Upload
others
View
8
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
1 din 76
COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ Nr.1537din 27.03.2019
APROBAT ÎN ŞEDINŢA CONSILIULUI LOCAL
din 23.04.2019
PLANUL DE ANALIZĂ ŞI ACOPERIRE A RISCURILOR
- COMUNA CETARIU_ -
PREŞEDINTELE COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
PRIMAR
BONISZ ALEXANDRU
2 din 76
CAPITOLUL I.
DISPOZIŢII GENERALE
Secţiunea 1. Definiţie, scop, obiective
Definiţie :
“ Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor” (PAAR), reprezintă documentul care cuprinde
riscurile potenţiale identificate la nivel de judeţ sau localitate componentă acesteia (reşedinţă de
judeţ, municipiu, oraş, comună), măsurile, acţiunile şi resursele necesare pentru managementul
riscurilor respective.
Scopul: “ Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor” (PAAR) are scopul de a asigura cunoaşterea, de către
toţi factorii implicaţi, a sarcinilor şi atribuţiilor ce le revin premergător, pe timpul şi după
apariţia unei situaţii de urgenţă, de creare a unui cadru unitar şi coerent de acţiune pentru
prevenirea şi gestionarea riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă şi de a asigura un răspuns
optim în caz de urgenţă, adecvat fiecărui tip de risc identificat.
Obiective :
1. Asigurarea prevenirii riscurilor generatoare de situaţii de urgenţă, prin evitarea
manifestării acestora, reducerea fecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor
lor, în baza concluziilor rezultate în urma identificării şi evaluării tipurilor de risc,
conform schemei cu riscurile teritoriale.
2. Amplasarea şi dimensionarea unităţilor operative şi a celorlalte forţe destinate
asigurării funcţiilor de sprijin privind prevenirea şi gestionarea situaţiilor de
urgenţă.
3. Stabilirea concepţiei de intervenţie în situaţii de urgenţă şi elaborarea planurilor
operative.
4. Alocarea şi optimizarea forţelor şi mijloacelor necesare prevenirii şi gestionării
situaţiilor de urgenţă.
Responsabilităţi ale organismelor şi autorităţilor cu atribuţii în domeniu
3 din 76
Atribuţiile Consiliului local, conform Legii nr. 481/2004, privind protecţia civilă, republicată.
a) aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrative – teritoriale, analizează anual şi
ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia;
b) aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare
destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă;
c) participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a
serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu;
d) stabilesc în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile;
e) înfinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, centre de
formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă;
f) gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă
prin serviciile specializate din subordine;
g) asigură spaţiile necesare funcţionării inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă corespunzătoare, paza
şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de
intervenţie.
Atribuţiile Comitetului local pentru Situaţii de Urgenţă conform O.U.G. nr. 21/2004 privind
Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.
a) informează prin centru operaţional judeţean, privind stările potenţial generatoare de situaţii de
urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora;
b) evaluează situaţiile de urgenţă produse pe teritoriul unităţii administrative-teritoriale, stabilesc
măsuri şi acţiuni specifice pentru gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor;
c) declară cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unităţii adiministrativ-teritoriale;
d) analizează şi avizează planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare
necesare gestionării situaţiei de urgenţă;
e) informează comitetul judeţean şi consiliul local asupra activităţii desfăşurate;
f) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini stabilite de lege sau de organismele şi organele abilitate.
Atribuţile Centrului operativ cu activitate temporară conform O.U.G. nr.21/2004 privind Sistemul
Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă
a) centra lizează şi transmit operativ la centrul operaţional al Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenţă al judeţului Bihor date şi informaţii privind apariţia şi evoluţia stărilor potenţial generatoare de
situaţii de urgenţă;
b) monitorizează situaţiile de urgenţă şi informează Inspectoratul pentru Situaţii de urgenţă şi celelalte
centre operaţionale şi operative interesate;
c) urmăresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situaţiilor de urgenţă şi a planurilor de
intervenţie şi cooperare specifice tipurilor de riscuri;
d) asigură transmiterea operativă a deciziilor, dispoziţiilor şi ordinelor, precum şi menţinerea legăturilor
de comunicaţii cu centrele operaţionale şi operative implicate în gestionarea situaţiilor de urgenţă, cu
dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă şi cu dispeceratele proprii serviciilor şi forţelor care intervin
în acest scop;
e) centralizează solicitările de resurse necesare pentru îndeplinirea funcţiilor de sprijin pe timpul
situaţiilor de urgenţă şi fac propuneri pentru asigurarea lor;
f) gestionează baza de date referitoare la situaţiile de urgenţă;
g) îndeplinesc orice alte atribuţii şi sarcini privind managementul situaţiilor de urgenţă, prevăzute de
lege .
Primar – viceprimar
◄ Atribuţiile Primarului, conform Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă.
4 din 76
a) propune consiliului local structura organizatorică de protecţia civilă;
b) aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile;
c) aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate;
d) propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă;
e) conduce exerciţiile aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă;
f) coordonează activitatea serviciilor de urgenţă voluntare;
g) aprobă planurile de cooperare cu localităţile învecinate şi organismele neguvernamentale;
h) dispune măsuri şi controlează modul de întreţinere a spaţiilor de adăpostire colective de către
administratorul acestora;
i) urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare şi
alarmare în situaţii de protecţie civilă;
j) răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă;
k) solicită asistenţă tehnică şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de protecţie civilă;
l) exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local;
m) asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de protecţie
civilă, precum şi în distribuirea celor primite;
n) coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei în zonele afectate de situaţiile de protecţie civilă;
o) stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a alimentării cu energie şi apă
a populaţiei evacuate;
p) dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată;
q) cooperează cu primarii localităţilor sau ai sectoarelor limitrofe, după caz, în probleme de interes
comun;
r) gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de protecţie civilă,
prin serviciile de specialitate subordonate.
◄Atribuţiile Primarului, conform Legii nr. 307/2006, privind apărarea împotriva incendiilor
a) asigură elaborarea Planului de analiză şi acoperire a riscurilor şi aplicarea acestuia;
b) asigură respectarea criterilor de performanţă pentru constituirea serviciului de urgenţă voluntar şi
elaborarea regulamentului de organizare şi funcţionare al acestuia;
c) coordonează organizarea permanentă a intervenţiei în caz de indendiu la nivelul unităţii
administrative-teritoriale, asigură participarea la intervenţie a serviciului voluntar de urgenţă cu
mijloacele din dotare şi conducerea intervenţiei, până la sosirea forţelor inspectoratului;
d) asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor pe timpul adunărilor sau
al manifestărilor publice;
e) asigură controlul respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la construcţiile şi
instalaţiile tehnologice apaţinând domeniului public şi privat al unităţii administartiv-teritoriale,
precum şi la instituţiile publice;
f) dispune verificarea îndeplinirii măsurilor stabilite prin avizele, autorizaţiile şi acordurile pe care le
emite;
g) asigură realizarea şi menţinerea în stare de funcţionare a căilor de acces, a sistemelor de anunţare,
alarmare, precum şi de alimentare cu apă în caz de incendiu;
h) organizează şi execută, prin serviciul de urgenţă voluntar, controlul respectării regulilor de
apărare împotriva incendiilor la gospodăriile cetăţeneşti; informează populaţia cu privire la
modul de comportare şi de intervenţie în caz de incendiu;
i) asigură încadrarea serviciului de urgenţă voluntar cu personal atestat în condiţiile legii, precum şi
pregătirea profesională şi antrenarea acestuia;
j) asigură condiţiile pentru participarea la concursuri a serviciilor de urgenţă voluntare şi a cercurilor
de elevi Prietenii pompierilor;
5 din 76
k) asigură dotarea serviciilor de urgenţă voluntare, potrivit, normelor, cu mijloace tehnice pentru
apărarea împotriva incendilor şi echipamente de protecţie specifice, carburanţi, lubrifianţi şi alte
mijloace necesare susţinerii operaţiunilor de intervenţie, inclusiv hrana şi antidotul pentru
participanţi la intervenţiile de lungă durată;
l) informează de îndată, prin orice mijloc, inspectoratul despre izbucnirea şi stingerea , cu forţe şi
mijloace proprii a oricărui incendiu pe raza unităţii administrative-teritoriale, iar în termen de trei
zile lucrătoare completează şi trimite acestuia raportul de intervenţie;
m) analizează anual dotarea cu mijloace de apărare împotriva incendiilor şi asigură completarea
acesteia conform normelor în vigoare;
n) comunică de îndată inspectoratului scoaterea şi repunerea din/în funcţiune a oricărei autospeciale
de intervenţie precum şi, în scris, dotarea cu autospeciale de intervenţie noi;
o) asigură, prin mijloacele avute la dispoziţie, desfăşurarea activităţilor de informare şi educaţie
antiincendiu a populaţiei;
p) analizează şi soluţionează peţiile cetăţenilor în problema apărării împotriva incendiilor;
q) îndeplineşte orice alte obligaţii prevăzute de lege pentru apărarea împotriva incendiilor a
comunităţii locale.
Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă
◄Atribuţiile Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă, conform Ordinului nr. 132/2007
• Desfăşoară activităţi de informare şi instruire privind cunoaşterea şi respectarea regulilor şi
măsurilor de apărare împotriva efectelor situaţiilor de urgenţă:
executarea programului de pregătire de specialitate a voluntarilor;
cunoaşterea încălcărilor frecvente ale normelor de prevenire şi stingere a incendiilor şi a cauzelor de
incendiu;
sprijină conducătorii instituţiilor aparţinând primăriei pentru instruirea persoanelor care execută
lucrări cu pericol de incendiu;
popularizează prin instructaje, cât şi pe timpul executării controalelor de prevenire, actele normative
care reglementează activitatea de management a situaţiilor de urgenţă, cauzele şi împrejurările care duc
la izbucnirea incendiilor şi consecinţele producerii unor incendii sau explozii;
• verifică modul de aplicare a normelor, dispoziţiilor, instrucţiunilor şi măsurilor de prevenire, care
constă în:
• efectuarea de controale asupra modului în care se aplică normele de prevenire; personalul
serviciului face propuneri pentru înlăturarea constatărilor şi urmăreşte rezolvarea operativă a acestora;
• stabilirea de restricţii ori interzicerea utilizării focului deschis şi efectuării unor lucrări cu pericol de
incendiu în locuri cu substanţe inflamabile pentru a preveni producerea de incendii;
• asigură supravegherea cu personal şi mijloace tehnice de specialitate adecvate locurile în care se
execută diverse lucrări cu grad ridicat de periculozitate;
• sprijină conducătorii instituţiilor subordonate primăriei pentru realizarea activităţii de prevenire;
• sprijină conducătorii locurilor de muncă la organizarea intervenţiei în situaţii de urgenţă;
• acţionează prin mijloace legale pentru înlăturarea imediată a oricărui pericol, constatat pe timpul
controlului sau adus la cunoştiinţă de alte persoane;
• informează conducerea primăriei, asupra încălcărilor normelor de prevenire şi starea de pericol,
făcând propuneri menite să înlăture pericolul;
• acordă ajutor persoanelor a căror viaţă este pusă în pericol în caz de explozii, inundaţii, alunecări de
teren, accidente şi în caz de dezastre pe teritoriul comunei:
• participă la acţiuni de alimentare cu apă în caz de deteriorare a reţelei şi a surselor de alimentare cu
apă;
6 din 76
• evacuarea apei din subsoluri, canale tehnologice şi alte locuri inundate;
• menţine în stare de funcţionare mijloacele tehnice de refulare şi absorbţie a apei;
• Participă la efectuarea deblocării şi înlăturarea dărămăturilor provocate de dezastre:
- în acest scop trebuie să cunoască planurile clădirilor şi ale instalaţiilor tehnologice de pe raza
comunei, de asemenea vor fi însuşite cunoştiinţele minime necesare despre instalaţiile de alimentare
cu energie electrică, gaze, apă şi canalizare;
• stabileşte ipoteze de acţiune pentru stingerea incendiilor, în situaţia în care datorită diferitelor
situaţii sunt afectate reţelele de apă folosite pentru stingerea incendiilor;
• participă la salvarea persoanelor de sub dărămături şi la deblocarea căilor de acces, în vederea
asigurării deplasării mijloacelor tehnice pentru intervenţii, în situaţii de urgenţă;
7 din 76
CAPITOLUL II.
CARACTERISTICILE LOCALITĂŢII
Secţiunea 1. Amplasare geografică şi relief.
Comuna Cetariu ocupă partea de nord – est a municipiului Oradea, fiind aşezată în dealurile oradiei
care ocupă o mare suprafaţă de teritoriu începând cu viile Oradiei şi până în dealurile Burzucului
aparţinătoare de Comuna Sârbi. Cele trei sate ale comunei sunt aşezate pe patru dealuri înşirate unul după
altul.
Comuna Cetariu cu satele aparţinătoare se află aşezată între albiile şi câmpiile aluvionare ale râurilor
principale ale judeţului Bihor, în nord se află câmpia aluvionară a Barcăului şi în sud se află câmpia
aluvionară a Crişului Repede.
În partea nord – estică este cuprinsă între mai multe văi, una carre se formează de sub dealul Grinzii
şi intră în teritoriul comunei Sârbi, alta care se formează sub dealul Şişterii şi alta care se formează la est de
satul Tautelec, ambele se unesc în fostul cătun Bangheta, astăzi dezafectat.
Comuna are o suprafaţă de 6533,99 ha şi se compune din satele: Cetariu, Tautelec, Şişterea,
Şuşturogiu şi cătunele Peştea şi Fertişag având vecine următoarele comune: Biharia, Sălard, Sârbi, Ineu şi
Paleu legăturile făcându-se pe drumuri de pământ.
Cetariu, satul de reşedinţă se află la 11 km de municipiul Oradea, iar ultimul sat Şuşturogiu se află la
capătul drumului comunal şi este la 27,5 km de municipiul Oradea.
Partea de vest a Munţilor Apusenu se caracterizează prin prezenţa unor culmi muntoase joase, printre care se
înşiră bazine sedimentare joase dependente de bazinul Panonic.
Aceste bazine după exondarea lor în exondarea au fost fragmentate de factorii externi în regiuni
naturale cu aspecte de culoare depresionare deluroase. Prin intermediul lor se face separarea masivelor
muntoase între ele şi deasemenea trecerea de Munţii Apuseni la Câmpia de Vest.
Dealurile Oradiei este cuprinsă şi ea în categoria acestor dealuri încluzându-se în zona comunei
Cetariu. Aceste dealuri ale Oradiei au o poziţie piemontană faţă de culmea cristalină a Muntelui Şes de care
sunt despărţite acum printr-o foarte clară depresiune de contact, urmată pe direcţia sud – nord de valea Largă
cu terasă a brusturilor. În felul acesta Dealurile Oradiei se individualizează foarte clar ca o mică unitate
geografică, limitată din toate părţile de depresiuni şi prezentând un rol puţin prin poziţie un caracter
piemontan.
Comuna Cetariu care ocupă partea de nord – est a municipiului Oradea este aşezată în Dealurile
Oradiei din care ocupă o mare suprafaţă de teritoriu, începând din viile Oradiei şi până în Dealurile
Burzucului aparţinătoare de Comuna Sârbi.
O mică parte a comunei este situată în lunca Barcăului şi zona colinară cea mai înaltă nu depăşeşte
110 m.
Versanţii sudici sunt în general abrupţi 5 – 30o pe alocuri sunt afectaţi de eroziuni torenţiale ca şi în
zona Cetariu. Versanţii nordici sunt mai alungiţi, uniform şi se pretează pentru agricultură şi mecanizare.
Solurile de pe raza comunei reflectă complexitatea condiţiilor genetice caracterizată prin zonalitatea şi
varietatea lor. Ele s-au format într-o regiune ce aparţine pliocenului superior cu o alternanţă de strate
nisipoase şi strate de argilă şi marnă. Datorită eroziunii diferenţiate, argilele formează aproape pretutindeni
pe raza comunei materialul parental al solurilor.
Relieful zonei a influenţat formarea şi tipurile de sol.
În zona ocupată de păduri datorită umezelii mai accentuate, spălarea substanţelor nutritive şi
debazeificarea solului sunt mai accentuate având loc şi procesul de deplasare a argilei de profil şi spălarea
sărurilor.
Alunecările de teren sunt întâlnite mai des în zona satului Şuşturogiu. Specialiştii cercetează
fenomenul alunecării terenurilor încă din 1975.
8 din 76
Solurile caracteristice zonei de deal din comuna Cetariu sunt: solurile podzolice, brun roşcat de
pădure puternic podzolită.
Secţiunea a 2-a. Caracteristici climatice.
Factori climatici ai zonei comunei Cetariu sunt asemănătoare cu cel ai zonei municipiului Oradea.
Comuna prin aşezarea ei este expusă circulaţiei vestice şi sud – vestice. Relieful format din dealuri
scunde nu crează deosebiri prea mari pe orizontală în desfăşurarea proceselor atmosferice, unele abateri se
datoresc influenţei circulaţiei maselor de aer.
Zona studiată se află în timpul anului sub influenţa activităţii barice a anticiclonului Azorie şi
Siberian şi a ciclonului Islandic şi a celui din Marea Mediteraneană.
Temperatura aerului este unul din cele mai importante elemente climatice a cărei variaţie se resimte
pregnant în distribuţia celorlalţi parametri. Pe baza observaţiilor făcute în perioada celor 26 de ani luaţi în
studiu, scoate în evidenţă faptul că temperatura medie multianuală este de 10,4 oC.
Pentru a sublinia unele particularităţi ale regimului termic au fost analizate valorile lunare medii
multianuale. Cea mai scăzută temperatură medie lunară s-a înregistrat în luna ianuarie de – 1,4 oC . Cea mai
caldă lună a anului este iulie cu o valoare medie de 21oC.
Secţiunea a 3-a. Reţeaua hidrografică.
Comuna Cetariu este străbătută de ape curgătoare cu însemnătate minoră pe plan judeţean sau
naţional.
Pe teritoriul comunei nu există deci cursuri de apă cu debit permanent, ele fiind alimentate din
izvoare de coastă. Cea mai importantă vale care se formează la poalele dealurilor de la Şuşturogiu,
ramificaţii ale Munţilor Plopişului este Valea Comorilor numită în termeni popular local Butipale. Aceasta
colectează apele din partea de sud a comunei, străbate teritoriul comunei Cetariu, face hotarul între comuna
Cetariu şi comuna Ineul de Criş, intră în teritoriul comunei Biharia şi se varsă în Barcău. Acest pârâu este
foarte sărac în apă mai ales în timpul verii, iar în anotimpurile de acces de precipitaţie inundează o suprafaţă
de 80-100 ha.
Deasupra acestei văi au fost construite două poduri, podul de la intersecţia drumului spre Biharia, cu
o lungime de 12 m, lăţime 9 m, tonaj 30 t construit din beton armat şi podul de la intersecţia cu drumul spre
Uileacu de Munte în lungime de 8 m, lăţime de 9 m, tonaj 20 t construit din beton armat.
Din partea nord-estică a comunei Cetariu pornesc mai multe văi, una care se formează de sub Dealul
Grinzii porneşte în disecţia nord – estică, intră în teritoriul comunei Sârbi, unde se uneşte cu Valea
Almaşului Mic, tot pe teritoriul comunei Sârbi, intră apa pe teritoriul comunei Sălard unde se varsă în
Barcău.
Mai pornesc în direcţia nord – estică două văi una care se formează sub Dealul Şişterii şi alta sub
Valea Viţeilor care se formează la est de satul Tăutelec deasupra căreia în satul Tăutelec s-a construit un pod
în lungime de 5 m, lăţime de 5 m, tonaj 15 t construit din beton armat.
Ambele văi se unesc în fostul cătun Bangheta, intrând unite pe teritoriul comunei Sălard unde se
varsă în Barcău.
În comuna Cetariu există trei lacuri artificiale care au fost construite începând cu anul 1975. Primul a
fost construit în aval de satul Tăutelec prin 1976, iar al doilea a fost construită în aval de satul Şişterea în
anul 1978. Al treilea a fost construit în aval de satul Şuşturogiu pe Valea Comorilor.
Apele subterane prezente în funcţie de o serie de factori litologici, structurali, climatici şi
particularităţile drenării şi dinamicii lor sunt apele suprafreatice care sunt răspândite aproape pe toată
suprafaţa comunei, legate fiind de păturile de sol şi depozitele aluviale în care se acumulează.
9 din 76
Apariţia lor este legată de climă, de perioadele ploioase ale anului, apărând mai ales primăvara când
precipitaţiilor atmosferice se adaugă şi topirea zăpezilor. Ele conţin microorganisme şi substanţe organice
ceea ce face ca aceste ape să nu fie utilizabile pentru consumul populaţiei fiind calea principală de migrare a
elementelor în scoarţă.
Apele freatice propriu – zise apar deasupra celui mai superficial strat impermeabil a formaţiunilor
cuaternare. Aceste ape sunt influenţate de precipitaţii şi relief.
Apa freatică se găseşte în general la adâncime de 25 – 50 m în zona colinară şi la 10 – 15 m în zona
de câmpie la care se ajunge prin puţuri (fântâni). Pe văi izvoarele sunt întâlnite destul de des şi au o apă de
băut foarte gustoasă.
Secţiunea a 4-a. Populaţie.
a) numărul populaţiei;
Comuna Cetariu are un număr total de 2104 locuitori, din care: 1035 în satul Cetariu, 246 în satul
Tăutelec, 580 în satul Şişterea şi 243 în satul Şuşturogiu, din care 1727 maghiari, 319 români şi 57 rromi.
b) densitate/concentrarea populaţiei pe zone-aglomerări:
Cea mai mare densitate de populaţie o are localitatea Cetariu.
Secţiunea a 5-a. Căi de transport.
a) căi de transport rutiere-autostrăzi, drumuri europene şi naţionale, drumuri judeţene, drumuri
comunale, rute transport materiale periculoase, tuneluri etc. precizându-se starea acestora ;
Teritoriul comunei este străbătut de următoarea reţea de drumuri;
-pe teritoriul comunei Cetariu traversează DJ 767 Oradea - Cetariu, de o lungime de 10 km;
-Drum comunal asfaltat între localitatea Cetariu şi Şuşturogiu (DC 32) – 11,5 km;
-Drum judeţean asfaltat între Cetariu şi Cauaceu (DJ ) – 5.5 km;
b) căi de transport feroviare-triaje, tuneluri; - nu este cazul
c) aeriene- aeroport, aerocluburi etc.- nu e cazul
d) reţele de conducte magistrale-gaze, petrol şi produse petroliere ş.a. – nu este cazul
Secţiunea a 6-a. Dezvoltare economică.
Se vor face referiri cu privire la :
a.) Principalele activităţi industriale ale comunei sunt:
3 ateliere de tâmplărie
b.) Depozite/ rezervoare, capacităţi de stocare.
c.) Exploatări miniere, petroliere; nu este cazul.
d.) Fondul funciar (terenuri agricole, suprafeţe împădurite)
- suprafaţa comunei este de 6534 ha din care teren agricol 4746 ha, suprafaţa împădurită
1344 ha.
e.) Creşterea animalelor
10 din 76
-în comună sunt: 230 capete bovine;
2500 capete porcine;
1700 capete ovine;
f.) Turism / capacităţi de primire turistică;
Agroturism în curs de implementare.
g.) Resurse naturale
Pe teritoriul comunei noastre se găsesc 3 lacuri de acumulare.
