Upload
petri-camelia
View
53
Download
0
Embed Size (px)
DESCRIPTION
politici financiare ale intreprinderii
Citation preview
Politica de investitii
Prof.univ.dr. Stela Toader
Aproape orice om stie sa castige bani, dar nici macar unul dintr-un milion nu stie cum sa-i cheltuiasca Henry David Thoreau
Investitia - concept
In sens contabil In sens financiar
Alocarea unei trezorerii disponibile pentruproducerea sau achizitionarea unorbunuri de folosinta indelungata(imobilizari necorporale, corporale saufinanciare)
Cheltuieli realizate in prezent, in sperantaobtinerii in viitor a unor fluxuri de venituricare sa acopere cheltuielile initiale si saasigure realizarea unui profit suplimentar
Investitia caracteristici generale
Cheltuielile - prezente, certe si, in general, de valori mari
Veniturile - viitoare, incerte si, in general, apar sub formaunor fluxuri de sume mai mici pe o perioada indelungata detimp
Deciziile investitionale tind sa fie importante pentru companie din cel putin doua motive:Adesea, sunt implicate cantitati mari de resurse
De multe ori, este greu si/sau costisititor sa te retragi dintr-o investitie dupa ce ai initiat-o
Daca decizia este gresita, efectele asupra companiei pot fi semnificative, daca nu chiar catastrofale
Adesea, investitiile facute de companii sunt specifice nevoilor lor. In cazul retragerii dintr-o investitie probabil ca se va putea recupera mult mai putin, comparativ cu costul initial
Clasificarea investitiilor dupa gradul de risc. Sursele de finantare recomandate in functie de riscul
asociat investitiei
Investitii de inlocuire a echipamentelor uzate cu unele noi cu caracteristici similare celor vechi
Surse proprii interne si surse atrase
Investitii de modernizare a echipamentelor existente in scopul reducerii costurilor de productie, cresterii productivitatii, imbunatatirii calitatii produselor
Surse proprii interne si surse atrase
Investitii de dezvoltare sau de extindere a intreprinderii realizate in scopul cresterii capacitatii de productie
Surse proprii interne si externe
Investitii strategice fuzionarea cu alta societate, deschiderea de filiale in strainatate
Surse proprii interne si externe
Elementele financiare ale unei investitii
Eficienta investitiilor criteriul hotarator in decizia deinvestire la nivelul intreprinderii si in selectarea din maimulte variante posibile
Efortul si efectul unei investii pot fi surprinse prin urmatoareleelemente de masurare a lor: suma totala a cheltuielilor initialepentru investii, durata de viata, fluxurile nete de trezorerie,valoarea reziduala si rata de actualizare.
)(
),(
cheltuieliEfort
beneficiirezultateEfectEficienta
Orice eroare in aprecierea elementelor financiare ale unei investitii poate conducela rezultate indoielnice ale calculului indicatorilor de eficienta si, deci, la deciziiarbitrare in politica de investitii.
1. Cheltuielile initiale pentru investitii
Costul de achizitie
Cheltuielile de instalare/montaj
Cheltuielile de specializare a personalului
Cresterea nevoii de fond de rulment
Pretul de revanzare al activelor fixe inlocuite prin noua investitie
Costul de achizitie
Costul de achizitie + cheltuielile de transport/instalare/montaj = Valoarea de intrare Amortizare
Impactul politicii de amortizare asupra fluxurilor viitoare de trezorerie
In absenta fiscalitatii In prezenta fiscalitatii
- Metodele de amortizare au incidentediferite asupra fluxurilor viitoare detrezorerie. In functie dedeductibilitatea fiscala a cheltuielilorcu amortizarea se pot inregistraeconomii de impozit diferite cavaloare.
