Art 5. Privatization of agricultural extension services in the EU: Towards a lack of adequate knowledge for small-scale farms?Art 2. Conservation agriculture for small holder rainfed farming: opportunities and constrainds of new mechanized seeding systems.

Conservarea agriculturii pentru fermele mici si transferal de know-howIn Europa atentia acordata fermelor mici din cadrul politicilor structurale, a scazut treptat, odata cu succesul politicolor de modernizare. Cele mai mici ferme, listate baza de date Eurofarm, sunt acelea cu mai putin de 8 ESU(Economic Size Units) (echivalent la 12 ha in Franta.), iar in multe tari europene, un procent signifiant este reprezentat de fermele familiale. Noile dispozitii ale PAC au facut Comisia Europeana partial resoponsabila pentru politicile de consultare , anterior fiind considerate a fi dezvoltate doar de catre statele membre, prin principiul subsidiaritatii. Conform unor studii recente (Garforth et al., 2003; Klerkx and Jansen, 2010; Klerkx and Leeuwis, 2009; Rivera and Sulaiman, 2009) a fost evaluat modul n care privatizarea sistemelor naionale de consultan a afectat performanele productive i de mediu. Aceste studii furnizeaz dovezi empirice detaliate despre faptul c privatizarea a plasat ferme de mici dimensiuni ntr-un dezavantaj n sistemele de consultan agricol.Sistemele nationale de consultanta agricola au fost organizate in toate tarile europene si au inlocuit metode mult mai traditionale de transfer de know-how in zonele rurale. Rezultatele acestor compromisuri au fost integrate in texte de legi si ordonante lucru ce au dus la sisteme de extindere nationale ale agriculturii. Conform unui studiu (Labarthe, 2009), fondurile serviciilor de extindere, finantate de taxe fiscale sau parafiscale, erau manageriate de comisii alcatuite din ministrii agriculturii si reprezentanti ai organizatiilor de productie.Incepand cu anii 1990, de-a lungul UE relatiile dintre stat, organizatiile fermierilor si serviciile de consultanta au fost exprimate prin noi contracte. Aceasta nu a fost doar o modalitate de a reduce cheltuielile publice: au existat numeroase dezbateri cu privire la care ar trebui s fie rolurile respective ale actorilor publici i privai cu privire la NFAS(National Farm Advisory Systems) bazat pe noua teorie de management public. Conform lui Labarthe (Labarthe, 2006a; Laurent et al, 2006;. Rivera, 2000) separarea statului a variat si a fost de multe ori radicala, n special n Europa de Est. Se pot diferentia doua traiectorii ale separarii statului: prima traiectorie se caracterizeaz printr-o schimbare progresiv de la finanarea public a serviciilor de consultan pentru livrarea acestor servicii de ctre companii private pentru ctig comercial. a doua traiectorie este caracterizat prin diverse forme de descentralizare - n special n rile din sudul Europei, precum Spania, Italia i Grecia - n cazul n care serviciile de extindere au fost gestionate i finanate la nivel regional