EVIDENŢA AGENŢILOR ECONOMICI
Nr
crt
Denumire persoană
juridică
Adresa Domeniul de activitate
2 II POP F ILEANA Şuşturogiu
Nr.164
Comerţ cu amănuntul în magazinele
nespecializate, cu vânzare predominantă cu
produse alimentare, băuturi şi tutun
3 SC HOLZPROD SRL Fabricarea elementelor de dulgherie
4 II DULL ATTILA Cetariu Nr.399 Comerţ cu amănuntul în magazinele
nespecializate, cu vânzare predominantă cu
produse alimentare, băuturi şi tutun
5 SC BAV PRODIMPEX SRL Cetariu Nr.75 Tâmplărie
6 SC LALY & ATI SRL Cetariu Nr.416 Comerţ cu amănuntul in magazinele
nespecializate, cu vânzare predominantă cu
produse alimentare, băuturi şi tutun
7 SC FURMIX IMPEX SRL Cetariu Nr.207 Comerţ cu amănuntul în magazinele
nespecializate, cu vânzare predominantă cu
produse alimentare, băuturi şi tutun
8 SC COOPERATIVA DE
CONSUM CONSUMCOOP
BIHARIA
Cetariu Nr. 21 Comerţ cu amănuntul în magazinele
nespecializate, cu vânzare predominantă cu
produse alimentare, băuturi şi tutun
9 SC ORAMONS SRL Sisterea Nr. 335 Comerţ cu amănuntul în magazinele
nespecializate, cu vânzare predominantă cu
produse alimentare, băuturi şi tutun
10 II SIMKA PARASCHIVA Tautelec Nr 46 Comerţ cu amănuntul în magazinele
nespecializate, cu vânzare predominantă cu
produse alimentare, băuturi şi tutun
11 PFA PAL ANIKO Cetariu Nr .340 Frizerie
12 II VERES ANA Cetariu 31 Buchete handmade
13 FUNDATIA PT.
PROTECTIA CAINILOR
COMUNITARI
Protecţia animalelor
14 SC ANCOREC SRL Recuperarea materialelor reciclabile sortate
15 ERA & ZSO Cetariu Nr.339 Baruri
16 SC WOD DESING SRL Fabricarea elementelor de dulgherie
11 din 76
Secţiunea a 7-a. Infrastructuri locale.
Instituţii
a.) cultură ;
- 4 cămine culturale, respectiv câte unul în fiecare localitate.
b.) ocrotirea sănătăţii etc.
- în localitatea Cetariu se găseşte, un cabinet individual de medicină generală, un
punct farmaceutic şi un cabinet stomatologic;
- în localitatea Şişterea se găseşte un cabinet individual de medicină generală ;
Reţele de utilităţi
Reţeaua de apă potabilă
Apa potabilă este furnizată de primărie.
Lungimea totală a reţelei – 8.9 km ;
Lungimea reţelei în localitatea Cetariu – km ;
Nr. racorduri apă la operatorii economici – 5;
Nr. racorduri apă la instituţii – 6;
Nr. de racorduri la gospodării –350 ;
Nr. persoane deservite – 1012 loc.;
Capacitate bazin semiîngropat - 200 mc.; rezerva intangibilă - 11 mc;
Debit Q 3 mc./sec ;
Nr. hidranţi subterani – 1; dimensiune – ø100;
Gospodăria de apă este dotată cu staţie de clorinare;
Sursa- foraj vertical;– 180 m în perimetrul gospodăriei de apă;
- 180 m la 250 m distanţă faţă de celălalt foraj;
Debit maxim explotabil 60 mc/zi
Reţeaua de canalizare
Nu este reţea de canalizare
Reţeaua electrică ;
Este introdusă în toate satele şi toate locuinţele din comună.
Societăţi de gospodărie comunală
12 din 76
Operatorul de salubritate care prestează serviciul de salubrizare pe teritoriul comunei Cetariu este SC
COMPANIA REOSAL SA cu centrul în localitatea Borş, nr. 102, Jud. Bihor, tel. 0359401976, fax
0359401876, e-mail: [email protected] .
Serviciul de salubrizare concesionat cuprinde următoarele activităţi:
a) precolectarea, colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor solide, cu excepţia deşeurilor
toxice periculoase şi a celor cu regim special de la utilizatorii casnici, persoane fizice, agenţi economici şi
instituţii publice;
b) sortarea deşeurilor municipale provenite de la populaţie, instituţii publice şi agenţi economici;
c) colectarea transportul şi depozitarea deşeurilor rezultate din activităţile de construcţii şi demolări;
d) colectarea, transportul, depozitatrea şi valorificarea deşeurilor voluminoase provenite de la
populaţie, instituţii publice şi agenţi economici, neasimilabile celor menajere (mobilier, deşeuri de
echipamente electrice şi electronice);
Locuri de adunare şi cazare a sinistarţilor
În conformitate cu prevederile O.M.A.I. nr. 1184/06.02.2006 pentru aprobarea normelor privind
organizarea şi asigurarea activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă, Comitetul Local pentru Situaţii de
Urgenţă Cetariu a întocmit Planul de Evacuare în situaţii de urgenţă.
Punctele de adunare-îmbarcare şi locurile taberelor de sinistraţi sunt cuprinse în planul de evacuare
în situaţii de urgenţă a Comunei Cetariu.
13 din 76
CAPITOLUL III.
ANALIZA RISCURILOR GENERATOARE DE SITUAŢII DE URGENŢĂ
Secţiunea 1. Analiza riscurilor naturale.
a.) fenomene meteorologice periculoase (furtuni, inundaţii, tornade, secetă, îngheţ, etc.)
a.1.) Inundaţii
Inundaţiile reprezintă pentru comuna Cetariu un pericol minor, deoarece este o zonă deluroasă.
Există pericolul producerii unor inundaţii în situaţia căderii unor ploi de foarte lungă durată, în zone
îndepărtate, locuite în zona cea mai joasă al satului Şuşturogiu de la nr. 48 la nr. 57. Aceste zone sunt
însemnate pe harta anexa la acest plan.
După producerea inundaţiei pot apărea riscurile izbucnirii unor epidemii, cele mai probabile fiind
bolile infecţioase cu transmitere hidrică (holera, hepatita A).
Măsurile imediate care se iau în această situaţie sunt convocarea Comitetului Local pentru Situaţii de
Urgenţă din Cetariu, evaluarea situaţiei momentane, preconizarea evoluţiei acesteia şi stabilirea
măsurilor şi acţiunilor care trebuie urmate.
Pentru gestionarea inundaţiilor se vor utiliza toate mijloacele din dotare, sprijinul agenţilor
economici din unitatea-administrativ teritorială cu utilaje şi personal desecvent, sprijinul populaţiei,
prioritar fiind în toate situaţiile de urgenţă salvarea vieţilor omeneşti.
a.2.) Tornade
Tornada este o furtună violentă, caracterizată printr-o spirală, un nor în formă de pâlnie care,
deplasându-se cu viteză, provoacă distrugeri importante. Este însoţită de tunete şi fulgere (câteodată este
rezultatul unui uragan) şi apare atunci când un strat de aer rece se suprapune peste unul cald, forţând
aerul cald să se ridice imediat. Dezastrul rămas în urma unei tornade este, de fapt rezultatul vitezei
ridicate a vântului şi al acţiunii distructive a fragmentelor împrăştiate de acesta. Anotimpul tornadelor
este în general din martie până în august, deşi pot apărea în orice perioadă a anului. Au tendinţa să se
formeze după amiaza şi seara: peste 80% din toate tipurile de tornade lovesc între prânz şi miezul nopţii.
Alertaţi de aproprierea unei tornade, oamenii trebuie să se îndrepte rapid spre un loc sigur, cunoscut
dinainte, în propria locuinţă sau în altă parte. Deşi s-au făcut progrese importante în domeniul
previziunilor meteorologice, timpul de avertizare poate fi scurt sau, uneori este chiar imposibil să se
prevadă apariţia unei tornade. Primind şi interpretând corect avertismentul dat de autorităţi, oamenii îşi
pot salva viaţa, adăpostindu-se într-un loc cât mai sigur.
Măsurile care se iau în cazul manifestării unor astfel de fenomene sunt:
- de recunoaştere, supraveghere;
14 din 76
- măsuri de intervenţie (salvare, acordare de prim – ajutor, limitarea accesului în zonele afectate sau
posibil a fi afectate):
- măsuri de reabilitare a clădirilor afectate de furtuni puternice şi tornade;
- evaluarea pagubelor şi transmiterea situaţiei acestora către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă, Instituţia Prefectului şi I.S.U. CRIŞANA.
Deşi în România fenomenul tornadelor, cu tot cortegiul lor devastator, este mai puţin frecvent, în
ultimii ani, în partea de sud a ţării au fost consemnate tornade care au produs multă suferinţă şi pagube
importante. Comuna Cetariu nu s-a confruntat cu un astfel de fenomen până în prezent.
a.3.) Seceta
Seceta este un hazard climatic cu o perioadă lungă de instalare şi se caracterizează prin scăderea
precipitaţiilor sub nivelul mediu, prin micşorarea debitului râurilor şi a rezervelor subterane de apă, care
determină un dificit mare de umezeală în aer şi în sol cu efecte directe asupra mediului şi în primul rând
asupra culturilor agricole.
În condiţiile lipsei precipitaţiilor, pentru un anumit interval de timp, se instalează seceta atmosferică.
Lipsa îndelungată a precipitaţiilor determină uscarea profundă a solului şi instalarea secetei pedologice.
Asocierea celor două tipuri de secetă şi diminuarea resurselor subterane de apă determină apariţia secetei
agricole care duce la reducerea sau pierderea totală a culturilor agricole.
În ţara noastră, seceta se poate înregistra pe parcursul întregului an, cele mai numeroase fiind la
sfârşitul verii şi începutul toamnei. Până în prezent putem spune că comuna Cetariu, se confruntă
fregvent cu fenomenul de secetă, însă nu foarte severă.
În contextul actual, când clima se află într-o continuă schimbare datorată în mare parte încălzirii
globale, nu este exclus ca pe viitor şi comuna Cetariu să se confrunte cu perioade de secetă extremă.
În caz de secetă hidrologică, se vor lua măsuri de intervenţie la nivelul CLSU Cetariu, în vederea
aplicării planurilor de restricţii şi de folosire a apei în perioadele deficitare.
Măsurile care se iau în cazul manifestării unor astfel de fenomene sunt:
- de recunoaştere, supraveghere;
- avertizarea populaţiei din zona de competenţă, asupra eventualităţii producerii unor incendii, a
apariţiei unor fonomene meteorologice periculoase, în baza datelor şi informaţiilor cuprinse în
prognozele şi avertizările meteorologice transmise de instituţiile specializate;
- interzicerea utilizării focului deschis în zonele afectate de uscăciune avansată;
- amenajarea unor benzi de siguranţă în aproprierea căilor de transport (rutier şi feroviar), a pădurilor
prin curăţirea periodică de gunoaie şi vegetaţie uscată;
- restricţionarea efectuării, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrări care creează condiţii
favorizante pentru producerea de incendii prin degajări de substanţe volatile sau supraîncălziri;
- asigurarea funcţionării continue a sistemului centralizat de distribuţie a apei şi asigurarea
necesarului de apă;
- menţinerea în funcţiune a instalaţiilor de alimentare cu apă (hidranţi, rampe), verificarea stocurilor
necesare intervenţiei ;
- aplicarea măsurilor de prevenire a riscurilor la persoanele vulnerabile, cu asigurarea nevoilor
zilnice privind tratamentul, îngrijirea, alimentaţia de bază. Desfăşurarea pregătirilor pentru organizarea
preluării acestora de către entităţi care asigură îngrijiri la domiciliu.
15 din 76
- evaluarea pagubelor şi transmiterea situaţiei acestora către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă, Instituţia Prefectului şi I.S.U. CRIŞANA.
Potrivit legii, populaţia reprezintă ultima categorie de utilizatori, căreia i se aplică restricţii. În
consecinţă, aplicarea restricţiilor trebuie să vizeze marii utilizatori de apă, atât din industrie cât şi din
agricultură. De asemenea se vor identifica şi alte surse de apă, care ar putea fi utilizate în perioadele
secetoase.
a.4) Îngheţ
Fenomenul de îngheţ se produce de regulă în lunile de iarnă, dar se poate manifesta şi în perioada de
primăvară sau toamnă, afectând în deosebi vegetaţia, culturile agricole şi pomicole de pe teritoriul
comunei Cetariu.
Efectele acestor tipuri de fenomene meteo periculoase, pot fi prevenite prin măsuri de informare şi
protecţie a populaţiei, prin măsuri de protecţie a animalelor şi culturilor agricole şi pomicole de pe
teritoriul comunei Cetariu.
Alte măsuri care se iau în cazul manifestării unor astfel de fenomene sunt:
- de recunoaştere, supraveghere;
- identificarea zonelor ce sunt predispuse a fi blocate în cazul ninsorilor abundente, căderi de arbori
şi luarea din timp a măsurilor privind accesul mijloacelor de intervenţie;
- asigurarea protejării contra îngheţului a reţelelor stradale de alimentare cu apă, respectiv a
hindranţilor de incendiu din localităţi;
- menţinerea liberă a căilor de acces la sursele de apă sau la dispozitivele de punere în funcţiune a
instalaţiilor de stingere ;
- asigurarea mijloacelor, uneltelor şi necesarului de materiale pentru deszăpezirea drumurilor, a
căilor de acces, evacuare şi intervenţie respectiv identificarea din timp a persoanelor fizice/juridice care
pot pune la dispoziţia autorităţilor publice mijloace de intervenţie atunci când situaţia o impune;
- măsuri sanitare pentru cazurile de hipotermie (în caz de îngheţ), degerături ;
- evaluarea pagubelor şi transmiterea situaţiei acestora către Comitetul Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă, Instituţia Prefectului şi I.S.U. CRIŞANA.
b.1.) Incendiu de pădure.
Un incendiu este un fenomen care scapă de sub control, atât ca durată cât ca şi întindere.
Vorbim de incendii de pădure atunci când este distrusă suprafaţa minimă de un hectar şi cel puţin o
parte a zonelor superioare ale vegetaţiei pitice, arbuştilor sau arborilor. Perioada anului cea mai propice
incendiilor de pădure este vara. Seceta, slabul conţinut de apă al solului şi turiştii care nu respectă
măsurile de prevenire a incendiilor în pădure, pot favoriza producerea incendiilor. Diferenţiem mai
multe tipuri de incendii de pădure, după cum urmează:
incendiu de sol – atunci când arde materia organică conţinută de litieră, humus sau turbă;
incendiu de suprafaţă – atunci cănd ard straturile joase ale vegetaţiei, adică partea superioară a
litierei, iarba şi partea lemnoasă de talie joasă;
indendiu de coronament – atunci când arde partea superioară a arborilor şi formează o coroană de
incendiu. Ele eliberează în general cantităţi mari de căldură, iar viteza de propagare este foarte ridicată.
16 din 76
Aceste incendii sunt cu atât mai dificil de stins cu cât vântul este mai puternic iar combustibilul este mai
uscat.
Influenţa factorilor naturali la declanşarea incendiilor de pădure se caracterizează prin condiţiile
meteorologice şi caracteristicile vegetaţiei care contribuie la propagarea incendiilor. Perioadele de secetă
şi vântul puternic sunt favorabile izbucnirii indendiilor, vântul accelerează uscarea solului şi vegetaţiei şi
creşte riscurile de propagare a incendiilor la mare distanţă. De asemenea fulgerele sunt la originea
începuturilor de incendii, mai ales pe timpul perioadelor cele mai calde ale anului.
O altă influenţă la declanşarea incendiilor de pădure o au oamenii, care sunt la originea celor mai
multe incendii de pădure, datorită nerespectării regulilor de prevenire a incendiilor de pădure pe timpul
activităţilor de agrement (fumatul, jocul copiilor cu focul, picnic), agricole şi forestiere ori ca urmare a
acţiunilor intenţionate.
Măsurile care se iau în asemenea situaţii sunt următoarele:
- observarea şi cercetarea zonelor incendiate şi pe direcţiile de propagare a frontului incendiului;
- intervenţia pentru izolarea incendiilor şi limitarea propagării ( cu formaţiuni ale serviciului de
pompieri profesionişti, a serviciului voluntar, cetăţenii, formaţiuni de sprijin).
- înştiinţarea şi alarmarea populaţiei şi salariaţilor unităţilor dispuse pe direcţia de propagare a
incendiului;
- defrişarea unor părţi de pădure pentru crearea zonei de izolare şi protecţie pe direcţia de înaintare a
incendiilor;
- evacuarea unor bunuri materiale de valoare şi a altor materiale inflamabile sau explosive din
clădirile, depozitele, atelierele, ameninţate;
- întreruperea alimentării cu gaze, energie electrică a zonelor periclitate;
- salvarea oamenilor şi animalelor vătămate de efectele incendiului, trierea şi acordarea primului
ajutor sanitar (veterinar), transportul cu targa sau cu alte mijloace de transport şi continuarea
tratamentului medical (veterinar) la unităţile specializate;
- asigurarea medicală a forţelor de intervenţie, de transport, de hrănire, de cazare sinistraţi de
spitalizare temporară;
- organizarea pazei şi ordinii pe perimetrul zonelor afectate.
Comuna Cetariu dispune de o suprafaţă împădurită de 1344 ha.
b. 2) Incendiu de masă
Nu este cazul
c)Avalanşe.
Nu este cazul
d)Fenomene distructive de origine geologică.
d.1. Cutremur
Un cutremur este reprezentat de o neaşteptată vibraţie a pământului, cauzată de separarea şi
deplasarea plăcilor tectonice sub suprafaţa pământului. Cutremurele în funcţie de intensitate, pot avea ca
17 din 76
efect prăbuşirea clădirilor şi a podurilor, întreruperea liniilor de telecomunicaţii şi de electricitate,
producerea incendiilor, exploziilor şi alunecărilor de teren. Deşi ştiinţa este preocupată în permanenţă de
perfecţionarea mijloacelor de predictibilitate a seismelor în prezent acest fenomen poate fi anunţat prin
intermediul unei aparaturi sofisticate, cu doar câteva zeci de secunde înainte de a se produce.
Riscul de producere a cutremurelor este minim, Comuna Cetariu se găseşte într-o zonă liniştită din
punct de vedere seismic.
Dacă în viitor vor apare astfel de fenomene, măsurile care se iau în astfel de situaţii sunt
următoarele:
- întreruperea alimentării cu apă, gaze, energie electrică;
- asigurarea pazei şi ordinii în zona calamitată, combaterea panicii;
Evaluarea pierderilor şi distrugerilor:
- numărul morţilor şi răniţilor;
- populaţia şi salariaţii blocaţi sub dărămături;
- avariile la reţelele electrice, apă, telefoane;
- incendii, explozii, contaminări sau alte pericole;
- clădirile care ameninţă cu prăbuşirea.
Pregătirea şi ducerea acţiunilor de intervenţie pentru:
- salvarea răniţilor, acordarea primului ajutor medical şi transportul acestora la
spital;
- deblocarea căilor de acces;
- dărâmarea clădirilor care ameninţă cu prăbuşirea;
- consolidarea clădirilor avariate;
- alte măsuri impuse de situaţia creată;
- scoaterea şi înhumarea morţilor.
Introducerea măsurilor de profilaxie şi igienă sau a carantinei (la nevoie).
Informarea C.J.S.U. asupra măsurilor luate şi evoluţiei fenomenului (raport operativ)
d2.) Alunecări de teren.
Alunecările de teren se produc pretutindeni, având loc când mase de piatră, pământ sau noroi se
deplasează cu viteze diferite. Sunt declanşate de furtuni, ploi abundente, topirea zăpezii, defrişări,
cutremure, erupţii vulcanice, incendii sau prin modificări ale terenului produse de oameni.
Pe teritoriul comunei Cetariu nu sunt zone predispuse alunecărilor de teren. Dacă în viitor vor apare
zone cu alunecări de teren, măsurile care se iau în astfel de situaţii sunt următoarele:
- avertizarea populaţiei care locuieşte în aproprierea zonelor respective;
- evacuarea populaţiei posibil afectate şi a bunurilor materiale în situaţia în care pericolul este
iminent;
- cercetarea locului unde s-a produs alunecarea, prin echipele specializate din cadrul SVSU Cetariu
în vederea identificării şi a salvării eventualelor victime umane sau animale;
- în zonele afectate de alunecări de teren care ameninţă distrugerea de locuinţe, anexe, alte obiective
sau instalaţii, se vor lua măsuri de pază de către autorităţile locale;
18 din 76
- se vor lua măsuri de mobilizare a formaţiunilor voluntare din cadrul SVSU şi a populaţiei apte de
muncă, în vederea executării unor operaţiuni de consolidare a clădirilor sau a terenurilor afectate,
înlăturarea unor părţi din construcţii sau instalaţii care ameninţă cu prăbuşirea, etc;
- se iau măsuri de evaluare a pagubelor şi înaintare a situaţiei centralizatoare către Centrul Operativ
din cadrul ISU CRIŞANA al Jud. BIHOR.
Secţiunea a 2-a. Analiza riscurilor tehnologice.
2.1. Accident chimic
Accidentul chimic reprezintă o eliberare necontrolată în mediul înconjurător a unor substanţe toxice
industriale (STI), cu concentraţii mai mari decât cele maxime admise, punând astfel în pericol sănătatea
populaţiei şi distrugerea mediului.
Un accident cu substanţe periculoase poate avea loc oriunde. Comunităţile aflate lângă operatorii
economici care folosesc în procesul de producţie sau produc substanţe chimice, sunt expuse la riscuri
sporite. Totuşi substanţele periculoase sunt transportate pe străzi, căi ferate şi rute navale, zilnic astfel că
orice zonă este vulnerabilă la un asemenea accident . De asemenea, nu există gospodărie în care substanţele
potenţial periculoase să nu fie utilizate şi stocate.
2.2. Accident nuclear
Accidentul nuclear reprezintă răspândirea necontrolată a unor cantităţi apreciabile de substanţe
radioactive în afara incintei unei instalaţii nucleare sau a amplasamentului acesteia, iradiind sau
contaminând în acest fel populaţia şi mediul înconjurător peste limitele maxime admise. Principalele surse
de risc nuclear sunt: centralele nuclearo-electrice, reactoarele şi unele instalaţii nucleare din institutele de
cercetare ştiinţifică, unele categorii de sateliţi artificiali care folosesc reactoare nucleare pentru asigurarea
energiei necesare, etc.
Radiaţiile radioactive reprezintă sursa de pericol în caz de accident nuclear. Acestea sunt emise în
mod spontan din substanţele eliberate din accidentul nuclear şi au capacitatea variabilă de penetrare în
mediu şi organism transportând energie pe care o transferă parţial sau total la contactul cu organismul şi
mediul. Aceste radiaţii nu sunt sesizate de către organele de simţ, acţionând asupra organismului prin
iradiere externă; iradiere internă, atunci când s-a inhalat sau ingerat aer, apă sau alimente contaminate
radioactiv.
Iradierea peste anumite valori critice de energie transferată, provoacă tulburări în funcţionarea
organismului – boala de iradiere. Puterea acestora este diminuată sau anulată de diferite obstacole de oţel,
beton, lemn, pământ, etc. Pe teritoriul comunei rămâne riscul unor atacuri nucleare şi există pericolul
producerii unui accident la C.N.E. Pecs - Ungaria. O situaţie deosebită există în zona Băiţa (Nucet) unde se
exploatează minereuri radioactive (uraniu) şi se află dispus depozitul de substanţe radioactive.
Măsurile pe care autorităţile locale le iau în această situaţie sunt:
- înştiinţarea populaţiei asupra pericolului de iradiere;
- măsuri de protecţie şi de autoprotecţie;
19 din 76
- solicitarea de sprijin instituţiilor şi organismelor cu atribuţii în astfel de situaţii;
- interzicerea accesului şi izolarea zonei;
- supravegherea zonelor afectate;
- introducerea restricţiilor de consum a apei, alimentelor şi furajelor;
- aplicarea măsurilor antiepidemice şi de profilaxie medicală;
- introducerea măsurilor de pază şi ordine şi de combatere a panicii;
a.) Industriale.
Nu este cazul.
b.) De transport şi depozitare produse periculoase.
Nu este cazul.
b1.) Transport rutier.