Amortizarea capitalului imobilizat in active corporaleAmortizarea liniara Amortizarea degresiva Amortizarea accelerata
Al = VI * Cal
Cal = 100/DU
Ad = VRA * Cad (1)
Cad = Cal * K1,5 daca DU = (2,5]
K 2 daca DU = (5,10]2,5 daca DU = (10,n]
Ad = VRA/DUR (2)
Aa1 = VI/2
Aa(n-1) = VRA/DUR
Amortizarea fiscala in Romania (Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal) art.24, alin.(6)-In cazul contructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara-In cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, utilajelor si instalatiilor, precumsi pentru computere si echipamentele periferice ale acestora, contribuabilul poate optapentru metoda de amortizare liniara, degresiva sau accelerata-In cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda deamortizare liniara sau degresiva
Cresterea nevoii de fond de rulment
Majoritatea investitiilor reclama si un nivel de investitii in active circulante (ex. stocuri operabile suplimentar)
Flux negativ cu semnul + in calculul cheltuielilor initiale
Flux pozitiv cu semnul - in calculul fluxului de trezorerie pentru ultimul an de viata al proiectului de investitii
FurnizoriClientiStocuriNFR
NFR
Pretul de revanzare al activelor fixe inlocuite
Daca Pretul de vanzare > Valoarea netcontabilaPlus- valoare de inventar = Pretul de vanzare
Valoarea net contabila
* Majoreaza suma totala a cheltuielilor initialepentru investitii impozitul asupra castigului
Daca Pretul de vanzare < Valoarea netcontabilaMinus-valoare de inventar = Valoarea net contabila
Pretul de vanzare
* Diminueaza suma totala a cheltuielilor initialepentru investitii economia de impozit
2. Durata de viata a investitiei
Durata contabila/fiscala durata normala deserviciu a mijloacelor fixe din Catalogul privindclasificarea si duratele normale de functionarea mijloacelor fixe, anexat la Legea amortizariinr. 15/1994
Durata tehnica de functionare determinatade caracteristicile tehnice specifice
Durata economica durata in care investitiagenereaza fluxuri financiare de trezorerie
3.Fluxurile nete de trezorerie
Rezultatul net al exploatarii = Venituri dinexploatare Cheltuieli de exploatare Impozitpe profit
CF anual = Rezultatul net al exploatarii +Cheltuielile cu amortizarea +/- anuala NFR
CF in ultimul an = Rezultatul net al exploatarii+ Cheltuielile cu amortizarea + RecuperareaNFR + Valoarea reziduala
4. Valoarea reziduala
Valoarea posibil de realizat dupa incheiereaduratei de viata a investitiei (prin vanzare, prinvalorificarea pieselor, subansamblelor etc.)
De obicei, dupa incheierea duratei tehnice,valoarea reziduala ajunge aproape de zero sau lavalori nesemnificative pentru gestiuneafinanciara
Impactul valorii reziduale asupra indicatorilor de eficienta este cu atat mai mare cu cat momentul dezinvestirii este mai
aproape de momentul investirii.
5. Rata de actualizare
Rata de rentabilitate ceruta de investitori costul surselor de finantare
Depinde de finantarea utilizata
Finantarea prin imprumut
Rata neta de dobanda = Rata dobanzii (1- Cota de impozitare)
Finantarea din fonduri proprii
Costul capitalului propriu
Finantarea mixta
Costul mediu ponderat al surselor de finantare
Criterii de selectare (evaluare) a proiectelor de investitii
Criterii bazate pe lichiditate Criterii bazate pe rentabilitate
Termenul de recuperare (TR) Indicele de profitabilitate (IP)
Termenul de recuperare actualizat (TRA) Valoarea actualizata neta (VAN)
Rata interna de rentablitate (RIR)
Rata interna de rentabilitate modificata (RIRM)
Pentru maximizarea valorii companiei si a averii actionarilor estenecesar a se selecta cele mai profitabile, mai lichide si mai putinriscante proiecte de investitii.
Pentru a prezenta cele 6 criterii de evaluare a proiectelor de investitii consideram doua proiecte S si L.
Proiectul S 0 1 2 3 4
- 1.000 500 400 300 100
Proiectul L 0 1 2 3 4
- 1.000 100 300 400 600
TERMENUL DE RECUPERARENumarul de ani (perioada) in care se asteapta recuperarea investitiei initiale.
