UNUPoris, Fronfo

Luni, 6.13 A.M.

Cu $apte ani in urma, in timp ce urma stagiul de pregatire

pentru a face parte din misiunea UNIAC - Autoritatea de

Tranzitie a Natiruritor Unite in Cambodgia - impetuosul $i aven-

turosul locotenent Reynold Downer, din Batalionul ll/28 al

Reginentului Regal din Australia de Vest, invaFse ca em nevoie

sa fie indeplinite trei condiiii pentru ca o misiune de pace a

Natiunilor Unite sa poaa fi trimisa in teatrul de operaliuni. De

fapt, nu era heaba lui 9i nici nu-l prea interesa, dar autoritalile

australiene vedeau lucrurile cu alti ochi decit el.

in primul rind, trebuia ca toli cei cincisprezece membri ai

Consiliului de Securitate al ONU sa aprobe operaliunea, pina

ln cele mai mici detalii. ln d doilea rind, deoarece Naliunile

Unite nu dispun de o fo4a armaa proprie, era necesar ca statele

membre ale Adunarii Generale sa fie de acord sa contribuie cu

trupele proprii ti sa numeasca la comanda fo4ei amnte multinationale un ofifer din armatele lor. in al treilea dnd, trebuia ca

12 . TOM CIANCY/ STE'VEPIECANBpa4ite beligeranh sa accepre intervenda fo4ei ONU de men_lnere a pacii.

GiIRT.L DE COMAIIDA / STARE DE ASEDru . 13

hnl misiunii UNIAC a fost croit in aga fel incit sa se

armate. Soldatii Natiunilor Unite nu aveau voi€

E de fina decft daca erau alacali, Si, chiar $i atunci, tre-

9'mcerce sa nu escaladeze ostilitadle. Moartea oricarui

al UNTAC uebuia sa fie investigau de polilia local4 nu

amatei. Respectarea drepturilor omului trebuia

aE irurajata prin educatrie, nu prin masuri de fo4a. in afara

lc:rra unei zone tampon inft pa4ile aflate in conflic! prinEe

r-int cele mai importante ale soldatilor din fo4a de menlinerc

-rFii se allau disribui.rea alimentelor si oferirea de asistenla

Edcala cate populatia locala.

Lri Downer, aceasta misiune i se parea ca searnana mai mult

o rm circ decit cu o operaliune militara adevarata. ,,Haideti,

tqoare din Lumea a Treia, razboinice sau oprimate. Veniti lap-ne, penicilina" apa de baut." Senzatia de camaval era accen-

-da de corturile in virful ca'rora emu arborate steaguri colorate

ti & loca.lnicii timizi, care parca nu inlelegeau ce cautau soldafi:ia straini acolo. Desi multi dintre ei acceptau ajutoarcle carc

le erau oferite, parca ar fi vrut sA-i vada plecali de acolo cft mai

.'urind. violenp facea parte integranta din viala lor de zi cu zi.

Su-ainii, in schimb, nu erau bine-veniji.

Plictiseala era atit de mare, incft colonelul Ivan Georgiev, un

ofi1er cu o functie importanta in armata bulgara, pusese pe

picioare un bordel in toal1 puterca cuvinhrlui. Georgiev se bucura

de proteclie din partea Armatei Nalionale a Kampuchiei Demo-

crate a lui Pol Pot, care avea nevoie de valuta pentru a se

aproviziona cu armament 9i munilie, gi care primea un sfen dincigtiguri. Georgiev igi conducea reteaua de prostituate din nist€

corturi amplasate fu spatele posh. ui sau de comanda" Fetele erau

aduse in tabara sub pretextul ca pajticipa la cursurile de limbistraine organizate de specialirtii LINIAC in beneficiul localni-cilor, dar de fapt se ocupau de cu totul altcev4 contra unor sume

in valua liber-convertibilf. Aici i-a intilnit Downer pentru prima

. . Odata desfagurata ln teren, fofa de menfinere a pacii aveanei obiective. primul obiectiv er

menFnerea unui acord r" ;;"r#"t1"""1fi :HJ ;"l"ffi ;bel'geranre ragazul de a negocia solulii pa5nice de ;Inll;conflicnrlui. Al doilea obiecdv erara.ri*,il" uaute i" "onni"i;;;;ffffi?l:frruffimenlinerea pacii. Acest al ftilea obiectiv p**p*"".;;;;;nevoie, recurgerea Ia operafiuni milirare, d;**"*"io"o,Ir",de mine,_ asfel incft populagia civila sa se po"H ;;;;;localitafile parasite din cauza razboiului si .a U"*f.i"^ Olsursele de alimente si apa existente acolo, $i, de asemenea,oferirea de asistenF umanitara populatiei civile.

