Plati informale

7/25/2019 Plati informale

http://slidepdf.com/reader/full/plati-informale 1/11

Ministerul Sănătă iiț

Unitatea de Politici Publice

Iunie 2011

Plățile informale în sistemulsanitar public românesc –

plata pentru viață?



Platile informale in sistemul sanitar romanesc – plata pentru viata?

Ce sunt pla ile informale? Obiective i metodologieț ș

În cadrul unui sistem public de sănătate, plă ile informale reprezintă sumele platite de cătreț

pacien i medicilor sau altor membri ai personalului medical, în schimbul unor sericii care ar trebuiț

să fie !ratuite1 prin natura publică a sistemului" #cestea sunt în unele cazuri a teptate, su!erate maiș

mult sau mai pu in e$plicit sau chiar solicitate de către medic sau personalul medical, iar în alteț

cazuri sunt oferite de către pacient fără sa e$iste o solicitare sau o a teptare în acest sens din parteaș

cadrului medical"

%biectiul documentului este acela de ealua problema plă ilor informale din cadrulț

sistemului sanitar public rom&nesc, pentru a formula o iziune i a oferi recomandări deș

îmbunătă ire a situa iei sistemului în sensul reducerii nielului plă ilor informale" 'in punct deț ț ț

edere metodolo!ic, pentru partea de prezentare a caracteristicilor pozitie i ne!atie aleș

sistemului sanitar public rom&nesc i a situa iei plă ilor informale a fost folosită metoda analizei deș ț ț

documente, at&t a unor surse primare, cum sunt documente oficiale (i documente de suport )uridic,

c&t (i a unor surse secundare cuprinse în literatura de specialitate, care au prelucrat de)a informa*iile

referitoare la problema plă ilor informale" Pentru partea de prezentare a iziunii asupra cum ar ț

trebui să arate sistemul public rom&nesc a fost utilizată ca metodă preiziunea, prin raportarea la

ariantele de rezolare prezentate" Pentru ealuarea alternatielor au fost analizate următoarele

aspecte+ !rupuri izate, sus inători, beneficii, riscuri, resurse necesare, impactul în raport cuț

iziunea masurat pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă fără impact, iar 10 înseamnă impact

ma$im-, fezabilitatea masurată pe o scală de la 1 la 10, unde 1 înseamnă nefezabil, iar 10 înseamnă

fezabilitate ma$imă-"

De ce se fac, se primesc sau se cer plă i informale?ț

Motiele sunt dierse, de la factori economici salariile mici ale cadrelor medicale, care le

determină să accepte sumele de la pacien i- p&nă la factori sociali i culturali numărul mare deț ș

pacien i la un medic i dorin a de a aea înt&ietate, mentalitatea i obi nuin a-, factori etici i le!aliț ș ț ș ș ț ș 2

lipsa unor intrumente eficiente de preen ie i sanc iune-" Unii pacien i se simt constr&n i săț ș ț ț ș

1 '" .alabanoa, M" Mc/ee, “Understanding Informal Payments for ealt! "are# $!e %&ample of'ulgaria() Health Policy ) vol* +,) no* -) ,..,) pp* ,/-0,-) apud ătălin .aba, ăzan herecheș

et al, Informal Pa3ments in the 4ealth are S3stem 5 esearch, media and polic36, Transylvanian Review

of Administrative Sciences, 7o" 8292011, p" :,

P" ;aal, M" Mc/ee, Informal Payment for ealt! "are and t!e $!eory of I23I$() International Journal of Health Planning and Management ) vol* 14) no* ,) ,../) pp* 1+-015* apud ătălin.aba, ăzan hereche et al,ș Informal Pa3ments in the 4ealth are S3stem 5 esearch, media and

polic36, Transylvanian Review of Administrative Sciences, 7o" 8292011, p" :

Pla ile informale în sistemul sanitar public românesc – plata pentru via ă?ț ț



recur!ă la plă ile informale, pe cand al ii afirmă că fac acest lucru din recuno tin ă fa ă de cadreleț ț ș ț ț

medicale"