Proiectul S 0 1 2 3 4
CF-uri nete -1.000 500 400 300 100
CF-uri cumulate -1.000 -500 -100 200 300
Proiectul L 0 1 2 3 4
CF-uri nete -1.000 100 300 400 600
CF-uri cumulate -1.000 -900 -600 -200 400
TR = Anul de dinainte de recuperare + Costul neacoperit la inceputul anului de recuperare/CF-ul generat in timpul anului de recuperare
TERMENUL DE RECUPERARE TR S = 2 + 100/300 = 2,33 ani
TR L = 3 + 200/600 = 3,33 ani
!!! Termenul de recuperare mai scurt este preferabil!!!
!!! Daca compania doreste un termen de recuperare demaxim 3 ani atunci proiectul S va fi acceptat si proiectul Lrespins!!!
Daca proiectele evaluate sunt independente se pot accepta toate proiectele al caror termen de recuperare este mai mic sau egal cu termenul de recuperare
dorit de companie.
Daca proiectele evaluate se exclud reciproc se va alege proiectul cu cel mai scurt termen de recuperare.
TERMENUL DE RECUPERAREAvantaje
- Este o metoda simpla si usor de aplicat
- Ia in considerare CF-urile si nu profiturile contabile deci rezultateleobtinute nu sunt influentate de politicile contabile adoptate demanagerii companiei
- Ia in considerare riscul, in masura in care CF-urile mai indepartatesunt mai nesigure, iar o crestere a incertitudinii genereaza crestereariscului de aceea se prefera termene de recuperare cat mai scurte
- Este o metoda de evaluare folositoare pentru companiile care seconfrunta cu probleme de finantare cu cat sumele investite suntrecuperate mai devreme cu atat ele pot fi reinvestite mai repede inalte proiecte
TERMENUL DE RECUPERAREDezavantaje
- Ignora valoarea in timp a banilor da aceeasi valoare tuturor CF-urilor indiferent de momentul aparitiei remediata prin utilizareaTRA
- Ignora marimea si momentul aparitiei CF-urilor cuprinse ininteriorul termenului de recuperare (De exemplu: pentru proiectul STR este de 2,33 ani indiferent daca in primii doi ani nu ar exista CF siacesta ar aparea in anul 3) de fapt orice combinatie a CF-urilor inprimii 2 ani genereaza acelasi rezultat
- Ignora toate CF-urile care apar in afara TR si nu ia in considerareproiectul ca un intreg ignora rentabilitatea proiectelor
TR nu este una din cele mai indicate metode de evaluare a proiectelor de investitii, in general, fiind apreciata mai mult ca o metoda de evaluare a efectului pe care acceptarea unui proiect il va avea asupra lichiditatii unei companii si a riscului
proiectului.
TERMENUL DE RECUPERARE ACTUALIZAT
Numarul de ani (perioada) necesari pentrurecuperarea investitiei prin CF-uri actualizate
Proiectul S 0 10% 1 2 3 4
CF-uri nete -1.000 500 400 300 100
CF-uri actualizate -1.000 455 331 225 68
CF-uri act. cumulate -1.000 -545 -214 11 79
Proiectul L 0 10% 1 2 3 4
CF-uri nete -1.000 100 300 400 600
CF-uri actualizate -1.000 91 248 301 410
CF-uri act. cumulate -1.000 -909 -661 -360 50
TERMENUL DE RECUPERARE ACTUALIZAT
TRA S = 2+ 214/225 = 2,95 ani
TRA L = 3 + 360/410 = 3,88 ani
Pentru cele doua proiecte obtinem aceeasiierarhizare indiferent de metoda folosita (TR sauTRA), de aceea proiectul S este de preferat sitrebuie ales de companiile care solicita un termende recuperare de maxim 3 ani.
TR si TRA pot genera uneori rezultate conflictuale. In acest caz este indicat a se avea in vedere TRA
INDICELE DE PROFITABILITATE
n
tt
t
n
tt
t
kCOF
KCIF
turilorVP
ilorVPbeneficiIP
0
0
1
1cos
CIFt CF-uri pozitive asteptate (inflow-urilor) COFt CF-uri negative (outflow-urilor)
IP S = 1,079 - pentru fiecare unitate monetara investita se obtin 1,079
u.m.