loate aceste lucruri le_au fo

"oraarlor a" i,,ranteri" uroailn'ffi ffi 4,1ffi".H:

de doua sapftnhi pe care au umat_o la baza n ilitan;;, dinStubbs Terrace, Karra-kana. in aceste doua saptarftri; ;;;*;:::111tii

despre obiceiurile populaliei si ,itoatia poritiiillrcglunea respectiva. au urmat un curs inensi, de lir"ba, ;;;;;l1r.lTq :uT

sa_$i dezinfecteze apa de baut si "um

sa "onOu"i

unautovehicul cu vl1g24 re6x$. cu privirca O.rrn*.n, urrdo*asupra drumului, ca sa nu reaca peste vreo mina. De asemene4auuebuit sa se familiarizeze cu noua uniforra, ""

,a nu_i ^ibufneasca risul cind se vedeau in oglinda p"dnd pe ;";-be;;

aceea albasta 9i egarfa ,.gl.rn.nwi.

- Dupa Ermharca p€rioadei de pregatie si insusirea doctineiNa unilor Unite -,juganirca.., cum ,

rare, comandantul rl, - ^"*i,i*"1,1jilil1 T".illff;fost trimigi in cele ope€ci si $ase de baz. d"

"anronurn"* dii

lTP1ti" g"r-dannrl intregii fo4e TJNIAC, desfasuata inLarnooogta drn martie 1992 pina in septemtrrie 1993, era gene_ralul-locotenent John M. Sanderson, din armata australiani

--

14. TOM CISNCY / STEVE PIECANIK

oara pe CreorBiev Si pe maiorul Ishiro Sazanka" Georgiev i-a spusca soldalii japonezi $i australieni erau clientii lui cei mai buni,degi uneori japonezii le tratau carn rau pe fe!e, motiv pentru careera obligat sa fie tot timpul cu ochii pe ei. ,'Irligre sadici cupolibtea in singe", i-i descrisese of4erul bulgar. Unchiul luiDowner, Thomas, care, in rirnpul celui de-al Doilea Razboi Mon-dial, facuse pane din Divizia a 7-a australiana, ce luase parte laluptele impotriva japonezilor din Pacificul de sud-vest, nu preaar fi fost de acord cu acea descriere. Lui japonezii nu i separuserA citu$i de pulin politicogi.

Downer a dat o mlna de ajutor la recrutarea unor noi partic-ipante penuu ,pursurile de limbi $aine", in timp ce oameni.i luiGeorgiev faceau rost de fete cun ttiau ei mai bine, inclusiv prinrapire. Khmerii Rogiil aduceau 9i ei fete, de cite ori se putea. inafara de aceasta ocupatrie oarecum dishacdva, Downer gasea carnisiunea sa in Cambodgia era o tohta pierderc de vreme. Regu-lamentele de acliune impuse de Naliunile Unite erau prea lipsitede fermitate, prea restrictive. Aga cum inya4ase tlca din vremeacopilariei, pe carE sio petrEcuse ln cartierul docuritor din Sydney,nu exista decit o singua regula dupa care merita sa te calauz€$tiin viaF: cea a punnului. Se intirnpla sa dai peste ueun derbedeu'care

E calca pe coada? lnsemna ca merita un glont in frunte; totce-$ rAminea de facut era sa apesi pe ragaci si sa te duci lini$titacasA la dne. Iar daca n-aveai nimic de irnpa4it cu el, il lasai inplata Domnului 9i1i vedeai de treaba mai departe.

