Pest 'a , Joi, 30./18. ianiiariu, 1873,, ZBr. 5 - 7 3 0 . Aiiulu alu sieselea JMDCCOLXXUI.

T ocninti'a Redactorului

Cancelaria Redaatiunil

e in gtrat'a tragatorialal [Lö-

véaiatoca], Wrj. *. Sorisorile nefranoate nu se vorn piiini deoatu nnmai de I» oornspun-iintii regulari ai „Federatiunii." Artiolii tram'isi si nepublieati 'se

voru arde.

FEDEMTIMEA Diurnalu politicii, literariu, comercialii economicii.

Ta éssî jou i -a si Dominée i.

Prefinla da Prenamerat l l i t Pre trei lnne . . . 3 8. v. Pre «iese lune. • • 5 „ . Pre aunlu iatregu . 10 . „

Pentru iioinani'a : prea- iotregu 30 Fr. = 26 i,ei n

„ 6 lune 1< „ = 14 , „ » 3 ~ 8 M = 8- „ „

Pentru insertion! : 10 or. de linia,ai 30 or. taos'a kim brale pentru fiesoe-oare publica-tiune separatu. In looulu desehisv

20 or. de linia. • . Unu sseniplariu costa 10 cr-

SC

P e s t ' a , 29./17. Jan., 1873.

Discuaiuea gener. a aupr'a bugetu­lui, ce se continua inca in Cmer'a dep. Ungariei nu mai présenta neci unù raomeata iatetfeirtfanfre, materi'a fiindu esausta si imblatita pana la pleve, obo-selà mare au appucatu pre deputaţi, incâtu oratorii vorbescu la scaune de-sierte, ceea ce dovedesce cà discusaiu-nea are sè se inchiaie . immediatu, re-manendu occasiunea d'a mai vorbi la discuss, partiale,

Moinentulu mai intéressante pentru noi l'a supped itat u D. dep. Sigismun-du Bortea care vorbi la bugetu d'in punctu de vedere allu nationalitàtiloru, attingandu ai situatiunea Zarandului, terminandu firesce si consecinţe cà nu accepta si nu pote accepta unu bu­getu in care guvernul u unei tierre po­liglote n u suscepe neci unu banu pen­tru institutele de cultura a natiunali tatiloru si in parte aile Romaniloru.

( Vomu publica discursulu Dlui Borlea in totu cuprinsulu sèu in nr. v.

Scomotulu ce diariele Britannice fa-cusse d'in caus'a occupatiuniloru Rus-siei in Asi'a centrale, câtu se pareá ck

P" lupt'a pentru Oriente este imminente, n* au inceputu a se alliná. D. Siuvalovu m au plëcatu a casa si dupa d'insulu si Î R secretariulu Soliei Britanice la curtea t n de Petrupole, ducandu cu sine, precum m se dîce, instrucţiuni secrete si impar-a1'> twîrî"W soTüTu va ávé sè faca guver-

nulii russescu. Faim'a despre missiu-1 U I nea de căsătoria a Dlui Siuvalovu se ril sustiene cu tenacitate si unele dia-

rie voru sè scia ck piincipele Alfredu ma este' mirele, éra miressa un'a d'in fiicele vi Tiarului, eau mare ducess'a Vier'a, fii-

c'a mare ducelui Constantinu. De 8e va ) addeverl acesta faima, atunci este spe-

rare ck intre Russi'a si Mare-Britanni'a intieîlegerea se va face cu privire la possessiunile loru Asiatice, adeca voru avé mintea d'a nu-se bate, ci a ;se im parti frumosiellu pre immens'a posses-siune a Asiei barbare, chiaru buna de a fi domnita si esploatata de civilisa-torii mai vechi si mai recenţi s i be-tranei Europe. — De altmintrea acesta cestiune de mare importantia — pen­tru cà involve deslegarea ceBtiunii őrien-tale in Europ'a, — nu se va deslegá acum ; atâtu Russi'a câtu si Bri-tanni'a voru tamandá pana candu un'a s'au alt'a nu va poté mediu-locl una configuratiune a poterilo-ru Europene mai favorabile interes-

oru salle, pana atunci aceste doue poteri interessate in Asi'a se voru că­ciula si maguli un'a pre alt'a, dar' indata ce un'a d ;in elle se va credé mai tare, cestiunea se va pune indata, firesce mai nainte pre caile diploma­tica, apoi in fapta, adeca se va deslegá

Erin arme. Europ'a are sè padiesca [area-Negra si tienuturile învecinate

ete- _ Bomani'a si Conetantinopolea — 1 ^ e ca aceste sè nu devina possessiune rus-

sesca, ck-ce apoi sortea Europei este ' iecisa pre secle inainte. Pana atunci

intn me credemu ck lupt'a gigantica intre 50 îlementulu nemtiescu si russescu se va

'esá n C Î " e r ^ B* P°* e c a ^ a r u 8 P r e intempi-„„„„ îarea acestei eventualitkti. Domnulu aerc o n o . Tiaru VueJmu cu argatulu seu ttis-din- carck n'ar trebui sè si bata capulu irti- suni sè mai sleiesca poterile Franciéi, : a a ium sè absorba provinciele germane

lie Austriei si cum sè se estindia de 24] » Marea-Baltica pana la cea Adria,-

ica ! ci in buna intiellegere cu statele — elle mai civilisate aile Europei sè

luY

sin-

i s

la

fculq , cà ) se iti'a 386 I S is ta d«

> de Isi-om-ra ctu mu culn

tia ce a s t a d,. D U li

dren*' ' :

una cu dinüü, p r e ceru decâtu ca sè propriu lu, W". ; - ' biti de favorea pottrii nau audîtu, neci minte de priceputu. — Proiectulu de l e g e pentru schimbarea legii electorale spre mai rèu, este gat 'a si substernutu imperatului, care lu stu-deedia aici in Pesta si Gödöllő, si se crede ck in scurtu are sè fia approbatu si apoi presentatu in Reichsrathulu de Vienn'a spre adoptare. Protestele celle nenumerate aile Slaviloru si chiaru allé unei pkrli d'in nemţi, nu le cresta nimene, ci se pregatesce caile unei lupte inversiunate, carea numai dupa schimbarea legii electorali se va incepe in dimensiuni ne mai pomenite, pentru ck d'in cestiunea de „dreptu" se va nasce cestiunea de „potere" asiá cere si pretinde logic'a inessorabile a fap-teloru.

Cestiunea tasseloru de insertiune se va deslegá favorabile in senatulu imp. de Vienn'a. Moţiunea făcuta in asta privintia cadiusse, prin urmare nu se poteá reinnol in sessiunea pres. dar' Dl miniatru Brestel afflk unu espedientu d'a se poté deefiintiá acesta dare indi­recta, prin initiative guvernului, pro-punendu : cá la votarea legii financiarie pusetiunea tasseloru de insertiune sè se lasse a fara; estu-modu, nefiindu vo­tata, s'ar suprime prin ordenatiune mi­nisteriale. De s'ar desfiintiá si la noi ! si cu acest'a d'impreuna si cauţiunea dia-rieloru, care appessa atâtu de greu asupr'a desvoltarii diaristicei.

padiesca Orientulu si sè ocrotesca sub scutulu loru poporatiunile creştine d'in Orientulu Europei, ajutandu le a se \ emancipa si de Turcu si de Muscallu-si a se consolida; acest'a ar n^nrissiNî-"1

nea loru cea mai onorifica, nu a totu fauri la planuri de immarire prin noue cuceriri nedrepte si contrarie civilisa-tiunii moderne. Anglia adese ori si-va adduce aminte de confederatulu ei de la Crimea ! Asta data iar prinde bine untilu de calibrulu lui, dar unde eBte? Toti piticii se arrunca la peciorele Tiarului d'in Berlinu, precum mai tar-dîu s'ar arruncá totu asiá si la pecio­rele Tiarului d'in Petrupole.

Dar' Cislaitanii ce facu? Oh, aces-ti-a pururea au tempu de ajunau pen­tru felurite esperimentatiuni, care de care mai nefericita, pana voru espirá esperimentandu. Bietele popore allé Ostrunguriei nu potu ajunge la re­paus u si bunăstare, elle sunt menite a fi obiectulu de jocarla a centralistiloru suprematisatori, obiectu de esploatare d'in coce ei d'in colo de Lait'a, in fo-losulu parteculare a duoe eleminte ce pretindu a avé dreptulu de impilare.

Va sosi tempulu candu voru tre­bui sè dee sama de faptele loru, ne tememu inse cà va fi preatardîu. dupa ce voru fi trassi. in prepastia -firupre-.

Daca suntemu passivi, nu potemu sè fimu ore totu-odată si activi ?

Dupa preludiulu premissu in urulu trecutu allu acestui organu de publi­citate, fia mi permissu a intra acum ceva-si mai in meritulu cestiunii. Vor-bindu de activitate in passivitate, spre a nu fi reu intiellessu, voiu d'in capulu locului sè me occupu pucinu de acelle doue numiri, prin cari ne-amu inda-tenatu a ni aretá coloritulu politicu, differinti'a de principie pre acestu ter­renu, si cari, desbinandu-ne in doue

castre, fni conturba solidaritatea si in-\ ţiellegerea, ni slabe sen poterile si ast-

Teliu facu impossibile ori-ce effectu, ;ri c, 8 u c c e s s u favorabilu in lupi!», eíítru essiàtînti'a no'stfa nafíőnaíe.