IP L = 1,049 pentru fiecare unitate monetara investira se obtin 1,049 u.m.
Un proiect se poate accepta daca IP>1. Un IP mai ridicat ierarhizeaza mai bine un proiect de
investii.
VALOAREA ACTUALIZATA NETA
Surplusul de capital rezultat la sfarsitul duratei de viata ainvestitiei
Se bazeaza pe tehnica actualizarii CF-urilor
Daca VAN = 0 , CF-urile pozitive sunt suficiente pentu arambursa capitalul investit si a furniza rata derentabilitate ceruta de furnizorii de capitaluri
Daca VAN > 0 , CF-urile pozitive acopera serviciul datorieisi genereaza un surplus care determina cresterea valoriicompaniei si a averii actionarilor
n
t
nn
n
n
kCF
kCF
kCF
CFVAN1
1
1
0
111...
VALOAREA ACTUALIZATA NETA Proiectul S 0 k=10% 1 2 3 4
-1.000
454,44
330,58
225,39
68,30
VAN = 78,82
Calculati VAN pentru Proiectul L
Daca VAN este pozitiva, proiectul poate fi acceptat. Daca VAN este negativa proiectul trebuie respins.
Daca avem doua proiecte care se exclud reciproc, cel cu VAN ul mai mare trebuie ales.
VALOAREA ACTUALIZATA NETA Avantaje
- Fiind bazata pe CF-urile actualizate, metoda ia inconsiderare valoarea in timp a banilor, conceptfundamental in finantele corporative
- Utilizeaza CF-urile si nu profiturile contabile
- Ia in considerare atat suma cat si momentul generarii CF-urilor
VAN este cea mai apreciata metoda de evaluare a proiectelor de investitii.
VALOAREA ACTUALIZATA NETA Dezavantaje
- Dificultatea metodei
- Dificultatea estimarii CF-urilor viitoare
- Dificultatea estimarii costului capitalului sisupozitia ca acesta ramane constant pe toatadurata de viata a proiectului
!!! Aceste dezavantaje nu sunt proprii metodei VANci apar si in cazul altor metode de evaluare !!!
RATA INTERNA DE RENTABILITATE
Rata de actualizare care asigura echivalenta intre valoarea prezenta a CF-urilor pozitive (inflow-urilor) si valoarea prezenta a CF-urilor negative (outflow-urilor)
VP (Inflow-uri) = VP (ourflow-uri)
SAU
Rata de actualizare pentru care VAN = 0
0...
111
1
0
kCF
kCF
CF nnVAN
Relatia VAN - RIR
+
VAN
0
RIR Rata de actualizare
-
RATA INTERNA DE RENTABILITATE
Proiectul S
RIR = R min + (Rmax-Rmin)*
Verificati Rmin14% si Rmax 15% pentru proiectul S
Verificati Rmin11% si Rmax12% pentru proiectul L
0
100300400500000.1
11114321
RIRRIRRIRRIR
max_min_
min_
RVANRVAN
RVAN
RATA INTERNA DE RENTABILITATE(RIR-Rmin)/AB = (Rmax-Rmin)/AC unde AB este VAN la Rmin si AC
este VAN la R min VAN la R max
+
VAN A
0 B RIR Rata de actualizare
Rmin Rmax
C D
-
RATA INTERNA DE RENTABILITATE Daca proiectele sunt independente si nu exista restrictii de
finantare, toate proiectele cu RIR mai mare decat costulcapitalului pot fi acceptate.
Daca proiectele se exclud reciproc, proiectul cu cel maimare RIR care depaseste costul capitalului va fi acceptat.
!!!!Daca RIR>Costul capitalului ramane un surplus caredetermina cresterea averii actionarilor!!!
Daca RIR este inferior costului capitalului proiectul trebuierespins.