Aspecte negative ale sistemului public de sănătate din România

Sistemul sanitar public rom&nesc prezintă o serie de probleme, care in at&t de nielul redusț

al finan ării, c&t i de or!anizarea i func ionarea sa" În condi iile în care e$isten a sistemuluiț ș ș ț ț ț

presupune plata obli!atorie a ontribu iei pentru #si!urările Sociale de Sănătate de către to iț ț

an!a)a ii i an!a)atorii care î i desfă oară actiitatea pe teritoriul om&niei, iar pe acest sistemț ș ș ș

sanitar se bazează o parte semnificatiă din popula ia omaniei, care nu i<ar permite să suporteț ș

pre urile sericiilor din sistemul de sănătate priat, e$istă o serie de nemul umiri în raport cu acesta,ț ț

at&t în ceea ce prie te accesul la sericiile medicale i cantitatea lor, c&t i în ceea ce prie teș ș ș ș

calitatea lor"

Una dintre problemele sistemului sanitar public rom&nesc o reprezintă plă ile informale"ț

onform =aportului priind plă ile informale în sectorul sanitar din om&nia6 al .ăncii Mondiale,ț

plă ile informale se situează la nielul de apro$imati 800 de milioane de euro anual, reprezent&ndț

>1? din plă ile totale de numerar din sistemul sanitar public" În anul 200@, conform =Studiuluiț

priind bu!etul familial6, :0? din responden i au recunoscut că au recurs la plă i informale celț ț

pu in o dată" 'intre ace tia >A? i<au motiat ac iunea prin dorin a de a fi trata i adecat i în timpț ș ș ț ț ț ș

util, 21? au spus că au facut plă i informale din obi nuin ă, iar 11? din recuno tin ă"ț ș ț ș ț În 200B,

peste C8? dintre responden ii studiului =Percep ia popula iei despre corup ie, plă i informale iț ț ț ț ț ș

introducerea coplatei în sistemul public de sănătate din omania6 au considerat că e$isten aț

corup iei în sistemul sanitar este cauzata de obi nuin a de a da sau primi plă i informaleț ș ț ț!"

Doate aceste date ilustrează o !eneralizare a practicii plă ilor informale la niel na ional" Peț ț

l&n!ă fenomenul de !eneralizare, o altă problemă foarte !raă o reprezintă e$isten a cazurilor înț

care actul medical este condi ionat de efectuarea acestor plă i informale, refuz&ndu<se practicț ț

accesul unor persoane la sericii pentru care au plătit o contribu ie obli!atorie"ț

% altă problemă str&ns le!ată de prima este nielul scăzut al salarizării personalului medical

din sistemul sanitar public rom&nesc" onform I7SA, în aprilie 2011, nielul salariului mediu brut

din sistemul sanitar era de 1:82 %7, iar al celui net de 11@@ %7, în compara ie cu salariul mediuț

brut pe economie de 20:: %7 i salariul mediu net pe economie de 1>B@ %7, salariul mediu dinș

sănătate reprezent&nd astfel doar CB? din salariul mediu pe economie" Salarizarea slabă este cauza

- Monitorul %ficial al om&niei, Strate!ia na ională de ra ionalizare a spitalelor ț ț 6, .ucure ti, 28 martie 2011,ș

http+99EEE"dscle$"ro9le!islatie920119martie20119mo2011F228"htm

> 'ana %tilia Gărcă anu, Population perception on corruption, informal pa3ments and introduction of co<pa3mentsș

in the public health s3stem in omania6, Management in Health, enter for 4ealth Policies and Serices, Hol" 1>, 7o" 1, 2010, p" 12

6 Institutul 2ațional de 7tatistică) “"â8tigul salarial mediu în luna aprilie ,.11() "omunicat dePresă nr* 114 din + iunie ,.11) pp* 60



mai multor aspecte ne!atie ale sistemului, printre care+ acceptarea plă ilor informale, lipsaț

motiării de a intra în sistem, cre terea mobilită ii cadrelor medicale pre!atite în omania spreș ț

sistemele sanitare ale altor state, care le ofera un niel mai ridicat de salarizare, dar i condi ii maiș ț

bune de lucru i de profesionalizare, precum sunt dotarile tehnolo!ice mai aansate" #stfel s<a a)unsș

în situa ia e$isten ei unui deficit de cadre medical în sistem" onform urostat, în omania e$istăț ț