Teritoriul comunei este străbătut de DJ 32, existând pericolul producerii unor accidente în această
zonă, depinzând de natura transportului.
Totodată există riscul producerii unor accidente de circulaţie în care să fie implicate autovehicule
destinate transportului de persoane (autobuze şi microbuze) îndeosebi pe sectorul DJ 32.
Măsurile pe care autorităţile locale le iau în această situaţie sunt:
- înştiinţarea autorităţilor care asigură funcţiile de sprijin în astfel de situaţii;
- interzicerea accesului şi izolarea zonei;
- salvarea victimelor şi acordarea primului ajutor;
- intervenţia pentru limitarea şi lichidarea efectelor accidentului.
b2.) Transportul feroviar.
Nu este cazul.
b3.) Transportul aerian.
Distanţa faţă de aeroportul din Oradea este mare. Riscul producerii unor accidente aviatice este
scăzut, însă în situaţia producerii unor astfel de accidente se vor lua următoarele măsuri împreună cu
autorităţile şi instituţiile cu atribuţii în astfel de situaţii ( serviciul de ambulanţă, poliţie, parchet, ISU
CRIŞANA, armata, etc):
Măsurile pe care autorităţile locale le iau în această situaţie sunt:
- înştiinţarea autorităţilor care asigură funcţiile de sprijin în astfel de situaţii;
- interzicerea accesului şi izolarea zonei;
- salvarea victimelor şi acordarea primului ajutor;
- intervenţia pentru limitarea şi lichidarea efectelor accidentului.
b4.) Transportul prin reţele magistrale.
20 din 76
Gaze
Nu este cazul.
Electrice
Energia electrică este asigurată prin distribuţia aeriană, prin punctele de transformare (TRAFO) se
asigură distribuţia energiei pe străzi şi grupuri de străzi în cadrul localităţii.
Este în construcţie magistrala LEA 400 Oradea-Bekescsaba, care tranzitează teritoriul comunei prin
extravilan, fiind redus riscul producerii unor accidente. Un risc mai mare în întreruperea alimentării cu
energie electrică îl prezintă reţelele aeriene supuse direct fenomenelor meteorologice (furtuni, depuneri de
chiciură, inundaţii, etc.) şi predispuse avariilor accidentale (transporturi agabaritice, şocuri mecanice asupra
stâlpilor de susţinere a reţelei, lucrări de infrastructură edilitară etc.) În astfel de situaţii se vor lua măsuri de
înştiinţare a populaţiei asupra pericolului de electrocutare, de izolare a zonelor afectate şi interzicerea
accesului, de anunţare a SC Electrica SA pentru executarea lucrărilor specifice de reparaţii, precum şi de
asigurare a condiţiilor normale de funcţionare .
Petroliere
nu este cazul
c.) Poluare ape.
Principalele surse de poluare în zona comunei, sunt : depunerile de deşeuri menajere pe malurile
apelor.
d.) Prăbuşiri de construcţii şi instalaţii.
Nu au fost identificate clădiri adandonate sau locuinţe aflate în stare avansată de degradare care să
prezinte pericol de prăbuşire fără aportul mişcărilor tectonice.
e.) Eşecul utilităţilor publice.
Principalele servicii adresate populaţiei şi operatorilor economici în sistem centralizat din comuna
Cetariu sunt distribuţia apei. Reţeaua de apă potabilă are o lungime de km , deservind populaţia dintrun sat.
Comuna este electrificată în proporţie de 100%. Reţele electrice de pe raza comunei pot fi afectate în
urma unor furtuni însoţite de vânt puternic existând astfel posibilitatea de întrerupere a alimentării cu
energie electrică a tuturor localităţilor aparţinătoare comunei.
În situaţia producerii unor astfel de fenomene se vor lua măsuri de înştiinţare a populaţiei asupra
pericolului de electrocutare, de izolare a zonelor afectate şi interzicerea accesului, de anuţare a societăţilor
abilitate în executarea lucrărilor specifice de reparaţii, precum şi de asigurare a condiţiilor normale de
funcţionare.
21 din 76
f.) Căderi de obiecte din atmosferă sau din cosmos.
Comuna Cetariu nu s-a confruntat cu astfel de fenomene. Astfel de femomene se pot produce în orice
zonă a judeţului prin accidente aviatice, prăbuşirea unor sateliţi, rachete, meteoriţi sau componente din
echipamentele de transport şi plasarea pe orbita extraterestră care pot provoca iradierea sau contaminarea
populaţiei şi mediului înconjurător peste limitele admise .
În situaţia producerii unor astfel de fenomene se vor lua următoarele măsuri:
- anunţarea autorităţilor judeţene cu atribuţii în astfel de situaţii;
- căutarea şi salvarea eventualelor victime;
- limitarea şi lichidarea eventualelor incendii;
- cercetarea locului unde s-a produs evenimentul.
g.) Muniţie neexplodată.
Asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată în urma conflictelor militare este una din
atribuţiile importante ale protecţiei civile pentru prevenirea accidentelor în rândul populaţiei şi salariaţilor.
Muniţie neexplodată s-a găsit izolat pe raza administrativ-teritorială a comunei. Există riscul să mai
fie descoperite accidental muniţii.
În cazul depistării acestor muniţii se vor lua următoarele măsuri:
- încetarea imediată a lucrului sau oricăror activităţi în zona respectivă;
- împrejmuirea locului şi asigurarea pazei locului;
- anunţarea ISU „CRIŞANA” la TEL. 112 .
Secţiunea a 3-a. Analiza riscurilor biologice.
3.1. Epidemii
Acest fenomen se accentuează pe timpul unor dezastre de mare amploare sau de lungă durată. În
cazul unor dezastre de mari proporţii există pericolul apariţiei unor boli, care dacă nu sunt oprite în faza
incipientă pot devenii epidemii, cum sunt holera, hepatita acută de tip B, febra tifoidă, leptospiroza,
trichineloza.
La unele gospodării nu este întrunit minimul de condiţii igienico-sanitare în creşterea animalelor, nu
se fac deratizări şi dezinsecţii periodice existând riscul de transmitere mai ales în sectorul zootehnic a unor
boli contagioase.
Exceptând bolile virale specifice sezonului rece, în Comuna Cetariu nu au fost înregistrate
evenimente care să necesite măsuri speciale de tratament şi carantină în unităţi publice.
Măsurile care se iau în astfel de situaţii sunt:
- înştiinţarea populaţiei;
- anunţarea autorităţilor: DSP, CJSU, etc.;
- cercetarea şi delimitarea focarului;
- izolarea zonelor (măsuri de carantină).
- asigurarea pazei şi ordinii şi introducerea restricţiilor de circulaţie;
22 din 76
- dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea;
- asigurarea ajutorului medical şi tratamentul bolnavilor.
3.2. Epizootii
Gestionarea şi managementul măsurilor de protecţie şi intervenţie în caz de epizootii sunt asigurate
de Direcţia Sanitar Veterinară Bihor. În cazul unor dezastre de mari proporţii şi lungă durată pot apare şi
evolua următoarele boli (la animale) care se pot transforma în epizootii: febra aftoasă, blue tongue, antraxul,
pesta porcină, gripa porcină, gripa aviară.
În ultima perioadă nu s-au înregistrat suspiciuni de gripă aviară, pe raza comunei Cetariu.
Măsurile care se vor lua în astfel de situaţii:
- anunţarea autorităţilor care asigură funcţiile de sprijin (DSP, CJSU, DSV, etc.);
- aplicarea măsurilor de izolare a animalelor suspecte şi bolnave;
- introducerea carantinei şi izolarea epizootică;
- introducerea măsurilor de circulaţie a animalelor, oamenilor, produselor de origine animală şi
furajelor;
- sprijinirea activităţii pentru identificarea agenţilor patogeni de către organele de specialitate;
- sprijinirea recoltării probelor de laborator (de aer, apă, sol, furaje) de pe suprafeţe;
- organizarea asistenţei sanitar – veterinare împreună cu Direcţia Sanitar – Veterinară a judeţului
Bihor;
- înlăturarea cadavrelor şi animalelor care nu sunt corespunzătoare sacrificării, pentru a putea fi
predate societăţii de ecarisaj;
- dezinfecţia, dezinsecţia şi deratizarea;
- măsurile de monitorizare a gradului de contaminare a produselor vegetale şi animale.
Secţiunea a 4-a. Analiza riscurilor de incendiu.
Riscul producerii unor incendii rămâne, atât la gospodăriile populaţiei, precum şi la instituţii sau
agenţi economici. În gospodării se folosesc combustibili solizi pentru încălzirea locuinţelor şi prepararea
hranei.
Posibile incendii pot să apară ca urmare a defecţiunilor la instalaţiile electrice, precum şi jocul
copiilor cu focul deschis. În perioada de primăvară – toamnă, dar şi în perioada de vară în condiţii de secetă
prelungită, datorită unor acţiuni de igienizare a terenurilor agricole de vegetaţie uscată, pot apărea incendii
pe raza Comunei Cetariu. Atât prin frecvenţă şi pagube produse cât şi prin numărul de victime, incendiul
produce cele mai mari pierderi umane, culturale, sociale şi economice cu consecinţe directe şi indirecte.
Incendiul este socotit un risc de gravitate mică dar frecvenţa manifestării îi conferă un efect cumulat.
Pentru prevenirea incendiilor vor fi efectuate activităţi de îndrumare şi control, la gospodăriile
populaţiei de pe teritoriul comunei de către compartimentul de prevenire din cadru SVSU Cetariu,
mediatizând măsurile de apărare împotriva incendiilor prin afişe şi pliante.
23 din 76
Măsurile luate în astfel de situaţii sunt, alarmarea SVSU Cetariu, în vederea limitării, lichidării
incendiului, salvării victimelor şi bunurilor afectate. În funcţie de amploarea incendiului şi de capacitatea de
răspuns a SVSU, se va solicita sprijin serviciilor de urgenţă profesioniste.
Secţiunea a 5-a. Analiza riscurilor sociale.
Riscurile sociale majore pot apare în cazul unor aglomerări de persoane. Principalele activităţi cu
public numeros se înregistrează cu ocazia manifestărilor dedicate Zilei Comunei şi 1 Mai de aceea pe timpul
desfăşurării lor se iau măsuri speciale de prevenire şi intervenţie. De asemenea evenimente care pot crea
situaţii de pericol pot apare cu ocazia spectacolelor desfăşurate în căminele culturale.
Târguri în comuna Cetariu nu sunt.
Secţiunea a 6-a. Analiza altor tipuri de risc.
Pe teritoriul comunei intervenţiile cele mai des desfăşurate au constat în stingerea incendiilor.
Secţiunea a 7-a. Zone cu risc crescut.
- clădiri cu număr mare de persoane;
Nr.
Crt.
Instituţia Număr
Persoane
Adresa
1 Primăria comunei Cetariu 20 Cetariu nr. 48
2 Şcoala Generală “Benedek Elek” cu
clasele I-VIII
100 Cetariu nr. 208
3 Grădiniţa Cetariu 30 Cetariu nr.343
4 Cămin Cultural Cetariu 150 Cetariu nr. 341
5 Cămin Cultural Tăutelec 100 Tăutelec nr. 87
6 Şcoala Generală cu clasele I-IV
Şişterea
40 Şişterea nr. 304
7 Cămin Cultural Şişterea 100 Şişterea nr. 93
8 Şcoala Generală cu clasele I-VIII
Şuşturogiu
30 Şuşturogiu nr. 22
9 Cămin Cultural Şuşturogiu 50 Şuşturogiu nr. 162
24 din 76
CAPITOLUL IV.
ACOPERIREA RISCURILOR
Secţiunea 1. Concepţia desfăşurării acţiunilor de protecţie-intervenţie.
Concepţia de desfăşurare a acţiunilor de protecţie-intervenţie constă în stabilirea etapelor şi fazelor
de intervenţie în funcţie de evoluţia probabilă a situaţiilor de urgenţă definirea obiectivelor, crearea de
scenarii pe baza acţiunilor de dezvoltare, a premiselor referitoare la condiţiile viitoare (complectarea
alternativelor faţă de obiectivele urmărite indentificarea şi alegerea alternativei de acţiune optime şi care
recomandă planul de acţiune ce urmează a fi aplicat), selectarea cursului optim de acţiune şi stabilirea
dispozitivului de intervenţie, luarea deciziei şi precizarea/transmiterea acesteia la structurile propii şi celor
de cooperare.
Evitarea manifestării riscurilor, reducerea frecvenţei de producere ori limitarea consecinţelor
acestora se realizează prin următoarele acţiuni:
monitorizarea permanentă a parametrilor meteo, de mediu, hidrografici şi transmitearea
datelor;
activităţi preventive pe domenii de competenţă;
informarea populaţiei asupra pericolelor specifice teritoriului administrativ al comunei şi
asupra comportamentului adoptat în cazul manifestării unui pericol;
exerciţii şi aplicaţii;
Activităţi preventive planificate, organizate şi desfăşurate în scopul acoperii riscurilor sunt:
controale şi inspecţii de prevenire;
avizare/autorizare de securitate la incendiu şi protecţie civilă;
acordul;
asistenţă tehnică de specialitate;
25 din 76
informare preventivă;
pregătirea populaţiei;
constatarea şi sancţionarea încălcărilor prevederilor legale.
Secţiunea a 2-a. Etapele de realizare a acţiunilor.
Desfăşurarea intervenţiei cuprinde următoarele operaţiuni principale:
- informarea personalului de conducere asupra situaţiei create – dl. primarul al comunei în calitate de
preşedinte al C.L.S.U.;
- organizarea serviciului de permanenţă la punctul de conducere (sediul primăriei);
- alertarea şi/sau alarmarea formaţiunilor de intervenţie ale SVSU, şi deplasarea la locul intervenţiei;
- recunoaşterea, analiza situaţiei, luarea deciziei şi darea ordinului de intervenţiei;
- intrarea în acţiune a foţelor, amplasarea mijloacelor şi realizarea dispozitivului preliminar de
intervenţie;
- alarmarea populaţiei şi salariaţilor despre pericol;
- informarea oportună a populaţiei şi salariaţilor asupra modului de comportare şi a urmărilor ce pot fi
produse;
- evacuarea, salvarea şi/sau protejarea persoanelor, animalelor şi bunurilor;
- asigurarea asistenţei materiale de specialitate şi introducerea măsurilor de profilaxie necesare în zona
afectată;
- introducerea restricţiilor de circulaţie şi de consum a apei, alimentelor şi furajelor în zonele
afectate;
- asigurarea cazării sinistraţilor, hrănirii şi asistenţei medicale a acestora;
- asigurarea pazei şi ordinii în zonele afectate;
- informarea oportună şi periodică a populaţiei şi salariaţilor despre modul de evoluţie a evenimentelor,
a distrugerilor produse şi a măsurilor luate de organele locale în vederea protecţiei populaţiei,
limitării şi înlăturării urmărilor produse în vederea combaterii panicii.
- limitarea şi înlăturarea situaţiilor de urgenţă se execută de către serviciul propriu pentru situaţii de
urgenţă, salariaţi şi populaţie în cooperare cu poliţia şi alte formaţiuni primite în sprijin (detaşamente
Crucea Roşie, serviciile profesioniste de urgenţă civilă, unităţi militare M.A.I.);
- realizarea, adaptarea şi finalizarea dispozitivului de intervenţie la situaţia concretă;
- localizarea şi limitarea efectelor evenimentului (dezastrului);
- regruparea forţelor şi mijloacelor după îndeplinirea misiunii;
- stabilirea cauzei producerii evenimentului şi a condiţiilor care au favorizat evoluţia acestuia;
- întocmirea procesului-verbal de intervenţie şi a raportului de intervenţie;
- retragerea forţelor şi mijloacelor de la locul acţiunii în locul de dislocare permanentă;
- restabilirea capacităţii de intervenţie;
- evaluarea şi informarea eşaloanelor superioare (I.S.U. „CRIŞANA”, INS. PREFECTULUI)
Predezastru – înaintea producerii dezastrului
Pe timpul producerii dezastrului
Post dezastru
Acţiuni pe termen lung
26 din 76
PREDEZASTRU
Activităţile din această fază se desfăşoară cu scopul de a asigura: realizarea şi aplicarea
măsurilor/acţiunilor de preveziunea (prognoză) şi prevenirea urmărilor dezastrelor; protecţia oamenilor,
animalelor, resurselor, bunurilor şi valorilor materiale şi culturale; concepţia şi condiţiile de realizare a
intervenţiei; acţiunile pe termen lung.
Activităţi:
1. Identificarea, localizarea şi inventarierea surselor de risc pe baza: studiului zonei ;
caracteristicile cursurilor de apă şi construcţiilor hidrotehnice; condiţiilor geologice şi hidrologice;
amplasarea obiectivelor de risc (nuclear, chimic, etc.) .
2. Urmărirea evitării efectelor distructive prin: analiza amplasamentelor şi a condiţiilor existente;
restricţii asupra activităţilor în zonele de risc; interdicţii pentru noi amplasamente; urmărirea respectării
cadrului legal de proiectare, execuţie, comportare şi exploatare; urmărirea existenţei, completării şi adoptării
sistemelor de notificare – informare, supraveghere şi control.
3. Evaluarea riscului urmării (amplorii) dezastrelor având în vedere: frecvenţa şi caracteristicile
dezastrelor posibile / probabile; stabilirea / determinarea vulnerabilităţii în toate domeniile: oameni, animale,
resurse, bunuri şi valori materiale, mediul înconjurător, implicaţii sociale şi morale; costuri implicate;
stabilirea măsurilor pentru prognozarea / previziunea dezastrelor şi mai ales a urmărilor acestora prin analiza
condiţiilor geografice, meteorologice (de vreme), structură economică, urbanism, structură demografică,
resurse (necesare şi posipilităţi) .
4. Urmărirea realizării unor măsuri şi acţiuni de corecţie a caracteristicilor şi condiţiilor de
funcţionare/exploatare în vederea diminuării şi eliminării vulnerabilităţii prin: consolidare şi refacere;
reutilizare şi retehnologizare; investiţii noi în locul celor vulnerabile, care nu se mai pot corecta; refaceri;
amenajări ale unor condiţii de mediu.
5. Realizarea, completarea şi adoptarea structurilor organizatorice (şefi, inspectori, comisii,
formaţii, etc.) la toate nivelurile care să asigure planificarea, conducerea şi coordonarea activităţilor
în situaţii de urgenţă: stabilirea structurilor organizatorice; încadrarea cu personal corespunzător.
6. Elaborarea concepţiei de realizare a acţiunilor de protecţie-intervenţie prin: identificarea
acţiunilor de protecţie – intervenţie pe tipuri de risc; elaborarea concepţiei de desfăşurare a acţiunilor de
intervenţie, a celorlalte documente de conducere; elaborarea măsurilor de asigurare logistică a acţiunilor de
intervenţie; stabilirea responsabilităţilor şi a măsurilor pentru întreaga structură organizatorică; stabilirea
măsurilor şi acţiunilor de protecţie a oamenilor, animalelor, resurselor, bunurilor şi valorilor materiale.
27 din 76
7. Asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare funcţionării sistemului de protecţie –
intervenţie: stabilirea necesarului de resurse materiale şi financiare, stabilirea căilor şi modalităţilor de
asigurare a resurselor; planificarea acestora.
8. Asigurarea instruirii / pregătirii / antrenării organismelor / organelor de conducere şi execuţie
destinate intervenţiei în situaţii de urgenţă şi a populaţiei: stabilirea categoriilor de organisme şi personal
care trebuie instruite şi pregătite; elaborarea planurilor de pregătire; stabilirea formelor de instruire /
pregătire; asigurarea resurselor materiale şi financiare necesare; desfăşurarea instruirii / pregătirii/ antrenării
organelor de conducere şi de execuţie precum şi a populaţiei.
9. Stabilirea regulilor de comportare pentru realizarea acţiunilor de protecţie intervenţie, pe
etape: stabilirea domeniului şi scopului acestor reguli; elaborarea regulilor de comportare; stabilirea unor
limite şi valori de referinţă pentru risc şi vulnerabilitate.
PREVENIREA
În scopul reducerii gravităţii consecinţelor evenimentului precum şi pentru a elimina sau diminua
pericolul unei eventuale situaţii de urgenţă se vor realiza următoarele acţiuni de prevenire:
Evitarea – prin respectarea criteriilor privind amplasarea şi construirea în zona de risc,
respectarea normativelor de proiectare, execuţie şi exploatare;
Minimizarea – prin realizarea unor construcţii, consolidări, amenajări, dotări suplimentare
destinate să reducă riscul;
Corectarea – prin realizarea unor amenajări, consolidări, completarea condiţiilor de mediu
care să diminueze efectele;
Realizarea structurilor organizatorice necesare desfăşurării acţiunilor de protecţie –
intervenţie;
Asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare;
Întocmirea planului de protecţie şi intervenţie pe tipuri de risc;
Instruirea şi educarea formaţiunilor care vor desfăşura acţiuni de protecţie intervenţie
şi modul de comportare a populaţiei .
PROTECŢIA
Pentru a asigura protecţia, în etapa predezastru se vor realiza următoarele măsuri şi acţiuni:
- înştiinţarea;
- informarea;
- alarmarea;
- protecţia individuală şi familială;
- protecţia colectivă;
- profilaxia – pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi declanşarea unor epidemii şi epizootii;
- organizarea şi planificarea asistenţei medicale;
- supraveghere şi control;
- protecţia bunurilor, valorilor materiale şi a animalelor;
28 din 76
- respectarea regulilor de comportare privind protecţia individuală şi colectivă;
ÎN TIMPUL DEZASTRULUI
Activităţile pe timpul producerii dezastrului se desfăşoară cu scopul de a asigura avertizarea despre
producerea evenimentului în vederea minimizării şi realizării protecţiei.
Activităţii
1. Asigurarea înştiinţării, informării şi alarmării prin: completarea şi pregătirea mijloacelor de
înştiinţare, informare şi alarmare; menţinerea în stare de operativitate a sistemului se înştiinţare, informare şi
alarmare; culegerea/primirea datelor şi informaţiilor despre situaţia de urgenţă; alarmarea, constituirea şi
informarea membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă a comunei Cetariu, precum şi a
personalului S.V.S.U. în vederea convocăriilor, raportarea datelor preliminare Centrului Operaţional al
I.S.U. Bihor.
2. Analiza situaţiei în urma producerii unei situaţii de urgenţă prin: primirea/centralizarea datelor şi
informaţiilor despre situaţia produsă; supravegherea şi controlul surselor de risc; informarea membrilor
Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă în legătură cu situaţia creată; evaluarea pierderilor/distrugerilor
provocate de dezastru; stabilirea celor mai urgente măsuri de limitare a pierderilor/pagubelor, cercetarea şi
căutarea supravieţuitorilor; stabilirea necesarului de forţe şi mijloace pentru lichidarea urmărilor dezastrului.
3. Luarea hotărârii pentru intervenţie prin: aprobarea rapoartelor de documentare a membrilor
Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Cetariu; Stabilirea măsurilor precise, cu termene şi
responsabilităţi precise; măsuri pentru funcţionarea oportună a fluxului informaţional; redactarea dispoziţiei
pentru trecerea la aplicarea măsurilor de protecţie şi intervenţie stabilite şi transmiterea acesteia la
subunităţile de intervenţie şi operatori economici.
4. Asigurarea protecţiei individuale şi familiale: urmărirea realizării măsurilor şi acţiunilor de
pregătire a locuinţei/gospodăriei; aplicarea măsurilor şi acţiunilor de protecţie individuală şi familială.
5. Urmărirea asigurării măsurilor de protecţie colectivă (de grup): stabilirea măsurilor şi acţiunilor
de protecţie colectivă (de grup), urmărirea asigurării materiale a acestora şi aplicarea corectă a acestora;
aplicarea restricţiilor de acces, circulaţie şi consum.
6. Urmărirea asigurării acţiunilor de protecţie a oamenilor, animalelor, bunurilor şi valorilor
materiale prin: evacuare-relocare, asigurarea condiţiilor şi resurselor necesare evacuării şi relocării,
conform prevederilor planurilor de evacuare; desfăşurarea acţiunilor de evacuare şi relocare.
