USMF ”Nicolae Testemiţanu”

Supravegherea igienică curentă a unităţilor de alimentaţie publică şi de comerţ cu produse alimentare

Iurie PÎNZARU

Doctor în medicină

SUBIECTELE ABORDATE Cerinţe de igienă către diferite grupuri de încăperi a unui obiectiv de alimentaţie publică Cerinţe de igiena la transportarea produselor alimentare Cerinţe de igiena la depozitarea şi păstrarea alimentelor în obiectivele de alimentaţie publică şi de

comerţ cu produse alimentare Cerinţe de igiena la prelucrarea primară a produselor alimentare în scopul obţinerii

semipreparatelor Cerinţe căte tratamentul termic al semipreparatelor. Cerinţe către prepararea bucatelor cu risc

epidemioplogic sporit Aprecierea calităţii bucatelor Cerinţe către veselă, utilaj, inventar, ustensile în obiectivele de alimentaţie publică şi de comerţ cu

produse alimentare Cerinţe de igienă la spălarea şi prelucrarea veselei şi a tacâmurilor Dezinfecţia, dezinsecţia, deratizarea în obiectivele de alimentaţie publică şi de comerţ cu produse

alimentare Recomandări privind procesului verbal a stării sanitaro-igienice al unui în obiectivle de alimentaţie

publică şi de comerţ cu produse alimentare Particularităţile funcţionării şi caracteristica diferitor forme de desfacere a produselor alimentare, a

diferitor tipuri de întreprinderi de comerţ Cerinţe de igiena la planificarea şi finisarea internă a încăperilor obiectivelor de comerţ cu produse

alimentare Cerinţe igienice la desfacerea alimentelor Cerinţe de igienă la amplasarea, amenajarea, exploatarea pieţelor de produse alimentare, utilajul şi

inventarul folosit în ele

LEGISLAŢIE

1. Legea nr. 10-XVI din 03.02.2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice (MO nr 67/183 din 03.04 2009);

- art. 21 Organizarea autorizării sanitare.

- art.23 Avizarrea sanitară.

- art.25 Certificarea sanitară.

- art.26 Expertiza sanitară.

- art. 36 Siguranţa produselor şi serviciilor.

- art.37 Igiena şi siguranţa produselor alimentare, ale materialelor şi articolelor ce vin în contact cu acestea.

- art.45 Instruirea igienică a angajaţilor.

(2)

2. Legea nr. 78 din 18.03.2004 “Privind produsele alimentare” (Monitorul Oficial Nr. 83/431 din 28.05.2004);

3. Legea nr. 113 din 18.05.2012 “Cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor” (Monitorul Oficial nr. 143-148/467 din 13.07.2012 );

4. Hotîrârea Guvernului “Cu privire la prestarea serviciilor de alimentaţie publică” nr. 1209

din 08.11.2007 (Monitorul Oficial nr.180-183/1281 din 23.11.2007);

5. Hotîrârea Guvernului nr.517 din 18.09.1996 ”Cu privire la aprobarea Regulilor de funcţionare a reţelei de comerţ ambulant şi a Regulilor de comerţ în pieţele din Republica Moldova” (Monitorul Oficial nr. 72 din 07.11.1996)

6. Hotîrârea Guvernului nr.955 din 21.08.2004 “Despre aprobarea Regulamentului-tip de

funcţionare a pieţelor” (Monitorul Oficial nr. 163/1141 din 03.09.2004 ) 7. Hotîrârea Guvernului nr. 931din 08.12.2011 ”Cu privire la desfăşurarea comerţului cu

amănuntul” (Monitorul Oficial Nr. 222-226/1017 din 16.12.2011)

 

Legea nr. 113 din 18.05.2012 “Cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor”