Downer lua o ultima inghftinra de cafea 9i irnpinse cana greapeste masa melaminati. Cafeaua era buna, tare gi arnar4 cum iiplacea s-o bea cind era in misiune. ii dadea energie, pregatindu-lde actiune. De fapt, era complet inutila aici, unde nu era nici un

I Khmer Route - Khmedi Ro$ii, gnparc politica ti mi$care de gherila deidcologie comunist4 denumirca ofrciala a mi$carii era paftidul Comrmistdin Cambodgia (mai ttuziu, s-a numit Panidul Karnpuchiei Democmte);cruloscuta gi sub denumirea de Armata Nationala a Kampuchiei Democrate;s-a aflat la putere ln Cambodgia inrre 1975 $i 1979. (n.tr )

CENTRUL DE COI\4AI{DA / STARE DE ASEDru ' 15

fel de actiune. Tonasi, ii placea senzalia pe care i-o dadea gustul

cafelei tari.

Australianul arunca o privire la ceasul prins la ttcheietura

arsa de soare. ,,De ce dracu' infrzie atitT'

De obicei, se intorceau pe la oPt. Cit le hebuia ca sa mai

hlmeze o data ceva ce filmasera oricum de Sase od pina acum?

Raspunsul corect era ca singuul care avea autoritatea sa dea

ordinul de intoarcere era caPitanul Vandal. El conducea aceasta

eapa a operadunii. Iar daca ofiterul francez n-ar fi fost atit de

eapabil, nici unul dintre ei n-ar fr fost aici. Cu totii intrasera ftl

lara numai datorita lui Vandal, el fusese cel caie facuse rost de

echipament, condusese operaliunea de recunoastere $i tot el avea

sa-i scoata de,aici, ca sa poata tlece la etapa a dou4 ce avea sa se

desfagoare suti comanda lui Georgiev.

Downer pescui un biscuit negm dintr-o cutie inceputa $i lua

o muscatura din el, neraMator Gusnrl biscuitelui crocant ii aduse

aminte de \Temurile cind abia intrase ftr armata si urrna cursurile

d€ instrucde. depane, in tinururile salbatice ale Ausnaliei' Acolo.

cu a5a ceva i$i potoleau foamea membrii plutonului.

Mestecind, isi arunca ochii roata prin apartamentul mic $i

intunecat. Privirea lui albastru-deschis tlecu de la bucataria

aflata in partea dreapta, peste teleyizorul din partea cealala a

camerei, pini la uga de la intrare. Vandal inchiriase garsoniera

cu peste doi ani in urma. Crnd o alesese, francezul nu cauhse

sa fie confortabila. Garsoniera se afla la etajul intii al unei

cladiri de pe o strada deocheata, ce dadea in Boulevard de la

Bastille, in vecinatatea unui important buea u de poste. in afara

amplasamentului, singurul lucru care prezenta importanta era

ca se afla la primul etaj al cladidi, ceea ce le dadea posibilitatea

ca, la nevoie, sa poata fugi pe fereastra. A$a cum le spusese

Vandal, cind cei cinci se lasasera conyin$i sa-si bage toti banii

in aceasta operatiune, cea mai mare parte a fondurilor fusese

folosita pentu a achiziliona documentele falsificate, echipa_mentul de suprayeghere gi arrnamentul,

Scuturindu-gi frimiturile de biscuit de pe blugii uzati,privirea lui Downer, un tip tralt qi bine facut, aluneca la gentilede voiaj voluminoase, agezate una linga alta, ln spagiut Ointre&elevizor $i fereastra. Cele cinci genli budugite cu armament s€aflau in raspunderea lui directa. Vandal facuse fieaba buna: auro-mate AK47, pistoale, gaz lacrimogen, grenade si un lansator derachete. Toate fara serie Si nelnregisfate, cumparate de pe piataneagra, de la contrabandi$ti chinezi, pe carc Vandal ii cunoscusein timpul rnisiunii de menlinere a pacii dii Cambodgia.