Numirile de „passivitate" si „acti­vitate* au degeneratu intru atât'a, in­câtu asta-di semnificatiunea loru se marginesce numai si numai pre langa actulu alegerii de deputaţi pentru die-t'a d'in Pest'a. Opiniunea publica e ast-feliu formata, incâtu sub numireíi de passivisti intiellege pre aceea parte a naţiunii romane d'in Transsilvani'a, carea nici nu vrè sè scia de diet'a d'in Pest'a, si astfeliu pre passivisti si-i imagined ia ca pre cei mai esacerbati si neîmpăcaţi contrari nu numai ai supramatîei nedrepte, ci chiaru ai in­tregu neamului ungurescu ; ér d'in contra pre activişti i crede nu numai gat'a d'a intra in ori-ce momentu in diet'a d'in Pest'a, dar li disputa chia­ru si semtiulu curstu romanescu si vointi'a sincera d'a n« emancipa udata d'in starea de eloti politici si d'a ni eluptá una pusetiune demna de unu poporu ce are pretensiunea justa d'a essiste ca atare.

Si intradeveru, daca vomu recapitula si vomu luá in stricta consideratiune n j i v . . i e le in cari h culminaţii iupt'a a t t i r a Deut.ru es - st.intia naţionala de

' • -<lui , . dualisticui ...u.; se ne cuprin-

s u i r a r e , ck opiniunea publica la la noi are raţiune d 'a se fi formatu astfeliu , este unu eflussu prea flrescu allu stării lucruiiloru, o consecintia a procedurei si attitudinei nostre. Sun­temu dedaţi a aseeptá de la impregiu-rkri si de la evenimente straordenarie si neprevediute tota fericirea nostra. Noi pentru nimicu nu ne ingagikmu cu resolutiune si abnegatiune, n micu nu intreprindemu cu planu precalcu-latu, nu inscenkmu, nu risckmu nimi­cu pentru a ne smulge d'intru-o stare abnormala bí a ni croi o sorte mai buna.

Tienemu câte o conferintia totu la trei anni, si inca si atunci numai dupa ce ap'a ni-a ajunau la gura, si vediendu ck situatiunea nu s'a schimbatu, cà Ddieií nu mai face minuni cu poporele salle, d'a le scăpa di'n jugulu impila toriloru loru, ne apuckmu si in fug'a mare dercetkmu ca unu feliu de ma­lum necessarium totu aceea ce amu decretatu si alta-data, si apoi ne im-prascikmu ca farin'a orbiloru care in catràu pentru ca in alti trei anni de dille sè nu facemu alt'a, decâtu sè ne certkmu de timpi passati. Prin acest'a nu voiu sè dîcu, ck passivistii n'au lucratu si ck ce au lucratu n au lu-cratu bine, nù; ci voiu sè dîcu numai ck lucrulu, activitatea loru de pana acum nu stk nici-decâtu in proporti-une cu tempulu si cu importanti'a scopului. „Uniune seau morte !" strigau odată ungurii ; si pana candu nu li s'a implinitu acesta dorintia n'au sla-bitu d'in corde, n'au respectatu ou scrupulositate si sa: ctitate detorintiele ce le aveau ca civi ai'statului, precum suntemu noi indate lati a le respecta, ba s'au facutu agitatori, conspiratori si trădători contra statului si a tronului, si in fine totu-si, pentru tote acestea, au fostu recompensaţi, scopulu si-l'au ajunsu û asta-di candu pretindu ck uniunea e fapta im plinită stergu pana si umbr'a de autcnomla a Transsilva-niei si prin acest'a nu ti^ntescu rjici mai multu nici mai pucinu, de câtu

sterpirea poporului romanii, nimicire* acellni cuibu, de unde a pssîta con---. , sciinti'a naţionala jomana. Né<;^û^^"'' > '

ci voiu mrm^W"'siv*ívÍ8^( n«s«M^ sh fia „autonomia seau morte! 8 Dáca Széchenyi si Wesselényi lorn, dupa aile caroru precepte lucra t-i "• asta di, voiau cu ori-ce pvetiu magiarisarea ro­maniloru si uniunea, „pentru cá Ar-dealulu sè nu cadia in manile daco-romaniloru", noi inca sè voimu asta-di cu ori ce pretiu atonoml'a Ardeiului, pentru ca se nu cademu prada in ma­nile magiarismului.

Dar' se trecemu mai departe si t e vedemu — asemenea sine ira et stu­dio — ck ce facu ativiatii ? Nu credit sè me califice cine-va de preà cutedia* toriu, daca voiu dîce, ck, ei nu facu alta ce, decâtu paralisedia pre passi­visti ; desaprob:), respingă, condamna, anatemisedia attitudinea si portarea acestoru a ; cu unu' cuventn, ei atriea ce diregu alţii, fkra a sei insisi ck ce voiescu, care li este scopulu si pre basea cărui programam vOru sè-lu ajungă. Ospetiulu de infratîre de ' -la Brasiovu este singurulu actu de no- ' torietate publica indeplinitu de aoti»-• visti, si cum-ck acestu actu, respactive pactu a fostu gresîtu,- precipitat^ ne-socotitu bí fkra garanti* 'dfe essistintia, aV MoAUtUx—tchiVcGtitu, ""^>" In ju re buna inse are si infratîrea de la Bra­siovu ; cei amăgiţi s'au desamagitu, ér' cei necredintioai au vediutu si crediu-tu. — Sè nu creda inse cine-va ck in urm'a aceBtoru-a eu vreu dora gè jus-tificu opiniunea publica in câtu ea privesce semtiulu romanescu allu ac-tivistiloru, nu, departe este de cugetu-lu meu asiè ce-va. Ce e dreptu, ave-mu essemple si de asta natura, inse gratia ceriului ck sunt tare sporadice. Eu tienu pre activişti totu asie de bu­ni romani ca si pre passivisti, dar da­ca nu potu aproba tienut'a loru po l i ­tica, acest'a nimenea nu mi-o pote l u á in nume de reu. Nu o aproba, pentru t-k, dupa părerea mea, nu e buna, nu e salutaria, nu duce la scopu. Si cre-du ck nici insi-si activiştii nu professedia principiele loru politice d'in adunca convicţiune, ci elle sunt mai multa eflessulu unoru susceptibilitkti perso­nale, allu unoru ambiţiuni false si va­ne, si apoi la acest'a se mai adauge si interessulu personalu si gangren'a con-fessiunala.

Dupa, acesta disgressiune me in-intorcu si dîcu, ck ar fi tempulu d'a ne uni c u toţi i sub una singura fla­mura, sè facemu unu compromisBu intre pàssivitate û activitate si apoi sè ne punemu cu toti pre terrenulu passivitktii active. Sè renuncikmu l a ori-si ce consideratiuni, de alta natura si sè avemu in vedere numai scopulu, pre care cu ori ce pretiu si midiloce trebue sè-lu ajungemu. Starea nostra este abnormala si d'in ce i n ce ea de­vine totu mai rea si mai critica. Unu congressu nationaiu, daca s'ar tie né câtu mai cuirendu, ar polé sè resta-bilesca solidaritatea, concordi'a si bun'a intielegere intre noi. A partecipá pre viitoriu la alegerile de deputaţi inca ar fi de dorifcu, ck ci numai asiè s'ar poté evita fepetîrea unoru fenomene de trista si dorerosa suvenire, precum s'au intemplatu la Fagarasiu ; ceea ce credu, ck niii activiştii nu dorescu. Apoi ce folosu avemu, cà d. Nemeaiu si-au calcatu cuventulu s i a intratu in diet'a d'in Pest'a, si ce cascigu am avé

18

daca in currendu i-ar urmá ei dlu Io-achimu Huresianu ? Dieu, nici unu ca8c igu , nici unu avantagin ! Dar' nici trei die ci de deputaţi romani transsil-vaneni ia dief'a Ungariei n'aru poté< esoperá aceea, ce se pote esoperá prin o resÎ8tintia tenace si pertinace ce po temu sè o defvoltkmu in tierr'a nostra.

Inchiau, inse la inchiare voiu totu-odata sè me provocu si la marele pu-blieistu Schuselka, care nu de multu pnblick in diuariulu se» „Reforma" unu articlu consacratu „Romaniloru si autonomiei marelui principatu Transsil-vani'a" la acarui inchiare a dîsu urma-toriele :„Ternpulu e scurtu, Romanii sè nu mai perda nici unu momenta in certe inutile, ci ei, fia passivisti séu activişti, sè nu uite, ca aici e vorb'a de esşistinti'a loru ; prin căderea au­tonomiei Transilvaniei essistinti'a na­tionale a poporului romanescu d'in Transsilvani'a s'a sguduitn si pericli-tatu in inse si temeliele ei; se nu uite ilt ci Romanii ca t-i toti au numai unu scopu supremu, care trebue sè-i insu fletiesca la activitate comuna, si acestu scopu este : Autonouil'a marelui prin­cipatu Transsilvani'a."

M. r. C.

Constantinopole, 20. Ján. 1813.

(Corespondintia particulara a „Feder.")

Betranulu bolnavu allu Orientelui si-trage viueti'a-i misera d'intr'unu annu intraltulu, si fiindu ck n'au ajunsu inca in acellu stadiu de marasmu generale care este incompatibil • cu viueti'a, va trece multu timpu pana va espirá.