Articolul 19. Competenţele Ministerului Sănătăţii Competenţele Ministerului Sănătăţii privind supravegherea de stat a sănătăţii publice în domeniul siguranţei alimentelor sînt: a) identificarea, evaluarea, managementul şi comunicarea riscurilor în domeniul inofensivităţii produselor alimentare pentru sănătatea publică, a stării de sănătate şi de nutriţie a populaţiei; b) prevenirea maladiilor provocate de produse alimentare prin realizarea intervenţiilor de prevenire primară şi secundară; c) cercetarea epidemiologică şi înregistrarea izbucnirilor de boli provocate de produse alimentare; d) autorizarea şi supravegherea pe piaţă a produselor alimentare noi, a suplimentelor alimentare, a produselor alimentare fortificate, apelor minerale, apei potabile din reţea, a menţiunilor nutriţionale şi de sănătate înscrise pe produsele alimentare, a materialelor care vin în contact cu produsele alimentare, aditivilor alimentari, a produselor alimentare pentru sugari şi copii mici, a produselor cu destinaţie nutriţională specială; e) supravegherea stării de sănătate şi a nivelului de cunoştinţe al personalului privind normele de igienă în unităţile ce produc, prelucrează, depozitează, transportă şi comercializează produse alimentare sau prestează servicii de alimentaţie publică; f) avizarea, supravegherea etichetării nutriţionale a produselor alimentare pe lanţul producător–consumator în conformitate cu cele declarate sau impuse de legislaţie; g) stabilirea parametrilor microbiologici şi fizico-chimici, conţinutului de reziduuri de pesticide, contaminanţi din produsele alimentare cu impact asupra sănătăţii publice.

Unele definiţii utile

Unitate de alimentaţie publică -reprezintă un local public în care se prepară şi se comercializează produse culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi şi alte produse alimentare, în care vînzarea şi consumul se face pe loc sau la locurile de muncă şi studii, la locurile de agrement ori la domiciliu (sursa- p.1 Regulile şi normativele sanitaro-epidemiologice de stat pentru unităţile de alimentaţie publică- anexa nr.4 la HG nr.1209 din 8 noiembrie 2007)

Bucătărie – spaţiile în care hrana este preparată, tratată termic sau reîncălzită pentru a fi servită şi nu includ spaţiile de prelucrare preliminară a materiilor prime şi de depozitare a produselor alimentare- se aplică, de asemenea, localurilor de alimentaţie din şcoli, grădiniţe, aziluri pentru bătrîni, cantine sociale, unităţi militare, penitenciare, complexe turistice, instituţii medico-sanitare şi alte localuri de alimentaţie similare.

 

Igienă a produselor alimentare – toate măsurile necesare pentru asigurarea siguranţei (inofensivităţii), integrităţii şi valorii nutritive a produsului culinar la toate etapele de obţinere a hranei de la creştere, producere sau preparare pînă la servirea ei finală indivizilor;

Dăunători – insecte, păsări, rozătoare şi orice alte animale, capabile să contamineze hrana direct sau indirect;

Reţeaua  de  comerţ  ambulant  se referă  o  parte  a  reţelei comerciale  cu amănuntul constituită din chioşcuri, pavilioane, cafenele de  vară,  minicafenele,  precum  şi o parte  din  unităţile  comerciale nestaţionare   (tarabe,   coşuri)   şi   puncte   comerciale  

ambulante (cărucioare,  cisterne,  autoremorci,  automagazine etc.),  denumite  în continuare "întreprinderi de comerţ ambulant".

Domeniu de reglementare a HG nr. 1209

Regulile sanitare stabilesc cerinţe sanitare şi de igienă pentru unităţile de alimentaţie publică care prepară şi comercializează produse culinare, produse de cofetărie-patiserie, băuturi şi alte produse alimentare, în care vînzarea şi consumul se face pe loc sau la locurile de muncă şi studii, în locurile de agrement ori la domiciliu.

Regulile sanitare pentru unităţi de alimentaţie publică nu

reglementează aspectele nutriţionale (dietetice) ale bucatelor.

CERINŢE PRIVIND AMPLASAREA, PROIECTAREA ŞI AMENAJAREA UNITĂŢILOR DE ALIMENTAŢIE PUBLICĂ (unele aspecte sunt similare pentru comerţ cu produse alimentare)

5. Amplasarea unităţilor se va face pe suprafeţe îndepărtate de surse de mirosuri neplăcute, de fum, de praf sau alţi contaminanţi şi care nu sînt supuse inundaţiilor.

