PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPAREA … · inregistrate ca si la un volum redus al investitiilor straine directe realizate in ... privata dar si atragerea de capital si de

PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPAREA FORTEI DE MUNCA SI INCLUZIUNE SOCIALA

si PLANUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI REGIONAL DE ACTIUNE

2006 – 2008 REGIUNEA NORD EST

Sprijin Acordat Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei pentru Elaborarea si Implementarea Politicilor de Ocupare

Proiect nr: RO 2003/005 – 551.05.01.04.01.01

Beneficiar: Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei

Autoritatea Contractanta: Ministerul Integrarii Europene

Consultant: B&S EUROPE, in consortiu cu COTECNO(I), ECORYS NEI

CUPRINS

PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPARE SI INCLUZIUNE SOCIALA 2006 – 2008 REGIUNEA NORD EST

CAP. 1 INTRODUCERE…………………………………………………………………………………1 CAP. 2 REZUMAT……………………………………………………………………………………......2 CAP. 3 CADRUL EUROPEAN…………………………………………………………………………..4 CAP. 4 CADRUL NATIONAL.........................................................................................................6 CAP.5 CADRUL REGIONAL…………………………………………………………………………….9 5.1 Aspecte geografice ale regiunii de Nord-Est…………………………………………………...9 5.2 Profilul demografic al regiunii..............................................................................................10 5.3 Analiza economica................................................................................................................12 5. 4 Participare la educatie/formare profesionala ....................................................................17 5.5 Piata muncii............................................................................................................................18 5.5.1 Analiza structurala a pietei muncii...................................................................................................18 5.5.2 Somajul...............................................................................................................................................26 5.6 Concluzii.................................................................................................................................32 CAP.6 PROGRAME SI SERVICII CONEXE................................................................................33 CAP.7 PLANUL DE ACTIUNE......................................................................................................35 Bibliografie…………………………………………………………………………………………..…..41 ANEXA...........................................................................................................................................42

PLANUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPARE SI INCLUZIUNE SOCIALA 2006 – 2008 (REGIUNEA NORD EST)

Proiect finantat de UE: Sprijin Acordat Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei pentru Elaborarea si Implementarea Politicilor de Ocupare (proiect nr: RO 2003/005 – 551.05.01.04.01.01 )

PRAO Nord Est Pag. 1

CAP. 1 INTRODUCERE

Uniunea Europeana si-a stabilit obiectivele privind ocuparea, iar anul 2000 constituie un moment major in evolutia politicii sociale prin elaborarea Strategiei de la Lisabona (Lisbon Strategy), document ce a stabilit obiectivul pe zece ani al Uniunii Europene, conform caruia Uniunea Europeana trebuie sa devina pana in 2010 economia cea mai dinamica si competitiva din lume, bazata pe cunoastere, capabila de o dezvoltare economica durabila care sa asigure o coeziune sociala si economica sporita cu respect pentru mediul inconjurator. In mod firesc Romania, in procesul de aderare la Uniunea Europeana, face eforturi pentru corelare politici si actiuni privind ocuparea, cu Strategia Europeana in domeniu: a elaborat Strategia nationala pentru ocuparea fortei de munca 2004-2010 si trei Planuri Nationale de Actiune pentru Ocupare ( 2002-2003, 2004-2005 si 2006) . In acelasi context a fost elaborat recent Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POS DRU) care stabileste axe prioritare si domenii majore de interventie ale Romaniei in vederea implementarii asistentei financiare a UE prin Fondul Social European, in cadrul Obiectivului “Convergenta”, pentru perioada de programare 2007 – 2013. Obiectivul general al POS DRU este dezvoltarea capitalului uman si cresterea competitivitatii acestuia pe piata muncii, prin asigurarea oportunitatilor egale de invatare pe tot parcursul vietii si dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive care sa conduca, pana in 2015, la integrarea durabila pe piata muncii a 900.000 persoane. Standardele Uniunii in acest moment sunt axate foarte puternic pe o dezvoltare regionala complexa avand ca indicatori de realizare performante sectoriale ale statelor membre cu cele mai mari succese. Planul Regional de Actiune privind Ocuparea(PRAO) este un instrument de realizare a strategiei de dezvoltare a pietii muncii avand ca punct de plecare realitatile si necesitatile regionale, asigurand complementaritatea Planului Regional de Dezvoltare prin corelarea cu dezvoltarea economica si sociala din Regiunea de Dezvoltare Nord Est. PRAO este elaborat de catre Consortiile Regionale care sunt structuri parteneriale consultative la nivel regional sub autoritatea Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei in calitate de Autoritate de Management a programului Phare: RO 2003/005 – 551. 05.01.04.04.01 privind elaborarea si implementarea politicilor privind Ocuparea Fortei de Munca si sub indrumarea asistentei tehnice din respectivul program.. Planul va fi elaborat pentru perioada 2006 – 2008 si se va concentra pe actiuni de promovare a ocuparii fortei de munca la nivel regional, va fi supus actualizarii periodice.si va incerca atragerea de resurse in implementare in sistem public – privat dar principala sursa de finantare estimam a fi Fondul Social European (FSE). Sporirea ratei de ocupare a fortei de munca; reducerea ratei somajului; asistenta pentru invatarea permananeta; sporirea eficientei pietii muncii; adaptarea rapida la schimbarile economice ; prevenirea discriminarii si a excluziunii sociale; sunt masuri sunt menite sa armonizeze piata muncii din regiunea de Nord Est cu cea nationala si cea europeana prin actiuni ce tin de competitivitate, egalitate de sanse si promovarea calitatii.



CAP. 2 REZUMAT Stategia europeana si nationala din domeniul ocuparii nu pot fi atinse fara implicarea activa a actorilor la nivel regional si local. Planul Regional de Actiune pentru Ocupare furnizeaza cadrul de planificare strategica pe termen mediu pentru promovarea ocuparii in interiorul regiunii. Acest document strategic porneste de la analiza contextului socio- economic al regiunii in scopul identificarii nevoilor regionale si pentru stabilirea prioritatilor de actiune in promovarea ocuparii si pentru dezvoltarea resurselor umane, tinand seama de Liniile directoare integrate. Regiunea Nord-Est este cea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei acoperind 15,46% din suprafata totala a tarii, cu o populatie reprezentand 16.94% (rencesamantul 2002) din populatia Romaniei. Cea mai mare parte a populatiei este concentrata in mediul rural 56,4% (in 2004) avand ca principala ocupatie agricultura cu o rata de ocupare de 48,3% (in 2004) cu pondere a populatiei feminine ocupata in agricultura ( 56,8% ). Din punct de vedere demografic regiunea urmeaza tendinta nationala de scadere a populatiei ca urmare a scaderii natalitatii insa modificari importante apar in structura populatiei pe grupe de varsta in sensul reducerii populatiei tinere si cresterii ponderii populatiei adulte si varstnice ca un procesul lent si continuu. Regiunea Nord-Est este alcatuita din sase judete : (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui. si are un relief bogat ce ofera zone de deal si campie care se preteaza unei game largi de culturi agricole si zone de munte cu peisaje spectaculoase favorabile dezvoltarii turismului in regiune Din punct de vedere contributia la dezvoltarea PIB in regiune in 2003 serviciile au cea mai mare pondere de 59.31%, urmate de industrie cu 24.04% si agricultura cu 16.64% ca urmare a unor evolutii lente in sensul cresterii ponderii pentru servicii si scaderii acesteia pentru agricultura si un sector industrial cu o evolutie oscilanta aceleiasi valori. Desi agricultura are o contributie redusa in formarea PIBR, in acest sector activeaza peste jumatate din populatia ocupata regionala, ceea ce arata gradul scazut de productivitate in domeniu precum si practicarea unei forme de subzistenta. Din punct de vedere ocupare regiunea este caracterizata de o rata a ocuparii ridicata (62,4 % in 2004) in comparatie cu nivelul national (57,9%) datorata in special ponderii ridicate a populatiei ocupate in agricultura. Din punct de vedere al ratelor de ocupare pe sexe si grupe de varsta regiunea este in situatie si tendinte similare cu cele de la nivel national cu mentiunea ca la nivel regional, femeile au un grad mai mare de ocupare in agricultura si servicii, in timp ce barbatii au rata de ocupare mai mare in industrie si constructii; in acelasi timp in structura ocuparii pe grupe de varsta, persoanele cu varsta intre 15-24 ani si cele cu varsta 55-64 ani au inregistrat cele mai scazute nivelele privind ocuparea, necesitand o atentie sustinuta in politicile de promovare a ocuparii din regiune. Structura ocuparii in regiune, caracterizata de un nivel ridicat al ocuparii in agricultura indica existenta unei structuri economice a regiunii ce necesita interventii majore si sustinute in modernizare, cu reducerea ocuparii in agricultura de subzistenta caracteristica regiunii si cresterea ocuparii in sectorul tertiar al serviciilor, acompaniate de investitii in dezvoltarea resurselor umane pentru adaptarea la noua structura si contributia la cresterea productivitatii muncii, aspect ce afecteaza in egala masura toate sectoarele economice .



Dinamica initiativei private in regiunea aflata pe un trend descrescator al numarului de firme inregistrate ca si la un volum redus al investitiilor straine directe realizate in Regiunea Nord-Est (de numai 3% din volumul total national) indica necesitatea considerarii unei anumite abordari menite sa stimuleze inovatia si initiativa privata dar si atragerea de capital si de investitii ale acestuia in regiune. Din punct de vedere al educatiei si formarii profesionale, regiunea este caracterizata ca avand pierderi mari din sistemul de invatamant , pe parcursul educatiei preuniversitare inregistrand pierderi de 24,55% (2004) din populatia scolara. In ceea ce priveste caracteristica populatiei in varsta de 15 ani si peste,din punct de vedere al nivelurilor de instruire ponderea populatiei cu nivel scazut de instruire depaseste cu mult media pe tara, in timp ce nivelurile de studii medii si superioare sunt mai mici decat media pe tara. Trebuie mentionata si caracteristica somerilor din punct de vedere al nivelului de pregatire caci in regiune o pondere covarsitoare in totalul numarului de someri (81.32% , 2004) sunt somerii cu nivel scazut de educatie. Mai trebuie mentionat ca regiunea este afectata de fenomenul migratiei externe a fortei de munca (in afara granitelor Romaniei) aspect sesizat dar necuantificat in datele statistice oficiale la adevarata dimensiune. Totusi consideram ca exista aspecte importante ce trebuie avute in vedere legat in special de problema copiilor de varsta scolara ramasi in grija bunicilor sau a fratilor , privind mentinerea acestora in scoala si asigurarea de asistenta specializata. Si nu in ultimul rand trebuie mentionat faptul ca regiunea are cel mai ridicat nivel al saraciei din Romania, de 40,7% (Planul National anti-saracie si de Promovare a Incluziunii Sociale) fapt ce necesita atentie deosebita, ocuparea , pregatirea profesionala si actiunile de includere sociala fiind principale instrumente de combatere a saraciei. Raspunsul regional la problemele mentionate este alcatuit in prezentul Plan Regional de Actiune pentru Ocupare cuprinzand prioritati, masuri si actiuni destinate solutionarii unor probleme cu care se confrunta regiunea in procesul de ocupare a fortei de munca pentru contextul general de dezvoltare regionala si promovare a includerii sociale. S-au identificat cinci proritati dupa cum urmeaza : P1Promovarea ocuparii intr-o economie cu structura dinamica si moderna a Regiunii de Nord-Est (Liniile directoare 17,18), menita sa duca, in 2008 la modificarea structurii ocuparii pe domenii de activitate, in sensul reducerii ocuparii in agricultura cu 10% si cresterea ponderii serviciilor cu 8%. P2: Facilitarea accesului pe piata muncii pentru grupurile expuse la riscul excluderii sociale avand drept grupuri tinta: diverse categorii de someri, tineri, femei, minoritati etnice cu concentrare pe rroma, persoane cu handicap, persoane fara nivelul minim obligatoriu de educatie, copii abandonati ca urmare a migratiei adultilor la munca in UE. (LD 19) Pentru 2008, se prognozeaza: - reducerea ponderii somerilor de lunga durata de la 26,5% in 2004 la 20,5% - scaderea ratei de somaj in randul tinerilor (15-24 de ani) de la 17,2% (in 2004) la 14%. - scaderea ratei de necuprindere in invatamantul obligatoriu de la 22% (populatia de varsta 6-15 ani) la 15% in 2008. - cresterea ratei de cuprinderea in educatie a populatiei de etnie roma de la 14,% la 30% din totalul populatiei roma. - crearea unui sistem de identificare timpurie si monitorizarea a participarii la educatie/ocupare pentru copiii cu CES si persoane cu handicap.



P3: Extinderea si imbunatatirea investitiilor in capitalul uman (LD 22, 23, 24) -

In 2008, se prognozeaza - Reducerea efectelor neparticiparii la educatie si abandonului scolar prin programe de formare profesionala care sa cuprinda persoanele care au parasit timpuriu sistemul de educatie; - Promovarea formarii profesionale pe tot parcursul vietii;

- Promovarea egalitatii de sanse intre barbati si femei. - P4: Dezvoltarea parteneriatelor si participarea activa a partenerilor sociali (LD20, 21)

In 2008, se prognozeaza o contributie a parteneriatelor, ca aport alaturi de alte interventii pentru reducerea nivelului de saracie la 35%. P5: Cresterea capacitatii de stocare , analiza si prognoza a informatiilor privind piata muncii (LD19, 21)

Pana in 2008, se preconizeaza infiintarea in regiune a unui organism cu rol de observator regional si avand capacitatea de a realiza sau contracta analize si prognoze complexe pentru identificarea nevoilor de dezvoltare pentru resurselor umane; facilitand o adaptare rapida la schimbarile permanene ale pietii muncii pentru serviciile furnizate in sistem public sau privat din domeniile: ocuparii si formarii (initiale si continue).

CAP. 3 CONTEXTUL EUROPEAN

Politica sociala a comunitatii europene a debutat odata cu tratatul de constituire a acesteia, in 1957. Astfel, Tratatul de la Roma pune bazele politicii sociale prin articolele sale referitoare la libera circulatie a muncitorilor si la libertatea de stabilire a acestora, in contextul crearii pietei comune. Tot prin acest tratat a fost prevazuta si crearea Fondul Social European, instrumentul de finantare a politicii sociale si cel mai vechi dintre fondurile structurale. Pasul urmator a fost constituit de adoptarea Actului Unic European (The Single European Act),in 1986, ce contine directive privind sanatatea si siguranta la locul de munca, introduce dialogul social si conceptul de coeziune economica si sociala (materializat prin crearea Fondului de coeziune economica si sociala). Anul 1989 constituie un moment important al constructiei sociale europene prin adoptarea primului document programatic al politicii sociale – Carta Sociala, ce stabileste drepturile sociale fundamentale si, odata cu acestea, directiile de actiune ale politicii sociale. Un an mai tarziu, in 1990, Tratatul de la Maastricht (ratificat in 1992) stabileste ca unul din obiectivele Uniunii atingerea unui „nivel ridicat de ocupare a fortei de munca si al protectiei sociale, egalitatea intre femei si barbati [...] cresterea standardelor de viata si a calitatii vietii...”(Articolul 2). In 1991 a fost adoptat Protocolul Social (Social Policy Protocol), ce a fost anexat Tratatului de la Maastricht si care stabileste obiectivele politicii sociale (prefigurate de Carta Sociala):promovarea ocuparii fortei de munca, imbunatatirea conditiilor de viata si de munca, combaterea excluziunii sociale, dezvoltarea resurselor umane, etc. (semnat de 11 SM, nu si de Marea Britanie).



Cartea Verde (Green Paper), lansata in 1993, deschide procesul de discutie asupra viitorului politicilor sociale la nivel comunitar si este urmata, in 1994, de Cartea Alba (White Paper) – ce stabileste prioritatile politicii sociale pana in anul 2000. Acestea sunt concretizate in programele de actiune sociala pentru perioadele 1995-1997 si 1998 -2000. In 1997, prin Tratatul de la Amsterdam (ratificat in 1999) este abrogat Protocolul Social, este lansat Acordul Social (Social Policy Agreement) si este integrat un nou articol in Tratatul UE, un articol privind ocuparea fortei de munca si cunoscut ca Titlul VIII. 1998 este anul in care Marea Britanie semneaza Acordul Social si participa astfel la politica sociala comunitara. 1.2. Strategia europeana de ocupare a fortei de munca „Strategia europeana de ocupare a fortei de munca” a fost adoptata odata cu introducerea, in Tratatul de la Amsterdam (1997), a capitolului referitor la ocuparea fortei de munca (Titlul VIII). Anul 2000 constituie un moment major in evolutia politicii sociale prin elaborarea Strategiei de la Lisabona (Lisbon Strategy), prin care este stabilit obiectivul pe zece ani al Uniunii Europene, reprezentat de transformarea economiei comunitare in cea mai competitiva economie bazata pe cunoastere. Strategia are drept scop combaterea somajului la nivelul UE si a fost conceputa ca instrument principal de trasare si coordonare a prioritatilor comunitare in aceasta directie, prioritati ce vor fi adresate de fiecare stat membru in parte. Astfel spus, rolul acestei strategii este de a coordona, la nivel comunitar, politicile de ocupare. Strategia este structurata pe patru piloni, fiecare reprezentand un domeniu de actiune a carui dezvoltare contribuie la o mai buna ocupare a fortei de munca la nivel comunitar: 1) angajabilitatea – ce reprezinta o noua cultura in sfera ocuparii fortei de munca si se refera la abilitatea de a fi angajat, contribuind la combaterea somajului in randul tinerilor si la combaterea somajului pe termen lung; 2) antreprenoriatul – ce promoveaza crearea de noi locuri de munca prin incurajarea dezvoltarii locale; 3) adaptabilitatea – ce are in vedere modernizarea organizarii muncii si promovarea contractelor de munca flexibile; 4) asigurarea de sanse egale – se refera in special la adoptarea de masuri speciale pentru femei, in scopul reconcilierii vietii profesionale cu viata personala. Tinte specifice stabilite la Lisabona pentru statele membre UE ca urmare a implementarii Strategiei Europene de Ocupare pana in 2010 : - Rata generala a ocuparii 70%; - Rata de ocupare in randul femeilor 60%; - Rata de ocupare de 50% pentru persoanele cu varste cuprinse intre 55-64; - Fiecarui somer i se va oferi un nou inceput inainte de a atinge 6 luni de somaj in cazul tinerilor si 12 luni in cazul adultilor, sub forma de formare profesionala, reconversie, practica in munca, loc de munca sau alte masuri de ocupare, inclusiv de sprijinire a orientarii profesionale personale si de consiliere in vederea integrarii efective pe piata muncii; - Nivelul mediu de participare la procesul de invatare pe tot parcursul vietii sa fie de cel putin 12,5% pentru populatia adulta apta de munca (grupa de varsta 25-64 ani); - 25% din somerii pe termen lung sa participe pana in 2010 la una dintre masurile active de formare sau reorientare profesionala, angajare subventionata sau alta masura d ocupare, in scopul obtinerii mediei privind cele mai evoluate trei state membre; - Persoanele care cauta un loc de munca in UE sa poata consulta toate posturile libere facute publice prin intemediul agentiilor de ocupare a fortei de munca din statele membre; - Sa se obtina o crestere cu cinci ani, la nivelul Uniunii Europene, a varstei medii de iesire la pensie in cadrul pietei muncii, pana in 2010 ( prin comparatie cu 5, in 2001); - Sa se asigure, pana in 2010, servicii de asistenta sociala pentru cel putin 90% din copii intre 3 ani si varsta obligatorie de scolarizare si pentru cel puiin 33% din copii sub 3 ani;



- Sa se asigure o rata medie de abandon scolar, la nivel european de sub 10 %; - Cel putin 85% din persoanele in varsta de 22 de ani sa fi absolvit cursurile invatamantului secundar superior pana in 2010. Atingerea obiectivelor propuse prin strategia de ocupare se realizeaza prin planurile de actiune pentru ocupare elaborate de statele membre ghidate de linii directoare . Pentru perioada 2006-2008 conform Strategiei Europene de Ocupare revizuite, Statele Membre au ca zone de concentrare a politicilor de ocupare urmatoarele linii directoare integrate: Linia directoare integrata 17: Implementarea politicilor de ocupare ce vizeaza ocuparea intregii forte de munca, imbunatatirea calitatii si productivitatii la locul de munca si intarirea coeziunii sociale si teritoriale; Linia directoare integrata 18: Promovarea unei abordari pentru ciclul de viata in munca; Linia directoare integrata 19: Asigurarea unor Piete ale muncii inclusive, sporirea atractivitatii ocuparii si asigurarea rentabilitatii ocuparii pentru persoanele in cautarea unui loc de munca, inclusiv persoanele dezavantajate si celor inactive; Linia directoare integrata 20: Imbunatatirea adaptarii la nevoile de pe piata muncii; Linia directoare integrata 21: Promovarea unei mari flexibilitati concomitent cu siguranta locului de munca si reducerea segmentarii pietei muncii, avandu-se in vedere rolul partenerilor sociali; Linia directoare 22: Asigurarea dezvoltarii unor costuri cu munca si a unor mecanisme de stabilire a salarizarii favorabile angajarii; Linia directoare 23: Extinderea si imbunatatirea investitiilor in capitalul uman; Linia directoare 24: Adaptarea sistemelor de invatamant si formare profesionala ca reactie la noile cerinte privind competentele.