,,Traiasca Orgarfzafia Nafiunilor Unite,., ii tecu prin mintelui Downer

A doua zi de dimineata, putin dupa rasaritul soarelui, ce!cinci aveau sa lncarce gentrile in magina pe

"a." o

"ompAras"rAdin vreme. Vandal gi Downer ayeau sa_i conduca pe Sazanka, peGeorgiev 9i pe Barone pina la heliportut fabdcii, iar apoi trebuiausA se puna cu todi de acord in aga fel incit sa se poata reuni maittuziu, la obiecdv

,,Obiectivul", se gtrdi Downer. Ce cuvint obignuit gi totugiatft de imponant penUu resnrl operaliunii.

Ochii australianului revenira pe suprafala mesei. Linga Ele_fon, se afla un vas alb de ceramica. Vasul era plin cu o pastaneagra: resturile arse gi inmuiate in api ale planurilor gi notfielorpe care Si le pregatisera. Erau ?nsemnarile cu amanuntele planu_lui lor, pomind de la circulalia curenlilor de aer la altinrdinea detrei sute de metri, la ora opl dimineat4 9i terminind cu posturileocupate de-a lungul Senei de cane agentii de polilie. Chiar Sidupa ce fusesera puse pe foc, resturile de hirtie puteau fumizaautoritalilor informatii prclioase despre planul lor, aga ca tur_nasera apa pesle ele, pentru a le face complet indescifrabile.

,jnca o zi de a$reptare impu1ita.,, igi spuse.

16 . TOM CI-ANCY/ SIEVE PIFCZENtr( CENTRIIL DD COMANDA / S$^RE DDASEDIU ' 17

DupA intoarcerea celorlalli, aveau sa mai peteaca o duPa-a-

miaza inheaga studiind benzile video, pentru a se asigura ca nu

scapasera din vedere nici un amanunt. Punerea la punct a ha4ilor

avea sa le mai ia inca o noapte. Apoi urma pregatirea etapei

unnatoare: calcularea timpilor de zbor, fiaseele de autobuz,

numele strazilor $i amplasamentul fi.rmizorilor de annament de

ta New York. Ca sa fre siguri ca li s-au intiparit bine fu minte

roare detaliile. Apoi, la rasaritul soarelui, trebuiau sa Puna toate

Dorcle pe foc, pentru ca polida sa nu le poata da de urma.

Privirea lui Downer se opri la gentrile a5ezate pe podea. Erau

iliniate in fala canapelei, singura piesa de mobilier din camera,

in afara de masa si scaunul pe care statea. in fereastra camerei,

era prins un ventilator de mari dimensiuni, pe care-l lasase sa

functioneze tt* timpul, din cauza caldurii excesive. Vandal iidaduse asiguri.ri ca vremea extraordinar de cAlduoas4 cu tem-

peraturi de peste teizeci Si opt de grade, avea se le Yinar inajutor. Obiectivul nu era prevazut cu instalalii de aer con-

didonat, iar personalul avea sa fie mai apatic decit de obicei,

din cauza caldurii.

,,Noi, in schimb, o sa fim pe faza", se gindi Downer. El 9i

camarazii lui aveau o misiune de indeplinit.

Mintea lui Downer zbura la ceilalfi patru membri ai echipei,

fogti militari de cariera. ii cunoscuse pe to la Phnom Penh $i

fiecarc ayea motivele lui pentru care lua parte la operafiune.

La u$a de la intrarc se auzi zgomotul unei chei inEoduse inbroasca- Downer se intinse gi trase pistolul Type 641, cu amorti-

zor, din tocul agapt de speteaza scaunului din lemn. impinse

u$or din fata lui cutia de biscuili, ca sa aiba cale libera catre u$a

in caz ca tebuia sa raga, $i ramase afezat pe scaun. in afara de

Vandal, doar administatorul cladidi mai avea cheia de la apana-

ment. De un an incoace, Downer mai irecuse de trei ori pe la

I Pistol de fabricatie chinezeasca, cu amortizor de sunet incorporat, calibrul7,65 mrn (n.tr)

{. tou cr-qNcv / srwE PTECZENTK CENTRI]L DE COMAI,IDA / STARE DE ASEDIU T 19

apafiarnent $i constatase ca ba[inul nu urca la etaj decit daca erasolicitat de locatari, ba uneori nici atunci. Orice alta persoanan-avea ce cauta acolo $i avea sa moan. Downer parca ar fi vrutsa fie yreun sfain. Avea chefsa apes€ pe tagaci.