2,21 medici la 1000 de locuitori, fa ă de media europeană de 8,8 medici la 1000 de locuitoriț :, iar

pentru a atin!e nielul european pe această dimensiune ar fi neoie de aducerea a înca 2@"000 de

medici în sistem" În acest caz problema se pune în ambele sensuri+ pe de o parte un număr mai mare

de locuitori la un sin!ur medic stimulează utilizarea plă ilor informale pentru a aea înt&ietate, pe deț

altă parte mai mul i medici în sistem implică mai multe costuri cu salarizarea lor, în condi iile înț ț

care nielul actual al salarizării este oricum unul redus i demotiant"ș

'e asemenea, introducerea sistemului de coplată este problematică i creează nemul umiri"ș ț

S<a ar!umentat introducerea sa prin faptul că pacien ii, plătind tarifele stabilite, nu or mai recur!eț

la plă ile informale, iar o parte din sumele care anterior constituiau plă i informale or a)un!e astfelț ț

nu în e$teriorul sistemului, cum a)un! pla ile informale, ci în interiorul sistemului, contribuind laț

sus inerea i dezoltarea acestuia" Dotu i, problema ma)oră este aceea că sistemul sanitar esteț ș ș

sus inut de)a o data din contribu iile asi!ura ilor, iar coplata ar însemna ca pacien ii să plătească dinț ț ț ț

nou pentru un sericiu pentru care de)a au plătit o dată" În anul 2011 s<a trecut de asemenea la

închiderea sau transformarea unora dintre spitalele publice, dar fără a prezenta care este

metodolo!ia i pe ce criterii se bazează selec ia spitalelor care se închid, fapt care a !eneratș ț

nemul umire i proteste din partea popula iei"ț ș ț

Un alt aspect ne!ati conectat cu plă ile informale este scurtcircuitarea traseului pacien ilor,ț ț

o parte dintre ace tia enind direct la ur!en e fie pentru rezolarea unor probleme care puteau fiș ț

solu ionate la medicul de familie sau la specialist, fie pentru că nu au apelat din timp la sericiiț

medicale i au a teptat p&nă la a!raarea problemei" #stfel, odată a)uns la ur!en e un număr maiș ș ț

mare de pacien i dec&t în cazul urmării traseului obi nuit, unii dintre ace tia recur! la plă iț ș ș ț

informale pentru a primi cu înt&ietate sericiile medicale"

În aceste condi ii, plă ile informale a)un! să se răsp&ndească, deenind chiar i o problemăț ț ș

de mentalitate în unele cazuri, unii pacien i consider&ndu<le o practica obi nuită i necesară pentru aț ș ș

fi trata i corespunzător, de i au plătit de)a prin contribu ia obli!atorie pentru aceste sericii"ț ș ț

i totu i, e"istă i aspecte po#itive ale sistemului sanitar public?Ș ș ș

#spectele pozitie in în !eneral de pre!ătirea cadrelor medicale, medicii forma i înț ț

om&nia fiind relati bine pre!ati i, unii dintre ei atin!&nd nielul e$celen ei, realiz&ndț ț

+ urostat, Practisin! Ph3sicians6

http+99epp"eurostat"ec"europa"eu9t!m9table"doJtabKtableLinitK1Llan!ua!eKenLpcodeKtps000>>Lplu!inK1



proceduri foarte complicate, de înaltă specializare, i dob&ndind renume mondial pe baza meritelor ș

proprii"

Dotu i, o parte dintre aceste cadre medicale pre!ătite în om&nia ale! să plece să profesezeș

în alte state europene i nu numai-, fapt care afectează sistemul rom&nesc din două puncte deș

edere+ în primul r&nd se a)un!e la crearea unui deficit de cadre medicale i la un număr mai redusș

de medici la 1000 de locuitori fa ă de media Uniunii uropene, iar în al doilea r&nd, inesti ia făcutăț ț

din banii publici pentru pre!ătirea i formarea cadrelor medicale nu se fructifică în interiorulș

sistemului sanitar public rom&nesc, beneficiile nu se întorc asupra societă ii rom&ne ti, ci seț ș

răsfr&n! asupra altor pacien i din alte state, în condi iile în care, oricum, cantitatea i calitateaț ț ș

sericiilor medicale publice în om&nia sunt mai reduse în compara ie cu statele spre care mi!reazăț

o parte din cadrele medicale din om&nia"