Cap 4. CADRUL NATIONAL PRIVIND OCUPAREA FORTEI

DE MUNCA Romania s-a aliniat la Strategia Europeana pentru Ocupare, revizuita, politica nationala in domeniul ocuparii fortei de munca fiind in concordanta cu liniile directoare integrate ale acestei strategii ( prezentate anterior) In acelasi timp conformitate in Documentul Comun de Evaluare, Comisia Europeana si de Guvernul Romaniei (JAP) sunt identificate un set de prioritati, cu privire la politicile de ocupare si piata fortei de munca pentru Romania. In rezumat prioritatile stabilite prin JAP reprezinta obiectivele politicilor de ocupare in vederea transformarii pietei fortei de munca din Romania si adaptarii politicilor de ocupare pentru asigurarea implementarii Strategiei Europene de Ocupare, dupa aderarea la Uniunea Europeana. Si sunt : - Promovarea unui mediu favorabil ocuparii (reducerea impozitelor si a taxelor, cresterea conformarii la plata taxelor, interactiunea dintre sistemul de asistenta sociala si cel de asigurari pentru somaj, sistem de salarizare care sa sprijine reformele economice si ale pietei muncii); - Dezvoltarea resurselor umane – legatura cu piata muncii (asigurarea pentru totii copiii a accesului la invatamantul obligatoriu; largirea accesului la invatamantul secundar; adaptabilitatea



la nevoile pietei muncii; asigurarea calitatii in educatie, mai ales in mediul rural; dezvoltarea strategiei pentru formarea profesionala continua si a capacitatii de pregatire a somerilor); - Promovarea de politici active pe piata muncii si Serviciul Public de Ocupare (asigurarea resurselor financiare si umane pentru politicile active pe piata fortei de munca, echilibru mai bun intre ocuparea subventionata si alte masuri, imbunatatirea calitatii si eficientei Serviciului Public de Ocupare, mai ales la nivel teritorial); - Asigurarea accesului egal pe piata muncii pentru toti (strategii pentru promovarea grupurilor dezavantajate pe piata fortei de munca, in special a membrilor minoritatii roma); - Cadrul institutional (dezvoltarea unui dialog bipartit, consolidarea capacitatii institutionale pentru politica regionala de ocupare si pentru implementarea cadrului de sprijin comunitar de tip structural). Implementarea acestor prioritati cu caracter strategic este evaluata in mod regulat, prin rapoarte de progres. Cel de-al doilea Raport de Progrese elaborat in 2005 are doua concluzii de retinut referitor la situatia privind ocuparea fortei de munca la nivel national : 1.- Influenta redusa a cresterii economice asupra evolutiei ratelor de ocupare, si insuficienta consolidare a cresterii economice pentru a contribui suficient la generarea de locuri de munca. 2. Consolidarea sistemului legislativ si institutional, corespunzator pietei fortei de munca, pe urmatoarele domenii: continuarea eforturilor de flexibilizare a relatiilor de munca, diminuarea poverii fiscale asupra locului de munca, facilitarea integrarii absolventilor in munca si imbunatatirea calitatii fortei de munca (incurajarea educatiei si formarii profesionale pe intreg parcursul vietii), adaptarea la nevoile, in continua schimbare, ale somerilor. In acelasi timp cadrul national privind ocupare fortei de munca trebuie sa ia in considerare prioritatile continute in Programul de Guvernare 2005-2008, care are ca principii in dezvoltarea actiunilor in domeniul ocuparii fortei de munca: - Implicarea partenerilor sociali in elaborarea politicilor si strategiilor pentru implementarea unor programe speciale in domeniul ocuparii; - Sanse egale pentru toti furnizorii de servicii de pe piata muncii (furnizorii de consiliere, formare profesionala si de ocupare) ; - Deplasarea centrelor de decizie catre unitatile locale pentru a se trece la un management competitiv, care sa conduca la cresterea responsabilitatilor locale si la optimizarea folosirii resurselor. Obiectivul strategic al programului de guveranare este: cresterea gradului de ocupare si scaderea reala a ratei somajului si este realizat prin pachete de masuri pasive, masuri active si masuri institutionale In realizarea politicilor la nivel national trebuie luate in considerare si „Recomandarile Raportului Comprehensiv de Monitorizare realizat de Comisia Europeana – 2005” conform carora sunt necesare masuri sustinute privind : - eforturi suplimentare pentru implementarea eficienta a prioritatilor identificate in Documentul Comun de Evaluare a Prioritatilor Politicii de Ocupare (JAP); - integrarea grupurilor minoritatilor etnice, in special a celei Rrome, pe piata muncii; - imbunatatirea eficacitatii si eficientei serviciului public de ocupare a fortei de munca; - activarea eficienta a masurilor de pe piata muncii. La nivel national s-a elaborat Strategia nationala pentru ocuparea fortei de munca, 2004 – 2010 ca un document cadru, care a identificat principalele probleme ale pietei muncii precum si prioritatile strategice nationale ale politicii de ocupare, a stabilit noua domenii de actiune cu rezultatele lor asteptate. Elementele principale ale Strategiei nationale pentru ocuparea fortei de munca 2004 – 2010, sunt: Probleme principale ale pietei muncii:

• ponderea semnificativa a populatiei ocupate in agricultura;



• nivelul ridicat al somajului de lunga durata si al somajului in randul tinerilor; • insuficienta fondurilor si a masurilor de stimulare fiscala, adresate atat angajatorilor cat

si angajatilor, in domeniul formarii profesionale continue; • mecanisme de stabilire a salariilor insuficient dezvoltate pentru a reflecta

corespunzator productivitatea si nivelul de calificare; • insuficienta monitorizare a impactului masurilor active asupra grupurilor lor tinta,

necesara pentru planificarea politicilor in domeniul ocuparii. Prioritati strategice nationale ale politicii de ocupare a fortei de munca:

• Promovarea adaptabilitatii fortei de munca, a invatarii pe parcursul intregii vieti si a formarii profesionale continue;

• Combaterea efectelor somajului structural; • Promovarea coeziunii si incluziunii sociale pentru grupurile vulnerabile (romi, tineri care

parasesc sistemul de stat de protectie a copilului, persoane cu handicap). Domenii principale de actiune cu rezultate asteptate:

1. Consolidarea nivelului de ocupare a fortei de munca, tinzand spre atingerea obiectivelor europene stabilite la Lisabona;

2. Promovarea adaptabilitatii si mobilitatii fortei de munca; 3. Imbunatatirea capacitatii de integrare pe piata muncii si prelungirea vietii active; 4. Combaterea efectelor somajului structural si reducerea ratei somajului; 5. Reducerea ratei somajului pentru grupurile vulnerabile; 6. Asigurarea egalitatii de sanse pe piata muncii; 7. Consolidarea parteneriatului social; 8. Cresterea eficientei activitatii institutiilor cu responsabilitati pe piata muncii; 9. Reducerea semnificativa a disparitatilor regionale in ceea ce priveste ocuparea fortei de

munca. Deasemenea a fost elaborata Strategia pe termen scurt si mediu pentru formare profesionala continua 2005 – 2010 in scopul dezvoltarii unui sistem de FPC transparent si flexibil, care sa asigure cresterea ocupabilitatii, adaptabilitatii si mobilitatii fortei de munca si care sa raspunda nevoilor companiilor privind forta de munca calificata. Strategia stabileste doua obiective strategice, realizate prin directii de actiune specifice si directii de actiune transversale: Obiectivul strategic 1: O participare crescuta la FPC si facilitarea accesului pentru toate categoriile de persoane din perspectiva invatarii pe tot parcursul vietii, cu urmatoarele directii de actiune specifice: Constientizarea cu privire la beneficiile FPC pentru persoane, angajatori si alti factori interesati;cresterea investitiilor publice si private in FPC si eficientizarea lor; dezvoltarea unui sistem de FPC flexibil si transparent, bazat pe competente, integrat Cadrului National al Calificarilor; imbunatatirea retelei de informare, consiliere si orientare profesionala;asigurarea conditiilor necesare pentru evaluarea/validarea si recunoasterea experientei si invatarii anterioare, inclusiv a competentelor dobandite in contexte de invatare non-formale si informale; Obiectivul strategic 2: Cresterea calitatii si eficientei sistemului de FPC printr-un management orientat spre rezultate, cu urmatoarele directii de actiune specifice: consolidarea structurilor institutionale si a parteneriatelor in FPC; implementarea mecanismelor de asigurare a calitatii; In contextul celor mentionate mai sus Planul National de Actiune in domeniul Ocuparii - PNAO 2006 se constituie ca o masura prioritara pentru integrare europeana Plan National de Actiune in domeniul Ocuparii - PNAO 2006 are o abordare pragmatica a procesului de elaborare a politicilor privind piata muncii, cu un accent deosebit pe ameliorarea ocuparii din mediul rural si insertia pe piata fortei de munca a persoanelor de etnie roma. Masurile de implementare a politicilor de ocupare au ca scop cresterea gradului de ocupare a fortei de munca, prin imbunatatirea calitatii si productivitatii muncii si avand ca rezultat consolidarea coeziunii sociale si teritoriale in concordanta cu liniile directoare integrate .



Astfel, cu scopul realizarii unui impact efectiv al masurilor preconizate si pentru incurajarea modificarii structurii economice din mediul rural si multiplicarea oportunitatilor de angajare in sectorul de servicii, au fost stabilite, pentru anul 2006,urmatoarele Prioritati generale: Consolidarea capacitatilor institutionale existente la nivel national regional si local;

Ocuparea fortei de munca din mediul rural;

Insertia pe piata fortei de munca a persoanelor de etnie roma;

Ameliorarea discrepantelor zonale si regionale si utilizarea cat mai eficienta a fondurilor

comunitare, in special a Fondului Social European.

CAP.5 CADRUL REGIONAL

5.1 ASPECTE GEOGRAFICE ALE REGIUNII DE NORD-EST (extras din PDR Nord-Est 2007-2013, www.adrnordest.ro )

Regiunea Nord-Est este alcatuita din sase judete : Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui, cu o populatie reprezentand 16.94% (cf. rencensamantului din 2002) din populatia totala a Romaniei si cu o suprafata de 15,46% din suprafata totala a tarii.( cifre absolute sunt prezentate in – tabelul 5.1 anexa 1) Cu aceasta structura, regiunea Nord-Est este cea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei . Relieful bogat ofera zone de deal si campie care se preteaza unei game largi de culturi agricole iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltarii turismului. Regiunea are puncte de frontiera cu Republica Moldova si Ucraina (rutier si feroviar) si trei aeroporturi civile (Bacau, Iasi si Suceava). Din punct de vedere regional, se invecineaza cu alte 3 regiuni ale Romaniei: Nord-Vest, Centru si Sud-Est.

Judetul Bacau este situat in jumatatea estica a tarii in bazinul mijlociu al Siretului si Trotusului. Amplasarea sa a contribuit la dezvoltarea zonei beneficiind de avantajele drumului european ce trece pe aici. Orase precum Targu Ocna si Trotus s-au dezvoltat datorita resurselor naturale(muntii de sare). Statiunea turistica Slanic Moldova este renumita datorita apelor curative



bogate in saruri. Orasul de resedinta, Bacau, se concentreaza o gama diversificata de intreprinderi din sectorul industrial, infrastructura afacerilor, servicii bancare, precum si institute de invatamant de stat si particulare. Judetul Botosani este situat in extremitatea de nord est a Romaniei, intre cursurile superioare ale raurilor Siret la vest si Prut la est. Orasul Botosani a aparut la o intersectie favorabila de drumuri comerciale, care i-au asigurat prosperitate de timpuriu. Este recunoscut mai ales prin geniile pe care le-a dat culturii romanesti: Mihai Eminescu, George Enescu si Nicolae Iorga. Judetul Iasi este situat in partea central-estica a Moldovei, in bazinele mijlocii ale raurilor Prut si Siret, detinand ca suprafata al doilea loc in Romania dupa judetul Prahova. Orasul Iasi, denumit si capitala Moldovei istorice, este cel mai mare oras din regiune (cu cca 9% din populatia acesteia) este un important centru universitar cu cele sapte institutii de invatamant superior. Tot aici, este dezvoltat un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial, reprezentat in majoritatea ramurilor sale. In Iasi se afla cel mai mare lacas de cult ortodox din Romania - Catedrala Mitropolitana (1840-1880). Judetul Neamt este situat in partea central nordica a Moldovei, in bazinele raurilor Bistrita, Siret si Moldova. Orasul de resedinta Piatra-Neamt, atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Craciun, situat in apropierea masivului Ceahlau, nu este numai o rascruce de drumuri turistice ci si un important obiectiv industrial si turistic, el detinand monumente istorice si de arhitectura. Judetul Suceava este situat in partea de nord a Moldovei, in bazinele superioare ale raurilor Siret si Bistrita. De o celebritate mondiala se bucura bisericile cu pictura exterioara din Suceava. Ele au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alaturi de Putna si Probota. Orasul Suceava a fost avantajat de faptul ca aici a functionat principala vama a tarii ce detinea rolul de depozit. Pin acesta orasul avea privilegiul de a fi un mijlocitor pentru comertul cu produse orientale atat catre Polonia cat si Ungaria. Judetul Vaslui este situat in partea de est a Romaniei, pe cursul mijlociu al raului Barlad. Vaslui, atat de bogat in istorie, este mai putin reprezentat prin monumente. Cele care au existat nu au rezistat vitregiilor timpurilor decat refacute. Bogatia naturala care face faima acestor locuri o reprezinta viile (remarcabilele vinuri de Husi). Tot aici, printr-un sistem de rafinare a vinului, experimentat perioada indelungata, se obtin coniacuri de foarte buna calitate.

5.2 PROFILUL DEMOGRAFIC AL REGIUNII

Conform Anuarului Statistic din 2005, populatia stabila totala a Regiunii Nord-Est in anul 2004 era de 3.738.601 locuitori, reprezentand 17.25% din cea inregistrata la nivel national in crestere cu 0,31% fata de 2002 si in valoare aproximativ egala cu cea inregistrata la recensamantul anterior (din 1992 - 3.751.783 locuitori). In ciuda sporului natural pozitiv inregistrat in regiune pana in anul 2002, populatia regionala a avut o evolutie intre limite relativ constante, generand ipoteza atenuarii sporului natural pozitiv de catre efectele migratiei externe. Din cele sase judete ale regiunii, cei mai multi locuitori erau concentrati in Iasi (cca 22% din populatia regiunii), iar cei mai putini in Vaslui (cca 12%). Populatia regiunii este concentrata in 45 centre urbane, 497 comune si 2413 sate. Tabelul 5.2 introduce evolutia ponderii populatiei intre cele doua medii de rezidenta (urban-rural) punand in lumina doua tendinte inregistrate in regiune: o tendinta de descrestere a ponderii populatiei urbane pana in 2003 (de la 44,13 in 1998 la 40,77%) explicata in principal ca fiind datorata migratiei ce a avut loc spre zona rurala, efect al procesului de restructurare industriala din aceasta perioada urmata de o usoara crestere in 2004 ( 43,58%) datorata in cea mai mare



parte faptului ca in 2003 un numar relativ ridicat de comune (in special in judetul Suceava) au fost declarate orase. La nivel judetean, judetele cu cea mai mare pondere a populatiei rurale sunt Neamt (61.3%) si Vaslui (58.6%) iar cu cea mai mica pondere Iasi (53.0%) si Bacau (53.5%). Tabel 5.2 Variatia populatiei rezidente in mediul urban pe judete in intervalul 1998-2004 % Judet anul 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Bacau 50.38 50.15 49.80 49.61 47.01 46.81 46.42Botosani 40.01 39.72 39.32 39.24 37.00 36.77 41.61Iasi 50.67 50.29 49.88 49.90 46.21 46.77 46.99Neamt 40.81 40.58 40.35 40.17 37.67 37.38 38.66Suceava 35.79 35.58 35.30 35.10 33.62 33.47 43.44Vaslui 43.49 43.15 42.69 42.61 40.11 40.04 41.34R NE 44.13 43.86 43.51 43.40 40.78 40.77 43.58

Sursa:INS - Anuarul Statistic 2005 Rata de substituire, indicator care se calculeaza prin impartirea populatiei din grupa de varsta de 15-24 ani cu populatia din grupa de varsta de 50-59 ani (tabelul 5.3), indica presiunea demografica care va fi exercitata pe piata muncii de tinerii care vor intra in randul populatiei active. Pentru Regiunea Nord-Est, aceasta rata este supraunitara (1.51), aceasta insemnand ca populatia care va intra pe piata muncii este mai numeroasa decat cea cu varsta de pensionare. Aceasta presiune este mai pronuntata in judetul Iasi unde rata de substituire este de 1.71 si mai putin pronuntata in judetul Neamt (rata de substituire = 1.35) Tabel 5.3 Structura populatiei pe grupe de varste in Regiunea Nord-Est in 2004

Grupe de varsta Judet Populatie, nr. locuitori

Sub 15 ani 15-24 ani 25-34 ani 35-49 ani 50-59 ani 60 ani si peste

Bacau 722961 18.46 15.74 15.79 20.80 11.25 17.96Botosani 459195 19.46 15.31 15.45 18.47 10.32 20.99Iasi 821621 18.66 18.45 16.62 19.03 10.74 16.50Neamt 570367 17.45 15.39 15.97 20.31 11.33 19.55Suceava 705202 19.88 16.07 15.79 19.31 10.39 18.56Vaslui 459255 19.78 15.99 14.61 18.95 10.72 19.95Total RNE 3738601 18.90 16.33 15.91 19.54 10.81 18.51

Sursa: INS Anuarul Statistic 2005 Structura pe sexe a populatiei la nivel global, pe regiune, evidentiaza o repartizare echilibrata a acesteia in Regiunea Nord-Est, 49.4% din populatia totala a regiunii fiind barbati, iar 50.6 % femei. Conform datelor inregistrate in ultimul recensamant (2002), distributia pe etnii a populatiei la nivelul regiunii reflecta faptul ca in Regiunea NE romanii detin o majoritate absoluta (97.89% din total populatie) fiind urmati la mare distanta de populatia roma (1.22% din total populatie). Pana in anul 2002 inclusiv, regiunea Nord-Est a fost singura regiune din Romania care a inregistrat valori pozitive ale sporului natural. Conform datelor de proiectie a populatiei la orizontul anilor 2013 la nivel regional si judetean obtinute in Studiile privind Piata Muncii realizate in prgramul Phare TVET 2002 de Institutul National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale in 2005 ( tabelul 5.4) evolutia populatiei in Regiunea NE urmeaza tendinta nationala de declin.



Tabelul nr. 5.4. Proiectia populatiei la orizontul anilor 2013 la nivel regional si judetean

Mii pers

Calcule INCSMPS : Sursa datelor de intrare este : Institutului National de Statistica, «Proiectarea populatiei

Romaniei in profil teritorial pana in 2025» Valorile pentru anii intermediari proiectiei INS au fost stabiliti printr-o procedura de interpolare. Pe grupe mari de varsta, populatia proiectata pe judete si regiuni va inregistra reduceri importante la grupa 0-14 ani si 65 ani si peste si cresteri pentru grupa 15-64 ani (resurse de munca) tabele 5.2a, 5.2b si 5.2c din anexa 1. Putem considera characteristic pentru Regiunea NE aspecte de tipul celor ce urmeaza : proportie ridicata a populatiei care traieste in mediul rural si rata de substituire este supraunitara, cea ce indica pentru perioada urmatoare, o presiune crescuta pe piata muncii a tinerilor absolventi.

5.3. ANALIZA ECONOMICA LA NIVEL REGIONAL In descrierea mediului economic al regiunii Nord-Est un indicator important il reprezinta Produsul Intern Brut Regional (PIBR), respectiv raportul in care cele trei sectoare mari economice (agricultura, industrie si servicii) contribuie la realizarea acestuia. La nivelul anului 2003 (pentru care exista ultimele statistici furnizate de INS), serviciile si-au adus cea mai mare contributie la formarea PIBR cu 59.31%, urmate de industrie cu 24.04%, si agricultura cu 16.64%. In servicii aportul este asigurat in principal de servicii publice (sanatate, invatamant, administratie publica), tranzactii imobiliare, transport-comunicatii, comert si constructii. Din datele prezentate in tabelul 5.5 privind evolutia in structura a PIB-ului in perioada 1998-2003, se constata ca:

- Ponderea sectorului agricol,in structura de alcatuire a PIB regional ( inclusiv silvicultura si pescuit) au inregistrat anual o scadere usoara;

- sectorul industrial a avut o evolutie oscilanta in jurul unei ponderi medii de 26%; - sectorul serviciilor a inregistrat anual o usoara crestere.