8. Amplasarea unităţilor în blocurile locative poate fi efectuată numai la parter, în spaţiile existente, destinate prin proiect, sau pentru care s-a obţinut schimbarea destinaţiei prin avizul comisiei de urbanism a autorităţilor administraţiei publice locale. Amplasarea unităţilor în spaţiile de locuit nu se admite.

20. În spaţiile de manipulare a produselor alimentare: - pereţii vor fi construiţi din materiale impermeabile pentru apă,

neabsorbante şi izolante, lavabile, de culori deschise, netezi, fără crăpături. Pînă la înălţimea de 1,80 m pereţii vor fi acoperiţi cu materiale de construcţie, uşor de curăţat şi dezinfectat. Unghiurile dintre pereţi, între paviment şi pereţi, între pereţi şi tavan vor fi etanşe şi văruite pentru a facilita curăţarea;

- pavimentul va fi construit din materiale impermeabile pentru apă, neabsorbante, lavabile, nelunecoase, fără crăpături, uşor de spălat şi dezinfectat. Pavimentul va fi suficient de înclinat pentru a asigura scurgerea lichidelor, prevăzut cu sifoane de scurgere racordate la canalizare;

25. Sala de consum va avea asigurat un minimum de 1,2 m2 pentru un loc (la masă). Celelalte dotări vor fi cele prevăzute de actele normative în vigoare.

28. Spălarea veselei pentru servire şi a vaselor de bucătărie se va face separat, într-un loc anume stabilit şi amenajat, unde nu se fac alte operaţiuni de preparare. Acest loc va fi strict delimitat.

Proiectarea (bazată pe principii)

Numărul, mărimea şi destinaţia încăperilor se stabilesc în funcţie de volumul estimat al activităţii unităţii.

Încăperile vor fi proiectate astfel, încît accesul în ele să poată fi controlat, să permită curăţarea comodă şi adecvată şi să faciliteze supravegherea corectă a igienei produselor culinare.

Proiectarea (2)

Spaţiile de prelucrare preliminară a produselor alimentare (curăţare, spălare, tocare) vor fi spaţii cu circuite separate pentru legume, carne, peşte, ouă.

Fluxul într-un singur sens cu evitarea încrucişărilor între fazele insalubre şi salubre.

Zgomot şi vibraţie

Utilizarea surselor de zgomot şi vibraţie în unităţi se va face în condiţii de asigurare a protecţiei fonice vis-a-vis de încăperile de locuit din vecinătate. Nivelul zgomotului şi a vibraţiei în afara spaţiilor unităţii nu vor depăşi limitele maxime admise şi nu vor crea incomodităţi pentru locatarii din zonă.

Apa şi canalizarea

Apa utilizată va fi de calitate potabilă;

Sistemul de canalizare şi de evacuare a apelor uzate trebuie să fie proiectat şi executat astfel, încît să nu dăuneze produselor culinare şi să prevină contaminarea spaţiilor cu ape uzate.

Sistemul de canalizare

Iluminarea şi ventilarea

Cerinţele privind iluminarea şi ventilarea, incluse în reguli sînt cerinţe destinate să

asigure inofensivitatea produselor alimentare.

Ele nu sînt cerinţe de protecţie a muncii personalului (ex. depozitele cantinei

USMF)

Utilajul şi mobilierul:

Confecţionate din materiale rezistente la lovituri şi coroziune, curăţări repetate şi dezinfecţie, neferoase, neabsorbante, uşor de curăţat, care nu transmit substanţe toxice produsului alimentar şi nu afectează proprietăţile nutritive, fizico-chimice şi organoleptice, care nu favorizează contaminarea microbiană a produselor;

Capacitate adecvată pentru prepararea şi manipularea igienică a produselor culinare.