Care este a adar starea de fapt a sistemului sanitar public românesc?ș'upă cum reiese din aspectele prezentate, de i pre!ătirea cadrelor medicale este una relatiș

bună, o serie întrea!ă de probleme afectează func ionarea sistemului sanitar public i prooacăț ș

nemul umirea beneficiarilor" #cestea pornesc de la finan area redusă procentul redus din PI. alocatț ț

domeniului Sănătă ii-, care !enerează i nielul redus al salarizării cadrelor medicale, continu&nd cuț ș

o cantitate i o calitate redusă a sericiilor medicale, o dotare slabă a unită ilor medicale, un număr ș ț

mai redus al medicilor la 1000 de locuitori în compara ie cu media Uniunii uropene, p&nă laț

!eneralizarea practicii plă ilor informale pentru a eita a teptarea la coadă sau pentru a fi tratatț ș

adecat i în timp util" În plus, noile măsuri priind introducerea sistemului de coplata i închidereaș ș

unor spitale sunt cele mai recente motie de nemul umire a beneficiarilor"ț

'e asemenea, mobilitatea în continuă cre tere a cadrelor medicale pre!ătite în om&niaș

către alte state lasă sistemul rom&nesc cu mai pu in personal, contribuind la cre terea deficitului deț ș

cadre medicale" În plus, cei care pleacă sunt în !eneral bine pre!ăti i, fac&nd astfel ca societateaț

rom&nească să piarda oportunitatea de a beneficia de pe urma pre!ătirii lor"

Cum ar trebui să arate sistemul sanitar public românesc?

Hiziunea propusă pentru tranformarea sistemului public de sănătate din om&nia i pentruș

abordarea problemei nielului ridicat al plă ilor informale cuprinde o serie de caracteristici, pentru aț

căror conturare a fost utilizată metoda preiziunii" #ctorii care ar putea să producă schimbările care

sunt propuse în cadrul iziunii sunt Ministerul Sănătă ii, asa 7a ională a #si!urărilor de Sănătate,ț ț

Ministerul Ginan elor Publice, ;uernul om&niei"ț

%rizontul de timp propus pentru realizarea iziunii este 2011<202A, iar orizontul intermediar

aut în edere este 2011<201A" Hiziunea presupune o cre tere cu 20? a salariului mediu brut dinș

sistemul sanitar public p&nă în 201A, urm&nd ca p&nă în 202A să aibă loc o cre tere de încă 20 deș

puncte procentuale" onectat cu acest aspect, se are în edere o scădere cu 20? p&nă în 202A a



sumelor reprezent&nd plă i informale, de la 800 la 2>0 de milioane de euro9an" #stfel, la nielulț

anului 202A, nielul salarizării personalului medical a fi mai ridicat, iar cadrele medicale care

profesează în sistemul sanitar public rom&nesc or fi mai motiate din punct de edere salarial i nuș

or mai fi la fel de tentate să accepte pla i informale i cu at&t mai pu in să le solicite e$plicit" 'eț ș ț

asemenea, personalul medical, fiind plătit la un niel mai apropiat de cel al mediei Uniuniiuropene a fi mai pu in tentat să părăsească sistemul sanitar rom&nesc pentru a profesa în alteț

state" 'rept consecin ă i deficitul de cadre medicale se a ameliora i a aea loc o apropiere aț ș ș

om&niei de media Uniunii uropene pe indicatorul 7umăr de medici la 1000 de locuitori"

În ceea ce prie te popula ia, aceasta a mai informată i mai pre!atită astfel înc&t să seș ț ș

adreseze înt&i medicului de familie i să< i rezole problemele medicale din timp, cu scopulș ș

diminuării numărului cazurilor care a)un! la ur!en ă, pentru a nu se mai scurtcircuita astfel traseulț

pacien ilor i pentru a putea fi distribuite mai eficient cheltuielile i sericiile între medicii deț ș ș

familie, ambulatorii, speciali ti, spitale, ur!en e" ezolarea unei probleme din timp la medicul deș ț

familie sau, mai departe, la un specialist, este mult mai pu in costisitoare dec&t rezolarea uneiț

probleme la sericiul de ur!en ă al spitalelor i presupune i o mai mica a!lomerare la spitale,ț ș ș

scaz&nd motia ia utilizării pla ilor informale de către pacien i" Doate aceste lucruri pot fi eficienteț ț ț

daca se realizează o schimbare a mentalită ii i o educare i informare a popula iei în acest sens"ț ș ș ț