RIR prezinta caracteristicile unui prag de rentabilitate, fiindtotodata rata maxima de dobanda la care se poate acceptaun imprumut pentru finantarea proiectului
VAN vs.RIR
Profilul VAN: VAN pentru proiectele S si L la diferite costuriale capitalurilor
400 Profitul VAN pentru L
300
200 Profitul VAN pentru S
100 RIR S = 14,5%
0 5% 7,5% 10% 15% Costul capitalului
RIR L = 11,8%
VAN vs. RIR Profilul VAN
Profiul VAN = grafic in care apare VAN la diverse rate de actualizare
La o rata de actualizare de 0%, VAN este suma CF-urilor neactualizate
Punctul in care profilul VAN intersecteaza axa orizontala indica rata interna de rentabilitate
Rata de actualizare VAN S VAN L
0% 300 u.m. 400 u.m.
5% 180,42 u.m. 206,5 u.m.
10% 78,82 u.m. 49,18 u.m.
15% -8,33 u.m. -80,14 u.m.
VAN vs. RIR Profilul VAN
!!! Proiectul L are panta profilului VAN mai abrupta, deci este maisensibil la modificarea ratei de actualizare o anumita modificarea ratei de actualizare determina un efect mai mare asupra VAN !!!
Pentru un proiect care are cea mai mare parte a CF-urilorgenerate devreme, VAN va avea o modificare minora la crestereacostului capitalului (proiectul S cu TR mai rapid)
Pentru un proiect care are cea mai mare parte a CF-urilorgenerate mai tarziu, VAN va avea o modificare semnificativa lacresterea costului capitalului (Proiectul L cu TR mai indelungat)
..24,95100
05,11 mu ..91,90100
1,11 mu %5,4
24,95)91,9024,95(
..69,37100
05,120 mu ..86,14100
1,120 mu %6,60
69,3786,1469,37
Impactul unei cresterii a ratei de actualizare este mai mare asupra CF-urilor mai tarzii decat asupra celor obtinute mai devreme.
VAN vs. RIR proiecte independente
Pentru proiecte independente, VAN si RIRdetermina acelasi tip de decizie:
Daca VAN indica acceptarea proiectului, RIR va indicatot acceptarea
Daca VAN indica respingerea proiectului, RIR va indicatot respingerea
La orice cost al capitalului mai mic de 11,8%, proiectul L va fiacceptat atat pe baza criteriului VAN cat si RIR, in timp ce ambelemetode resping proiectul daca costul capitalului este mai maredecat 11,8%
La orice cost al capitalului mai mic de 14,5%, proiectul S va fiacceptat atat pe baza criteriului VAN cat si RIR, in timp ce ambelemetode resping proiectul daca costul capitalului este mai maredecat 14,5%
VAN vs. RIR proiecte reciproc exclusive
Calculul ratei de intersectie: CF S CF L0 1 2 3 4
0 400 100 -100 -500
Calculam RIR-ul
RIR = 7,2%
Pentru proiectele reciproc exclusive criteriile VAN si RIR devin contradictorii pentru un cost al capitalului situat sub un anumit
nivel (rata de intersectie a profilelor VAN)
0
500100100
1
400
111432
RIRRIRRIRRIR
VAN vs. RIR
Exista doua situatii de baza care fac ca profilele VAN sa seintersecteze si sa genereze conflict intre VAN si RIR
Cand exista diferente ale marimii proiectelor costul unuiproiect este mai mare decat costul celuilalt
Cand exista diferente ale termenului de recuperare investitiaunui proiect se recupereaza mai repede decat a celuilalt
In evaluarea proiectelor reciproc exclusive trebuie utilizat criteriul VAN
RIR-uri multiple
In cazul proiectelor cu CF-uri normale (unulsau mai multe CF-uri negative urmate de oserie de CF-uri pozitive) RIR are o singuravaloare ce poate fi luata in considerare
In cazul proiectelor cu CF-uri anormale (unulsau mai multe CF-uri negative urmate de oserie de CF-uri pozitive intrerupta de CF-urinegative) ecuatia RIR are mai multe solutiiplauzibile