Materia primă

să fie inofensivă;să corespundă actelor normative în

vigoare;să fie recepţionată în condiţii care să

asigure trasabilitatea;aprovizionare – pe măsura necesităţilor;păstrare – între +1ºC şi +4ºC (refrigerată)

- minus 18ºC (congelată)

Materia primă (2)

legumele, fructele şi verdeţurile vor fi depozitate în intervalul de temperatura +2°C şi +6°C.

În cazul unei singure încăperi-depozit – aprovizionarea cu materii prime perisabile (în special carne şi lapte) nu trebuie să depăşească necesităţile pentru o zi.

materia primă şi produsele finite se vor prelucra pe mese, funduri, cu cuţite diferite, marcate vizibil: "peşte crud", "peşte fiert", "pîine" etc.;

Respectarea principului “Primul a intrat, primul a ieşit”.

Prepararea produselor culinare

va asigura păstrarea valorii nutritive;produsele congelate – prelucrare termică fără dezgheţare;66. Atunci cînd dezgheţarea este efectuată ca operaţie

separată de prepararea termică, aceasta trebuie să fie efectuată numai în:

- refrigeratorul sau încăperea de dezgheţare unde se menţine temperatura de la 0°C pînă la +4°C;

- apă potabilă curgătoare, care menţine temperatura de maximum +21°C pentru o perioadă ce nu depăşeşte 4 ore;

- cuptorul cu microunde, în cazul în care produsul alimentar este transferat imediat în unitatea convenţională de preparare termică ca parte a procesului continuu de preparare termică sau cînd întregul proces neîntrerupt de preparare termică are loc în cuptorul cu microunde.

Alimentaţie publică în AUTOCAR

Prepararea produselor culinare (2)

Uleiurile şi grăsimile:

– folosirea conform destinaţiei;

- nu vor fi încălzite la temperaturi mai mari de 180ºC;

- verificarea semnelor organoleptice;

- utilizarea grăsimilor folosite la prăjire ca ingredient alimentar se interzice.

Brînza de vaci din lapte nepasteurizat – folosire numai în produse supuse tratării termice.

Prepararea produselor culinare (3)

Temperatura/timp de tratare termică va fi suficientă pentru:

- distrugerea microorganismelor patogene nesporulate;

- asigurarea inofensivităţii produselor.Temperatura va fi controlată prin

măsurare în interiorul produsului.

Prepararea “kebabului”

Temperatura sub 50 ° C

Temperatura sub 70 ° C

Prepararea produselor culinare (4)

Porţionarea se va efectua:

– în condiţii stricte de igienă;

- în cel mult 30 minute la temperatura obişnuită sau într-o perioadă mai îndelungată, la temperatura de +15ºC max.

- în recipiente bine curăţate şi dezinfectate.

Prepararea produselor culinare (5)

Produsele culinare vor fi răcite şi/sau congelate imediat după preparare;

Reducerea temperaturii de la +60ºC la +10ºC – în cel mult 2 ore;

Păstrarea produselor:

- răcite - la +4ºC max.

- congelate – la minus 18ºC sau mai jos.

Depozitarea

Spaţii şi instalaţii suficiente de răcire rapidă şi/sau congelare corespunzător capacităţilor de activitate maximă a unităţii;

Dotarea cu dispozitive de măsurare sau înregistrare a temperaturii.

Transportarea

Produse perisabile – cu transport frigorific dotat cu mijloace de ventilaţie şi răcire şi aparate de control şi înregistrare a temperaturii.

Pentru transportul în cadrul aceleiaşi localităţi sau cu o durată de pînă la 2 ore – poate fi folosit transport izoterm;

Temperatura produselor: - fierbinţi + 60ºC; - răcite - +4ºC. Se admit +7ºC pe durata 1 oră; - congelate – minus 18ºC. Se admit -12ºC pe

durata 1 oră.

Reîncălzirea şi servirea

Temperatura +75ºC în mijlocul produsului va fi atinsă în cel mult 1 oră de la scoaterea din frigider.

Temperatura produselor culinare servite:

- reci – sub +4ºC;

- calde – mai mare de +60ºC.