7. Limitarea împiedicării extinderii precum şi înlăturarea urmărilor situaţiei de urgenţă: se vor
realiza măsuri, acţiuni şi protecţie individuală, de grup, precum şi pentru protecţia bunurilor materiale. Pe
29 din 76
timpul producerii dezastrelor, în funcţie de situaţie şi de gradul de urgenţă se pot executa următoarele acţiuni
de:
Protecţie
- protecţia individuală;
- protecţia familială;
- protecţia colectivă;
- supraveghere, control;
- alarmare (în cazul surprinderii la inundaţii şi accidente chimice);
- evacuare;
- restricţii;
- pază, ordine, îndrumarea circulaţiei;
- asigurarea deplasării transporturilor în zonele afectate.
POSTDEZASTRU
Activităţile din această perioadă urmăresc asigurarea măsurilor de protecţie şi a acţiunilor pentru
localizarea şi înlăturarea dezastrului cu scopul de salvare a oamenilor şi diminuare a pierderilor.
Activităţi
1. Desfăşurarea activităţilor specifice de conducere pe care le desfăşoară Comitetul local pentru
Situaţii de Urgenţă al Comunei Cetariu: culegerea de date, analiză, elaborarea deciziilor şi transmiterea
dispoziţiilor pentru intervenţia forţelor destinate pentru intervenţie; înştiinţarea comitetelor, formaţiilor şi
operatorilor economici implicaţi; coordonarea şi asigurarea cooperării între forţele de intervenţie; notificarea
dezastrului; informarea permanentă a populaţiei prin folosirea mass-media.
2. Cercetarea – căutarea cu ajutorul elementelor de cercetare ale protecţiei civile şi subunităţilor
specializate pentru: depistarea supravieţuitorilor şi victimelor (avarii la reţelele de utilităţi; distrugeri la
clădiri; căilor de acces blocate); prevenirea altor pericole complementare.
3. Supravegherea şi controlul zonelor afectate pentru: stabilirea priorităţilor, organizarea cooperării
între forţele participante.
4. Asistenţă medicală şi psihologică prin: acordarea primului ajutor, a ajutorului medical de urgenţă
pentru oameni şi animale; transportul răniţilor şi spitalizarea acestora; asigurarea măsurilor de profilaxie în
vederea împiedicării şi declanşării unor epidemii şi/sau epizootii.
5. Asigurarea asistenţei sinistraţilor prin: organizarea evacuării, transportului, cazării şi hrănirii la
locurile de relocare, organizarea transportului şi distribuţiei apei potabile, alimentelor şi articolelor de
îmbrăcăminte şi încălţăminte.
6. Realizarea măsurilor de pază şi ordine prin: restricţii ale circulaţiei în zonele afectate; asigurarea
pazei obiectivelor importante; îndrumarea circulaţiei.
30 din 76
ACŢIUNI PE TERMEN LUNG
În scopul înlăturării efectelor inundaţiilor sau furtunilor se stabilesc şi se planifică pe urgenţe, în
funcţie de nevoile social-economice şi de siguranţă a populaţiei, acţiuni pe termen lung, astfel:
a. Relocare
Prin această acţiune se vor asigura condiţiile de locuit şi activitate a persoanelor sinistrate a căror
locuinţă a fost distrusă sau este de nelocuit.
b. Refacere – reconstrucţie
Acţiunea de refacere – reconstrucţie cuprinde următoarele:
- expertizarea;
- planificarea şi executarea demolării construcţiilor distruse şi a celor avariate care nu mai asigură
siguranţă pentru folosire;
- curăţirea zonelor blocate de dărâmături;
- înlăturarea avariilor la căile de comunicaţie rutieră, feroviare, reţeaua gospodăriei comunală;
- consolidarea unor locuinţe şi a altor categorii de construcţii pentru a asigura utilizarea în condiţii
de siguranţă;
- refacerea unor construcţii de interes public şi privat, clădiri administrative, cultural-sociale,
spitale, şcoli, etc.
- construirea unor locuinţe şi edificii de interes administrativ şi social-cultural, în locul celor
demolate;
c. Reabilitare. Restabilire.
Acţiunea se desfăşoară pe întreg teritoriul comunei în scopul de a readuce în stare de funcţionare
normală activităţile publice, sociale, economice, prin:
- reactivarea instituţiilor administraţiei publice, spitalelor, şcolilor şi celorlalte instituţii şi unităţi
afectate;
- reluarea activităţilor de producţie;
- restabilirea capacităţii de acţiune a sistemului de protecţie – intervenţie.
d. Menţinerea condiţiilor de siguranţă
În scopul de a menţine condiţiile de siguranţă pentru eventualele efecte târzii ale inundaţiilor, furtunilor,
înzăpezirilor, accidentelor de toate felurile, se va continua desfăşurarea următoarelor activităţi:
- controlul şi supravegherea situaţiei hidrometeorologice;
31 din 76
- controlul factorilor de mediu;
- restricţii de consum a apei, alimentelor;
- restricţii de circulaţie;
Secţiunea a 3-a. Faze de urgenţă a acţiunilor.
În funcţie de locul, natura, amploarea şi evoluţia evenimentului, intervenţiile serviciilor profesioniste
pentru situaţii de urgenţă sunt organizate astfel:
1. urgenţa I – asigurată de Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă;
2. urgenţa a II-a – asigurată de către subunităţile Inspectoratului pentru Situaţii de
Urgenă„CRIŞANA” al judeţului Bihor;
3. urgenţa a III-a - asigurată de către două sau mai multe unităţi limitrofe;
4. urgenţa a IV-a – asigurată prin grupări operative, dislocate la ordinul inspectorului
general, al Inspectoratului General, în cazul unor intervenţii de amploare şi de lungă
durată.
Secţiunea a 4-a. Acţiunile de protecţie-intervenţie.
a) Informarea:
Informarea preşedintelui Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Cetariu despre
iminenta apariţie/producere a unei situaţii de urgenţă.
Informarea se realizează de către şeful Centrului Operativ şi/sau operatorii economici conform
funcţiilor de sprijin repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.
b) Înştiinţarea:
Înştiinţarea se realizează cu scopul de a activa:
- Centrul Operativ cu activitate temporară;
- Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Cetariu:
- Organismele şi operatorii economici implicaţi în acţiune;
- Formaţiunile destinate să intervină.
c) Avertizarea populaţiei
În scopul prevenirii instalării panicii şi pentru a se asigura realizarea măsurilor de protecţie şi
respectarea regulilor de comportare, populaţia va fi informată despre situaţiia creată prin sisteme tehnice de
avertizare şi alarmare publică.
32 din 76
Sistemele şi mijloacele tehnice de avertizare şi alarmare publică se pun în funcţiune parţial din
punctul de comandă de la sirenă, clopote şi/sau operatorii economici, conform funcţiilor de sprijin
repartizate cu responsabilităţile de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.
Informarea se realizează la ordinul preşedintelui Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă al judeţului
Bihor, de către persoana desemnată ca purtător de cuvânt şi relaţii cu mass-media sau de Şeful Centrului
Operativ, după caz.
d) Căutarea, cercetarea şi evaluarea efectelor negative.
Acţiunea se execută în zona afectată în scopul de a stabili amploarea dezastrului şi urmările acestuia.
Se execută de către formaţiunile specializate, poliţie, unităţile militare şi operatorii economici. Datele
obţinute sunt centralizate la Centrul operativ cu activitate temporară care informează Comitetul Local pentru
Situaţii de Urgenţă şi raportează Centrului Operaţional Judeţean din structura Inspectoratului General pentru
Situaţii de Urgenţă.
e) Notificarea
Activitatea de notificare se desfăşoară în scopul de a informa eşalonul superior despre producerea şi
urmările dezastrului.
Activitatea se realizează de către Centrul operativ cu activitate temporară al comitetului,
transmiţându-se date despre dezastru şi eventual, solicitându-se sprijin material,financiar sau de altă natură.
f) Deblocarea, descarcerarea şi salvarea persoanelor
Acţiunea se desfăşoară în zona afectată în scopul:
-salvării victimelor de sub dărămături sau din locurile în care au rămas blocate;
-deblocarea căilor de acces pentru intervenţie şi evacuare;
- asigurarea condiţiilor de supravieţuire (apă, aer, hrană, prim-ajutor);
-limitarea avariilor;
-salvarea bunurilor materiale şi animalelor;
La acţiune participă S.V.S.U. şi formaţii ale instituţiilor prevăzute să intervină la fiecare funcţie de
sprijin conform prevederilor HG. 2288 din 09.12.2004, dimensionate în funcţie de amploarea dezastrului.
g) Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor periclitate
Acţiunea de evacuare se execută din zonele afectate în localităţile stabilite.
Pe timpul acestei activităţi se va urmări cu precădere:
-asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere în locurile în care acestea vor fi evacuate şi
a pazei noilor sedii de lucru, precum şi a reşedinţelor puse la dispoziţie;
-asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare;
-evidenţa populaţiei evacuate;
-asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate;
33 din 76
-instalarea taberelor de sinistraţi;
-recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate (fiecare unitate pentru bunurile proprii);
-evacuarea animalelor;
-evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu;
-evacuarea valorilor de tezaur;
-securitatea şi paza zonelor evacuate şi a taberelor de sinistraţi;
-controlul şi dirijarea circulaţiei;
-evacuarea fondului arhivistic;
Evacuarea se referă la persoanele rănite sau valide surprinse în zona afectată, la persoanele ale căror
locuinţe au fost avariate şi nu mai pot fi locuite până la refacere.
Cazarea sinistraţilor se asigură în cămine culturale, şcoli sau alte spaţii în care se pot asigura condiţii
de cazare, hrănire, asistenţă medicală şi socială.
Conducerea acţiunilor de evacuare se face de către membrii Centrului de conducere şi coordonare a
evacuării. Acţiunile de adunare şi îmbarcare se realizează de membrii celor 4 puncte prevăzute a se constitui,
de asemenea debarcarea, primirea şi repartiţia sinistraţilor se face de membrii celor 4 puncte constituite în
acest scop, situaţia lor fiind detailată în cadrul planului de evacuare în situaţii de urgenţă.
Acţiunile în teren se desfăşoară de către personalul Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă şi
formaţiunile specializate ale instituţilor prevăzute să intervină conform funcţiilor de sprijin.
h) Acordarea asistenţei medicale de urgenţă
Prim-ajutor medical
Acţiunea se desfăşoară în zona afectată în urma situaţiei de urgenţă pentru salvarea victimelor şi
transportul răniţilor. Participă formaţiuni ale S.V.S.U. şi formaţiuni specializate comform repatiţiei funcţiilor
de sprijin. Acestea amenajază puncte de adunare răniţi.
Pe timpul acestei activităţi se va urmări cu precădere:
-suplimentarea capacităţii de spitalizare – fiecare unitate spitalicească va urmări să externeze
pacienţii care pot continua tratamentul acasă;
-asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă;
-acorderea asistenţei medicale de urgenţă;
-acordarea primului ajutor premedical (echipajele de prim ajutor de pe unităţile de descarcerare ale
subunităţilor de pompieri, echipele S.V.S.U. şi Crucea Roşie).
-asigurarea de medicamente şi instrumentar medical.
Acţiunea se desfăşoară în afara zonei de distrugeri cu scopul de a asigura recuperarea (însănătoşirea)
victimelor, prin:
-primirea şi trierea răniţilor aduşi de formaţiunile specializate care au acordat ajutorul premedical;
-completarea ajutorului medical al răniţilor sosiţi de la puntele de adunare a răniţilor;
-tratament medico-chirurgical de urgenţă în focar;
-spitalizarea.
i) Prevenirea îmbolnăvirilor în masă
34 din 76
Se desfăşoară în zona afectată cât şi în afara acesteia în scopul de a asigura prevenirea apariţiei unor
epidemii sau epizootii, ca urmare a prezenţei cadavrelor, reziduurilor menajere şi altor factori de pericol, şi
constă în: dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, vaccinări şi administrarea unor antidoturi, controlul şi
supravegherea calităţii surselor de apă, de alimentare şi a factorilor de mediu; interdicţii sau restricţii de
consum; declararea stării de carantină.
Acţiunea se desfăşoară de către formaţii de specialitate ale Autorităţii de Sănătate Publică a Judeţului
Bihor, Protecţia Mediului, Direcţia Sanitar Veterinară Bihor.
j) Prevenirea şi stingerea incendiilor
Acţiune se desfăşoară în zona afectată în scopul de a asigura:
- prevenirea apariţiei unor incendii, ca urmare a avarierii/distrugeriii suprasolicitării instalaţiilor
electrice de gaze, sau a unor ambalaje cu materiale combustibile;
- localizarea şi stingerea incendiilor apărute.
Acţiunea se organizează şi conduce de către S.V.S.U Cetariu până la sosirea formaţiilor specializate
ale ISU Crişana al judeţului Bihor..
k) Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate şi altor
resurse
Acţiunea se desfăşoară în zona afectată şi în afara ei, astfel:
-asigurarea transportului necesar pentru realizarea evacuării;
-stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate, în termen de 2 ore
de la declararea stării de urgenţă;
-realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării, în
termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă;
-asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate;
-supravegherea, fluidizarea şi controlul circulaţiei auto;
-controlul şi evidenţa auto-evacuării;
-transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă şi asigurarea logisticii acestora.
Acţiunile se desfăşoară de către operatorii economici de profil, conform protocoalelor stabilite între
aceştia şi Consiliul Local Cetariu.
l) Paza, ordinea, îndrumarea circulaţiei, restricţii de circulaţie
Acţiunea se desfăşoară în zonele afectate şi în afara acestora, în locurile de adunare şi cazare ale
sinistraţilor pe itinerariile de deplasare a forţelor de intervenţie, în zona de carantină, în scopul de a asigura:
- participarea cu forţe şi tehnica din dotare la acţiunile specifice de protecţie-intervenţie, la nivelul
comunei;
- participarea din primele momente la acţiunile de salvare şi evacuare a persoanelor şi valorilor
deosebite aflate în pericol;
35 din 76
- iniţierea măsurilor ce se impun pe linia organizării circulaţiei autovehiculelor stabilind itinerare de
bază şi de rezervă pentru unităţile care îndeplinesc misiuni speciale în zonele afectate cât şi rute ocolitoare
pentru ceilalţi participanţi la traficul rutier;
- în timp operativ a informaţiilor necesare organismelor de decizie şi forţelor de intervenţie despre
situaţia din zonele cu distrugeri, în vederea creşterii eficienţei combaterii efectelor distructive;
- priorităţilor de deplasare pentru mijloacele de intervenţie specifice (pompieri, protecţie civilă,
autosanitare, specialişti, etc.);
- conlucrarea permanentă cu organele de administrare a drumurilor pentru delimitarea, semnalizarea şi
degajarea căilor de comunicaţii afectate, în ordinea importanţei;
- desfăşurarea eficientă a acţiunilor de transport şi evacuare a răniţilor şi sinistraţilor;
- interzicerea accesului în zona de restricţie a persoanelor şi mijloacelor neautorizate sau neimplicate în
acţiuni de intervenţie;
- evitarea pericolelor de accidente de circulaţie;
- înlăturarea pericolului de înstrăinare a unor bunuri sau valori materiale publice sau particulare;
- evitarea desfăşurării unor acţiuni necontrolate care ar putea spori gradul de pericol.
Acţiunile se desfăşoară prin dispoziţia preşedintelui Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă al
comunei Cetariu şi se organizează şi conduce de către Poliţia Judeţului Bihor, Detaşamentul de Jandarmi
Bihor.
Numărul de persoane necesare desfăşurării acestor activităţi se stabileşte în funcţie de amploarea
fenomenelor periculoase.
m) Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate
Acţiunea se desfăşoară în zona afectată şi în afara ei, astfel:
- asigurarea apei şi hranei pentru persoane;
- asigurarea apei şi hranei pentru animale;
- verificarea şi asigurarea apei potabile, prepararea şi distribuirea hranei pentru persoanele afectate
sau evacuate;
Acţiunile se desfăşoară de către formaţiunile specializate ale instituţiilor prevăzute să intervină
conform funcţiilor de sprijin şi formaţiuni ale S.V.S.U..
n) Asigurarea energiei pentru iluminat
Acţiunea se desfăşoară în zona afectată şi în afara ei, astfel:
- asigurarea autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critică de răspuns la urgenţă, pentru
minimum 72 ore;
- asigurarea energiei electrice;
- refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice;
- refacerea operativă a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale.
Acţiunile se desfăşoară de către formaţiuni specializate de la SC Electrica, şi formaţiuni din S.V.S.U.
Cetariu.
o) Efectuarea depoluării şi decontaminării
36 din 76
Acţiunea se desfăşoară în zona afectată şi în afara ei, astfel:
- supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie;
- aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante sau contaminatoare pentru
asigurarea protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie;
- efectuarea depoluării şi decontaminării;
- stabilirea pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea datelor privind
contaminarea teritoriului;
- stabilirea priorităţilor pentru efectuarea decontaminării şi depoluării;
- asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru
realizarea decontaminării şi depoluării populaţiei, căilor rutiere şi clădirilor;
- supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea
stării de sănătate a populaţiei;
- realizarea decontaminării animalelor şi produselor vegetale şi animale;
- supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului şi depoluarea
cursurilor de apă.
Acţiunile se desfăşoară de către formaţiunile specializate ale instituţiilor prevăzute să intervină
conform funcţiilor de sprijin, formaţiuni ale I.S.U. CRIŞANA al Judeţului Bihor şi membri S.V.S.U.
Cetariu.
p) Comunicarea cu Mass Media în situaţii de urgenţă
1. Comunicarea în situaţii de urgenţă:
- situaţiile de urgenţă generează: panică, anexietate socială, context pentru zvonuri şi speculaţii;
- soluţii din perspectiva comunicării: mesaj veridic, sincer, exact;
- scopul comunicării în cazul managementului situaţiilor de urgenţă: adaptarea strategiilor de
comunicare la orizontul de panică socială generat de evenimente-adaptarea mesajului, precizia şi informarea
corectă pentru a genera o atitudine favorabilă care să sprijine intervenţia autorităţilor;
2. Principiile comunicării în situaţii de urgenţă:
- transmiterea oportună către public şi jurnalişti a informaţiilor necesare realizării unui management
al consecinţelor;
- oferirea de răspunsuri complete întrebărilor puse de jurnalişti sau de alte categorii de public pe
măsură ce informaţiile transmise pot fi verificate;
- principiul O SINGURĂ VOCE – asigurarea unităţii de mesaj la toate nivelele implicate în
managementul situaţiilor de urgenţă.
3. Obiective de comunicare:
- difuzarea mesajelor de apel la calm şi de control al situaţiei în cadrul unei strategii de îngrădire şi
diminuare a panicii;
- difuzarea instrucţiunilor deja existente, corespunzătoare tipului de situaţie de urgenţă, către fiecare
categorie de public ţintă;
37 din 76
- informarea corectă şi în timp real asupra datelor cunoscute ale situaţiei de urgenţă, consecinţele şi
măsurile luate;
- realizarea comunicării şi informării interne în cadrul echipei de management al urgenţei şi în
interiorul echipelor coordonate de aceasta.
4. Categorii de public ţintă:
- victimile şi rudele acestora;
- cetăţeni din zona afectată de situaţia de urgenţă;
- cetăţeni din zonele potenţiale de risc;
- autorităţile implicate în gestionarera situaţiei de urgenţă;
- categoriile speciale de public ţintă: operatorii economici, organizaţii umanitare, organizaţii
internaţionale, ONG – uri etc.;
- membrii structurilor de gestionare a urgenţei şi membrii echipelor de intervenţie ale autorităţilor
locale, precum şi familiile acestora;
5. Zvonurile şi comunicarea în situaţii de urgenţă
Cea mai bună metodă de a combate zvonurile constă în a satisface nevoia naturală a oamenilor de
informaţie prompă şi corectă.
6. Mesajul
- conceptul strategic al mesajului într-o situaţie de urgenţă: SITUAŢIA ESTE SUB CONTROL –
acest mesaj este urmat de prezentarea măsurilor luate;
- conceptele – cheie pe care se construiesc mesajele trebui să fie de tipul: control, grijă, intervenţie
rapidă, eficienţă, cooperare, într-ajutorare, reciprocitate, ajutor.
Lipsa de comunicare cu mass media poate crea impresia că nu controlezi situaţia!
7. Tehnici de comunicare folosite:
- organizarea a două conferinţe de presă într-un interval de 3-10 ore de la producerea situaţiei de
urgenţă;
- briefing-uri ori de câte ori este necesar;
- difuzarea de mape de presă;
- facilitarea obţinerii de declaraţii şi interviuri de la persoanele de interes pentru jurnalişti;
- facilitarea obţinerii unor documente de interes public în scopul documentării jurnaliştilor;
- însoţirea jurnaliştilor în câmpul de operaţiuni, pentru activitatea de documentare.
8. Managementul comunicării în situaţii de urgenţă
- numirea şi pregătirea echipei de gestionare a comunicării, stabilirea politicii de comunicare şi a
mesajelor de bază;
- informarea categoriilor de public-cheie: populaţia afectată, mass media, reprezentanţi ai puterii
centrale şi locale, politicieni, etc.;
- anticiparea şi rezolvarea nevoilor jurnaliştilor;
38 din 76
- pregătirea canalelor prin care populaţia poate cere informaţii sau exprima oprinii: linii telefonice
gratuite, forum de discuţii pe internet, întâlniri publice;
- asigurarea transparenţei pe timpul gestionării situaţiei de urgenţă;
- gestionarea percepţiei care reflectă competenţa, adevărul şi transparenţa;
- corectarea imediată a relatărilor neadevărate din presa care denaturează situaţia reală;
- realizarea comunicării interne cu personalul instituţiilor implicate în gestionarea situaţiei de urgenţă
înaintea efectuării declaraţiilor publice;
- păstrarea contactului cu familiile victimelor;
- comunicarea, imediat ce pot fi confirmate, a tuturor ştirilor bune sau reale, către toate canalele de
comunicare în masă în acelaşi timp;
- combaterea zvonurilor printr-o informare oportună, corectă şi completă;
- prevenirea şi combaterea manipulării informaţionale.
Secţiunea a 5-a. Instruirea.
Instruirea în domeniul situaţiilor de urgenţă este componentă a pregătirii profesionale şi are ca scop
însuşirea cunoştiinţelor, formarea şi perfecţionarea deprinderilor necesare în vederea prevenirii şi reducerii
efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă sau ale dezastrelor în zona de competenţă. Pregătirea în
domeniul situaţiilor de urgenţă se realizează pe niveluri de competenţă, structuri funcţionale şi pe categorii
de personal, fiind structurată astfel:
1. Pregătirea personalului de conducere din cadrul primăriei, care are atribuţii în managementul
situaţiilor de urgenţă. Acest tip de pregătire se realizează prin cursuri organizate în cadrul Centrului zonal de
pregătire de protecţie civilă Cluj-Napoca, o dată la 2-4 ani. Preşedintele C.L.S.U. mai participă la un
instructaj anual cu durata de 4 ore, organizat de I.S.U. CRIŞANA Bihor.
2. Pregătirea membrilor Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă se realizează prin cursuri
organizate în cadrul Centrului Zonal de pregătire de protecţie civilă Cluj-Napoca, în baza ordinelor primite
în acest sens şi un instructaj de pregătire semestrial cu durata de 2-3 ore.
3. Şeful Centrului operativ cu activitate temporară se instruieşte prin participarea la un curs de
pregătire cu scoatere din producţie o dată la 2-4 ani . O convocare de pregătire anual cu durata de 6 ore şi
un instructaj de pregătire anual 4 ore organizată de Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă/ I.S.U. Bihor.