$dentificarea problemei

Problema identificată pentru a fi rezolată este nielul ridicat al plă ilor informale înț

sistemul public de sănătate din om&nia" $istă un cerc icios ca urmare a subfinan ării sistemului,ț

care implică i o slabă salarizare a personalului medical comparati cu alte state europene" #ceastaș

situa ie include în cercul icios i o disponibilitate mai mare a cadrelor medicale de a accepta săț ș

primească pla i informale, dar i o disponibilitate mai mare a pacien ilor de a utiliza practica plă ilor ț ș ț ț

informale cu scopul de a beneficia de un sericiu medical de o calitate mai bună sau cu scopul de a

eita a teptarea, în conditiile în care numărul pacien ilor care rein unui medic este mai ridicat înș ț

compara ie cu media europeană" 'upa cum le<am definit i mai sus, plă ile informale sunt sumeleț ș ț

plătite de pacien i pentru un sericiu care ar trebui să fie !ratuitț C, fie că in strict din ini iatiaț

pacien ilor, fie că au fost su!erate sau chiar solicitate de către cadrele medicale" #r!umenteleț

conform căreia aceasta reprezintă o problemă sunt nielul ridicat de raspandire a practicii pla ilor ț

informale, asocierea lor cu fenomenul corup iei din sistemul sanitar i cu încalcarea principiilor ț ș

etice i ale principiilor i alorilor pe care se bazează un sericiu public" #r!umentele sunt sus inuteș ș ț

de datele care se re!ăsesc în unele rapoarte întocmite de .anca Mondială, Dransparenc3

'" .alabanoa, M" Mc/ee, “Understanding Informal Payments for ealt! "are# $!e %&ample of'ulgaria() Health Policy ) vol* +,) no* -) ,..,) pp* ,/-0,-) apud ătălin .aba, ăzan hereche et al,ș

Informal Pa3ments in the 4ealth are S3stem 5 esearch, media and polic36, Transylvanian Review of Administrative

Sciences, 7o" 8292011, p" :



International, urostat i în alte rapoarte de analiză pe tema plă ilor informale i pe tema corup ieiș ț ș ț

din domeniul sanitar, care confirmă e$isten a unui niel ridicat al totalului sumelor plătite i oț ș

rasp&ndire mare a fenomenului, duc&nd la un cost real al sericiului medical mult mai mare dec&t

costul oficial"

Alternative propuse – evaluarea impactului i a fe#abilită ii acestoraș ț

A% &ransparen ă în reorgani#area re elei de spitale publice i înț ț ș

func ionarea Casei 'a ionale a Asigurărilor de (ănătateț ț

Prima ariantă de rezolare constă într<o reor!anizare transparentă a re elei de spitaleț

publice" În plus, măsura ar trebui dublată de implementarea unui sistem informatic transparent al

intrărilor i ie irilor băne ti ale 7#S, care =să asi!ure transparen*ă (i corectitudine în modul înș ș ș

care sunt folosi*i banii cetă*enilor în plă*ile pentru sistemul de sănătate6 @" Halorile i principiile peș

care se bazează această alternatiă sunt+ transparen a în cheltuirea banilor publici, echitatea înț

oferirea sericiilor medicale publice i etica în practica profesională a personalului medical"ș

eor!anizarea presupune în primul rand o ealuare a re elei de spitale e$istente, dar i aț ș

rolului pe care îl indeplinesc acestea în aria !eo!rafica în care se află, prin urmarirea unor aspecte

precum+ pozi ionarea !eo!rafică, numărul de locuitori din zona !eo!rafică, numărul mediu deț

pacien i care apelează la sericiile spitalului9pe lună, tipurile de cazuri i !raitatea cazurilor tratateț ș

cel mai frecent în cadrul spitalului, distan a fa ă de alte spitale, dotarea spitalului, sericiileț ț

medicale pe care le poate oferi, numărul de cadre medicale i specializarea lor" % astfel de ima!ineș