Prevenirea contaminării încrucişate

În unitate vor fi efectuate măsuri eficiente de prevenire a contaminării încrucişate prin contactul direct sau indirect al produselor preparate cu materia primă crudă.

Compatibilitatea materiei prime

Gustare din sfeclă roşie

Cap de porc proaspăt

Compatibilitatea produselor alimentare

Prevenirea contaminării încrucişate (2)

Separarea operaţiunilor de preparare a cărnii şi peştelui crud de operaţiunile finale de preparare a acestora;

Utilizarea meselor, fundurilor, cuţitelor diferite, distinct marcate, pentru materia primă şi produsele finite;

Interdicţia refolosirii ca materie primă a preparatelor culinare finite ori amestecarea tocăturilor de carne crudă cu cele tratate termic;

Prelucrarea cărnii, peştelui, legumelor, produselor de patiserie – în spaţii sau compartimente separate POZA cum nu trebuie să fie

Secţia de prelucrare a legumelor şi fructelor

Prelucrarea cărnii, peştelui, legumelor, produselor de patiserie – în spaţii sau compartimente separate

Prevenirea contaminării încrucişate (3)

În unităţile care deservesc grupuri organizate se consumă numai mîncăruri pregătite în ziua curentă;

Ouăle se folosesc numai cu coaja intactă, spălate şi dezinfectate înainte de spargere;

Spălarea legumelor şi fructelor consumate crude sub jet de apă potabilă;

Interzicerea păstrării produselor culinare în contact cu gheaţa sau apa rezultată din topirea gheţii.

Prevenirea contaminării încrucişate (4)

Schimbarea vestimentaţiei de protecţie sanitară a produselor alimentare şi spălarea mîinilor cu apă şi săpun la trecerea de la manipularea materiei prime la operaţiuni de manipulare a produselor finite;

Spălarea minuţioasă a mîinilor între manipularea produselor la diferite etape ale preparării sau manipulării produselor culinare;

Curăţarea minuţioasă şi dezinfectarea ustensilelor care au fost în contact cu materia primă anterior utilizării în contact cu produsele finite.

Igiena spaţiilorÎncăperile, utilajele, instalaţiile, canalele de

scurgere, ustensilele vor fi întreţinute permanent în stare de curăţenie şi bună funcţionare.

Încăperile vor fi întreţinute libere de condensat, vapori şi surplus de apă (sisteme eficiente de ventilaţie);

Curăţarea şi dezinfectarea se efectuează cu precauţie, pentru a preveni contaminarea produselor culinare cu apa de spălat, detergenţi şi substanţe dezinfectante;

Furtunurile sub presiune înaltă vor fi utilizate cu precauţie (Ex. Secţia de prelucrare a legumelor şi fructelor USMF).

Igiena spaţiilor (2)

Efectuarea periodică a lucrărilor de igienizare şi revizuire a instalaţiilor şi utilajelor – operaţiuni care se execută numai în afara orelor de activitate a unităţii.

Păstrarea separată a instrumentelor şi echipamentelor de întreţinere şi curăţare, chimicalelor, măturilor, spălătoarelor, aspiratoarelor, detergenţilor şi dezinfectantelor.

Cerinţele de spălare şi dezinfectare a veselei se stabilesc prin instrucţiuni interne ale

unităţilor, considerîndu-se:Dacă spălarea este manuală sau cu maşini de spălat;Destinaţia şi instrucţiunile de utilizare a detergenţilor şi

dezinfectantelor;

Tehnologia preparării soluţiilor dezinfectante - 1 kg. subst. uscată + apă călduţă până atinge 10 l.- 24 ore la întuneric soluţie de 10 % Termen 10 zile

- utilizarea soluţiilor de lucru de lucru 0,2% etc

Măsurile de precauţie pentru securitatea manipulatorilor şi siguranţa produselor alimentare.

????