4. Şeful S.V.S.U. al comunei Cetariu, participă la convocări de pregătire trimestrială cu durata
de 6 ore, organizate şi conduse de I.S.U. „CRIŞANA” Bihor. Şi un instructaj de pregătire , semestrial timp
de 2-4 ore organizat de preşedintele comitetului pentru situaţii de urgenţă.
5. Personalul S.V.S.U. al comunei Cetariu participă lunar la o şedinţă teoretic aplicativă şi o
şedinţă practic-demonstrativă cu durata de 2-3 ore, organizate şi conduse se şeful serviciului.
6. Populaţia se instruieşte prin participarea la exerciţiile de alarmare publică, aplicaţiile şi
exerciţiile de specialitate, prin intermediul mass-media şi prin acţiunile derulate de organizaţiile
neguvernamentale, potrivit specificului acestora.
7. Instruirea preşcolarilor şi a elevilor se desfăşoară prin parcurgerea temelor de specialitate şi
prin activităţi extraşcolare, privind modul de protecţie şi acţiune în situaţii de urgenţă.
39 din 76
Preşedintele Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă are obligaţia de a aigura
cunoaşterea de către forţele destinate intervenţiei, precum şi de către populaţie, a modalităţilor de acţiune
comform prezentului plan de analiză şi acoperire a riscurilor.
Secţiunea a 6-a. Realizarea circuitului informaţional-decizional şi de cooperare.
Sistemul informaţional-decizional cuprinde ansamblul subsistemelor destinate observării, detectării,
măsurării, înregistrării, stocării şi prelucrării datelor specifice, alarmării, notificării, culegerii şi transmiterii
informaţiilor şi a deciziilor de către factorii implicaţi în acţiunile de prevenire şi gestionare a unei situaţii de
urgenţă.
Informarea Secretariatului Tehnic Pemanent al I.S.U. Bihor asupra locului producerii unei situaţii de
urgenţă specifică, evoluţiei acesteia, efectele negative produse, precum şi asupra măsurilor luate, se
realizează prin raportări operative.
Preşedintele şi membrii C.L.S.U. al comunei Cetariu, precum şi factorii de conducere ai operatorilor
economici şi ai instituţiilor publice de pe raza comunei, amplasaţi în zonele de risc, au obligaţia să preia
datele transmise de staţiile centrale şi locale a datelor şi avertizărilor meteorologice şi hidrologice, în
vederea declanşării acţiunilor preventive şi de intervenţie.
Realizarea legăturilor şi circulaţia informaţiilor între stucturile participante la gestionarea situaţiilor
de urgenţă, se face conform «Schemei fluxului informaţional-decizional» anexa nr. 9.
CAPITOLUL V.
RESURSE UMANE, MATERIALE ŞI FINANCIARE.
Necesarul de resurse umane necesare activităţilor desfăşurate pentru prevenirea, limitarea şi
lichidarea urmărilor unor situaţii de urgenţă, se dimensionează în funcţie de amploarea evenimentului,
distrugerile şi vieţile omeneşti puse în pericol. În planurile de intervenţie la inundaţii, accident chimic, de
evacuare şi celelalte tipuri de dezastre este dimensionat numărul de persoane necesare pentru prevenire şi
intervenţie.
Resursele materiale necesare pentru asigurarea unei intervenţii eficiente şi oportune sunt asigurate
din bugetul local. Situaţia dotării Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Cetariu se
regăseşte în anexa nr.15 .
Resursele financiare sunt prevăzute anual în bugetul local, ele fiind dimensionate în aşa fel încât să
acopere necesarul de fonduri pentru asigurarea nevoilor în vederea activităţilor de analiză şi acoperire a
riscurilor ce s-ar putea produce pe teritoriul administrativ teritorial al comunei Cetariu.
CAPITOLUL VI.
LOGISTICA ACŢIUNILOR.
40 din 76
Logistica de protecţie civilă, poate fi definită ca un ansamblu de măsuri şi activităţi ce se desfăşoară
în sprijinul îndeplinirii atribuţiilor de intervenţie în cazul situaţiilor de urgenţă. În comparaţie cu logistica
trupelor pe timp de conflict armat, logistica de protecţie civilă capătă o sferă de cuprindere mai largă,
determinată de multitudinea atribuţuiilor pe care le are de îndeplinit.
Specific protecţiei civile, logistica trebuie să cuprindă:
- măsuri pentru îndeplinirea atribuţiilor cu privire la asigurarea prevenirii, protecţiei şi prevenirii
populaţiei;
- măsuri pentru îndeplinirea misiunilor de limitare şi lichidare a urmărilor unor situaţii de urgenţă;
În logistica de protecţie civilă, având în vedere specificul acesteia, pot fi incluse măsurile care
privesc: aprovizionarea, transporturile, asigurarea materială şi asigurarea financiară.
Logistica pe timpul ducerii acţiunilor de intervenţie îşi propune asigurarea tuturor măsurilor şi
activităţilor din punct de vedere material şi tehnic pentru înlăturarea urmărilor unei situaţii de urgenţă. În
realizarea logisticii trebuie să se ţină seama de: urmările situaţiei de urgenţă; posibilitatea repetării acesteia;
gradul de înzestrare a formaţiilor de intervenţiie; anotimp şi condiţiile meteorologice; sursele de
aprovizionare şi dispunerea acestora; căile de comunicaţie.
Tehnica, aparatura şi materialele se întreţin şi se repară conform normelor republicate sau specifice.
Cheltuielile pentru întreţineri şi reparaţii se suportă de către consiliul local, instituţiile publice şi agenţii
economici care le au în gestiune sau care le utilizează.
Logistica acţiunilor de pregătire teoretică şi practică, de prevenire şi gestionare a situaţiei de urgenţă
specifice se asigură de către consiliul local, instituţiile şi operatorii economici cu atribuţii în domeniu, în
raport de răspunderi, măsuri şi resurse necesare.
TERMENI ŞI EXPRESII FOLOSITE
1. situaţia de urgenţă – eveniment excepţional, cu caracter nonmilitar, care prin amploare şi
intensitate ameninţă viaţa şi sănătatea populaţiei, mediul înconjurător, valorile materiale şi
culturale importante, iar pentru restabilirea stării de normalitate sunt necesare adoptarea de
măsuri şi acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al
forţelor şi mijloacelor implicate;
2. amploarea situaţiei de urgenţă – mărimea ariei de manifestare a efectelor distructive ale
acesteia în care sunt ameninţate sau afectate viaţa persoanelor, funcţionarea instituţiilor
statului democratic, valorile şi interesele comunităţii;
3. intensitatea situaţiei de urgenţă – viteza de evoluţie a fenomenelor distructive şi gradul de
perturbare a stării de normalitate;
4. starea potenţial generatoare de situaţii de urgenţă – complex de factori de risc care, prin
evoluţia lor necontrolată şi iminenţa ameninţării, ar putea aduce atingere vieţii şi sănătăţii
populaţiei, valorilor materiale şi culturale importante şi factorilor de mediu;
5. iminenţa ameninţării – parametri de stare şi timp care determină declanşarea inevitabilă a
unei situaţii de urgenţă;
6. starea de alertă – se declară potrivit legislaţiei în vigoare şi se referă la punerea de îndată
în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei limitare şi
înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgenţă;
41 din 76
7. managementul situaţiei de urgenţă – ansamblul activităţilor desfăşurate şi procedurilor
utilizate de factori de decizie, instituţiile şi serviciile publice abilitate pentru identificarea şi
monitirizarea surselor de risc, evaluarea informaţiilor şi analiza situaţiei, elaboarate de
prognoze, stabilirea variantelor de acţiune şi implementarea acestora în scopul restabilirii
situaţiei de normalitate;
8. monitorizarea situaţiei de urgenţă – proces de supraveghere necesar evaluării sistematice a
dinamicii parametrilor situaţiei create, cunoaşterii tipului, amplorii şi intensităţii
evenimentului, evoluţiei şi implicaţiilor sociale ale acestuia, precum şi a modului de
îndeplinire a măsurilor dispuse pentru gestionarea situaţiei de urgenţă;
9. factori de risc – fenomen, proces sau complex de împrejurări congruente, în acelaşi timp şi
spaţiu, care pot determina sau favoriza producerea unor tipuri de risc,
10. tipuri de risc – cazuri de forţă majoră determinate de incendii, cutremure, inundaţii
accidente, explozii, avarii, alunecări sau prăbuşiri de teren, îmbolnăviri în masă, prăbuşiri
ale unor construcţii, instalaţii ori amenajări, eşuarea sau scufundarea unor nave, căderi de
obiecte din atmosferă ori din cosmos, tornade, avalanşe, eşecul serviciilor de utilităţi
publice şi alte calamităţi naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare
determinate ori favorizate de factorii de risc specifici; grevele nu pot fi considerate tipuri de
risc în condiţiile legislaţiei în vigoare;
11. gestionarea situaţiilor de urgenţă – identificarea, înregistrarea şi evaluarea tipurilor de risc
şi a factorilor determinanţi ai acestora, înştiiţarea factorilor interesaţi avertizarea populaţiei,
limitarea, înlăturarea sau contracararea factorilor de risc, precum şi a efectelor negative şi a
impactului produs de evenimentele excepţionale respective;
12. intrevenţia operativă – acţiunile desfăşurate în timp oportun, de către structurile
specializate, în scopul prevenirii agravarii situaţiei de urgenţă, limitării sau înlăturării, după
caz, a consecinţelor acesteia;
13. evacuarea – măsură de protecţie luată în cazul ameninţării iminente, stării de alertă ori a
producerii unei situaţii de urgenţă şi care constă în scoaterea din zonele afectate sau
potenţial a fi afectate, în mod organizat, a unor instituţii publice, agenţi economici, categorii
sau grupuri de populaţie ori bunuri şi dispunerea acestora în zone şi localităţi care asigură
condiţii de protecţie a persoanelor, bunurilor şi valorilor, de funcţionare a instituţiilor
publice şi agenţilor economici.
14. dezastru – eveniment datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau
provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care
prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de graviatte
stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate
potrivit legii;
15. situaţiei de protecţie civilă - situaţie generată de iminenţa producerii sau de producerea
dezastrelor, a conflictelor militareşi/sau a altor situaţii neconvenţionale care, prin nivelul de
gravitate, pun în pericol sau afectează viaţa, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de
patrimoniu;
16. înştinţare – activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii
sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei
42 din 76
publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor
de protecţie;
17. avertizare – aducerea la cunoştiinţa populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa
producerii sau producerea unor dezastre;
18. prealarmare – transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre
probabilitatea producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;
19. alarmare – transmiterea mesajelor/semnalelor de averizare a populaţiei despre iminenţa
producerii unor dezastre sau a unui atac aerian;
20. adăpostire – măsura specifică de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor
culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare, împotriva efectelor atacurilor
aeriene ale adversarului. Adăposturile de protecţie civilă sunt special amenajate pentru
protecţia personalului în situaţii de urgenţă, proiectate, executate, dotate şi echipate potrivit
normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă şi
aprobate de Ministrul Administraţiei şi Internelor;
21. asanare – ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea
muniţiei neexplodate şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale
structurilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională.
ANEXE:
1. Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi
acoperirea riscurilor . 45
2. Atribuţiile autorităţilor şi responsabililor cuprinşi în PAAR 46
2.a.
Componenţa nominală a structurilor cu atribuţii în domeniul
gestionării situaţiilor de urgenţă. 60
3.
Riscuri potenţiale în localităţi/judeţe vecine care pot afecta zona
de compentenţă. 61
4. Hărţi de risc
4.1. Harta cu riscurile naturale
4.2. Harta cu riscuri tehnologice, biologice, incendiu, sociale, alte
riscuri.
5.
Măsuri corespunzătoare de evitare a manifestării riscurilor,de
reducere a frecvenţei de producere ori de limitare a consecinţelor
acestora, pe tipuri de risc.
61
6. Sisteme existente de preavertizare/avertizare a atingerii unor valori
critice şi de alarmare a populaţiei în cazul evacuării. 67
7.
Tabel cuprinzâd obiectivele care pot fi afectate de producerea unei
situaţii de urgenţă(seism, inundaţie, alunecare de teren, accident
tehnologic etc.)
67
8. Planuri şi proceduri de intervenţie
68
9. Schema fluxului informaţional-decizional 73
10. Locuri/spaţii de evacuare în caz de urgenţă şi dotarea acestora. 74
11. Planificarea exerciţiilor/aplicaţiilor, conform reglementărilor. 75
12. Protocoale de colaborare cu instituţii&operatori economici, în
cazul producerii unor situaţii de urgenţă, după caz. 76
13. Situaţia resurselor, tabelul cu stocul de mijloace şi materiale de
apărare existente, modul cum se acoperă deficitul din 77
43 din 76
disponibilităţi locale şi cu cu sprijin de la comitetul pentru situaţii
de urgenţă ierahic superior etc.
14. Reguli de comportare în cazul producerii unei situaţii de urgenţă. 78
15. Situaţia dotării Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al
comunei Cetariu 82
Anexa Nr. 1
Lista autorităţilor şi factorilor care au responsabilităţi în analiza şi acoperirea
Riscurilor în comuna Cetariu
Nr.
Crt.
Denumire
autoritate
Coordonate
autoritate
Persoană
de contact
Atribuţii în P.A.A.R.
Conform fişei nr.
1
Primărie
Cetariu nr.48
Tel: 0259-456266
Fax: 0259-456266
Bonisz Alexandru -Primar
Domiciliu Cetariu nr. 426
Tel. 0745623322
Fişa nr. 1
Nagy Istvan Robert - Viceprimar
Domiciliu: Cetariu nr. 47
Tel: 0721213345
Fişa nr. 2
Sabău M. Mercedes – Secretar
Domiciliu Oradea
Fişa nr. 3,4
Ivanyi Ilona - Casieră
Domiciliu: Tăutelec nr. 154
Tel.:07277621176
Fişa nr. 3,4
Gombos Brigitta - Consilier sat Cetariu
Domiciliu Cetariu nr. 91
Fişa nr. 3,4
Simko Ludovic - Consilier sat Tăutelec
Domiciliu Tăutelec nr. 75
Fişa nr. 3,4
Meszaros Zoltan - Consilier sat Şişterea
Domiciliu Şişterea nr. 284
Fişa nr. 3,4
Drugaș Marius - Consilier sat
Şuşturogiu
Domiciliu Şuşturogiu nr.17
Fişa nr. 3,4
Onodi Zsolt - Inginer de mediu
Domiciliu Oradea
Fişa nr. 3,4
2 SVSU
Cetariu
Cetariu nr.48
0259-456266
Iakab Ernest - Cadru Tehnic
Domiciliu Cetariu nr. 346
Tel. 0728094175
Fişa nr. 3,4,5
3
Poliţia
Cetariu nr.48
0259-451012
Duma Liviu - Agent şef post poliţie
Domiciliu Oradea
Tel. 0744798419
Fişa nr. 3,4
44 din 76
4 Cab. Medical Cetariu nr. 343
0259-451019
Crişan Roxana - Medic de familie
Domiciliu Oradea
Fişa nr. 3,4
5 Cab. Medical Şişterea nr. 14
0742033328
Bahrim Mihai - Medic de familie
Domiciliu Oradea
Fişa nr. 3,4
6 Cab. Medic
veterinar
Cetariu nr. 48 Simonca Cosmin- Medic veterinar
Domiciliu Oradea
Fişa nr. 3,4
7 Şc. Gen.
Cetariu
Cetariu nr. 210 Orosz Erika - Director şcoală
Domiciliu Oradea
Fişa nr. 3,4
Anexa Nr.2
ATRIBUŢIILE AUTORITĂŢILOR ŞI RESPONSABILITĂŢILOR
CUPRINŞI ÎN PAAR
AUTORITATEA: PRIMAR (PREŞEDINTELE CLSU) Fişa nr.1
I. GESTIONAREA RISCURILOR a) – monitorizarea permanentă a parametrilor
meteo, seismici de mediu, hidrografici etc. şi
transmiterea datelor la autorităţile competente;
-asigură condiţiile de funcţionare a permanenţei
la primării şi post poliţie, în vederea urmăririi şi
comunicării centrului operaţional judeţean
evoluţia situaţiei în unitatea administrativ-
teritorială
b) – controlul preventiv al autorităţilor pe
domeniu de competenţă;
-exercită controlul aplicării măsurilor de
protecţie civilă pe plan local;
-asigură controlul respectării măsurilor de
apărare împotriva incendiilor la construcţiile şi
instalaţiile tehnologice aparţinând domeniului
public şi privat al unităţii administartiv
teritoriale, precum şi la instituţiile publice;
- organizează şi execută, prin serviciul de
urgenţă voluntar, controlul respectării regulilor
de apărare împotriva incendiilor la gospodăriile
cetăţeneşti
c) – informarea preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului adoptat în
cazul manifestării unui pericol;
- asigură prin mijloacele avute la dispoziţie,
desfăşurarea activităţilor de informare şi
educaţie antiincendiu a populaţiei;
- asigură condiţiile pentru participarea la
concursuri a serviciilor de urgenţă voluntare şi a
cercurilor de elevi „Prietenii Pompierilor”
- aduce la cunoştiinţa populaţiei, despre
45 din 76
proiectatrea în unitatea administrativ-teritorială
sau în zonele limitrofe a unor obiective cu
activităţi în care sunt prezente substanţe
periculoase;
- asigură funcţionarea fluxului informaţional
decizional de apărare împotriva inundaţiilor şi
fenomenelor meteorologice periculoase, mărind
frecvenţa transmiterilor de informaţii, prognoze
şi avertizări către obiectivele periclitate,
conform prevederilor planurilor operative de
apărare.
d) – exerciţii şi aplicaţii; - aprobă planurile operative, de pregătire şi
planificare a exerciţiilor de specialiate în
domeniul protecţiei civile;
- conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de
pregătire privind protecţia civilă;
- coordonează activitatea serviciilor de urgenţă
voluntare;
- răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea
populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă.
II. – RESURSE NECESARE
a) – monitorizarea permanentă a parametrilor
meteo, seismici de mediu, hidrografici etc. şi
transmiterea datelor la autorităţile competente;
b) – controlul preventiv al autorităţilor pe
domenii de competenţă;
-propune fondurile necesare realizării măsurilor
de protecţie civilă;
- asigură dotarea serviciilor de urgenţă
voluntare, potrivit normelor, cu mijloace tehnice
pentru apărarea împotriva incendiilor şi
echipamente de protecţie specifice, carburanţi,
lubrifianţi şi alte mijloace necesare susţinerii
operaţiunilor de intervenţie, inclusiv hrana şi
antidotul pentru participanţii la intervenţile de
lungă durată.
c) – informarea preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului adoptat în
cazul manifestării unui pericol;
- distribuirea de materiale informative, pliante şi
afişe la unităţile şcolare de pe teritoriul comunei
afişarea regulilor de comportament în situaţii de
urgenţă la afişierul Primăriei Cetariu şi în satele
aparţinătoare.
d) – exerciţii şi aplicaţii; -materialele şi echipamentele sunt cele specifice
conform normelor în vigoare;
- exerciţiile şi aplicaţiile sunt conforme
planurilor opeartive, de pregătire şi planifiacre a
exerciţiilor de specialitate, se desfăşoară pe
teritoriul localităţii prin activităţi de simulare a
creării unei situaţii de urgenţă.
III. INTERVENŢIE
a) – alarmare
- după convocarea comitetului local pentru
situaţii de urgenţă, alertarea serviciului voluntar
46 din 76
pentru situaţii de urgenţă, în funcţie de situaţia
de urgenţă creată şi evoluţia acesteia, răspunde
de alarmarea populaţiei folosind mijloace de
avertizare principale din dotare – sirene, şi
respectiv mijloace secundare – clopote
bisericeşti;
- timpul de intrare în acţiune este în funcţie de
evoluţia situaţiei de urgenţă creată, situaţia
urmărită prin deplasări în zona afectată pentru a
anticipa evoluţia acesteia.
b) – acţiuni de căutare/salvare/descarcerare - umăreşte activitatea echipelor specializate de
căutare, salvare, descarcerare din cadrul
serviciului de urgenţă voluntar, asigurând toate
condiţiile de intrare în acţiune a acestora în cel
mai scurt timp pentru limitarea pierderilor de
vieţi omeneşti.
c) – asistenţă medicală - următeşte activitatea şi asigură condiţiile de
intrare în acţiune a echipelor specializate
sanitare din cadrul serviciului voluntar şi a
tuturor structurilor sanitare participante la
acţiunea de salvare, în vedrea acordării primului
ajutor medical şi transportul răniţilor la punctele
de adunare şi evacuare.
d) – acţiuni de îndepărtare a manifestării
pericolului produs
- solicită asistenţa tehnică şi sprijin pentru
gestionarea situaţiilor de protecţie civilă;
- coordonează organizarea permanentă a
intervenţiei în caz de incendiu, asigură
participarea la intervenţie a serviciului voluntar
pentru situaţii de urgenţă cu mijloacele din
dotare şi conducerea intervenţiei, până la
stingerea incendiului ori până la sosirea forţelor
inspectoratului;
- timpul de intrare în acţiune este cât mai urgent
posibil în vederea limitării efectelor situaţiei de
urgenţă.
e) – acţiuni de limitare a consecinţelor unui
pericol
- asigură participarea la intervenţie a serviciului
de urgenţă voluntar, a forţelor de intrevenţie
alcătuite din localnici, la acţiunile operative
desfăşurate de specialiştii unităţilor deţinătoare
de lucrări cu rol de apărare împotriva
inundaţiilor;
- dispune măsuri pentru asigurarea ordinii
publice în zona sinistrată;
- dispune măsuri de izolare a zonei, în vederea
extinderii acţiunii situaţiei de urgenţă.
f) – acţiuni de înlăturare a efectelor unui
eveniment
- repunerea în funcţie a instalaţiilor de
alimentare cu apă;
- aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice
necesare prin serviciile specializate;
47 din 76
-refacerea căilor de comunicaţii, a utilităţilor
publice;
-sprijinirea populaţiei pentru refacerea sau
repararea gospodăriilor;
- dispune folosirea tuturor mijloacelor
disponibile pentru înlăturarea efectelor unui
eveniment, inclusiv sprijinul operatorilor
economici din unitatea administrativ-teritorială
în vederea restabilirii stării de normalitate.
- intrarea în acţiune în funcţie de evoluţia
situaţiei şi de situaţia de fapt creată, urmărindu-
se ca în cel mai scurt timp să se restabilească
starea de normalitate
Atribuţiile autorităţilor şi responsabilităţilor cuprinşi în PAAR Anexa nr. 2
AUTORITATEA:VICEPRIMAR ( VICEPREŞEDINTELE CLSU) Fişa nr. 2
I. GESTIONAREA RISCURILOR
a) – monitorizarea permanentă a parametrilor
meteo, seismici de mediu, hidrografici etc. şi
transmiterea datelor la autorităţile competente;
Viceprimarul în calitate de vicepreşedinte a
CLSU îndeplineşte atribuţiile preşedintelui
CLSU în lipsa acestuia, respectiv cele cuprinse
în Fişa nr. 1, precum şi pe cele ce îi revin ca
membru al comitetului.