Reorganizarea serviciilor de extindere a dus la comercializarea tot mai mare de serviciilor de extindere i de facturare individual a agricultorilor.In 2003 Comisia Europeana a creat o noua legislatie ce a dus la transformarea serviciile de extindere in PAC. Scopul era acela de a da fermierilor suportul necesar pentru a lega mai bine obiectivele de productie cu standardele de sanitare, de mediu si de protectie a animalelor. Dupa aderarea celor 12 noi state intre 2004 si 2007 la Uniunea Europeana, numarul fermelor agricole s-a dublat, iar numarul fermelor mici sub 8 ESU reprezinta mai mult de 80% din numarul total fermelor. Numarul total al fermelor este de 13 700 400, dintre care 8 037 990 apartin celor 12 state ce au aderat intre 2004-2007.Daca fermele de mici dimensiuni ar fi integrate n NFAS, atunci cunotine relevante ar trebui s fie accesibile acestora. Cunoastere '' Accesibil'' nseamn c aceast cunoatere poate fi obinuta fr obstacole financiare, cognitive sau instituionale majore. '' Relevant'' nseamn c aceast cunoatere este de natur s ofere o soluie la problema specific cu care se confrunt agricultorul; o soluie care se potrivete propriilor sale obiective i interese. Incredere '' nseamn c aceast cunoatere se bazeaz pe cel mai nalt nivel de prob posibil, pentru a minimiza efectele adverse i maximiza ansele de atingere a obiectivelor urmrite.Aceast declaraie este larg convenit. Cu toate acestea, NFAS poate fi analizat din diferite puncte de vedere, oferind imagini pariale (i de multe ori complementare) ale lumii reale: analiza sociologic a interaciunii dintre actorii NFAS, analiz instituional de tiine Politice, evaluri de performan pe economie, etc. Conform lui Mitchell (Mitchell, 2002) fiecare viziune parial a lumii sugereaz prghii specifice de aciune. Prin urmare Keller (Keller et al., 2006, Laurent, 2012) confirma ca, politica trebuie s includ cunotine de la o gam larg de discipline, precum i o multitudine de teorii din cadrul acestor discipline. n caz contrar, factorii de decizie politic pot omite mecanisme majore care contribuie la structura tendinelor economice actuale. Acesta a fost cazul pentru recomandri de politic care au ncurajat privatizarea NFAS i s-au bazat aproape exclusiv pe rezultate teorii economice neo-clasice.Analizele neo-clasice ale NFAS se bazeaz pe reprezentri simplificate ale lumii reale. Trei ipoteze de baz influeneaz puternic modul n care fermele mici sunt examinate n aceste analize: Funcionarea tehnic a fermelor este vzut ca '' independent de scala " Ajustri ntre cererea i oferta de serviciilor de extindere agricole sunt descrise utiliznd calcule de maximizare a funciilor de utilitate Cunoaterea este privita in ansamblul ei. Bunurile i serviciile de extindere sunt privite ca un simplu schimb de informaii.Patru probleme majore n analiza NFAS sunt evideniate prin economia i segmental de servicii (Labarthe i Laurent, 2011; Laurent et al., 2002). Procese de co-producie Necesitatea de a combina diverse metode de consiliere pentru a face cunotine accesibil Rolul cheie al back office pentru a asigura fiabilitatea cunotinelor Rolul agricol al piaei serviciilor de consultan n ceea ce privete statutul de ferma mica, exist trei tipuri majore de ferme n aceast categorie sub opt ESU: ferme de subzisten (exploataii agricole care produc n principal pentru consum propriu), ferme hobby (care reprezint, de obicei un cost pentru de uz casnic), i ferme comerciale care produc pentru piaUn procent signifiant se incadreaza in ultima categorie si produc venituri din vanzarea produselor. Nu exist nici un astfel de lucru ca " flux natural" al cunoaterii de la cercetare la servicii de consultan, iar activitile de back-office sunt costisitoare. Validarea practicilor agricole inovatoare, n special, necesit experimente scumpe. Din acest motiv, n perioada de dupa al doilea rzboi mondial multe ri europene, cum ar fi Frana, rile de Jos, Germania i Danemarca fcut investiii publice n mai multe programe tiinifice la scar larg n care agricultorii, de asemenea, au investit n mod colectiv. Reorganizarea serviciilor de extindere agricol, ntr-un context de dezangajare de stat, a dus iniial la o schimbare a furnizorilor de servicii de extindere. n Frana, Germania i rile de Jos, de exemplu, trei tipuri de furnizori de servicii sunt acum lideri n servicii de extindere de ferm pentru tipul activitatii agricole 13, '' specialist in cereale, oleaginoase i proteaginoase '' (Labarthe, 2006b): (i) Operatorii economici pe lanul de aprovizionare, adic firmele i cooperativele care vand inputuri agricultorilor (seminte, ingrasaminte, produse fitosanitare) i / sau cumpara producia; (Ii) consultani privai; (iii) firme de comercializare de software de modelare agronomica, utilizat pentru a prognoza impactul practicilor agricole i de a ajuta fermierii sa semneze un itinerar tehnic optim.Conform lui Christiansen (Christensen et al., 2007) majoritatea productiei agricole n Asia, Africa i America Latin se bazeaz pe agricultura de subzisten pusa n aplicare de ctre micii fermieri locali. Aceast form de agricultur este caracterizat prin aplicarea limitat a inputurilor, pieelor distorsionate, deteriorarea condiiilor de sol, iar acum modificari agresive ale vremii.Micii fermieri incearca, general, sa maximizeze numarul lucrarilor solului, in putin timp, cu putine utilaje pentru a realiza un management al buruienilor si a crea un pat germinativ cu un sol corespunzator germinatiei si stabilitatii semanatului. Totusi, lucrarea solului regulata distruge materia organica din sol prin mineralizare, mai mult in zonele mai calde, conform lui Kirschbaum (Kirschbaum, 1995). Efectele fizice ale lucrarilor solului afecteaza si structura solului cu consecinte pentru infiltrarea apei si si eroziunea solului prin alunecari de teren, creand efecte sub stratul de plug. Conform Garcia-Torres(Garcia-Torres i colab., 2003), agricultura de conservare, CA, este definita ca un sistem de recoltare bazat lucrari ale solului minime, capac permanent al suprafetei prin incorporarea reziduurilor recoltei i rotaia culturilor.Pentru a realiza o crestere a eficientei economice cu un numar minim sau zero al lucrarilor terenului comparatv cu tehnologia conventionala, beneficiile percepute trebuie sa fie clare, pentru un fermier mic. Evolutia agriculturii de conservare: Agricultura comerciala la scara mare Ajustarea agriculturii de conservare a micilor agricultori