Igiena spaţiilor (3)

Fiecare unitate va dispune de programe procedurale orar scrise pentru proceduri de curăţare şi dezinfectare, asigurînd că toate suprafeţele sînt corespunzător curăţate şi că zonele critice, instalaţiile şi materialele sînt marcate pentru a li se atrage atenţie specială.

Igiena spaţiilor (4)

În fiecare unitate va fi numită prin ordin o persoană responsabilă de curăţarea unităţii, a cărei responsabilităţi sînt independente de producere. Persoana dată trebuie să cunoască şi să conştientizeze perfect însemnătatea contaminării produselor alimentare şi pericolele pe care aceasta le implică.

181. Grupurile sanitare (WC) pentru personal şi cele pentru consumatori, în orice fel de unitate vor fi în permanenţă întreţinute în perfectă stare de funcţionare şi vor fi dotate cu săpun lichid din dozatoare, serveţele igienice din hîrtie şi soluţii dezinfectante.

183. În unităţile mici de alimentaţie publică cu pînă la 3 salariaţi, se admite grup sanitar comun pentru personal şi consumatori.

Colectarea şi evacuarea deşeurilor

Unităţile vor dispune de spaţii închise sau platforme corespunzător amenajate pentru depozitarea deşeurilor anterior eliminării lor.

Recipientele reutilizabile de colectare şi depozitare a deşeurilor vor fi curăţate şi dezinfectate după fiecare descărcare.

Controlul dăunătorilor

Dezinsecţie-nimicirea insectlor (muşte, şvabi, furnici etc.) prin instalarea plaselor, plasarea repilenţilor.

Deratizare-nimicirea rozătoarelor (şoareci, şobolani) prin amenajarea spaţiilor, instalarea capcanelor, plasarea momelelor de către serviciile specializate inclusiv SDP ale CSP.

Încăperile unităţilor vor fi amenajate şi dotate astfel, încît să nu permită accesul dăunătorilor.

Unităţile şi zonele din jurul lor vor fi examinate regulat pentru evidenţa infestării.

Unităţile vor duce înscrieri corespunzătoare privind efectuarea măsurilor de eradicare a dăunătorilor şi utilizarea momelelor.

Igiena personalului

obligativitatea instruirii igienice (odată la 2 ani conform Programelor aprobate de MS) corespunzătoare şi continue a manipulatorilor în materie de igienă a produselor şi igienă personală, astfel, încît manipulatorii să înţeleagă şi să conştientizeze precauţiile necesare pentru prevenirea contaminării produselor culinare, bucatelor finite;

obligativitatea examenelor medicale (ordinul MS nr. 255 din 1996).

Obligaţiile personalului în materie de igienă:

să poarte vestimentaţie de protecţie sanitară a produselor alimentare (în funcţie de specificul lucrului);

vestimentaţia de protecţie în timpul operaţiunilor de curăţare va fi diferită de vestimentaţie de protecţie sanitară a alimentelor;

să nu intre în WC cu vestimentaţia sanitară de protecţie a produselor alimentare;

să-şi spele minuţios mîinile înainte de începerea lucrului, după folosirea WC, şi ori de cîte ori este necesar.

Obligaţiile personalului în materie de sănătate:

să se supună vaccinărilor în condiţiile stabilite de MS;să raporteze imediat conducerii unităţii despre faptul că

au febră, diaree sau infecţii acute ale nasului, gîtului sau ale pielii, răni infectate pe suprafeţele corpului, care vin sau pot să vină în contact cu produsele alimentare, despre faptul că sînt purtători de germeni patogeni, care pot fi transmişi prin alimente;

să se prezinte la instituţia medico-sanitară în caz de febră, tulburări digestive acute sau infecţii ale pielii şi să nu reia activitatea decît după primirea certificatului medical favorabil;

să acopere imediat rănile sau tăieturile.

Probe de control

Colectarea probelor la sfîrşitul perioadei de porţionare;

Cantitate minimă – 150 g din fiecare articolPăstrarea la temperatura – 0 - +4ºC, evitînd

congelarea, durata – 3 zile.

Probele vor fi valabile în caz de suspecţii de toxiinfecţii alimentare.