- asigură condiţiile de funcţionare a permanenţei
la primărie şi post poliţie, în vederea urmăririi şi
comunicării centrului operaţional judeţean
evoluţia situaţiei în unitatea administrativ-
teritorială.
b) – controlul preventiv al autorităţilor pe
domenii de competenţă;
- exercită controlul aplicării măsurilor de
protecţie civilă în plan local;
- dispune măsuri pentru asigurarea ordinii
publice în zona sinistrată;
- asigură contolul respectării măsurilor de
apărare împotriva incendiilor la construcţiilor şi
instalaţiile tehnologice apaţinând domeniului
public şi privat al unităţii administriv teritoriale,
precum şi la instituţiile publice;
- organizează şi execută, prin serviciul voluntar
pentru situaţii de urgenţă, controlul respectării
regulilor de apărare împotriva incendiilor la
gospodăriile populaţiei.
c) – informarea preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului adoptat în
- asigură prin mijloacele avute la dispoziţie,
desfăşurarea activităţilor de informare şi
educare antiincendiu a populaţiei;
48 din 76
cazul manifestării unui pericol; - asigură condiţiile pentru participarea la
concursuri a serviciului voluntar pentru situaţii
de urgenţă şi a cercurilor de elevi Prietenii
pompierilor;
- aduce la cunoştiinţa populaţiei, despre
proiectarea în unitatea administrativ-teritorială
sau în zonele limitrofe a unor obiective cu
activităţi în care suint prezente substanţe
periculoase;
- asigură funcţionarea fluxului informaţional
decizional de apărare împotriva inundaţiilor şi
fenomenelor meteorologice periculoase, mărind
frecvenţa transmiterilor de informaţii, prognoze
şi avertizări către obiectivele periclitate,
conform prevederilor planurilor operative de
apărare.
d) – exerciţii şi aplicaţii; - aprobă planurile operative, de pregătire şi
planificare a exerciţiilor de specialitate în
domeniul protecţiei civile;
- conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de
pregătire privind protecţia civilă;
- coordonează activitatea serviciului voluntar
pentru situaţii de urgenţă;
- răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea
populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă.
II. – RESURSE NECESARE
a) – monitorizarea permanentă a parametrilor
meteo, seismici de mediu, hidrografici etc. şi
transmiterea datelor la autorităţile competente;
b) – controlul preventiv al autorităţilor pe
domenii de competenţă;
- propune fondurile necesare realizării măsurilor
de protecţie civilă;
- asigură dotarea serviciului voluntar pentru
situaţii de urgenţă, potrivit normelor, cu
mijloace tehnice de apărare împotriva
incendiilor şi echipamente de protecţie specifice,
carburanţi, lubrifianţi şi alte mijloace necesare
susţinerii operaţiunilor de intervenţie, inclusiv
hrana şi antidotul pentru participanţii la
intervenţiile de lungă durată.
c) – informarea preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului adoptat în
cazul manifestării unui pericol;
- distribuţia de materiale informative, pliante şi
afişe la unităţile şcolare de pe teritoriul comunei,
afişarea regulilor de comportament în situaţii de
urgenţă la afişierul Primărie Cetariu şi în satele
aparţinătoare.
d) – exerciţii şi aplicaţii; - materiale şi echipamente necesare sunt cele
specifice conform normelor în vigoare;
- exerciţiile şi aplicaţiile sunt conforme
planurilor operative, de pregătire şi planificare a
exerciţiilor de specialitate, se desfăţoară pe
49 din 76
teritoriul localităţii prin activităţi de simulare a
creerii unei situaţii de urgenţă.
III. INTERVENŢIE
a) – alarmare - după convocarea comitetului local pentru
situaţii de urgenţă, alertarea serviciului voluntar
pentru situaţii de urgenţă, în funcţie de situaţia
de urgenţă creată şi evoluţia acesteia, răspunde
de alarmarea populaţiei folosind mijloace de
avertizare principale din dotare – sirene, şi
respectiv mijloace secundare – clopote
bisericeşti;
- timpul de intrare în acţiune este în funcţie de
evoluţia situaţiei de urgenţă creată, situaţia
urmărită prin deplasări în zona afectată pentru a
anticipa evoluţia acesteia.
b) – acţiuni de căutare/salvare/descarcerare - umăreşte activitatea echipelor specializate de
căutare, salvare, descarcerare din cadrul
serviciului de urgenţă voluntar, asigurând toate
condiţiile de intrare în acţiune a acestora în cel
mai scurt timp pentru limitarea pierderilor de
vieţi omeneşti.
c) – asistenţă medicală - următeşte activitatea şi asigură condiţiile de
intrare în acţiune a echipelor specializate
sanitare din cadrul serviciului voluntar şi a
tuturor structurilor sanitare participante la
acţiunea de salvare, în vedrea acordării primului
ajutor medical şi transportul răniţilor la punctele
de adunare şi evacuare.
d) – acţiuni de îndepărtare a manifestării
pericolului produs
- solicită asistenţa tehnică şi sprijin pentru
gestionarea situaţiilor de protecţie civilă;
- coordonează organizarea permanentă a
intervenţiei în caz de incendiu, asigură
participarea la intervenţie a serviciului voluntar
pentru situaţii de urgenţă cu mijloacele din
dotare şi conducerea intervenţiei, până la
stingerea incendiului ori până la sosirea forţelor
inspectoratului;
- timpul de intrare în acţiune este cât mai urgent
posibil în vederea limitării efectelor situaţiei de
urgenţă.
e) – acţiuni de limitare a consecinţelor unui
pericol
- asigură participarea la intervenţie a serviciului
de urgenţă voluntar, a forţelor de intrevenţie
alcătuite din localnici, la acţiunile operative
desfăşurate de specialiştii unităţilor deţinătoare
de lucrări cu rol de apărare împotriva
inundaţiilor;
- dispune măsuri de izolare a zonei, în vederea
extinderii acţiunii situaţiei de urgenţă.
f) – acţiuni de înlăturare a efectelor unui - repunerea în funcţie a instalaţiilor de
50 din 76
eveniment alimentare cu apă;
- aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice
necesare prin serviciile specializate;
-refacerea căilor de comunicaţii, a utilităţilor
publice;
-sprijinirea populaţiei pentru refacerea sau
repararea gospodăriilor;
- pentru înlăturarea efectelor unui eveniment se
folosesc toate mijloacele disponibile, inclusiv
sprijinul operatorilor economici din unitatea
administrativ-teritorială în vederea restabilirii
stării de normalitate.
- intrarea în acţiune este în funcţie de evoluţia
situaţiei şi de situaţia de fapt creată, urmărindu-
se ca în cel mai scurt timp să se restabilească
starea de normalitate
Atribuţiile autorităţilor şi responsabilităţilor cuprinşi în PAAR Anexa nr. 2
AUTORITATEA: COMITETUL LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ -
CLSU
Fişa nr. 3
I. GESTIONAREA RISCURILOR
a) – monitorizarea permanentă a parametrilor
meteo, seismici de mediu, hidrografici etc. şi
transmiterea datelor la autorităţile competente;
-asigură permanenţa la sediul primăriei în
vederea primirii prognozelor şi avertizărilor
hidrometeorologice;
- transmiterea informaţiilor privind evoluţia
fenomenelor periculoase centrului operaţional
judeţean.
b) – controlul preventiv al autorităţilor pe
domenii de competenţă;
- informează centrul operaţional judeţean
privind stările potenţial generatoare de situaţii de
urgenţă şi iminenţa ameninţării acestora
c) – informarea preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului adoptat în
cazul manifestării unui pericol;
- distribuirea de materiale informative, pliante şi
afişe la unităţile şcolare de pe teritoriul comunei,
afişarea regulilor de comportament în situaţii de
urgenţă la avizierele publicitare din unitatea
administrativ-teritorială;
- identificarea tipurilor de risc existente în
unitatea administrativ-teritorială şi informarea
preventivă a populaţiei asupra pericolelor
specifice;
- aduce la cunoştiinţa populaţiei, despre
proiectarea în unitatea administrativ-teritorială
sau în zonele limitrofe a unor obiective cu
activităţi în care sunt prezente substanţe
periculoase;
- se reactualizează periodic în funcţie de noi
reglementări şi gradul de deterioare a acestora.
51 din 76
d) – exerciţii şi aplicaţii; - verifică modul de îndeplinire a planurilor
operative, de pregătire şi planificare a
exerciţiilor serviciului voluntar pentru situaţii de
urgenţă;
- evaluează şi stabilesc măsuri de îmbunătăţire a
capacităţii de răspuns în situaţii de urgenţă a
serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă;
- asigură condiţiile necesare executării
exerciţiilor şi aplicaţiilor conform planului
operativ de pregătire şi planificare a exerciţiilor
de specialitate.
II. – RESURSE NECESARE
a) – monitorizarea permanentă a parametrilor
meteo, seismici de mediu, hidrografici etc. şi
transmiterea datelor la autorităţile competente;
b) – controlul preventiv al autorităţilor pe
domenii de competenţă;
- urmăreşte asigurarea dotării serviciului
voluntar pentru situaţii de urgenţă potrivit
normelor, cu mijloace tehnice de apărare
împotriva riscurilor identificate în unitatea
administrativ-teritorială, echipamente de
protecţie specifice, carburanţi, lubrifianţi şi alte
mijloace necesare susţinerii operaţiunilor de
intervenţie, inclusiv hrana şi antidotul pentru
participanţii la intervenţiile de lungă durată.
c) – informarea preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului adoptat în
cazul manifestării unui pericol;
- distribuirea de materiale informative, pliante şi
afişe la unităţile şcolare de pe teritoriul comunei,
afişarea regulilor de comportament în situaţii de
urgenţă la afişierul Primărie Cetariu şi în satele
aparţinătoare;
- identificarea tipurilor de risc existente în
unitatea administrativ-teritorială şi informarea
preventivă a populaţiei asupra pericolelor
specifice;
d) – exerciţii şi aplicaţii; - materiale şi echipamente necesare sunt cele
specifice conform normelor în vigoare;
- exerciţiile şi aplicaţiile în conformitate cu
planurile operative, de pregătire şi planificare a
exerciţiilor de specialitate, ce se desfăţoară pe
teritoriul localităţii prin activităţi de simulare a
creerii unei situaţii de urgenţă.
III. INTERVENŢIE
a) – alarmare - folosesc toate mijloacele existente pentru
avertizarea cu prioritate a populaţiei şi
obiectivelor în zonele de risc.
b) – acţiuni de căutare/salvare/descarcerare - asigură condiţiile necesare intervenţiei
echipelor specializate de căutare, deblocare,
salvare, descarcerare în vederea limitării
pierderilor de vieţi omeneşti.
c) – asistenţă medicală - asigură condiţiile de intrare în acţiune a
52 din 76
echipelor specializate sanitare din cadrul
serviciului voluntar şi a tuturor structurilor
sanitare participante la acţiunea de salvare, în
vederea acordării primului ajutor medical şi
transportul răniţilor la punctele de adunare şi
evacuare.
d) – acţiuni de îndepărtare a manifestării
pericolului produs
- evaluează situaţiile de urgenţă produse pe
teritoriul unităţii administrativ-teritoriale,
stabileşte măsurile şi acţiunile specifice pentru
gestionarea acestora şi urmăresc îndeplinirea lor.
e) – acţiuni de limitare a consecinţelor unui
pericol
- supravegherea permanentă a zonelor de risc;
- dirijarea forţelor şi mijloacelor de intervenţie;
- evacuarea preventivă a oamenilor şi animalelor
şi punerea în siguranţă a bunurilor ce nu pot fi
evacuate, prin ridicarea la cote superioare sau
prin ancorare;
- asigură surse suplimentare pentru alimentarea
cu apă a populaţiei în perioadele deficitare.
f) – acţiuni de înlăturare a efectelor unui
eveniment
- acţiuni pentru repunerea în funcţiune a
instalaţiilor de alimentare cu apă, de evacuare a
apelor reziduale industriale şi menajere care au
fost afectate, evacuarea apelor din inundaţii şi
băltiri;
- aplicarea măsurilor sanitaro-epidemice
necesare prin serviciile specializate;
- timpul de intrare în acţiune se stabileşte în
funcţie de evoluţia situaţiei de urgenţă, cât mai
repede posibil după ce este accesibil în zona
afectată
Atribuţiile autorităţilor şi responsabilităţilor cuprinşi în PAAR Anexa nr. 2
AUTORITATEA: CENTRUL OPERATIV AL CLSU Fişa nr. 4
I. GESTIONAREA RISCURILOR
a) – monitorizarea permanentă a parametrilor
meteo, seismici de mediu, hidrografici etc. şi
transmiterea datelor la autorităţile competente;
- centrele operative care se constituie numai la
declararea stării de alertă, pe timpul funcţionării
lor, îndeplinesc atribuţii similare centrelor
operative cu activitate permanentă.
- centralizează şi transmit la centrul operaţional
judeţean date şi informaţii privind apariţia şi
evoluţia stărilor potenţial generatoare de situaţii
de urgenţă;
- monitorizează situaţiile de urgenţă şi
informează I.S.U. CRIŞANA al Jud. Bihor,
precum şi celelalte centre oparative interesate;
- asigură transmiterea operativă a deciziilor,
dispoziţiilor şi ordinelor, precum şi menţinerea
legăturilor de comunicaţii cu centrele
operaţionale şi operative implicate în
53 din 76
gestionarea situaţiilor de urgenţă, cu
dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenţă
şi cu dispeceratele proprii serviciilor şi forţelor
care intervin în acest scop;
b) – controlul preventiv al autorităţilor pe
domenii de competenţă;
c) – informarea preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului adoptat în
cazul manifestării unui pericol;
d) – exerciţii şi aplicaţii; - exerciţii de simulare privind producerea unei
situaţii de urgenţă;
- constituirea centrului operativ, ca urmare a
simulării declarării stării de urgenţă, atribuţii,
modul de acţiune, cu cine trebuie să ţină
legătura, datele transmise, intervalul de timp la
care trebuie comunicate.
II. – RESURSE NECESARE
a) – monitorizarea permanentă a parametrilor
meteo, seismici de mediu, hidrografici etc. şi
transmiterea datelor la autorităţile competente;
b) – controlul preventiv al autorităţilor pe
domenii de competenţă;
c) – informarea preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului adoptat în
cazul manifestării unui pericol;
d) – exerciţii şi aplicaţii; - exerciţii de simulare privind producerea unei
situaţii de urgenţă;
- exerciţii de transmitere a datelor la centrul
operaţional judeţean cu ajutorul aparaturii din
dotare, telefoane fixe, mobile, fax, etc.
- centralizarea la loc vizibil a numerelor de
telefon, fax, a persoanelor, structurilor ierarhic
superioare la care trebuie comunicate datele
privind situaţia din teritoriu;
- locul de desfăşurare a acestor exerciţii este la
sediul CLSU Cetariu;
III. INTERVENŢIE
a) – alarmare
b) – acţiuni de căutare/salvare/descarcerare
c) – asistenţă medicală
d) – acţiuni de îndepărtare a manifestării
pericolului produs
e) – acţiuni de limitare a consecinţelor unui
pericol
f) – acţiuni de înlăturare a efectelor unui
eveniment
54 din 76
Atribuţiile autorităţilor şi responsabilităţilor cuprinşi în PAAR Anexa nr. 2
AUTORITATEA: ŞEFUL SERVICIULUI VOLUNTAR PENTRU SITUAŢII DE
URGENŢĂ
Fişa nr. 5
I. GESTIONAREA RISCURILOR
a) – monitorizarea permanentă a parametrilor
meteo, seismici de mediu, hidrografici etc. şi
transmiterea datelor la autorităţile competente;
- face parte din CLSU şi asigură permanenţa la
sediul primăriei în vederea primirii prognozelor
şi avertizărilor hidrometeorologice;
- asigură transmiterea informaţiilor privind
evoluţia fenomenelor periculoase, centrului
operaţional judeţean.
b) – controlul preventiv al autorităţilor pe
domenii de competenţă;
- controlează ca instalaţiile, mijloacele şi
utilajele de stins incendiu, celelalte materiale
pentru intervenţie de pe teritoriul localităţii să fie
în stare de funcţionare şi întreţinute
corespunzător;
- împreună cu compartimentul de prevenire
verifică modul de respectare a măsurilor de
prevenire la gospodăriile populaţiei şi pe
teritoriul agenţilor şi operatorilor din raza
localităţii.
c) – informarea preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului adoptat în
cazul manifestării unui pericol;
- promovează în permanenţă serviciul în rândul
populaţiei şi elevilor;
- distribuirea de materiale informative, pliante şi
afişe la unităţile şcolare de pe teritoriul comunei,
afişarea regulilor de comportament în situaţii de
urgenţă la afişierele publicitare din unitatea
administrativ-teritorială;
- identificarea tipurilor de risc existente în
unitatea administrativ-teritorială şi informarea
preventivă a populaţiei asupra pericolelor
specifice, modul de acţiune a acestora;
- aducerea la cunoştiinţa populaţiei, despre
proiectarea în unitatea administraiv-teritorială
sau în zonele limitrofe a unor obiective cu
activităţi în care sunt prezentate substanţe
periculoase;
-reactualizează periodic în funcţie de noi
reglemntări în domeniu şi gradul de deteriorare a
acestora (afişe, pliante).
d) – exerciţii şi aplicaţii; - conduce lunar, procesul de pregătire al
voluntarilor pentru ridicarea capacităţii de
intervenţie, potrivit documentelor întocmite în
acest scop;
- asigură studierea şi cunoaşterea de către
personalul serviciului voluntar a
particularităţilor localităţii şi clasificării din
55 din 76
punct de vedere al protecţiei civile, precum şi
principalele caracteristici ale factorilor de risc
care ar influenţa urmările situaţiilor de urgenţă
din zona de competenţă;
- verifică prin exerciţii de alarmare viabilitatea
planurilor de alarmare întocmite, precum şi
starea de operativitate şi de intervenţie a
formaţiilor de protecţie civilă.
II. – RESURSE NECESARE
a) – monitorizarea permanentă a parametrilor
meteo, seismici de mediu, hidrografici etc. şi
transmiterea datelor la autorităţile competente;
b) – controlul preventiv al autorităţilor pe
domenii de competenţă;
- materiale/echipamente necesare.
c) – informarea preventivă a populaţiei asupra
pericolelor specifice unităţii administrativ
teritoriale şi asupra comportamentului adoptat în
cazul manifestării unui pericol;
- distribuirea de materiale informative, pliante şi
afişe la unităţile şcolare de pe teritoriul comunei,
afişarea regulilor de comportament în situaţii de
urgenţă la afişierul primăriei şi la afişierele din
localităţile arondate;
-informează populaţia asupra tipurilor de riscuri
identificate în unitatea administrativ-teritorială,
măsurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite,
mijloacele de protecţie puse la dispiziţie.
d) – exerciţii şi aplicaţii; - conduce lunar, procesul de pregătire al
voluntarilor pentru ridicarea capacităţii de
intervenţie, potrivit documentelor întocmite în
acest scop;
- participă la executarea exerciţiilor şi
aplicaţiilor cuprinse în planul de pregătire a
serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă .
III. INTERVENŢIE
a) – alarmare - asigură alarmarea personalului serviciului
voluntar pentru situaţii de urgenţă, pentru
aducerea acestuia în mod oportun la punctul de
întâlnire stabilit de beneficiarul voluntariatului;
- timpul mediu de alertare este de 5-10 minute în
funcţie de anotimp şi de ora din zi sau noapte la
care s-a produs situaţia de urgenţă;
- timpul de răspuns la operatorii economici, din
subordinea consiliului local, care prezintă risc
ridicat este de 15 minute, şi la cel mai îndepărtat
punct al sectorului de competenţă stabilit este de
20 de minute.
b) – acţiuni de căutare/salvare/descarcerare - dispune măsuri şi coordonează activităţile
echipelor specializate de cercetare-căutare;
deblocare-salvare evacuare în vederea reducerii
pierderilor de vieţi omeneşti
c) – asistenţă medicală - dispune măsuri şi conduce intervenţia echipei
specializate sanitare în vederea acordării
56 din 76
primului ajutor medical şi transportul răniţilor la
punctele de adunare şi evacuare;
- dispune măsuri şi asigură condiţiile de intrare
în acţiune a structurilor sanitare specializate
participante la acţiunea de salvare.
d) – acţiuni de îndepărtare a manifestării
pericolului produs
- conduce activităţile echipei de intervenţie din
cadrul formaţiei serviciului voluntar de urgenţă
în vederea limitării efectelor situaţiei de urgenţă;
- pentru limitarea efectelor situaţiei de urgenţă se
folosesc toate mijloacele disponibile şi necesare,
în funcţie de natura situaţie de urgenţă:
- timpul de răspuns la operatorii economici, din
subordinea consiliului local, care prezintă risc
ridicat este de 15 minute, şi la cel mai îndepărtat
punct al sectorului de competenţă stabilit este de
20 de minute.
e) – acţiuni de limitare a consecinţelor unui
pericol
- conduce activităţile serviciului voluntar în
vedrea limitării consecinţelor situaţiei de urgenţă
produse, prin activităţi de izolare a zonei,
evacuarea populaţiei aflate în pericol,
întreruperea alimentării cu energie a zonei
afectate, etc.
- activităţile de limitare a consecinţelor sunt în
funcţie de natura, evenimentului sau situaţie de
urgenţă produse.
f) – acţiuni de înlăturare a efectelor unui
eveniment
- acţiunile pentru repunerea în funcţiune a
instalaţiilor de alimentare cu apă, de evacuare a
apelor reziduale industriale şi menajere care au
fost afectate, evacuarea apelor din inundaţii şi
băltiri;
- evacuarea animalelor moarte în vederea evitării
producerii unor epidemii;
- pentru înlăturarea efectelor unei situaţii de
urgenţă se folosesc toate mijloacele din dotare.
57 din 76
Anexa nr. 2.a. COMPONENŢA
COMITETULUI LOCAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
Nr.
Cr
t.
Numele şi
prenumele
Funcţia în
comitet
Funcţia
administrativă şi
locul de muncă
Telefon
serviciu
Telefon
domiciliu
Adresa
1 Bonisz
Alexandru
preşedinte Primar
Primăria Cetariu
0259456266 - Cetariu
Nr. 426
2 Nagy Istvan
Robert
vicepreşedinte Viceprimar
Primăria Cetariu
0259456266 - Cetariu
Nr. 47
3 Sabău M.
Mercedes
membru Secretar
Primăria Cetariu
0259456266 - Oradea,
4 Iakab Ernest membru Cadru Tehnic PSI
Primăria Cetariu
0259456266 - Cetariu nr. 346
5 Duma Liviu membru Şef post Poliţie
Post poliţie Cetariu
0259451012 - Oradea
6 Crişan Roxana membru Medic de familie
Cab. Ind. Cetariu
0259451019 - Cetariu nr. 343
7 Bahrim Mihai membru Medic de familie
Cab. Ind. Şişterea
0742033328 - Şişterea nr. 14
8 Simonca
Cosmin
membru Medic veterinar
Cab. Veterinar Cetariu
0740792959 - Oradea
9
Orosz Erika
membru
Director Şcoală
Şcoala Gen. I-VIII
Cetariu
0259451020
-
Cetariu
Nr. 208
10 Gombos Brigitta membru Consilier sat Cetariu 0259456266 - Cetariu nr. 91
11 Simko Ludovic membru Consilier sat Tăutelec 0259456266 - Tăutelec nr. 75
12 Meszaros Zoltan membru Consilier sat Şişterea 0259456266 - Şiştera nr. 284
13 Ghib Liviu membru Pădurar sat Şuşturogiu 0259456266 - Oradea
15 Ivanyi Ilona membru Casieră 0259456266 - Tăutelec nr. 154
16 Onodi Zsolt membru Ing. de mediu 0259456266 Oradea
58 din 76
Anexa nr.3
RISCURI POTENŢIALE ÎN LOCALITĂŢI / JUDEŢE VECINE CARE POT AFECTA
ZONA DE COMPETENŢĂ A UNITĂŢII ADMINISTRATIV-TERITORIALE
Comuna Cetariu se învecinează în nord cu comuna Sălard şi comuna Sîrbi, în partea din sud cu
comuna Paleu, în est cu comuna Ineu şi în partea vestică cu Comuna Biharia.
Pe teritoriul localităţilor învecinate, activitatea de bază a locuitorilor este agricultura şi creşterea
animalelor, neexistând pe teritoriul acestor localităţi, factori potenţiali generatori de situaţii de urgenţă, care
să afecteze zona de competenţă a comunei Cetariu.