RIR-uri multiple
Exemplu: Proiectul M CF 0 = -1,6 mil.u.m., CF 1 = 10 mil. u.m., CF 2 = -10 mil.u.m
Avem doua solutii ,
RIR 1 = 25%
RIR 2 = 400%
0
10106,1
111210
RIRRIRRIRVAN
acb 42
a
bx
22,1
RIR-uri multipleDaca costul capitalului este 10%, VAN este negativa si proiectultrebuie respins. Daca costul capitalului este intre 25% si 400%,VAN este pozitiva
VAN
1,5 VAN
0,5 RIR=400%
0 100% 200% 300% 400% CC(%)
RIR=25%
In evaluarea proiectelor cu CF-uri anormale trebuie utilizat criteriul VAN
RATA INTERN DE RENTABILITATE MODIFICATA
Rata de actualizare pentru care
VP a costurilor = VP a valorii CF-urilor pozitive la final
RIRM
kCIF
kn
n
t
tn
tn
tt
COF
1
1
10
0
*
RIRM nVF
turiPV
1cos
RATA INTERNA DE RENTABILITATE MODIFICATA
Pentru proiectul S
0 1 2 3 4
CF -1.000 500 400 300 100
10% 330
10% 484
10% 665,5
VF= 1.579.5
RIRM=12,1%
VP a VF 1000
VAN 0
Pentru proiectul L, RIRM=11,3%
RIRM vs. RIR
RIRM considera ca fluxurile financiaregenerate de investitie sunt reinvestite la o altarata de rentabilitate, in general costulcapitalului
RIR considera ca fluxurile financiare generatede investitie sunt reinvestite la RIR-ul fiecaruiproiect
RIRM este un indicator mult mai bun de evaluare a adevaratei rate de rentabilitate a unui proiect.
RIRM vs. RIR
RIRM inlatura deficientele RIR in cazul proiectelorcu fluxuri anormale
Proiectul M are un RIRM = 5,6%
La un cost al capitalului de 10%, proiectul trebuie respins
Aceasta decizie corespunde rezultatului aplicarii criteriului VAN,pentru ca la un k=10%, VAN=-0.77 mil.u.m.
RIRM este un indicator mult mai bun de evaluare a adevaratei rate de rentabilitate a unui proiect.
RIRM vs. VAN Daca doua proiecte au marimi egale si aceeasi
durata de viata , atunci VAN si RIRM determina aceeasi decizie
VAN S > VAN L si RIRM S > RIRM L
Daca proiectele au aceeasi marime dar durate de viata diferite, RIRM va determina aceeasi decizie ca si VAN daca RIRM pentru cele doua proiecte va fi calculata utilizand anul terminal al celui mai lung proiect
Daca cele doua proiecte difera ca marime, apare un conflict intre VAN si RIRM
RIRM este superioara RIR ca indicator de apreciere a adevaratei rate de rentabilitate a unui proiect (a
ratei de rentabilitate asteptate pe termen lung) dar VAN este cea mai buna metoda de a alege intre doua proiecte care se exclud reciproc pentru ca furnizeaza o imagine mai buna a marimii cu care
fiecare proiect contribuie la cresterea valorii firmei.
Superioritatea VAN
Inlatura conflictele de decizie in cazulproiectelor reciproc exclusive
Inlatura rezultatele multiple in cazulproiectelor cu CF-uri neconventionale(anormale)
Presupune reinvestirea CF-urilor la costulcapitalului (ipoteza mult mai plauzibila) ca siRIRM
Poate incorpora usor modificarile in nivelulratei de actualizare
Cu toate acestea se recomanda utilizarea tuturor metodelorde evaluare (TR este un indicator de apreciere a riscului silichiditatii, RIR, RIRM si IP ofera informatii referitoare lamarjele de eroare in evaluarea eficientei proiectelor.(Calculati RIR si VAN la k=10% pentru doua proiecte CF 0=10.000 , CF 1= 16.500 si CF 0 = 100.000 , CF 1 = 115.500)
In conditiile existentei unei incertitudini legatede aparitia CF-urilor viitoare precum si deimposibilitatea stabilirii cu exactitate a costuluicapitalului, metodele cantitative de evaluare aeficientei proiectelor de investitii, desifurnizeaza informatii valoroase, nu pot substituijudecata managerului.
