PLANTELE

Regnul Plantae este o categorie sistematică care cuprinde, conform oamenilor de știință[cine?],

organismele pluricelulare fotosintetizante, adaptate primar la viața terestră. Acest regn se împarte în

briofite (mușchi), pteridofite (ferigi) și spermatofite (gimnosperme și angiosperme).

Plantă este și nume generic dat organismelor vegetale, cu o organizare mai simplă decât a

animalelor și care își extrag hrana prin rădăcini, caracterizându-se prin prezența clorofilei, prin faptul

că membrana celulei este formată din celuloză și, în cazul speciilor superioare, prin alcătuirea

corpului din rădăcină, tulpină și frunze.

Reproducerea[modificare | modificare sursă]

Reproducerea reprezintă procesul de multiplicare al organismelor, și este deci caracteristică și

plantelor. Plantele se port multiplica prin reproducere asexuată, reproducere sexuată sau

reproducere care cuprinde ambele tipuri enumerate anterior. Indiferent de tipul de reproducere,

stadiul de la care se pornește poartă numele de germene. Reproducerea sexuată se face cu ajutorul

germenilor sexuați, iar reproducerea asexuată se face cu ajutorul germenilor asexuați. Germenii

sexuați poartă numele de zigoți. Germenii asexuați pot fi de două feluri specializați și nespecializați.

Germenii specializați asexuați pot fi spori sau zoospori. Germenii asexuați nespecializați pot

fi: bulbi, rizomi,tuberculi, sau fragmente de organe vegetative.

Au fost descrise la plante, folosindu-se drept criteriu circulația informației genetice de la ascendenți

la descendenți trei sisteme de reproducere.

1. Sistemul de reproducere biparentală prin fertilizare încrucișată

2.Sistemul de reproducere uniparentală prin autofecundare

3.Sistemul de reproducere uniparentală fară fertilizare.

Sistemul de reproducere biparentală prin fertilizare încrucișată[modificare | modificare sursă]

Această formă de reproducere este o reproducere sexuată. Ea implică participarea la actul

reproducerii a doi genitori diferiți genetic și fecundație. Rezultă un descendent ce primește două

fluxuri informaționale. Acest sistem este cea mai importantă sursă de variabilitate intraspeifică (care

are loc în interiorul unei specii). Tipul este intâlnit la plantele inferioare și la cele superioare ce

posedă flori unisexuate sau hermafrodite.

Sistemul de reproducere uniparentală prin autofecundare[modificare | modificare sursă]

În acest tip de reproducere sexuată participă o singură plantă genitoare hermafrodită sau unisexuată

monoică și autofecundarea. Descendenții primesc un singur flux informațional. Acest sistem oferă

avantajul că planta se poate reproduce și se pot asigura menținerea și

multiplicarea genotipurilor bine adaptate.

Sistemul de reproducere uniparentală fară fertilizare.[modificare | modificare sursă]

Este un sistem de reproducere asexuată, în care nu are loc procesul de fecundare. Se implică în

acest caz o singură plantă genitoare. Descendenții primesc în acest caz un singur flux informațional.

Sistemul se întâlnește sub două forme:

a) apomixie vegetativă

b) agamospermie

Concluzii[modificare | modificare sursă]

Cele trei sisteme de reproducere au fiecare dintre ele avantaje și dezavantaje. Ele nu sunt complet

delimitate. Astfel în cadrul unei specii pot să existe împreună două sau trei sisteme de reproducere.

Într-un anumit moment poate să domine unul dintre aceste sisteme în funcție de condițiile concrete

de mediu.

Scopul final al reproducerii este supraviețuirea speciei.

Studiul plantelor[modificare | modificare sursă]

Dintre lucrările științifice care tratează plantele cele mai reprezentative sunt cele ce poartă

denumirea de Floră. Aceste lucrări tratează în modul cel mai amănunțit posibil totalitatea palntelor

dintr-o anumită regiune sau dintr-o anumită țară.

Clasificarea regnului Plantae[modificare | modificare sursă]

În legătură cu clasificarea regnului Plantae, ca de altfel în toate clasificările, există mai multe păreri,

iar unele dintre acestea pot fi asemănătoare sau mai puțin asemănătoare. Cea mai recentă

clasificare din literatura română de specialitate este cea a prof. univ. dr. Vasile Ciocârlan care a fost

publicată în lucrareea Flora Ilustrată a României, Editura Ceres, București,2000.

Dintre clasificările existente amintim:

Clasificarea Regnului Plantae după Al. Beldie 1977

Clasificarea Regnului Plantae după Anca Sârbu, 1999

Clasificarea Regnului Plantae după Flora Ilustrată a României, V. Ciocârlan, 2000

Clasificarea Regnului Plantae după Systema Naturae 2000

Bolile plantelor[modificare | modificare sursă]

Prin noțiunea de boalǎ se înțelege orice tulburare de ordin fiziologic sau anatomo- morfologic care

se manifestă pe întreaga plantă sau numai pe anumite organe ale acesteia. În funcție de natura

cauzelor care le provoacă, bolile plantelor pot fi infecțioase (parazitare) și neinfecțioase (fiziologice).

Bolile infecțioase (parazitare) sunt provocate de diferiți agenți patogeni din categoria micro-

organisemelor și a plantelor superioare parazite. În raport cu agenții patogeni care le provoacă,

bolile infecțioase pot fi:

viroze = boli provocate de virusuri;

bacterioze = boli provocate de bacterii

micoze = boli cauzate de ciuperci;

antofitoze = boli provocate de antofite parazite. Bolile neinfecțioase (fiziologice) sunt

provocate de o serie de factori de mediu (umiditate, temeperatura, sol, poluarea mediului etc.)

care determină perturbări în procesele fiziologice și în morfologia și anatomia plantelor. Bolile

neinfecțioase nu se transmit de la o plantă la alta.