365.htmlhttp://www.clubagricultura.ro/crestere-capre/furajare-capre-in-lactatie-6365.htmlhttp://www.clubagricultura.ro/crestere-capre/furajare-capre-in-lactatie-6365.html


58/58

7 comentarii

Documents

Plante Furajere