comprehensiă poate constitui baza unei metodolo!ii de reor!anizare a re elei de spitale în modț

transparent" Impactul asupra iziunii porne te de la faptul că, în urma acestei ealuari, spitalele dinș

localită ile mai mici sau cu o afluen ă mai redusă de pacien i pot fi transformate în ambulatorii, cuț ț ț

scopul de a reduce unele costuri nenecesare în anumite zone" În acela i timp, trebuie urmarităș

păstrarea măcar a unui spital în cadrul unei zone !eo!rafice de o mărime rezonabilă din punct de

edere al transportării pacien ilor la spital în caz de neoie" ;rupurile izate de această alternatiăț

sunt asi!ura ii sistemului public de sănătate i salaria ii sistemului public de sănătate" Sus inătoriiț ș ț ț

acestei propuneri ar fi Ministerul Sănătă ii, Ministerul Ginan elor Publice, sindicatele din domeniulț ț

sănătă ii" esursele necesare pentru realizarea alternatiei presupun timp i costuri pentru realizareaț ș

ealuării, pentru dezbaterea publică i pentru implementarea măsurilor, estimările costurilor înș

func ie de pre urile de pia ă ale implementării de sisteme informatice i ale cheltuielilor cuț ț ț ș

personalul fiind de 20 de milioane de %7, care pot fi accesate printr<un proiect prin Pro!ramul

%pera ional 'ezoltarea apacită ii #dministratie" În ceea ce prie te resursele umane, personalulț ț ș

59ictor :listar) Iulia "o8pănaru) “;aportul național asupra "orupției – <ctombrie ,..4 –=ebruarie ,.11( $ransparency International ;omânia) 'ucure8ti) mai ,..1) p* 1



care nu a mai fi necesar în spitalele care or fi transformate în ambulatorii a putea suplini o parte

din deficitul de personal din unită ile spitalice ti rămase"ț ș

În ceea ce prie te impactul în raport cu iziunea, acesta este estimat ca fiind ma$im 10-,ș

economiile de cheltuieli făcute astfel ambulatoriile au cheltuieli mai reduse dec&t spitalele- put&nd

fi utilizate la cre terea salariilor cadrelor medicale în prima fază cu 20? p&nă în 201A, iar în a douaș

fază cu încă 20? p&nă în 202A-, care or fi astfel mai motiate să intre în sistem i or fi mai pu inș ț

tentate să primească plă i informale sau să părăsească sistemul pentru a lucra în spitale din alteț

state, duc&nd implicit p&nă în 202A la o reducere a teptată de 20? a sumelor totale din plă ileș ț

informale" aluarea i comunicarea publică a rezultatelor ealuării situa iei re elei de spitale suntș ț ț

menite să le!itimeze criteriile după care or fi reor!anizate spitalele, lipsa acestora fiind una dintre

problemele ma)ore pe care le<a aut Strate!ia na ionala de ra ionalizare a spitalelor, care nu aț ț

prezentat o metodolo!ie clară, transparentă i detaliată i nici nu a aut o dezbatere publică aș ș

criteriilor conform cărora au fost alese spitalele care urmau să fie închise sau transformate în azile"

În ceea ce prie te fezabilitatea alternatiei, aceasta este estimată la un niel relati mare, primindș

aloarea @" #lternatia este realizabilă, mai ales datorită faptului că fondurile necesare se pot accesa

din fonduri europene cu o cofinan are de la bu!etul public, iar sus inerea din partea sindicatelor dinț ț

sănătate a fi una puternică, datorită măririlor salariale izate"

)% $mplementarea unui serviciu de consiliere telefonică sanitară a

popula ieițea de<a doua arianta propusă pentru rezolarea problemei plă ilor informale constă înț

înfiin area unui sericiu de consiliere telefonică a pacien ilor, pe care ace tia să<l poată apelaț ț ș

oric&nd au o problemă de sănătate" Sericiul le face o primă ealuare a stării i le oferă îndrumărileș

potriite+ măsuri prin care pacien ii să<si rezole problema de acasă, îndrumare către medicul deț

familie sau îndrumare către ur!en e" Dotodată, după acordarea îndrumărilor, pacien ii or fiț ț

informa i că pla ile informale sunt inacceptabile i că se sanc ionează condi ionarea sericiuluiț ț ș ț ț

medical de efectuarea de pla i informale, oferindu<se în cadrul sericiului i o linie unde pacien iiț ș ț

pot reclama personalul care le<a condi ionat în acest fel accesul la sericii medicale"Halorile iț ș

principiile pe care se bazeaza această alternatiă sunt dezoltarea asisten ei medicale la distantă,ț

echitatea în oferirea sericiilor medicale publice i etica în practica profesională a personaluluiș

medical"