Evaluarea proiectelor de investitii in conditii de risc si incertitudine
Analiza de senzitivitate Evalueaza riscul unei investitii prin masurarea
senzitivitatii variabilelor unui proiect lamodificarea factorilor care le afecteaza
Masoara raspunsul VAN la modificareavariabilelor pe baza carora este calculat
Variabilele sunt modificate cu o suma (procent)data
Variabilele sunt modificate astfel incat VAN devine0
!!! Variabilele se modifica pe rand, una cateuna!!!
Analiza de senzitivitateAvantaje/dezavantaje
Ofera informatii asupra variabilelor importante ale uneiinvestitii asupra carora este importanta concentrareaatentiei managerilor pentru asigurarea succesului investitiei
O modificare implica o singura variabila p.p. ca variabileleunui proiect sunt independente ipoteza nerealista
Nu ofera informatii asupra probabilitatii de modificare avariabilelor cheie, informatie necesara pentru evaluareariscului daca toate variabilele unui proiect au valori certe,proiectul va avea risc zero, chiar daca analiza de senzitivitate aindicat variabilele cheie
Analiza de senzitivitate este mai mult o metoda de stabilire a variabilelor cheie ale unei investitii in a caror estimare orice mica eroare determina o modificare importanta a
VAN, decat o metoda de evaluare a riscului
Analiza de senzitivitateVariatia fata de nivelul de baza
VAN
Vanzari (buc.) Ch. variabile unitare Costul capitalului
-10% 7.944 u.m. 20.287 u.m. 13.772 u.m.
Nivelul de baza 12.075 u.m. 12.075 u.m. 12.075 u.m.
+10% 16.207 u.m. 3.864 u.m. 10.521 u.m.
Variatia fata de nivelul de baza
Variatia VAN
Vanzari (buc.) Ch. variabile unitare Costul capitalului
-10% -34,2% +68% +14%
Nivelul de baza 0% 0% 0%
+10% + 34,2% -68% -14%
Analiza de senzitivitateVanzari (buc.) Ch. Variabile uniare
VAN VAN
12.075 12.075
-10% 0% +10% -10% 0% +10%
Variatia vanzarilor Varitia ch. Variabile
Costul capitalului
VAN
-10% 0% +10%
Variatia costului capitalului
Analiza scenariilor Riscul unui proiect depinde:
Senzitivitatea VAN la modificarea variabilelor cheie
Probabilitatea de modificare a variabilor cheie
!!! Analiza scenariilor (spre deosebire de analiza desenzitivitate) ia in considerare ambele aspecte!!!
In analiza scenariilor se compara cel mai rau set decircumstante plauzibil (cele mai scazute vanzari, cele maiscazute preturi, cele mai ridicate cheltuieli varibila unitare,cele mai ridicate cheltuieli initiale etc) si cel mai bun cuasteptarile de baza.
VAN cel mai rau VAN de baza VAN cel mai bun
Analiza scenariilor
Scenariul Probablitatea de aparitie (Pj)
Valoarea actualizata neta
Scenariul cel mai rau 0,25 - 10.079 u.m.
Scenariul de baza 0,50 12.075 u.m.
Scanariul cel mai bun 0,25 41.752 u.m.
Pentru aprecierea riscului proiectului, coeficientul de variatie al proiectului se compara cu coeficientul de variatie mediu al celorlalte proiecte ale companiei. Dupa caz rata de actualizare
poate fi majorata sau diminuata astfel incat sa ia in considerare riscul proiectului in cauza.
n
jjj
muasteptatmediuVAN VANP1
..956.13752.41*25,0075.12*50,0)079.10(*25,0*__
421.18*25,0*50,0*25,0* )956.13752.41()956.13075.12()956.13079.10(__ 2221
2
n
jjVAN
asteptatmediuVANVANP j
3,1VAN
VAN
VANCV
Simularea Monte Carlo
Varianta mult mai elaborata a analizei scenariilor
Tehnica de analiza a riscului in care sunt simulateevenimentele probabile viitoare, utilizand tehnica de calcul, inscopul estimarii profitabilitatii si gradului de risc al unuiproiect
Presupune estimarea distributiei de probabilitate pentrufiecare variabila a proiectului si a corelatiilor existente intredistributiile de probabilitate ale variabilelor interdependente.