Nu vi voiu vorbi despre Constanţi nopole d'in puntu de vedere artisticu fiindu ck acest'a ar' intéressa mai multu pre unu diurnalu belletristicu, de câtu pre unulu politicu.

Unu statu cá acestu-a, asiá de bi neuuveutttta ut»*™»-», J u n a ar' i guvernatu intîelleptiesce si administratu o m e n e s c e. ar deveni unu modelu de prosperitate.

In modulu in care se administra si guverna asta-di, miseri'a si nemultiu niirea va cresce, s« voru preface in diluviu, si nu celle siepte Poteri mari allé Europei, dar' nici ehiaru Poterile cere8ci — daca ar' intrevenl in afface rile umane — nu voru poté salva co-ron'a lui Osmanu.

Popuîatiunile Turciei sunt june, fiindu ck nu sunt corrupte, pre candu Turcii sunt unu populu decrepitu.

Venitorulu de securu va appartiené junetiei.

Unulu d'in vitiele guvernulu tur-cescu © dess'a schimbare a ministriloru si guvernatoriloru de provincii. Esti d'in urma securi de efemer'a loru po-tere, despoia fkra indurare pre bietulu poporu ce guverna.

- Ca in tote tierrele neculte, asiá si aici, certele religiose joca rolulu prin­cipals Instigatorii principali.sunt Greii, poporu perfidu, despre care Pliniu di-ceá : „Greculu strabatte pretotindeni, daca tu ridi , éllu devine tristu ; daca ti-e frigu, ellu dice ck assuda." Adi m'am convinsu cà diss'a „gratca fides, nulla fides" — e unu sacru adeveru.

Acestu poporu aspira la cucerirea Constantinopolei si la subjugarea Ma-cedo-romaniloru si Bulgariloru. Tota urr'a si-o versa asupr'a loru.

Vi voiu cita doue caşuri d'in -cari ve veti poté convinge despre adeverulu assertiunii melle.

Macedo-Romanii d'in Abel'a petre­cu mare parte a annului in munţi, si iern'a descindu cu turmele loru la Zarcu in Tessalia. Estu annu, ajunşi la Zarcu, luară dispositiuni ca sè de­schidă una scola, pentru cá sè conti­nue instrucţiunea copiiloru loru. Dar' episcopul u grecu Gardikion nu crutik nici intrige, nici machinatiuni pentru cá sè impedece deschiderea scolei.

In tnii trecuţi inca nu potura de­schide scola. Astfeliu Abeliotii inca de atunci adressara petiune defunctului Ali-p&BÎe), proprietarulu Zarcului, carele

a si ordiuatu episcopului trecu cá sè recunosca dreptulu romaniloru ; dar' acestu-a pana acuma sciutu aflásubter fugie, si asiá n'v essecutatu ordinulu lui AH pasîs. Mai multu inca, beseri-

-cele romaniloru fure inchise, asiá câtu aceşti a iern'a nu potu arcuita liturgl'a in besericele lorn.

In dîllele trecute assemene intrige ••3 escara in Tul % intre romani si bulgari de opa; ! si intre greci de alta parte. — It Castori'a unu calu garu bulgaru pi propriele i spese edi-fick o beserica s : o scola bulgara. Tur­barea greciloru ajunse pene acolo in câtu assassinara pre bietulu călugării Gerasimu in beeerica, si pre cum se dîee, d'in indemnulu episcopului.

In Capitala predomina sp'iritulu iran-cese. Limb'a fra:acese se vorbesce pre­totindeni, diurnalistic'a cea mai buna e francesa.

Austro Ungari'a si Prussi'a nu ajunseră a avé influinti'a ce essercita Franci'a.

Mai tardîu, daca voiu poté merge in Romeli'a, ti-voiu vorbi despre fraţii noştri Macedo-Romani.*)

Adio ! H o r i a.

C a m e r ' a r e p r e g e n t a n t i l o r u U n g a r i e i .

S i e d i n t i'a d e l a 25. J a n . 1873.

Presiedintele B i t t ó deschide siedinti'a la 10 ore d'in dî. Processulu verbalii allu sied, precedente se verifica.

Al ess. C s i k y presinta unu proiectu de resolutiuue, dupa care camer'a ar avé sè insarcinedie pre ministrulu de financie, ca se multiumesca tote acelle "retensinni allé civiloju singuratiei, cari in 1848—49 au of­fering statului midiloie de armare, împrumu­turi in auru si argintu ct; se intielege inse de sine, cà numai pretensiucile do- -îmentate prin acta autentic^, * sunrn <••>.-.--va avé sêjJeciiïa- ^ esmissa de camera.

Camer'a trece apoi la ordenea dïllei si mai înainte de totn ie in pertractare reppo1 -tulu comissiunii petitiunarie despre petitiunile desbatute de dins'a. Celle mai multe petitiuni se transmittu la ministeriele respective.

Urmedia continuarea desbatterii generale a bugetului. Contele Lónyay iè cuventulu si si-incepe vorbirea cu o polémia contra lai Ghiczy, care i-a imputatu si attribuitu mai multe peceate inca de pre tempulu candu Lónyay a fostu ministru de financie. Dupa aceea oratorele trece la partea meritoria a vorbirei salle, care se referesce la situatiunea financiaria, si desvolta nisce idei forte sane-tose si salutarie cu privire la ameliorarea administratiunii, la impartîrea mai corespun-dietoria a portfoieloru ministeriali, la resol verea cestiunii bancei in interessulu indepen-dintiei si demnităţii tierrei, apoi in privintia promovării commerciului, communicatiunii, industriei si a instrucţiunii publice. Lónyay accentua apoi si reformareu dàriloru inse totu-odata observa, cá acesta reformare du pote sè fia idontica cu urcarea dàriloru, de-ora-ce cu privire la darea de pamentu se recere numai una împărţire mai drepta a sarcineloru, cl-ce d. e. in tienuturile Tibis-cului mai multe mii de jugere de pameutu figuredia ioca si asta-di ca terrenu jnuudstu, -cu tote cà de multu se lucra si Se cultivedia, si aBtfeliu dupa acellu pamentu se platesce numai câte 8 cr. de jageru, pre candu dupa dreptu si dreptate ar' fi sè se platesca 2—3 fl. In fine dlu Lónyay amintesce si de separarea instrucţiunii publice ie agendele cultului, cari ar' fi d'a se trece in ressortulu ministrului de interne ; apoi redicarea unui ministeiiu separatu de agricultura, trecundu affacerile poştali si telegrafice la ministeriulu de com-municatiune. Aceste sunt pre scurtu schitiele cuventàrii lui Lónyay.

S i e d i n t i'a do l a 27. J a n. 1873. SiediDti'a se deschide la tempulu indatenatu. M. J ó k a i interpelledia pre ministrulu

de justiţia, daca are cunoscintia despre impre-giurarea, cà cea mai mare parte a proprîe-

*] Multa plăcere ni vei face si noue si cetitoriloru noştri. Bed

tariloru de casa d'in Százház fun? essecuati si cà c.elloru mai multi li s'a secuestrate chiaru si mobiliele t Daca da, apoi cugeta ministrulu a cerceta câtu mai ingraba acesta procedura si a eruá, cà cii ce dreptu a luatu consiliulu administrativii allu unei societăţi de acţiuni nisce mesure asié de repentine si de aspre facia cu acţionarii sei ?

Ministrulu P a u 1 e r respunde, cà com-patimesce forte sortea trista a proprietariloru de casa d'in Százház, inse ceea ce s'a facutu pre caile judiciaria dsa nu pote sè schimbe pre caile administrativa. Inse daca judii nu-si voru fi implinitu detorinti'a, dsa prin procu-rorulu de statu pote luá mesurele necessarie j in asta privintia. Acest'a inse nu crede sè se | fi intemplatu, dreptu aceea nedreptăţiţii potu căuta remediu la forurile judiciarie superiore. ! ' Camer'a trece apoi la ordenea dîllei si .

continua desbatterea generala a supr'a buge­tului. !

Georgiu N a g y polemisedia atâtu cu | Lónyay, câtu si cu ministrulu-presiedinte j Szlávy. Pre cellu de antâiu intre altele lu j intreba, ck pentru ce n'a realisatu acelle idei frumose, cari ie-a desfasiuratu in cuventarea sa de sambeta, atunci candu a avutu ocea-siunea si poterea iu mana d'a face acest'a. lntorcundu-se apoi càtra Szlávy observa, cà d'insulu a afirmatu ck classea de midilocu înainte de 1848 a fostu cu totului totu ne-culta si necivilisata ; se mira apoi cum potù ministrulu sè descrie cu nisce colori asié ne­gre o classa de omeni, d'in care se trage si Colomanu Ghiczy si insu-si ministrulu-pre­siedinte.

Dupa Nagy urmk ministrulu de financie K e r k a p o l y , care acum prin o vorbire ce tienii aprope doue ore, veni se suplinesca ceea ce a inttelassatu cu prim'a oceasiune, la inceputulu desbatterii bugetului. Prin cuven­tarea de asta di oratorele pre de o parte s'a incercatu a présenta o icona câtu se pote de chiara despre situatiunea financiaria, éra pre de alta parte si-a datu părerea in privinti'a cestiunii, cà ce este de facutu pre viitoriu.