Investigaţii de laborator

Agenţii economici ce desfăşoară activităţi în sfera alimentaţiei publice încheie, în mod obligatoriu, contracte cu un laborator acreditat pentru investigarea de laborator a probelor calităţii materiilor prime recepţionate şi a produselor preparate din ele.

192. În scopul prevenirii toxiinfecţiilor alimentare şi a altor boli de origine alimentară prin nerespectarea regulilor sanitare, specialiştii CSP vor recolta, periodic, din unităţi probe de produse alimentare, teste de salubritate de pe suprafeţele de lucru, utilaje, ustensile, ambalaje, de pe mîini şi de pe vestimentaţia de lucru a personalului care manipulează produsele culinare şi din aerul din încăperile de lucru. Astfel de teste de salubritate se vor recolta în caz de suspiciune de contaminare a produselor alimentare şi în cazul toxiinfecţiilor alimentare sau a altor boli de origine alimentară.

- Materia primă

- Produsele finite

Legea nr. 113 din 18.05.2012 “Cu privire la stabilirea principiilor şi a cerinţelor generale ale legislaţiei privind siguranţa alimentelor”

Articolul 19. Competenţele Ministerului Sănătăţii Competenţele Ministerului Sănătăţii privind supravegherea de stat a sănătăţii publice în domeniul siguranţei alimentelor sînt: a) identificarea, evaluarea, managementul şi comunicarea riscurilor în domeniul inofensivităţii produselor alimentare pentru sănătatea publică, a stării de sănătate şi de nutriţie a populaţiei; b) prevenirea maladiilor provocate de produse alimentare prin realizarea intervenţiilor de prevenire primară şi secundară; c) cercetarea epidemiologică şi înregistrarea izbucnirilor de boli provocate de produse alimentare; d) autorizarea şi supravegherea pe piaţă a produselor alimentare noi, a suplimentelor alimentare, a produselor alimentare fortificate, apelor minerale, apei potabile din reţea, a menţiunilor nutriţionale şi de sănătate înscrise pe produsele alimentare, a materialelor care vin în contact cu produsele alimentare, aditivilor alimentari, a produselor alimentare pentru sugari şi copii mici, a produselor cu destinaţie nutriţională specială; e) supravegherea stării de sănătate şi a nivelului de cunoştinţe al personalului privind normele de igienă în unităţile ce produc, prelucrează, depozitează, transportă şi comercializează produse alimentare sau prestează servicii de alimentaţie publică; f) avizarea, supravegherea etichetării nutriţionale a produselor alimentare pe lanţul producător–consumator în conformitate cu cele declarate sau impuse de legislaţie; g) stabilirea parametrilor microbiologici şi fizico-chimici, conţinutului de reziduuri de pesticide, contaminanţi din produsele alimentare cu impact asupra sănătăţii publice.

Unităţile de comerţ cu produse alimentareAmplasarea  reţelei de comerţ se efectuează,  ţinîndu se

cont  de  zonele construcţiei locative, prevăzute de Planul  general  al localităţii.

La chioşcuri   se  referă  micile  construcţii  de  tip  închis, confecţionate  din  aluminiu  (sau alt metal uşor) şi  sticlă  (sau  alt material)  în conformitate cu proiectul aprobat de direcţia (secţia)  de arhitectură   a  organelor  administraţiei  publice  locale,  ale  căror suprafaţă nu depăşeşte 12 m.p.

Chioşcurile se  instalează  provizoriu, fără  fundament.  Deplasarea chioşcurilor  se efectuează, în caz de necesitate, la decizia  organelor administraţiei publice locale din contul proprietarilor.

La pavilioane  se referă construcţiile din metal uşor şi  sticlă (sau  din  alt material analogic), care se instalează provizoriu  şi  nu sînt construcţii capitale, cu suprafaţa de peste 12m.p.