Uga se deschise gi Etienne Vandai intra in camera. paml camlung ii era pieptanat pe spate. pwta o pereche de ochelari desoare, iar de uma,r.ul sting ii atima geanta unei camere video, inurma lui igi facura aparilia Georgiev, complet chel $i cu pieptulbombat, Ba.rone, scund gi oache;, 9i Sazanka, un tip inalt destaflra, cu umeri largi. Tofi tlei erau irnbracafi ca ni$te turi$ti, cutricouri cu mineca scufia si blugi. Tod parcau epuizali de caldurade afara.

Sazanka inchise uga cu grija, fara zgomot.Donwer scoase un suspin. puse pistolul lnapoi in toc.

-Cumamers? intrebaau$talianul. Dupaaftayreme, invorba,lui rasuna inca accentul gutural al celor din New South Wales.

- C'm a 'ers? zise Barone, maimularindu_i putemicul accentaustalian.

- Potolesle-te, ii spuse Vandal.

- Am inleles, sa baiti, raspunse Barone. Ridica doua degetela frunte, intr-un salut relaxat adresat ofilerului, 9i se sfiimbacatre Downer.

Downer nul avea la inima pe Barone. Barbatul mic giobraznic se deosebea de ceilalli din grup prin rupeul gi spiritulbataios de care dadea doyada ?n orice situatie. Trata pe oricine cape un potenfia.l dugman. Se purta la fel chiar si cu pdetenii. Aveao lnclinagie deosebita pentru limbile strAine. in tinerele, fuseseangajat ca paznic la ambasada americana, iar acum vorbeasnglez€$te aproape fala accent. Downer incelca sa nu ia ?n seriosrbrazniciile tinarului. Amindoi gtiau foarte bine ca, daca micul.uuguayan intindea prea taf,e coarda, uria$ul australian, inalt derproape doi mebi, ar fi fosr in stare sal rupa in doui.

Vandal puse geanta pe masa, scoase caseta din camera video

5i se duse cu ea la televizor.

- N-am avut nici o problema, spuse Vandal. Traficul este

+roximativ la fel ca saptamina txecuta. Totu$i, o sa companm

itrEgistrarile, ca sa fim siguri.

- Pentu ultima oara sper eu, zise Barone.

- Cu topr speram ca va fi pentru ultima oara, spuse Downer.

- De acord, dar eu slnt domic de acpune, raspunse fostul

ofiter, in virsta de douazeci $i noua de ani. Nu preciza despre

ce fel de actiune era vorba. Zidudle puteau avea urechi, chiar gi

E-un apajtament scapatat, ca acela in care se aflau.

Fara o vorba, Saza.nka se a'eza pe canapea, igi scoase

pantofii de sport marca Nike $i incepu sa-$i maseze picioarele

umflate. Baroire ii arunca o $icla cu apa lmbuteliata, scoasa din

frigideml aflat in chicineta Japonezul ii mulgmi cu un molmait.

Cuogtinlele de engleza ale lui Sazanka erau foane reduse si de

rceea evia sa vorbeasca prca mult. Downer inparte$ea parerile

rmchiului slu despre japonezi 9i, prin urmare, era mulfumit de

grcerea lui Sazanka. in vremea copilariei sale, portul Sydney era

plin de marinari, tud$ti $i speculanti japonezi, trufa'i $i arcganli,

care se putau acolo ca la ei acasa. Din pacate pentru Downer,

Sazanka era un pilot de ayiafie experimentat, iar echipa avea

nevoie de el.

Barone ii dadu o sticla si lui Georgiev, care statea in spa-

tele sau.

- Mulgmesc. spuse Ceorgiev.

Erau primele cuvinte pe care Downer le auzea din gura luiGeorgiev de la cina din seara precedenta, desi acesta vorbea o

engleza aproape perfecta- Bulganl fusese timp de zece ani unul

din informatorii din Sofia ai Agenliei Centrale de Informatii. De

alfel, nici cind erau in Cambodgia Georgiev nu se ara{ase prsr vor-

bare! Acolo, se ocupase de menlinerea legatudi cu informatorii

din organizalia Khmerilor Rogii, precum $i de supravegherea