Daca din punct de vedere structura ponderea industriei in PIRB are o valoare apropiata de cea inregistrata in Statele Membre UE, in cazul agriculturii ponderea este inca mare in detrimentul serviciilor unde nivelul ar trebui sa fie in jurul a 65% din PIBR. Totodata, desi agricultura are o contributie redusa in formarea PIBR, in acest sector activeaza peste jumatate din populatia ocupata regionala, ceea ce arata gradul scazut de productivitate in domeniu precum si practicarea unei forme de agricutura de subzistenta. In domeniul serviciilor, se constata o crestere anuala in constructii si tranzactii imobiliare, in timp ce in sectorul comertului are loc o scadere continua.



Tabel 5.5 Structura formarii PIB regional, % 1998 1999 2000 2001 2002 2003

Total regiune 100 100 100 100 100 100

Agricultura, vanatoare si silvicultura 19.34 19.16 17.09 18.70 18.79 16.64

Pescuit si piscicultura 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 0.01 Industrie 26.94 23.29 26.55 28.55 26.17 24.04 Constructii 4.35 3.67 4.54 4.92 5.13 5.46 Comert 9.64 10.21 8.94 7.90 7.41 6.65 Hoteluri si restaurante 1.82 2.07 1.57 1.63 1.33 1.20

Transport, depozitare si comunicatii 7.77 8.93 9.21 9.16 9.25 9.37

Intermedieri financiare 1.28 1.28 1.09 1.36 1.55 1.13

Tranzactii imobiliare, inchiriere si activitati de servicii 9.08 9.74 9.83 9.41 10.74 10.98

Administrate publica si aparare 4.27 4.52 4.03 3.39 3.59 6.05

Invatamant 3.33 4.10 4.16 3.84 4.25 4.28

Sanatate si asistenta sociala 2.55 2.51 2.50 1.91 2.44 2.94

Sursa: INS Anuarul Statistic 2005 Evolutia PIBR in perioada 1998-1999 a urmat o tendinta descrescatoare similara cu cea a PIB-ului national pentru ambele facandu-se resimtite efectele liberalizarii cursului de schimb valutar si ale programelor de restructurare in intreprinderile cu pierderi, incepute pe parcursul anului 1997. In Regiunea Nord Est, in anul 1999 descresterea economica este cu 50% mai mare decat cea inregistrata la nivel national dar in anul 2000 descresterea a fost mult mai mica fata de anul precedent, de 2.5%, in conditiile in care la nivel national a inceput procesul de relansare economica, cu rezultat o cresterea economica de 2.0 %. Incepand cu anul 2001 s-a inregistrat o cresterea PIBR de 8,3 % tendinta mentinuta in limita a 5.2 % in anii urmatori Tabelul 5.6 Tabel. 5.6 Evolutia PIB regional, %

1999/1998 2000/1999 2001/2000 2002/2001

Total regiune -7.7 -2.6 8.3 5.2

Agricultura, vanatoare si silvicultura -8.5 -13.1 18.5 5.7

Pescuit si piscicultura 11.8 -20.8 4.6 8.3 Industrie -20.2 11.1 16.5 -3.6

Constructii -22.2 20.6 17.4 9.8 Comert -2.2 -14.7 -4.3 -1.4

Hoteluri si restaurante 5.3 -26.3 12.8 -14.5

Transport, depozitare si comunicatii 6.1 0.5 7.7 6.2

Intermedieri financiare -7.5 -17.1 34.9 19.8

Tranzactii imobiliare, inchiriere si activitati de servicii -1.0 -1.6 3.6 20.0

Administratie publica si aparare -2.2 -13.2 -8.9 11.5 Invatamant 13.7 -0.9 0.0 16.2 Sanatate si asistenta sociala -8.8 -3.1 -17.2 34.1

Sursa:INS : Anuarul Statistic 2005 Nota: Pentru calculul variatiei PIBR s-a folosit exprimarea acestuia in preturi constante. Eliminarea efectului inflationist a fost realizata prin folosirea deflatorului comunicat anual de catre BNR, care permite trecerea de la preturi curente la preturi constante.



In perioada 1998-2003 se constata ca cele trei sectoare economice au detinut ponderi relativ constante din PIBR, agricultura inregistrand o usoara descrestere insotita de o usoara crestere a serviciilor. In domeniul serviciilor, se constata o crestere anuala in transporturi, constructii si tranzactii imobiliare, in timp ce in sectorul comertului si hotelier-restaurante are loc o scadere continua. Incercand o estimare a ratei anuale de crestere a PIB-ului regional pe baza prognozelor furnizate de Guvernul Romaniei si BNR in care se estimeaza ca la nivel national pentru perioada care urmeaza PIB-ul va avea o crestere anuala de 5 % si tinand cont de faptul ca in anii 2001 si 2002 cresterea PIBR a avut un ritm superior celui inregistrat la nivel national, putem prognoza ca si in regiune rata anuala de crestere a PIBR pentru perioada urmatoare se poate afla in jurul unei valori medii de crestere de cca. 5%. Daca preluam estimarile realizate in studiile INCSMPS (2005 – Phare TVET) privind piata muncii conform carora pentru perioada 2007-2012 contributiile la structura PIB-lui Regionii NE pentru cele trei sectoare mari ale economiei au ponderi in jurul valorilor: agricultura va contribui cu 10%, industria cu 26% si serviciile cu 64%, putem configura anumite actiuni pe care regiunea in ansamblul ei ar trebui sa le realizeze . In termeni reali se estimeaza ca pentru perioada 2007-2012 ritmul mediu anual de crestere in agricultura este mai scazut, in jurul valorii de 2%, in industrie 3% si in servicii mai ridicat la aproximativ 6%. In interiorul sectorului servicii, se estimeaza ca in cazul constructiior acestea vor creste cu 15%, comertul cu 1% iar in ramura hoteluri-restaurante cu 2%. Numarul firmelor inregistrate din industrie, comert si servicii din regiunea Nord-Est insuma 7494 la finele anului 2001. Dinamica inregistrarii acestora se plaseaza pe un trend descrescator.

Figura 5.2.

Dinamica numarului de f irme inregistrate in regiunea NE, 1990-2001

5

9130

1190211217

13751

70145835

4665 41292995

7494 7494

y = -100,33x2 + 1099,5x + 5423,7R2 = 0,1128

02000

40006000

800010000

1200014000

16000

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Sursa: INS, Statistica teritoriala, 2004

In ceea ce priveste pozitionarea relativa a judetelor dupa numarul de firme infiintate, constatam rolul de lider al judetului Iasi, urmat indeaproape de Bacau. Insa in ceea ce priveste dinamica, in perioada 1990-2001, trenduri crescatoare se remarcau doar in Vaslui.



Figura 5.3

Dinamica f irmelor inregistrate pe judetele regiunii NE, 1990-2001

0500

10001500

20002500

30003500

4000

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceav a Vaslui


Dintre firmele active in 2002, in ceea ce priveste tipul activitatii CAEN, la nivelul regiunii NE, majoritatea isi desfasurau activitatea in comert (58.9%), pe locul doi plasandu-se, la distanta mare, industria prelucratoare (17.3%), urmata de activitatile de tranzactii imobiliare (6.5%) si transport depozitare si comunicatii (5.0%).

Tabel 5.7 Structura firmelor active pe tipuri de activitate CAEN in regiunea NE si judete,in 2002


Pe judete, cea mai mare pondere a firmelor active in comert se inregistreaza in Bacau (61.9%), iar cea mai mica in Neamt (48.5%,). In industria prelucratoare cea mai mare pondere a firmelor active o gasim in Neamt (26.3%), iar cea mai mica in Bacau (15%). Activitatea de constructii este mai bine reprezentata in Bacau (5.2%), iar activitatea de tranzactii imobiliare este cel mai bine reprezentata in Iasi (8.8% din numarul de firme). Pe clase de marime, unitatile cu pana la 10 salariati sunt majoritare in toate judetele, reprezentand, la nivelul regiunii, 85,9% din total, judetul Iasi detinand locul I (cu 87,8% din firme cu sub 10 salariati). Firmele cu peste 10 salariati sunt mai bine reprezentate in Neamt. Tabel 5.8 Structura firmelor active pe clase de marime in judetele regiunii NE, in 2002




Dinamica firmelor cu capital strain, la nivelul regiunii Nord-Est, se poate spune ca a fost fluctuanta, inregistrand un minim in perioada 1995-1996, dupa care numarul lor reincepe sa creasca, trendul general fiind de usoara crestere. Pe judete, dinamica a inregistrat, dupa startul „in forta”, o perioada de scadere intre 1994-1996, dupa care a urmat o perioada de crestere, insa mai putin spectaculoasa. Cel mai mare numar de firme cu capital strain le regasim in judetul cu cel mai ridicat potential economic Iasi. Retinem insa ca importanta observatia cu privire la trendul de crestere a firmelor cu capital strain in toate judetele( Figura 5.4).

Figura 5.4 Dinamica numarului de f irme cu capital strain in judetele regiunii NE, 1990-2001

0

50

100

150

200

250

1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui


In anul 2001, la nivel judetean aproximativ o treime din firmele cu capital strain se aflau in judetul Iasi, cele mai putine firme de acest gen activand in Botosani si Vaslui. Insa din punct de vedere al volumului investitiilor straine directe realizate in Regiunea Nord-Est aceasta este plasata pe ultimul loc, cu numai 3% din volumul total national.

Figura 5.5

Distributia firmelor cu capital strain la nivel judetean in 2001

19%

8%

30%15%

23%5% Bacau

Botosani

Iasi

Neamt

Suceava

Vaslui


In anul 2002, structura cifrei de afaceri a unitatilor locale active pe tipuri de activitati CAEN indica, la nivelul regiunii pe locul 1, industria prelucratoare si, la mica distanta, comertul. Dintre judete, pentru industria prelucratoare, ponderea cea mai mare o detine Neamt (50,2% din cifra totala de afaceri), iar cea mai mica Iasi (32,8%).

Principala concluzie ce se desprinde din analiza regionala si din tentativa de prognoza economica este ca, in Regiunea NE ca si in Romania, trebuie intreprinse actiuni prin care sa se asigure o crestere durabila a ocuparii fortei de munca in sectoarele “locomotiva”. Ramane in continuare fara



raspuns intrebarea care vor fi sectoarele economice “locomotiva” in economia regiunii alaturi de cea romaneasca. Singura certitudine pe care o putem exprima la acest moment este ca structua economica a regiunii va trebui sa se schimbe, sa se adapteze unei structuri moderne, flexibile si competitive in competitia globalizata si ca structura ocuparii in economia regiunii va trebui sa reflecte aceste schimbari din structura economica.

5. 4 PARTICIPARE LA EDUCATIE/FORMARE PROFESIONALA ( SURSA PRAI NE REVIZUIT 2005)

La nivelul Regiunii Nord-Est o structura a participarii la educatie / formare profesionala arata dupa cum urmeaza :

Tabel 5.9.1: participarea la educatie pe in anul scolar 2003 – 2004 % Populatia

Scolara (nr) Grad de cuprindere

Pierderi Abandon scolar

Populatia de varsta 6-11 ani 230838 Elevi cuprinsi in inv. Primar 199388 86,4 3,2 0,36Populatia de varsta 11-15 ani 231320 Elevi cuprinsi in inv. Gimnazial 182609 78,5 4,5 1,03Populatia de varsta 15-19 ani 202767 Elevi cuprinsi in inv. Liceal 113935 56,2 8,8 0,84Populatia de varsta 15-17 ani 128776 Elevi cuprinsi in inv. profesional si de ucenici 61174 47,5 14,5 2,23

Sursa: PRAI NE 2007-2013 In regiunea NE in prezent populatia in varsta de 0-15 ani reprezinta 66 % din populatia rurala si analizand transferul de la un ciclu de educatie si formare la un ciclu superior, se constata o crestere a numarului de elevi ce parasesc scolarizarea .Tabelul ... Numarul elevilor ce parasesc sistemul de educatie / formare, sunt, majoritari din mediul rural, avand ca factor favorizant, venituri reduse pe membru de familie.

In vederea identificarii participarii elevilor la educatie si formare profesionala datele au fost colectate privind participarea elevilor in educatie si formare profesionala initiala Analiza din PRAI privind participarea elevilor la educatie si formare profesionala se bazeaza pe date certe pentru perioada 1997 – 2004 furnizate de sistemul inspectoratelor scolare si date prognozate pentru perioada 2004 - 2012. Din analiza acestor date s-au evientiat concluzii dupa cum urmeaza: - Pe durata instruirii preuniversitare sunt recuperari reprezentand 8% din populatia scolara. - Pe durata instruirii preuniversitare sunt pierderi in valoare de 24,55% din populatia scolara. - 7,7 % dintre cei inscrisi in clasa a 9-a parasesc studiile si devin someri. - 5,25% din populatia scolara intra in somaj la terminarea unei calificari de nivel 1 sau 2. - 4,8% din populatia scolara intra in somaj la terminarea liceului. - 1,6% din populatia scolara intra in somaj la terminarea studiilor superioare. - 52,75% din populatia scolara este angajata la terminarea unui ciclu de formare nivel 1,2,3,4,5. Cauze pentru situatia privind neparticiparea la educatie sunt multiple.: situatie familiala foarte grea - familie numeroasa, dezinteresul elevului, lipsa de supraveghere, regim educational necorespunzator: severitate excesiva-indiferenta, parinti plecati in strainatate, elevi plecati din tara, angajare temporara, familie dezorganizata, repetentie, parasirea domiciliului, vagabondaj, casatorie (pentru romi), refuzul parintilor de a trimite copilul la scoala, parinti bolnavi, alcoolici etc. Dintre cauzele identificate, ponderea cea mai mare o are dezinteresul elevului, lipsa de supraveghere, regimul educational corespunzator: severitatea excesiva/indiferenta, parinti plecati la munca in strainatate, pe locul al II-lea reprezinta si refuzul parintilor de a trimite copilul la



scoala, mai ales in mediul rural. Conform PRAI, din analiza rezultatelor obtinute la evaluarea la examenul de capacitate si bacalaureat in Regiunea N-E s-a constatat ca: - absolventii a 8 clase sau liceu proveniti din unitati scolare din mediu urban sunt mai bine pregatiti decat cei din mediul rural; - absolventii de liceu proveniti din grupurile scolare sunt mai prost pregatiti decat cei din mediul rural. - absolventii unitatilor scolare ce au traditie in formare, au rezultate superioare unitatilor scolare ce au asimilat noi programe de formare profesionala pentru calificari care nu constituie oferta de formare traditionala.

5.5 PIATA MUNCII

5.5.1 Analiza structurala a ocuparii in Regiunea NE

In perioada 1999-2004 la nivelul regiunii s-a manifestat o tendinta de scadere continua a populatiei active tabelul 5.9 bis. Aceasi tendinta s-a manifestat si pentru populatia ocupata si rata de ocupare consideram ca datorate in principal fenomenului de declin economic si a restucturarilor efectuate de intreprinderile cu capital majoritar de stat, tendinte prezente de altfel si la nivelul tarii. Tabelul 5.9

Tabel 5.9.2 Principalii indicatori ai ocuparii populatiei in perioada 1999 – 2004 (media anuala) Romania

Indicator An 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Populatia activa totala (15 ani si peste) (mii persoane)

11280* 11283* 11151* 10079 9915

9957

Rata de activitate (15-64 ani) (%)

69,0* 68,8* 67,7* 63,6 62,4

63,2

Populatia ocupata totala (mii personae)

10535* 10508* 10440* 9234 9223

9158

Rata de ocupare (15-64 ani) (%)

64,0* 63,6* 62,9* 58,0 57,8 57,9

Rata somajului BIM (15 ani si peste) (%) 6,6* 6,9* 6,4* 8,4 7,0 8,0Rata somajului BIM in randul tinerilor (%) 18,8 18,4 17,2 21,7 18,5

21,0 Sursa : Publicatia Institutului National de Statistica redactata in anul 2005 si intitulata “Forta de munca

in Romania – ocupare si somaj” ce cuprinde serii de date recalculate pe baza rezultatelor Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002 .

Observatii : * datele privind forta de munca in Romania (populatia activa, populatia ocupata si in somaj) in perioada 1999-2001, publicate anterior,au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la RPL din martie 2002



Tabel 5.9bis Principalii indicatori ai ocuparii populatiei in perioada 1999 – 2004 (media anuala) In Regiunea NE

Indicator An 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Populatia activa totala (15 ani si peste) (mii persoane) 2037 2044 2032 1781 1763 1814 Rata de activitate (15-64 ani) (%) 72,7 72,4 70,9 65,5 64,3 66,9 Populatia ocupata totala (mii personae) 1894 1914 1919 1645 1652 1701 Rata de ocupare (15-64 ani) (%) 66,8 67,1 66,4 60,1 59,9 62,4 Rata somajului BIM (15 ani si peste) (%) 7,0 6,4 5,6 7,6 6,3 6,2 Rata somajului BIM in randul tinerilor (%) 16,7 15,8 14,7 18,4 14,1 17,2

Sursa : Publicatia Institutului National de Statistica redactata in anul 2005 si intitulata “Forta de munca in Romania – ocupare si somaj”

In perioada 1999-2004, populatia activa totala (15 ani -64) s-a diminuat cu 10.94% intr-un ritm mai lent decat la nivel national (11,72%) implicand o scadere in regiune a ratei de activitate corespunzatoare cu 5.8%. La nivel regional, in intervalul 2004 -2009 conform estimarilor INS ,se va inregistra o crestere a populatiei active, tendinta care caracterizeaza fiecare judet. (tabelul 5.4) Tabel 5.9.3 Structura si evolutia prognozata a populatiei active

2004 2009*

10-14 ani

15-19 ani 20-54 ani 55-59 ani Populatia

active Populatia activa

Bacau 50670 59363 365386 34983 459732 475419 Botosani 31736 38099 215026 20348 273473 284861 Iasi 54275 76283 420653 36191 533127 551211 Neamt 37949 45833 285312 28199 359344 369094 Suceava 51572 59501 343750 30917 434168 454823 Vaslui 32118 40072 218786 21607 280465 290976 Total 258320 319151 1848913 172245 2340309 2426384

Sursa: Anuar INS 2005 * - estimare Nota: Populatia activa; reprezinta populatia din grupa de varsta 15-59 ani.In prognozarea acestor grupe de varste, datorita lipsei informatiilor referitoare la mortalitatea pe grupe de varsta si migratie, nu s-a luat in calcul influenta acestor factori. In 2009, populatia activa s-a calculat scazand din populatia activa pe anul 2004 grupa de varsta 55-59 ani si adunand grupa de varsta 10-14 ani. In anul 2004, populatia ocupata la nivelul Regiunii Nord-Est reprezinta 18.57% din totalul populatiei ocupate a tarii. Comparativ cu anul 1999, in 2004 rata de ocupare a populatiei in varsta de munca s-a redus cu 4.4 puncte procentuale, diferenta mai mica decat cea inregistrata la nivel national, respectiv de 5.6 puncte procentuale Trebuie mentionat faptul ca nivelul ridicat al ratei de ocupare de 62,4% in Regiunea NE fata de rata de ocupare inregistrata la nivelul tarii de 57.9% se datoreaza in principal ponderii ridicate a



populatiei ocupate in agricultura ca principala caracteristica a structurii ocuparii din aceasta regiune. In ceea ce priveste ocuparea pe sexe si grupe de varsta in perioada 1999-2004, rata de ocupare a scazut atat in randul populatiei masculine, cat si in randul populatiei feminine, in toate grupele de varsta, astfel incat, la finalul anului 2004, decalajul procentual intre ratele de ocupare ale celor doua sexe era de 6.1 puncte (65.4% pentru barbati, fata de 59.3% pentru femei)Tabelul 5.10. Ratele de ocupare pe sexe si grupe de varsta pastreaza caracteristica ratei de ocupare regionala fata de cea nationala, indicand valori peste ratele de ocupare la nivelul tarii; exista o exceptie data de caracteristica ratei de ocupare masculina in grupa de varsta 25-54 ani, care in perioada analizata ( 1999-2004) a inregistrat permanent valori mai mici fata de nivelul national.