In fine vorbi i'aolu H * f f m a n n , inse !~" ;nt;itu deputaţii, mare p vrte,

isit ii;?ur-auiu afin nv avn ettectala ce ar' tt meritata se-lu aiba.

battere : c. Iul. C s á k y , Lud. B e ö t h y , Sam. G h i c z y , Dan. I r á n y i , Gu3t. T a r n ó c z y si Al. C s i k y.

D'in Torbirea lui Danielii I r á n j i es-tragemu aici pucine passage. Oratorele d'in capulu locului dechiara, ck bugetulu d'in des-battere contiene nisce positiuni, pre cari ellu nu le-ar poté vota ministeriului actualu, dar' chiaru nici unui ministeriu essîtu d'in s'inulu partidei salle. Daca asta-di se afirma d'in tote pàrtile, cà intrega camer'a porta culp'a pen­tru starea perplessa a financieloru tierrei, ora­torele in numele partidei d'in 1848 proteste-dia contra acestei assertiuni. Partid'a sa in annii d'in urma nici candu nu si-a datu consemtiementulu seu la o asemene proce­dura. Oratorele dechiara de repetîte ori, cà n'are încredere in guvernu si p;ntru aceea nu poté sè-i votedie midilocele necessarie pentru guvernare.

De la promissiunea ministrului de financie, relativa la reformarea dàriloru oiatorele nu ascepta muUi>, de-ora-ce prin reformare par­ţiala a unoru specie de dàri nu se pote vin­deca unu reu mare si invechitu. Pentru ca totu-si inse sè se pota ajutá incitu-va situa-tiunii financiarie perplesse, oiatorele inca ar fi de părerea, ca sè se introducă darea de de luc8U, propusa de Nicoliciu. Mai departe dsa se invoiescp si cu vinderea bunuriloru statului, numai cu observarea, cà sè nu se vendia de-odata, spre'a nu periclita valorea pamentului.

In fine oratorele proguostica guvernului cà nu va àvé sè esiste multu, cà-ci stà scri-su : „Onoredia pre tatalu teu si pre mama ta, ca sè traiesci mnltu pre pamentu" — guvernulu inse nu dà iiici-decâtu onorea cu­venita genitoriloru sei : ideeloru si legiloru d'in 1848.

lnd i i s t r i 'a p e t r o l e u l u i ai in-s e m n e t a t e a Ini.

S i e d i n t i'a d e 1 a 28. J a n. 1873.

Siedinti'a se deschide la 10 ore d'in dî. Iuliu O l á h intreba pre ministrulu de com-municatiune, daca are cunoscintia, cà lini'a ferrata Hatvan-Jászberény-Szolnok nu s'a de­schisu la terminulu prefiptu ? Daca d^, apoi cugeta a luá mesure energice ca lini'a d'in cestiuue sè se deschidă câtu mai currendu ?

Camer'a trece apoi la ordenea dîllei si continua desbatterea generala a supr'a buge­tului.

Sigismnndu B o r 1 e a nu pote considera ministeriulu actualu ca nou, de-ora-ce ellu urmaresce sistemalu vechiu ai consta d'in membrii miuisteriului precedentu. Si apoi ce se tiene de sistemulu vechiu, ellu este acellu-a-si, pre care l'a urmaritu si governulu abso-lutisticu. Differinti'a este numai, cà guvernulu absolutisticu a processu legalii si pre facia, precandu guvernulu actualu urmi-resce prin midiloce arteficiose si secrete acellea-si sco­puri, pre cari le-a avutu in vedere si guver­nulu absolutisticu. Unii oratori s'au nisuitu a attribui guvernului nostru differite merite, aretandu cà bunăstarea s'a redicatu, cà ne-am imbogatîtu cu mai multe millione. Dar' unde sunt acelle millione ? Oratorele nu le vede nici in cassele statului, nici in pusunariele civiloru. Alţii insîrara resultatele obtienute \>ie terrenulu instrucţiunii publice. Dar' ce a facutu guvernulu in favorulu instrucţiunii in tienuturile locuite de nemagiari ? Nimicu. Sunt d. e. 3 millione de romani (Madarász de dupa spatele oratorelui observa : „Numai 2 millione sunt amice ! ') Bine dar' — continua oratorele — sunt doue millione romani, inse pentru aceste doue millione de romani redi-catu-a guvernulu vre-unu gimnasiu ? Nu. Unde sunt dar' resultatele ?

In acestu sensu oratorele iè sub critica intrega procedur'a ministeriului si in fine se dechiara cà nu votedia bugetulu, ci sprigi-nesce propunerea lui Helfy. ^Vorbirea iutrega vomu publica-o in unulu d'in nni prossimi. Rtd.)

In titd. de atta-eji iau it>tt» paite la des-

Aventulu ce la luatu industria petroleului, a cărui origine se dateza de la a 1850, este fara parechia in lume. In 1860 esportulu d'in sta'ele unite americane se urcà numai la i y 2

milione de galloné (mesura amerit.) ; in 1868 inse la 99»/4 mill, in a. 1870 la 140% mill, si in a. 1871 la 156 mill, galloné ; asta-di productiuuea totala d'in statele unite se pre-tiuesce, cellu pucinu, la 220 mill, galloné.

Provisiunea de oleu crudu, in regiunile oleului. in 1871 erá 550,000 barrele (bute mesura americ. 1 barella =-•= 2 1 / , centenari.)

In Juniu a. 1871 petroleulu se scotea d'in aprope 3650 isvore, cari pre fia-care dî, adu­ceau la cinci barrele petroleu. Si in alta tier-ra, mai pucinu intrepriudietoria de câtu Ame-ric'a o astfelu de industria ar' avé însemnate nrmàri. Ba face necessarie celle mai grandeo-8e institutiuni spre rafinarea mărfuri !oru, con-ditionedia intemeiarea si înflorirea de orasieim-popnlate si este insemnatu motorú spre construi­rea de caii ferrate, canaluri si dramuri arteficiose. Petroleulu este de mare însemnătate si peu-tru navigatiunea europena, fiindu cà nàile cu vaporu, prin regularitatea si punctualitatea transportatiunii, d'in dî in dî totu mai tare impingu inderetru nàile ventrarie ; óra petro­leulu nu este 'ertatu a-lu transporta pre va-pore, se porta deci prin nàile ventrarie ia portuiile lumii.

Aventulu industriei petroleului este cu atâtu mai admirabilu, cu câtu in piimii anni de la 1860 in colo se implú lumea de la-mentatium si admoniàeri a supr'a esuudàrii puciose si periculose, ce se porni d'in isvorele americane si incepú a acoperi intregu pamen-tulu locuitu.

Unu diuariu anglesu d'in 1862 d. e. scrisse, in intieg'a mare atlantica njirû*» cá o lampa de parafinu, şi dâcâ nu se descopere vre-unu medilocu contra acestei miasme (pe­troleu), apoi, in societate, pre unu americanu numai dè câtu lu-cunosci dupa mirosu, cá pre animalulu mosiusu seuu mîti'a de Zibetu. Cairulu seau nai'a, care a transportatu vre­odată petroleu, nu se mai pote tolosi spre transportare de vinu, farina, casiu seau alte asemene obiecte de consumare ; ba e foite dubiu, cà lemnele pentru mobile si case, cari sugu acelu petroleu transportandu-se ia olaJta nu si-perdu ore intregu pietiulu ; si alte ase­mene espeptoratiuni. 'iote aceste admonitirni si lamentatiuni inse nu potura şterge comer-ciulu cu petroleu, ba avură acellu bunu efectu cà oiticiele pre totindenea dedeau ordinatiuni

19

ke

ipTe transportarea si depunerea petroleului, cà, mai cu seama, petroleulu crudu incepù u mai tare a fi supliniţii de petroleu ralfi-;u. Temerea de petroleu asta-di a dispertftu totulu ; omenii au invetiatu a-lu folosi si vediutu, cà nu e mai pericnlosa de câtu

rtuhi, si mai pucinu periculosu de câtu oleulu teipentinu. Facia cu colossal'a cuaiititate de petroleu, este in comerciu, pucine nenoroci ri sunt de

ie numi. Nnmai raffineriele de petroleu, lu-firescu, sunt mai espuse la dese incendie.

De presinte, petroleulu de comunu se trans-rta in buti seau asie numite .barrellé," cari rindn 125 chilograme sea" 2 y 2 centenari, ercàrile d'à transporta petroleulu in ciste

J tinichea (pleu), asiediate éra in ciste (làdi), j lemnu, de sî sunt secure contra focului, iu probatu de tare lussuriose, împreunate cu îse enorme si pentru aceea, s'au Iassatu de ista idea. Barrellele, cá se nu se straeore rolenlu, de regula se ungu pre d'in laintru sollutiune allaunica fierbinte de oleiu, si

e d'in afara cu culore veneta [mieria], si tfelu îmbrăcate aflamu barrellele la garele îliloru ferrate si pie trenuri de mărfuri. Por-ilu eelu mai mare de petroleu estein Brem'a. egiá in anii 1857 si 1859 sosiră aici cuan-tàti mai mice, parte cá curiositàti, parte ire a face cercetàri mai de aprope.

Nu sufere neci o indoiela, cà unu articlu ) comerciu cum este petroleulu va contribui tu mai multu la impoterirea si inavutîrea ateloru unite americane. Ba, e mare intrebare, i ore .ultimuhi resbellu civile, n'ai' fi remasu rïtatu, daca* nordulu Americei, eu 20 ani mai îainte, ar1 fi potutu pune industrie sa de pe-roleu in faci'a ingamfàrii sudului Americei, ire culmina in setenti'a: ,Cotton is King" Bumbaculu este rege) !