Anexa nr. 5
MĂSURI CORESPUNZĂTOARE DE EVITARE A MANIFESTĂRII RISCURILOR, DE
REDUCERE A FRECVENŢE DE PRODUCERE ORI DE LIMITARE A CONSECINŢELOR
ACESTORA, PE TIPURI DE RISCURI
1. RISCURI NATURALE
a. Cutremurele de pământ
Pentru a preveni urmările dezastruoase ale cutremurelor, un rol important revine instruirii tuturor
oamenilor privind cunoaşterea regulilor de comportare pe timpul cutremurului şi în perioadele următoare ale
acestuia. Întrucât mişcarea seismică este un eveniment imprevizibil, apărut de regulă prin surprindere, este
59 din 76
necesar să cunoaştem bine modul şi locurile pe care pot asigura protecţie în toate împrejurările: acasă, la
serviciu, în locurile publice, cu mijloace de transport, etc.
Acestea cu atât mai mult cu cât timpul pe care îl avem la dispoziţie pentru realizarea unei oarecare
protecţii este foarte scurt. Regulile de comportare şi măsurile de protecţie în caz de cutremur, trebuie să le
realizăm înainte de producere, pe timpul producerii cutremurului şi după ce mişcarea seismică a trecut.
Pentru protecţie înainte de cutremur este necesar să se realizeze măsuri de protecţie a locuinţei şi în afara
acesteia.
Cunoaşterea locurilor celor mai apropiate unităţii medicale, secţiile inspectoratelor pentru situaţii de
urgenţă, de poliţie, de cruce roşie, precum şi alte adrese utile.
Inventarierea tuturor clădirilor (construcţiilor) care prezintă pericol de prăbuşire.
b. Inundaţii ( fenomene meteorologice periculoase)
La producerea inundaţiilor, indiferent de cauza lor, este posibil să se realizeze măsuri de prevenire şi
protecţie astfel încât să se diminueze sau să se elimine acţiunea lor distructivă.
Prevenirea apariţiei inundaţiilor sau diminuarea eliminarea acţiunilor distructive se pot asigura prin:
- Realizarea unor lucrări destinate să reţină şi să întârzie scurgerea apelor de pe versanţi, din
afluienţii mai mici ai bazinelor sau de torenţi care s-ar forma ca urmare a unor ploi abundente sau
prin topirea zăpezilor etc. Aceste lucrări pot fi acţiuni de împâdurire sau reîmpădurire a
versanţilor, crearea unor tipuri de învelişuri care să favorizeze infiltraţia şi să reducă scuregerea
apelor de pe versanţi, construirea unor baraje de atenuare.
- Curăţarea rigolelor, şanţurilor, podurilor (podeţe) pentru a asigura scurgerea apelor porvenite de
pe versanţi.
- Modificarea cursului inferior al râurilor prin construirea unor diguri şi canale, precum şi prin
realizarea unor bazine temporare (poldere) pe unele porţiuni de luncă pentru a reţine apa
revărsată.
- Neacordarea de autorizaţii de construire în zonele inundabile.
- Aplicarea unor măsuri de proiectare care permit clădirilor şi altor construcţii civile roi industriale
să reziste la creşterea nivelului apelor şi al viteza de deplasare a acestora.
În vederea realizării protecţiei populaţiei, animalelor şi bunurilor materiale, aceste măsuri de
prevenire se completează prin:
- Organizarea încadrarea şi dotarea serviciilor de urgenţă, din aceste zone, astfel încât acestea să
poată participa la asigurarea măsurilor de protecţie şi de ducere a acţiunilor de salvare.
- Stabilirea locurilor şi condiţiilor în care urmează a se desfăşura acţiunile de evacuare temporară
din zonele inundabile.
- Asigurarea înştiinţării şi alarmării despre pericolul inundaţiilor.
- Organizarea şi desfăşurarea acţiunilor de salvare.
- Asigurarea asistenţei medicale şi aplicarea măsurilor de evitare a apariţiei unor epidemii.
- Asigurarea condiţiilor necesare pentru sinistraţi cu privire la cazare, apă, hrană, asistenţă
medicală, transport etc.
- Protejarea bunurilor existente în locuinţe prin urcarea acestora în poduri sau prin evacuarea
acestora dacă timpul permite.
- Evacuarea populaţiei şi animalelor din zona inundabilă.
60 din 76
c. Înzăpezirile
Înzăpezirile de regulă au caracter aparte privind măsurile de protecţie, în sensul că acest tip de risc,
cu rare excepţii, se produce într-un timp mai îndelungat şi există posibilitatea de a lua unele măsuri, astfel
încât mare parte din efectele acestora să fie reduse. În aceste împrejurări se recomandă tuturor cetăţenilor, să
se informeze permanent asupra condiţiilor meteorologice şi să rămână în locuinţe, asigurându-şi necesarul
de apă, combustibil pentru încălzit, iluminat, etc.
2. RISCURI TEHNOLOGICE
a. Accidente chimice
În zona producerii unui accident chimic, se aplică măsuri de protecţie astfel:
- Înştiinţarea ş alarmarea populaţiei, despre pericolul chimic se execută cu scopul de a avertiza
populaţia despre pericolul chimic, în vederea realizării măsurilor de protecţie.
- Asigurarea protecţiei populaţiei cu mijloace individuale de protecţie se realizează pentru a
împiedica pătrunderea substanţelor toxice în organism, prin aparatul respirator sau prin piele.
Se pot folosi la nevoie şi mijloace simple de protecţie, care se confecţionează conform metodelor de
protecţie civilă.
- Asigurarea protecţiei prin evacuare (autoevacuarea) temporară se execută pentru a realiza
protecţia populaţiei în situaţiile când celelalte mijloace lipsesc sau sunt insuficiente.
- Introducerea restricţiilor de consum a apei, produselor agroalimentare şi furajelor pentru a
preveni intoxicarea oamenilor şi animalelor în zona contaminată. Restricţiile se transmit
cetăţenilor prin toate mijloacele de înştiinţare la dispoziţie.
- Introducerea restricţiilor de circulaţie şi a unor măsuri de pază şi ordine în zona de acţiune a
norului toxic pentru a preveni intoxicaţiile oamenilor şi animalelor şi pentru a asigura
desfăşurarea acşiunilor de protecţie şi intervenţie.
- Acordarea primului ajutor şi a asistenţei medicale de urgenţă persoanelor intoxicate în zona
accidentului chimic şi în zona de acţiune a norului toxic, se continuă scoaterea victimelor de sub
acţiunea substanţelor toxice industriale şi transportarea la spitale în vederea tratamentului.
- Asigurarea protecţiei animalelor se realizează în fermele zootehnice şi gospodăriile individuale
din zona de acţiune a norului toxic, prin izolarea în grajdurile folosite în mod curent la care se
ataşează uşile şi ferestrele.
- Instruirea populaţiei din zona afectată, are ca scop conştientizarea acesteia privind necesitatea
aplicării măsurilor de protecţie şi respectarea regulilor de comportare în zona contaminată.
În funcţie de amploarea şi urmările accidentului chimic, se organizează şi măsurile de protecţie şi
intervenţie de limitare şi înlăturare a urmărilor acestuia.
61 din 76
b. Accident nuclear / urgenţă radiologică
Comuna Cetariu se află la o distanţă mare de sursele potenţiale de contaminare nucleară, centrala
Cernobâl, centrala Paks (Ungaria), Koslodui ( Bulgaria), Cernavodă. Măsurile care se impun în situaţia
depăşirii gradului de contaminare admis sunt cu caracter general, profilaxia contaminării organismului.
Pentru prevenirea unui asemenea tip de risc este necesară luarea unor măsuri ca :
- Urmărirea realizării măsurilor de protecţie a populaţiei în caz de urgenţă radiologică.
- Înştiinţarea şi alarmarea populaţiei, despre pericolul producerii unui asemenea fenomen, se
execută cu scopul de a avertiza populaţia despre pericolul nuclear, în vederea realizării măsurilor
de protecţie.
- Organizarea unor măsuri de evacuare dacă este cazul.
- Urmărirea permanentă a modului cumse execută transportul minereului şi deşeurilor radioactive
pe teritorilul municipiului.
- Anunţarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă despre apariţia acestui tip de risc.
c. Incendii în masă
Prin incendiu în masă, se înţelege acel indendiu de mari proporţii care poate genera consecinţe
negative majore asupra depăşirii normale a activităţilor social-economice, precum şi asupra mediului
înconjurător şi care nu poate fi controlat şi lichidat numai prin intervenţia serviciilor de pompieri,
constituite potrivit legii.
Acţiunile şi măsurile de apărare împotriva incendiilor în masă se organizează şi se desfăşoară în
scopul apărării vieţii şi al asigurării protecţiei populaţiei, bunurilor materiale, valorilor culturale şi a
factorilor de mediu împotriva efectelor negative ale acestui tip de dezastru.
Pe timpul incendiilor în masă:
- se acordă primul ajutor persoanelor afectate de incendiul în masă;
- se concentrează şi se organizează intrarea în dispozitivele de acţiune a forţelor şi mijloacelor
stabilite prin planurile de apărare;
- se organizează lucrările necesare în vederea realizării rezervelor de apă şi a celorlalte categorii de
substanţe stingătoare necesare în susţinerea acţiunii de intervenţie;
- se organizează şi se efectuează, cu mijloacele aflate la dispoziţie, lucrările de limitarea propagării
incendiilor;
- se asigură condiţiile pentru efectuarea manevrelor de forţe şi mijloace necesare în vederea
desfăşurării acţiunii de intervenţie în raport cu evoluţia situaţiei operative;
- se transmit comisiilor de apărare împotriva dezastrelor, superioare ierarhic, informaţii despre
situaţiia creată şi despre măsurile luate şi se formulează cereri, în raport cu evoluţia situaţiei
operative;
- se informează populaţia despre măsurile şi comportamentul care trebuie adoptate, în zonele de
dezastru.
d. Accidentele rutiere şi feroviare
62 din 76
Accidentele rutiere şi feroviare pot avea urmări foarte grave, producând un număr mare de victime şi
distrugerea de importante bunuri materiale în anumite condiţii, în funcţie de amploare, acestea se pot
transforma în catrastrofe, cu repercursiuni asupra mediului înconjurător.
Cetăţenii trebuie să reţină câteva reguli pe care să le aplice în astfel de împrejurări: păstrarea
calmului, ieşirea imediată din zona periculoasă, acordarea ajutorului sanitar (aplicarea garoului, pansarea
răniţilor, imobilizarea fracturilor etc.)
În cazul de accidente de circulaţie, măsurile constau în alarmarea formaţiunilor specializate din zonă
şi acţiunea acestora pentru salvarea victimelor, stingerea incendiilor, înlăturarea avariilor, refacerea
instalaţiilor, deblocarea căilor de acces şi reluarea circulaţiei.
O atenţie deosebită trebuie acordată cercetării care se execută la orice apropriere de locul
accidentului pentru a preveni producerea de victime, din rândul celor care vin în ajutor, prin contaminare sau
explozii.
Stabilirea măsurilor privind transportul substanţelor periculoase.
Stabilirea şi semnalizarea corespunzătoare împreună cu organele de poliţie a locurilor de parcare
destinate vehiculelor ce execută transportul mărfurilor periculoase, a traseelor interzise, accesul acestora,
precum şi elaborarea unor planuri de alarmare şi intervenţie în cazul evenimentelor survenite pe timpul
transportului de mărfuri periculoase.
e. Muniţii neexplodate
Sub denumirea generală demuniţii sunt incluse următoarele: cartuşe de toate tipurile, proiectilele,
bombele, torpile, minele, petardele, grenadele şi orice elemente încărcate cu substanţe explozive. În timp
de pace şi război un mare rol îl prezintă acţiunea de identificare a muniţiei şi apoi neutralizarea acestora în
poligoane speciale şi de un personal calificat în acest domeniu. Detectarea propriu-zisă (nu întâmplătoare)
a muniţiei rămasă neexplodată se face de către formaţiunile de specialitate (echipe pirotehnice), folosind
dispozitivele speciale, cu mari performanţe, care pot detecta muniţia la mari adâncimi.
La descoperirea oricărui tip de muniţie trebuie să se respecte următoarele reguli:
- să nu fie atinse, lovite sau mişcate;
- să nu se încerce să se demonteze focoasele sau alte lemente componente;
- să nu fie ridicate, transportate şi depozitate în locuinţe sau grămezi de fier vechi;
- să se anunţe imediat organele de poliţie, care la rândul lor anunţă organele de protecţie
civilă care intervin pentru ridicarea muniţiei respective. La locul descoperii muniţiei,
organele de poliţie asigură paza locului până la sosirea organelor de protecţie civilă.
Neutralizarea şi distrugerea muniţiei se execută de către subunităţile pirotehnice care au pregătirea şi dotarea
cu aparatură specială pentru această misiune periculoasă.
f. Eşecul utilităţilor publice
Acest tip de risc poate să apară pe întreg teritorilul comunei în funcţie de existenţa reţelelor de apă
potabilă, gaze naturale, electrice sau chiar de telefonie.
Pentru prevenirea unor asemenea tipuri de risc este necesară luarea unor măsuri:
- cunoaşterea tuturor reţelelor de utilităţi publice la nivel local;
63 din 76
- existenţa unor planuri (scheme) cu traseul acestor reţele pentru a putea fi puse la dispoziţia
forţelor de intervenţie;
- cunoaşterea punctelor (locurilor) de unde se poate întrerupe/opri furnizarea, transportul;
- anunţarea formaţiunilor specializate în cazul producerii unor avarii la aceste utilităţi;
- anunţarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă despre apariţia fenomenelor de
această natură.
3. RISCURI BIOLOGICE
a. Epidemii
Surse potenţiale în apariţia unor evenimente epidemiologice:
- colectivităţile defavorizate de romi şi zonele cu risc de inundaţii.
Pentru prevenirea unor asemenea fenomene este necesară luarea unor măsuri la nivel local:,
- cunoaşterea permanentă a stării de sănătate a cetăţenilor;
- luarea unor măsuri de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă în zonele predispuse la producerea
unor astfel de fenomene;
- supravegherea permanentă a stării de sănătate a populaţiei prin structurile Direcţiei de
Sănătate Publică a Judeţului.
- Anunţarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă despre apariţia fenomenelor de
această natură;
Pentru gestionarea cazurilor de îmbolnăviri în masă la nivelul judeţului a fost constituit Comitetul
Judeţean de intervenţie în caz de epidemii, care stabileşte şi transmite măsurile specifice către
Comitetul local pentru Situaţii de Urgenţă.
b. Epizootii
Sursa potenţială în apariţia unor evenimente epizootice este creşterea animalelor ( bovine, porcine,
ovine) care are o pondere însemnată în agricultura comunei, atât datorită întinselor suprafeţe de
păşuni şi fâneţe, cât şi tradiţiei locuitorilor în acest domeniu, existând implicit riscul de izbucnire a
unor epizootii.
Pentru prevenirea unor asemenea fenomene este necesară luarea unor măsuri la nivel local:
- cunoaşterea efectivelor de animale în special colectivităţi mari;
- supravegherea stării de sănătate pentru evitarea izbucnirii bolilor majore la animale prin
structurile existente ale Direcţiei Sanitare Veterinare a Judeţului;
- conştientizarea cetăţenilor despre importanţa anunţării oricăror simtome de îmbolnăvire la
animalele din gospodăria proprie;
- anunţarea Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă despre apariţia fenomenelor de
această natură;
Pentru gestionarea cazurilor de îmbolnăviri la animale la nivelul Judeţului a fost constituit comitetul
antiepizootic, care stabileşte şi transmite măsurile specifice către comitetul local.
64 din 76
Anexa nr. 6
SISTEME EXISTENTE DE PREAVETIZARE/AVERTIZARE A ATINGERII
UNOR VALORI CRITICE ŞI DE ALARMARE A POPULAŢIEI ÎN CAZUL EVACUĂRII
În localitatea Cetariu vis a vis de sediul primărie, la perterul blocului este instalată o sirenă electrică
de 5,5 kw, semnalul produs de aceasta poate fi perceput pe o rază de 500-800 m în funcţie de condiţiile
atmosferice.
Pentru localităţile Tăutelec, Şişterea şi Şuşturogiu, în caz de dezastre sunt folosite clopotele de la
biserici ca mijloace de alarmare a populaţiei. Semnalul produs de aceste este mai slab şi nu acoperă în
totalitate teritoriul localităţilor.
Anexa nr. 7
TABEL CUPRINZÂND OBIECTIVELE CARE POT FI AFECTATE DE
PRODUCEREA UNEI SITUAŢII DE URGENŢĂ (SEISM, INUNDAŢIE, ALUNECARE DE
TEREN, ACCIDENT TEHNOLOGIC ETC.)
Nr.
Ctr.
Instituţie/Agent Economic Tipul situţiei de urgenţă
care afectează
Observaţii
1 SC HOLZPROD SRL CUTREMUR
2 SC WOOD DESIGN SRL CUTREMUR
3. SC AGROMEC CETARIU SRL CUTREMUR
4.
5.
6.
65 din 76
Anexa nr.8.
PLANURI ŞI PROCEDURI DE INTERVENŢIE
În conformitate cu prevederile legale în vigoare, la nivelul comunei Cetariu au fost întocmite,
avizate/aprobate de către preşedintele Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă planuri de apărare şi
protecţie pe fiecare tip de risc, astfel:
- Planul de evacuare in situaţii de urgenţe civile generate de dezastre
- Planul de protecţie civilă al Comitetului Local pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Cetariu;
- Planul de pregătire în domeniul situaţiilor de urgenţă;
- Planul de apărare şi intervenţie la inundaţii şi îngheţuri;
- Planul de asigurare a resurselor materiale şi umane pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă;
- Planul de apărare şi intervenţie împotriva incendiilor ;
- Planul de înştiinţare alarmare al comunei Cetariu;
La producerea sau la iminenţa producerii unei situaţii de urgenţă (indiferent de tipul factorului de risc
care a generat-o) vor fi parcurse – dacă situaţia creată impune – următoarele etape ale procedurilor de
intervenţie:
a) Notificarea - se desfăşoară în scopul de a informa eşalonul superior (Comitetul Judeţean pentru Situaţii de
Urgenţă Bihor) despre producerea şi urmările dezastrului.
b) Informarea preşedintelui Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Bihor despre iminenţa
apariţie/producere a unei situaţii de urgenţă.
c) Înştiinţarea se realizează cu scopul de a activa:
- Secretariatul Tehnic Permanent - Centrul Operaţional Judeţean Bihor
- Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Bihor;
- Comitetul Local pentru Situatii de Urgenţă;
- Instituţiile publice şi operatorii economici implicaţi în intervenţie;
- Structurile de intervenţie destinate să intervină.
Înştiinţarea se realizează la ordinul primarului – preşedintele Comitetului Local pentru Situaţii de
Urgenţă.
d) Avertizarea populaţiei – se execută în scopul prevenirii instalării panicii şi pentru a se asigura realizarea
măsurilor de protecţie şi respectarea regulilor de comportare. Populaţia va fi informată de comitetele locale
pentru situaţii de urgenţă despre situaţia creată prin sisteme şi mijloace tehnice de avertizare şi alarmare
publică, precum şi prin posturile de radio şi televiziune de pe teritoriul municipiului Bihor.
e) Căutarea, cercetarea şi evaluarea efectelor negative – acţiune ce se execută în zona afectată în scopul de a
stabili amploarea dezastrului, evoluţia şi urmările acestuia. Se execută de către structuri specializate, regii
autonome, poliţie, jandarmi, unităţile militare ale Ministerului Apărării şi operatorii economici.
Datele obţinute sunt transmise şi centralizate la Centrul Operaţional Judeţean Bihor care informează
Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Bihor şi raportează Centrului Operaţional Naţional din
subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă.
f) Deblocare, descarcerare şi salvarea persoanelor- se desfăşoară în zona afectată în scopul:
- salvării victimelor de sub dărâmături sau din locurile în care au rămas blocate;
- deblocarea căilor de acces pentru intervenţie şi evacuare;
- asigurarea condiţiilor de supravieţuire (apă, aer, hrană, prim-ajutor medical);
- limitarea efectelor situaţiei de urgenţă;
- salvarea bunurilor materiale şi animalelor.
66 din 76
Acţiunea se desfăşoară de către structuri specializate ale instituţiilor prevăzute să intervină la fiecare
funcţie de sprijin conform prevederilor H.G.R. nr. 2288 din 09.12.2004.
g) Evacuarea persoanelor, populaţiei sau bunurilor - se execută din zonele afectate în locaţiile stabilite prin
planul de evacuare în situaţii de urgenţă întocmit la nivelul comitetului local pentru situaţii de urgenţă.
Această activitate urmăreşte cu precădere:
- asigurarea protecţiei persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile publice în locurile în care acestea
vor fi evacuate şi a pazei noilor sedii de lucru, precum şi a reşedinţelor puse la dispoziţie;
- asigurarea locală a măsurilor pentru evacuare;
- evidenţa populaţiei evacuate;
- asigurarea primirii şi cazării persoanelor evacuate;
- instalarea taberelor de sinistraţi;
- recepţia şi depozitarea bunurilor evacuate;
- evacuarea animalelor;
- evacuarea valorilor culturale importante şi a bunurilor de patrimoniu;
- evacuarea valorilor de tezaur;
- securitatea şi paza zonelor evacuate şi a taberelor de sinistraţi;
- controlul şi dirijarea circulaţiei;
- evacuarea fondului arhivistic local;
Evacuarea se realizează în funcţie de priorităţi, astfel:
• persoanele rănite sau valide surprinse în zona afectată;
• persoanele a căror viaţă poate fi pusă în pericol de situaţia de urgenţă produsă;
• persoanele ale căror locuinţe au fost avariate şi nu mai pot fi locuite până la refacere.
Acţiunea de evacuare se desfăşoară pe teritoriul municipiului, în spaţii sau pe terenuri care pot
asigura condiţii de cazare şi hrănire, asistenţă medical şi socială.
Acţiunile se desfăşoară de către structuri specializate ale instituţiilor prevăzute să intervină conform
funcţiilor de sprijin, repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.
h) Acordarea asistenţei medicale de urgenţă - se desfăşoară în zona afectată, în urma situaţiei de urgenţă
pentru salvarea victimelor şi transportul răniţilor. Participă structuri specializate conform repartiţiei
funcţiilor de sprijin. Acestea amenajează puncte de adunare răniţi.
Pe timpul acestei activităţii se vor realiza:
- suplimentarea capacităţii de spitalizare - fiecare unitate spitalicească va urmări să externeze pacienţii care
pot continua tratamentul acasă, iar pacienţii la care îngrijirile pot continua în alte unităţi spitaliceşti vor fi
transferaţi;
- instalarea spitalelor de campanie;
- asigurarea asistenţei medicale pentru structurile de intervenţie operativă;
- acordarea primului ajutor premedical;
- triaj - în focar şi la punctele de adunare răniţi efectuat de specialişti;
- asigurarea cu medicamente şi instrumentar medical.
Acţiunea se desfăşoară în afara zonei afectate cu scopul de a asigura recuperarea (însănătoşirea) victimelor,
prin:
- primirea şi trierea răniţilor aduşi de structurile specializate care au acordat ajutorul premedical;
- completarea ajutorului medical al răniţilor sosiţi de la punctele de adunare răniţi;
- tratamentul medico-chirurgical de urgenţă în focar, puncte de adunare răniţi şi la spital;
- spitalizarea.
Acţiunile se desfăşoară de către structuri specializate ale instituţiilor prevăzute să intervină conform
funcţiilor de sprijin, repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.
i) Prevenirea îmbolnăvirilor în masă se desfăşoară în zona afectată cât şi în afara acesteia în scopul de a
asigura prevenirea apariţiei unor epidemii sau epizootii, ca urmare a prezenţei cadavrelor, reziduurilor
menajere şi altor factori ce prezintă pericol, şi constă în: dezinfecţie, dezinsecţie şi deratizare, vaccinări şi
67 din 76
administrarea unor antidoturi, controlul şi supravegherea calităţii surselor de apă, de alimentare şi a
factorilor de mediu, interdicţii sau restricţii de consum, declararea stării de carantină.