Tabel 5.10 Rata de ocupare pe sexe si grupe de varsta 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Anul

grupa de varsta

National

NE National

NE National

NE National

NE National

NE National

NE

total 64,0 66,8 63,6 67,1 62,9 66,4 58,0 60,1 57,8 59,9 57,9 62,4 M 70,0 71,2 69,5 71,5 68,5 70,2 64,1 64,0 64,1 63,8 63,6 65,4

15-64

F 58,0 62,4 57,8 62,6 57,3 62,5 52,0 56,1 51,5 56,0 52,1 59,3 total 35,7 42,3 35,2 41,7 34,4 40,1 30,5 36,0 27,9 31,4 29,1 33,2

M 41,0 47,5 39,8 46,1 38,6 44,9 34,6 40,8 32,6 36,1 32,8 35,9 15-24

F 30,1 36,8 30,3 37,0 30,0 34,9 26,2 30,9 22,9 26,5 25,1 30,4 total 78,3 78,3 77,6 78,6 76,8 77,6 72,8 72,8 73,1 74,2 72,9 75,9

M 84,5 82,4 83,9 83,2 82,9 81,0 79,6 76,4 80,1 77,7 79,2 78,8

25-54 F 72,2 74,1 71,3 73,9 70,7 74,0 66,0 69,1 66,0 70,5 66,6 72,9

total 50,2 62,6 50,1 62,8 48,8 63,9 37,7 46,5 38,1 46,3 36,9 52,7 M 57,5 67.5 56,6 67,4 54,9 68,5 43,1 50,1 43,5 50,0 43,1 56,9

55-64

F 43,9 58,3 44,4 58,8 43,6 58,8 33,0 43,5 33,3 43,0 31,4 49,1 Sursa : INS , AMIGO cu observatia ca datele la nivel national pentru anii 1999-2001,au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002 Tendintele in interiorul grupelor de varsta pentru grupa de varsta 15-24 ani inregistreaza scaderi ale ratei de ocupare de 9.1 puncte procentuale in perioada 1999-2004, in timp ce pentru grupa de varsta 25-54 ani scaderea inregistrata a ratei de ocupare este de 2.4 puncte procentuale in aceiasi perioada..O scadere mai pronuntata o inregistram la grupa de varsta 55-64 ani de 9.9 puncte procentuale .. De asemenea, la fel ca si in cazul indicatorilor nationali, rata de ocupare in randul persoanelor de sex masculin a cunoscut o scadere mai puternica (5.8 puncte procentuale, de. la 71.2%, la 65.4%) decat rata de ocupare in randul populatiei feminine (3.1 puncte procentuale, de la 62.4%, la 59.3%).

Rata ocuparii pentru populatia de 15-64 ani in mediul urban (Tabelul 5.11), la nivel regional, in perioada 1999-2004, a inregistrat o scadere foarte usoara, de 0.9 puncte procentuale, ajungand la 54.5% in anul 2004, cu 1.4 puncte procentuale mai putin fata de media pe tara. In schimb, in mediul rural, rata de ocupare a populatiei, in perioada 1999-2004, a inregistrat valori mai mari la nivel regional fata de media pe tara, pentru toate grupele de varsta. Scaderea ratei in acest interval de timp a fost de numai 7.6 puncte procentuale, fata de 12.1 puncte procentuale cat a inregistrat scaderea mediei pe tara.



Tabel 5.11 Rata de ocupare pe medii si grupe de varsta (%) 1999 2000 2001 2002 2003 2004 Anul

grupa de varsta

National

NE National

NE National

NE National

NE National

NE National

NE

urban 56,9 54,3 55,8 54,2 55,2 52,7 53,7 49,8 54.0 50,7 55,9 54,5 15-64 rural 73,2 77,0 73,8 77,7 73,1 77,7 63,7 68,5 62.9 67,5 60,6 69,4

urban 24.3 22,0 23,4 22,9 23,3 22,1 22,2 19,9 20,9 18,8 22,1 19,5 15-24 rural 50,5 57,7 50,8 56,5 49,5 54,8 41,6 49,4 37,2 41,9 38,7 45,4

urban 75,7 73,0 74,2 72,3 73,3 70,2 71,7 67,3 72,1 68,9 73,9 72,7 25-54 rural 82,1 83,4 82,5 84,5 81,8 84,3 74,4 77,8 74,4 78,9 71,4 79,0

urban 21,0 16,6 20,6 16,6 19,8 16,9 17,2 13,4 18,9 13,8 22,9 25,8 55-64 rural 74.2 84,6 75,1 85,7 74,3 88,2 56,2 64,3 56,3 54,5 51,2 69,8

Sursa : INS , AMIGO cu observatia ca datele la nivel national pentru anii 1999-2001,au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002 Daca evolutia ratei ocuparii la nivel national inregistreaza reduceri in perioada 1999-2004 de cca 10 puncte procentuale la toate grupele de varsta, la nivel regional aceasta reducere, cu exceptia grupei de varsta 15-24 scaderea este de cca 5 puncte procentuale in perioada raportata ceea ce sustine ipoteza conform careia agricultura de subzistenta este inca puternic reprezentata in regiune si se reflecta in datele privind ocuparea. Cororborate si cu datele din tabelul 5.12 privind activitatea pe sectoare economice mari datele confirma caracteristica regiunii cu ocupare a fortei de munca preponderenta in domeniul agricol in conditiile unei productivitati scazute/ de subzistenta si implicatii in gradul de saracie ridicat care se manifesta in regiune. Tendintele sunt de reducere a dependentei de sectorul agricol dar este mult prea lent fapt ce implica luarea in considerare a unor politici sustinute de modernizare a structurii ocuparii in regiune.

Tabel 5.12 Ponderea populatiei ocupate in sectoarele mari ale economiei (%)

1999 2000 2001 2002 2003 2004 Domeniul National

NE National

NE National

NE National

NE National

NE National

NE

total 42,8 57,0 43,9 57,6 43,5 57,5 36,4 51,1 35,7 51,2 31,6 48,3 M 39,9 54,0 41,4 55,5 41,0 55,0 34,6 49,2 34,3 48,9 31,0 46,4

Agricultura

F 46,2 60,4 46,8 59,9 46,3 60,2 38,5 53,3 37,3 53,7 32,3 56,8 total 27,1 19,9 25,7 19,7 25,7 19,4 29,5 23,3 29,8 23,5 31,2 23,8 M 32,0 23,7 30,1 22,6 29,6 22,6 33,7 27,2 33,9 27,7 35,5 28,2

Industrie si constructii

F 21,4 15,7 20,5 16,5 21,1 16,0 24,4 18,9 24,9 18,9 26,1 19,9 total 30,1 23,1 30,4 22,7 30,8 23,1 34,1 25,6 34,5 25,3 37,2 27,9 M 28,1 22,3 28,5 21,9 29,4 22,4 31,7 23,6 31,8 23,4 33,5 25,4

Servicii

F 32,4 23,9 32,7 23,6 32,6 23,8 37,1 27,8 37,8 27,4 41,6 23,3 Sursa : INS , AMIGO cu observatia ca datele la nivel national pentru anii 1999-2001,au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002 Referitor la distributia pe sexe, se observa ca la nivel regional, femeile au un grad mai mare de ocupare in agricultura si servicii, in timp ce barbatii au rata de ocupare mai mare in industrie si constructii. Corelat cu ponderea ridicata a populatiei ocupate in mediul rural, se observa ca populatia ocupata in agricultura are un caracter majoritar situandu-se la o distanta de 16.7 puncte procentuale in plus fata de media pe tara, la nivelul anului 2004. (figura 5.7)



Figura 5.7 Ocuparea populatiei in sectorul agricol

42.8 43.9 43.535.7 31.6

57 57.6 57.551.1 51.2 48.3

36.4

010203040506070

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

RomaniaRegiunea Nord-Est

Ponderea populatiei ocupate in industrie si constructii la nivel regional a cunoscut o usoara scadere in perioada 1999-2001, dupa care a crescut in perioada 2002-2004, urmand acelasi trend cu media pe tara. Astfel, la nivelul anului 2004, 23.8% din populatia ocupata a regiunii active in industrie si constructii, fata de 31.2% cat reprezenta media pe tara. Acest fapt indica o mai slaba dezvoltare a acestui sector economic in regiune. Figura 5.8

Figura 5.8 Ocuparea populatiei in sectorul industrie si constructii

27.1 25.7 25.729.8 31.2

19.9 19.7 19.423.3 23.5 23.8

29.5

05

101520253035

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005


In domeniul serviciilor, la nivel regional, ponderea populatiei ocupate a crescut in perioada 1999-2004 (de la 23.1% in 1999, la 27.9% in 2004), mai lent decat ritmul de crestere inregistrat la nivel national.Figura 5.9

Figura 5.9 Ocuparea populatiei in sectorul servicii

30.1 30.4 30.834.5

37.2

23.1 22.7 23.125.6 25.3

27.9

34.1

0

10

20

30

40

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005




Tabel 5.13 Ponderea populatiei ocupate pe medii si sectoare economice (%) 1999 2000 2001 2002 2003 2004 anul

Domeniul

National

NE National

NE National

NE National

NE National

NE National

NE

total 42,8 57,0 43,9 57,6 43,5 57,5 36,4 51,1 35,7 51,2 31,4 48,3urban 6,7 7,3 6,9 7,8 6,4 6,2 4,4 3,3 4,8 4,5 4,0 5,8

Agricultura

rural 73,3 80,3 74,5 80,8 74,3 80,4 68,3 76,1 67,3 76,3 63,5 74,3total 27,1 19,9 25,7 19,7 25,7 19,4 29,5 23,3 28,9 23,5 31,2 23,8

urban 43,7 43,9 41,5 42,6 41,9 43,6 43,0 44,9 42,5 44,8 41,7 42,2Industrie si constructii

rural 13,1 8,7 12,6 9,1 12,2 8,6 16,0 12,0 16,9 12,1 19,0 12,5total 30,1 23,1 30,4 22,7 30,8 23,1 34,1 25,6 34,5 25,3 37,2 27,9

urban 49,6 48,8 51,6 49,6 51,7 50,2 52,6 51,8 52,7 50,7 54,3 52,0

Servicii rural 13,6 11,0 12,9 10,1 13,5 11,0 15,7 11,9 15,8 11,6 17,5 13,2

Sursa : INS , AMIGO cu observatia ca datele la nivel national pentru anii 1999-2001,au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002 . Din punctul de vedere al distributiei populatiei ocupate pe medii si sectoare de activitate, se observa ca la nivel regional populatia din mediul rural este in mod majoritar ocupata in agricultura. In perioada 1999-2004, ponderea populatiei ocupate din mediul rural in agricultura, a scazut de la 80.3% in 1999, la 74.3% in 2004, situandu-se insa permanent peste valorile medii pe tara. Scaderea a fost totusi mai lenta fata de media pe tara, astfel ca daca la nivelul anului 1999 exista un decalaj de 7 puncte procentuale, acesta s-a marit la nivelul anului 2004, la 10.8 puncte procentuale aspecte ce sustin interventii sustinute si urgente in mediu rural pentru reducerea ocuparii in agricultura cu accent pe reducerea ocuparii femeilor .

Figura 5.10 Ocuparea populatiei din mediul rural, in domeniul agricol

73,3 74,5 74,3 68,3 67,3 63,5

80,3 80,8 80,4 76,1 76,3 74,3

02040

6080

100

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005


Populatia ocupata cu program complet de lucru reprezinta majoritatea populatiei ocupate din regiunea Nord-Est ( Tabelul 5.14 din anexa 1, figura 5.11) si ponderea acesteia a inregistrat o crestere in perioada 1999-2004, de la 75.8% in 1999, la 86,7% in 2004, avand totodata valori mai mici decat media pe tara. Populatia ocupata cu program partial de lucru inregistreaza valori mai mari in Regiunea Nord-Est (15.7% in anul 2004), fata de media pe tara (10.6% in anul 2004). Distributia pe sexe a acestui indicator, arata o rata mai ridicata de ocupare a barbatilor cu timp complet de lucru, decat in randul populatiei feminine.

Figura 5.11 Ocuparea populatiei cu timp complet de lucru

84,1 83,4 83,3 88,4 88,6 89,4

75,8 73,6 7483,7 84 84,3

0

20

40

60

80

100

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005




Dupa mediul de lucru, ponderea populatiei ocupate cu program complet de lucru in mediul urban are valori mult mai ridicate si mai stabile in perioada 1999-2004 (de la 94% in 1999, la 95.7% in 2004), in comparatie cu ponderea populatiei ocupate in mediul rural care a inregistrat o crestere de 10.2 puncte procentuale (de la 67.2% in 1999, la 77.4% in 2004), mentinandu-se totusi o diferenta apreciabila de 18.3 puncte procentuale intre cele doua categorii, la finalul anului 2004.

Figura 5.12 Ocuparea populatiei cu program complet de lucru, in functie de medii, la nivel regional

94 93.3 94.7 96.9 96.6 95.7

67.2 64.4 64.776.8 77.2 77.4

020406080

100120

1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005

UrbanRural

In ceea ce priveste structura populatiei dupa nivelul de instruire la nivel regional, ponderea populatiei in varsta de peste 15 ani cu studii medii si superioare este mai mica decat media pe tara, inregistrand totusi o usoara crestere in perioada 1999-2004 (de la 4.4% ponderea populatiei cu studii superioare in 1999, la 6.1% in 2004). In schimb, ponderea persoanelor cu nivel scazut de instruire atingea valoarea de 45.1% in anul 2004, cu 3.2 puncte procentuale mai mult, fata de media pe tara. Dupa sexe (tabel 5.16), la nivelul regiunii, ponderea femeilor cu nivel scazut de instruire (49.6% in anul 2004) este mai mare fata de ponderea barbatilor (40.4% in anul 2004) , in timp ce pentru nivelurile mediu si superior de instruire populatia masculina are o pondere mai mare. Tabel 5.16 Structura populatiei in varsta de 15 ani si peste, dupa nivelul de instruire si sexe (%)

1999 2000 2001 2002 2003 2004 Nivelul de pregatire

National

NE National

NE National

NE National

NE National

NE National

NE

total 43,8 47,6 43,3 47,9 42,5 47,5 42,6 47,6 42,9 48,0 41,9 45,1M 37,8 42,4 37,1 43,1 36,5 42,5 36,5 42,8 36,8 43,2 35,6 40,4

Scazut *

F 49,4 52,7 49,1 52,7 48,3 52,3 48,3 52,3 48,7 52,7 47,8 49,6total 49,8 48,0 49,8 47,3 50,2 47,6 50,1 47,5 49,8 46,9 50,1 48,8

M 54,8 52,9 55,0 51,6 55,4 52,1 55,3 52,2 55,1 51,8 55,7 53,4

Mediu ** F 45,1 43,2 45,0 43,1 45,3 43,3 45,1 42,9 44,7 42,2 44,9 44,2

total 6,4 4,4 6,9 4,8 7,2 4,9 7,3 4,9 7,3 5,1 8,0 6,1M 7,4 4,7 7,9 5,3 8,1 5,4 8,2 5,0 8,1 5,0 8,7 6.2

Superior

*** F 5,5 4,1 5,9 4,2 6,4 4,4 6,6 4,8 6,6 5,1 7,3 6.0Sursa : INS , AMIGO cu observatia ca datele la nivel national pentru anii 1999-2001,au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002 Nota : * scazut cuprinde : invatamant gimnazial, primar, fara scoala absolvita ** mediu : cuprinde nivel liceal(inclusiv treapta I), profesional, postliceal de specialitate sau tehnic de maistri *** superior: universtar de scurta si lunga durata, doctorat Dupa medii (tabelul 5.17) populatia cu nivel scazut de instruire are o pondere mult mai mare in mediul rural (61.4% in anul 2004), fata de mediul urban (24.1% in anul 2004), in timp ce populatia cu nivel superior de instruire are o pondere mult mai mare in mediul urban (12% in anul 2004).



Tabel 5.17 Structura populatiei in varsta de 15 ani si peste, dupa nivelul de instruire si medii (%)

1999 2000 2001 2002 2003 2004 Nivelul de pregatire

National

NE National

NE National

NE National

NE National

NE National

NE

total 43,8 47,6 43,3 47,9 42,6 47,5 42,6 47,6 42,9 48,0 41,9 45,1urban 27,4 25,8 27,0 26,7 26,5 26,2 26,7 26,7 27,2 26,6 27,5 24,2

Scazut

rural 62,7 63,1 62,3 63,2 61,4 62,9 61,3 62,9 61,7 63,6 59,7 61,4total 49,8 48,0 49,8 47,3 50,2 47,6 50,1 47,5 49,8 46,9 50,1 48,8

urban 61,9 64,7 61,6 63,0 61,6 64,0 61,2 63,8 60,7 62,8 59,5 63,9

Mediu rural 35,9 36,1 36,1 36,0 36,9 35,8 36,9 35,6 36,7 35,3 38,5 37,0total 6,4 4,4 6,9 4,8 7,2 4,9 7,3 4,9 7,3 5,1 8,0 6,1

urban 10,7 9,5 11,4 10,3 11,9 9,8 12,1 9,5 12,1 10,6 13,0 12,0

Superior rural 1,4 0,8 1,6 0,8 1,7 1,3 1,8 1,5 1,6 1,1 1,8 1,6

Sursa : INS , AMIGO cu observatia ca datele la nivel national pentru anii 1999-2001,au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002

Referitor la structura populatiei dupa statutul profesional ponderea salariatilor in total populatie ocupata a crescut de la 42.1% in anul 1999, la 49.6% in anul 2004, ponderea non-salariatilor scazand de la 57.9% in anul 1999, la 50.4% in anul 2004 (tabelul 5.18). Se observa totusi faptul ca in timp ce la nivel national 65.9% din totalul populatiei ocupate sunt salariati, la nivelul regiunii Nord-Est, mai putin de jumatate, respectiv 49.6% sunt salariati. Acest fapt se datoreaza ponderii mari a populatiei ocupate in agricultura, multe persoane fiind ocupate intr-o agricultura de subzistenta si intrand astfel in categoria persoanelor ocupate cu venituri scazute. Pe sexe, ponderea non-salariatilor femei (52.1% in anul 2004) este mai mare decat ponderea non-salariatilor barbati (48.9% in anul 2004) iar raportul fata de nivelul national la nivelul anului 2004 contribuie la ipoteza ca in regiune ponderea femeilor ocupate in agricultura este f. ridicata generand necesitatea unei atentii deosebite in policile promovate (Tabelul 5.18). Tabel 5.18 Structura populatiei ocupate, pe sexe si dupa statutul profesional (%)

1999 2000 2001 2002 2003 2004 Statutul profesional Natio

nal NE Natio

nal NE Natio

nal NE Natio

nal NE Natio

nal NE Natio

nal NE

total 56,8 42,1 55,1 40,8 57,4 40,8 61,7 46,5 62,5 46,9 65,9 49,6M 59,8 44,6 57,3 42,1 56,7 42,2 63,0 47,9 63,2 48,7 65,8 51,1

Salariati

F 53,4 39,3 52,5 39,3 52,4 39,0 60,1 44,9 61,5 44,8 66,1 47,9total 43,2 57,9 44,9 59,2 45,3 59,2 38,3 53,5 37,5 53,1 34,1 50,4

M 40,2 55,4 42,7 57,9 43,3 57,6 37,0 52,1 36,8 51,3 34,2 48,9 Non-

salariati * F 46,6 60,7 47,5 60,7 47,6 61,0 39,9 55,1 38,5 55,2 33,9 52,1

Sursa : INS AMIGO, cu observatia ca datele la nivel national pentru anii 1999-2001,au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002 Nota: * non-salariati reprezinta :patroni, lucratori pe cont propriu, lucratori familial nerenumerati, membrii ai unei societati agricole sau ai unor cooperative neagricole

Dupa medii de rezidenta (tabelul 5.19), ponderea salariatiilor in mediul urban in anul 2004 era de 90.3%, indicand faptul ca cea mai mare parte a populatiei urbane ocupate era salariata.In schimb, in mediul rural, in anul 2004, 75.4% din populatia ocupata era non-salariata, indicand astfel ocuparea in agricultura de subzistenta si gradul ridicat de saracie ( 40.7 % in anul 2001 conform metodologiei CAPSIS in Planului National Antisaracie si Promovarea Incluziunii Sociale in cadrul caruia Regiunea NE are cel mai inalt nivel de saracie) .



Tabel 5.19 Structura populatiei ocupate, pe medii si dupa statutul profesional (%) 1999 2000 2001 2002 2003 2004 statutul

profesional National

NE National

NE National

NE National

NE National

NE National

NE

total 56,8 42,1 55,1 40,8 54,7 40,8 61,7 46,5 62,5 46,9 65,9 49,6urban 90,5 89,4 89,8 88,4 89,4 89,8 91,5 91,1 91,6 91,3 92,0 90,3

Salariati

rural 28,4 20,0 26,3 18,6 25,9 18,8 32,0 23,2 32,7 23,1 35,8 24,6total 43,2 57,9 44,9 59,2 45,3 59,2 38,3 53,5 37,5 53,1 34,1 50,4

urban 9,5 10,6 10,2 11,6 10,6 10,2 8,5 8,9 8,4 8,7 8,0 9,7 Non-

salariati * rural 71,6 80,0 73,7 81,4 74,1 81,2 68,0 76,8 67,3 76,9 64,2 75,4

Sursa : INS AMIGO, cu observatia ca datele la nivel national pentru anii 1999-2001,au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 20

5.5.2 Somajul 5.5.2.1 Rata somajului BIM la nivel regional a inregistrat o scadere in perioada 1999-2004, de la 7% in 1999, la 6.2% in anul 2004, valorile acesteia situandu-se sub media pe tara in perioada 2000-2004 (figura 5.13).