Celu mai mare folosu alu petroleului inse D este nnmai acelu-a, cà in Americ'a orasi«le populate se redica si inflorescu ca in sboru, indémna la construire de càli ferrate, cana-

uri, telegraf], siosee, cà occupa flotte intrege, tece cà eu élu se casciga sume enorme de ani, ci pentru cà aduce, in fia care coliba

nisera, lumina eftina si buna. £ constatatu, petroleulu este cea mai eftina materia lu-

ninatoria d'intre tote, câte sunt cunoscute pana scum'a. Proportiunea intre petroleu si lumina

stearinu este ca 4 4 : 8 ; intre petroleu si umina de seu ca 25 : 8 ; intre petroleu si gasu ' á 9: 8. Petroleulu prin eftinetatea sa a pe- ' trunsu in celle mai depărtate regiuni. Millione je lucratori diligenţi, prin lurain'a petroleuluit au cascigatu tempu mai lungu de lucru, prin armare si sporirea cascigului, si-au esoperatu o esistentia mai usiora, mai libera de grigi; éra altoru millione li-a usioratu desvoltarea spire tu ala, deci li-a croitn esistentia mai demna, ' mai coiespundietoria. [

R e p l i c a l a . ,Rcspuiisu 1"" l>lui P e t r i , d a t u l a a r t i c l u lu „affa-

• c e r i sco las t i ce ." I (Fine.)*)

! Scurtu: „Na'ni facutu tota vieti'a uemic'a.* N'am iubirea granitariloru si alte bazaconi1

nescocite de ingeniosulu si „bunulu pedagogu j Petri".

Ari mi-aducu aminle de guralivii comune-loru rurali in controversele loru cu alti omeni respectaţi in comuna.

Iubite lectore ! am sacr'a detorintia sè lassu ca in faci'a lumei sè vorbesca actulu ur-matoriu intre altele de assemenea natura ce possiedu, a cărui presiedente la. 2. Decembre. 1872 prin intrigele Dlui Petri et consortes, subscrie Ucasulu cu intentiunea : ruin'a mea si Jioldovanu. Actulu suna :

N. 1-1871. Dlui Ionu P a p i u , Direct, scol. in Orlafu. Multu Onorate Domnnle 1 „Re-presentanti'» generala, a fostiloru granitiari d'in Regm. rom. I. in adunarea ei constituante tienuta la Sabiiu.in 8. cur. sub punct. 24. prot. sied. Te allesse de membru onorariu comi­tetului ei cu votu consultatoriu, si in anumite caşuri si decisivu.

Avemu onorea a-Ti aduce prin acest'a la cunosciintia acelln actn de încredere essîtu din convicţiunea adunării' nostre despre z e l u lu «t jnteressarea D-Talle penţiu binele communei

si in deosebi despre m e r i t e l e si esperintiele D-Talle pre terrenulu ş c o l a r iu.

Avendu fondi.lu scol. allu fostiloru granit.

*) A ee vedi pr. trec ala „Fed."

din Regm. rom. I a servi interesseloru oultu-rei, suntemu incredintiati cà vei da totu con-cursulu D-talle la realisarea acellui scopu insemnatu.

Primesce Te rogâmu, assecurarea destinctei nostro consideratiuai.

De la presidiulu repres. generale a fostiloru granit, din Regm. rom. I.

Sabiiu, in 14. Jlaiü, 1871. Barone U r s u , m. p Colonelu in pensiune V. R o m a nu, m. p.

secretariu. Nu are raţiunea a esiste «respunsulu das­

călului Petri" urmatu la articlu „affaceri sco­lastice" indreptatu cu vebementia contr'a per-sonei melle, contr'a scolei ca stricate, cum si contra autoritàtiloru supreme scolastice (sun-temu in periodulu de ani : cinci) nice pentru aceea, cà-ci poporulu locale, de si i-am com-batutu continuu, publice si privatu pecatele si defectele in respectulu culturalu, si natiunalu, finii si amicabilu, na a redicatu nice caudu contr'a mea gravamine, proteste ori alte ne-multiumiri formali. De aci urmare naturala ca n'am fostu fericitu a audî d'in partea ve-nerandiloru superiori şcolari cea mai neînsem­nata admoniţiune, cu atâtu mai pucinu refles-siuni relativu la „stricarea scolei, caricatura" dupa modernulu Pestai ôzzi.

.Dîce draculu porumbea Si-e mai negre de câtu ea."

Testimoniulu, cumeà şcolarii — romani adaugu eu — dupa părerea d. dascalu sunt „necuratîti", „neimbracati", cum si cà nu sciu „rogatiunele, a face cruce," s. a. subscria-lu parentii si catecbetulu.

Ca in parentese observu, cà in conferinti'a finale an. scol. 1870, facussem propunerea motivata, in urm'a căreia, religiunea se treca de la Catechetn la invetiatori, si asiá sè devina obiectu de tote dîlle?e. La d'in contra nu se satisface acestui studiu de prim'a detorintia. La votisare am picatu. D. Capt. Bradu, frate cu Catechetulu, me agraiesce in acestu punctu. Mi-place de Dta, cà esti, „offenherzig."

Ecca Onorab. dd. lectorii „suppositiunile de sub intrebare, suk-.-ate — iu snnaru de «dascalulu Petri* in respunsulu la s r t „•afli. scol." on a caroru : suma necessitate a ve intretiené.

Urmedia cu 1. Septemvre. Is72 annulu alla sieptelea de la «stricarea scolei bune, si allu doilea, de la mechanismulu" nemernicu a lui Papiu."

Acestu aonu scolasticu a fostu menitu se formedie epoca pururea regretabila in anualele Comitetului granïtiarescu, si epitafiu funebrale scrissu cu cea mai negra colore si celea mai detestabile cuvente in biografi'a «dascălului Petri" secret. Comit.

Acstu anu a fostu menitu sè-si verse „das­calulu Petri" tota furi'a contr'a mea si Mol-dovanu, sè-si îndrepte sagetele veninose asu-pr'a positiunii si essistentiei nostre, formulan-du protocolle in Sabiiu, culegandn subscrieri prin consortes in Orlatu, crediendu cà ne va da lovitur'a ultima.

Amentesce adeca respunsulu „dascălului" numitu de unu protocolu allu Eforiei scolarie d'in Orlatu, luatu la 5. oct. 1872 sub presi­diulu br. Ursu, de acarui cuprinsu ridiculu lectorii si voru aduce araente fora a-lu repro­duce de nou.

Acestu protocolu falsu, carcle pentru pri­m'a ora l'am vediutn si audîtu la 5. Decem-vre, 1872. candu am primitu de la comit, granit, ucasulu de destituire, e ce-va ter-ribile.

Ellu, împreuna cu tote evenimentele de la 1. Sept. 1872 incoce apartiene de domeniulu altei teme asupr'a căreia vomu neveni dupa promissiunea făcuta in coresp. Nr. 120—1872 a „Fed."

Mi permitu dreptulu d'a declara protoco-lulu d'in intrebare d'in capulu locului de „ f a l s u , i l l é g a l e si c a l u m n i a ­t o r i u.

Pentru ca onorab. lectori sè-si stempere curiositatea, nu intardîu a menţiona de ocam-data — per tangentem — urmatoriele schitie :

Scol'a se inchide la 24. septemvre 1872, prin autografulu inspectorelui de Christianu W. de Hochmeister si a űsicului cercuale, d'in caus'a morbului „difteritis" carele asta-di grassedia ; scol'a asta-di inchisa, nu s'a pre-lessu o ora macaru.

In tenorea acestui ordene, Efori a scoiaria notifica comitetului in Sabiiu in officios ulu ei dtto 30 Septemvre, 1872. Nr. 140 subscrissn

de wesiedente si secretariu (Papiu), cà in-vetiatorii Papiu si Moldovanu pre vre o câ-te-va dîlle voru lips í d'in locu. Oficiosulu suna :

Nr. 140. Onorate Comitetu scolasticu ! In prevederea stimatei note a inspectora­

tului cercuale de Christianu dtto 24. 1. c. îndreptata Directiunei scolarie locali, carea ordinedia închiderea scolei cellu pucinu 3. septemane d'in caus'a morbului de gutu intre prunci, constatatu de fisicuiu respectivului cercu, subscriss'a Eforia are onorea a relata, cà in tempulu restante DD. I. Papiu si I. Moldo­vanu invetiatori de la scol'a locala absentedia d'in loeu. Ceea ce se aduce spre sciintia.

Efori'a scoici. Orlatu 30 sept. 1872. Pleca-ti ochii si-ti ascunde faci'a „dascăle"

si comitetu ! candu in Ucasulu destitiurei nos­tre aduceţi de motivn părăsirea statiunei estu annu jbra scirea Dvostra.

La 6. Oct. 1872. cei cu Nr. 140. la manna, vinu la Orlatu si simulandu a ne recercá, avendu noţiune formala de absenti'a nostra. Suscepu protocolu legale sub presidiulu br. Ursu asiá dice „dascalulu Petri* in respunsulu sen. Se audîmu !

Dupa fassiunile spuse si întărite cu jtira-mentu a membriloru comitetului comunale înaintea forului justitîariu in Salisce :

„La 6. Oct. au venita in cancellari'a sa­tului DD. bar. Ursu, Petri si unu- ingeneriu. D. br. Ursu cu ingeneiula au essîtu de locu, s'au dussu la scola sè vedia ce e de repa-ratu.