Impactul în raport cu iziunea este acela că astfel se dezolta asisten a la domiciliu iț ș

asistenta în ambulatoriu, reduc&nd tendin a de a!lomerare a pacien ilor în spitale i la ur!ente, dar iț ț ș ș

tendin a de a recur!e la plă i informale pentru a eita a teptarea în spitale sau la sericiul de ur!en ăț ț ș ț

al spitalelor" Prin această alternatiă se urmare te at&t eficientizarea sericiilor medicale, c&t iș ș

schimbarea mentalita ii popula iei cu priire la plă ile informale i educarea lor pentru a< i rezolaț ț ț ș ș



problemele medicale din timp i la locul potriit" Dotu i, această alternatiă nu rezolă i problemaș ș ș

salarizării" Impactul estimat este de :, ceea ce presupune o reducere cu 12? a totalului plă ilor ț

informale anuale în raport cu iziunea, pentru că schimbarea mentalită ilor i determinareaț ș

oamenilor să folosească sericiul necesită un proces de durată i o mediatizare puternică"ș

;rupul izat de această alternatiă este format din asi!ura ii sistemului public de sănătate"ț

Sus inătorii acestei propuneri ar fi Ministerul Sănătă ii i Ministerul Ginan elor Publice" esurseleț ț ș ț

necesare pentru implementare includ infrastructura necesară sistemului telefonic i personalulș

necesar pentru func ionarea sericiului, estimările costurilor în func ie de pre urile de pia ă aleț ț ț ț

implementării de sisteme telefonice i ale cheltuielilor cu personalul fiind de 12 milioane de %7,ș

care pot fi accesate printr<un proiect prin Pro!ramul %pera ional 'ezoltarea apacită iiț ț

#dministratie, cu o cofinan are de la bu!etul public" iscul este ca o parte a popula iei să nuț ț

utilizeze sericiul i să continue să ac ioneze ca i p&nă acum, scurtcircuit&nd traseul i apel&nd laș ț ș ș

pla ile informale, însă se presupune că popularizarea sericiului a cre te în timp rata sa de folosire"ț ș

În ceea ce prie te fezabilitatea alternatiei, aceasta este estimată la un niel relati mare, primindș

aloarea @, alternatia fiind realizabilă datorită faptului că fondurile necesare se pot accesa din

fonduri europene i a faptului că nu presupune schimbări structurale de amploare ale sistemului"ș

Plă ile informale – plă i care ne îngreunea#ă via a% Ce alternativăț ț ț

recomandăm pentru re#olvarea problemei?

#lternatia pe care o recomandăm dintre cele doua este =Dransparen ă în reor!anizareaț

re elei de spitale publice i în func ionarea asei 7a ionale a #si!urărilor de Sănătate6 datorităț ș ț ț

impactului a teptat care este la niel ma$im în raport cu iziunea, estim&ndu<se o scădere aș

olumului anual al pla ilor informale cu 20? p&nă în anul 202A" 'e i în ceea ce prie teț ș ș

fezabilitatea cele doua alternatie au un niel relati ridicat, ambele fiind realizabile, totu i seș

a teaptă o sus inere publică mai ridicată pentru prima alternatiă, datorită faptului că aceastaș ț

presupune cre teri salariale pentru personalul medical" 'in punct de edere al beneficiilor, a fostș

aleasă această arianta pentru că presupune un impact considerabil în rezolarea problemei cerculuiicios salarizare slabă 5 corup ie 5 plă i informale, o cre tere a nielului de salarizare în sectorulț ț ș

sanitar public determin&nd i o reducere a tenta iei de a primi sau solicita plă i informale" Pa iiș ț ț ș

intermediari presupu i de alternatiă constau în ealuarea re elei e$istente de spitale i dezbatereaș ț ș