6,6 7 6,9 6,4 6,4 5,6

8,47,6

7 6,38

6,2

0

2

4

6

8

10

(%)

1999 * 2000 * 2001 * 2002 2003 2004

Figura 5.13 Rata somajului BIM pentru somerii BIM cu varsta de 15 ani si peste (1999 - 2004)

Romania Regiunea Nord Est

Sursa : Publicatia Institutului National de Statistica redactata in anul 2005 si intitulata “Forta de munca in Romania – ocupare si somaj” ce cuprinde serii de date recalculate pe baza rezultatelor Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002 .

La nivel regional, rata somajului BIM in randul tinerilor a avut o curba sinusoidala in perioada 1999-2004, avand un varf de maxim in anul 2002, cand a inregistrat valoarea de 21.7% ajungand la valoarea de 21% in anul 2004. Comparativ cu valorile medii pe tara pentru aceasta perioada, acest indicator a avut permanent valori mai mari la nivel regional, diferenta cea mai mare fiind in anul 2004, cand rata la nivel regional a avut cu 4.4 puncte procentuale mai mult decat cea nationala (Figura 5.15).Tendintele confirma aprecierile facute anterior privind rata de substituire a populatiei si presiunea demografica care va fi exercitata pe piata muncii de tinerii care vor intra in randul populatiei active. Indica de asemenea necesitatea concentrarii politicilor din regiune pentru sprijinul populatiei tinere in ceea ce priveste ocuparea unui loc de munca.



16,718,8

15,818,4

14,717,2 18,4

21,7

14,1

18,5 17,221

0

5

10

15

20

25

(%)

1999 * 2000 * 2001 * 2002 2003 2004

Figura 5.15 Rata somajului in randul tinerilor someri in sens BIM (15 - 24) ani

(1999 - 2004)


Sursa : Publicatia Institutului National de Statistica redactata in anul 2005 si intitulata “Forta de munca in

Romania – ocupare si somaj” ce cuprinde serii de date recalculate pentru anii 1999-2001 pe baza rezultatelor Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002 .

5.5.2.2 Somajului inregistrat ( date adminisrative AJOFM)

Rata medie a somajului inregistrat la nivelul regiunii Nord-Est, conform datelor furnizate de AJOFM-urile din regiune, a inregistrat permanent valori mai ridicate fata de media pe tara in perioada 1999-2004. Trendul acesteia a fost unul descendent, scazand de la 14.9% in anul 1999, la 7.5% in anul 2004, si reducandu-se totodata decalajul fata de media nationala, de la 3.1 puncte procentuale in anul 1999, la 1.3 puncte procentuale in anul 2004.

11.8

14.9

10.5

13.2

8.810.6

8.4

10.8

7.49

6.27.5

02468

10121416

1999 2000 2001 2002 2003 2004

Figura 5.16 Rata somajului inregistrat pentru somerii din evidenta ANOFM / AJOFM (1999 - 2004) (%)


Sursa : Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca / Institutul National de Statistica- Balanta Fortei de Munca Comparativ cu valorile medii pe regiune si valorile medii pe tara, cu cele mai mari valori ale ratei somajului se inregistreaza in judetul Vaslui, respectiv 10.3% in anul 2004, fata de 6.2% media pe tara si 7.5% media pe regiune. La polul opus, cele mai mici valori ale ratei somajului se inregistreaza in judetele Botosani, Iasi si Bacau.



Analizand graficele 5.19 si 5.20 de descrestere a ratei somajului pe judete, se observa ca cele mai mari descresteri au avut loc in judetele Botosani (de la 18.8% in anul 1999, la 6% in anul 2004) si Neamt (de la 17.8% in anul 1999, la 7% in anul 2004), in timp ce in judetele Bacau (de la 12.4% in anul 1999, la 6.8% in anul 2004) si Iasi (de la 10.5% in anul 1999, la 6.8% in anul 2004) descresterile au fost mai mici, datorita dezvoltarii economice si faptului ca valorile de pornire din anul 1999 erau cele mai mici din regiune.

Figura 5.19 Rata somajului inregistrat pentru somerii din evidenta AJOFM-uri din

Regiunea Nord Est (1999 - 2004) (%)

6,86

7,59

10,810,613,2

14,9

6,9

8,98,29,5

12,4

9,2

10,211

16,5

18,8

9,3

6,8

9,3

11

9,2

10,5

5

7

9

11

13

15

17

19

21

1999 2000 2001 2002 2003 2004

Regiunea Nord Est Bacau Botosani Iasi

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est / Institutul National de Statistica

Figura 5.20 Rata somajului inregistrat pentru somerii din evidenta AJOFM-uri din Regiunea Nord Est (1999 - 2004) (%)

9,7

7,5

14,7

11,9

10,3

7,59

10,810,6

13,2

14,9

77,8

13,6

9,5

16,917,8

88,5

12,1

13,6

12,8

15,1

17,3

6

8

10

12

14

16

18

20

1999 2000 2001 2002 2003 2004

Regiunea Nord Est Neamt Suceava Vaslui

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est / Institutul National de Statistica: Balanta Fortei de Munca



Numarul de someri inregistrati in evidentele AJOFM la nivelul regiunii Nord-Est are o tendinta de scadere permanenta in perioada 1999-2004, de la 243450 persoane in anul 1999, la 106122 in anul 2004. Comparativ cu media pe tara, numarul somerilor din regiune are o pondere foarte importanta, astfel ca 19.02% din numarul total de someri la nivelul tarii se afla in regiunea Nord-Est (Tabelul 5.21 – anexa 1)

Distributia numarului de someri pe judete indica o descrestere importanta la nivelul tuturor judetelor in perioada 1999-2004, astfel ca la finalul anului 2004, se inregistra cel mai mic numar de someri in judetele Botosani (13283 persoane) si Neamt (15382 persoane), in timp ce judetele Iasi (22289 persoane) si Suceava (20418 persoane) aveau cel mai mare numar. Dupa sexe, barbatilor are o pondere mai mare in numarul total al somerilor, decat femeile, inregistrandu-se la finalul anului 2004, 62,4 % barbati si 37,6% femei in evidentele AJOFM-urilor din regiune (Tabelul 5.22 – anexa 1.)

Ponderea somerilor tineri in totalul somerilor indica o medie la nivelul regiunii Nord-Est de 24.6% in anul 2004 tabelul 5.23. Valoarea cea mai mare a acestui indicator se inregistra in judetul Bacau (30.5%), iar valoarea cea mai mica in judetul Vaslui (20.7%). Dupa numar, judetul Iasi avea cel mai mare numar de someri tineri inregistrati (5688 persoane), in timp ce judetul Botosani avea cel mai mic numar (3210 persoane) Tabelul 5.23. Tabel 5.23 Situatia somerilor tineri inregistrati in Regiunea Nord Est, in anul 2004 (nr.persoane)

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est In situatia somajului inregistrat exista doua tendinte care necesita a fi mentionate: situatia somajulul in judetele Bacau si Vaslui si ponderea somerilor tineri . Daca la 2004 somajul inregistrat pentru judetul Bacau (fig.5.19) arata o valoare la 6,8% situand judetul aproape de media pe tara, trebuie mentionata ponderea somerilor tineri de cca 1/3 din total someri in timp ce pentru judetul Vaslui situatia este inversa, inregistrand cea mai mare rata a somajului (10,3% in 2004 ) dar cu cea mai mica pondere a tinerilor ( 20,7%) Intre aceste doua extreme inregistarm judetele din regiune. Consideram insa ca in cazul celor doua extreme o analiza mai profunda trebuie avuta in vedere pentru a propune actiuni de corectare. La nivel regional,(tabelul 5.24) ponderea somerilor de lunga durata in totalul numarului de someri inregistrati era in anul 2004 de 26.5%. Distributia acestui indicator la nivel de judete nu este una echilibrata, astfel ca in judetul Bacau ponderea era de 4%, in timp ce in judetul Neamt avea aceasta era la 40.8%. Dupa numarul somerilor de lunga durata, cei mai multi erau inregistrati in evidentele AJOFM Suceava (7837 persoane) si cei mai putini in judetul Bacau (684 persoane). Dupa varsta, somajul de lunga durata este un fenomen mai putin frecvent in randul tinerilor si cu impact mai mare in randul adultilor, cu varsta peste 25 ani.. Trebuie mentionat faptul ca in statistica ANOFM calculul ponderii somerilor de lunga durata este un proces realizat incepand cu sem.II 2004 si nu detinem informatii cu specificitatea duratei pentru tineri privind monitorizare la 6 luni.

2004 Total tineri cu varsta

15-24 ani ponderea somerilor tineri in totalul somerilor

adulti peste 25 ani

Regiunea Nord-Est 106122 26119 24.6 80003Bacau 17064 5210 30,5 11854Botosani 13283 3210 24,2 10073Iasi 22289 5688 25,5 16601Neamt 15382 3793 24,7 11589Suceava 20418 4562 22.3 15856Vaslui 17686 3656 20,7 14030



Tabel 5.24 Somerii de lunga durata din evidenta AJOFM-urilor din Regiunea Nord Est, in anul 2004 (nr.persoane) Total someri

inregistrati la AJOFM

Total someri de lunga durata (SLD)

Ponderea SLD in totalul somerilor (%)

Ponderea SLD tineri pana in 25 ani %

Ponderea SLD adulti peste 25 ani %

Regiunea Nord-Est 106122 28171 26,5 15,0 85,0Bacau 17064 684 4,0 26,7 73,3Botosani 13283 3768 28,4 11,2 88,8Iasi 22289 3809 17,1 23,8 76,2Neamt 15382 6271 40,8 15,7 84,3Suceava 20418 7837 38,4 8,9 91,1Vaslui 17686 5802 32,8 17,6 82,4Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est

Repartizarea numarului de someri dupa beneficii evidentiaza urmatoarea situatie: in perioada 1999-2001 numarul somerilor indemnizati era cu mult mai mare fata de numarul somerilor neindemnizati, reprezentand 70% din totalul numarului de someri la nivel regional, in anul 2001. In perioada 2002-2004, numarul somerilor indemnizati a scazut vertiginos, concomitent cu ponderea acestora in numarul total de someri, care a ajuns la valoarea de 30.91% in anul 2004. Acest fapt se datoreaza schimbarii cadrului legislativ privind protectia somerilor si aplicarea Legii 76/2002 (Tabelul 5.25 –anexa 1). Repartizarea somerilor dupa mediul de provenienta indica faptul ca in perioada 2002-2004 ponderea somerilor din mediul urban in numarul total de someri a scazut de la 39.5% in anul 2002, la 36.4% in anul 2004, in defavoarea somerilor din mediul rural. Totusi, in judetul Botosani, acest indicator a inregistrat o crestere constanta, de la 29.2% in anul 2002, la 35% in anul 2004, iar in judetul Vaslui a avut o evolutie sinusoidala, inregistrand insa permanent cele mai mari valori (Tabelul 5.26). Tabel 5.26 Ponderea somerilor din Regiunea Nord Est dupa mediul de provenienta, in perioada 2002 – 2004

2002 2003 2004 Total

(pers.) Urban

% Rural

% Total

(pers.) Urban

% Rural

% Total

(pers.) Urban

% Rural

% Regiunea Nord-Est 158816 39,5 60,5 127207

36,7

63,3

106122 36,4 63,6

Bacau 24420 41,9 58,1 17974 41,5 58,5 17064 41,0 59,0 Botosani 19921 29,2 70,8 16672 30,9 69,1 13283 35,0 65,0 Iasi 32506 43,0 57,0 31294 38,3 61,7 22289 34,8 65,2 Neamt 24613 41,1 58,9 18105 34,3 65,7 15382 33,6 66,4 Suceava 29253 30,8 69,2 22061 32,2 67,8 20418 31,5 68,5 Vaslui 28103 48,5 51,5 21101 41,8 58,2 17686 43,4 56,6 Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est Dupa nivelul de educatie, se observa ca somerii cu nivel scazut de educatie au o pondere covarsitoare in totalul numarului de someri, respectiv 81.32% , la finalul anului 2004, la nivel regional (tabelul 5.27) fapt ce implica necesitatea considerarii aspectelor de formare profesionala ca extrem de importante nu numai in lumina conceptului de invatare permanenta ci si ca o evidenta a unei nevoi la nivel regional in contextual cresterii sanselor de ocupare a fortei de munca.



Tabel 5.27 Ponderea somerilor inregistrati dupa nivelul de pregatire Anul 2002 2003 2004

Total Pers.

nive

l sc

azut

%

nive

l m

ediu

%

nive

l

sup.

% Total

Pers.

nive

l sc

azut

%

nive

l m

ediu

%

nive

l su

p.

%

Total Pers.

nive

l sc

azut

%

nive

l m

ediu

%

nive

l su

p.

%

RegiuneNord-Est 158816 83,3

14,8

1,9 127207 80,6 16,3 3,1 106122 81,3 14.9 3.8

Bacau 24420 86,0 11,6 2,4 17974 78,9 17,4 3,7 17064 75,7 18,6 5,7 Botosani 19921 84,5 13,9 1,6 16672 81,8 15,9 2,3 13283 87,0 10,5 2,5 Iasi 32506 86,4 11,3 2,3 31294 80,6 15,1 4,3 22289 81,9 13,6 4,5 Neamt 24613 82,3 15,3 2,4 18105 78,3 17,1

4,6 15382 79,0 15,0 9,4

Suceava 29253 74,6 23,5 1,9 22061 77,3 21,3 1,4 20418 82,7 14,8 2,5 Vaslui 28103 86,0 12,7 1,3 21101 86,9 11,2 1,9 17686 81,3 15,8 2,9

NOTA : - nivel scazut = nivel de instruire primar, gimnazial si profesiona - nivel mediu = nivel de instruire liceal si postliceal - nivel superior = nivel de instruire universitar Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est Participarea somerilor la cursuri dupa grupe de varsta, arata o distribuire aproximativ egala a numarului de cursanti intre cele doua grupe: someri tineri pana in 25 ani si someri adulti, peste 25 ani, la nivel regional, desi pe judete raportarile nu respecta intru totul aceleasi rapoarte. Astfel, in anul 2004, judetele Botosani, Iasi si Vaslui au avut inscrisi in forme de pregatire un procent mai mare de someri din grupa de varsta pana in 25 ani, in timp ce judetele Suceava si Bacau au avut un procent mai mare de someri pregatiti din cadrul adultilor peste 25 ani. Tabel 5.30 Repartizarea somerilor cuprinsi la cursuri de formare dupa grupe de varsta, in anii 2003 si 2004 (numar persoane)

Anul 2003 2004 Total someri

cuprinsi la cursuri, din care :

someri tineri < 25 ani %

someri adulti > 25 ani %

Total someri cuprinsi la cursuri, din care :

someri tineri < 25 ani %

someri adulti > 25 ani %

Regiunea Nord-Est 4861 48,4 51,6 5610 49,6 50,4

Bacau 502 49,6 50,4 1167 43,0 57,0Botosani 889 63,1 36,9 695 60,4 39,6Iasi 1160 46,8 53,2 896 56,8 43,2Neamt 981 36,4 63,6 858 52,8 47,2Suceava 671 45,5 54,5 1068 36,0 64,0Vaslui 658 51,1 48,9 926 55,4 44,6

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est Rata de plasare in urma absolvirii cursurilor de formare profesionala a inregistrat o valoare mai mare in anul 2003, respectiv 61.9% la nivel regional. La nivel judetean, cele mai ridicate rate de plasare, in perioada 2002-2004, s-au inregistrat in judetul Iasi, cu valori de peste 70% (Tabelul 5.31 anexa 1). Pentru formarea profesionala a persoanelor aflate in cautarea unui loc de munca, exista la nivel regional 5 Centre de Formare Profesionala in cadrul AJOFM-urilor, respectiv in judetele Suceava, Botosani, Neamt, Iasi, Bacau. Pentru formarea profesionala a adultilor mai exista la nivelul Regiunii NE un numar de 123 furnizori autorizati pentru formarea profesionala a adultilor. Tabelul 5.32



Tabel 5.32 Lista furnizori de formare profesionala acreditati in conditiile legii

Judetul Numar furnizori autorizati Numar meserii pentru care exista autorizare

Suceava 21 33Botosani 12 26Neamt 33 45Iasi 14 52Bacau 26 42Vaslui 17 29Total regiune 123 227

Sursa:Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor, www.cnfpa.ro

Judetul cu cel mai mare numar de furnizori autorizati pentru formare profesionala a adultilor este judetul Neamt (34 frunizori, inclusiv AJOFM Neamt), insa cea mai mare diversitate a meseriilor pentru care exista furnizori autorizati este in judetul Iasi (52 meserii). Totusi, relativ la numarul mare de someri din regiune si avand in vedere ca marea majoritate a acestora au un nivel scazut de educatie, numarul de furnizorilor autorizati in conditiile legii este mic pentru a acoperi nevoile de formare in conditiile in care vor exista surse de finantare a acesteia. In ceea ce priveste participarea adultilor la sistemele de formare continua, nu exista date si informatii la nivel regional dupa cum la nivel national aceste informatii sunt foarte reduse. Totusi, trebuie mentionat faptul ca in conformitate cu putinele datele existente la nivel national, Romania are o pozitie codasa in lista Statelor Europene in ceea ce priveste formarea continua si in acest context estimam ca regiunea trebuie sa fie cel putin in aceiasi situatie. Exista o multitudine de bariere care stau in fata participarea la invatarea permanenta pornind de la lipsa surselor de finantarea pana la modul rigid de organizare a sistemului de formare a adultilor. Nu sta in puterea regiunii sa solutioneze problema dar consideram ca mentionarea problematicii privind absenta mecanismelor de transfer a rezultatelor invatarii dobandite in contexte formale, informale si nonformale limiteaza posibilitatile populatiei adulte, in special, de a reintra in sistemul formal de educatie si de a-si certifica competentele dobandite in afara scolii trebuie facuta. Majoritatea furnizorilor de instruire evita programele modulare deoarece legislatia in vigoare nu este suficient de clara si parcurgerea unui modul sau mai multor module dintr-un program de formare nu confera dreptul de a practica o ocupatie pe piata muncii.

5.6 CONCLUZII: In rezumat putem caracteriza Regiunea de Dezvoltare NE ca fiind: - in ultimii 5 ani, intr-o tendinta de scadere continua ca numar de persoane in populatia activa si a populatiei ocupate; - aflata intr-o tendinta generala de descrestere a ponderii populatiei urbane pana in 2004 cand se inregistreaza o schimbare usoara de tendinta,dar ramanand totusi o regiune caracterizata de o proportie ridicata a populatiei care traieste in mediul rural; - cu o rata de substituire supraunitara, cea ce indica pentru perioada urmatoare, o presiune crescuta pe piata muncii a tinerilor absolventi. - cu o rata a ocuparii ridicata in comparatie cu nivelul national datorata in special ponderii ridicate a populatiei ocupate in agricultura.



- cu o structura ocuparii in regiune cu nivel ridicat in agricultura fapt ce indica existenta unei structuri economice ce necesita interventii majore si sustinute in modernizare, cu reducerea ocuparii in agricultura de subzistenta caracteristica regiunii si cresterea ocuparii in sectorul tertiar al serviciilor. - in nevoia de a intreprinde actiuni concertate si sustinute pentru schimbarea structurii economice a regiunii astfel incat aceasta sa se adapteze unei structuri moderne, flexibile si competitive in competitia globalizata acompaniate de masuri astfel incat structura ocuparii in economia regiunii sa reflecte aceste schimbari din structura economica. - cu o dinamica pe un trend descrescator de firme inregistrate din industrie, comert si servicii din regiunea si cu un volum al investitiilor straine directe realizate in Regiunea Nord-Est de numai 3% din volumul total national - cu rate de ocupare pe sexe si grupe de varsta similara cu cea de la nivel national cu mentiunea ca la nivel regional, femeile au un grad mai mare de ocupare in agricultura si servicii, in timp ce barbatii au rata de ocupare mai mare in industrie si constructii; in ceea ce priveste rata de ocupare pe grupe de varsta, persoanele cu varsta intre 15-24 ani si cele cu varsta 55-64 ani au inregistrat nivelele cele mai scazute necesitand o atentie sustinuta in politicile de promovare a ocuparii. - cu pierderi mari pe durata instruirii preuniversitare , de 24,55% din populatia scolara. - avand pe nivelulri de instruire o pondere a populatiei, in varsta de 15 ani si peste, cu nivel scazut de instruire ce depaseste cu mult media pe tara in timp ce nivelurile de studii medii si superioare este mai mica decat media pe tara; - avand o pondere covarsitoare in totalul numarului de someri (81.32% , 2004) pentru somerii cu nivel scazut de educatie. - o regiune afectata de fenomenul migratiei fortei de munca in afara granitelor Romaniei , fapt insa care nu poate fi cuantificat din lipsa parghiilor si a interesului pentru o monitorizare coerenta a procesului; totusi semnale din ce in ce mai consistente apar legat de problema copiilor de varsta scolara ramasi in grija bunicilor sau a fratilor mai mari aspecte asupra carora regiunea va trebui sa caute si sa gaseasca solutii pentru mentinerea acestora in scoala si asigurarea de asistenta specializata; -deasemenea, regiunea are cel mai ridicat nivel al saraciei din Romania, de 40,7% (Planul National anti-saracie si de Promovare a Incluziunii Sociale) fapt ce necesita atentie deosebita.