D. Petri a remasa in cancellaria, si fece multe vorba de dascăli. Protocolu nu s'au luatu, de scrissu nu s'a scrissu nemica."

Écca protocolulu lui 6. Oct. sub presi­diulu Dlui bar. Ursu, intaritu cu juramentu la Salisce.

Iu Dominée'a venitoria 13. Oct. agitatorele si intrigantele Petri se areta de nou in Or­latu. Aduce unu protocolu gafa, se duce, co-rumpe, casciga subscribentii pre cári i amin-tesce in „respunsu."

Acestu-a e protocolulu d'in intrebare. In-vingutoriulu „misieliei" se asiedia in „Felsen-kel':-* ci. morbosr: de la Dev'a, ospiteza obo-

-ana ce dcgra-i.dia pre secretarinlu co­mitate de commissa-

i... .i... „laingei' mai muitu ! . . . . batujo-curindu si calcandu in petiora tipulu si asse-menarea lui Ddieu.

Esemplu, modelu, omenia, dascăle Petri ! Svercolindu-se in atare stare denaturata in drept'a si stang'a, pre scaunele ospatarîei, con­turba petrecerea, esíitá risulu, dar' si compă­timirea societăţii.

Martori oculati : A . . . propriei, G . . P . . . invetiatoriu, ambii d'in Gur'a-Riu.

La 26. Noemvre, 1872. diu'a transferării mele si Moldovanu d'in postu prin tribunalulu de arbitri granit, „de nobis sine nobis", „das­calulu Petri" afora de siedintia in ulitia, mai intre toti respectatorii principiului uma­nităţii ? (membrii), in simplicitatea sa sbiera :

Ce platesci Die căpitane — Bradu din Or­latu, — cá ti-am facutu pre voia ? poti plaţi o cina! Ce cinismul Ce tâlhăria! la cari secrete publice unii d'in membrii începură a se sberli cà voru fi dati iu „Gazete" altulu si-a datu demissiunea. „Omenia" si „incredere" die dascăle cu gramad'a.

La 30. Decemvre, 1872. a. m. d. Arde­leana, membru si plenipotentele comitetului în una acţiune de accusa contr'a mea la Sa­lisce, înaintea mesei judiciarie si a d. jude regiu me a graiesce tare picantu si naivu :

„Dta sè nu ne fi reieptatu actulu de trans­ferare in scrissu cá nevalida si illégale, ci se fi venitu la noi — comitetu — in Sabiiu, sè fii ietrebatu : me-i omeni buni ! ce ati fa­cutu ? erá de ajunau sà ne rosiesca nasulu appesandu-la cu degetulu.

Acum, de va spesá comitetulu câtu de multu, 40—50 f. v. a. si si mai multu, se reessi DTa cu tote, comitetulu ce a scuipitu, nu mai linge, e resolutu a-se dissolve mai bi­ne." Andi cultura ! civilisatiune I justiţia ! — abusu, crima si insiellatiune.

Ecca I On. DD. lectori, ecca „dascalulu* Petri, subscrii tor iul u resptmsului la articlu „affaceri scolastice" cu câte vertuti este indies-tra.u si câte caràri si-deschide intru esploa-tare, spre scopurile salle.

Terminu, adaugandu spre întregire urma-tori'a dicţiune :

„Findu odată Diogene întrebaţii, care este animalulu cellu mai periculosa? respunse „in­tre eellea rapitorie : c a l u m n i a t o r i u -

1 u, intre cellea domestice : 1 i n g u s í t 0. r i u 1 u.

Primele dîlle d'in Jan. 1873. P a p i u m. p.

V A R I E T Ă Ţ I . (f R a d u I o n e s c u) fostu aginte

diplom. allu României langa guvernulu Ser­biei, cunoscuta si in Pest'a , unde petrecusse vre o patru septemane cu inehiarea conven-tiunîi poştali intre Austri'a si Romani'a ini­ţiata inca de fericitulu Falcoianu, — dupa una sufferinfia spiretuale ce desparte pre omu de omenire, mai pastrandu-i numai una scurta si turmentata vietia vegetativa, au 'repausatu in 24 Dec. 1872. cal. v. — Applecàrile lite-rarie aile lui Radu lonescu se manifestară in­ca d'in cea mai frageda a sa junetia, fiindu şcolari u in V. clas. liceale publica unu Voi. de poésie întitulata „Canturi intimé" — dupa ce si-a facutu studiale mai innalte la Parisi, revenitu in Patria collabora cu activitate ca publicistu in diariele „Damboviti'a" si „Uniu­nea Rom." La „Revist'a rom." Mai in urma fù unulu d'in cei mai activi redactori ai „Ro­manului." Numitu la 1867. aginte dipl. la Belgradulu Serbiei représenta Romani'a cu multa intelligentia precum declara acest'a in Camera, D. Cogalniceanu. Pre langa occupa* tiunile postului sèu ellu intreprinsesse una lu­crare seriosa : „Istori'a polit, a]Serbiei." Dar' na o potù fini pentru cà lu supprinse suffe-rinti'a, care dupa doi anni de chinuri la rapl d'intre cei vii, in florea barbatîei, avendu abiá 38 de anni. In vieti'a sociale blandetiele salle lu facusse toturoru pfacutu. — Fia-i tierrin'a usiora si memori'a neuitata !

( t N e c r o 1 o g u.) Preotulu zelosu T e o d o r u B u d a parocu d'iu St. Gergiu-Abiani, carui-a i pote multiumf comun'a cà are atâtu beserica câtu si scola frumosa ; a repausatu in 21. a 1. c. — Fia-i tierin'a usio­

r a si memoria binecuventata. G. . ( M u l t i a m i t e p u b l i c e . ) Pi.

SSa Parintele nostru Eppu diecesanu Iosifu P o p u-S e 1 a g i a n u ni-a edificatu cu spe­sele salle scola noua d'in materialu solida, ni-a tornaţu %• camojrn^irreste. 450 jmjidj^_bajle_. la inceputulu pastorirei salle archieresci n'au trecutu inca neci unu annu sè nu fimu ajuto­raţi in multele nostre lipse cu sume conside­rabili, pentru aceste numerose binefaceri, ne semtîmu indetorati a-i adduce cea mai adun-ca multiamita fiiala preabunului nostru Ar-chieren, tienendu-ne fericiţi sub sceptrulu P. Salle, oftandu-i d'in inima cá Ddieu sè-i pro-lungesca vieti'a spre binele besericei si a na­ţiunii nostre romane.

B o c s i g u, 8. Jan. 1873. Ionu P o p u , parochu. — Nicolau H a l m a g i a n u , cu-ratore bes. in numçle antistiei bes. .

= Assemenea — aducemu prin acest'a multiamita publica Pr. SSalle Părintelui Ep­pu diecesanu Iosifu P o p u-S e l a g i a n u si Venerabilelui Consistoriu gr. c. de Oradea-Mare pentru generosulu ajutoriu de 200 fl. v. a. ce in doue ronduri se indurară a ni da pen­

tru zidirea casei parochiali dearse. — G e ­r e u s i' a (Satumare) in 22. Jannariu, 1873. Representanti'a comunităţii beser.

*̂ ( F o i a n o u a). Diariulu d'in Bueu-resci „L-'A l l i a n c e L a t i n o - S l a v e * fondatu de D. Grig. B a 1 1 i a n u si redac-tatu in limb'a frances«, au incetata ca finea annului trecutu spre a reînvia in an. 1873. cá Revista mensuale, politica, scientifica, com­merciale, industriale, agricola si literari'a, sub titlulu „La R e v u e L a t i n o - S l a v e . " -Nr. 1. pie Januariu, au si apparatu cu unu cuprinsu intéressante, (Ecca summariulu: Par­tea politica, affaceri interne, esterne. — Par­tea agricola : Revista agric. pre lun'a lui Decemvie. — Partea economica — Studiu a supr'a creditului fondiariu in Francia. — Par­tea liter. Vieti'a lui Sîncai. — Estratu d'in cronic'a imperiului ottomanu.) Pretiulu pre unu annu 24. lei [franci] pre siesse lune 12. lei, pre 3. lune 8. lei. Pentru tierrele străine portulu mai multu. — Fondatoriulu „Revibte Latino- Slave" D. Grig. B a 11 i a n u este unulu d'in acei vechi boieri romani a caroru figura classica devine, pre dî ce merge, mai rara, Dsa a fondatu prim'a fabrica de lumine de stearinu in Romania, dar d'in caus'a cà n'au tostu spriginitu in luptele contr'a concur­rentiel străine, au trebuitu sè suceumba. Dsa pentru unu articlu apparutu in „ l'alliance la­tino- slave* la reclamatiunea — precum se

dîcea — Conşulelui Italianu, accusatu d1a fi ve-tematu person'a Kegelui Italiei si a principelui Umberlu, fu arrestatu si tienutu mai multu temiu in reclusiune, apoi datu in judecata, dar curtea juratilora l'a declaratu nevinovatu. Pre tempulu rcclusiunii Salle au fostu ob-iectu allu simpatiei generali, insu-si Italianis simulu Kedactoru allu diari.ilui „Confedera tiohe latina* D. Brutu A m a n t e , descinsêsse in aren'a publicităţii spre apperarea Dlui Ballianu, in noulu diariu ital. „Vessillo delle Marche." — Recomendamu Eevist'a mensuale a Dlui Ballianu a celloru-a d'intre on. noştri cetitori cari se occupa s i cu lectura francese

(E s s i b i t i u n e a u n i v e r s , d e V i e n n'a.) Diariulu off. publica list'a alfa betica acelloru ce s'a insinuatu d'in regatulu Ungariei a tramitte obiecte la espusetiune d'in lista scotemu d'in Lit. A. urmatoriele nume a essibitoriloru romani: Sarauilu Arche deon si Androne Andronicu d'in Brassieu, Ionu Adrianu, d'in Tafa, — Romanu Adamescu, si Zacharia Adamescu d'in Bosoviciu [confiniele milit.] Ionu Adamescu d'in Caran-Sabisiu Deci intre 79: essibitori d'in Lit. A. sunt 6 romani. Vomu continua.