Sisteme manuale de plantare a agriculturii de conservare: Dibble stick Planting basins Jab planters

Sisteme animale de tractiune: Ripper tine systems Direct seeding systems

Conservarea agriculturii cu semanatori pentru tractoare cu 2 roti: Single pass shallow tillage planter Strip tillage Zero tillage Bed planter

Conform Baker si Saxton (Baker and Saxton, 2007a), acelasi lucru care s-a ntmplat n agricultura comerciala de scar larg, o schimbare a CA n fermele mici, este necesara si o ajustare substanial in practica traditionala agronomica, ncepnd cu schimbri fundamentale n modul n care agricultorii percep procesul de producie a culturilor.

Concluzii: 1. Cheia in dezvoltarea Conservarii agriculturii printre fermierii mici este reprezentata de dezoltarea efectiva si ieftina a dezvoltarii tehnologiei cu minim de lucrari. 2. O constrngere major pentru acest lucru este faptul c, dei principiile CA au aplicabilitate larga in multe medii agro-ecologice i fiziografice, acestea trebuie s fie ajustate la condiiile specifice unui agricultor pentru a le face valabile i aplicabile.

Referinte

Baker, C.J., Ribeiro, F., Saxton, K.E., 2007. Residue handling. In: Baker, C.J., Saxton, K.E. (Eds.), No-tillage Seeding in Conservation Agriculture. , second ed. CAB Inter- national and Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO), Rome, Italy, pp. 134158. Baker, C.J., Saxton, K.E., 2007b. The what and why of no-tillage farming. In: Baker, C.J., Saxton, K.E. (Eds.), No-tillage Seeding in Conservation Agriculture. , sec- ond ed. CAB International and Food and Agriculture Organization of the United Nations (FAO), Rome, Italy, pp. 110. EC (European Commission), 2003a. Planting seeds for rural futures. In: Rural Policy Perspectives for a Wider Europe, 2nd European Conference for Rural Development, Salzburg, 1214 November, 2003, EU Office of publications, 208p. EC, 2003b. Council Regulation (EC) no. 1782/2003. Brussels, Official Journal of the European Union, 21/10/2003, 69p. EC, 2011. Impact Assessment on the Common Agricultural Policy towards 2020. Annex 7, 22p. Kirschbaum, M.U.F., 1995. The temperature dependence of soil organic matter decomposition, and the effect of global warming on soil organic C storage. Soil Biol. Biochem. 27, 753760. Labarthe, P., 2006b. Performance of services and unequal access to agricultural extension. Study case in Ain (France) and Zeeland (Netherlands). J. Ext. Syst. 21 (1), 1226. Labarthe, P., 2009. Extension services and multifunctional agriculture. Lessons learnt from the French and Dutch contexts and approaches. J. Environ. Manag. 90 (Supp 2), 193202. Labarthe, P., Laurent, C., 2011. Economie des services et politiques publiques de conseil agricole. Cah. Agric. 20 (5), 343351. Laurent, C., 2005. Les agricultures de lUnion europenne et leur territoire. In: Laurent, C., Thinon, P. (Eds.), Agricultures et territoires, Herms Science, Paris, pp. 3155. Laurent, C., 2012. Plurality of science and rational integration of knowledge. In: Pombo, O., Torres, J.M., Symons, J., Rahman, S. (Eds.), Special Sciences and the Unity of Science. Springer, pp. 219232. Laurent, C., Cerf, M., Pasquier, C., 2002. Le conseil en agriculture: un investissement immatriel entre dveloppement sectoriel et dveloppement territorial. Gographie, Economie, Socits 4 (2), 131153. Laurent, C., Cerf, M., Labarthe, P., 2006. Agricultural extension and market regulation: learning form a comparison of six EU countries. J. Agric. Educ. Ext. 12 (1), 516.