CAP.6 PROGRAME SI SERVICII CONEXE I. Programe derulate prin intermediul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca prevazute de Legea 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, modificata si completata Stimularea angajatorilor in vederea incadrarii absolventilor (ART.80 LG.76/2002) Stimularea angajatorilor in vederea incadrarii absolventilor institutiilor de invatamant este diferentiata in functie de nivelul studiilor. Angajatorii care incadreaza in munca absolventi si ii mentin in munca 3 ani, primesc pe o perioada de 12 luni din bugetul asigurarilor de somaj o subventie reprezentand: - 1 salariu de baza minim brut pe tara, in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii scolilor profesionale sau a scolilor de arte si meserii;



- 1,2 salarii de baza minime brute pe tara, in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant liceal sau de invatamant postliceal; - 1,5 salarii de baza minime brute pe tara, in vigoare la data incadrarii in munca, pentru absolventii de invatamant superior. Stimularea angajatorilor in vederea incadrarii de someri in varsta de peste 45 de ani sau someri intretinatori unici de familie, precum si a persoanelor care mai au trei ani pana la varsta de pensionare ( ART. 85 LG 76/2002) Angajatorii care incadreaza in munca pe perioada nedeterminata someri in varsta de peste 45 de ani sau someri intretinatori unici de familie primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajata din aceste categorii, o suma egala cu un salariu de baza minim brut pe tara in vigoare, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 2 ani.

De facilitatile prevazute mai sus, beneficiaza si angajatorii care au sub 100 de angajati si incadreaza in munca pe durata nedeterminata persoane cu handicap, cu obligatia mentinerii raporturilor de munca sau de serviciu cel putin 2 ani. Acordarea de credite cu dobanda subventionata Pentru crearea de noi locuri de munca prin infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale, precum si activitati independente desfasurate de persoane fizice autorizate se pot acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, credite in conditii avantajoase. Se acorda 1000 RON pentru fiecare loc de munca nou creat cu o dobanda de 25% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei. Acordarea gratuita a serviciilor de formare (ART. 66/LG.76/2002) Persoanele aflate in cautarea unui loc de munca si inscrise in evidenta agentiei pentru ocuparea unui loc de munca, precum si persoanele care desfasoara activitati in mediul rural si nu realizeaza venituri lunare sau realizeaza venituri lunare mai mici decat indemnizatia de somaj si care sunt inregistrate la agentiile pentru ocuparea fortei de munca beneficiaza, in mod gratuit, de servicii de formare profesionala. Serviciile de formare profesionala se asigura, gratuit, la cererea persoanelor angajate, cu acordul angajatorului, sau la cererea angajatorului, si pentru persoanele aflate in urmatoarele situatii: a) au reluat activitatea ca urmare a incetarii concediului pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap; b) au reluat activitatea dupa satisfacerea stagiului militar; c) au reluat activitatea ca urmare a recuperarii capacitatii de munca dupa pensionarea pentru invaliditate. Programe de formare profesionala pentru proprii angajati, derulate de furnizori de servicii de pregatire profesionala ( ART. 48/ Legea 76/2002 ) In scopul prevenirii somajului si consolidarii locurilor de munca prin cresterea si diversificarea competentelor profesionale ale persoanelor incadrate in munca, angajatorilor care organizeaza, in baza planului anual de formare profesionala, programe de formare profesionala pentru proprii angajati, derulate de furnizori de servicii de pregatire profesionala, autorizati in conditiile legii, se acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, o suma reprezentand 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesionala organizate pentru un numar de cel mult 20% din personalul angajat. Angajatorii pot beneficia de suma prevazuta pentru derularea unui singur program de formare profesionala in cursul unui an. Acordarea de subventii pentru ocuparea temporara a fortei de munca (ART. 78 Legea 76/2002) Din bugetul asigurarilor pentru somaj si din alte surse alocate, conform prevederilor legale se pot subventiona cheltuielile cu forta de munca efectuate in cadrul unor programe care au ca scop ocuparea temporara a fortei de munca din randul somerilor, pentru dezvoltarea comunitatilor locale. Serviciile pentru dezvoltarea comunitatilor locale cuprind serviciile publice de refacere si intretinere a infrastructurii, de ecologizare si de realizare a unor lucrari edilitare, servicii sociale care cuprind activitati de ingrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor, persoanelor cu handicap,



precum si alte servicii considerate de autoritatile publice locale ca fiind in interesul comunitatii locale. Subventiile se acorda, la solicitarea autoritatilor publice locale, fie a angajatorilor carora li s-au atribuit contracte cu respectarea reglementarilor in vigoare privind achizitiile publice, pe o perioada de cel mult 12 luni pentru fiecare persoana incadrata, din randul somerilor, cu contract individual de munca. Cuantumul lunar al subventiei pentru fiecare persoana incadrata cu contract individual de munca din randul somerilor este: in perioada 1 aprilie – 31 octombrie, 70% din salariul de baza minim brut pe tara; in perioada 1 noiembrie – 31 martie, un salariu de baza minim brut pe tara, la care se adauga contributiile de asigurari sociale datorate de angajatori, aferente acestuia. (Sursa A.N.O.F.M). II. PHARE CES 2000 - Dezvoltarea Resurselor Umane Programul PHARE CES 2000 - Dezvoltarea Resurselor Umane are ca Autoritatea responsabila cu implementarea Agentia pentru Dezvoltare Regionala Nord-Est. In urma evaluarii ex-post a schemei de finantare de tip pre-FSE Phare 2000, Dezvoltarea Resurselor Umane, Institutul de Stiinte ale Educatiei, Observatorul National Roman au fost prezentate urmatoarele rezultate: Nr. proiecte contractate: 62 (din care 3 reziliate) Volumul granturilor: 3.074.563 EUR Grad de absorbtie: 84.6% Nr. persoane formate: 3441 Nr. cursuri de formare: 125 Nr. centre de formare infiintate: 22 Nr. noi locuri de munca: 284 (Sursa ADR Nord Est)

CAP.7 PLANUL DE ACTIUNE Exercitiul de stabilire a masurilor si actiunilor in acest plan de actiune a avut ca punct de plecare problemele si provocarile regiunii in contextul Strategiei Europene pentru Ocupare, si a Liniilor Directoare revizuite. Scopul acestui raspuns regional la probleme identificate este de a imbunatati functionarea pietei muncii si a cresterea gradului de ocupare. Acest plan de actiune este un organism viu, intr-o continua dinamica si isi propune ca sa se adapteze la provocarile viitoare ale pietei muncii. Prioritati: P1: Promovarea ocuparii intr-o economie cu structura dinamica si moderna a Regiunii de Nord-Est (Liniile directoare 17,18)

Justificare: Ponderea mare a populatiei ocupate in agricultura si scazuta in servicii:

% Rata de ocupare in agricultura Rata de ocupare in servicii Romania 31,6 27,9Regiunea de Nord-Est 48,3 37,2

Obiectiv: In 2008, structura ocuparii in regiune, pentru principalele domenii economice va avea o repartiie mai adaptata unei economii moderne prin reducerii ocuparii fortei de munca in agricultura cu 10% si cresterea ponderii ocuparii in sectorul serviciilor cu 8%.



M.1.1. Dezvoltarea unei piete a muncii moderne, flexibile si inclusive care sa permita cresterea sanselor de ocupare/integrare durabila pe piata muncii. A1.1.1. Implementarea de programe de ocupare si formare adaptate nevoilor. A1.1.2. Incurajarea si sprijinirea mobilitatii fortei de munca. A1.1.3. Investitii in cresterea capacitatii institutiilor pentru gestionarea unei piete de munca flexibile moderne si inclusive (identificare nevoi, adaptare programe la nevoi, dezvoltarea de strategii de abordare, dezvoltarea de servicii specifice, etc). A1.1.4. Subventionarea de programe de creare de locuri de munca. M.1.2. Cresterea adaptabilitatii fortei de munca. A1.2.1. Adaptare programe de pregatire profesionala la cerinte in permanenta schimbare din piata muncii.urmarind accesul la ocupare a grupurilor vulnerabile din piata. A1.2.2. Asigurarea accesului la informatie privind nevoile pietei muncii prin dezvoltarea de servicii specializate. A1.2.3. Identificarea si valorificarea tuturor oportunitatilor de integrare pe piata muncii. M.1.3. Promovarea si asigurarea de sprijin pentru dezvoltarea initiativei private (antreprenoriat, actiuni inovative, etc.). A1.3.1. Promovarea de abordari inovative si flexibile de organizare a ocuparii. A1.3.2 Promovarea activitatilor de sprijin (informare, consiliere, instruire si suport) pentru asigurarea tranzitiei in traseul profesional, de la statul de elev, agricultor sau angajat la cel de antreprenor. A.1.3.3. Dezvoltarea spiritului si culturii antreprenoriale in invatamantul preuniversitar si universitar cu sprijinul si in parteneriat cu mediul de afaceri. A.1.3.4. Promovarea activitatilor de identificare de noi tehnologii destinate cresterii productivitatii si competitivitatii. M.1.4. Diversificarea oportunitatilor de ocupare in mediul rural. A1.4.1.Identificarea, diseminarea si valorificarea unor bune practici/abordari la nivel european. A1.4.2.Promovarea de programe de ocupare si formare adaptate specificitatilor mediului rural: identificare de nevoi si oportunitati si adaptarea actiunilor la acestea. A1.4.3 Dezvoltarea unor servicii de informare, sprijin si promovare pentru initiativa privata in mediul rural. A1.4.4. Dezvoltarea de parteneriate pentru atragerea capitalului in mediul rural. Indicatori :

P2: Facilitarea accesului pe piata muncii pentru grupurile expuse la riscul excluderii sociale avand drept grupuri tinta: diverse categorii de someri, tineri, femei, minoritati etnice cu concentrare pe rroma, persoane cu handicap, persoane fara nivelul minim obligatoriu de educatie, copii abandonati ca urmare a migratiei adultilor la munca in UE. (LD 19)

Justificare: In 2004, Regiunea NE este caracterizata de: - rate ale somajului de nivele superioare celor nationale, somaj in randul tinerilor, someri de lunga



durata, ponderea ridicata a femeilor in randul somerilor, ocupare scazuta a pentru anumite minoritati si saracie ( cap. 3), - 22% din populatia de varsta scolara (6-15 ani), nu era cuprinsa, intr-o forma de invatamant obligatoriu; (in anul scolar 2003-2004 - Sursa: PRAI 2005) - rata de cuprindere in educatie a populatiei de etnie roma era de 14,5% (2004-2005) din totalul populatiei de etnie roma inregistrata; (Analiza regionala pentru educatie OI POS DRU NE) . - lipsa a datelor privind participare la educatie / ocupare pentru copiii cu CES (deficiente usoare, medii, severe, grave) si persoane cu handicap. Obiective: Pentru 2008, se prognozeaza: - reducerea ponderii somerilor de lunga durata de la 26,5% in 2004 la 20,5% - scaderea ratei de somaj in randul tinerilor (15-24 de ani) de la 17,2% (in 2004) la 14%. - scaderea ratei de necuprindere in invatamantul obligatoriu de la 22% (populatia de varsta 6-15 ani) la 15% in 2008. - cresterea ratei de cuprinderea in educatie a populatiei de etnie roma de la 14,% la 30% din totalul populatiei roma. - crearea unui sistem de identificare timpurie si monitorizarea a participarii la educatie/ocupare pentru copiii cu CES si persoane cu handicap. M 2.1. Identificarea modalitatilor de combatere a discriminarii si promovarea masurilor de integrare pe piata muncii a grupurilor vulnerabile ; A 2.1.1 Crearea si dezvoltarea in comunitate a unor servicii de informare, orientare si consiliere, cat mai aproape de grupurile la risc. A.2.1.2. Identificarea si promovarea de programe pentru grupurile vulnerabile,urmarind promovarea egalitatii de sanse pe piata muncii si acumularea de cunostinte, calificari si alte resurse necesare pentru a face fata cerintelor unei vieti active, intr-o economie bazata pe cunoastere; A.2.1.3. Promovarea unor campanii de informare si constientizare pentru toti actorii comunitatii privind modalitati de combaterea discriminarii si excluderii sociala. M 2.2 Imbunatatirea si extinderea serviciilor sociale destinate reducerii marginalizarii si excluziunii sociale; A.2.2.1. Dezvoltarea si promovarea de parteneriate intre furnizori de servicii sociale publice si private urmarind promovarea de programe de integrare pe piata muncii a persoanelor dezavantajate. A2.2.2.Dezvoltarea unui sistem de identificare si monitorizare a grupurilor expuse la riscul de marginalizare / excludere sociala si de adaptare a serviciilor destinate promovarii includerii sociale. A.2.2,3. Identificarea de modalitati de sustinere a unor activitati la nivelul comunitatii urmarind promovarea culturii si a traditiilor in cadrul comunitatilor. A.2.2.4. Dezvoltarea unui sistem de asistenta sociala pentru copii cu parinti plecati in strainatate, pentru prevenirea abandonului scolar; M 2.3 Elaborarea si implementarea unor noi instrumente si solutii de promovare a ocuparii si formarii profesionale adaptate diverselor nevoi identificate in randul somerilor de lunga durata, a tinerilor si a altor grupuri dezavantajate pe piata muncii. A.2.3.1.Identificarea si promovarea unor pachete de programe adaptate promovarii ocuparii in conformitate si adaptate nevoilor grupurilor expuse la risc. A.2.3.2. Extinderea accesului la formarea continua pentru grupurile vulnerabile in vederea cresterii motivarii de participare a acestora pe piata muncii. A 2.3.3 Implementarea de programe si furnizarea de servicii de sprijin in initierea si dezvoltarea de activitati antreprenoriale



M 2.4 Dezvoltarea capacitatii de furnizare servicii de ocupare si de asistenta personalizata A.2.4.1. Identificarea nevoilor si dezvoltarea de programe pentru dezvoltarea/imbunatatirea competentelor in furnizarea de servicii de ocupare adaptate nevoilor de motivare a grupurilor dezavantajate in a deveni activi pe piata muncii. A.2.4.2. Identificarea de abordari inovative in programe privind promovarea a ocuparii grupurilor dezavantajate si asigurarea de suport in implementarea acestora. M 2.5 Dezvoltarea de programe de tip „a doua sansa” A.2.5.1. Identificarea de nevoi si dezvoltarea de programe integrate care sa asigure cresterea participarii in educatie si prevenirea parasirii timpurie a scolilor.. A.2.5.2. Dezvoltarea retelei de furnizori publici si privati de servicii de orientare si consiliere in cadrul sistemului de formare profesionala continua A2.5.3 Dezvoltarea de programe integrate si oferte de formare /educare pentru reintegrarea celor care au parasit scoala timpuriu – Programe tip “ a doua sansa”. A.2.5.4. Stimularea participarii la programele de tip “a doua sansa” prin realizarea unor campanii de informare si mediatizare. ___________________________________________________________________________ Indicatori P3: Extinderea si imbunatatirea investitiilor in capitalul uman (LD 22, 23, 24

Justificare: un fenomen negativ cu care se confrunta regiunea Nord Est este legat de neparticiparea la educatie si formare continua avand cauze multiple prezentate in rezumat pe pacursul materialului. Nu exista informatii disponibile privind participarea la formarea profesionala in regiune deci cuantifcarea unor rezultate este destul de greu de realizat Obiective: In 2008, se prognozeaza:

- Reducerea efectelor neparticiparii la educatie si abandonului scolar prin programe de formare profesionala care sa cuprinda persoanele care au parasit timpuriu sistemul de educatie; - Promovarea formarii profesionale pe tot parcursul vietii;

- Promovarea egalitatii de sanse intre barbati si femei. M.3.1. Adaptarea capacitatii de formare profesionala la nevoile pietei muncii; A.3.1.1. Crearea unui sistem de identificare si analiza a nevoilor pietei muncii. A.3.1.2. Pregatirea resurselor umane (trainerilor) pentru dezvoltarea de programe de pregatire adaptate cerintelor pietii muncii A 3.1.3 Dezvolatea de programe de trasformare a scolii intr-un furnizor de formare continua. A.3.1.4 Cresterea ofertei privind formarea destinata adultilor inclusiv a ofertei de servicii de informare si consiliere A.3.1.5. Promovarea si implementarea mecanismelor de transfer a rezultatelor invatarii dobandite in contexte formale, informale si nonformale, prin crearea unui sistem modular de calificare si competente. A.3.1.5. Imbunatatirea accesului la formare utilizand tehnologia informatiei si a comunicatiei. M.3.2. Promovarea invatarii pe tot parcursul vietei. A.3.2.1. Implicarea partenerilor sociali in promovarea formarii continue; A.3..2.2.Constientizarea in randul factorilor implicati de importanta formarii continue;



A 3.2.3 Identificarea nevoilor si dezvoltarea de programe de pregatire modulare adaptate nevoilor diverselor grupuri. A.3.2.5. Promovarea dezvoltarii sistemului de recunostere, certificare si validare a competentelor formale si informale in vederea asigurarii de sanse egale tuturor la invatarea pe tot parcursul vietii. A3.2.6 Cresterea investitiilor publice si private in FPC si eficientizarea lor; M.3.3. Egalitatea de gen si combaterea excluziunii sociale a femeilor A.3.3.1. Identificarea si promovarea de programe privind asigurarea egalitatii de gen si a cresterii participarii femeilor la viata economica, sociala si politica; A.3.3.2. Initierea si desfasurarea unor programe de informare asupra drepturilor sociale egale ale barbatilor si femeilor; A.3.3.3. Incurajarea activitatilor de formare profesionala continua a femeilor si barbatilor in vederea facilitarii accesului lor egal la toate sectoarele de activitate; A.3.3.4. Stimularea programelor care incurajeaza cariere profesionale de inalt nivel managerial pentru femei; A.3.3.5. Concertarea contributiilor principalilor actori sociali pentru promovarea principiului egalitatii de sanse in constiinta sociala; A.3.3.6. Sprijinirea programelor de inlocuire a imaginilor negative stereotipe ale femeii, in special prin intermediul mass-media. Indicatori ; P4: Dezvoltarea parteneriatelor si participarea activa a partenerilor sociali (LD20, 21)

Justificare:Desi realizate in diverse proiecte si programe, parteneriatele din regiune nu si-au exploatat potentialul in promovarea coeziunii economice si sociale regionale cel mai elocvent indicator fiind faptul ca Regiunea Nord -Est are cel mai ridicat nivel al saraciei din Romania, de 40,7% . (Planul National anti-saracie si de Promovare a Incluziunii Sociale) Obiective: In 2008, se prognozeaza o contributie a parteneriatelor, ca aport alaturi de alte interventii pentru reducerea nivelului de saracie la 35%. M 4.1. Implicarea partenerilor sociali in atragerea de investitii si surse de finantare externe; A.4.1.1.Sprijinirea initiativelor transnationale si parteneriatelor la nivel european pe piata muncii; A.4.1.2. Realizarea de campanii de informare, stimulare si promovare a initiativei private, promovate de partenerii sociali. M 4.2 Implicarea parteneriatelor in educatie si formare profesionala; A.4.2.1.Imbunatatirea tranzitiei de la scoala pe piata muncii implicarea in realizarea curriculum in dezvoltare locala; A.4.2.2. Asigurarea locurilor de practica in mediul de lucru pentru procesul de educatie si formare profesionala; A.4.2.3. Participarea la dezvoltarea si implementarea de planuri si programe de dezvoltare a resurselor umane; A.4.3.4.cresterea implicarii pertenerilor la activitati de analiza si prognoza privind necesarul de ocupare si formare. A.4.3.5. Dezvoltarea si implementarea de programe de consiliere cu sprijinul partenerilor sociali. M 4.3. Dezvoltarea de retele de incluziune sociala prin intemediul tuturor factorilor implicati A.4.3.1. Realizarea unor initiative si programe comunitare, avand ca scop imbogatirea dialogului social si contributia la promovarea includerii sociale; A.4.3.2. promovarea de programe in parteneriat cu actorii sociali urmarind cresterea capacitatii de expertiza si a implicarii partenerilor sociali in activitati privind combarterea excluderii sociale.