„*„ ( S i e r p i i n p a r a d i s u l u n u p t i a l e ) D. P. . . se insurasse de una di. Totulu se petrecusse cum nu se pote mai bine. La mediulu nopţii, miréss'a fu condussa de mama-sa in appartamentulu in chiriatu pentru tenerii căsătoriţi ; dara n'apucà sè se inchida bine usi'a se si audîra iu camera duoe ţipete de groza. Mirele, socrulu scrvitorea alu lergara intr'o clipa. Unu spectacîu fiorosa i-asceptá. . . . Vre-o cinci-spre-diece sierpi erau incolaciti impregiurulu olaneloru sobei (coptoru) pre fesnice si candelabre, siuerându, repedîndu-si limbele si incovaindu-se in susu si in josu ca idrele de la Lerma. Pussera man'a toti pie clesce, lopatielle, vetrarie, bas' tone si năvăliră assupr'a acestui multiplu ina micu, pentru esterminarea carui-a li trebui preste unu patrariu de ora. Lupt'a finita, se occupara de celle duoe biete femei. Socr'a, suita pre unn scrinu, agita braciele cu spaima ; miréss'a nu se vedea pre nicairi. Pre candu dedeau josu pre venerabil'a betrana, si carftau pre dorau'a P . . . in tote pàrtile, -portariulu li espllcâ totu misteriulu. Appartamentulu, inchi-riatu de d. P . . . pentru acea dî, fusesse lo-cuitu do unu domesticitoru (imblandîtoriu) de animale, care cresceá siopîrle si sierpi si le verîîse sub nisce gramedi de lemne dintr'unu micu cabinetu, allaturea cu camer'a de cui care. Urmaritu de creditori acum optu dille, parasisse misielesce puişorii in voi'a portărei loru, cari nu-i vediussera. Tapitierei asseme-nea nu vediussera nimicu candu au mobilatu camerele, asia cà sierpii dormissera in pace pana in diu'a candu se facù focu in odaia. Caldur'a i-desceptasse si ei essîra prin us'ia deschisa a cabinetului, ca sè se apropie de focu. Numai preste una jumetate de ora gassira pre miréssa. Ea jaceá lesînata in fundulu unui dulapu, a cărui usia o închisese dupa dins'a. De atunci, ea este bolnava. (Figaro).

«*„ (C a r a n s a b i s i u.) Afiamu cà aeesta metropole a fostului regimentu Banato-romanu s'a organisatu cá cetate de sine sta-tatoria cu magistratu propriu. Primariu fii albssu D» Brancoviciu (Brancovanu.) Nu cu-noscemu numele membriloru comitetului, dar' d'in resuHatnlu allegerii presuppunemu cà majoritatea lui trebue sè fia d'in romani, a caroru iufluintia trebue sè prevaledie si la allegerea magistraţiloru, ne cedendu a fi por-táti de nasu de locuitorii nemţi, cari mai nainte avusse tota poterea. Credemu cà si limb'a officiate va fi cea romana. Asceplàmu informatiuni i ai detaliate. Caransebisiulu nu­mera 9— 10,000 locuitori, intre cari commer-ciantii si industriarii romani occupa unu locu destullu de onorificu. Cu acesta occasiune amentimu cà numele ce ministeriulu ung. vre sè dèe noului comitatu care se va forma d'in territoriului fostului regimentu romauescu are sè fia nu cornitatulu Vulcanului, ci comit. „ S e v e r i n u l u i * (Szörénymegye) numele istoricu jZevrin" ce dovedesce cà acestu ter-ritoriu s'a tienutu odeniora de Banatulu Seve-rinului, adecă de Bomani'a.

„% (S c o l'a. d'i n D u m b r a v'a.) Iure-gistràmu aici urmuton'a impartesîre ce ui s'a tramissu cu privire la starea deplorabile a trecuentàrii si instrucţiunii in scol'a d'in comu­nitatea Dumbrav'a : „Am esperiaoi si m'am

convinsu, — dîce repportorulu •— cà in scol'a d'in Dumbrava nu se afla mai mulţi de 2—3 elevi şcolari, cari sè scia ceti, cu tote cà si acesti-a au frecuentatu scol'a 2—3 anni ; éra cei ce frecuentedia scola numai de unu aunu incoce, nici rogatiunile nu le sciu. Numerulu scolariloru mai regulaţi in frecuentare ' n u trece preste 15, cei mai mulţi nici nu sciu cum prospiciedia scol'a in intrulu seu. Caus'a acestui regressu este pre de o parte directo-rulu scolei, de ora-ce nu pedepsesce pre pă­rinţii, cari nu-si tramittu pruncii la scola, éra pre de alta parte, incâtu privesce instruc­ţiunea atâtu de neglessa, vin'a o porta inve-tiatoriulu, care septemane intregi nu se areta in scola, ci insarcinedia pre unu pruncu sè sustiena ordenea si liniscea, dar' de invetia-mentu nici nu-lu dore capulu. Pruncii caii nu se prea pricepu a . ascunde mîti'a in sacu, marturisescu cà de 2—3 septemane n'au ve-diutu pre invetiatoriu. In semestrul i de vera, in locu sè fia cu pruncii in scola, sè-i invetie cellu pucinu rogatiunile, i duce la Crisiu si-i invetia a prinde p sci." U. — A invetiá prun­cii ca sè prindia pe.ici inca este una deprin­dere destullu de istetia, dar' nu este missiunea invetiatoriului satescu si nu pentru acest'a lu platesce poporulu d'in crunt'a sa sudore, cà-ce acesta deprindere o potu invetiá pruncii si afara de scola.

• (S c i i n t i a p o p u 1 a r i s a t a.) Sub acestu titlu „Viitorulu" d'in Bucuresci scrie unu articlu forte insufletîtoriu, in care, in termini scurţi si precisi, areta pre de o parte folosele sciintiei pentru vieti'a de tote dîllele, éra pre de alta parte necessitatea im­perativa, d'à popularisa seiinti'a si d'a o face accesibile pentru toti. Indemnulu la acestu scurtu tratatu i l'a datu opulu dlui Pana Con-stantinescu intitulatu ^Siedietori agricole la tier-ra." Dlu Constantinescu adecă si-a propusu a popularisa seiinti'a agricole in forma .de po­vesti plăcute, atragatorie si instructive si ast-feliu pre nesemtîte a o face sè patrundia si strabatta chiaru si in mass'a poporatiunii ce nu scie sè cetesca. Pre langa acestu scopu, autorele n'au intrelassatu a tiesse in poveştile seau siedietorile salle si consiliuri morali forte efiicace, si mai cu seama a biciui b«tî'" face pre mulţi Bgronot , . '

in miseria. Priru'a parte a operei ami -, • stantinescu, ce consta ăia siesse àbùietori,, a si apparutu, — dîce „Viitoriulu — éra partea a dou'a va apparé in currendu. — Felicitàmu si noi acesta întreprindere salutaria ; inse tot­odată regretàmu cà nu suntemu pusi in positiune d'a sci pretiuln si loculu, unde se pote cape-tá acestu opu, ca astfeliu sè aretàmu si pu­blicului nostru callea de unde si cum se pote procura ; dar' speràmu cà in currendu vomu fi satisfăcuţi si in aeasta privintia.

(Bibliografia.) ,Chronicele Romania" de D. Michailu Cogalniceanu, Editiunea II. Tomu II. au essîtu de sub tipariu si se afla de vendiare la tote Hbrariele.

— „Anatomia Microscopica" iu usulu íacultatiloru de sciintie si de medicina de D. dr. Cabudeanu, se afla de vend, la libr. G. Ioanidu, Podu-Mogosioe, 11.

— ^Poésie* de D. B. Petriceicu-Hasdeu, se afla de vend, la libr. Socecu si la ambe librariele de facia de Teatru.

— Se afla de vendiare in librariele dloru Wartha si Popper in Bucuresci „Manualu Epistolaru de Pusunariu" edatu de Toma A. Pasehide, directoru institutului ellinu d'in capitale. Pretiulu unu leu nou.