Se interzice comercializarea prin reţeaua de comerţ ambulant: - a cărnii, mezelurilor,  peştelui,  ouălor şi mierii de  albine  fără

certificat  veterinar, eliberat de către organele veterinare teritoriale de stat cu un termen de trei zile;

- a produselor alimentare perisabile şi excesiv perisabile (produselor alimentare   pentru  copii),  dacă  lipsesc  condiţiile  respective   de comercializare;

- a băuturilor   alcoolice   (cu   excepţia   cafenelelor   de   vară, minicafenelelor  şi pavilioanelor, care dispun de săli comerciale şi  în care  se  admite  consumul la pahar a  vinului,  coniacului,  şampaniei, lichiorului,  balsamului,  aperitivului,  precum şi a  pavilioanelor  şi chioşcurilor cu utilizarea în modul stabilit a aparatelor de casă şi control cu memorie fiscală);

Unităţile   de  comerţ  ambulant  care  comercializează  produse alimentare  trebuie să fie amplasate la o distanţă de cel puţin 25 m  de latrinele  cu  canalizare,  lăzile de gunoi şi de cel puţin 50  m  -  de latrinele fără canalizare, cloace.

Pieţele

Piaţa funcţionează în calitate de subiect al antreprenoriatului, constituită în baza deciziei de repartizare a terenului de pămînt sau titlului de autentificare a dreptului deţinătorului de teren şi a autorizaţiei pentru dreptul de amplasare, eliberate în modul stabilit de către autorităţile administraţiei publice locale şi care nu pot substitui documentele de constituire a agentului economic, prevăzute de legislaţia în vigoare

10. Administraţia (proprietarul), în funcţie de tipul pieţei, participă nemijlocit la soluţionarea diverselor probleme, fiind obligată să asigure:

- În pieţele agroalimentare:a) înfiinţarea unor încăperi specializate (hale, pavilioane) pentru

comercializarea produselor uşor alterabile, dotate cu utilaj frigorific şi spaţii pentru prelucrarea inventarului, cu sistem de apă rece, caldă şi de canalizare, detergenţi, dezinfectanţi, inventar şi echipament pentru salubrizare;

b) sporirea afluxului pe piaţă a produselor agricole prin antrenarea în activitatea comercială a producătorilor acestora;

c) crearea condiţiilor necesare pentru expunerea şi păstrarea mărfurilor;

d) comercializarea produselor perisabile (făină, paste făinoase, crupe şi zahăr) numai preambalate;

e) vînzătorii cu inventar comercial şi echipament special, inclusiv cîntare şi greutăţi proprii adecvate, legalizate, verificate metodologic, în modul stabilit de legislaţie, interzicînd folosirea utilajelor neverificate sau cu termenul de verificare depăşit;

f) funcţionarea cîntarului de control pentru cumpărători, interzicînd exploatarea acestuia neverificat sau cu termenul de verificare depăşit;

g) crearea condiţiilor, în conformitate cu prevederile Legii privind activitatea veterinară, pentru buna funcţionare a laboratorului de expertiză sanitar-veterinară şi nu admite decît vînzarea mărfurilor însoţite de bonurile de expertiză sanitar-veterinară; verifică deţinerea de către reţeaua staţionară de comerţ cu produse alimentare a autorizaţiei sanitare şi a celei sanitar-veterinare;

h) organizarea locurilor speciale pentru comercializarea din camioane a fructelor şi legumelor;

i) amenajarea sectoarelor speciale pentru comercializarea animalelor, păsărilor, ouălor;

j) amenajarea spălătoriilor de fructe şi legume;k) respectarea condiţiilor stipulate în documentele normative în vigoare referitor

la păstrarea în depozite sau frigidere dotate cu termometre şi / sau psihrometre verificate în modul stabilit a produselor destinate comercializării;

l) încasarea plăţii pentru locurile de desfacere doar în cazul existenţei bonului de expertiză sanitar-veterinară a producţiei, valabil pe teritoriul pieţei respective;

m) crearea condiţiilor necesare pentru funcţionarea laboratorului pentru expertizarea sanitar-veterinară a produselor animaliere şi vegetale ce se comercializează pe teritoriul pieţei.

Mulţumesc pentru atenţie