A.4..3.3. Initierea prin intermediul parteneriatelor, de campanii de diseminare si constientizare a informatiilor despre oportunitatile existente. Indicatori: P5: Cresterea capacitatii de stocare , analiza si prognoza a informatiilor privind piata muncii (LD19, 21)

Justificare:In momentul actual regiunea se confrunta cu lipsa unor informatii unitare si agregate ale pietii muncii alaturi de lipsa unor instrumente specializate privind evolutiile viitoare al acesteia. Obiective: Pana in 2008, se preconizeaza infiintarea in regiune a unui organism cu rol de observator regional si avand capacitatea de a realiza sau contracta analize si prognoze complexe pentru identificarea nevoilor de dezvoltare pentru resurselor umane; facilitand o adaptare rapida la schimbarile permanene ale pietii muncii pentru serviciile furnizate in sistem public sau privat din domeniile: ocuparii si formarii (initiale si continue). M.5.1. Stabilirea cadrului de organizare si functionare A.5.1.1. Infiintarea unui organism cu rol de observator regional; A.5.1.2. Recrutarea si instruirea de personal specializat in dezvoltarea de analize si prognoze. M.5.2.Identificarea particularitatilor regionale ale pietei muncii; A.5.2.1. Efectuarea unei analize cantitative si calitative pentru identificarea si evaluarea situatiei ocuparii in regiune. A.5.2.2. Semnalarea problemelor strigente ale regiunii din punctul de vedere al ocuparii; A.5.2.3. Analizarea dinamicii ocupationale; A.5.2.4. Furnizarea de studii de piata muncii partenerilor interesati. Indicatori:



Bibliografie:

Anuarul Statistic al Romaniei . Forta de munca in Romania. Ocupare si somaj (Serii de date recalculate pe baza RPL 2002) Anul publicarii: 2005

Planul National de Dezvoltare 2007-2013 Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Est 2007-2013 elaborat de Agentia de

Dezvoltare Regionala Nord-Est Programul Operational Regional 2007-2013 Analiza comparativa a pietei muncii in Romania,Uniunea Europeana si tarile candidate

- Simona Vonica Radutiu Joint Assessment Paper (Documentul comun de evaluare a prioritatilor politicilor de

ocupare in Romania PRAI N-E Date statistice A.J.O.F.M.-uri



ANEXA I Tabel 5.1 Unitati administrativ teritoriale

Unitate teritoriala Suprafata totala (kmp)

Numarul locuitorilor (la 18.03.2002)*

BACAU 6.621 706.623 BOTOSANI 4.986 452.834 IASI 5.476 816.910 NEAMT 5.896 554.516 SUCEAVA 8.553 688.435 VASLUI 5.318 455.049 TOTAL REGIUNE 36.850 3.674.367

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2003

Proiectia populatiei la orizontul anilor 2013 la nivel regional si judetean

Tabelul nr,5.2a

Mii pers 0-14 ani 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013NORD EST 694,9 685,6 676,4 667,4 658,5 649,8 645,3 640,8 636,4Bacău 130,5 128,1 125,8 123,5 121,3 119,1 118,0 117,0 116,0Botoşani 88,4 87,6 86,9 86,1 85,3 84,6 84,3 84,1 83,8Iaşi 152,3 151,5 150,7 149,9 149,2 148,4 148,1 147,9 147,6Neamţ 96,7 94,6 92,5 90,4 88,5 86,5 85,3 84,1 83,0Suceava 137,3 135,1 133,0 130,8 128,8 126,7 125,6 124,6 123,6Vaslui 89,7 88,6 87,6 86,5 85,5 84,5 83,8 83,1 82,4

Tabelul nr, 5.2b

Mii pers 15-64 ani 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013NORD EST 2510,3 2514,6 2518,8 2523,1 2527,4 2531,7 2526,6 2521,5 2516,5Bacău 494,1 494,9 495,7 496,5 497,3 498,1 496,7 495,4 494,0Botoşani 296,0 296,3 296,6 297,0 297,3 297,6 297,2 296,9 296,5Iaşi 561,4 562,5 563,6 564,7 565,8 566,9 565,8 564,6 563,5Neamţ 387,8 387,8 387,9 387,9 388,0 388,0 386,6 385,1 383,7Suceava 466,8 468,9 471,0 473,1 475,3 477,4 477,7 478,1 478,4Vaslui 304,2 304,1 304,0 303,9 303,8 303,7 302,6 301,4 300,3

Tabelul nr. 5.2c

Mii pers 65 ani si peste 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013NORD EST 527,5 524,3 521,1 517,9 514,8 511,7 508,9 506,2 503,4Bacău 97,6 97,2 96,8 96,4 96,0 95,6 95,3 95,0 94,6Botoşani 74,5 73,7 73,0 72,2 71,4 70,7 69,7 68,7 67,8Iaşi 102,8 102,3 101,8 101,2 100,7 100,2 100,2 100,1 100,1Neamţ 84,5 84,4 84,2 84,1 83,9 83,8 83,4 83,1 82,7Suceava 101,0 100,4 99,7 99,1 98,4 97,8 97,2 96,6 96,0Vaslui 67,1 66,4 65,7 65,0 64,3 63,6 63,1 62,7 62,2



Tabel 5.14 Structura populatiei ocupate, pe sexe, raportata la programul de lucru (complet / partial)

1999* 2000* 2001* Romania* Total M F Total M F Total M F

Total (mii persoane)

10535 5667 4868 10508 5633 4875 10440 5581 4859

- program complet (%) 84,1 86,3 81,5 83,4 85,5 81,0 83,3 85,1 81,2 - program partial (%) 15,9 13,7 18,5 16,6 14,5 19,0 16,7 14,9 18,8

Observatii : * datele pentru anii 1999-2001,au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002 .

1999 2000 2001 Regiunea Nord-Est Total M F Total M F Total M F Total (mii persoane)

1894 1002 892 1914 1013 901 1919 1005 914


2002 2003 2004 Romania Total M F Total M F Total M F


9234 5031 4203 9223 5057 4166 9158 4980 4178


2002 2003 2004 Regiunea

Nord-Est Total M F Total M F Total M F Total (mii persoane)

1645 874 771 1652 876 776 1701 891 810




Tabel 5.15 Structura populatiei ocupate pe medii, raportata la programul de lucru (complet / partial)

1999* 2000* 2001* Romania* Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural


10535 4822 5713 10508 4756 5752 10440 4732 5708


Observatii : * datele pentru anii 1999-2001,au fost recalculate avandu-se in vedere estimarea populatiei la Recensamantului Populatiei si Locuintelor din martie 2002 .

1999 2000 2001 Regiunea

Nord-Est Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural Total (mii persoane)

1894 604 1290 1914 608 1306 1919 594 1325


2002 2003 2004 Romania Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural


9234 4607 4627 9223 4662 4561 9158 4906 4252


2002 2003 2004 Regiunea

Nord-Est Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban RuralTotal (mii persoane)

1645 564 1081 1652 578 1074 1701 647 1054

- program complet (%) 83,7 96,9 76,8 84,0 96,6 77,2 84,3 95,7 77,4 - program partial (%) 16,3 3,1 23,2 16,0 3,4 22,8 15,7 4,3 22,6 Tabel 5.21 Somerii din evidenta AJOFM-urilor din Regiunea Nord Est, in perioada 1999-2004 (nr.persoane)

1999 2000 2001 2002 2003 2004 Romania 1130296 1007131 826932 760623 658891 557892 Regiunea Nord-Est (pers.) 243450 213608 166303 158816 127207 106122 Bacau 36467 26168 22709 24420 17974 17064 Botosani 38295 35117 23129 19921 16672 13283 Iasi 43359 38993 32949 32506 31294 22289 Neamt 47194 44863 36812 24613 18105 15382 Suceava 42768 37851 25395 29253 22061 20418 Vaslui 35367 30616 25309 28103 21101 17686

Sursa : Agentiile Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord Est



Tabel 5.22 Repartizarea somerilor inregistrati in Regiunea Nord Est dupa sexe, in perioada 1999-2004 (nr.persoane)

1999 2000 2001 Total someri

barbati femei Total someri


barbati femei

Regiunea Nord-Est (pers.) 243450 131934 111516 213608 116439 97169 166303 92367 73936

Bacau 36467 20812 15655 26168 15277 10891 22709 12333 10376 Botosani 38295 22075 16220 35117 20308 14809 23129 14175 8954

Iasi 43359 23004 20355 38993 21198 17795 32949 17337 15612 Neamt 47194 24764 22430 44863 22268 22595 36812 19651 17161

Suceava 42768 20445 22323 37851 19085 18766 25395 13098 12297 Vaslui 35367 20834 14533 30616 18303 12313 25309 15773 9536


2002 2003 2004 Total someri



barbati femei

Regiunea Nord-Est (pers.) 158816 89239 69577 127207 75558 51649 106122 66318 39804

Bacau 24420 13856 10564 17974 9430 8544 17064 10687 6377 Botosani 19921 11957 7964 16672 10782 5890 13283 8703 4580 Iasi 32506 16262 16244 31294 19788 11506 22289 14610 7679 Neamt 24613 13198 11415 18105 10698 7407 15382 9391 5991 Suceava 29253 15780 13473 22061 11474 10587 20418 12001 8417 Vaslui 28103 18186 9917 21101 13386 7715 17686 10926 6760


Tabel 5.25 Repartizarea somerilor din Regiunea Nord Est dupa statut

1999 2000 2001 (nr.persoane) Total indemnizati neindemnizati Total ind. neind. Total ind. neind. Regiunea Nord-Est (pers.)

243450 172546 70904 213608 142770 70838 166303 116409 49894


2002 2003 2004 Total indemnizati neindemnizati Total ind. neind. Total ind. neind.

Regiunea Nord-Est (pers.)

158816 56552 102264 127207 43551 83656 106122 32811 73311





Tabel 5.31 Situatia somerilor incadrati in munca in urma absolvirii unui curs de formare, in perioada 2002-2004 2002 2003 2004 Total

someri cuprinsi la cursuri, din care :

someri incadrati in munca

%



%



%

Regiunea Nord-Est 4639 2630 56,7 4861 3008 61,9 5610 2209 39,4

Bacau 410 372 90,7 502 347 69,1 1167 467 40,0 Botosani 1036 443 42,8 889 497 55,9 695 439 63,2 Iasi 1189 891 74,9 1160 921 79,4 896 716 79,9 Neamt 663 165 24,9 981 525 53,5 858 310 36,1 Suceava 725 271 37,4 671 283 42,2 1068 89 8,3 Vaslui 616 488 79,2 658 435 66,1 926 188 20,3


PLANUL DE IMPLEMENTARE A PLANULUI REGIONAL

DE ACTIUNE PENTRU OCUPARE SI INCLUZIUNE SOCIALA

2006 – 2008 (REGIUNEA NORD EST)



Planul de Implementare a Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea si

Incluziune Sociala Introducere Prima Generatie a Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca (PRAO) 2006 – 2008, intocmite de catre membrii Consortiilor Regionale, structuri de parteneriat consultative sprijinite de Echipa de Asistenta Tehnica au fost aprobate recent de Consiliile de Dezvoltare Regionala in urma unor ample consultari intre factorii de decizie. In cadrul conferintei din 19 iulie 2006 in vederea analizarii experientei acumulate in elaborarea Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca, exista sentimentul clar ca, in timp ce prima generatie de PRAO si-a castigat statutul de „documente de sine statatoare”, se facea simtita nevoia stringenta de a trece rapid la stadiul de implementare a planurilor, consolidand astfel strategia in masuri operationale semnificative. In acest scop, s-a convenit impreuna cu MMSSF ca Echipa de Asistenta Tehnica si reprezentantii UIP din fiecare regiune sa organizeze un Seminar la sfarsitul lunii august sau la inceputul lunii septembrie in vederea realizarii de planuri de implementare individuale pentru cele 8 PRAO, planuri care sa prezinte masuri concrete de implementare care sa se adreseze problemelor specifice de ocupare a fortei de munca din cadrul regiunii, luand-se totodata in considerare si prioritatile identificate in cadrul liniilor directoare de ocupare de munca ale UE pentru dezvoltare si crearea locurilor de munca. Structura Planurilor de Implementare Pentru a se asigura o conformitate, cele 8 planuri de implementare trebuie sa adopte urmatorul format:

• O declaratie de viziune / intentie a regiunii care sa cuprinda obiectivele si ambitiile identificate in PRAO

• O analiza scurta precum si aspecte esentiale ale problemelor de pe piata muncii / ariile problematice identificate in PRAO

• Un scurt rezumat care sa prezinte strategia extinsa din cadrul PRAO • Prioritatile identificate in PRAO vor fi clasate dupa importanta si gradul lor de fezabilitate

din punctul de vedere al obiectivelor stabilite pentru primul an de implementare si al masurilor concrete si actiunilor identificate in vederea realizarii acestor prioritati

• Toate masurile identificate trebuie sa fie bine definite si sa aiba obiective precise din cadrul zonelor problematice din regiune, mai exact sa se axeze particularitatile regiunii

Seminarul 30 august – 1 septembrie inclusiv La seminarul de trei zile au participat cate doi reprezentanti din fiecare din cele 8 UIP, Echipa de Asistenta Tehnica precum si Liderul de Echipa. Fiecare UIP – cu sprijinul Echipei de Asistenta Tehnica aferente si-a revizuit strategia extinsa a Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca si a insistat asupra diagnozei zonelor cu mari probleme de pe piata muncii. Procesul a fost extrem de interactiv cu participarea grupurilor regionale la sesiuni plenare pentru a prezenta si transmite propriile constatari si primind feed back de la colegii UIP din alte regiuni, Expertul Coordonator si Liderul de Echipa.



La incheierea acestuia seminar de 3 zile fiecare UIP si-a finalizat planul individual de implementare, plan concentrat si croit in mod evident pe caracteristicile regionale si judetene ce contine masuri si actiuni concrete. In unele cazuri, au fost de asemenea incluse si actiuni “inter-regionale”. Cele 8 planuri de implementare sunt anexate prezentului raport. Planurile de implementare Implementarea Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca constituie o parte integranta a politicilor modelare a ocuparii fortei de munca, reprezentand prin urmare instrumentul operational ce va fi utilizat de structurile de parteneriat nou-infiintate In consecinta, responsabilitatea globala cu privire la implementarea masurilor si actiunilor specifice din cadrul planurilor de implementare ale PRAO va intra in aria de competenta a Pactului Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala. Este extrem de important ca aria de competenta a acestui Pact sa includa si PRAO, monitorizand implementarea acestuia si dirijandu-i actualizarile ulterioare prin „aplicarea” implementarii sale in parteneriatele de ocupare a fortei de munca locale si judetene. Pentru a-si realiza obiectivele, Pactul va beneficia de sprijinul permanent al Secretariatul Tehnic Permanent (STP) care, printre altele, va monitoriza implementarea planurilor si va furniza Pactului rapoarte trimestriale. STP va fi de asemenea permanent responsabil de stimularea dezvoltarii de noi proiecte care sa fie incluse in actualizarea anuala a planurilor de implementare PRAO. Rezultate si recomandari ale expertilor Munca depusa in diferite activitati din cadrul proiectului a dus la rezultate ce trebuie incluse si care sunt atasate prezentului document. Anexa 1 include cele opt Planuri de implementare pentru fiecare PRAO care de acum inainte trebuie puse in aplicare, monitorizate si actualizate de catre Pact Anexa 2 prezinta mecanismele de monitorizare a PRAO propuse de expertii Echipei de Asistenta. Anexa 3 descrie structura propusa pentru asistenta tehnica oferita parteneriatelor in vederea realizarii sarcinilor primite.



ANEXE

Anexa 1: Plan de Implementare PRAO Regiunea Nord Est

Anexa 2: Propunere a unui mecanism de monitorizare a Planurilor de

Implementare PRAO Anexa 3: Propunere pentru Seretariatul Tehnic Permanent pentru

Parteneriate



ANEXA 1

Plan de Implementare PRAO Regiunea Nord-Est

Viziune : DE LA AGRICULTURA DE SUBZISTENTA CATRE ECONOMIA MODERNA SI PROSPERA Situatia pietei muncii pe plan regional

Regiunea Nord-Est este cea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale Romaniei acoperind 15,46% din suprafata totala a tarii, cu o populatie reprezentand 16.94% din populatia Romaniei (Rencesamantul 2002).

56,4% (in 2004) din populatia regiunii este concentrata in mediul rural si are ca principala ocupatie agricultura.

Din punct de vedere demografic, regiunea urmeaza tendinta nationala de scadere a populatiei ca urmare a scaderii natalitatii implicand modificari importante in structura populatiei pe grupe de varsta prin reducerea ponderii populatiei tinere si cresterea ponderii populatiei adulte si varstnice ca un procesul lent dar continuu.

Contributia cea mai mare la dezvoltarea PIB in regiune, in 2003 este in sfera serviciilor (cu pondere de 59.31%) urmate de industrie (cu 24.04%) si agricultura (cu 16.64%).

Desi agricultura are o contributie redusa in formarea PIBR, in acest sector activeaza peste jumatate din populatia ocupata regionala, ceea ce arata gradul scazut de productivitate in domeniu precum si existenta agriculturii de subzistenta.

Din punct de vedere al ocuparii, regiunea este caracterizata de o rata a ocuparii ridicata (62,4 % in 2004) in comparatie cu nivelul national (57,9%), datorata in special ponderii ridicate a populatiei ocupate in agricultura. Din punct de vedere al ratelor de ocupare pe sexe si grupe de varsta, regiunea este in situatie si tendinte similare cu cele de la nivel national, cu mentiunea ca, la nivel regional, femeile au un grad mai mare de ocupare in agricultura si servicii, in timp ce barbatii au rata de ocupare mai mare in industrie si constructii. Referitor la structura ocuparii pe grupe de varsta, persoanele cu varsta intre 15-24 ani si cele cu varsta 55-64 ani au inregistrat cele mai scazute nivele privind ocuparea. Dinamica initiativei private in regiune aflata pe un trend descrescator al numarului de firme inregistrate ca si volumul redus al investitiilor straine directe realizate in Regiunea Nord-Est (de numai 3% din volumul total national.

Din punct de vedere al educatiei / formarii profesionale, regiunea are pierderi mari din sistemul de invatamant , pe parcursul educatiei preuniversitare inregistrand pierderi de 24,5% (2004) din populatia scolara. Pe niveluri de instruire ale populatiei in varsta de 15 ani si peste regiunea este caracterizata de ponderea ridicata a populatiei cu nivel scazut de instruire ( ce depaseste cu mult media pe tara), in timp ce ponderea populatiei cu niveluri de studii medii si superioare este mai mica decat media pe tara. Trebuie mentionata si caracteristica somerilor din punct de vedere al nivelului de pregatire, caci in regiune o pondere covarsitoare in totalul numarului de someri (81.32% , 2004) sunt somerii cu nivel scazut de educatie. Regiunea NE are cel mai ridicat nivel al saraciei din Romania, de 40,7% .



Strategia politicilor pentru ocuparea fortei de munca

Avand in vedere caracteristicile regiunii mentionate anterior si necesitatea schimbarii in structura economica a regiunii , strategia privind ocuparea fortei de munca in regiune s-a canalizat pe urmatoarele aspecte :

- identificarea obiectivului prioritar in dezvoltarea regiunii in sensul canalizarii eforturilor pentru adaptarea si modernizarea structurii economice a regiunii in care domeniul agricol sa fie din ce in ce mai putin reprezentat in structura ocuparii fortei de munca iar domeniul serviciilor din ce in ce mai mult reprezentat.

- Identificarea unor grupuri vulnerabile pe piata muncii urmarind promovarea acelor initiative menite sa contribuie la ocuparea si formarea profesionala a acestora ca mijloc important de combatere a saraciei din regiune.

In acest context prin Planul de Implementare al PRAO din Regiunea NE s-au stabilit acele prioritati care prin masurile si actiunile propuse pot contribui la reducerea ocuparii in agricultura de subzistenta, caracteristica regiunii si cresterea ocuparii in sectorul tertiar al serviciilor, acompaniate de investitii in dezvoltarea resurselor umane pentru adaptarea la noua structura si contributia la cresterea productivitatii muncii, aspect ce afecteaza in egala masura toate sectoarele economice. S-a tinut cont in actiunile propuse de faptul ca dinamica initiativei private in regiune este in tendinta descrescatoare atat in ceea ce priveste numarul de firme inregistrate cat si in ceea ce priveste volumul redus al investitiilor straine directe realizate in Regiunea Nord-Est . S-au propus actiuni menite in a stimula initiativa privata dar si atragerea de capital si de investitii private in regiune.

Prioritati si masuri Prioritatea 1 Promovarea ocuparii intr-o economie cu structura dinamica si moderna a Regiunii de Nord-Est

Liniile Directoare Masuri si actiuni 17 18 19 20 21 22 23 24

Masura 1.1: Reducerea ocuparii fortei de munca in agricultura prin cuprinderea fortei de munca din mediul rural in programe de ocupare

Actiunea 1. Scheme de subventionare a locurilor de munca pentru incurajarea mobilitatii fortei de munca de la ocuparea in agricultura de subzistenta catre alte domenii (industrie, servicii etc.).

x

Actiunea 2. Scheme de suport pentru incurajarea dezvoltarii agroturismului si renuntarea la agricultura de subzistenta.

x

Actiunea 3. Ocuparea subventionata a fortei de munca in lucrari publice de refacere si intretinere a infrastructurii regionale.

x

Actiunea 4. Identificarea, diseminarea si valorificarea unor bune practici europene.

x

Actiunea 5. Incurajarea practicarii meseriilor traditionale prin sustinerea financiara a demararii/ dezvoltarii ca si a activitatilor de marketing al acestora

x

Masura 1.2: Facilitarea accesului pe piata muncii a grupurilor dezavantajate si promovarea ocuparii durabile.