== iFemeea si educatiunea* este titlul u unui opu tradussu in limb'a romana de Eufro-sina C. Homoriceanu. Nu potemu recomendá mai bine acesta prea lolositoria carte, de câtu sè citàmu doue passage d'in appellulu Dnei Homoriceanu, indreptatu càtra junimea roma­na : „Femeea este anim'a societăţii si, dupa educatiunea ce dà ea fiiloru ei, aterna, bi­nele seau reulu unei naţiuni. Femeei dar' tre­bue insinuata o noua educatiune, ca la ron­dul u seu, fiindu prim'a si principal'a institu­trice a copiiloru ei, sè scie pune intr'insii acelle principie fundamentali, cari voru face apoi cetatieni labioriosi, probi si desbracati de ori-ce ruinatoria si injositoria supersti-tiune." — Pretiulu unui essemplariu este de duoi lei nuoi si se pote procura de la d. Luis

F. Paganini, intendintele universitarii d'in Bucuresci.

Oermani 'a . D'in fierlinu se comu­nica, cà in 25. 1. c. camer'a deputati-Joru a luatu in desbattere pusetiunea ministeriului de esterne. Cu acesta oceasiunn Bismarck a dechiaratu, cà schimbarea de cabinetu, care a avutu locu in tempulu mai d'in urma, s'a intemplatu nu mai d'in caus'a, cà starea sanetàtii Balle era cam alterata ; prin acest'a inse direcţiunea politicei de pana acum nu s'a periclitatu intru ni­micu ; asiè ce-va ellu nici-candu n'ar fi concessu ; apoi de dissonantie intre ellu si cei-lai ti miniBtri nici vorba, nu pote sè fia. Intrebatu de Virchow, Bis­marck respunse, cà possibilitatea d'a se numi unu cancelariu imperialu ne prussianu este tocmai asie de eschissa, precum sunt eschise ingrigirile Prussiei de unu imperiu preste mesura poternicu.

Austri'a.Diceariulu „N.Fr.Pr." de la 25, Jan. communica, cà M. Sa ar fi sanctiunatu ordenulu alegerilor u in Bobe-mi'a; prin acestu ordene se eschidudela dreptulu de alegere nu numai canonicii, ci chiaru si archi-episcopul u si episcopii; o apucătura acesta, prin care intre proprie­tarii mari ai Boemiei se assigura pentru totu-de-un'a o majoritate fidela constitu-tiunii. — Mai departe se communica de la Vienn'a cà congressulu f e d e r a l i s-t i l o r u , care s'a tieuutu in 26. 1. c, a avutu caracterulu unoru consraltati-uni intime. Prazak inca a luatu parte; pre poloni i-a representatu Smolka. Cont. Belcredi a repportatu despre au-dienti'a ce a avutu la imperatulu. Impe ratulu a sositu in 27. la Vienn'a si in acea dî n'a voitu sè dèe audientia cehi-loru si feudaliloru. — Projectulu despre reformarea legii electorale se afla in can celari'a cabinetului M. Salle. Ministrulu Lasser va repportá a supra motiveloru indata ce M. Sâ va dori acest'a.

£ r a n c i ' a . Referintiele intre dlu '• .'••irif-s d a írei-dieci a

.. .....„-r.-i uationale se paru a se mai aiaeiicru. CoiUmissiuuea artla totu mai evidentu, cà este aprope d'a face unele concessit!ni politicei de messagiu a dlui Thiers. — D'in Parisu se communica, cà Franci'a si Italia voru accepta decisiu nea "arbitraria a Austriei in cestiunea Laurionu; la casu inse, ca Grecia sènu o accepte, atunci Franci'a si Itah'a vom rechiamá representantii loru d'in Aten'a.

Cu privire la esilarea principelui Napoleonu d'in Franci'a d. Thiers a tienutu unu discursu mai lungu in comissiunea de trei-dieoi, carei-a i s'a transmissu unu gravamenu allu prin cipelui. In acestu discursu d. Thiera a facutu allusiuni cu privire la detro­narea Napoleonidilorü si intre altele a dîsu: r U n a asemenea detronare appro-bata prin lege insemnedia, cà respec-tivulu nu pote sè mai petreca in tiera, cà-ci la d'in contra detronarea n'ar in semna mai multu, decâtu cà detrona-tulu cu famili'a sa ar a\é sè ieesa nu­mai d'in Tuilerie si d'in palatiulu im­perialu si sè se asiedie in Hotelu Grand, spre a si poté continua agitaţiunile salle periculose pentru statu. Daca concedemu principelui Napoleonu se petreca in tiera, apoi nu intiellegu cum amu fi impedecatu pre insu-si Na poleonu III. d'a nu veni in Franci'a. Seau cum amu impedecá asta-di pre principele imperialu, seau pre Napo­leonu IV.-cum lu numescu aderirtii sei, — ca se nu intre in tierra, daca lassàmu ca insu si verulu seu sè intre si se petreca pro pamentulu Franciéi. Detronarea s'a interpretatu totu-de-un'a in sensulu acestu-a, si insu si princi­pele Napoleonu a dîssu odată in senatu. cà ellu fàia scrupulu ar' fusilá pre acei pretendenţi, cari s'aru incumetá sè calce, pre pamentu francesu. Princi­pii Napoleonu asta-di nu mai sunt nici cetatieni ordenari ai statului, ci ei fára indoiela cadu sub stricteti'a unei legi esseptiunali. Caus'a acest'a este pentru

mine una affacere de statu, pentru acet me rogu sè me consideraţi de respumi bilu."

Angli 'a. Diuariulu „Times" sper cà prin visit1 a contelui Siuvaloff si pri tonulu reconl;atori i allu pressei, cest unea confiniaria intre Russi'a si Angli se va aplana pre caile pacinica ; inse st ori ce impregiuràri Angli'a trebue sè sui tiena independinti'a Persiei si a Afganii tanului. — In^Chislehurst s'au tienutu dîl lele aceste mai multe confeiintie allé pai tidei bonapartiste si s'a decisu, ca ma inainte de tote sè se reconsolidedie par tid'a. Imperatricea si principele Napo leonu au luatu tutoratulu politicu a su pra principelui Ludovicu, care de ocani data nu vrè se accepte titlulu „Napol e onu IV." ci vrè sè se numesca principi Ludovicu Napoleonu, ér in vieti'a privaţi va port'a numele conte de Pierrefonds sub care nume luni in 27. 1. c. a intrstn in ficademi'a militaria de la Wolwich,

Sciri electrice. P r a g 'a , 28. Jan. So vorbesce, cà

corifeulu cehu Rieger ar fi scrissu o epistola d'in Vienn'a, in carea ar fi anunciatu, cà incercàrile salle n'au avutu nici unu successu.

V e r s a 1 1 i 'a , 28. Jan. Commis-siunea de trei-dleci a acceptatu deja mai multe emendamente referitorie la parteciparea presiedintelui republicei la siedintiele adunarü natiunale ; mai de­parte a primîtu in parte articlulu re-lativu la crearea unei a dou'a camere dupa dissolverea celei presinte.

O d e s s 'a , 28. Jan, Professorulu. Bogisitz a capetatu concesiunea d'a merge in Cetinea si a compune unu codice pentru Muntenegru.

L o n d o n 'u, 28. Jan. Principele Napoleonu nu s'a potutu uni a supra unoru puncte cu amicii politici ai im-peratricei si a siè s'au desbinatu.

A t e n'a, 28. Jan. Deligeorgis a re3-punsu la propunerea de impacare a ca- • binetului de Vienn'a cu o alta propune­re si anume : Cabineteloru de Vienn'a Berlinu, Londonu si Petru pole sè li se presentedie spre desbattere si di cidwe urmatoriele cestiuni: „1 Accu s'a privata a unui suppusu strainu, incâtu ea se re-feresce la immobile, pote se ea detrage d'in competinti'a justiţiei territoriale spre a se face objectu allu unei interventiuni diplomatice ? — 2. Pote-se admitte, ca guvernulu Franciéi ei allu Italiei sè se pronunciea supr'a legii montanistice d'in 1871, maiinante de ce s'ar fi adusu vre o sentintiajudecatoresca?—3. Este eu po-tintia, ca acesta cestiune sè se resolve pre callea legialatiunii. fia prin interpretarea autentica a legii montanistice, seau prin abrogatiunea art. ü. allu legii?" —'Acesta propunere a lui Deligeorgis s'a com-municatu cabineteloru de Rom'a si Versalli'a.

Propriei, edit, si red. respundiet. : A L E S S A S D B l R O M A N I .

Sifilitica si impotenti'a, fia v e c h i e séu de c u r u n d u

n ă s c u t e , se voru trata dupa metodulu homeopaticu de Dr. I. E r a s t, Pest'a, strad'a idoliloru (Gbt-tergasse) nr. 6., etagiulu II., usi'a nr. 15., de

la 2—5 ore dupa media-di. Aceste morburi se trateza a dese ori in

modulu celu mai usioru cu dose mari de iodu si argintu viu, si acést'a se face numai spre ajungerea unui resultatu momentanu. Patîentii vindecaţi in modulu acestu-a voru cadé mai curundu séu mai tardîu in morburile cole mai infricosiate, incâtu inca in aduncele betra-netie voru avé, dorere, a suferi de greu con-secintiele acestei tratări usiore si superficiale. Scutu contr'a acestoru, feliu de pericle oferă metodulu de tratare homeopaticu, care, precum este cunoscutu, nu numai cà vindeca dorerile cele mai învechite, ci efectulu lui este asiè de binefacutoriu, incâtu nu lasa nice cea mai mica temere de urmàri rele. Diet'a ce se va prescrie este siirpla si usioru de tienutu,

(ia—12)

S'a tiparitu in Pest'a 1872. ptih Vtetoru H o m y á n s z k y Strad'a Idoliloru Nr. 20,