Acţiunile se desfăşoară de către structuri specializate ale instituţiilor prevăzute să intervină conform
funcţiilor de sprijin, repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.
j) Prevenirea şi stingerea incendiilor- se desfăşoară în zona afectată în scopul de a asigura:
- prevenirea apariţiei unor incendii, ca urmare a avarierii/ distrugerii/ suprasolicitării instalaţiilor
Electrice,etc.;
- localizarea şi stingerea incendiilor apărute.
Acţiunile se desfăşoară de către structuri specializate ale instituţiilor prevăzute să intervină conform
funcţiilor de sprijin, repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.
k) Asigurarea transportului forţelor şi mijloacelor de intervenţie, persoanelor evacuate şi altor resurse, se
desfăşoară în zona afectată şi/sau în afara ei, în scopul de a asigura:
- elaborarea concepţiei privind variantele de transport ale oficialităţilor care beneficiază de protecţie
şi constituirea parcului de mijloace necesare realizării acesteia;
- asigurarea transportului necesar pentru realizarea evacuării;
- stabilirea şi pregătirea punctelor de îmbarcare a evacuaţilor din zonele afectate, în termen de 2
ore de la declararea stării de urgenţă;
- realizarea graficului de transport şi asigurarea mijloacelor necesare pentru efectuarea evacuării,
în termen de 6 ore de la declararea stării de urgenţă;
- asigurarea transportului pentru persoanele şi bunurile evacuate;
- supravegherea, fluidizarea şi controlul circulaţiei auto;
- controlul şi evidenţa auto-evacuării;
- transportul forţelor şi mijloacelor pentru intervenţie operativă şi asigurarea logistic a acestora;
Acţiunile se desfăşoară de către structuri specializate ale instituţiilor prevăzute să intervină conform
funcţiilor de sprijin, repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.
l) Paza, ordinea, îndrumarea circulaţiei, restricţii de circulaţie, se desfăşoară în zonele afectate şi în afara
acestora, în locurile de adunare şi cazare ale sinistraţilor pe itinerariile de deplasare a forţelor
de intervenţie, în zona de carantină, în scopul de a asigura:
- deplasarea fluent şi rapidă a forţelor şi mijloacelor de intervenţie;
- desfăşurarea eficientă a acţiunilor de transport şi evacuare a răniţilor şi sinistraţilor;
- interzicerea accesului în zona de restricţie a persoanelor şi mijloacelor neautorizate sau neimplicate în
acţiuni de intervenţie;
- evitarea pericolelor de accidente de circulaţie;
- înlăturarea pericolului de înstrăinare a unor bunuri sau valori materiale publice sau particulare;
- evitarea desfăşurării unor acţiuni necontrolate care ar putea spori gradul de pericol.
Acţiunile se desfăşoară de către structuri specializate ale instituţiilor prevăzute să intervină conform
funcţiilor de sprijin, repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.
m) Efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti de reabilitare la construcţiile, instalaţiile şi amenajările
afectate, se desfăşoară în zona afectată, în scopul de a asigura:
- evaluarea rapidă a stabilităţii structurilor şi stabilirea măsurilor de intervenţie în primă urgenţă la
construcţiile vulnerabile şi care prezintă pericol public;
- nominalizarea responsabilităţilor în realizarea măsurilor de intervenţie de primă urgenţă;
- efectuarea lucrărilor publice şi inginereşti la construcţiile, instalaţiile şi amenajările afectate.
Acţiunile se desfăşoară de către structuri specializate ale instituţiilor prevăzute să intervină conform
funcţiilor de sprijin, repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.
n) Asigurarea apei şi hranei pentru persoanele şi animalele afectate sau evacuate, se desfăşoară în vederea:
- asigurării apei şi hranei pentru persoane;
- asigurării apei şi hranei pentru animale;
- verificării şi asigurării apei potabile, prepararea şi distribuirea hranei pentru persoanele afectate sau
68 din 76
evacuate;
Acţiunile se desfăşoară de către structuri specializate ale instituţiilor prevăzute să intervină conform
funcţiilor de sprijin, repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.
o) Asigurarea energiei pentru iluminat, încălzire şi alte utilităţi- se desfăşoară în vederea:
- asigurării autonomiei energetice pentru fiecare facilitate critic de răspuns la urgenţă, pentru minimum 72
ore;
- asigurării energiei electrice;
- refacerii operative a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a energiei electrice;
- refacerii operative a avariilor produse în reţelele de transport şi distribuţie a gazelor naturale.
Acţiunile se desfăşoară de către structuri specializate ale instituţiilor prevăzute să intervină conform
funcţiilor de sprijin, repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.
p) Efectuarea depoluării şi decontaminării- se desfăşoară în scopul de a asigura:
- supravegherea gradului de contaminare în perimetrul raioanelor de intervenţie;
- aplicarea măsurilor de limitare a împrăştierii substanţelor poluante sau contaminatoare pentru asigurarea
protecţiei populaţiei surprinse în perimetrul raioanelor de intervenţie;
- stabilirea priorităţilor pentru monitorizarea gradului de contaminare şi centralizarea datelor privind
contaminarea teritoriului;
- stabilirea priorităţilor;
- asigurarea operativă a forţelor şi mijloacelor de sprijin precum şi a materialelor necesare pentru realizarea
decontaminării şi depoluării populaţiei, căilor rutiere şi clădirilor;
- supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra sănătăţii şi monitorizarea stării de
sănătate a populaţiei;
- efectuarea decontaminării populaţiei;
- realizarea decontaminării animalelor şi produselor vegetale şi animale;
- supravegherea gradului de contaminare, evaluarea efectelor asupra mediului şi depoluarea cursurilor de
apă;
Acţiunile se desfăşoară de către structuri specializate ale instituţiilor prevăzute să intervină conform
funcţiilor de sprijin, repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.
q) Înhumarea cadavrelor- se desfăşoară în zonele de distrugeri, în timpul acţiunilor de deblocare, prin
degajarea şi scoaterea cadavrelor de sub dărâmături.
Cadavrele se depun temporar într-un loc dinainte stabilit prin planul de evacuare în situaţii de urgenţă pe
timpul desfăşurării acţiunilor de deblocare-salvare, de către conducătorii acţiunilor de intervenţie. După
identificarea şi întocmirea formalităţilor de deces, cadavrele se înhumează prin grija familiei şi/sau a
primăriei.
r) Acordarea de ajutoare de primă necesitate, despăgubiri şi asistenţă socială şi religioasă
- se desfăşoară în scopul de a asigura:
- acordarea de ajutoare umanitare de primă necesitate pentru populaţia afectată;
- asigurarea asistenţei umanitare de urgenţă prin resursele şi infrastructura proprie, şi/sau prin Crucea Roşie -
Filiala Bihor - acordarea de ajutoare şi despăgubiri financiare pentru populaţie, instituţii şi unităţi
administrativ-teritoriale afectate;
- stabilirea şi aplicarea măsurilor de asistenţă socială;
- acordarea asistenţei religioase şi sociale;
- acordarea asistenţei psihologice;
Acţiunile se desfăşoară de către structuri specializate ale instituţiilor prevăzute să intervină conform
funcţiilor de sprijin, repartizate cu responsabilităţi de monitorizare a pericolelor şi riscurilor specifice.
Procedurile de intervenţie se declanşează luându-se în considerare:
- caracterul evenimentului dezastrului (instantaneu sau progresiv);
- situaţia posibilităţilor de acţiune;
- complexitatea evenimentului.
69 din 76
Anexa nr. 9.
SCHEMA FLUXULUI INFORMAŢIONAL - DECIZIONAL
INSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE
URGENŢĂ „CRIŞANA” AL JUDEŢULUI
BIHOR,
CENTRU OERAŢIONAL, DISPECERAT
112; 0259-411212
PREFECTURA 467800
C. J. BIHOR 437484
Ins. Jud. De Poliţie 412472
Poliţia de frontieră 414243
C.J. Jandarmi 430770
Centrul Militar Zonal 411929
Ag. de protecţie a Mediului 463751
Direcţia Silvică Oradea 413001
I.T. Construcţii 418576
D.S. Publică 434565
Direcţia Sanitar Veterinară 254804
D. pt. Agricultură 230955
Autoritatea rutieră 427310
D.G.F.P. 435242
Oficiul prot. consumatorului 431817
Direcţia Ape Crişuri 444237
Electrica 416095
Uzina Electrică Crişuri 223416
Apă Canal 235909
Direcţia de telecomunicaţii 466606
Drumuri Naţionale 417891
Drumuri Judeţene 478671
Serviciul Ambulanţă 411313
Aeroportul Oradea 416082
Salvamont 467876
Filiala de cruce Roşie 465006
Instituţii publice Nr. telefon Agenţi economici Nr. telefon Cdt. formaţiuni Nr. telefon
Primărie 0259456266 Cadru tehnic PSI. Iakab Ernest 0728094175
Poliţia Cetariu 0259451012 Şef Post Poliţie Duma Liviu 0744798419
Dispensar Uman Cetariu 0742550647 Medic uman Crişan Roxana 0259451019
Dispensar Uman Şişterea 0745565889 Medic uman Bahrim Mihai 0745565889
Dispensar Veterinar Cetariu 0740792959 Medic Veterinar Simonca Cosmin 0743205173
Şc. Gen. Cetariu 0259451020
70 din 76
Anexa nr. 10.
LOCURI/SPAŢII DE EVACUARE ÎN CAZ DE URGENŢĂ
ŞI DOTAREA ACESTORA
Evacuarea populaţiei şi bunurilor materiale din comuna Cetariu se execută în
conformitate cu prevedrile planului elaborat de Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Crişana
al judeţului Bihor.
În procesul de elaborare a planurilor de evacuare s-a avut în vedere faptul că 10 % din
populaţia activă are obligaţii militare, 10% sunt mobilizaţi la locul de muncă, iar un procent de
10 % se autoevacuează.
În cazul producerii unor dezastre pe raza comunei, cazarea şi hrănirea populaţiei
sinistrate se execută astfel:
- populaţie – ŞC. Gen. Cetariu – loc de cazare pentru 164 persoane;
- Cămin Cultural Cetariu - loc de cazare pentru 200 persoane.
- Cămin Cultural Tăutelec - loc de cazare pentru 120 persoane.
- ŞC. Gen. Şişterea – loc de cazare pentru 150 persoane;
- Cămin Cultural Şişterea - loc de cazare pentru 200 persoane.
- ŞC. Gen. Şuşturogiu – loc de cazare pentru 100 persoane;
- Cămin Cultural Şuşturogiu - loc de cazare pentru 100 persoane.
- hrănire – SC CONSUMCOOP CETARIU SRL;
71 din 76
Anexa nr. 11.
PLANIFICAREA EXERCIŢIILOR/APLICAŢIILOR, CONFORM REGLEMENTĂRILOR
1. pe linie de Protecţie Civilă:
- exerciţii de alarmare publică – o dată la 1 an
- activităţi de consultanţă, completare a documentelor, verificarea bazei materiale, participarea la
antrenamentele echipelor specializate ale operatorilor economici – sursă de risc.
- instructaje trimestriale la IJSU
- cursuri de pregătire – la ordin
2. pe linie de Situaţii de Urgenţă
- pregătire de specialitate – anual – voluntari
- activităţi de prevenire la gospodăriile populaţiei, la şcoli şi grădiniţe prin distribuirea de material
didactic şi discuţii cu factorii de răspundere.
- instructaj periodic pe linia protecţiei muncii
- efectuarea de controale la agenţii economici în vederea intrării în legalitate cu privire la normele PSI
Anexa nr.12.
PROTOCOALE DE COLABORARE CU INSTITUŢII ŞI
OPERATORI ECONOMICI, ÎN CAZUL PRODUCERII UNOR
SITUAŢII DE URGENŢĂ, DUPĂ CAZ
1. Convenţie încheiată la data de 15.04.2011 cu SCC CONSUMCOOP CETARIU pentru
asigurarea hranei în situaţii de urgenţă.
2. Convenţie încheiată la data de 15.05.2011 cu SC BARCONSTRUCT SRL pentru asigurarea
unor materiale de construcţii (nisip şi balastru), în cazul unei situaţii de urgenţă.
72 din 76
Anexa nr. 13
SITUAŢIA RESURSELOR, TABELUL CU STOCUL DE MIJLOACE ŞI MATERIALE DE
APĂRARE EXISTENTE, MODUL CUM SE ACOPERĂ DIFICITUL DIN
DISPONIBILITĂŢILE LOCALE ŞI CU SPRIJIN DE LA COMITETUL PENTRU SITUAŢII
DE URGENŢĂ IERARHIC SUPERIOR ETC.
Denumire
materiale
U.M. Necesar Existent Deficit Modul cum se acoperă
deficitul (unităţii din zona
sau persoane fizice)
Snopi fascine Buc. 200 - 200 Ocolul Silvic Oradea
Pari lemn rotund Buc. 200 - 200 Ocolul Silvic Oradea
Saci polietilena Buc. 200 - 200 SC Consumcoop Cetariu SRL
Sfoară pentru legat saci Kg. 0,50 - 0,50 SC Consumcoop Cetariu SRL
Roabe Buc. 5 1 4 SC FLORIVAS SRL
Târnacoape Buc. 30 2 28 SC FLORIVAS SRL
Cazmale şi lopeţi Buc. 40 7 33 SC FLORIVAS SRL
Dulapi de plop mc. 1 1 -
Mijloace de transport
Tractoare cu remorci Buc. 4 1 3 SC Barconstruct SRL
Autocamioane Buc. 2 2 - SC Barconstruct SRL
Atelaje Buc. 20 20 - Pe plan local
Microbuz Buc. 1 1 - Pe plan local
Autoturism Buc. 1 1 - Pe plan local
Anexa nr. 14.
REGULI DE COMPORTARE ÎN CAZUL PRODUCERII UNEI SITUAŢII DE URGENŢĂ
1. Reguli de comportare a populaţiei la recepţionarea semnalelor de alarmare în situaţii de
protecţie civilă
1.1. Prealarmare aeriană
- să înceteze activităţile;
- să pregătească mijloacele de protecţie individuală şi de prim ajutor;
- să-şi asigure rezerva de apă şi alimente;
- înştiinţează şi vecinii despre pericol.
1.2. Alarmă aeriană
A. Pentru cei care se găsesc la locul de muncă :
- să întrerupă lucrul sau alte preocupări;
- să acţioneze cu calm şi să nu producă panică;
- să întrerupă iluminatul interior şi exterior (pe timp de noapte), cu excepţia
iluminatului camuflat;
- să-şi ridice mijloacele de protecţie individuală;
73 din 76
- să ocupe cât mai repede locul în adăpost;
- conducătorii mijloacelor de transport sunt obligaţi spă oprească imediat, să deschidă
uşile, să deconecteze mijlocul de transport de la sursa electrică şi în urma pasagerilor
să se grăbească la cel mai apropriat adăpost;
- să asculte şi să execute măsurile stabilite de organele de protecţie civilă.
B. Pentru cei care se găsesc în localuri publice:
- să asculte cu atenţie comunicatele despre locurile cele mai apropriate de adăpostire
şi să se îndrepte către acestea.
C. Pentru cei ce se găsesc acasă :
- să oprească gazul şi să deconecteze aparatele electrice, sursele de iluminat, să stingă
focul în sobe;
- îmbracă copiii, îşi iau mijloacele individuale de protecţie (masca contra gazelor)
- să anunţe vecinii dacă nu au auzit semnalul;
- să ia trusa sanitară , documentele de identitate, rezerva de apă şi alimente şi intră cât de
repede în locurile de protecţie, sau dacă nu sunt, în adăposturile naturale .
D. Pentru cei care la semnalul i-a prins pe stradă :
- se intră cât mai repede în cel mai apropiat adăpost, pot fi folosite treceri subterane,
tunele, etc..
1.3. Încetarea alarmei
După comunicare acestui semnal populaţia acţionează în concordanţă cu situaţia
fiecăruia:
- salariaţii, studenţii, elevii se întorc la locurile de muncă sau întrerupt lucrul pentru
înlăturarea urmărilor atacului din aer sau a dezastrelor;
- populaţia neîncadrată în muncă şi copii se întorc şi acţionează în funcţie de
comunicările primite.
2. Reguli de comportare şi acţiune în caz de incendiu :
- dacă pentru salvarea oamenilor, trebuie să treceţi prin încăperi incendiate, puneţi pe
cap o pătură umedă;
- deschideţi cu prudenţă uşile, deoarece afluxul rapid de aer, provoacă creşterea rapidă
a flăcărilor;
- prin încăperile cu fum dens deplasaţi-vă târâş sau aplecaţi;
- strigaţi victimele (copii de regulă sub paturi, în dulapuri) găsăţii şi salvaţii;
- dacă vi se aprinde îmbrăcămintea nu fugiţi, culcaţi-vă pe pământ şi rostogoliţi-vă;
- asupra oamenilor cărora li s-a aprins îmbrăcămintea, aruncaţi un palton, o pătură sau
ceva care îi acoperă etanş;
- ieşiţi din zona incendiară în direcţia dinspre care bate vântul;
- Aplicaţi pe părţile afectate pansament uscat şi curat şi prezentaţi-vă la punctele
medicale.
3. Reguli de comportare în caz de cutremur :
74 din 76
- păstraţi-vă calmul şi nu intraţi în panică;
- rămâneţi pe loc, nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe geam, nu folosişi scările, deschideţi
uşile şi îndepărtaţi-vă de ferestre;
- adăpostiţivă sub o masă solidă, o banchetă, perete de rezistenţă sau sub tocul uşii;
- stingeţi focul, întrerupeţi alimentările cu energie electrică, gaze şi apă;
- nu folosiţi sursele de foc;
- depărtaţi-vă de clădiri şi stâlpi;
- nu fugiţi, nu blocaţi căile de acces, lăsaţi cale liberă maşinilor de intervenţie
(ambulanţe, pompieri, etc.);
- dacă sunteţi într-un autovehicul în mers, ieşiţi în afara carosabilului şi aşteptaţi în
linişte;
- ascultaţi şi urmăriţi recomandările autorităţilor publice transmise prin intermediul
posturilor de radio şi televiziune, deoarece un cutremur poate fi urmat de incendii,
expolozii, inundaţii sau poate fi urmat de replici care pot fi la fel de severe sau mai
puternice decât şocul iniţial.
4. Reguli de comportare în caz de inundaţii:
- În cazul în care inundaţia vă surprinde acasă, dacă aveţi timp :
- blocaţi ferestrele şi uşile;
- închideţi apa, gazul şi energia electrică;
- evacuaţi animalele şi bunurile de valoare în locuri sigure;
- mutaţi obiectele, care pot fi transportate, în partea cea mai de sus a casei;
- părăsiţi locuinţa cu întreaga familie şi deplasaţi-vă spre locul de refugiu, dinainte
stabilit ( eteje superioare, acoperişuri, înălţimi);
- luaţi documentele personale, o rezervă minimă de alimente, trusa medicală, un aparat de
radio, şi îmbrăcăminte groasă;
- În cazul în care sunteţi surprinşi în afara locuinţei, nu intraţi în panică şi respectaţi
recomandările autorităţilor publice locale .
- În cazul în care sunteţi evacuaţi, respectaţi ordinea, ajutaţi bătrânii, bolnavii şi copii.
- La întoarcerea în gospodărie :
- nu atingeţi firele electrice ;
- consumaţi numai apă fiartă şi răcită;
- curăţaţi-vă gospodăriile prin înlăturarea mâlului;
Păstraţi-vă calmul, în orice împrejurare şi ajutaţii pe cei aflaţi în pericol.
5. Reguli de comportare şi acţiune în cazul descoperirii muniţiilor neexplodate
La întâlnirea unei astfel de muniţii respectaţi următoarele reguli:
- nu le atingeţi;
- nu le loviţi sau mişcaţi;
- nu le introduceţi în foc;
- nu încercaţi să demontaţi focoasele sau alte elemente componente;
- nu lăsaţi copii să se joace cu asemenea componente;
75 din 76
- nu ridicaţi, nu transportaţi sau introduceţi muniţii neexplodate în încăperi, locuinţe
sau grămezi de fier viechi;
- în zonele unde se presupune că ar exista muniţii neexplodate nu executaţi lucrări de
îmbunătăţiri funciare, săpături manuale, nu aprindeţi focul şi interziceţi circulaţia
vehiculelor, oamenilor şi animalelor;
- când luaţi la cunoştinţă despre existenţa lor anunţaţi imediat organul de poliţie cel
mai apropriat.
6. Reguli de comportare şi acţiune în cazul accidentului nuclear sau chimic
- comportaţi-vă cu calm;
- închideţi apa şi gazele, stingeţi focurile din sobe;
- scoateţi aparatele electrice din priză;
- închideţi uşile şi ferestrele şi puneţi în funcţiune aparatul de radio sau televizorul;
- limitaţi la maximun deplasările în afara locuinţelor;
- nu consumaţi alimente, apă decât din surse protejate şi avizate;
- fiţi pregătiţi în vederea unei eventuale evecuări;
- evitaţi contactul cu obiectele din jur;
- nu intraţi în locuinţe cu îmbrăcăminta contaminată;
- dacă nu aţi fost afectaţi de accident ajutaţi organele de intervenţie pentru
acordarea primului ajutor, asigurarea pazei şi ordinii în zonă.
7.Reguli de comportare în caz de furtună
- deconectează energia electrică;
- adună membrii familiei acasă;
- închide bine uşile, geamurile, orificiile pentru ventilare;
- protejează cu scânduri geamurile mai mari;
- de pe acoperiş, balcoane, logii, ia obiectele ce pot fi luate de vânt;
- uneltele din gospodărie trebuie aduse în încăperi ;
- stinge focul din sobe;
- ţine în ordine beciurile, sobsolurile pentru a fi folosite în caz de necesitate;
- când furtuna a început, stai în clădire, atent să nu te răneşti cu cioburi de sticlă;
- nu se recomandă ieşitul în stradă imediat după ce a încetat vântul, deoarece o rafală
se poate repeta ;
- dacă vijelia te-a găsit în loc deschis, nu fugi.
8.Reguli de comportare după producerea unei situaţii de urgenţă
- respectă îndrumările şi comunicările organelor de protecţie civilă;
- intră cu extremă protecţie în interiotul clădirilor avariate sau slăbite;
- nu atinge firele electrice căzute sau rupte;
- dacă simţi miros de gaze deschide toate ferestrele şi uşile, închide robinetul principal
de gaze şi părăseşte imediat casa;
76 din 76
- dacă aparatele electrice sunt ude, întrerupe sursa principală de curent, usucă-le şi în
final refoloseşte-le;
- dacă eşti sfătuit să evacuezi, fă-o promt;
- verifică rezervele de apă şi hrană înainte de a le folosi;
- nu consuma alimente care au luat contact cu apa de inundaţie;
- nu împiedica acţiunile de intervenţie;
- anunţă rudele că eşti în siguranţă, altfel autorităţile pot pierde timp căutându-te;
- nu transmite zvonuri sau ştiri exagerate despre pagube şi stricăciuni.
Anexa nr.15
Situaţia dotării Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă al comunei Cetariu
- Motopompa - 1 buc.;
- Motofierăstrău – 1 buc.
- Topor târnacop – 2 buc.
- Lopată - 5 buc.
- Furci – 5 buc.;
- Hidrant portativ tip A – 1 buc.;
- Cheie hidrant – 1 buc.;
- Cheie racord ABC – 2 buc.;
- Distribuitor B-CBC – 1 buc.;
- Ţeavă de refulare tip B – 1 buc.;
- Ţeavă de refulare tip C – 1 buc.;
- Furtun de refulare tip B (20 m ) – 2 role;
- Furtun de refulare tip C (20 m ) – 2 role;
- Veste reflectorizante – 7 buc.;