publică a metodolo!iei i a criteriilor de reor!anizare, urm&nd ca p&nă în 201A, din economisireaș

ob inută să se realizeze cre terea cu 20? a salariului mediu brut din domeniul sanitar" 'acăț ș

implementarea ar începe în a doua parte a anului 2011, primele beneficii la nielul plă ilor ț

informale or putea fi obserate încep&nd cu olumul mediu anual pe anul 2012, conform !raficului

nr" 1" În cazul salariului mediu brut, prima cre tere, de 20? fa ă de nielul din 2011, a aea locș ț

p&nă în 201A, cea de<a doua, reprezent&nd tot 20? fa ă de nielul din 2011, realiz&ndu<se p&nă înț



anul 202A i duc&nd salariul mediu brut la 22@>"@ %7, conform !raficului nr" 2" #lte beneficii careș

or decur!e în timp sunt reducerea deficitului de personal medical, transparentizarea utilizării

contribu iilor, cre terea accesului la sericii medicale prin restr&n!erea răsp&ndirii plă ilor ț ș ț

informale- i cre terea calită ii sericiilor medicale prin o mai bună !estionare a fondurilor"ș ș ț

;raficul nr" 1+ olu ia medie anuală a plă ilor informale în perioada 2011<202Aț ț

;raficul nr" 2+ olu ia medie anuală a salariului mediu brut din domeniul sanitar public înț

perioada 2011<202A

În ceea ce prie te ealuarea procesului de implementare i a poten ialului acestuia de aș ș ț

îndeplini a teptările cuprinse în iziune se a realiza o ealuare intermediară la finalul anului 201A"ș

Una dintre metodele de cercetare folosite în cadrul acesteia este ancheta sociolo!ică, pentru a

determina cu a)utorul chestionarului cum eoluează nielul plă ilor informale i !radul deț ș

mul umire a pacien ilor în raport cu accesul, cantitatea i calitatea sericiilor medicale, dar i !radulț ț ș ș

de mul umire a cadrelor medicale în raport cu salarizarea i condi iile în care profesează" Ha fiț ș ț

utilizată i metoda interiului structurat pentru a putea analiza apoi din punct de edere calitatiș

datele culese în le!ătură cu satisfac ia i motiarea salarială în special i profesională în !eneral aț ș ș

cadrelor medicale care profesează în cadrul sistemului sanitar public rom&nesc" 'e asemenea, a fi

folosită metoda obsera iei pentru a putea analiza în profunzime efectele pe care reor!anizareaț

re elei de spitale i implementarea sistemului informatic al asei 7a ionale a #si!urărilor deț ș ț

Sănătate le au asupra iziunii"



)ibliografie

1" #listar, Hictor o pănaru, Iulia, aportul naș ional asupra orup iei 5 %ctombrie 200B 5ț ț

Gebruarie 20116 Dransparenc3 International om&nia, .ucure ti, mai 2001ș

2" .aba,ătălin hereche , ăzan et al,ș Informal Pa3ments in the 4ealth are S3stem 5

esearch, media and polic36, Transylvanian Review of Administrative Sciences, 7o" 8292011

% Gărcă anu, 'ana %tilia, Population perception on corruption, informal pa3ments andș

introduction of co<pa3ments in the public health s3stem in omania6, Management in

Health, enter for 4ealth Policies and Serices, Hol" 1>, 7o" 1, 2010

>" urostat, Practisin! Ph3sicians6http+99epp"eurostat"ec"europa"eu9t!m9table"doJ

tabKtableLinitK1Llan!ua!eKenLpcodeKtps000>>Lplu!inK1

A" Institutul 7a ional de Statisticăț , & ti!ul salarial mediu în luna aprilie 20116, omunicat deș

Presă nr" 11B din : iunie 2011

:" Monitorul %ficial al om&niei, Strate!ia na ională de ra ionalizare a spitalelor ț ț 6, .ucure ti,ș

28 martie 2011, http+99EEE"dscle$"ro9le!islatie920119martie20119mo2011F228"htm

C" Ima!inea a fost preluată din studiul Informal pa3ments for health care6, orruption and

health, http+99EEE"bu"edu9actforhealth9actforhealth0>9Part?201F>FinformalFpa3ments"pdf

Documents

Plati informale