Actiunea 1. Implementarea unor sisteme de informare, constientizare si consiliere profesionala adaptate nevoilor specifice pentru grupuri dezavantajate (persoane cu dizabilitati, someri de termen lung persoane de etnie roma, persoane f. sarace).

x

Actiunea 2. Promovarea ocuparii somerilor de termen lung x



prin dezvoltarea de planuri individuale privind ocuparea acestora intr-o perioada de cel mult un an. Actiunea 3. Dezvoltarea de servicii de tip-ul Job Club in zone dezvantajate.

x

Actiunea 4. Scheme de support a mobilitatii in vederea ocuparii unui loc de munca pentru grupurile dezavantajate( plata chirie, abonamente, cheltuieli de instalare etc).

x

Actiunea 5. Scheme de sustinere financiara a personelor care initiaza propria afacere in vederea propriei ocupari (sisteme de imprumuturi cu garantii colaterale, cu dobanzi subventionate, granturi etc)

x

Masura 1.3: Cresterea numarului de programe de dezvoltare a spiritului antreprenorial / initiativa privata in vederea ocuparii in domenii specifice unei economii moderne si dinamice.

Actiunea 1. Promovarea serviciilor de informare si sprijin a initiativei private

x

Actiunea 2. Infiintarea de incubatoare de afaceri x Actiunea 3. Acordarea de asistenta si stimulente pentru dezvoltarea initiativei private

x

Actiunea 4. Promovarea de scheme de ocupare urmarind atragerea investitorilor si a capitalului in regiune

x

Actiunea 5. Sustinerea infiintarii de parteneriate public-privat in dezvoltarea oportunitatilor de ocupare a fortei de munca in regiune

x

Masura 1.4: Stimularea ocuparii fortei de munca din regiune in furnizarea de servicii sociale .

Actiunea 1. Asigurarea de servicii de ingrijire la domiciliu pentru populatia imbatranita a regiunii

x

Actiunea 2. Asigurarea de servicii de asistenta personalizata pentru copii a caror parinti sunt plecati la munca in strainatate

x

Actiunea 3. Asigurarea serviciilor de suport si asistenta adaptate nevoilor persoanelor cu dizabilitati.

x

Prioritatea 2: Extinderea investitiilor in capitalul uman pentru dezvoltarea unei forte de munca adaptata schimbarilor structurale ale economiei si sustinerea incluziunii sociale.

Liniile Directoare Masuri si actiuni

17 18 19 20 21 22 23 24 Masura 2.1: Reducerea ponderii somerilor de lunga durata Actiunea 1 Promovarea de scheme de informare si consiliere privind cariera

x

Actiunea 2. Antrenarea somerilor de lunga durata in activitati de instruire in tehnici si metode de cautare a unui loc de munca

x

Actiunea 3: Cuprinderea somerilor de lunga durata in programe de pregatire profesionala in vederea actualizarii abilitatior si dobandirii de noi competente

x

Actiunea 4. Dezvoltarea de scheme de sustinere financiara pe perioada parcurgerii programelor de pregatire .

x

Masura 2.2: Promovarea ocuparii tinerilor si reducerea somajului in randul acestora.

Actiunea 1: Promovarea activitatilor de informare si consiliere pentru asigurarea tranzitiei in traseul profesional de la statutul de elev la statutul de persoana ocupata.

x

Actiunea 2: Sprijin in integrarea profesionala prin stagii de practica in intreprindere.

x



Actiunea 3: Furnizarea de programe de pregatire profesionala complementare adaptate diverselor tipuri de nevoi ( de tip “a doua sansa”, calificare- recalificare, perfectionari etc.).

x

Actiunea 4. Dezvoltarea de scheme de sustinere financiara pe perioada parcurgerii programelor de pregatire.

x

Actiunea 5. Dezvoltarea de scheme de sustinere financiara in primele luni dupa angajare pentru tinerii foarte saraci ( tineri din centre de plasament, tineri cu copii in intretinere, tineri care au executat pedepse privative de libertate, tineri fara locuinta etc.)

x

Masura 2.3: Scaderea ratei de necuprindere in invatamantul obligatoriu

Actiunea 1. Promovarea de scheme de sustinere financiara pentru participarea la educatie a copiilor din mediul rural.

x

Actiunea 2 Promovarea de scheme de sustinere financiara pentru participarea la educatie a copiilor de etnie roma.

x

Actiunea 3. Promovarea de scheme de sustinere financiara pentru participarea la educatie a copiilor proveniti din familii foarte sarace.

x

Actiunea 4. Dezvoltarea unui sistem de asistenta sociala pentru copii cu parinti plecati in strainatate, in vederea prevenirii abandonului scolar .

x

Masura 2.4: Promovarea invatarii pe tot parcursul vietii Actiunea 1. Cresterea investitiilor in programele de Formare Profesionala Continua.

x

Actiunea 2. Incurajarea dezvoltarii sistemului de recunostere, certificare si validare a competentelor formale si informale in vederea facilitarii activitatii de invatare pe tot parcursul vietii

x

Actiunea 3. Dezvoltarea de programe de trasformare a scoliilor in furnizori de formare continua.

x

Actiunea 4. Promovarea activitatilor de identificare de tehnologii alternative agriculturii de subzistenta destinate cresterii productivitatii si competitivitatii

x

ANEXA 2

Propunere a unui mecanism de monitorizare a Planurilor de Implementare PRAO

INTRODUCERE In mai si iunie 2006, Consortiile Regionale, cu sprijinul expertilor AT au redactat prima generatie de Planuri de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de munca in Romania. Acestea se vor desfasura in perioada 2006- 2008. Strategia globala a PRAO este acum consolidata de UIP a SOPHRD, de asemenea cu sprijinul expertilor AT, in masuri operationale concrete incluse in Planul de Implementare a PRAO pentru primul an. Acestea au fost concepute pentru a pune in aplicare liniile directoare privind ocuparea fortei de munca din cadrul Liniilor Directoare Integrate ale Strategiei Lisabona pentru Crestere si Ocupare. In acest scop implementarea PRAO va constitui parte integranta a Programului National de Reformare, participarea nationala a Romaniei la Strategia Lisabona.



IMPLEMENTAREA SI MONITORIZAREA PLANURILOR Implementarea PRAO constituie o parte integranta a politicilor modelare a ocuparii fortei de munca, reprezentand prin urmare instrumentul operational ce va fi utilizat de structurile de parteneriat teritorial nou-infiintate. In cadrul aceluiasi proiect AT care a sprijinit redactarea PRAO, organismele locale si regionale au beneficiat de asistenta in elaborarea Pactelor pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala. Scopul acestor pacte este maximizarea la nivel regional si local al impactului crearii de locuri de munca al fondurilor structurale, printr-o abordare bazata pe initiativa locala, parteneriat, inovare si integrare. Unul din obiectivele principale al pactelor este dezvoltarea unor modele de buna practica. Fiecare Pact trebuie sa dezvolte o viziune comuna asupra problemelor ce trebuie rezolvate si sa transpuna aceasta viziune in actiune prin promovarea Planurilor de Actiune Regionale pentru Ocuparea Fortei de Munca. Prin urmare, recomandam ca responsabilitatea globala cu privire la implementarea masurilor si actiunilor specifice din cadrul planurilor de implementare ale PRAO sa intre in aria de competenta a Pactului Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala (PROIS). Pactul va avea responsabilitatea de a actualiza anual Planul de Implementare si de a redacta ce-a de-a doua generatie PRAO. De asemenea, este extrem de important ca Pact sa includa cat mai curand PRAO in aria sa de competenta, monitorizand implementarea acestuia si dirijandu-i actualizarile ulterioare prin „aplicarea” implementarii sale in parteneriatele de ocupare a fortei de munca locale si judetene, Pentru a-si realiza obiectivele, Pactul va beneficia de sprijinul permanent al Grupului de Asistenta Tehnica (GAT)1. GAT va sprijini Pactul in sarcini executive. Din punct de vedere al implementarii PRAO, acest lucru presupune, printre altele, monitorizarea implementarii planurilor si furnizarea de rapoarte trimestriale pentru Pact. GAT va fi de asemenea permanent responsabil de stimularea dezvoltarii de noi proiecte care sa fie incluse in actualizarea anuala a planurilor de implementare PRAO. Asa cum a fost sugerat, periodicitatea monitorizarii si actualizarii PRAO va fi urmatoarea: a) PROIS are responsabilitatea de a aproba un PRAO cu o durata de trei ani incepand cu

generatia urmatoare b) PROIS are responsabilitatea de a aproba anual Planul de Implementare al PRAO c) PROIS primesc de la GAT rapoarte trimestriale cu privire la implementare SISTEM DE MONITORIZARE PROPUS Monitorizarea reprezinta evaluarea sistematica si continua a evolutiei in timp a unui program sau plan. Aceasta este un instrument de management universal si de baza in identificarea punctelor forte si a punctelor slabe ale unui program/ plan. Scopul acesteia este acela de a sprijini pe cei implicati sa ia deciziile necesare la timpul potrivit , decizii care sa duca la optimizarea calitatii si a rezultatului programului /planului. Monitorizarea acopera o mare varietate de metode si tehnici si se aplica in gestionarea resurselor si a rezultatelor, precum si in cea a progresului Activitatilor Programului /Planului precum si a modului in care acestea sunt desfasurate.

1 Vezi propunerea cu privire la Grupul de Asistenta Tehnica pentru RESIP



Monitorizarea PRAO se poate efectua pe doua paliere diferite: a). Monitorizarea proceselor – Se refera la utilizarea resurselor, progresul activitatilor si modul in care se desfasoara activitatile. Aceasta presupune:

• revizuirea si planificarea regulata a activitatii • verificarea daca activitatile se desfasoara conform planului • identificarea unei metode abordare a problemelor • crearea de puncte forte • evaluarea daca stilul de lucru adoptat reprezinta cea mai buna cale de a realiza obiectivele

programului /PRAO b) Monitorizarea impactului - Se refera la parcursul catre realizarea Indicilor de Performanta si a impactului programului/PRAO asupra grupurilor tinta. Aceasta presupune:

• progresul inspre obiectivele propuse este masurat in permanenta • modalitatea de lucru este masurata in functie de circumstante fara a se pierde din vedere

obiectivele generale • se poate identifica necesitatea schimbarii obiectivelor (prioritiati/masuri/activitati conform

PRAO) • se poate stabili necesitatea unor studii suplimentare • ipotezele pot fi verificate

PROCEDURA DE MONITORIZARE A PRIORITATILOR /MASURILOR /ACTIUNILOR PRAO Conform principiilor de Asigurare a Calitatii, procedura de monitorizare a PRAO ar trebui sa aiba urmatoarele etape: 1. SCOP Aceasta procedura stabileste mijloacele de monitorizare si evaluare a actiunilor si masurilor din cadrul PRAO, in vederea evaluarii:

• Eficacitatii sistemului de gestionare al PRAO • Conformitatea acestuia cu prioritatile de ocupare generale si regionale.

2. DOMENIU Procedura trebuie pusa in aplicare in cazul tuturor prioritatilor, masurilor si actiunilor din cadrul PRAO. 3. OBIECTIVUL PROCESULUI Monitorizarea si, daca este necesara, cuantificarea mijloacelor de realizarea a PRAO 4. RESPONSABILITATI CU PRIVIRE LA MONITORIZARE Se recomanda ca Grupul de Asistenta Tehnica (GAT) sa fie responsabil cu privire la planul de implementare PRAO.



5. DESCRIEREA PROIECTULUI Etape DESCRIEREA PROCESULUI Responsabilitati Pregatirea monitorizarii

1. Stabilirea, in cadrul Pactului Regional pentru Ocuparea Fortei de Munca si Incluziune Sociala (PROIS), a mijloacelor de evaluarea si monitorizare a actiunilor si masurilor PRAO

2. Constituirea de grupuri de lucru in vederea monitorizarii actiunilor / masurilor

3. Stabilirea /elaborarea planului de monitorizare a PRAO (inclusiv perioadele de timp, termenele limita-in functie de posibilitate si schema de raportate)

GAT PROIS identifica grupurile de lucru in vederea monitorizarii si elaboreaza planul de monitorizare a PRAO

Monitorizare

Monitorizarea si evaluarea presupun in primul rand verificarea eficacitatii actiunilor si in al doilea rand, a masuratorilor stabilite in cadrul PRAO

1. Monitorizarea de birou • Colectarea datelor cu privire la stadiul de implementare

a masurilor si actiunilor si respectarea termenelor limita impuse de PRAO

• Analizarea stadiului de implementare a masurilor si actiunilor

• Analizarea stadiului de indeplinire a prioritatilor

2. Monitorizare de teren • Verificarea conformitatii datelor cu monitorizarea de

birou • Verificarea gradului de realizare a PRAO, in

comparatie cu masurile si actiunile stabilite

GAT

-

Raportarea si revizuire PRAO

1. Rapoarte trimestriale cu privire la stadiul de

implementare a PRAO 2. Analiza rapoartelor la nivelul PROIS 3. Actualizarea masurilor /actiunilor 4. Revizuirea anuala finala a Planului de implementare

PRAO

GAT Alti experti (in functie de necesitati)

Cresterea valorii in urma monitorizarii Realitatea ne arata ca multe planuri strategice ajung sa se umple de praf intr-un raft uitat. Monitorizarea si evaluarea planificarii activitatilor si stadiului de implementare a planului reprezinta, pentru multe organizatii, la fel de importanta precum identificarea aspectelor si obiectivelor strategice. Unul din avantajele monitorizarii il reprezinta asigurarea ca programul/organizarea respecta directia stabilita in stadiul de planificare (strategica). Trebuie retinut ca planurile reprezinta linii directoare. Nu sunt reguli stricte. Se poate aborda o directie diferita de cea din cadrul planului. Insa cei care realizeaza planurile trebuie sa inteleaga motivul acestor devieri si sa actualizeze planul astfel incat acesta sa reflecte noua directie.



ANEXA 3 Propunere pentru Secretariatul Tehnic Permanent pentru Parteneriate

1. Introducere

Pactul regional pentru ocuparea fortei de munca si includere sociala va reprezenta modelul guvernarii ce urmeaza sa fie stabilit in fiecare regiune pentru a putea construi procese participative la conceperea si aplicarea de politici cu o utilizare cat mai buna a instrumentelor financiare disponibile, cum sunt fondurile structurale.

Acordurile de ocupare a fortei de munca sunt, in acest context, o forma de acord social cu scopul de a promova ocuparea fortei de munca prin mobilizarea tuturor resurselor teritoriale posibile pentru crearea unei strategii comune in scopul crearii de locuri de munca si ajuta la o mai buna coordonare si integrare a politicilor pentru ocuparea fortei de munca. Ajuta si la crearea unei identitati comune si intareste capacitatea de negociere si lobby a Regiunii. Acest proces trebuie sa includa eforturile partenerilor de identificare a dificultatilor, problemelor si asteptarilor actorilor din domeniul ocuparii fortei de munca.

Pentru a putea atinge acest obiectiv, Pactul trebuie sa integreze diferitele niveluri de guvernare, sa utilizeze toate resursele endogene disponibile intr-un mod sinergic si sa multiplice capacitatea de a crea proiecte ca instrumente reale de dezvoltare si alocare a resurselor financiare. Din acest motiv, pactele trebuie sa implice cat mai multi parteneri posibil cu responsabilitati in domeniul ocuparii fortei de munca, ca de exemplu autoritatile publice, asociatiile patronale si sindicatele, precum si alti actori sociali si economici, ca de exemplu organizatiile din cel de-al treilea sector si biserica.

Pentru a se asigura ca problemele si necesitatile care survin adesea la nivel local sunt rezolvate in cadrul strategiei regionale, este necesara crearea unui mecanism consultativ care sa asigure analiza problemelor si elaborarea de propuneri de actiune la nivel judetean care la randul lor sa primeasca semnale de la nivel local. Mai multe experiente europene sunt constiente de faptul ca o abordare de tip consultativ si descendent constituie un factor important de succes in modelul de parteneriat.



2. Diagrama structurala

Asa cum s-a explicat mai sus, structura parteneriatului are niveluri de functionare – Programare /planificare si evaluare (regional) si doua niveluri de aplicare (judetean si local /municipal sau mai jos). Diagrama structurii este prezentata mai jos.

A - NUTS 2 Regiune Rol strategic B – NUTS 3 Judetean Implementare interfata strategie C – NUTS 4 si + Municipii si orase

Pact regional pentru ocuparea fortei de munca

Actori locali – Parteneriate pentru proiecte locale

Secretariat Tehnic

Permanent

Parteneriate la nivel judetean

Nivel de multiplicare



3. Descrierea structurii

Secretariatul Tehnic Permanent (STP) trebuie sa ia in considerare diferitele niveluri de lucru ale Parteneriatului in baza functiilor specifice respective.

Pentru aceasta, este necesara o structura organizata in functie de aceste niveluri:

Unitate de management – aceasta unitate va include:

1 Director – responsabil pentru toate operatiunile financiare si functionale ale STP. Acesta/ aceasta va integra pactul in pozitia Secretariatului si poate, la cererea membrilor, modera sedintele.

1 Persoana cu responsabilitati administrative si 1 Persoana cu responsabilitati financiare.

Unitatea, directorul si personalul administrativ vor asigura toate serviciile logistice pentru pact, ca de exemplu pregatirea sedintelor (invitatii, stabilirea ocaziilor, catering, etc.), pentru a elabora minutele si continutul acestora.

Facilitatori – Personal tehnic responsabil cu asigurarea suportului in scopul dezvoltarii si consolidarii parteneriatelor, fie la nivel judetean fie la nivel de proiect – parteneriate pentru proiecte locale.

Facilitatorul Parteneriatelor va fi persoana care monitorizeaza procesul de dezvoltare, vizitand partenerii atunci cand este necesar si solutionandu-le problemele atunci cand este nevoie de asistenta tehnica. Acesta /aceasta trebuie sa poata stabili sedinte cu potentiali parteneri in caz de necesitate si sa documenteze intregul proces (colectarea de materiale, prezentari, elaborarea minutelor, etc.).

Unitatede management

+ Personal logistic si admnistrativ

Facilitatori(Cate unul pe judet)

Nivel de pact

Judet + Nivel local



Competente necesare: 1- Foarte buna cunoastere a pietei muncii si situatiei sociale din regiune, in special in judetele Vaslui si Botosani 2- Buna cunoastere a actorilor din judetele mentionate si a competentelor acestora in sensul conceperii si dezvoltarii de proiecte 3 – Foarte bune capacitati de comunicare 3 – Buna perceptie a problemelor si dificultatilor potentiale pentru a permite interventii preventive 4 – Buna cunoastere a limbii engleze (neaparat vorbit si de preferinta si scris) 5 – Foarte buna experienta ca asistenta tehnica si monitorizare a proiectelor din perspectiva imputernicirii actorilor. 4. Observatii importante a) Este de preferat ca finantarea STP sa se faca direct la nivel central pentru a se evita sentimentul de “posesie” al oricaror parteneri implicati in ceea ce ar putea reprezenta un factor de subminare a dezvoltarii unui parteneriat solid si real. b) Alternativele pentru STP sunt, in opinia noastra, doua: STP este contractat la nivel regional (acces liber pentru toate organizatiile interesate si nu doar cele din Regiune chiar daca aceasta optiune ar fi in mod ideal mai buna) cu structura prezentata in fiecare din cele 8 Regiuni. A doua alternativa (precum model austriac de parteneriat) este contractarea unei structuri la nivel national cu o unitate de coordonare superioara unitatilor de gestionare (1 persoana in plus). Aceasta solutie are ca avantaje:

- Asigurarea unei mai mari corectitudini in serviciile asigurate in fiecare regiune - Capacitatea de a asigura o mai buna coordonare a activitatilor in diferitele regiuni si de a

organiza evenimente educative /de schimb in cadrul pactelor cu ajutorul diferitelor STP-uri regionale.

Principala problema in acest caz este gasirea unei organizatii care poate juca un rol neutru la acest nivel, fiabila in toate domeniile, in special pentru problemele financiare si cu competentele de natura tehnica /de continut necesare. (O posibilitate ar putea fi Fondul Roman de Dezvoltare).

Documents

PLANUL REGIONAL DE ACTIUNE PENTRU OCUPAREA … · inregistrate ca si la un volum redus al investitiilor straine directe realizate in ... privata dar si atragerea de capital si de