Calculul VAN mediu asteptat si a deviatiei standard seefectueaza luand in considerare toate variantele posibile
Evaluarea investitiilor cu ajutorul optiunilor reale Acest tip de evaluare valorifica flexibilitatea managerului
companiei ca raspuns la schimbarile intervenite la nivelul mediuluiintern si extern al firmei ia in considerare posibilitateamanagerului de a-si modifica deciziile referitoare la o investitie(mentinere, dezvoltare, abandon, amanare) in functie de evolutiaintreprinderii sau pietei.
Modificarile conjuncturii Deciziile managerului
economice
Trei aspecte importante sunt asociate cu optiunile reale: Structurarea proiectului astfel incat sa genereze optiuni reale
Identificarea raspunsului optim la modificarea conditiilor
Determinarea valorii unei optiuni reale
Identificarea raspunsului optim la modificarea conditiilor:
ABORELE DECIZIONAL Managerii sunt in general mai interesati de
reducerea riscului decat de evaluarea lui.
In acest scop structurarea unui proiect deinvestitii astfel incat cheltuielile initiale sa fieesalonate pe mai multe perioade poate reduceriscul asociat unei investitii dandu-i posibilitateamanagerului de a-si reevalua deciziile utilizandnoile informatii si de a investi fondurisuplimentare sau de a abandona proiectul.
Proiectele care pot fi astfel structurate se evalueazautilizand arborele decizional.
Arborele decizional t=0 t=1 t=2 t=3 t=4 t=5 t=6 Pij VAN Pij*VAN
(P=0,6) 10.000 10.000 10.000 10.000(P=0,3) 0,144 15.250 2.196
(P=08) 10.000 4.000 4.000 4.000 4.000 (P=0,4) 0,192 436 84
1.000 -2.000 -2.000 -2.000 -2.000 (P=0,3) 0,144 -14.379 -2.071
500 STOP (P=0,4) 0,320 -1.397 -447
STOP (P=0,2) 0,200 -500 -100
1.000 VAN mediu = -338
= 7.991
Rata de actualizare = 11,5%
Consideram ca intreprinderea este obligata contractual sa continue productia pentru 4 ani, chiardaca obtine pierdere.
Noduri decizionale (1 si 2) = in care managerii pot raspunde noilor informatii
Noduri efect (3) = arata rezultatele posibile ale unei decizii luate
Determinarea valorii optiunilor reale
FARA OPTIUNEValoarea proiectului fara optiuni reale = -338 u.m.Coeficientul de variatie = 7.991 proiectul este foarte riscantProbabilitatea ca proiectul sa genereze pierdere = 0,2+0,32+0,144 = 0,664
!!!Proiectul trebuie respins!!!
CU OPTIUNEPresupunem ca proiectul poate fi abandonat la inceputul anului 4 (in situatia CF-urilornegative). In aceasta situatie ramura a 3-a a arborului decizional va fi:-500 -1000 (0,8) -10.000 (0,6) -2.000 (0,3) Pij VAN Pij*VAN
0,144 -10. 883 -1.567
Valoarea proiectului in conditiile existentei optiunii de abandonare a proiectului = 2.196+84-1.567-447-100= 166Coeficientul de variatie = 7.157Valoarea optiunii de abandon dupa 4 ani = VAN nou- VAN vechi = 166 (-388) = 504!!! Rata de actualizare in conditiile existentei optiunii este probabil mai redusa de 11,5% deoarece riscul asociat este mai mic.
Concluzii Analiza proiectelor de investitii pe baza arborelui decizional si a
optiunilor reale
Managerii pot reduce riscul unui proiect prinstructurarea acestuia astfel incat sa cuprinda cat maimulte noduri decizionale (prin identificareaoptiunilor reale)
Costul abandonarii unui proiect se va reduce dacaexista alternative de utilizare a activelor implicate
Politica de investitii este un proces dinamic.Managerii trebuie sa utilizeze noile informatii pentrureevaluarea permanenta a probabilitatii de aparitie sia marimii CF-urilor asteptate.
VAN ul real al unui proiect de investitii
=
VAN-ul proiectului fara optiuni
+
VAN-ul optiunilor reale